Ionascu Ciprian cls. a 13 – a E.S.

MATRICI ŞI DETERMINANŢI

MATRICI

1.1. Despre matrici

Acest concept l-am întalnit înca din primul an de liceu, atunci când s-a pus problema

 a x+ b y= c
rexolvarii unui sistem de două ecuaţii cu două necunoscute x, y, de forma  .

a x+ b y = c
' ' '

Acestui sistem i-am asociat un teblou pătratic, care conţine coeficienţii necunoscutelor (în
prima linie sunt coeficienţii lui x, y din prima ecuaţie, iar in a doua linie figurează coeficienţii lui x,

ab
 ' '
ab
y din ecuaţia a doua): .

 
Am numit acest tablou matrice pătratică (sau matricea sistemului). Pe cele două coloane ale
matricei figurează coeficienţii lui x (pe prima coloană a, a ' ) şi respectiv coeficienţii lui y (pe a doua
coloană b, b ' ).

Definiţie. Se numeşte matrice cu m linii şi n coloane (sau de tip m × n ) un tablou cu m

linii şi n coloane

 a1 1 a1 2 . . . a1n 
 
 a2 1 a2 2 . . . a2n 
 . . . . . . . . . . . .
 
 a a . . .a 
 m1 m2 m n
ale cărui elemente a ij sunt numere complexe.

Uneori această matrice se notează şi A = ( ai j ) unde i =1, m şi j =1, n . Pentru elementul a ij

, indicele i arată linia pe care se află elementul, iar al doilea indice j indică pe ce coloană este situat.

1
 Mulţimea matricilor de tip m × n cu elemente numere reale se notează prin Μm, n ( R ) .
Aceleaşi semnificaţii au şi mulţimile Μm,n ( Z ) , Μm, n (Q ) , Μm, n ( C ) .

Cazuri particulare
1) O matrice de tipul 1 ×n (deci cu o linie şi n coloane) se numeşte matrice linie şi are forma
A = ( a1 a 2 ... a n ) .
2) O matrice de tipul m ×1 (cu m linii şi o coloană) se numeşte matrice coloană şi are forma

 a1 
 
 a2  .
B=  
...
 
a 
 m
3) O matrice de tip m × n se numeşte nulă (zero) dacă toate elementele ei sunt zero. Se notează cu
O

 0 0 . . . 0
 
 0 0 . . . 0 .
O= 
. . . . . . . . . .
 
 0 0 . . . 0
 
4) Dacă numărul de linii este egal cu numărul de coloane, atunci matricea se numeşte pătratică.

 a1 1 a1 2 . . .a1n 
 
 a2 1 a2 2 . . .a2n 
A= 
. . . . . . . . . . ..
.

 
 a a . . .a 
 n1 n2 n n
Sistemul de elemente ( a11 a 22 ... a nn ) reprezintă diagonala principală a matricii A,
iar suma acestor elemente a11 + a 22 +... + a nn se numeşte urma matricii A notată Tr(A)
n
= ∑ai i . Sistemul de elemente ( a1n a 2 n −1 ... a n1 ) reprezintă diagonala secundară a matricii
i =1
A.
2
 Mulţimea acestor matrici se notează Μn ( C ) . Printre aceste matrici una este foarte
importantă aceasta fiind

 1 0 . . .0 
 
 0 1 . . .0 
In = 
. . . . . . . . . .
 
 0 0 . . .1 
 
şi se numeşte matricea unitate (pe diagonala principală are toate elementele egale cu 1, iar în rest
sunt egale cu 0).

1.2. Operaţii cu matrici

1.2.1. Egalitatea a două matrici

Definiţie. Fie A = ( ai j ) , B = (bi j ) ∈ Μm, n (C ) . Spunem că matricile A, B sunt egale şi

scriem A = B dacă ai j = bi j , (∀) i =1, m , (∀) j =1, n .

Exemplu: Să se determine numerele reale x, y astfel încăt să avem egalitatea de matrici

 x+ 1 + yx   2 x−− 1
  =   .

0 − 2yx   0 − 29 x
R. Matricile sunt egale dacă elementele corespunzătoare sunt egale, adică:
x+ 1= 2
x+ y = −x−1

 Rezolvând acest sistem găsim soluţia x = 1, y = -3.
0 = 0
 x − 2 y = 9 − 2 x.

1.2.2. Adunarea matricilor

3
 Definiţie. Fie A = ( a i j ) , B = (bi j ) , C = ( ci j ) ∈ Μm, n ( C ) . Matricea C se numeşte suma
matricilor A, B dacă: c i j = a i j + bi j , (∀) i =1, m , (∀) j =1, n .

Observaţii
1) Două matrici se pot aduna dacă sunt de acelaşi tip, adică dacă au acelaşi număr de linii şi acelaşi
număr de coloane, deci A, B ∈ Μm, n ( C ) .
2) Explicit adunarea matricilor A, B înseamnă:

 a1 1 a1 2 . . . a1n   b1 1 b1 2 . . . b1n   a1 1+ b1 1 a1 2+ b1 2 . . .a1n + b1n 

     
 a2 1 a2 2 . . . a2n   b2 1 b2 2 . . . b2n   a2 1+ b2 1 a2 2+ b2 2 . . .a2n + b2n 
 . . . . . . . . . . . . +  . . . . . . . . . . . . =  . . . . . . . . . . . .  .
     
 a a . . . a   b b . . . b   a + b a + b . . .a + b 
 m1 m2 m n  m1 m2 m n  m1 m1 m2 m2 m n m n
Exemplu: Să se calculeze A + B pentru:

 1 − 1 2   0 5 − 3
1.
A=   ,B=   ;

3 0 1 1 1 5 0

4
  1  0 1
2.
A=  ,B=  .
− 1  1 0
R. 1. Avem

 1 − 2   0 5 − 3  1 + 0 - 5 2 - 3   1 4 − 
A+B= + = = 
3 01  15 3+1 0 1+5  106 0 3
2. Avem

5
  1  0 1 + 0 1  1 2
A+B= + .= = .

−1  0 −1+ 0  1
Proprietăţi ale adunării matricilor
A 1 (Asociativitatea adunării). Adunarea matricilor este asociativă, adică:
( A + B ) + C = A + ( B + C ) , (∀) A, B, C ∈ Μm,n (C ) .
A 2 (Comutativitatea adunării). Adunarea matricilor este comutativă, adică:
A + B = B + A , (∀) A, B ∈ Μm, n ( C ) .
A 3 (Element neutru). Adunarea matricilor admite matricea nulă ca element neutru, adică
∃ Om ,n ∈ Μm, n (C ) astfel încât A + Om ,n = A, (∀) A ∈ Μm, n (C ) .
A 4 (Elemente opuse). Orice matrice A ∈ Μm, n ( C ) are un opus, notat − A , astfel încât
A + ( − A) = Om , n .

1.2.3. Înmulţirea cu scalari a matricilor

Definiţie.Fie λ ∈ C şi A = ( ai j ) ∈ Μm, n ( C ) . Se numeşte produsul dintre scalarul λ ∈

C şi matricea A, matricea notată λA ∈ Μm, n ( C ) definită prin λA = (λai j ) .
Obs.: A înmulţi o matrice cu un scalar revine la a înmulţi toate elementele matricii cu acest scalar.

6
  λ a1 1 λ a1 2 . . .λ a1n 
 
 λ a 2 1 λ a 2 2 . . .λ a 2 n 
Deci λA =
 . . . . . .. . . . . .  .
 
 λ a λ a . . .λ a 
 m1 m2 m n
1 
 − 3 5  3 − 1 83  0
Exemplu Fie A= 

2
2 
 . Atunci 6A =
  .

0
 3 
1  0 4 6
Proprietăţi ale înmulţirii matricilor cu scalari
S 1 λ( µA) = ( λ µ) A , (∀) λ, µ∈ C, (∀) A ∈ Μm, n ( C ) ;
S2 λ( A + B ) = λA + λB , (∀) λ ∈ C, (∀) A, B ∈ Μm, n ( C ) ;
S 3 ( λ + µ ) A = λA + µA , (∀) λ, µ∈ C, (∀) A ∈ Μm, n ( C ) ;
S4 1 ⋅ A = A ,1 ∈ C, (∀) A ∈ Μm, n ( C ) ;

1.2.4. Înmulţirea matricilor

Definiţie. Fie A = ( a k i ) ∈ Μm,n ( R ) , B = (bi j ) ∈ Μn, p ( R ) . Produsul dintre matricile A şi

B (în aceasta ordine), notat AB este matricea C = (c k j ) ∈ Μm, p ( R ) definită prin
n
c k j = ∑ a k i bi j , (∀) k =1, m , (∀) j =1, n .
i =1

Observaţii
1) Produsul AB a două matrici nu se poate efectua întotdeauna decât dacă A ∈ Μm,n ( R ) , B ∈
Μn, p ( R ) , adică numărul de coloane ale lui A este egal cu numărul de linii ale lui B, când se
obţine o matrice C = AB ∈ Μm, p ( R ) .
2) Dacă matricile sunt pătratice A, B ∈ Μn ( R ) atunci are sens întotdeauna atât AB cât şi BA, iar, în
general, AB ≠ BA adică înmulţirea matricilor nu este comutativă.

Proprietăţi ale înmulţirii matricilor

I 1 (Asociativitatea înmulţirii). Înmulţirea matricilor este asociativă, adică

7
 ( AB )C = A( BC ) , (∀) A ∈ Μm,n (C ) , (∀) B ∈ Μn, p (C ) , (∀) C ∈ Μp, s (C )
.
I 2 (Distributivitatea înmulţirii în raport cu adunarea). Înmulţirea matricilor este
distributivă în raport cu adunarea matricilor, adică
( A + B )C = AC + BC , C ( A + B ) = CA + CB , (∀) A, B, C matrici pentru
care au sens operaţiile de adunare şi înmulţire.
I 3 Dacă I n ∈ Μn ( C ) este matricea unitate, atunci
I n A = AI n = A, (∀) A ∈ Μn ( C ) .
Se spune că I n este element neutru în raport cu operaţia de înmulţire a matricilor.

8
 APLICAŢII

1. Manual

pg. 67 Să se determine numerele reale x, y, z astfel încât să aibă loc egalitatea de matrici, în
cazurile

 1 2 − 3yx   1 xy −− 1  1
1)
  =  
7 x+− 6y 0  1 09
1 = 1

 2 x − 3 y = y − x − 1 1⇒ 3x = 4 y − 1 1⇒ x = 4 y − 1 1
 3
⇒
 − 7 x + 6 y = 1 9⇒ − 7 ⋅ 4 y − 1 1+ 6 y = 1 9⇒ 7 7− 2 8y + 1 8y = 5 7⇒ 1 0y = 2 0⇒ y = 2
 3
0 = 0

4 y − 1 1
x=  8− 1 1
3  ⇒ x= ⇒ x= −1
3
d a yr = 2 

9
  2 3 + yxx   y+ 3 8− y
2)
  =  
− 7yx 2x  − 5 4y
 2x = y + 3 ⇒ 2 ⋅ 2 y = y + 3 ⇒ 3 y = 3 ⇒ y = 1
 3x + y = 8 − y

⇒
 x − 7y = − 5
 2 x = 4 y ⇒ x = 2 y
x = 2y 
 ⇒ x= 2
d a y r= 1

 + 3xy − 1  x 1 −+ 1
2
3)
  =  
3 − xy   3 6
 y + 3x = x 2 + 1 ⇒ 6 + x + 3x = x 2 + 1 ⇒ x 2 − 4 x − 5 = 0

− 1= −1
⇒
3 = 3
 y − x = 6 ⇒ y = 6 + x

10
 x 2 − 4 x − 5 = 0 ⇒ x 2 − 5 x + x − 5 = 0 ⇒ x( x − 5) + ( x − 5) = 0 ⇒ ( x − 5)( x + 1) = 0 ⇒ x1 = 5
⇒ x 2 = −1
I. dacă x = 5 , atunci y =11
II. dacă x = −1 , atunci y = 5

 x 0 y x −− 5 0 z
4)
  =  
y + y z − 3z x 4 − z  y
 x y= − x z− 5 ⇒ x( y + z ) + 5 = 0
0= 0

  3   x 2 + x y+ 3 
⇒  y z+ y x= 4 ⇒ y( x + z ) − 4 = 0 ⇒ y x +  = 4 ⇒ y  = 4 ⇒ x 2 y + y 2 x + 3 y = 4 x + 4 y
  x+ y  x+ y 
 3
 z x− 3 = − z y⇒ z( x + y ) − 3 = 0 ⇒ z =
 x+ y

pg. 71 1. Să se calculeze A + B în cazurile:

 1 − 3  2 4 
1)
A =   B =  
, .

 0 4   − 5 − 3

11
  1 + 2 − 3 + 4   3 1
BA =+   BA =+⇒  
0 + (− 5) 4+ (− 3)  − 5 1
 1+ i − i 3i  − 1− 3i 2 + i 1
2)
A =   B = 
,

 0 − 1− i i  i 1+ i − i 

 1+ i+ (− 1 3i) i 2++− i i+ 13   − 2i 2 i+ 13 
BA =+   BA =+⇒  
0 + i 1 i 1++−− ii + − i)(   i 0 0
2. Se consideră matricile

12
  2 m − 2 2  n m 1 − 1   − 1 − 4 − 1 1
     
A =  4 − 1 2m 5  B =  − 4 0 6 − 3  C =  0 − 1 − m 2 
, , .

 2 1 0− 1 21   − 1 − 5 6 0  p 5 − 6 1 
     
Să se determine m, n, p astfel încât A + B = C .

2 + n = −1⇒ n = −3
 m + m = − 4 ⇒ 2m = − 4 ⇒ m = − 2

⇒ .
 2 m + 6 = − m
 2 − 1 = p ⇒ p = 1
n = −3

Deci  m = − 2
p=1


pg. 75 1. Se consideră matricile A, B ∈Μ 2,3 (C ) .

 1 i − 1  − i 1 0 
A =   B =  
, .

 0 2 3i  1 i i + 1
Să se calculeze: 3 A − 2iB , iA + 2 B .

13
  1 i −  1 0   3 i − 2 i 0  1 i − 3 
3A−2i= −2i =B + = 
023i 1 +069i−2 i−287+
14
 1 i −  1 0 i −  2 0  − i 1 
i+2B= +2 = A+ = 
023i 1 + 02i−3 2i+ 42i−1
pg. 87 1. Calculaţi produsele de matrici A ⋅ B , unde
3 1
 2 1 1  
a) A =  
 şi B =  2 1 
 3 0 1 1 0
 
 6 + 2 +1 2 +1 + 0   9 3
AB =   =  
 9 + 0 + 1 3 + 0 + 0  10 3 

2 
 
b) A = 1  şi B = (1 2 3)
3 
 

15
  2 4 6
 
AB =  1 2 3 
 3 6 9
 

 1 i  i − 3i 
c) A =  
 şi B =  
 − 2i 0 0 1  
 1⋅ i + i ⋅ 0 − 3i ⋅1 + i ⋅1   i − 2i 
AB =   =  
 − 2i ⋅ i + 0 ⋅ 0 − 2i ⋅ ( − 3i ) + 0 ⋅1  2 − 6 

4 2 −1   2 
   
d) A =  3 −4 6  şi B =  − 4 
5 2 −7   5 
   
 −5 
 
AB =  52 
 − 33 
 

3 4 9  5 6 4 
   
e) A = 5 −1 6  şi B =  8 9 7 
5   −3 
 3 5 − 4 − 5 
 11 9 13 
 
AB =  − 22 − 27 −17 
 29 32 26 
 

2. Să se calculeze f ( A) , dacă:

 1 − 1
A =   ; f ( X ) = X 2 − 5 X + 7I 2

 2 1

16
2 1−  1−  −1 2
A= ⋅A= ⋅ = 
2 1 2 1  4−1

17
  − 1 2  1 −   1 0
f(A)= −5 +7 =
4 −1 2 1 0 1
 − 1 2  − 5   7 0
= + + =
4 −1 −1 5 0 7 0
 − 6 3  7 0
= + =
− 6  0 7 18
  1 1
3. Fie
A =   . Să se calculeze A n , n ∈ N * .

 0 1

2 1  1  12
A = A⋅ =  ⋅ =  
0 1 01 01

19
 23 12 1  13
A = A⋅ =  ⋅ =  
0 1 01 01

 1 n
A =  
n

 0 1
Inducţie matematică P(k ) → P( k +1)

n+ 1 1 n + 1
A =  
 0 1
20
 n+1 n 1 n 1  1 n+1
A = A⋅ =  ⋅ =   (A)

0 1 0 1 0 1
n 1 n
Deci
A =   .

 0 1
pg. 120 1. Calculaţi determinanţii de ordinul doi:

1−1
1)
= 1⋅3− ( 1)⋅ =+= 5232
23

21
 −1 1
2)
= (− 1)⋅(− 2)− 1⋅ −= = − 1323
3−2

3)
31
()
= 3⋅ − 3 − ( 3)⋅1= =+− 033
3 −− 3
2. Calculaţi determinanţii de ordinul trei:
2 −1 −2
6 −1 1
4 5 3
¿
rli
¿
¿ =2⋅−1⋅3−1⋅1⋅46⋅5⋅−2− [ −2⋅−1⋅42⋅1⋅5−1⋅6⋅3 ] =
1)
¿
¿
∣¿∣∣¿∣¿
¿
¿
¿
¿
= −6 − 4 − 60 −[8 +10 −18 ] =
= −70

2 0−5
2) 5 3 3 = 2⋅3 6+ 0⋅3 0+ 5⋅4 (− 5)− [( 5)⋅3 0+ 2⋅3 4+ 0⋅5 6] =
046
= 36 + 0 −100 −[0 + 24 + 0] =
= −64 − 24 =
= −88

22
 1 2−3
3) 3 − 1 2 = 1⋅(− 1)⋅ + 2⋅ ( 2)+− 3⋅ ( 3) [(−−− 1)⋅(− 2)⋅(− 3)+ 1⋅2 3+ 1⋅ 2 3] =
−2 3 1
= −1 −8 − 27 −[ −6 + 6 + 6] =
= −36 − 6 =
= −42

3. Calculaţi determinanţii următori:

a+ d b c+ d a b c d a b c 1
1)
a b c abc abc abc+=+= dabc=0+d⋅ =0
1 1111 1
23
 a+ b − a − b a b
2)
b+c − =b− c+ = 1b c+− =−1⋅0+ =
c+ a − c − a a c a a
4. Să se rezolve ecuaţiile:

1xx
1) x 1 x= 0
xx1

24
 11x 12 1+++ 3x1 x 1
1 ⋅ (− ) + x 1 ⋅ (− ) = 0 ⇔ − x + = 0 ⇔
x1 x 1 x
⇔ 1 − x 2 − x( x − x 2 ) + x( x 2 − x) = 0 ⇔ 1 − x 2 − x 2 + x 3 + x 3 − x 2 = 0 ⇔ 2 x 3 − 3 x 2 + 1 = 0 ⇔
⇔ 2 x 3 − 2 x 2 − x 2 + 1 = 0 ⇔ 2 x 2 ( x − 1) − ( x 2 − 1) = 0 ⇔ 2 x 2 ( x − 1) − ( x − 1)( x + 1) = 0 ⇒
⇒ ( x − 1)(2 x 2 − x − 1) = 0 ⇒ ( x − 1) = 0 ⇒ x1 = 1
⇒ 2 x 2 − x −1 = 0 ⇒ ∆ = 1 + 8 = 9 ⇒ x2 = 1
1
⇒ x3 = −
2
 1 
Deci x ∈ − ,1 .
 2 

5. Să se rezolve ecuaţiile:
25
 011x
x 011
1) =0
1x01
11 x 0

01 x1 x01 x01
1+ 1+2 1+3 1+4
0⋅(−1) x01+ ⋅(−) 10 +1⋅(−) 1x + ⋅(−1) x0= ⇔
1x0 1x0 1 0 1 x
26
 x 1 x 01 x 0 1
⇔ 0 10 1 −+− xx 1x 0= ⇔
1x0 1 0 1 x
⇔ 0 − [ ( x ⋅ 0 ⋅ 0 + 1 ⋅1 ⋅1 + 1 ⋅ x ⋅1) − (1 ⋅ 0 ⋅1 + 1 ⋅ 0 ⋅1 + x ⋅ 1 ⋅ x)] + [ x ⋅ 0 ⋅ x + 0 ⋅1 ⋅1 + 1 ⋅1 ⋅1 − (1 ⋅ x ⋅1 + 1 ⋅ x ⋅1 + 0 ⋅ 0 ⋅1)] −
− x[ ( x ⋅ x ⋅ x + 0 ⋅ 0 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 ⋅ 1) − (1 ⋅ x ⋅ 1 + 1 ⋅ 0 ⋅ x + 1 ⋅ 0 ⋅ x)] = 0 ⇔
⇔ −( x + 1 − x 2 ) + (1 − 2 x ) − x( x 3 + 1 − x ) = 0 ⇔
⇔ x 2 − x − 1 − 2x + 1 − x 4 − x + x 2 = 0 ⇔
⇔ − x 4 + 2x 2 − 4x = 0 ⇔ x 4 − 2x 2 + 4 = 0 ⇔
⇔ x ( x 3 − 2 x + 4) = 0 ⇒ x1 = 0
⇒ x3 − 2x + 4 = 0

6. Fie A, B ∈Μ 3 ( R) pentru care det( A) = det( B ) = det( A + B ) = det( A − B ) = 0 .

Să se arate că det( xA + yB ) = 0 , (∀) x, y ∈R .

det( xA + yB ) = P ( x, y ) = λ1 x 3 + λ2 x 2 y + λ3 xy 2 + λ4 y 4 = 0
Pentru x = 0 şi y = 1
P (0,1) = det( B ) = 0 ⇒ λ4 = 0
Pentru x = 1 şi y = 0
P(1,0) = det( A) = 0 ⇒ λ1 = 0
Pentru x = 1 şi y = 1
P (1,1) = det( A + B) = 0 ⇒ λ2 + λ3 = 0
Pentru x = 1 şi y = −1
P (1,−1) = det( A − B ) = 0 ⇒ λ2 − λ3 = 0
⇒ λ 2 = λ3 = 0
Deci det( xA + yB ) = 0

2. Bacalaureat

pg. 94 1. Să se determine matricea X din ecuaţia

27
  2 − 3  1 3   − 3 6 
    
3X +  − 1 2  = ⋅  7 4  +  − 9 3
 2 − 3  − 2 6   3 0 
    
 2 6   − 3 6   2 − 3
   
3 X =  1 8  +  − 9 3 −  1 2  4
 − 4 1   3 0   2 − 3 2
    28
  − 1 1   − 2 3 2
  
3X =  5 1  +  1 − 2 1
 − 1 1   − 2 3 2
  
 − 3 1  5  − 1 5
   
3X =  6 9 ⇒ X =  2 3 
 − 3 1  5  − 1 5
   
2. a) Găsiţi matricea X ∈ Μ 2 ( R) astfel încât

29
  1 2   − 2 1  2 
X + = 
0 1  3−  31
b) Să se determine m∈ R astfel încât sistemul următor să fie compatibil şi apoi
rezolvaţi-l:
x+ y = 1

 x − 2y = − 1
 3x + y = m


30
  1 2   − 2 1  2 
a)
X + = 
0 1  3−  31

31
 12 −12 −1
⇒= − ⇒XX = + ⇒
013 − 013 −
32
  1 2 3 1 
⇒ X = 
0 1 4 x⋅1+y0x⋅2+y1 3 x2+y 31
⇒  = ⇔  = ⇒
x y 2⋅z+t0 ⋅2+t1 04 2z +t 04
X= 
zt
 33
 x= 3
 2z = 0 ⇒ z = 0

⇒
 2x + y = 1 ⇒ 6 + y = 1 ⇒ y = − 5
 2 z + t = 4 ⇒ t = 4

 3 − 5
Deci
X =   .

 0 4
x+ y = 1

b)  x − 2 y = − 1
 3x + y = m

x + y =1 ⇒ x =1 − y
2
x − 2 y = −1 ⇒ 1 − y − 2 y = −1 ⇒ −3 y = −2 ⇒ y =
3
2 1
x =1− y =1−
⇒x=
3 3
1 2 2 5
3x + y = m ⇒ 3 ⋅ + = m ⇒ m = 1 + ⇒ m =
3 3 3 3

 1 a
3. a) Fie matricea A ∈ Μ 2 ( R) ;
A =   , a ≠ 0 . Să se calculeze A 2 şi A 3 şi

 0 1
apoi să se determine A n , n ∈ N * în funcţie de n.
b) Să se afle x, y, u , v, numere reale astfel încât

34
 1  x y  1 0
  = 
0 1uv 1 

35
 2 1a 1⋅+a0 ⋅1+a  12a
a)

A= ⋅A ⋅ = = 

0 1 0⋅1+ 1⋅+0a 0 1

36
 23 12a1 1⋅+2a0 ⋅1+2a 13a
A= ⋅A= ⋅ = = 
0 10  0⋅1+ 1⋅+0a 0 1

n 1 n  a
A =  
 0 1
Inducţie matematică P(k ) → P( k +1)

37
 n+ 1 1 (n + 1)a
A =  
 0 1

+1 nn 1 1an 1⋅+n 0a⋅1+n  1a(n+ ) a a

A = ⋅A ⋅ = =  (A)

0 1 0⋅1+ 1⋅+0a 0 1

1 na 
Deci A =   .
n

 0 1

38
  x + u = 1⇒ x 0
1 xy 10 x+uyv 10 y+v=0⇒y−1
     
b)
  = ⇒ = ⇒
0 1uv 1 u v 1 u=1
v=1
39
  x y   0 − 1
Deci
  =   .

u v 1 1
4. a) Să se determine x, y , u , v, astfel încât:

 −x y  xy  −31
 − = 
u +1v 3 1−2uv  −82
b) Să se detrmine matricea A astfel încât:

40
  4 1 − 5  7 − 1   1 5 2  0 1
2A+ = + .
6 1 −3 1 1 42  2 5 1

41
 −xy −31 xy− 31
a)

 − = ⇔ + = ⇔

u+1v3−28u+1v−328
42
  ( +− yx )= 3 yx =+⇒− 3

 −− yx − xy   − 3 1  xy =− 1
⇔   =   ⇒ 
 u −+ 31 vv 2u−+ 1  − 8 2  u 3v+− 1= − 8
 2 vu =−+ 21

 =3−yx  =3− yx 2y=4 y=2

⇒ ⇔ ⇔ ⇔
y −x=1 y+ −3=1  =3−yx x=1
 u 3v+− 1= − 8  u 3v−= 9  v= 3
⇒ ⇔ ⇔
 2 vu =−+ 21  2(3v 9) v 3⇒=+− 7v= 2  u= 0 1
43
  4 1 − 5  7 − 1   1 5 2  0 1
b)
2A+ = + 
6 1 −3 1 1 42  2 2 5 1

44
  8 4 1   − 5  8 4 1   − 5 3 0 3 0
⇒2A= − ⇒2A= + ⇔
1 2 61−3 12 −613 629 6 29 2
 4 − 6 18 2 − 3 9
2A=⇔   A=⇒   .

1 1 2  05 05 12 1
pg. 147 1. Să se rezolve ecuaţia:

45
 xaaa
axaa
=0
aaxa
aaax

x a x− a 0 0 0 a a x− a 0 0 0
a x a 0 x− a 0 0 a a 0 x− a 0 0
= 0⇔ + = 0⇔ = 0⇔
a x a 0 0 x− a 0 a a 0 0 x− a 0
a x 0 0 0 x− a a a 0 0 0 x− a
46
 − ax 0 0
1+
[]
⇔ ( − ax )⋅ (− 1) 0 − ax 0 ⇒= (0 − )( − axax ⇒=− (00) − ax ) 0⇒= x1,23,4 = a
3 4

0 0 − ax
2. Dacă x1 , x 2 , x3 sunt rădăcinile ecuaţiei x 3 − 2 x 2 + 2 x + 17 = 0 să se calculeze

x1 x2 x3
determinantul d = x2 x3 x1 .

x3 x1 x2
 x1 + x2 + x3 = 2

x3 − 2x 2 + 2x + 1 = 70 ⇒  x1x2 + x1x3 + x2 x3 = 2
xx x = −1 7
 123
x1 x2 x3
3 33
x x x = 3x xx − (x + x + x )
2 3 1 123 1 2 3

x3 x1 x2
3 2
x1 − 2 x1 + 2 x1 + 1 7 = 0
3 2
x2 − 2 x2 + 2 x2 + 1 7 = 0
3 2
x 3 − 2 x 3 + 2 x3 + 1 7 = 0 (+ )
x1 + x 2 + x3 = 2( x1 + x2 + x3 ) − 2( x1 + x 2 + x3 ) − 5 1
3 3 3 2 2 2
3 3 3
 ⇒ x1 + x 2 + x3 = 2(2 − 2) − 2 ⋅ 2 − 5 1⇒
x1 + x 2 + x3 = ( x1 + x2 + x3 ) − 2( x1 x 2 + x1 x3 + x 2 x3 ) 
2 2 2 2

3 3 3
⇒ x1 + x 2 + x3 = −55
3 3 3
d = 3x1 x 2 x3 − ( x1 + x 2 + x3 ) = 3 ⋅ (−17) + 55 ⇒ d = 4
47
 BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Ganga, Manual de Matematică, Elemente de Algebră liniară, şi

geometrie analitică, clasa a XI-a, Editura Mathpress, 2003
2. Gh. Andrei, D. Bărbosu, Gh. Boroica, Admiterea în învăţământul superior,
Editura Gil, 2001
3. Dan Brânzei, Sorin Ulmeanu, Matematica în concursurile şcolare, Editura
Paralela 45, 2000
4. C. Năstăsescu, C. Niţă, Culegere de probleme pentru liceu, Algebra, Editura
Rotech Pro, 1999
5. Caiet de notiţe

48