În rândurile care urmează, voi aborda trei aspecte:

descrierea metodei cubului, analiza SWOT a metodei cubului şi voi

prezenta câteva aplicaţii ale metodei pentru clasa a V-a

1. DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei
situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi
integratoare a unei temei
Sunt recomandate următoarele etape:

- Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară,

analizează, asociază, aplică, argumentează.

- Anunţarea subiectului pus în discuţie.

- Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din

perspectiva
cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de
stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este
decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de
cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se
poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca
sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar profesorul
poate atribui fiecărui grup o perspectivă.

- Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.

- Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.

2. ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI

Puncte tari:

- solicită gândirea elevului;

- acoperă neajunsurile învăţării individualizare;

- oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele

necesare unor abordări complexe deoarece presupune abordarea unei
teme din mai multe perspective;
- dezvoltă abilităţi de comunicare;

- nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere

individuale;

- lărgeşte viziunea asupra temei

Puncte slabe:

- are eficienţă scăzută în grupurile mari;

- se poate stabili mai greu contribuţia fiecărui elev la rezolvarea

sarcinii de lucru;

Oportunităţi:

- stimulează creativitatea elevilor;

- favorizează colaborarea elevilor în găsirea răspunsurilor;

- stimulează dialogul între membrii grupului;

Ameninţări:

- unii elevi muncesc şi pentru alţii;

- unii elevi pot domina grupul;

- productivitatea unor elevi mai timizi poate scădea atunci când

sînt puşi în situaţia de a colabora cu alţii;

3. APLICATII
- Iată câteva aplicaţii ale metodei cubului la orele de istorie, clasa a V-a

Lecţia: Statul în Orientul Antic

Grupa 1. Descrie! Descrieţi formarea statului egiptean.

Grupa 2. Compară! Comparaţi oraşele-state, regatele şi imperiile.

Grupa 3. Asociază! Asociaţi caracteristicile geografice ale Orientului

Antic şi aapriţia primelor civilizaţii.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi sursele puterii regale în Orientul Antic şi

prezentaţi atribuţiile monarhului oriental.

Grupa 5. Aplică! Aplica cunoştinţele despre istoria Egiptului Antic şi

explicaţi de ce acesta este considerat „un dar al Nilului”.

Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi necesitatea apariţiei statului.

Lecţia: Democraţia ateniană

Grupa 1. Descrie! Descrieţi regimul existent în Atena înainte de
reformele lui Solon, Clistene şi Pericle.

Grupa 2. Compară! Comparaţi sistemul politic din Sparta cu sistemul

politic din Atena.

Grupa 3. Asociază! La ce te gândeşti când auzi cuvântul democraţie.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi structura socială din Atena şi apreciaţi

cam cât la sută din populaţia Atenei avea dreptul de a participa la
conducerea oraşului.

Grupa 5. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele însuşite şi menţionaţi care tip de

democraţie este cel mai apropiat de existenţa unei adevărate „puteri a
poporului”, cea directă ( ateniană ) sau cea reprezentativă ( cea
contemporană ).

Grupa 6. Argumentează! Democraţia ateniană mai poate fi aplicată în

lumea contemporană? Argumentaţi răspunsul.

Lecţia: Criza lumii greceşti. Alexandru

Macedon
Grupa 1. Descrie! Descrieţi principalele momonete ale formării
imperiului macedonean.

Grupa 2. Compară! Comparaţi imperiul lui Alexandru Macedon cu

civilizaţia elenistică.

Grupa 3. Asociată! Asociaţi epopeea lui Alexandru Macedon cu

civilizaţia elenistică.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi cauzele destrămării imperiului după

moartea întemeietorului.

Grupa 5. Aplică! Aplicaţi cunoştinţele dobândite şi identificaţi factorii

care au favorizat victoriile lui Alexandru Macedon.

Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi pro sau contra: Alexandru

Macedon este un erou?

Lecţia: Republica romană

Grupa 1. Descrie! Descrieţi etapele expansiunii romane în perioada
Republicii.

Grupa 2. Compară! Comparaţi instituţiile Atenei cu cele ale Romei

republicane.

Grupa 3. Asociază! Asociaţi problemele societăţii romane în secolul II î.

Hr. Cu reformele fraţilor Gracchi.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi cauzele crizei Republicii Romane.

Grupa 5. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o schemă care

să ilustreze funcţionarea instituţiilor romane în timpul Republicii
Romane.

Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi succesele militare ale Republicii

Romane.

Lecţia: Imperiul Roman

Grupa 1. Descrie! Descrieţi evoluţia Imperiului Roman în secolele I-II.

Grupa 2. Compară! Comparaţi modul de organizare al imperiului în

perioada Principatului cu cel din timpul Dominatului.

Grupa 3. Asociază! Asociaţi situaţia Imperiului Roman în secolele III-IV

cu reformele adoptate de Diocleţian şi Constantin cel Mare.

Grupa 4. Analizează! Analizaţi modificările politice apărute în perioada

imperială.

Grupa 5. Aplică! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat şi realizaţi o axă

cronologică cu principalele evenimente din perioada Imperiului Roman.

Grupa 6. Argumentează! Argumentaţi de ce măsurile adoptate de

Diocleţian şi Constantin cel Mare nu au stopat definitiv criza imperiului
roman.