Educatia intelectuala

1 Esenta si sarcinile educatiei intelectuale

Intelectus – minte, gandire, ratiune, act rational, capacitate
de a gandi, a opera cu notiuni, concepte.

 Educatia intelectuala este o componenta a educatiei

care prin intermediul valorilor stiintifice si umaniste contribuie
la formarea si dezvoltarea capacitatilor intelectuale, functii
cognitive si instrumentale, scheme de asimilare, structuri
operatorii, motivatii etc.

 Educatia intelectuala are ca scop pregatirea elevilor pentru

cunoastere si activitate teoretica, rationala. Este educatia
pentru si prin stiinta.
Educatia intelectuala
 Aspecte fundamentale:
 informativ =vizeaza cantitatea si calitatea informatiilor
care urmeaza a fi transmise si asimilate de catre tanara
generatie;
 formativ =efectele asimilarii informatiilor asupra intelectului
tinerei generatii;

Potrivit celor doua aspecte sau formulat doua teorii:

 Teoria culturii materiale -scop- asimilarea unui volum
mare de cunostinte si formarea capacitatii de asociere a
ideilor.
 Teoria culturii formale -scop- indrumarea si stimularea
dezvoltarea intelectului.
 Sarcinile educatiei intelectuale
1.1 Informarea intelectuala – consta in transmiterea si asimilarea valorilor stiintifice
umaniste in conformitate cu principiile si normele didactice. Astfel apar intrebarile:
ce, cat si cum sa se transmita elevului?

 Informarea intelectuala presupune respectarea urmatoarelor principii:

-aceasta trebuie sa fie in concordanta cu prescriptiile idealului educational;
-selectarea, transmiterea-asimilarea informatiilor trebuie sa se realizeze din
perspectiva posibilitatii de utilizare in urmatoarele etape de asimilare a noi
cunostinte;
-formarea personalitatii, stimularea vocatiei, dezvoltarea creativitatii, echilibru intre
cunostinte realiste, umaniste, teoretice, practice, de cultura generala, cultura de
specialitate;
-selectarea si transmiterea cunostintelor trebuie realizata intr-o maniera
integrativa;
-in procesul informarii intelectuale trebuie sa primeze calitatea informatiilor
evaluata din punct de vedere psihopedagogic dupa valoarea lor explicativa,
instrumentala si operationala;
- Informarea intelectuala trebuie sa se realizeze in concordanta cu profilul
psihologic al varstei;
- informarea intelectuala urmareste formarea unei viziuni interdisciplinare,
intelegerea profunda a realitatii.
1.2 Formarea intelectuala
 vizeaza formarea si dezvoltarea intelectuala. Ea presupune activarea
potentialitatilor copilului,prin intermediul informatiilor in scopul transformarii si
restructurarii sale psihice.

 Formarea intelectuala ca proces complex presupune:

- elaborarea unor capacitati intelectuale de natura instrumentala (insusirea
limbii materne,a scrisului-cititului);
- formarea capacitatilor intelectuale operationale si functionale care vizeaza
toate capacitatile intelectuale,intreg intelectul uman ( dezvoltarea gandirii,a
operativitatii generale,cultivarea capacitatii de comunicare);
- stimularea si dezvoltarea creativitatii ca dimensiune psihologica a
personalitatii,favorizand obtinerea de produse cu caracter original,gasirea de
solutii noi pentru solicitarile carora este supus individul;
- cultivarea motivatiei invatarii,in ideea optimizari relatiei dintre elev si procesul
de invatare;
- familiarizarea cu metodele si tehnicile de munca intelectuala si insusirea
diverselor stategii cognitive;
Familiarizarea elevilor cu metode si tehnici de munca intelectuala /
Dezvoltarea capacitatilor cognitive
Datorita evolutiei societatii,familiarizarea cu metode si tehnici de
munca intelectuala a elevilor,d.p.d.v. pedagogic ridica problema sa-l
invatam pe elevi cum sa invete cu un efort mic si un randament mare.

Metodele si tehnicile de munca intelectuala pot fi clasificate astfel:

 Dupa continut:
-cu privire la igiena muncii intelectuale;
-organizarea si metodologia desfasurarii ei;
 Dupa destinatie:
-de informare,de observare,cercetare si creatie;
 Dupa aria de cuprindere:
-generale,aplicate in toate genurile de activitate intelectuala si la
toate obiectele;
-specifice,adaptate unui domeniu sau unui obiect de invatatamant;
 Dupa conditiile pedagogice:
-implicate in activitatea elevilor la lectii;
-metode si procedee folosite in activitatile extra didactice;
 Familiarizarea elevilor cu metode si tehnici de munca intelectuala /
Dezvoltarea capacitatilor cognitive

Capacitati vizate:
- Capacitati de cunoastere – dezvoltarea
proceselor intelectuale: limbaj, gandire,
memorie, creativitate;
- Capacitatea de observare – dezvoltarea
atentiei, a simturilor prin crearea de situatii
specifice;
- Capacitati de operare mintala: analiza,
sinteza, abstractizarea, generalizarea,
compararea, inductia, deductia.
Functie de varsta se va urmari deprinderea elevului cu metode si
tehnici de munca intelectuale precum:
- deprinderea de a folosi manualul,sarcina specifica de clasa I;
- familiarizarea cu diverse modalitati de citire(lenta,rapida,de
aprofundare,selectiva, studiul de text,etc.);
- initierea in tehnica folosirii unor instrumente auxiliare pentru
inbogatirea cunostintelor (dictionare,enciclopedii) si valorificarea
surselor documentare prin rezumat,plan de idei,conspecte,fise;
- deprinderea de a asculta in cadrul orelor ce se comunica si de
identificare a elementelor esentiale ale comunicarii, de a lua notite;
- familiarizarea cu tehnica de observare si experimentare;
- formarea obisnuintei de a-si propune scopuri si a persevera in
realizarea lor, deprinderii de invatare constant;
- cultivarea obisnuintei de a respecta cerintele igienei muncii
interlectuale;
 2 Continutul educatiei intelectuale

2.1 Cultura generala -reprezinta cultura fundamentala necesara

fiecarui om. Ea cuprinde un sistem de cunostiinte, deprinderi
asimilate si formate in cadrul actiunii educationale care ii ofera
individului posibilitatea elaborarii unei viziuni de ansamblu asupra
lumii.
Se poate vorbi de cultura intr-o acceptie obiectiva, in care
cultura inglobeaza totalitatea valorilor materiale si spirituale create
de societate si o acceptie subiectiva care vizeaza procesul
asimilarii acestor valori de catre om.

Se pot distinge doua nivele:

- un nivel insrumental (presupune insusirea cunostintelor,formarea
priceperilor,deprinderilor care devin mijloace in vederea imbogatirii
continue a culturii generale)
- un nivel operational(se refera la folosirea informatiilor, priceperilor,
deprinderilor si capacitatilor in vedrea rezolvarii problemelor ce se
ridica in activitatea subiectului prin aplicarea lor in alte cazuri).
2.2 Cultura profesionala cuprinde un sistem de
cunostinte, princeperi, desprinderi si capacitati
necesare exercitarii unei profesiuni sau unui grup de
profesiuni. Cultura profesionala permite integrarea
individului in societate prin intermediul profesiunii.
Directii si tendinte privind formarea culturii
profesionale:
 Aceasta se constituie pe fondul culturii generale,prin
specializarea si adaugarea componentelor culturii
generale la specificul unei profesiuni, cu transmiterea
unor cunostinte de specialitate.

 Logica formarii culturii profesionale impune evitarea

tendintei de concentrare asupra unei specializari
inguste. (specializarea se face progresiv in cadrul
culturii generale).
Concluzii!
Sarcinile educatiei intelectuale sunt (in
esenta):
- Abilitarea tineretului cu un sistem de
cunoştinţe ştiinţifice, cu priceperi şi
deprinderi intelectuale.
- Formarea bazelor concepţiei filozofice
despre lume şi corecta orientare
ideologico-politică a elevilor.
Mijloace prin care se realizează educaţia intelectuală
 Principalul mijloc prin care se realizează educaţia intelectuală a
elevilor este procesul de învăţământ. In cadrul lui îşi însuşesc
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, încep să-şi formeze cultura
generală.

 Lectura particulară este un alt instrument. Ea îl pune pe elev în

contact cu valorile culturale create de omenire.

 Teatrul şi cinematograful contribuie de asemenea la însuşirea unui

însemnat numar de cunoştinţe din cele mai variate domenii :
literatură, istorie, geografie, ştiinţele naturii, muzică etc.
 Internetul este cel mai recent instrument de realizare al educatiei
intelectuale;

 Educaţia intelectuală a copiilor se realizează şi prin cercurile pe

obiecte de învăţământ, care funcţionează în cadrul şcolii prin
excursii şi vizite la locuri din natură, muzee, instituţii, expoziţii.