Professional Documents
Culture Documents
ENZTME$r COENZIME
't
Editurapf,ll
rAsr.2007
REFEnnrytt gTm,rT,
rFrc r:
PROF.DR.COJOCARUDUMITRU - Uniuersitatea,Al.I.Cuza" Iasi
PROF.DR. NASTASIA EORGHIIA_ U.M. F. " Gr. T.pop a" ragi
' -GH
PORF.DR.MAGDA BADESCU - IJ.M.F."Gr.T.popa" Iagi
EDtruRAtrn
SoseauaStefancelMarenr. 11 lasi-7OO49g
f el. lfax:0232-212740
e-mail :editurapim@pimcopy.ro
www.pimcopy.ro
EDITURA ACREDITATA
CNCSISBUCURESTI
66/01.05.2006
577.15
I. DNZIME
INTRODUCERE
I.1. DEFINITIE
I.2. NOMENCI"{TURA 9
I.2. 1. Oxidoreductaze 11
I.2.2. Transleraze 13
I.2.3. Hidrolaze
I.2.4. Liaze 74
l.2.5.Immeraze t4
1.2.6. Ligaze sau sintetaze 74
I.3. STRUCTURA ENZIMELOR 15
1.3.1.lzoenzime 18
I.4. SPECIFICITATE 79
I,5. MECANISME DE CATALIZA 2T
I.6. CINETICA ENZIMATICA 26
I.6. 1. Noliuni de cinetic+ generale 26
I.6.2. Cineticd enzimaticd 29
I.6.2.1. Cinetica de tip Michaelis-Menten
I. 6.2.2. Ecualia Uneweaver-Burk 40
I.6.2.3. Inhibilia activit6lii enzimelor 42
1.6.2.3.1. Inhibitia reversibild 42
1.6.2.3.7.7.Inhibitia competitivd
I.6.2.3.1.2. Inhibifia necompetitivd 44
1.6.2 .3 .2 . Inhibitia ireversibil6
I.6.3. Medicamente - inhibitori competitivi 46
L6.4. Cinetica de tip sinusoidal 48
I.7. REGLAREA ACTIVITATN ENZIMELOR 52
I.7. 1. Reglarea alostericd
L7. 1. 1. Structura enzimelor alosterice 53
I.7. 1.2. Funcfionarea enzimelor alosterice J+
INTRODUCERE
Existi doud condilii fundamentai.e pentru via!d.: prima ca
entitdlile vii s5. se poate multiplica qi cea de a doua ca acestea si se
poatd hrdni. Nici unul din cele dou5. fenomene nu este posibil fdr5.
enzime deoarece miile de procese care suslin viala ar avea loc cu viteze
imperceptibile in absenla enzimelor. Enzimele au o extraordinard
putere cataliticd qi o mare specificitate, mai mult capacitatea 1or
catalitici poate fl reglati cu multi precizie.
I.1. DEFIMTIE t
GP@- - - - - - - ) TA
( .@
i l )(
( y (,
G\
u .8 \
\
>b)
\-./
l.
\--l
+@
a r--..,
",
! ^6 -@.o
,.( A) . \
\_/ \
s# aetranzltie
Fig.1 - In situati e a qi b ciocnir e sunt
ineficiente deoarece nu duc ra
produqi de reactie;'in situalia c ciocnirea
I:t::: t a"Jr," ln"r"rrta la
rormarea acestora "onducend
notate cu un numer de cod format din patru cifre, numdr care permite I
identificarea enzimei, a substratului asupra cdruia ac\ioneazd qi a 1'-/',/
reactiei catalizate: ;"1'
E
ab cd \
ttt\
numdr de ordine
/ / \
// \
s1asz subclasa subsubclasa
I
10
De exemplu enzima cu numdrul de cod E 1.1.1.1. este
Alcool:NAD-oxidoreductaza, care catalizeazii
dehidrogenarea a_lcoolului
etiiic la aceta.ldehidd. Uzual se acceptd acele
denumiri ce sunt in acord
cu denumirea gtiinlificd ,,Alcool dehidrogenaza,,
(ADH).
Funclie de reacfia cata)izate, enzimele se
clasiltcd in qase clase
majore fiecare cu numeroase subgrupe:
/,."t.-0,-"1'- --\
(Td:1.-d":tT:,,, cataJizeazd. reacliite de oxido_
reducere; in func{ie de acceptorul de electroni
se pot distinge:
). dehldrogenaze/ tedtctaze _ transfer5 electronii
de la un
substrat la alt substrat (altul decdt oxigenul);
.2. ortgenaze - incorporeazd.direct oigenul
in substrat;
3. oxtdaze - traasferd electronii de la
un substrat direct la
oxlgen;
peroxidaze - transferA electronii de la substrat la HzOz ca
,,.4.
acceptor. t.
(dehidrogenarea)este de H/e-
"":;t;#*I*::o::"o*.oerea (tabel nr' 1)'
oxidoreductaze re catalizeaz-a
oxidoreducerea gruprrilor:
-
"";"-"r*^:oarea -cHz-oH;
cHz-cHz_; _cH_NH2;_"n=;:
I
12
FAD FADH2
-CH:-CH:- -CH:CH-
,'1,. NADH+H+
\/
- CH-a r{ -fiH-cHr-
t-
OH o
Observafie: FAD preia cei doi atomi de hidrogen de 1a
acelagi tip
de atomi in timp de NAD preia cei doi atomi de hidrogen
de Ia atomi
diq'rili.
/f /{ Reductaze
Reductazele sunt enzime ce ,introduc,, hidrogenul ia un
substrat
acesta fiind preluat de la un ,,transportor" care
este cunoscut sub
denumirea de NADpH (nicotin adenin dinucleotid fosfatl
NAD|H+H+
NADP+
-CH:CH- - CH2-CH2-
t3
+ o, -!!@---
SubstraFH sub$rat+ H2O2
O*igetaze
$,,s
Oxigenazele cataTizeazd reaclii in care oxigenul este introdus la
un substrat:
hdF*
subsb:at-H* o, t o = subsb:at-oH
1,2.2. Ttarr,sfetaze
CalaJizeazereaclii1e de transfer a unor grup5ri ,,G" (altele decAt
H) de la un substrat Sr la qlt substrat 52, conform reactiei:
Sr-G* + Sz -----+ Sr + Sz-G
Grupirile transferate por fi grupdri ce contin un singur atorn de
carbon (meti1, metilen etc), resturi de aldehide, cetone, aci1, alchil,
glicozil, amino, fosfat, sulfat.
hexokinadt
ducort,+ o* ADp + GKp
Glncoz-
6-fosfat
I.2.3, Hidrolaze
Hidrolazele cataTizeazd ruperea unor legdturi organice, cu
participarea apei, dup5. reaclia:
A-B + HzO -----+ AH + BOH
Legaturile care pot fi desfdcute prin hidrolizd. sunt legdturile
esterice, eterice, peptidice, anhidrice, C-N (altele decdt C-N din
legdtura peptidicd), C-X, P-N.
t4
T'fl
_HN -cH-c
n
ll'
-e -In{-CH-e
o
jl Pepridaza It"
Tn Q
u
-HN-CH-C-OH
ll
+ H2N-CH-C-NH
()
o
lHzol
Rn+1
Rn+1 Rn+1
1.2.4. Llaze
Liazele sunt enzime care cataJizeazd indepdrtarea unor grupdri
din molecula substratului fdrd" participarea apei, ducAnd 1a formarea
unei duble legS.turi:
-c-c- ------------>
x-Y +
)":"(
ll
XY
Aceastd clasd enzimele include care ac,tioneazd asupra
legdturilor C-C, C-O, C-N, C-S, C-X. '
I
1.2,5. lzom,eraze
Izomerazele sunt enzimele care caLafizeazd. interconversiunea
izomerilor optici, geometrici qi de caten6.
CHO cHroH
| 'ffpz-iznrrcraza I-
I.lL -(J|-l c:o
I I
cH2-o-P cH2-o-P
Gliceraldehil- 3-fosfi t Dftilroxiaceton-fosfrt
Glutanin-
Lchrtarnat + NI{4+ j\_+ chramhE
ATP ADP + Pa
15
Magneti
m.-ffi-*_ffi "rttv
, tbn
.g
I.4. SPECIFICITATE
slfff citateaenzi\:*ic5'^W# dea
W#g ?9&7tr\vtft.erzirr5:1or
deosebi intre structuri' diferite. De aceasta ,,capacitate" este
responsabild partea proteica a enzimei $i anume apoenzima.
Specificitatea enzimelor se poate manipsta_..in trei variante
principale: specificitate de reaclie, de substrat (i opti"a) t
'-.-.'
/lSfspecificitertea de reactie - denotd fapliiT-cd o enzima este
,,corJceputd" sE catalizeze un singur tip de reaclie. pornind de la
aceasta treseturd s-a fhcut clasificarea enzimelor in cele qase grupe
enzimatice.
b) specilrcitatea atsotuti.
d.e grup - prezt.te enzimere ce
catalizeaz1. acelasi tip de reaclie
asupra unui numdr restrens de
substrate apropiate ca structura chimicd.
Din aceaste categorie
fac pa_rte gJicozid,azele qi succin_
dehidrogenaza (sDH). sDH catarizeazd.
reaclia de trecere a acidurui
succinic 1a fumarat, dar cu aproximativ aceeagi vfteze qi
dehidrogenarea acizilor L-metil_succinic,
L-etil_succinic qi L_clor_
succinic.
cl specificitatea rerqtrod
de grap - prezlnte enzimele ce
catalizeazd. acelaqi tip de reacfie
asupra unui numAr relativ mare d.e
substrate apropiate ca structura chimicd.
Din acest grup fac parte ligazele sau
esterazele care fac posibild
scindarea mono-, di- trigriceridelor gi
chiar arli esten cu structure
chimicd mult mai compricata. Enzimeie
proteoritice care hidrorizeazi
Iegdturile peptidice din proteine qi din alti compuqi neproteici, fac
parte tot din acest grup.
3) Specificitate opticd sau stereochimicd. Este foarte rdspdnditd
dat frind fapful c5. majoritatea substratelor au carboni asimetrici deci
se gdsesc sub forma de stereoizomeri.
Enzimele catalizeazd transformarea numai a unui stereoizomer
(specificitatea opticS. este de obicei absoluti) celAlalt antipod optic
neputAnd fi prelucrat de enzima. De exemplu, L-serin-hidroliaza
catalizeazd,numai dezaminarea L-serinei la piruvat, nu gi a D-serinei:
H
Funwaza -
HOOc--c:g-cooH cH-cH2-cooH
I -H p :H o o c-
H OH
Acid turnrt Acil malic
' "' t
I.s. MEcANIsMEDE cATALIZA dl u '' "' ')' (,
' I 6
AtAt specificitatea cAt gi cataliza p.esupun stabilirea unor
leg5.turi intre enzimd gi substrat ce duc la formarea temporare a
complexului enzima-substrat ES.
Formarea acestor legaturi tg1rrp_o,lqlg-(mai mult sau mai pulin
slabe) are ca scop
lgqq"g"" miqc5rii libere a sub_stratului,extragerea
1ui din mediul apos etc. Cumulate toate aceste interacfii imprimd
substratului o forma corespunzitoare stdrii de tranzitie si oferd
-
-NH-CH-CO- -NH-fH-co-
CH,
t-
+H+-
_H+
__J",
HN
/.N: nrSr-H
tslo a
Ptn=o zl
nt_
Cataliza covalentd
'44
ln acest tip de catalizd grup5rile funclionale ale
centrului activ
aI enzimei atacd nucleofil (in majoritatea cazurilor)
sau electrofil (mai
ra-r) substratul, ducAnd Ia formarea, intr_o secvenld.
de reaclii, unui
intermediar legat covalent de enzimS. Acest intermediar covalent este
mult mai labil dec6.tsubstratul inilial.
Un mecanism de catalizl enzima.ucd, in care sunt utilizate atAt
mecanisme acido-bazice cat $i covalente, il reprezinti nrperea legdturii
peptidice sub acliunea chimotripsinei in urma cdreia rezultd.
aminoacizii formatori.
ho p S.P a
r tl H2o r
-HN-CH-C-!I\-CH-C - HN-CH-C-oH + Ii2N-CH-C-NH
I I
Rn+1 Rn+1
't
Ser 10i
*o)
Rr.6 Ltirtrtr |
rotLld I
-' t
\/
'*i
o. r*-r'ui^i: t"
YE]
) t- s.,'
S-P
viteza de reaclie este datd de cantitatea de reactant
[A]
consumate in unitatea de timp (semnul indicd consumul
"_,,
reactivului) sau cantitatea de produs [p] formatd in unitatea de timp.
dtAl
v=- = dlPl
dt dt
. dtAt
dar V-tAl-V-klAl
-
unde:
K= constanta de vitezi. dependentd de natura reactaltului si de
condiliile de reactie.
[A] = concentralia reactantului
[P] = concentralia produsului
Unitatea de mdsurd Jrenrnr. M I
semnificalia acestei loislan,l-t;*-"9 rrit"r" unitare
"t""r'rr"i
indicAnd ,,caltitatea" de timp necesard. transformarii unei ,.unitdti",.
Aceastdconstantdestestrict specilicdfiec5reimotecut.,ffol"kllA
de natura gi tiria legdturilor ce urmeaz6- a suferi tralsformiri qi
dependentd de condiliile de reaclie (T, pH, tdrie ionicd., presiune).
Pentru a intelege semnificalia constantei de vitezi. K, linAnd cont
de expresia ei matematicd (sec-l), vom compara rlrperea unei bare de
metal cu ruperea unei bare de material plastic. Ruperea unei bare de
meta-l necesitd un timp (exprimat in secunde) mai mare decAt necesitd
mperea unei bare de material plastic. Constanta de vitezd, fiind datd.
de raportul l/sec, va avea valoare mai micd. in cazul barei de metal
decdt in cazul barei de material plastic. Cu a_ltecuvinte viteza unitari
pentru ruperea unei bare metalice este mai micd decAt viteza unitard
pentru ruperea barei de material plastic. Se evidentiazd faptul cE
structura dicteazi, merimea specificd a acestei constante, ce reprezintd
viteza unitare, pentru fiecare compus in parte.
2. s5. presupunem o reaclie bimoleculard {vezi exemolul
ciocnirii a doud molecule, p. 6)
A+B---+P + Q
in mod analog viteza de reaclie este datd de cantitatea de
reactivi consumatd in unitatea de timp sau de cantitatea de produsi de
reactie formatd in unitatea de timp:
Qa-ff
g .1,_5 ___j_ gS _ E + p
0.8
E
iJ- -
0.4
f,nzimi
0.0 denaturata
0
Temperaturd("()
-:-::
cu relative corectitudine ce viteza reactiei enzimatice depinde 1n
principal de concentralia substratului.
Dupd felul in care enzimele iqi modifici activitatea Ia
cregterea/scdderea cantitelii de substrat, acestea pot fr impirfite in
doud mari grupe:
':l
i-
[5] {mN)
KJ t?;;tsl tEt.ts1
tESl=
r\.2+
sau[ES]=
K 2+ K 3
rrsr=ftflrrr
^3
a\
\
KM
(e)
.tEl=tsrl_fEsl
t.
= ( tstl - tEsl).tsl
Km.[ES] (10)
tEr'l . l'Sl
(1 3 )
Km+ [S]
v o= Vnnx.S (15)
Km+ [S]
u o =-Vnnx'S
-. Vnnx
v ^ = -. s (16)
t<.- "Km
Vtlt*
= V*.S .,,, I _
*" lsl
2 K m+S t=K; - s a u K m+ t s l= 2 t s l s a u K m= [ s J
N (t 8
4) Retafia:
r.=_&j5 (19)
Kl
descrie constanta Michaelir
s_Mentehgi indicd. afinitatea
enzimei fafd de
substrat.
Din punct de vedere matematic
in situalia in care Ie are
valori foarte
mici expresia lui Km devine;
_- K,
ls.m=-----=-
r\1 Q0)
==a15.cu Vmax.
Vo = Vmax sau Vo = K"", [Er]
Aceasta inseamna c5. mS.surAnd iteza la saturatie {atunci c6nd
=:zima este saturate cu substrat) mdsurdm de fapt cantitatea totala
ie enzimd [Er] prezentS.intr-o proba biologicd (sAngede exemplu) la un
:oment dat.
c) studierea influenlei inhibitorilor asupra vitezei de reac{ie.
-{ceasta va fi prezentatd pe larg in capitolul activitdtii
"Inhibifia
ln 4C\
-=zirn-lar'
40
_, Vrnax.S 1 I Km + [Sl
vn = - t- tf,) sau
- Km+ [S] vo Vrnax'S Vunx [Sl
Km+S
sau
lKmll
(22)
V Vunx tSl Vnrax
Nmll
o= t (23) sau
* 'rs *ut*
1
I 1 vmax
;z-=--::-'-a;-
vmru( Q4)
LSI I\m
1__ 1 (2s)
[s] - Km
Intersectia cu ordonata:
l= I
e6)
Vo Vrmx
Fig.12. Inliuenta b
loncentrarie; a,rl,-+*^L-,_-.
.oo,ao,,"t. dii"'Jtl v;;l'iJiiii:i- asupra vite
. b1in :"bstratului
coordonatJil;:ii";!','i)lde reactie a) in
t.6.2.9. Inhibilia
acttvitifii e3zlmelor
Ecualia Michaelis_Menten
sthbileqte o rela{ie intre
reaclre qi concentratia viteza de
substratului in situafia
particulare in care
mediul de reacfie existd in
r
dereacfie.rncondirii.":::;T;1il:":::H"ilJ:':l;.
pot fi prezenti diverqi
corr care pot influenta activitatea
Influenla unor astfer enzimelor'
o" >mpugi va fi prezentatd.
",to"ut in cele ce urmeazE-.
Activitatea enzimelor
poate fi diminuatd
prezenta in mediu sau anihilatd de
a unor
denaturd endogend ilffi-:il1':1"T:':ff :l,l;:.il,":::
exogend (toxice, medicam
tente' xenobiotice in general)
poate avea efect reversibii ' Acliunea lor
sau ireversibil asupra
activitalii enzimatice.
1.6.2,O.1.Inhibttia reversibili
In cazul inhibifiei reversibile
inhibitorul se leaga prin
slabe, reversibil, de legdturi
enzimr ' Tipurile de inhibilie
des intilnite, sunt: inhibilia reversibild' cel mai
competitivd gi cea necompetrtivd.
43
S;z ES..-....._ E+ P
-:
EI ____jt_ P
Inl,ibilie
cornpelirivi
I
/ * '.J
I (uer"_py cooH
CH,
l- + , A CH
=.-- AH,
cH, (acceptor,
fonlE oxida6)
ll +
0 I- luc.epto.,
roirar"aug
cooH "f
cooH
AciC succinic
Acil tunnrb
Principiul inhibi{iei competitive
igi gdseqte aplicatie in practica
terapeutice deoarece un numdr
mare de medicamente sunt inhibitori
competitivi ai unor enzime.
CAteva exemple care ilustreazd
acfiunea
unor medicamente ce funclioneazd
ca inhibitori enzlmatici, sunt
prezentate in capitolul
,,Medicamente _ inhibitori competitivi, (p.
46).
EIS--)F--+ 91a p
ES
I
I
E+ P
Moleculele de enzir
produs, cere angajater"
angajate in complexul ""*,ffi.,;:'""
#:Ti::"J;:j:;
ESI
micd,
care
poate
fi
""r,,j",o;T:"r:;:::H;;:Tff:::"T
45
I
I'
nN$coou H,N$sor-Nu,
acil para aminobenzob sulfonamid.i Oacteriostatb)
HrN-/N-.nzN\ r----------1
r /--\ |
till
*>A*o crrrfrn{
l\- \l
fcoi{NH-cutn-
L--------"\--
OH
\
Acd folib PABA
NH,
t-
Nz\---N
tl ttl AI'PI'RINOL
\NA*/
..\
H
Adenina ?H lct
Nz\'n--N t" ?H
V
tiltl --.--'-------.-> Nz\_N
noANAN/ Xantin-oxidaza lilt l
?H .-..' (x.o.) soAN Ntrn
H
Nz\r-N XANTTNA
ti l tl ACID T]RIC
HTNAwAN/
H
Guanina
_ Fig. t5 - Reprezentarea€rali:1l
g" reaciie
Vo funcfie de concentraua
;l|:f,SitJ:Li:T}ffY':- ceprezinte't
":t9Ti etici-J-i.,,-,Joiaaralcurba
continua
."t"p.",",'tli *"n"*
"o-i;il il'::':dffi1?iu jf, "i""t"" r'al"r,*ri"-r'a"
Analiza unui asemenea tip de
curbd aratd ci:
} la concentralii mici de substrat
viteza d.e reaclie cre$te
foarte putin (nu direct proporEonal
pa in cazul cineticii Michaelis);
p la concentralii ,,intermediare"
addugarea unei mici cantitdli
de substrat produce o creqtere
bruscd, semnificativd, a vitezei
reacfie; de
te t's {t.]t
DT
in
al
1.0
tsl
Fig.16 - Prezenla modulatorului pozitiv A m6re$te afnitatea enzimei pentru
lc substrat li implicit saiurarea rapidd a acesteia, viteza cre$te brusc, alura curbei
devine hiperbolic A. Prezenta modr.rlatorului negativ I micsoreazd afnitatea enzimei
pentru substrat, viteza cre$te 1ent, curba i$i accentueaza aspectul sinusoid [6]'
ia concluzie: cinetica enzimaticd evidenfiezd. doud tipuri de
comportdri ale enzimelor:
1) o comportare ce respecti. cinetica Michaelis_Menten, de tip
hiperbolic, caracteristicd. enzimelor constitutive cu alinitate
(mai mare sau mai micd.) fali de substrat indiferent de
"constante"
concentratia acestuia, ln cazul cineticii Michaelis Menten afinitatea
este o constantS., nu un parametru variabil. Enzimele d.in aceasta
categorie au (de reguld.) un K,o mic, centrul activ al enzimei se ocupd
uqor gi enzima ajunge rapid la saturatie.
2l o comportare ce respecta cinetica sinusoidald,
caracteristice enzimelor alosterice cu afrnitate variabild. pentru
substrat. Aceste enzime i;i adapteazd. activitatea functie de
concentratia substratuiui gi lucreazd diferentiat la concentralii mici
respectiv mari de substrat. in cazul enzimelor alosterice afinitatea nu
mai este o ,,constante" ci este un parametru variabil, dependent la
rAndul lui de concentralia substratului qi de prezenfa/absenta
modulatorilor.
*"-.
***-flilc*,ru a,.s,€
c
SrrreaTT
Starea RR
Cs{rr alo$edc
Cooperdtvftrta
deg{tba Cooperthl{te pad$vl
o.,
_\__*
(b)
j:,xT:T:
,,,,,,.:,:'?""*; ,ltiii*H"efiffl
.|iRii:::i:iLT"ffix,"'H:
$T:#:HlTrl"&:*?I;Hr*'ceantreneazed"ph";";i;ti;;;i;;fi;';
nrjn,"*,*i:*i*il*#":glruf'+i:ikl#
La nivel pulmonar, presiunea crescutd a oxigenului ,for!eaz6,
Lg".ea" unei prime molecule de oxigen, in urma legdrii, F6z* din hem
x pozrlioneazd, in centrul nucleului tetrapirolic ceea ce antreneazd
cieplasarea histidinei proximale gi a intregii porliuni de lan! c5reia ii
apaltine (ng. 19).
Apar aqadar modificdri conformalionale ale acestei subunitdli
care duc la ruperea unor legdturi ionice s1abe,prezente in forma T. in
Jrma acestor modific5ri forma T trece in forma R care are alinitatea
crescutd pentru oxigen. Aceste modificdri sunt tralsmise subunitb.lilor
urmetoare astfel ce monomerii 2, 3 Si 4 vor trece consecutiv in forma
R Altfel spus prima moleculd. de oxigen se va lega greu, urmdtoarele
din ce in ce mai ugor. Subunitdlile se inlluenleazd asadar reciproc,
cooperand in fixarea substratului (frg.20). De aici no{iunea de
cooperativitate in activitatea acestor enzime.
l,a nivel tisular, datoritE. gradientului de presiune, oxigenul este
descdrcat. Pierderea primei molecule de oxigen va favoriza conversia
formei R in forma T, conrlersie ce se va transmite progresiv tuturor
subunitdfilor. Astfel detaqarea primei molecule de oxigen va determina
desprinderea din ce in ce mai rapidd a urmdtoarelor.
EE
r // ' ' U .::-:
lI @
li
[Fll =:=
]@
i ll
@,
jl j :::= @
]i
@
/l =:=
@
ii
@
ll
6 ,@ fl C F t10 i &Q @@
Modulatori heterotropi
Modulatorii heterotropi sunt compuqi diferili de substrat, in
general produqi de reactie sau metaboli{i qi pot genera doud. tipuri de
efecte, reversibile gi anume: (a) feed-forward, de regula activator 9i (b)
feed-back, de reguld inhibitor.
(J3Ifi*T.)
a) Reglarea feed - forward
Acest tip de reglare a activitdtii enzimatice are scopul de a imprima
un anumit ritrn unei c5i metabolice. Tralsformarea substratului A in
produsul final H are loc printr-o succesiune de reacsi catalizate de diferite
enzime, in care reaclia calalizatA de enzima Ez (de exemplu) este limitant6
de vitezd. Aceasta insemnd cd transformarea compusului B in C se
reaizeazA cel mai incet, ceea ce poate duce 1a acumularea lrri. Creqterea
concentratiei compusului B, in mediu de reaqtie face posibild fixarea lui,
tn calitate de modulator pozitiv sau activator, la enzjrrra Es. Compusul B
este deci un activator al enzimei, prin urmare fxarea lui la situsul
alosteric al enzimei va detepmina o cre$tere a activitd$i enzimei Es, ceea ce
va asigura o fluidizare a procesului, prin prelucrarea mai rapidi. a
produsului F (prezent in cantitate din ce in ce mai mare ca urmare a
inilierii cSii metabolice).
Altfel spus un intermediar situat in amonte intr-o cale metabolicd
o enzimd situatd in aval, sd se ,pregeteasce,' pentru a lace
"atenjioneazS.'
fald unui a1h;x sporit de substrat.
b) Reglareafeed - back
Acest tip de reglare a activitdfi enzimatice se nume$te inhibipe prin
produs final, feed-back sau retroinhibilie. produsril final aclioneazd ca un
efector alosteric negativ asupra enzimei reglatoare a procesului.
Acumu.larea de produs H, ca urmare a neutilizdrii 1ui ir acelaqi ritm cu
sinteza, face posibild fixarea ]ui, in calitate de modulator negativ, la E2care
cateJiznaz\, efape fimitante de vitezd a procesr.dui. Se eviti asdel atAt
epuizarea substratelor cat gi producerea irr exces a compugilor.
60
Enz-ser-OH Enz-ser-O-PO32-
l g^n
tripsinogen-ipd!4-!gg94slqB.!!@-- tripsins
tripsina > chimofipsini
chimotripsinogen
(un zlmogen,inactlv) |
-l
lEnt€rokin|'n
Pcptid de mascare I
f,
Om--'l v Centru activ
o
u
Tripsini
(o prot€rz4 activl)
:i
:rezente in plasmd pot fi clasificate in doud grupe:
} enzime care aclioneazl- asupra unor substrate prezente in mod
ri
:onstant in p1asm5.in concentralii semnificative. Astfel de enzime se
tq
lunesc enzime plasmatice funclionale qi au ro1 funclional la acest
te
rivel deoarece catalizeazd.reaclii chimice in plasmd. Ele sunt secretate
de
::r diferite organe (de ex. ficat) qi scdderea activitdlii acestor enzime in
plasmd indicd lezarea orgEnului care le produce. Astfel de enzime sunt
enzimele coagulSrii qi fibrinolizei.
D enzime care aclioneaze asupra unor substrate prezente in celule.
lul
. de -A.stfelde enzime se numesc enzime plasrnatice nefunclionale deoarece
substratele pe care e1e aclioneazd nu sunt prezente in plasmd, ci in
: 1n
ce1u1e.Aceste enzime sunt totu$i prezente in plasma. (in concentralii
zzd
constante, mici), prezenla 1or datordrrdu-se distrucliei celulare,
normale. Enzimele plasmatice nefunclionale pot proveni: a) de 1a
care
organe secretoare (ex. pancreas) sau b) din compartimente celulare.
rde
[e de a) in cazul enzimelor provenite de la organe secretoare,
concentralia lor plasmaticd poate varia atAt in sensul creqterii cAt si al
v t fie
scS.derii cantitali de enzim5: cre$terea concentratiei indicS. o
rde
obstruclie a c5ii de secretie sau o modificare a permeabilitdlii
:plng-
membranelor celulare (ex.creqterea amilazemiei), in timp ce scdderea
rapid
concentraliei indicd o atrofiere a organului secretor.
-
64
3 .,--'-.- tD X
- Cna.
I
I
;
I
o7a
ett
aaaj!6tard
lo,
ln.ohr( rr i.rol rm 6ntln. r.d.nrol,
,trllltdl r. l..tl In d&sprl
ry.$l{i{- Utuk.n r !.ri. d* rlr!. r|! {'tliE
(dl
10
. Clasiflcarea vitaminelot se bazeazd, pe cnterii de
solubilitate:
F vitamine liposolubile (solubile in grd.simi) _ A, D,
E, K;
F vitamine hidrosolubile (solubile in apd) _ Br,
Bz Bo, pp,
biotina, acidul pantotenic, acidul folic, Brz, vitamina
C.
VITAMINE
,/\
./\
/\
Solubileir apn Solubile h grnsimi
(hidrosolubile) (liposolubile)
I
ComplexulB Care nu apa4in {
complexuluiB VitaminaA (retinol,p-carotenul)
I
I
VitaminaD (colecalciferol)
VitaminaK (filochinona,menadi
t Vitamina E (locoferoli)
Vitamina C
(acidul ascolbic)
I.
Cu tol ih Alrele
eliberarc de energie
I I
I
Y
t +
Tiarnina@1) Acid folic Vitanina86
Riboflavina@2) Vitamina Bl2
Niacina(PP)
Biotina
Acidul pantotenic(85)
N. 1. VITAMINELE HIDROSOLUBILE
Vitaminele hidrosolubile aparlin complexului vitaminic B
{B1,
Bz, Ba, Bo, PP, acid pantotenic, acid folic) vitamina C.
$i
,TlY"',\--+.",
H,A\n,.rcr l.ts,.{tcu2- cH2-oH
Tiamina
Tiamin
pirofosforilaz- CH, .
*,2'..t-,, \
kinaza 'l ll N--------tr CH rO o
,,**- ------------->.._,/1 tt I lt -
"r' \'\H, ^ ]! -
\y'cH;cnr-o-P-o-i-oH X
a.ip \
AMP I I-
OH OH
TPP
?' ?'?n
!Hz-CH-6H-CI|CH2-OH
"
''"JArruYTr^
H,cA./\l$ j-NH
o
in organism, riboflavina se gdsegte sub form5. liberd. (p1asm5,
lapte, urinh qi retind), cAt 9i legatd (FMN, FAD, enzime flavinice) in
diferite tesuturi ca rinichi, ficat, inimd, muqchi.
o Rol metabollc
Riboflavina intrd in structura formelor sale coenzimatice,
flavinmononucleotid (FMN) qi flavinadenindinucleotid (FAD).
Transformarea sa in ester monofosforic {FMN} are loc in toate celulele
organismului, sub acliunea unei flavokinaze:
Flavin-adenin-
Riboflauina
-+:gE{Ist-+ FN,[,J
/\
ATP ADP
<--FMN AMP-+
FAD
I
Piridoxamin6
o Rolul metabolic
Piridoxalul $i piridoxamina
intervin in metabolism
sub formd
coenzimaticd. de piridoxal_S_fosfat,
respectiv piridoxamtn_S-fosfat
ln care gruparea de alcool primar (p5p),
din pozilia Seste fosforilatd
reacfiei cu ATp. in urma
tzHo-(CH2-NH2)
otfy"rz-GporH:
Hrc\..r1
Trans '*Pfidoxalfosfat
f*J
-"-c{oos
\-- p""arboxilare
]f
c-H
OH
H:C
+ Fc
Q*o-*r-NH2
Il "'""
UOH srontan
----,/l
I ?'r",
co--NH-N:crr5N
\__/
6"ron
Piriloxal
hklrazona
?,,, o
H_N-;\N_H H-N-:-N-H
,l lr t^l
^
H-t-C"--+{ r-f=1-t f",
t Bl
H2C\^_,.c H-(cHrr-cooH H2C\-,.cIFqrrcH-cHr
lD z Dl
cooH
Beta-biotina Alh-biotina
Biotina-CO-NH-(CHr4-CH-COOH
NHz
Hcot+ArP-l----+-d - oiX"il"'",:-r"
*u,.
i ,i_#"
---r*
oon o:5__-i,_-l TfFEnz.J"
t,b--r"-irnc't4-co
i
Anhidridd-P- Biotin-Enzimi
carbonica
coo-
J__^
coo-
lr I
CH,
^o t-
I cooH
e<i-rt-i-Ns
t^l
rflT" Biotin-enzimi
|n-Enz.
H2C\s,,.c tt-{cH2 )4-co Piruvat-carboxilad
Carboxi-biotin-enzimi
f-f-coou Z\fuo-Nn"
6\$..!, ttl
6\,,/2
(+
dinucleotid-fosfat (NADPf , in reacfiile de oxido-reducere.
oH (PO3H2)
NAD" (NADp,l
4 +2H+
tNH,
+2H+ ffiC" +H+
\N/
R
NADH+H+
H'C OHo
'lrii-ll O
HG-CH2-C- CH-e-NH-CH2- CH2-c- oH
H:C
l:i-
ctrr-i il-E+*
' i --- -
-c',- cH,-8ir.r'-cH2-cH2-s
r r lL
Acidpantoic
I
I
I P-alanina 1"';;;"
Acid pantotenic
CoASH
, pr,l
k'-.J Riboza
-O:P-o
? "Hi'OH
_ J;
. Rol metabolic
F CoA are ro1 deosebit in metabolismul glucidic, lipidic qi
proteic fiind tratsportor de grupdri acil R-CO-. Legdtura dintre CoA gi
restul acil se realizeazd. prin intermediul grupirii _SH rezuitdnd un
tioester (R-CO-S-CoA) in care legdtura tioestericd este echivalentd ca
energie cu o legeture macroergicd din ATp.
F 4'-fosfopanteteina are rol in sinteza acizilor gragi. 4,_
fosfopanteteina este legatd de un rest de serind din proteina acil
transportoare ACP-(Acyl Carrier protein), in complexul multienzimatic
numit acid gras-sintetaza, complex ce catalizeazd sinteza acizilor gragi.
\i
N/-CHr-'fIrN
I
il
COOH
-, HN- qH{CHr2-COoH
I
. Rol metabolic
Acidul tetrahidrofolic (FH+), forma activd a acidului folic serveqte
la transferul qi utilizarea fragmentelor de un singur carbon in diferite
stdri de oxidare: -CHs, -CHz-, -CH=, -CHO, -CH=NH, care se pot fixa la
Ns, N10sau ca o punte metilenicd intre Ns Si N10lig.26.
Metabolismul folatului este complex. Sursa de un atom de
carbon este serina, care transferd gmparea sa hidroximetil la FH+
formdnd Ns, N1o-metilen-FH+din care se pot forma gi alte forme active:
Ns_CH3_FH+, N5,N1o-metenil-FHa,Ns-formil-FHa
Nro_CHg_FH+,
Coenzimele acidului folic participi la sinteza metioninei din
homoserini (Ns-CHa-FH+),sinteza acidului timidilic din acid uridilic
(Ns, N1o-metilen-FH+),in sinteza nucleului de purind (Ns, Nro-metenil-
FH+ qi Nro-formil-FH+) etc.
-
84
H
r$ ir l.l
H,N("Y"Y; ,o
No-\ s-(cttz-Nrrn
I iH
oH ,,,
Acid tetmhidrofolic (FHa)
../*-t-"\
-cH3 --NF--> t tl0
N\./r\slcHr-N-
rEtil
't
cHc
N5-nEri!FHa
.\
N
-cH
NENlO
nEtenil
N5-N lo-nptenilFHa
./N.rfN=.,
-Q:o --:;;;'+ | ll I ro
.ii" N\.'\ilcH,-N-
'!
"N5|"l:o
fonnil r!
N10-formilFH+
./N.rr-N\ ../*-t-*\
- CH ---:--> | ll I to ttr0
Ns N=,,As-}-cHr-N- N\,,\s,,J_cHr-N-
ll-
rl ' t" l
C:NH
IFC-NH I
frrmimino H
N5-brmimino-FH+ N l0 formimino-FlI4
-::
. Tulburirl de aPort vitaminic
Deficienla de acid folic apare din cauza unui aport alimentar
scezut, stres (sarcin5.), tulburdri de absorbfie, deficit de enzime
implicate in sistemul de transport sau terapia cu unele
medicamente.
Carenla se manifesti exclusiv prin perturbarea
hematopoezei, simptomul fiind anemia megaloblasticd (cu eritrocite
mari qi rare).
Datoriti relafiei strAnse dintre activitatea metabolismului
acidului folic gi cea a vitaminei 812, este destul de greu de a
diferenlia simptomele clinice dintre cele doud stdri de carentd.
86
CHr CH2CH2CONH.,
i I{
cH2cH2coNHCHr-i -o-f-
?"o
o
it
CH, 3
r Rol metabolic
Vitamina Brz pdtrunde in celuld, prin endocitozd,
sub formd
de OH-cobalamind, metilAndu-se apoi la CHs_cobalamind.
O
cantitate importantd intrd in mitocondrii qi se
tralsformd in 5,_
d eoxiadenozil-cobalamind.
Cele doud. forme coenzimatice, metabolic active, ale
cobalaminei sunt implicate in func{ionareaa doud sisteme
enzimatice: metilmalonil-C oA'izolrrrerazarespectiv homocrstein_CHs_
transferaza (sau metionin-sintaza), care catalizeaza urmatoarele
reactii:
87
Honncistein-
Homocisteind -transfer
Metionina. Reacfie de metilare
(CQ-cobalamina)
(citoplasmi)
OH-cobalamina
5'-deoxiadenozil-
cobalamina)
.-=-=-.-+
L-nemmatorul-LoA Succinil_CoA Reaclie de rearanrament
innamolecular
(mitocondde)
in absenla cobalaminei:
a) reactia de metilare se opre$te, Ns-CHg_FH+se acumuleaze,
blocAnd folatul in a$a numita l.capcarld a folatului, (fig 24). Astfel,
homocisteina rdmdne nemetildtd. gi se poate elimina prin urind.
(homocistinurie),
b) reaclia de rearanjare intramoleculara se blocheazd, acidul L_
metil-malonic se acumuleaza $i se elimina prin urina (acidurie
metilmalonicd).
Cobalamina $i folatul sunt implicate in diferite procese d.e
metilare inclusiv metiiarea histonelor, in timpul repficarii ADN_ului
$'g.2al.
88
H,N-HC-COOH
-l
CH,
t-
CH,
t-
S
cHr
(metionina) (homocisleina)
(metilcobalamind)
trirTtoerim nEtlfrexat
IA IG)
1.,->NAJ)P
.-
xelpu*H*
^folar-redLrtaza
-/
I
v
Timidini
t
ADN
I
diviziunl oehlara
3 ?
HO-C
i__-l
A o:fi___l
9
'o-+I
H -<]' -Haf l I
Ho-f-u Ho-f-H
cH2oH cH2oH
Forma redusd Forma oxidaa
(Acid ascorbic) (Acid dehiclroascorbic)
;- -CH"
- 18 -
Retinol (Vitamina A1)
3- dehidrcretinol
-uwrruvrvurvr \ryitamiB
r
'.^rr'
.A2)
^2'
"
B iononn B ionona
p caroten
Ea se depoziteazd in principa.l la nivel hepatic; depozitul de
vitaminS. A din ficat poate asigura necesarul organismului pentru o
perioadS. lung5. de timp (chiar peste 1 an). Aceste depozite scad in
Iipsa vitaminei E.
Ingerarea indelungatd de alimente bogate in caroten duce la
depozitatea acestora in lesuturi, apdrdnd xantodermia - ingilbenirea
pielii, in special a palmelor qi tdlpilor, cu exceplia sclerelor care,
rimAnAnd a1be, permit diferenlierea de icter. Hipercarotenemia nu
atrage Si hipervitaminoza A.
Vitamina A se gdseqte in produsele de origine animald in
cantitate mai mare decet in cele vegetale: ficatul unor pegti de apd
dulce, gdlbenuq de ou, lapte.
Rolurile eitaminei A
F Vitamina A (retinol -CHzOH) este indispensabila vielii qi
cre$terii norma-le (in privinla staturii qi greut6!ii). Retinolul exercitd
acliune protectoare asupra epiteliilor, asupra mucoaselor, impiedicAnd
pd.trunderea microorganismelor (acliune antiinfecfioasd), are rol in
funclionarea aparatului genital gi de reproducere (spermatogenezd).
) Vitamina A, sub formd a" .etinoic (-COOH), rezultatS. din
^cia
oxidarea retinoluiui, aclioneazh in calitate de hormon prin legarea de
receptori nucleari responsabili de activarea unor gene. Acidul retinoic
poate inlocui retinolul in cre$terea qi diferenlierea epiteliilor, fiind
considerat chiar mai activ, dar nu poate substitui retinolul sau
retinalul in procesul vederii.
F Vitamina A (retinal) sub forma 1 1-cis-retinal (-CHO) este
implicatd in procesul vederii.
Clclul vlzual
Vitamina A constituie gruparea prosteticd a tuturor pigmenlilor
fotosensibili vizuali, din celulele fotoreceptoare (conuri gi bastonaqe),
existente in retind.
Rodopsina, pigment este alcatuite dintr-o proteinS.
fotosensibil,
specificS.numitd opsind sau "scotopsind" (scotos = intuneric), la care
este legatd vitamina A forma 1 1-cis-retinal.
in procesul vederii, atunci cAnd, rodopsina este expusi la
lumind, au loc o serie de izometiz.Eti reversibile cis + trans, ce
sunt convertite in impulsuri nervoase transmise de nervul optic la
creier.
11-cis-Retinal A1l-trans-Retinal
, Rodopsina
\
Opsina
(-cHo)
NADH alCCHo)
Alcool-dehidrogenaza
NAD+
l (-oH) l(-oH)
,ll
tl
Sange g lssuhrri
> Hipervitaminoza A
Dozele excesive de vitamini. A produc fenomene de intoxicatie
acutd., manifestatS. prin amefeli, cefalee, somnolenta sau intoxicare
cronicS. (anorexie, tegumente uscacte, buze uscate, ragade comisurale).
Megadozele de vitamind A produc reabsorbfia oaselor prin
stimularea activite$i proteolitice lizozomale, stimuiarea secre(iei de
parathormon (PTH) 9i efecte teratogene la femeile gravide.
Consumul exagerat de caroteni produce ,,icterul carotenic,,. CAnd
se depdQe$tecapacitatea de fixare a proteinei de legare a retinolului
(retinol binding protien - RBC) are efecte litice asupra membranelor
biologice. Lezarea membranelor eritrocitare de cdtre retinol este
inhibatd de vitamina E (tocoferol). I
\,.J
| ,.'"3
K
- -CIHH<H_gl_cH
t\
CH3 'cH3
Fxgosterol,provitaminaD2
(ergocabiferol)
qH.
R -in-cs,-cn -cs^-61-"'
cHr
7-dehilrocobsteroL provitamirn D3.
(cobcabiferol)
97
r'o'utrcoffififfi viamlne
I -l-aSffisecrinoara>
^- a2 -a activaresecundara
^-- ^
zJ_\Jn_u---------------- 1.15-1oH12_D
7-Dehidrocolesterol
u.v.l(niele)
YR
.^-A
,^.fl,!r !7,fcllfteror
(viraminaD3)
f I T
'../W I
ficat
|
Y
oH 25-OH-D3
' .-a>r'
"?*a$ *
al )r-
d'^.."o.,/
1,25-Dihidroxi-D3 24,25-Dihidroxi-D3
(calcitriol) (inactiv)
100
transportoare de calciu (Calcium Binding protein - CBp) care
favoizeazi absorbtia de Ca** contra gradientului de concentrafie.
cr,-Tocoferol
104
--- _ r
f^--.--.
I
urobulero$u
/'' -'' t\ Reticul endoplasmatic
I
I I
Fragilitate_crescutil Pemreabilitate
crescuE Dezintegraxeastruch.uilornecesare
5ihemolizn acliriii enzimelorprezente
la acestnivel
I |
Eliberareaenzimelor
hidrolitice I
n"ctivareaenzimelor
{
Modificiri la nivel tisular
R=
"rr"*oxlt"-,"r,-"",-lxlcHr3-H
fin]l
cH"
t-
R= (CH'{H{_CH,-H
dihmesil
qoo- -OOCI
TCOO-
I CH
CH,, co, I
t- _--:________-__> /alrr'
CH, VitaminaK i
I- _C-CH_NIF
-c-cH-NlF tl
ll o
o
Glu Gla
Acid glutamic Acid T-carboxi-glutamic
Antivitaminele K, dicumarolul
Si warfarina (derivali cumarinici)
inhibd reaclia de carboxilare.a acidului glutamic
$t sunt folosili ca
agenti anticoagulanli atunci cAnd existd primejdia coaguErii
sAngelui
la nivelul vaselor sanguine (tromboze).
o T\rlburiri de aport wltaminic
Carenla de vitamind K se instaleazd cand existd. tulburdri in
absorbtia de lipide (deficit de bild), afecliuni intestinale,
alterarea florei
intestinale, afecliuni hepatice, boli infeclioase.
Careanla de vitamind
K duce la scdderea protrombinei.
prelungirea timpului de coagulare
Si aparilia de fenomene hemoragice
spontane.
in perioada imediat postnatale, nou n5sculii sunt predispugi
la
hemoragii deoarece se nasc f6r1. rezewe de vitamind
K, av6nd
intestinul sterii.