4. Suntem singuri in Univers?

Peliculele science-fiction nu mai sunt de ajuns. Sau, de fapt, nu

mai contin de multa vreme raspunsurile pe care noi le
asteptam cu adevarat, mai ales dupa ce, de pilda, controversa
legata de Cazul Roswell nu a putut fi lamurita multumitor, atat
fanii OZN, cat si autoritatile americane producand (adesea,
deliberat?) o suita de enormitati.

Cert este ca posibilitatea existentei altor tipuri de viata in

Univers (sau in universuri paralele) a fost luata foarte serios in
calcul inca de pe vremea lui Anaximandru, secolul al VII-lea
inainte de Hristos. La inceputul secolului al XVIII-lea d.Hr.,
francezul Bernard le Bouyer de Fontenelle relua teza unei
„pluralitati de lumi“, care, azi, este acreditata de nu putini
cosmologi. Astronomia si fizica teoretica si-au depasit constant
limitele, atat pe cele conceptuale, cat si pe cele practice
(telescopul Hubble e doar un exemplu), astfel incat au fortat, la
randul lor, surclasarea limitelor cunoscute ale Universului. Se
vorbeste, acum, in special din perspectiva feluritelor dezvoltari
ale mecanicii cuantice, de universuri ascunse, de universuri
alternative, de universuri in oglinda, de universuri dedublate,
de universuri aflate intr-o continua expansiune, de universuri
care basculeaza dintr-o stare fundamentala in alta.
Mai mult, se ia in considerare ipoteza calatoriei in spatiu-timp,
ceea ce ar facilita investigarea acestor lumi plurale. Este clar,
lumea pe care o cunoastem, cu marginile ei mult prea friabile,
nu ne mai satisface. Teoria relativitatii a acreditat deja, de
aproape un secol, ideea ca Universul este infinit, ceea ce
presupune, cu vorbele specialistilor, ca, in fapt, „Universul, asa
cum il cunoastem noi, nu e decat o insulita derizorie si ca orice
eveniment de probabilitate nenula este susceptibil sa se
actualizeze in orice alta parte a acestui continuum spatio-
temporal“ (Aurelien Barrau, cercetator la Laboratorul de
Fizica Subatomica si de Cosmologie de la Grenoble, citat de
Science & Vie). Mai simplu spus, asta inseamna ca, daca Viata
a fost posibila pe Pamant, ea a fost, este si va fi posibila oricand
si oriunde altundeva in imensitatea spatiului si in eternitatea
timpului. Sau: tot ceea ce este posibil probabil ca s-a si
intamplat deja! Suntem, simultan, martorii si actantii unui
trecut care a fost deja viitor sau viceversa. Ca sa verificam
asta, ar trebui ca, prin intermediul „gravitatiei cuantice in
bucle“, sa putem folosi faimoasele gauri negre ca pe niste
veritabile porti de intrare in universurile paralele…