Professional Documents
Culture Documents
Introducere
Un adolescent care fumeaza este stimulat atat din punct de vedere farmacologic cat si social sa
fumeze, de nicotina, respectiv de catre prietenii care fumeaza.
Influentele psihosociale preced pe cele farmacologice, ceea ce inseamna ca este necesara o
cunoastere mai buna a impactuluil factorilor sociali si a celor de mediu pentru prevenirea si tratamentul
in cazul fumatorilor tineri.
Influenta prietenilor care fumeaza este semnificativa atat pentru initierea cat si pentru
mentinerea acestui comportament.
Caracteristica adolescentei este conformarea la normele grupului, iar identitatea de sine este
influentata atat de afilierea la un anumit grup cat si de produsele comerciale. Adolescentii tind sa lege si
sa mentina prietenii cel mai adesea cu fumatori. Aceste afilieri contribuie la mentinerea acestui
comportament.
Studiile arata ca adolescentii cu o identitate de fumator mai puternica au mai putine tentative de
a renunta la fumat si au o atitudine motivationala defensiva in fata mesajelor antifumat.
Studiul isi propune cercetarea relatiei dintre afilierea cu prieteni care fumeaza si caracteristicile
cunoscute ale renuntarii la fumat in cazul adolescentilor.
S-a presupus ca adolescentii care au un grad ridicat al afilierii cu prieteni care fumeaza au o
identitate puternica de “fumator”, o incercare de a renunta la fumat amenintand aceasta identitate,
rezultand astlfe o motivatie mai slaba de a inceta sau mai putine tentative.
Timpul petrecut cu cu prietenii care fumeaza a fost considerat o modalitate de a estima
intensitatea afilierii cu semeni care fumeaza.
In acelasi timp, s-a presupus ca timpul petrecut cu prieteni care fumeaza ar corela invers cu
numarul si durata tentativelor de a renunta la fumat. Aceasta corelatie ar fi mediata e de motivatia
adolescentului.
Metode
Probe:
Paticipantii au fost adolescenti fumatori din zona Baltiomore. Acestia au participat la o evaluare
de baza in vederea stabilirii eficacitatii si tolerabilitatii terapiei de inlocuire a nicotinei.
Datele au fost colectate din septembrie 1999 pana in mai 2002.
Participantii au cerut tratament aveau intre 13 si 17 ani prezentau dependenta de nicotina nu
aveau probleme psihice sau dependenta de droguri sau alcool; aveau cel putin un parinte care era dispus
sa ii viziteze la cilinica.
Masurari
Timpul petrecut cu prieteni care fumeaza a fost calculat prin raspunsurile la chestionarul “Fumatul in
mediul tau”. Intrebarile au fost urmatoarele: “Ai prieteni care fumeaza?”, “Daca ai prieteni care
fumeaza, cat de des ii vezi?”, “ De cate ori te vezi cu prietenii care fumeaza? a) zilnic, b) de cate ori pe
saptamana”. A fost calculata durata in ore pe saptamana petrecute cu acesti prieteni. Avand in vedere ca
timpul nu a fost precizat clar s-au facut doua grupuri: de durata mica sau mare.