Antigenele si structura

aparatului imun

Prof. Univ. Dr. Victor Stoica

Spitalul Clinic “Dr. I. Cantacuzino”
 Antigenele si structura
aparatului imun

IMUNITATEA =ansamblu fenomenelor prin

care organismul recunoste si neutralizeaza
structuri agresoar sau straine acestuia.

RASPUNSUL IMUN = se declanseaza ca

urmare a patrunderii in organism a unui Ag
 ANTIGENUL = substanta non-self

( macromoleculara de peste 10 kDa, obisnuita

proteina) fata de care organismul declanseaza un

raspuns imun
 PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTIGENELOR

Imunogenicitate: capacitate innascuta de a induce un

R.I. specific:
- selectie clonala de L – Ag specific
- activarea clonei selectate
- proliferarea L ( expansiunea clonei)

Antigenicitate: capacitatea de a induce un R.I. si de a

reactiona cu Ac solubili sau
receptori celulari
 EPITOPII – determinantii
antigenici

-Fragmentul de molecula/ locul din Ag care

reactioneaza cu un Ac sau Recetor celular

- Ǿ Foarte mici
 Conformatie :

• a) secventiala – lineara a subunitatile de a-

ac/monozaharide

• b) conformatiala: - alaturarea a 2 sau mai multe

lanturi in cadrul structurii secundare/tertiare a
moleculei proteice sau glicoproteice
-Localizare :
- pe suprafata ag (epitopi topografici)
- expusi numai dupa prelucrarea Ag
(epitopi criptici)

- Functii: - imprima specificitate moleculei de Ag

- sunt imunoreactivi – reactioneaza cu Ac
omolog

- Paratopul – aria in care Ac se combina cu epitopul

(are conformatie complementara
suprafatei epitopului)
-Valenta AG – un Ag este multivalent, in functie de

numarul determinantilor din molecula

-Monotonia repetitiva imonugena: Ag carbohidrat –

nr. ↑ de epitopi dar de acelasi tip ( nu diversi)

 CLASIFICAREA
ANTIGENELOR

• I. Marimea molecularei

• II. Complexitatea moleculei (chimica)

• III. Relatia gazda Ag

 I. Marimea moleculei

a) Ag complete/imunogene:

• Peste 40 kDa, macromolecule

• Nr. si varietatea epitopilor creste proportional

cu Ǿ moleculei de Ag
b) Ag. Incomplete/neimunogene: sub 5 kDa

- Haptenele:
- Ag. Incomplete, molecula mica, nu induc un
R.I., dar pot reactiona cu produsele R.I.
- devin imunogene prin cuplarea cu un
transportor (carrier) – se formeaza Ac anti
haptena si anti-carrier
- heptena este recunoscuta de LB specific iar
carrier-ul de RTC
 II. Complexitatea chimica
• a) Intens imunogene: - proteinele
- glicoproteinele
• b) Polizaharidele si lipidele – devin imunogene
numai dupa legare cu un substrat proteic (LPZ)
• Adjuvantii: molecule nespecifice
organice/minerale care amplifica R.I. al unui Ag,
la administrarea concomitenta
 C) Ag nucleare – citoplastmatice ( Ag celulare)

1) AND nucleare catenar ( AND ds):

- antigenicitate slaba
- antigenicitate ↑ prin alipire la histone

2) Histonele:
- proteine mici bazice – 1, 2a, 2b , 3, 4
- nucleozomii: - octomer ( 2-4 ) pe care se infasoara 2 bucle de AND
+H1 mentine bucla
- ↑ antigenicitatea AND
3) Antigenele nucleolare: - polipeptide
- RNP – U1….6

4) Proteinele nehistonice: - ARN polimeraza 1 ( SD )

- ADN topoizomeraza 1
( Scl – 70)
- aminoacil transferaza

5) Ag citoplasmatice: - ribonucleoproteine mici

c) Superantigenele:
- nu sunt fagocitate sau prelucrate de Mcf
- fixare MHC- II si TCR β
- activeaza pana la 10% din LT periferice
- determina o hipersecretie de limfokine implicate in
PR, LES, socul endotoxinic (toxine bacteriene)
- Nu secretie Ig specifice/ limfocite sensibilizate
 III. Relatia gazda - Ag

• 1) Ag autologe – prezente numai la un individ

( autogrefa)
• 2) Ag. sinergice – la indivizi identici genetic din
cadrul unei familii
• 3) Ag allogene ( homologe) – la indivizi diferiti
genetic din cadrul aceleiasi specii ( ex.
mama/copil = R.I.)
• 4) Ag. xenogene ( heterologe) – la specii diferite
( intens imunogene; ex. maimuta om)
5) Ag. heterofile – epitopi comuni; aparatia reactia reactiei
incrucisate cu Ac specifici ( ex. T. pallidum + ag. Cardiolipinic
din miocard)

6) Ag. specifice de tesut /de organ: - tireoglobulina ( Ty.

Autoimuna)
- mielina ( encefalita
alergica p. vaccinare)

x Ag sechestrate – specifice` de organ; nu intra in contact cu

sistemul imun in mod obisnuit
•Ag de histocompatibilitate: - HLA

( Ag limfocitare/leucocitare umane)

- MHC ( Complex Major de Histocompaqtibilitate)

- Ag structurale, specific individuale, pe S2 celulelor

- Confera specificitate antigenica tesuturilor

- Rol major in acceptarea – respingerea grefelor de

organ/ tesut
• Structura : - lanturile grele α – specifice( A, B, C)
- lanturi usoare β – beta 2
microglobuline

Genele – grupate in 2 regiuni distincte pe bratul

scurt al cr. 7
- 6 locusuri: - A, B, C
- cifra (alela – varianta
structurala) “w”
- 4 cifre – HLA- B2705
 Categoriile de ag HLA/MHC
• a) HLA/MHC – I: A, B, C

= localizare pe S 2 cel. Nucleate ( L, McF ), Tr.

nu hematii

= amplificate de IFN α, IFN β

= legare CD8; Ag endogene, virale

 b) HLA/MHC – II: DR, DP, DQ

= localizate pe LB, LT, Mcf, cel. endotaliale,

cel. epiteliale, (Tr. Digestiv, Tr. Respirator )
= amplificate de IFN ‫ﻻ‬, TNF, IL-13
= deprima expresia PGE2
= legare CD4; Ag exogene captate de APC
 Gene/proteine HLA – III

• Codifica C2, C4, B (complement)

• Citokine (TNF)

• Proteine de soc termic (HSP-70)

• Hidroleza P450
STRUCTURA APARATULUI
IMUN
• Sistemul limfoid

= orgene/tesuturi – loc de maturizare/diferentiere

a celulelor limfocitare originare

 A. Organe limfatice primare
• Timusul – involutie dupa nastere
- populare cu pro-T numai in viata
intrauterina (fereastra de populare – timotaxina)
• Maduva osoasa
- specializate numai in geneza de LT si LB
- nu au capacitate de R.I.
- sursele prenatale ale precursorilor celularii:
- ficatul
- splina
- maduva osoasa
 B. Organele limfatice secundare

• Componente - ggl limfatici

- splina

- TLAM – digestiva/respiratorie
• Locul de inducere a R.I.

• Diferentiere anatomica in ggl/splina: R.I. cel. / R.I.

um.
 1. Ggl limfatic:
• a) zona B-dependenta ( corticala):
– LB grupate in foliculi limfoizi
– Plasmacite -----C. germinativi
• b) zona timodependenta (paracortex)
– Domina LT
• c) zona medulara : vase sanghine/limfatice LT,
LB, P1, Mcf, cel. dendritice
 2. Splina:

• LT = in jurul a. trabeculare

• LB = foliculi limfoizi, peste mansonul de LT

(pulpa splenica)

• APC = Mcf, cel. dentritice in periferia foliculilor

limfoizii
 3. TLAM

• Amigdale (palatine/faringiene/linguale)

• Placi Payer, apendicele cecal

• Ag patrunse prin mucoase

 C. Circulatia limfocitelor

• Sângele

– 70% - 80 % = LT

– 10% = LB

– Cca. 10% = cel. nule

• Circulatie:
- 90% raman intravascular
- 10% parasesc patul vascular in t. periferice
nelimfatice ---ggl. Limfatici --- canal toracic – VCS
- ciclu circulator : 24-48 h
- sunt ocolite timusul si maduva osoasa
- LT circula cel mai mult (viata lunga)
- ecotaxei/homing: migrarea L catre anumite
tesuturi
 D. Celulele implicate in R.I.
I. Limfocitele T
• Origine timica = 2/3 din L circulante
• Pro-T provin din M.O.
• Durata de viata : luni/ani
• Maturizarea :
– aparitia pe S2 a TCR
– Echipament enzimatic
– Markeri de diferentiere celulari
( CD4/CD8 – glicoproteine)
•
TCR:
-Molecula transmembranara, specifica pentru
un Ag
-TCR 1 (α, β) 5% CD4 -, citotoxicitate
-TCR 2 (α, β) 95%

Comlexul CD4/CD8 – TCR – CD3=

-TCR + epitop
-MHC – II + CD4 / MHC – I +CD8
-Cd = 5 lanturi polipeptide semnalizeaza i.c.
inititierea R.I. fosforilizeaza unele proteine de
pe S2 citoplasma a m.c.
 Markeri celulari de
suprafrata:
• CD 4 → MHC – II

• CD 8 → MHC – I

• CD → molecule costimulatoare
 Maturizarea LT in timus
• Cel. Suport pentru pro – T – LT (timocite)

• Cel. Reticulare – retea de sustinere LT si timocite

• LT = proliferare + maturizare/diferentiere
expresie CD4+CD8 + si TCR
• Selectie : + = pastrare CD4+/CD8+

- = eliminare cele autoreactive

 Clasele si functiile LT
• 1. LTc CD8+ = liza cel tinta prezentatoare de Ag
• 2. LTh CD4+ = colaborare LB, Mcf (R.I. Umoral )
sau LTc (R.I.c)
LTh1 = citotoxicitate (LTc), IgG2, reactie
inflamatorie IFN ‫ → ﻻ‬deprima LTh2
LTh2 = secretie IgE, A, G1, proliferare Eoz
(IL-5), mastocite IL-10 → deprima LThl
3. LT inductoare CD4 + = stimuleaza activarea LT,

Mcf

4. LTs CD8 + = Ag specifice, previne autoimunitatea

5. LT cu memorie CD4 + = in R.I. primar, viata

lunga (10-40 a)

6. LT efectorii CD4 + = reactia de hipersensibilitate

tardiva

7. LT CD4 + CD8 + = autoreactive

 II. Limfocitele B

• Origine in M.O.

• Implicate in secretia de Ig (P1)

• Durata scurta de viata ( 5-7 z)

 - Markeri celulari de S 2:

• a) RCB : - m Ig = receptor specific pentru Ag

fixare RFc de S2 – LB
- mIg: M – primul RCB } R.I. primar
D – apare ulterior`
G – R.I. secundar
CD79a si CD79b: transmit semnalul de activare a LB
RCB = distributie insulara, mobil pe S2
RCB + Ag ----Plasmocit
b) RFc pentru Ig

c) Receptori pentru C3, C4, C1q

d) MHC-I si MC – II

e) Receptori pentru hormoni

f) molecule de adeziune (LFA-1): CD40, CD45, etc.

 Clasificare functionala a LB

• 1. LB primare: majoritatea la individul

(B2CD5-) neimunizat domina RCB IgM, rar IGD
• 2.LB CD5+: - rar RCB IgD
- nu cel. Cu memorie
secreta multa Il-10 (ef. Autocrin)
- C% mari de IgM = Ac naturali
polireactivi cu afinitate I
- apar in LLC
• 3. LB cu memorie: pastreaza specificitatea
v.Ag→genereaza clone
de LB secundare
III. Celulele prezentoare de Ag
(APC)

• Capteaza si prelucreaza Ag

• Elibereaza substante activatoare ale LT si

stimulante ale sintezei moleculelor de adeziune

 1. Macrofagele

• Cel. principala a APC

• Cel. fixata tisular/circulanta (MO)

• Dimensiuni mari, bogata in lizozomi

• SRE: histocit, osteoclast, sinoviocit, Kuppfe,

microgliale, alveolare, seroase

 Functiile Mcf
• a) Apararea antimicrobiana:
– Chemotaxia = C5a, PGE 2
– Aderarea = receptori de S 2
– imuni (Fc): IgG, IgE, C3b, C3d
- nonimuni: proteine degradate
glicoproteine
– Endocitoza = fagocitoza/pinocitoza +
lizozomi = fagolizozomi
– Digestia fragmente eliminate/inglobate
b) Secretia :
- enzime (elastaze, colangenaze, etc.)
- mediatori cel. (IFN α, IL-1, TNF α, NO,
factori de coagulare)
c) Participant in procesul imun:
- captare/prelucrare Ag
- exprima epitopi + MHC – II
- LT = C % optima →R.I.
- LTs = C % minima/max
- LB = R.I.
- poate conserva epitopi = toleranta imuna/R.I.
prelungit
d) Cel. Efectorie: ef. bactericid/tumoricid (RLO,
TNF, proteze)
 2. Alte APC
• Cel. dentritice Langerhans : piele, ggl.

• Cel. dentritice foliculare : ggl. →fixeaza CIC

• LB – MHC – II+ :

– capteaza/prelucreaza Ag + MHC – II

→ LTh

→ IL – 2 (limitat)
 Comunicare intercelulara
• Contact i.c. direct
• Citokine
A. Molecule de adeziune (liganzii):
– 6 familii, pe S2 tuturor cel.
– C% dependenta de citokine
– Determina natura infiltratului inflamator
(L, P1/PM)
1. Caderinele : implica Ca ++

2. Superfamilia Ig: rol in recunoasterea i.c.

3. Integrinele

4. Selectinele : metastazare, aderente la

endoteliu

5. Proteoglicanii: metastazare, migrare L

6. Mucinele ( 6 fractiuni)
B. Citokinele:

- secretate de LT, Mcf, etc.

- se fixeaza de receptori ai cel. tinta

- proteine cu G moleculara ↓

- regleaza cresterea, diferentierea, functiile l,

Mcf. Actioneaza: - autocrin/ paracrin/ endocrin

Clasificare:
- IL (18)
- TNF = efect citotoxic
- IFN (20)
- F. de stimulare a coloniilor ( eritropoetina, CSF)
- F. de crestere
- Chemokine α (CXC) / β (CC ):
- stimuleaza adeziunea cel.
- α = activarea PMN
- β = activare Mo, L, Ba, Eoz
 RASPUNSUL IMUN
• In functie de :
– Calitate Ag
– Calea de patrundere a Ag
– Felul liniei de cel. angajate

• R. I. - Mediat celular
- Mediat umoral
 R.I. mediat umoral
• Declansarea in conditiile dispersarii Ag in
organism
• Desfasurarea la distanta de locul patrunderii Ag
in organism
• Implica formarea de Ac circulanti specifici
• Activ in infectii viro-bacteriene
• R. aberant = R. de hipersensibilitate imediata
 I. Activarea LB cu Ag
timodependente
• Activarea + inducerea proliferarii LB, urmata de

sinteza de AC, implica 2 stimuli :

– 1. unirea ag cu RCB = stimul slab

– 2. contactul LTh2 activat si/sau Mcf cu

LB = stimul puternic
 Mcf = - LB = stimul slab ( 1 )
Ag + MHC – II- - LTH2CD4 →
IL -1 - contact direct cu LB =
stimul puternic ( 2 )
- secretie IL – 2, IL – 4
- molecule costmulatoare (
CD154, 22, 2) care se leaga
de R specifici ai LB

X = LB activat = Plasmocit = Ig
 Fazele R.I.
• A. R.I. primary - apare dupa prima expunere la
Ag a cel. imune reactive inocente = cel. efectori +
cel. cu memorie ↓ →STOP
P1 →Ac
- Ac apar la 10-14 zile de la contact
- initial IgM -- ↓ rapida a C%
 B. R.I. secundar:
• Apare la expuneri ulterioare la acelasi Ag
• R. prompt, rapid
• Se activeaza LB cu memorie care au RCB = IgGm
• LB cu memorie = APC (Ag+MHC-II si secretie Il-
1 cu activare LTh)
• Ac: apar precoce
– Tip IgG, dar pastreaza specificitatea v. Ag
– C% mari, pe durata mare de timp
– Afinitate ↑ v. Ag (1000x)
 II. Activarea LB cu Ag
timoidependente
• Ag. :
– Au epitopi multiplii repetitivi
– LPZ bateriene, flagelina, polimeri micsti
polipeptide cu a-ac levogiri
– Captate prin endocitoza (cel. parenchim.)
– Persistenta indelungata
– Eliberare in cantitati mici = R.I. prelungit
Activarea LB:
a) Ag specifica (1)
b) directa (nespecifica-2)
(fractiune de molecula Ag)

Caracteristici: - absenta cel. cu memorie si LTh

- absenta R.I. secundar
- secretie excesiva IgM (luni, ani)
- fagocitarea CI= eliberarea Ag cu
reluarea ciclului
 ANTICORPII
• Ig: glicoproteine, se combina specific cu Ag
determinant = 20% din proteinele plasmei
• Monomerul de Ig:
– 2 lanturi grele H:
- definesc clasa/subclasa
- au compotment antigenic diferit
- 5 tipuri – IgG ( ‫)ﻻ‬
- IgA ( α )
- IgM (,u)
- Igd ( delta )
- IgE ( β )
– 2 lanturi usoare L : - K ( cr. 2 ) = 2/3
- λ – ( cr. 22 ) = majoritar la IgD se
gasesc la toate Ig dar numai K sau ( λ )
 MONOMERUL TIP
• 4 LANTURI POLIPEPTIDICE:

- Lungime diferita
- Grupate in 2 perechi diferite

- Dispunere spatiala buclata

simetrica a lanturilor
• Punti S=S ( pastreaza coeziunea)
 Lantul polipeptidic:

• A) extremitate aminoterminala ( domeniul

variabil – se combina cu Ag; 3 regiuni

complementar- determinante hipervariabile)

• B) extremitate carboxiterminala ( domeniu

constant)
 - portiune variabila ( H+L)
Fab:
Fab - recunoste si se uneste cu Ag

- domeniul constant al H
- diferentiaza cls./subcls. Ig ( 9 )
Fc: - fixeaza/ activeaza C3
- fixeaza pe R celulari specifici
- transportul transplacentar Ig
 Clasele imunoglobuline
1. IgG = 70-90% (10-13g/L)
• Structura:
– 2 K/λ+ 2 H
– 4 subtipuri ‫ ﻻ‬:
- IgG1 (70%) = traverseaza
placenta, C3moderata
- IgG2 = C3 slab
- IgG3 = C3 intens
- IgG4 (4%) = C3 absent,
activitate reaginica
Proprietati :
- eficienta maxima apararea
antimicrobiana ( IgG1)
. Aglutinare + liza germenilor +
activare C3
. Opsonine
. Enutralizarea exotoxinelor
bacteriene
- caracteristici R.I. secundar
- Ǿ mic = strabat endoteliul → difuzeaza
extravascular
= traverseaza planceta ( imunitate
la n.n.
 2. IgM ( 3%-10% / 0,8-1,2g/L
• Macroglobulina = pentamer : 5 unitati unite prin
punti S-S + piesa de jonctiune J
• Structura : 2 K/λ + 2 H( ,u ), fara zona balamalei
• Proprietati:
– Ǿ mare = nu traverseaza placenta, greu endoteliu
vascular
– Fixare intensa pe R de membrana (Mcf, L, PMN)
– Sunt mIg caracteristice R.I. primar →valoare
diagnostica
– Aglutinare bacteriana (legare simultana) (ac-cr)
– Diferentiaza grupele ABO (hemaglutinine)
 2. IgA : (5%-25% / 1 – 4g/ L)
• Structura: 2 K/λ + 2 α (1 si 2) = IgA1 + IgA2 forme :
– IgA serica (monomer 90%)
– IgAs = dimer, in secretii (digestiva, saliva,
colostru, lacrimala, bronsica) 2 unitati unite
prin piesa de jonctiune J + componenta
secretorie S (rezistenta v. enzime)
• Proprietati: - Protectie antibacteriana pe mucoase:
– Inhiba aderenta germenilor la mucoasa
– Limiteaza patrunderea Ag exogene prin
mucoase
 4. IgD : (0,03 g/L)

• Structura :

– Domina lanturile λ (4X) v. K + 2 delta

– mIg cu rol de RCB

 5. IgE : (500ng/ml)
• Structura:
– 2 eta + 2K/λ
• Proprietati:
– NU traverseaza placenta/Nu activeaza C3
– Fixare pe RFc de pe S2 Baz, Mas = R
reaginic → rol in apararea antiparazitara
– Fixarea pe alte cel. (Mcf, E, Tr) = ↑
captarea si clearanceul Ag→potenteaza
R.I.
 Sinteza Ig de catre LB
• Clasificare funtionala a Ig:
– A) mIg: rol de RCB;IgM/IgD apoi IgG
– B) Ig circulante (AC): in plasma, secretii,
spatiul extravascular
- Fab este identic la mIg si Ac, pentru
acelasi Ag, in cadrul aceleasi clone
celulare ( dubla
recunoastere/interactiune cu AG)
- Ac se leaga direct de Ag
- Ac prin Fc se leaga de C3, numai
dupa prealabila cuplare cu Ag
Mcf au RFc de care se cupleaza CIC (Ag+Ac) →

fagocitoza CI

Eliminare Ag = Ag + Ac + activare C3 ---- liza

Ag +Ac + legare de Mcf → fagocitoza

 Rolul antigenic al Ag

• structuri proteice cu valoare imunogena

• induc formarea de AC anti-Ig

• determinanti antigenici = portiune variabila H/L

1) Epitopi care imprima specificitatea de specie
(izotopuri):
- diferentiaza speciile intre ele
cls. de Ig sunt antigenic identice la toti
indivii/speciei
- la om izotipurile sunt determinate de lanturile
H
- prepararea de antiseruri ( Ac circulanti/fixati
pe m.c.)
2) Epitopi specifici pentru indivizii unei specii
( allotipuri)
- una Ig difera antigenic de la un individ la altul
- reactie posttransfuzionala de Tr (purpura)

3) Epitopi specifici numai pentru Ig elaborate de o

clona anumita celulara ( idiotipuri)
- fiecare familie de molecule de Ig exprima un idiotip
diferit
 Reglarea R.I. umoral

• a) ↓C5 de ag datorita epurarii sale de catre Ac →↓

stimulul de activare a LB →↓ secretie de Ig

specifice

• Administrarea simultana de Ag puternic / Ag

slabe
b) Rolul inhibitor al LTs ( Ag specifice):
- previn proliferarea clonelor cel. Dupa stimularea
LB. Stimularea LTs apare la C% foarte
mic/mari de Ag. exista si LTs contrasupresoare.
c) Interventia Ac :
- efectul inhibator al IgG (blocheaza epitopii
Ag, activeaza LTs, inactiveaza LB
- formarea de Ac anti-idiotipici la C% mari
 d) Factori supresori nespecifici:

-PGE2 LTs = IL – 2

- PAF LThl = IFN ‫ﻻ‬- RLO

- RLO LTH2 = IL – 10

Eliberati de APC
 R.I. mediat celular
• Functii – eliminarea cel. infectate cu
virusuri/bacterii cu dezvoltare i.c.
– Apararea antitumorala
– Respingerea allogrefelor
• Ag ramane cantonat la poarta de intrare/fixat pe cel.
gazda
• Derulare la locul de cantonare a Ag
• Constituire lenta ( R.I. intarziat)
• Directionare preponderenta v. celule care exprima Ag
• Mediat de cel. citotoxice specifice ( LTcCD8+) /
nespecifice (NK, K) si APC
 A) Recunoasterea cel. tinta
• a) Cel. aferectata = Ag + MHC – I
• b) alipirea precursorului LTcCD8+ la complexul
Ag+MHC-I = semnal 1 = activarea LTcCD8+→ R.I.
primar: multiplicare/diferentiere →
– Cel. cu memorie
– Cel. efectorii (efect citotoxic –
citolitic/antibacterian)
• c) LTcCD8+ activat →liza cel. tinta→d)
→IL – 2 :
- autocrin = proliferare LTc
↑ receptori pt. IL – 2
- paracrin = APC, LT
 d) Resturile de cel. Lizata
• --- fagocitare de catre Mcf→ asociere cu MHC – II
• + IL – 2 → stimulare LTcCD8+
• + stimulare LTh 1:
→IL – 2 →LTcCD8+
→ IFN gama →Mcf:
- cel efectorie
- stimularea fagocitozei
- citotoxicitate
 Mecanismul imunitatii de tip
citotoxic

• Citotoxicitate de tip extracelular:

– Mediatori citolitici solubili

(perforine/granzine)

– Liganzi Fas ( molecule de S2)

1) Legara de m.cel. tinta =
hiperpermeabilizare la ioni/macromolecule
- LTcCD8+ activat →elimina in spatiul
extracelular:
- perforine : penetreaza m. cel.,
multiplicare in m. cel. (tubuli),
permeabilizare→ moartea cel.
- granzine: = apoptoza cel.
- ligamzii Fas: legare receptori Fas ai cel.
tinta apoptoza
2) Detasarea LTc dupa liza cel. Cu deplasarea
catre alta cel. tinta
 Celulele citotoxice MHC -
nespecifice
• A) NK:
– 2-5% din L periferice
– MHC – independente in recunoasterea
Ag
– Citotoxicitate mediata celular
dependenta de Ac
• B) K:
– Efect citotoxic v. cel. cu Ig specifice pe S2
lor
– 2 R = inhibator – recunoaste MHC-I (E)
cu dezinhibarea R. activator- elibereaza
perforine/granzine
 Factorii nespecifici participanti
la finalizarea R.I.
a. Factori celulari = cel auxiliare
1. Mastocitele:
- localizare tisulara preferentiala (piele,
pulmon, orofarinx)
- RFc pt. IgE si IgG
- Granule cu mediatori chimici:
histamina, Lt – B4, SRS-A, Triptaza, etc.)
- Citokine( TNF alfa, IL-1,6)
 2) PMN
• Rol fagocitant 4 faze :
– Chemotactism
– Aderenta
– Recunoasterea
– Indigestia – deversare extracel.
• Puseu respirator = RLO:
– Anion superoxid
– Radical hidroxil
– Peroxidul
3. Bazofilele:

↓ - RFc pentru IgE

-granule: histamina, SRS-A, heparina
Apararea antiparazitara
↑
4. Eozinofilele:
- lizolecitina (cr-CH-Ly)
- ef. fagocitant/citolitic (C% mari)
- RLO, proteine cationice, Lt-B4
5. Trombocitele :
- R pt. colagen, trombina, ADP
- absorb fibrinogen, f.v. IX, XII
- granule: serotinina, catecolamine

B. Factori serici :
1. Complementul
2. Kininele plasmatice
3. S. coagularii – fibrinolizei
4. Derivatii ac. arahidonic
 REACTIA IMUNA
• I. R de hipersensibilitate imediata – anafilactica
– Ag variat, cale respiratorie, digestiva,
cutanata, inj.
– Ag se fixeaza pe Ac (mIg) prezenti pe cel.
→ raspuns clinic rapid
– Teren atopic (HLA-A2/40% din
populatie) →LTh2 --- ILK-4, 5, 13 + IgE
– Non-atopic : LTh1---L – 2 → IgG
-Ac = IgE induse de ag :
- contact I →fixare ca mIg pe baz
- contact II → fixare Ag pe mIgE →
degranulare

mastocite – Baz = primari (performati)

secundari
tertiari (cel. Atrase)
- Clinic :
a) forma localizata (atopica) = rinita alergica, AB

b) forma sistematica ---- soc anafilactic

 II. R. citotoxica
• Ag :
– Componenta structurala m. cel.
– Haptena atasata pe m. cel.
• Ac : - IgM/IgG
• Ag + Ac =
– Fixare C3 → liza
– Fagocitare
– Cel. K = citotoxicitate mediata cek.
Dependenta de Ac
• Tipuri de Ac :
– Deprima fct. cel. (hormoni)
– Stimuleaza fct. cel. (hiper-ty, miastenie)
– Blocanti unire Ag-Ac specific
 III. R prin complexe imune
• CI :
– Formate in situ
– Circulanze cu depunere ulterioara
• CI mari : fagocitare, indepartare rapida (AG)
• CI mici : solubile, activeaza C 3, nonopurate
trasverseaza endoteliul vascular activare
locala a C 3 → inflamatie
• Clinic:
– a)Formare in situ (Arthus) activ/pasiva
– b)Boala serului – 14 -21z de la
administrare ser repetate = lez.
glomerulare
 IV. R imuna mediata celular

• a) R de hipersensibilitate tardiva : dermatita de

contact, granulom inflamator

• b) R citolitica : ex. HAVB