Greseli comune in alimentatia copiilor intre 1 si 3 ani

Obiceiurile alimentare ce trebuie evitate sunt folosirea in continuare a unui biberon, oferirea
unei cantitati mari de dulciuri, bauturi dulci, cu aroma de fructe, cereale indulcite, chips-uri
sau bomboane, toate acestea avand o valoare nutritiva mica. De asemenea, nu oferiti copiiilor
alimente care cresc riscul asfixierii (morcovi cruzi, alune, arahide, struguri, carne tare,
popcorn, guma de mestecat si bomboane).

Un comportament alimentar gresit se intalneste frecvent la copiii care nu mananca mult, dar
beau patru cani de lapte si trei cani de suc zilnic. Impreuna, acestea contin 1350 calorii, ceea
ce reprezinta un aport energetic mai mare decat cel recomandat pentru aceasta varsta. Astfel
se explica faptul ca un copil care consuma o cantitate prea mare de lapte (700 ml/zi) sau suc
(200 ml/zi), va refuza alimentele solide.

Alte obiceiuri alimentare gresite sunt si:

 - consumul excesiv de dulciuri 
 - produsele cu valoare nutritiva consumate intre mese
 - fortarea copilului sa manance atunci cand nu ii este foame
 - servirea unor portii prea mari. Portia medie pentru un copil intre 1 si 3 ani este un sfert din
cea a unui adult.

In schimb, nu trebuie va ingrijorati atunci cand copilul:

 - Mananca putin. Nu uitati ca atat timp cat copilul ia constant in greutate, este activ si
sanatos, atunci cu siguranta consuma suficiente calorii.
 - Nu vrea sa incerce noi alimente. Pentru a introduce noi alimente in dieta copilului dvs.,
oferiti cantitati foarte mici (de exemplu, 1 lingura) si nu il fortati sa manance tot. Multi copii
nu incearca un nou aliment decat dupa cel putin 10 incercari.
 - Nu mananca tot din farfurie. Obiceiul de a forta copiii sa termine tot din farfurie nu mai este
la moda. In schimb, copiii trebuie invatati sa-si dea seama cand s-au saturat si sa se opreasca.
Atunci cand copilul nu mananca tot, oferiti-i portii mai mici.
 - Refuza unele alimente. Nu pregatiti feluri de mancaruri foarte complicate, cu sosuri sau
condimente pentru copilul dvs. In schimb, gatiti cat mai simplu. Desi nu este nevoie sa
pregatiti zilnic un fel de mancare special pentru copil, nu trebuie sa va fiti surprinsa atunci
cand acesta refuza mancarea pentru adulti.

Cum puteti incuraja adoptarea unor obiceiuri alimentare sanatoase

Niciodata nu este prea devreme pentru a va invata copilul principiile unei alimentatii
sanatoase:
 - Incurajati copilul sa incerce noi alimente.
 - Dati un exemplu bun copilului, adoptand o dieta echilibrata bazata pe alimente sanatoase si
limitand aportul de dulciuri, produse sarate si bauturi carbogazoase. 
 - Luati masa la ore fixe, astfel incat copilul sa nu ia gustari intre mese pentru a-si potoli
foamea. 
 - Mancati impreuna in familie si nu in fata televizorului, sau in timpul unor activitati care sa
ii distraga atentia copilului.
 - Nu ii permiteti copilului sa aduca jucarii la masa.
 - Nu preparati alimente condimentate excesiv, deoarece nu sunt pe placul copiilor mici. 
 - Nu adaugati prea multa sare, zahar sau sosuri la alimente pentru a nu incuraja deprinderea
unor obiceiuri alimentare gresite de catre copilul dvs

Alimentatia copilului anteprescolar (1-3 ani)

Va asigura aportul de proteine cu valoarea biologica mare prin consumul de alimente de
origine animala cum sunt: laptele (500-600 ml/zi), brânzeturile (15 g/zi), ouale (câte 1 ou la 2-
3 zile, pâna la un ou pe zi), carnea de pasare, de vita, pestele, ficatul, creierul (30-45 g zilnic).
La început alimentele se dau trecute prin masina de tocat, apoi taiate în bucatele mici.
Proteinele vegetale se vor asigura din pâine si alte derivate de cereale. Leguminoasele uscate
(fasolea, mazarea, lintea) se pot da dupa vârsta de 2 ani sub forma de supe, pireuri.

Grasimile animale vor fi servite sub forma de galbenus de ou, unt, smântâna, frisca, iar din
cele vegetale se va folosi uleiul de soia, de porumb, de floarea-soarelui în cantitati mici. La
aceasta vârsta nu se permite slanina, untura, seul.

Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe, legume, pâine, fainoase (gris, orez,
taitei, fidea, pesmeti), zahar si alte dulciuri concentrate (miere, dulceata, gemuri, peltea).
Pâinea se va da în cantitatea de 70 g/zi, fainoasele - 40 g/zi. Legumele (morcov, sfecla,
cartofi, dovleac, dovlecei, conopida, rosii) se vor da în cantitatea de 300 g/zi, iar fructele - 150
g/zi. Pâna la vârsta de 2 ani vor prevala bucatele sub forma de pireuri, supe sau de sucuri de
legume proaspete. Dupa aceasta vârsta se trece la salate de legume crude, taiate marunt, drese
cu ulei si suc de lamâie. Din fructele proaspete se vor pregati sucuri, compoturi, pireuri.
Zaharul si dulciurile concentrate (30-35 g/zi) se vor adauga în diferite preparate (prajituri,
taitei cu lapte, creme de lapte si ou). Nu se va face abuz de produse zaharoase (acestea
favorizeaza aparitia cariilor dentare).

Se vor respecta cu strictete orele de servire a mesei pentru formarea reflexelor secretorii
digestive. Copilul trebuie învatat sa mestece bine hrana înainte de a o înghiti. Se interzice
consumul apei si a altor lichide în timpul mesei. Acestea vor fi date la sfârsitul mesei sau între
mese. Copilul va fi învatat sa manânce singur la masa. în timpul mesei se va evita sa i se faca
observatii sau sa i se propuna diverse distractii care micsoreaza reflexele secretorii digestive.
Copilul se va alimenta de 5 ori pe zi.

Se interzic alimentele prea picante sau sarate, alcoolul, mezelurile si conservele de carne sau
peste, cafeaua naturala, ciupercile, pâinea neagra, alimentele prea grase, prajite, carnea de
porc.
 Alimentatia copilului in varsta de 1-3 ani

In primele 6 luni de viata, laptele asigura portia de energie si nutrienti de care are
nevoie copilul tau. Abia dupa ce trec cele 6 luni este indicat sa introduci alimente solide
cat mai diversificate in regimul lui alimentar. Cum sa-i asiguri o alimentatie variata si
sanatoasa?

Cea mai potrivita persoana cu care trebuie sa te consulti in aceasta perioada este medicul
pediatru. Vizitele regulate il vor ajuta sa stabileasca momentul in care micutul tau este pregatit
pentru alimentele solide si nutrientii pe care le ofera acestea.

Esti mamica pentru prima data? Te confrunti cu o situatie delicata si te intrebi daca un aliment
sau altul este indicat pentru copilul tau? Introducerea alimentelor solide in alimentatia zilnica
a copilului nu este deloc dificila si iti poate da numroase batai de cap. Este foarte important sa
diversifici mesele micutului tau, deoarece in acest fel il incurajezi sa  manance sanatos si
echilibrat. Trei mese mici pe zi la intervale orare spatiate, la care sa adaugi 3 gustari usoare si
sanatoase sunt mai mult decat suficiente pentru buna dezvoltare a micutului tau.

Care este necesarul zilnic al unui copil de 1-3 ani?

Baieti: 1230 kcal; 14,5 g proteine; 350 mg calciu; 6.9 mg fier

Fete: 1165 kcal; 14.5 g proteine; 350 mg calciu; 6.9 mg fier

Necesarul de energie

In aceasta categorie de varsta, necesarul de energie oferita de caloriile din alimentele

consumate este mai mare, deoarece micutii incep sa se miste si sa devina din ce in ce mai
activi. Alimentele bogate in carbohidrati complecsi nu trebuie sa lipseasca din regimul
alimentar al micutului tau: painea, cerealele integrale, orezul, pastele, cartofii, banane.
Acestea asigura necesarul de energie, fibre, vitamine si minerale.

Necesarul de grasimi

Contin de doua ori mai multe calorii decat carbohidratii si sunt necesare pentru dezvoltarea
normala a sistemului nervos. De unde poti sa iei grasimile sanatoase pentru dezvoltarea
copilului? Este foarte important ca acestea sa fie asigurate prin consumul de lapte integral,
branza, iaurturi, carne, peste gras, mai degraba decat din prajituri, biscuiti si produse de
patiserie. Produsele sarace in grasimi nu sunt recomandate copiilor din aceasta categorie
de varsta.
Necesarul de proteine

Proteinele sunt foarte importante pentru ca asigura cresterea si dezvoltarea copilului.

Produsele lactate, carnea slaba, carne de pasare, peste, oua, fasole, linte, soia sunt toate surse
bogate in proteine, dar si in vitamine si minerale. Incearca sa integrezi in alimentatia copilului
2 portii de peste pe saptamana, dintre care una trebuie sa contina peste gras (macrou, sardine
sau somon) bogat in acizi grasi esentiali. Un regim alimentar vegetarian va asigura necesarul
de proteine numai daca produsele lactate, fasolea, painea, lintea si ouale sunt incluse cu
regularitate in alimentatie.

Necesarul de calciu

Cu totii stim ca acest mineral este necesar pentru sanatatea osaturii si a danturii. Cele mai
bune surse de calciu le gasesti in lapte, branza si iaurt. Se recomanda consumul a 3 portii de
lactate pe zi, de exemplu un pahar cu lapte, o bucata de branza sau un iaurt mic. Laptele este
un ingredient esential in dieta copilului, deoarece asigura necesarul de calciu, grasimi,
proteine, vitamine si minerale.

Laptele integral este indicat pentru copiii sub 2 ani, datorita continutului ridicat de grasimi si
calorii, necesare pentru dezvoltarea lui.

Laptele semi-degresat are o cantitate similara de calciu si grasimi si se introduce in

alimentatie dupa implinirea varstei de 2 ani. Daca ai adoptat de ceva vreme o dieta vegana
(exclus consumarea oricarui produs animal) si iti doresti ca si copilul tau sa urmeze un
asemenea regim, iata ce alte surse importante de calciu poti sa gasesti: laptele din soia,
semintele de susan, painea alba, fructele uscate, legumele cu frunze verzi.

Necesarul de vitamina D

Vitamina D ajuta la absorbtia si asimilarea calciului, asadar este foarte importanta pentru
sanatatea oaselor. Cea mai mare parte de vitamina D este asigurata de expunerea la soare, insa
exista si cateva surse alimentare: peste gras (hering, sardina, somon), galbenus de ou, untul si
ficatul.

Necesarul de fier

Fierul este esential pentru producerea hemoglobinei, care da culoarea rosie sangelui si
transporta oxigenul catre toate celulele. Carnea rosie este cea mai bogata in fier si poate fi
inclusa in alimentatie copilului dupra primele 6 luni de la nastere. In cazul mamelor care vor
sa ofera hrana vegetariana copiilor, alte surse de fier se gasesc in: legumele verzi, fasole, linte,
naut, fructe uscate (caise, stafide, smochine), paine fortifiata si cereale integrale. De
asemenea, trebuie sa tii cont de faptul ca vitamina C favorizeaza absorbtia fierului si ca este
necesar sa incluzi in meniul copilului tau alimente bogate in vitamina C (fructe, legume,
sucuri proaspat stoarse).
Necesarul de fructe si legume

Regula cu cele 5 portii de fructe si legume pe zi este valabila si in cazul copiilor. Ca unitate
de masura in privinta cantitatii, ia in calcul cat incape in manuta lui; este o portie mai mult
decat suficienta pentru el. Fructele si legumele asigura necesarul de fibre, vitamine si
minerale. Incearca sa le incluzi pe cele de culori cat mai variate sau sa adaugi fructe in iaurtul
consumat!

Necesarul de sare

Nu trebuie adaugata in alimentatia copilului de o varsta atat de tanara sau incerca sa o limitezi
pana la maxim 2 g pe zi.

Necesarul de zahar

Dulciurile si bauturile indulcite trebuie limitate in alimentatia micutului tau. Tine cont de
faptul ca zaharurile naturale sunt prezente si in fructe, legume si lapte. Zaharurile adaugate in
dulciuri, prajituri, biscuti ofera un plus de energie, insa lasa mai putin loc alimentelor cu
adevarat nutritive pentru organism. Pentru a evita degradarea danturii incearca sa-i dai multa
apa sau sucuri si sa-i speli dintisorii de cel putin doua ori pe zi.

Sfaturi practice

 aspectul mancarii sa fie cat mai interesant si diversificat;

 portiile sa fie mici si atractive, lasandu-i optiunea de a alege singur cantitatea consumata;
 daca refuza un anumit aliment, indeparteaza-l de langa el si evita sa acorzi prea mare
atentie acestui lucru. Nu-i oferi o alternativa imediat, ci asteapta pana la masa urmatoare;
 cand pregatesti primele mese adauga in mancarea solida o portie mare de lapte de san
sau apa;
 copiii au nevoie de gustari sanatoase intre cele 3 mese principale, precum fructe
proaspete, legume crude, fructe uscate, branza, iaurt.