Curs 4

1. Diferen iabilitate cererii hicksiene (continuare)

2. Efectul de venit i de substitu ie
3. Ecua ia lui Slutsky

1: Fie U : X → ℜ o func ie de utilitate cu propriet ile: strict cresc toare, strict concav
∂c( p, u )
i de clas C 2 . Atunci c( p, u ) este diferen iabil i = ϕ i ( p, u ) .
∂p i

Demonstra ie: c( p, u ) = min {px U ( x ) ≥ u , x ≥ 0}, de unde rezult c( p, u ) = pϕ ( p, u )

Fie h ≠ 0 un vector linie astfel încât p + h ≥ 0

c( p + h, u ) = ( p + h )ϕ ( p + h, u ) = pϕ ( p + h, u ) + hϕ ( p + h, u ) ≥ pϕ ( p, u ) + hϕ ( p + h, u ) =
= c( p, u ) + hϕ ( p + h, u ) ⇒
⇒ hϕ ( p + h, u ) ≤ c( p + h, u ) − c( p, u ) (1)
Dar
c( p, u ) = pϕ ( p, u ) = ( p + h − h )ϕ ( p, u ) = ( p + h )ϕ ( p, u ) − hϕ ( p, u ) ≥
≥ ( p + h )ϕ ( p + h, u ) − hϕ ( p, u ) = c( p + h, u ) − hϕ ( p, u )
De unde rezult :
c( p + h, u ) − c( p, u ) ≤ hϕ ( p, u ) (2)
Din (1) i (2) rezult c :
hϕ ( p + h, u ) ≤ c( p + h, u ) − c( p, u ) ≤ hϕ ( p, u )
În cazul rela iei anterioare se va aduna fiec rui membru al inegalit ii (− hϕ ( p, u )) . i va
rezulta:
hϕ ( p + h, u ) − hϕ ( p, u ) ≤ c ( p + h, u ) − c ( p, u ) − hϕ ( p, u ) ≤ 0 (3)
Fiecare membru al inegalit ii anterioare se va împ i la || h || care este diferit de 0,
deoarece h este diferit de 0. De unde rezult :
h
[ϕ ( p + h, u ) − ϕ ( p, u )] ≤ c( p + h, u ) − c( p, u ) − hϕ ( p, u ) ≤ 0
|| h || || h ||

h h 1
Termenul este m rginit, deoarece = || h ||= 1 .
|| h || || h || || h ||
Când h → 0 primul termen al inegalit ii anterioare este zero, de unde rezult , conform
lemei cle telui, c i membrul din mijloc tinde la zero. Atunci,
c( p + h, u ) − c ( p, u ) − hϕ ( p, u )
lim =0 (4)
h→0 || h ||
i rezult c c( p, u ) este diferen iabil în p, unde p = ( p1 , p 2 ,..., p n ) .

Fie h = (0,0,...,0, t ,0,...,0 ) , unde t se afl pe pozi ia i, iar i este arbitrar ales. Atunci:

 ϕ1 
 
ϕ 2 
hϕ ( p, u ) = (0,0,...,0, t ,0,...,0 )  = tϕ i ( p, u )
...
 
ϕ 
 n

În cazul în care t > 0 ⇒|| h ||= h12 + h22 + ...hn2 = 0 2 + ... + 0 2 + t 2 + 0 2 + ... + 0 2 = t

h → 0 este echivalent cu t → 0 .
c( p + h, u ) − c( p, u )
Atunci, din (4) rezult c : lim = ϕ i ( p, u ) . Atunci:
h→0 || h ||
c( p1 , p 2 ,..., p i −1 , t + p i ,..., p n , u ) − c( p1 , p 2 ,..., p n )
lim = ϕ i ( p, u )
t →0 t
Rela ia anterioar este chiar defini ia derivatei par iale a lui c( p, u ) în raport cu p i .

∂c( p, u )
Deci, = ϕ i ( p, u ) , pentru orice i = 1,..., n . Ceea ce înseamn c la o modificare
∂p i

mic a pre ului p i are loc o modificare a func iei de cheltuial minim egal cu ϕ i ( p, u ) .
Rela iile dintre cererea walrasian i cererea hicksian sunt:
X ( p, c ( p, u )) = ϕ ( p, u )
ϕ ( p, V ( p, R )) = X ( p, R )
Adic , dac în cererea necompensat se înlocuie te R cu c( p, u ) se va g si cererea

compensat , iar dac în cererea compensat u se va înlocui cu V ( p, R ) se va ob ine

cererea necompensat .

Aplica ie:
Fie U : X ⊂ ℜ 2 → ℜ , unde func ia U ( x1 , x 2 ) = ln x1 + ln x 2 este strict cresc toare, strict

concav i de clas C 2 , iar x1 > 0, x 2 > 0 .

Se cere s se calculeze X ( p, R ) , ϕ ( p, u ) , c( p, u ) , V ( p, R ) i s se verifice propriet ile.
Rezolvare:
Cererea necompensat X ( p, R ) se ob ine din programul de optimizare:

max ln x1 + ln x 2

 p1 x1 + p 2 x 2 ≤ R
 x > 0, x > 0
 1 2

Pentru rezolvarea problemei se calculeaz func ia Lagrangean:

L( x1 , x 2 , λ ) = ln x1 + ln x 2 + λ (R − p1 x1 − p 2 x 2 )
De unde rezult condi iile de ordinul întâi:
∂L 1
= 0 ⇒ − λp1 = 0
∂x1 x1
∂L 1
=0⇒ − λp 2 = 0
∂x 2 x2
∂L
= 0 ⇒ R = p1 x1 + p 2 x 2
∂λ
Din primele dou ecua ii rezult c :
x2 p
= 1 ⇒ p1 x1 = p 2 x 2
x1 p 2

Acest rezultat se introduce în ultima ecua ie i rezult : 2 p1 x1 = R , de unde,

 R 
 
 2 p1 
X ( p, R ) =  
R
 
 2 p2 
R2
Dar V ( p, R ) = U ( X ( p, R )) . Din înlocuire, V ( p, R ) = ln .
4 p1 p 2

Cererea compensat ϕ ( p, u ) se ob ine din programul de optimizare:

min p1 x1 + p 2 x 2

ln x1 + ln x 2 ≥ u
 x > 0, x > 0
 1 2

Pentru rezolvarea problemei se calculeaz func ia Lagrangean:

L( x1 , x 2 , λ ) = p1 x1 + p 2 x 2 λ (u − ln x1 − ln x 2 )
De unde rezult condi iile de ordinul întâi:
∂L λ
= 0 ⇒ p1 − = 0
∂x1 x1
∂L λ
= 0 ⇒ p2 − =0
∂x 2 x2
∂L
= 0 ⇒ ln x1 + ln x 2 = u
∂λ
Din primele dou ecua ii rezult c :
p1 x 2 p x
= ⇒ p1 x1 = p 2 x 2 ⇒ x1 = 2 2
p 2 x1 p1

p2 x2 p
Acest rezultat se introduce în ultima ecua ie i rezult : ln x 2 = u ⇒ x 22 2 = e u .
p1 p1
Deci:
 u p2 
 e 
 p1 
ϕ ( p, u ) =  
 u p1 
 e p 
 2 

p2 p
Func ia de cheltuial minim : c( p, u ) = pϕ ( p, u ) = p1 e u + p 2 e u 1 = 2 e u p1 p 2 .
p1 p2

În continuare se vor verifica propriet ile func iei de cheltuial minim :

 ∂c( p, u ) 1 p2 u
 = 2 p2 eu = e
 ∂p1 2 p1 p1

 ∂c( p, u ) 1 p1 u
 ∂p = 2 p1 e u = e
 2 2 p 2
p2

Se observ c aceste propriet i sunt îndeplinite.

 c( p, u )   2 p1 p 2 e u   u p 2 
 e 
 
 2 p1   2 p1   p1 
X ( p, c ( p, u )) =  = =  = ϕ ( p, u )
c( p, u )   2 u
  u 1
p
   p1 p 2 e
  e
 2 p 2   2 p2   p 2 
   
p 2 R 2   R
R2
 p 2 ln 4 p1 p2   
 p e    
p1 4 p1 p 2   2 p 1  = X ( p, R )
ϕ ( p, V ( p, R )) =  = =
1

   
R2 p1 R 2
  R 
 p1 e ln 4 p1 p2    
 p   p 2 4 p1 p 2   2 p 2 
 2 

2. Influen a modific riii venitului i a pre urilor asupra cererii

Fie cazul bidimensional ( n = 2 ). Restric ia bugetar este p1 x1 + p 2 x 2 = R . De unde,
p1 R
x2 = − x1 +
p2 p2

p1
Raportul − este panta dreptei de buget sau se mai nume te i coeficient unghiular.
p2

Dac p1 , p 2 sunt constante, atunci panta dreptei de buget este constant . Dac se
modific venitul astfel încât R < R ' < R" , atunci are loc o deplasare a dreptei de buget
tre dreapta sus, iar deplasarea este paralel cu dreapta ini ial . Punctul de optim va fi
punctul de tangen între curba de izoutilitate (sau de indiferen ) i dreapta de buget.
Sunt posibile urm toarele situa ii:
a) dac o cre tere a venitului implic o cre tere a consumului din cele dou
bunuri, atunci, se spune c bunurile 1 i 2 sunt bunuri normale
b) dac o cre tere a venitului implic o sc dere a consumului de bun 1 i o
cre tere a consumului de bun 2, atunci se spune c bunul 1 este un bun
inferior.
Se consider urm toarea situa ie: p 2 este constant, p1 este variabil, iar venitul nu se

modific i fie p1 < p '1 < p"1 .

Dac p1 cre te, atunci scade consumul de bun 1, ceea ce implic faptul c agentul
(consumatorul) devine mai s rac. Acesta este EFECTUL DE VENIT.
Dac p1 cre te i scade consumul de bun 1, dar cre te consumul de bun 2 se nume te
EFECT DE SUBSTITU IE.
Fie programul de optimizare:
max U ( x1 , x 2 )

 p1 x1 + p 2 x 2 ≤ R
 x > 0, x > 0
 1 2

Condi iile de ordinul întâi sunt:

u1 − λp1 = 0

u 2 − λp 2 = 0
R = p x + p x
 1 1 2 2

(
Solu ia programului este: x1* , x 2* ) i λ* (utilitatea marginal a venitului).

Modific rile lui p1 cu dp1 , ale lui p 2 cu dp 2 , iar ale venitului cu dR conduc la
modific ri în dx1 , dx 2 i dλ . Modific rile pre ului i venitului nu conduc la modificarea
structurii sistemului de restric ii.
∂U ∂U ∂ 2U
Fie u1 = , u2 = , u ij = . Atunci, sistemul se scrie:
∂x1 ∂x 2 ∂x i ∂x j

u11 dx1 + u12 dx 2 − λdp1 − p1 dλ = 0


u 21 dx1 + u 22 dx 2 − λdp 2 − p 2 dλ = 0
 p dx + x dp + p dx + x dp = dR
 1 1 1 1 2 2 2 2
Dac x1 se înlocuie te cu x1* , x 2 cu x 2* , iar λ cu λ* , sistemul devine:

u11* dx1 + u12* dx 2 − p1 dλ = λ* dp1

 *
u12 dx1 + u 22 dx 2 − p 2 dλ = λ dp 2
* *
(5)

 p1 dx1 + p 2 dx 2 = dR − x1 dp1 − x 2 dp 2
* *

unde u ij* = u ij (x1* , x 2* ) . Din rezolvarea sistemului, rezult dx1 , dx 2 i dλ . Dac dx < 01

atunci efectul total al modific rilor pre ului i venitului induce o diminuare a consumului
de bun 1. Analog i pentru dx 2 i dλ .

Exemplu:
Se presupune c preferin ele consumatorului sunt reprezentate de func ia
1 1

U ( x1 , x 2 ) = x x , iar p1 = 2, p 2 = 5, R = 10 6 . La echilibru,
1
2 2
2

x1* = 250, x *2 = 100, λ* = 0,1581 .

Dac se modific pre urile de pia cu dp1 i dp 2 , iar venitul cu dR cum se va modifica
structura consumului (decizia optim ) dac :
a) pre ul bunului 1 cre te cu 50%, iar pre ul bunului 2 i venitul nu se modific ;
b) pre ul bunului 1 cre te cu 50%, pre ul bunului 2 scade cu 20%, iar venitul
mâne neschimbat;
c) pre ul bunului 1 cre te cu 50%, pre ul bunului 2 este constant, iar venitul
cre te cu 10%.n
a) dp1 = 1; dp 2 = 0; dR = 0 . Din (5) rezult c dx1 = −47; dx 2 = 20 .
Efectul total al modific rii pre urilor i venitului este sc derea consumului de bun 1 cu 47
de unit i i cre terea consumului de bun 2 cu 20 unit i.

3: Ecua ia lui Slutsky

Ecua ia lui Slutsky permite descompunerea efctului total în efect de venit i efect de
substitu ie. Efectul de substitu ie se poate determina în dou moduri: prin metoda lui
Hicks sau prin metoda lui Slutsky.
  u1   p1   x1 
     
u2   p2  x 
Fie u x =   , p =   i x =  2  .
... ... ...
     
u  p  x 
 n  n  n
Restric ia bugetar este: p1 x1 + p 2 x 2 + ... + p n x n = R .

Atunci, condi iile de ordinul întâi sunt:

u x − λp = 0 Udx − λdp − pdλ = 0
 ⇔ ⇔
 p' x = R  p' dx + x' dp = dR

u dx + u in dx n − λdp i − dλp i = 0
De exemplu,  i1 1
 p1 dx1 + p 2 dx 2 + ... + p n dx n + dp1 x1 + ... + dp n x n = dR
Udx + p(− dλ ) = λdp U p   dx   λdp 
⇔ ⇔ =
 p' dx = dR − x' dp  p' 0   − dλ   dR − x' dp 
Aceast ecua ie este echivalent cu:
−1
 dx  U p  λdp 
 − dλ  =  p' 0  dR − x' dp 
     
−1 −1
U p  x y U p  x y
Se consider c matricea   , adic   =
t 
este de forma   ,
 p' 0  z t  p' 0  z
unde x este o matrice de dimensiune n × n , p este un vector de dimensiune (n ×1) , la fel
ca i y, p’ este tot un vector de dimensiune (1 × n ) , la fel ca i z, iar t este un scalar.

U p   x y  E n β
Atunci x, y, z, t se determin din:   = , unde α este un vector
 p' 0   z t   α 1 

linie, iar β este un vector coloan . Rezult c :

Ux + pz = E n
Uy + pt = β

 ,
 p' x = α
 p' y = 1

de unde se determin x, y, z, t.