‘Aceste doud articole au fost traduse in romfneste de
Nicolae Lotreanu, fafé de care imi exprim viile mele multumiri,
a mai 1990, la su-
‘lor pe care sunt bazate aceste
wrobabil, distruse dupa instau-
le sunt, inte de toate, un
ice pentru istoria perioadei
interbelice. Ambi
care a fost, in
ez $8 explic
iu, o capodopera a artei politic.
140
_ 6. DANSUL ELECTORAL
IN ROMANIA INTERBELICA
in ianuarie 1917, cand trei sferturi din teritoriul national
al Roméniei era ocupat de armata german, monarhul si guver-
in primul rand, popu-
Tusa, care izbuc-
si an, reforma agrara
si dezvoltat ato!
cuvinte nu au fos
mai precis sistemul
1922 s-au bazat pe
sistemul majoritar).
Unificarea politica a provinciilor care proveneau din trei
i diferite fost principala preocupare a guvernului, in
perioada imediat urmatoare riz 0 noua
lui. A fost adoptata o nous
Consttutie in mai 1923 si 0 noua lege electorali in martie 1926,
legea electorala italian’ decretatd de regimul fascist
lene, partidul care
‘obfinea o majoritate de cel putin un sfert din totalul voturilor
exprimate era declarat partid majoritar si primea doud treimi din
mandate, cele care rimaneau fiind impartite Intre celelalte par-
tide, in raport cu voturile cdstigate.
141Legea romaneasca era tummata in acest model: partidul
care obfinea cel mai mare numar de voturi - dar, totusi cel puy
cera declarat partid majoritar si primea 50%
i jumatate find distribu
alocate Partidului Maghiar singurul care re
tatea absoluta in céteva din circumscript
Jumitate din cele 381 de mandate care au rimas, adic& 190, au
‘recut la partidul cast wl Tirinesc - ca
prima majoritara. Cel uite proportional
intre toate partidele. Partidul National Taranesc, care obfinuse
41% din voturi, a primit, astfel, 78 de locuri in plus fatéi de cele
care-i revenisera ca prim majoritara. Din cauza acestei prime,
un partid care cstiga 40% din voturi primea 70% din mandate,
pentru 50% din voturi se primeau 75% din mandate, pentru 60%
= 80% gi pentru 70% din voturi, 85% din mandate.
De notat c& exista o prima majoritara chiar si in Anglia,
unde o diferenti electorala de 2 sau 3 procente intre cele dowd
partide principale conducea la o diferentd intre numarul de man-
date de trei sau patra ori mai mare. Aceasia este cea ce spe-
ccialistii britanici numesc the cub law.
joritara, guvernul romén ar fi fost in
mult decat de asigurarea
iblice; experientele Reput
19 - 1922 gi ale celei de-a treia Republici
franceze au fost luate in considerare. Prima majoritard intirea
partidul cfstigator. Dar pentru a beneficia de ea, un partid tre-
‘buia s& objind in prealabi! 40% din voturi.
142
Aici este cheia de boltd a intregul
prelua puterea, in ziua alegerilor obtin
40% din voturi. Pana in 1937. Dar - si acest aspect este esential
- un partid nu avea niciodata puterea pentru douf legislaturi sue-
politice: 1. partide mari, care puteau fi chemate si formeze un
guvern, adicd partide care puteau fi aduse la putere de c&tre seful
statului; 2. partide disidente (grupari desprinse din marile par-
tide - patru mici partide agrare); 3. partide etnice locale (german,
maghiar, evreiesc); 4. partide-persor formate in jurul
unor persoane influente (lorga, Goga); 5. partide de extrema
Greaptd; 6. partide de stinga (social-democrate). Sistemul per-
care obtincau cel putin 2% din totalul voturilor. La alegerile din
1922, 1926, 1927 si 1928 au luat parte sapte partide. La urma-
toarele patru alegeri, 1931, 1932, 1933, 1937, au participat de la
doisprezece la saptesprezece partide. Participarea clectorala era
relativ ridicaté: 75% in 1926, 77,4% in 1927, 77,5% in 1928,
72,5% in 1931, 70,8% in 1932, 67,8% in 1933 si 66,1% in 1937,
in ciuda existenfei altor partide mici emul politic
roménesc interbelic poate fi considerat un sistem bipartit mai
degraba decat unul multipartit. El era caracterizat prin alternanta
a dowd partide la putere: Partidul Liberal si Partidul Poporului
intre 1920 si 1927; Partidul National Liberal si Partidul
National Taranesc intre 1927 si 19
Partidul Liberal a fost creat
in timp dupa instaurarea
pani la cel de-al doilea
tor, discreditat pentru c&
ianfe cu Germania si dezavantajat de
1, pierduse teren fn favoarea
fostul conductor suprem.
Partidul Liberal din Anglia fusese inlocuit de Partidul Laburist.
143,fin perioada interbelic& au avut loc 11 operatiuni elee- Fig. 1
torale - ultimele doua cerand preciziri aparte, 37
din aceste alegeri mu a fost
considerate ca exprimand
deoarece ele au fost ficute pe baza con-
electorale din 9 mai 1939 care interzicea
plebiscitului
83.398 de voturi
Oscilatia electoral si rotatia guvernamentala
lal | indica raportul voturilor objimute de Partidul Liberal
si de Partidul National Tarinesc in aleger, atat atunci cnd s-au aflat
Ja puter, ind se aflau in opozitie. Diferenta intre numiirul de
voturi céstigate cénd partidul era la putere si numrul celor obfinute
find se afla in opozitie d amplitudinea osc
1 9m 1926 1927 19281931 1982 1933 ANAT
Tabel 1. Dansul electoral. Voturi primite de partidele =f = —.—.— pen
majoritare aflate la putere si in opozitie 1919-1937
(in procente)
PNT. oescen= Partidul Liberal
Figura 1 ilustreazi o miscare in zig-zag. Cind se afla la
Data Pa
alegerilor 1a put
‘Tarinesc s-a aflat in
5 - 25%) fata de Part
fn opozitie in momentul alegerilor din
1920, a objinut numai 6,8% din voturi. in 1922, fiind chemat la
putere de rege, cu citeva siptiméni inainte de alegeri, a cistigat
60,3% din voturi - 0 crestere de 54% - pentru a cobori la numai
7,3% la alegerile din 1926, cand, cu cdteva siptimfni inainte de
organizarea acestora, a trecut in opozitie. Un an mai tarziu, in 1927,
dupa ce fisese iar chemat de rege sa guverneze, dizolva parlamen-
tul, organizeaz noi alegeri si urcd din nou la 61,7%. in 1928, silit
a opt siptimani inant de aleger de rege si intre in opozitie cu aera:
fe de alegerl cuprindea g P. Liberal 8 opozitie cu citeva siptiméni mai devreme,
coboard din nou la 6,% din totalul voturilor. in 1930, revenind la
144 145