1

EUROPA SI LUMEA IN SECOLUL AL XX-lea

Dominatia Europei asupra lumii(1)

Cuvintul “Europa” are o vechime de peste 2.500 ani si pe tot acest

parcurs sensurile sale s-au modificat si imbogatit.
Originea cuvintului este asiriana si desemna regiunile apusene,
intunecate, spre deosebire de cuvintul “Asia”, care desemna regiunile rasaritene,
luminoase.
De la asirieni, termenul a fost preluat de fenicieni si de greci.
In sec VII iHr.,poetul grec Hesiod desemna cu acest nume regiunile
grecesti din Balcani, pentru a le deosebi de litoralul vestic al Asiei Mici.
In sec V iHr., Herodot, desemna cu acest nume teritoriile de la vest de
Don, fara a le preciza insa limitele geografice.
Deci, se impune constatarea, ca in felul acesta se facea o precizare pur
geografica, fara alte conotatii.
Dar, in anul 800, un carturar de la curtea lui Carol cel Mare, folosea
termenul de Europa pentru a desemna lumea crestina de la nord de muntii
Pirinei, deosebind-o astfel de Spania islamica.
In anul 1000 Europa se confunda cu Imperiul Occidental, capatind in
felul acesta un sens religios si politic.
In anul 1250, Frederich al II-lea, chema Europa Imperiala sa se opuna
primejdiei tataresti.
In secolele XV-XVI, termenul era precumpanitor crestin, inglobind si pe
ortodocsii romani, chemati la confruntare cu necredinciosii musulmani care
ocupasera Constantinopolul in 1453.
Treptat, incepe sa se intareasca sentimentul constiintei europene, mai ales
dupa descoperirea “Lumii Noi”, necrestine, de dincolo de Atlantic.
Incepind cu secolul XVII, termenul este des utilizat in cursul conflictelor
militare dintre marile puteri care cautau impunerea unui “echilibru european”.
x
x x
Europa, centru al politicii mondiale, a cautrat de-a lungul secolelor sa-si
subordoneze restul lumii si sa-l modeleze dupa asemanarea sa.Forma cea mai
clara a expansiunii europene, a constituit-o colonialismul, bazele sale
constituind-o marile descoperiri geografice, existenta colonialismului
caracterizind intreaga epoca moderna si avind prelungiri pina in epoca
contemporana.
 2

Prin tratatul de la Tordessillas din 1494 dintre Spania si Portugalia, cele

doua puteri isi imparteau ”noile lumi”, Spania preluind Indiile de Vest iar
Portugalia, Indiile de Est. Cind in 1580, Filip al II-lea al Spaniei unea temporar
Spania cu Portugalia lua nastere primul imperiu mondial din lume.
Tot spaniolii si portughezii au pierdut primii imperiile coloniale ca urmare
a declansarii luptelor pentru independenta de popoarele din America Latina in
perioada 1810-1825.
Revenind la formarea primelor imperii coloniale, dupa spanioli si
portughezii, si-au format imperii olandezii, englezii, francezii.
Inca de la inceput, europenii au rezervat coloniilor lor rolul de susrsa de
materii prime si piata de desfacere pentru produsele fabricate in metropola. Nu
era de neglijat nici pretul scazut al fortei de munca autohtone.
Principalul mijloc prin care europenii si-au impus politica coloniala a fost
flota militara si comerciala, exceptie facind Rusia, mare putere de stepa, care a
cucerit Siberia, dar a valorificat mai putin resursele naturale ale subsolului,
realizind in schimb mari profituri prin valorificarea animalelor cu blana scumpa.

Imperiul Colonial Britanic.

A fost cel mai puternic imperiu colonial al lumii.

La inceputul secolului XIX englezii stapineau: Australia, Canada, India,
citeva insule din Antile si Jamaica iar dupa Congresul de la Viena din 1815,
Anglia stapinea in plus:Noua Zeelanda, Singapore, Mallaca, pe drumul dintre
China si India si Adenul pe drumul dintre Europa si Asia.
India, constituia “perla coroanei britanice”, ocupata militar in anul 1757
si transformata in colonie in anul 1857.
Pentru a se apara de rusi si francezi in anul 1878 au impus protectoratul
asupra Afganistanului, au ocupat Belucistanul si, in Indochina, Birmania.
In Africa de Nord stapineau Egiptul din 1882(protectorat) iar in Africa de
Sud, Colonia Capului in 1806 si in urma razboiului cu burii( descendenti ai
olandezilor si hughenotilor francezi, purtat intre 1899-1902, englezii s-au extins
de la Colonia Capului pina la Lacul Tanganica.
Englezii au ocupat in 1763 Canada in defavoarea francezilor care au
ocupat-o in anul 1663 si din 1788, Australia.

IMPERIUL COLONIAL FRANCEZ

In secolul XVIII, Franta a pierdut mai multe colonii: India in 1757,

Canada in 1763 si la inceputul secolului XIX, Napoleon a vindut americanilor
colonia Louisiana contra sumei de 15.000.000 dolari.
In felul acesta, Franta avea un imperiu colonial modest care se rezuma la
Guyana Franceza, citeva mici insule in Oc. Pacific si Indian si 5 orase situate in
India.
 3

Va reusi insa ca printr-o politica energica sa refaca aceasta situatie si in

ajunul primului razboi mondial sa aiba un domeniu colonial de 9 milioane Km.
cu o populatie de 41.000.000 locuitori.
Franta a purtat lupte grele pentrucucerirea Algeriei intre 1830-1857, caci
Kader a declansat “razboiul sfint, “djihad” “ impotriva francezilor.
In paralel Franta a ocupat Noua Caledonie si Tahiti in Oc. Pacific.
In timpul lui Napoleon al III-lea[ 1852-1870], Franta a inceput cucerirea
Vietnamului incheiata in anul 1885 si a instituit protectoratul asupra Cambogiei.
Cucereste si Valea Senegalului.
In timpul celei de-a treia Republici(1870-1940), Franta a ocupat Tunisia
in l882, Marocul in 1912, Dahomey in 1892, Madagascar in 1895, Congo,
Ciadul si Sudanul Occidental.

RUSIA TARISTA

Mare putere de stepa, Rusia, initiaza cucerirea Siberiei in timpul lui

Ivan al IV-lea“Cel Groaznic”(1533-1584).
In anul 1859, dupa 25 de ani de lupte, Rusia cucereste Transcaucazia,
unde Samil reunise Cecenia cu Daghestanul, provocind grave infringeri lui
Vorontov, guvernatorul Basarabiei.
In 1864 a inceput cucerirea Asiei Centrale care a durat 21 de ani.
In anul 1867, Alexandru al II-lea a vindut americanilor Alaska pentru
7.200.000 dolari.
In 1898 au cumparat de la chinezi Manciuria trezind reactia japonezilor.

Germania

S-a invitat mai tirziu la copiosul ospat colonial,”cancelarul de fier”,

Bismark, convocind la Berlin in 1884-1885 un congres al puterilor coloniale,
aceasta reuniune, marcind inceputurile expansiunii germane in colonii
In Africa, nemtii stapineau Togo, Camerun, Sud-Vestul Africii si Africa
Germana Orientala.
In Oceania au cumparat de la americani insulele Mariane si Caroline si
stapineau arhipelagurile Marschall si Bismark.
In Paris aveau o colonie de 45.000 de locuitori, iar in Rusia, peste
1.800.000 locuitori. S-au stabilit de asemenea in Brazilia si S.U.A.
In ajunul primului razboi mondial aveau un imperiu de 3 milioane km cu
12.000.000 locuitori, dintre care doar 20.000 erau nemti.
 4

Referitor la politica metropolelor fata de colonii remarcam faptul ca fara

exceptie, coloniilor le-a fost rezervat rolul de susrsa de materii prime si de
piata de desfacere pentru produsele obtinute in industria metropolitana.
Cel mai eficient sistem s-a dovedit a fi cel britanic caracterizat prin
suplete dar si fermitate, invidiat chiar si de Adolf Hitlercare dorea sa
organizeze Ucraina dupa modelul aplicat de britanici in Idia.
In schimb modelul francez a suferit numeroase amendamente sub aspectul
eficientei : francezii au incercat sa lege printr-o cale ferata Africa
Occidentala Franceza cu Africa Ecuatoriala dar lipsa fondurilor a facut ca
proiectul sa se naruie.

x
x x

Superioritatea Europei, mai mult decit evidenta la inceputul secolului

XX, poate fi doar partial explicata prin superioritatea sa militara, Europa
impunind prin superioritatea sa industriala : o industrie bazata pe resurse
autohtone dar si din colonii, cea mai buna retea feroviara si un transport naval
concurat doar de americani.
Pina la Primul Razboi Mondial principala sursa energetica a reprezentat-o
carbunele, Marea Britanie consumind de 100 de ori mai mult decit China, iar
dupa raboi carbunele.
Speranta de virsta era de doua ori mai mare in Europa decit in Asia si
Africa unde stiutorii de carte nu depaseau 10%, spre deosebire de Europa
Occidentala unde marea majoritate a populatiei era alfabetizata.
Razboaiele purtate de europeni in colonii, incheiate intodeauna cu victoria
colonialistilor au fost razboaie, usoare si eftine comparativ cu cele doua mari
conflagratii mondiale ale secolului XX.
 5

ERODAREA DOMINATIEI EUROPEI (2)

Primul Razboi Mondial a adus omenirii un urias cortegiu de pierderi de

vieti omenesti si de distrugeri materiale : 10 milioane de morti, 22 milioane de
raniti si peste 400 miliarde de dolari pagube economice.
Razboiul a zdruncinat omenirea pentru todeauna, a marcat definitiv
intrarea sa intr-o noua epoca a istoriei universale, a insemnat sfirsitul
dominatiei Europei asupra lumii.
Expertii economici apreciaza ca de abia in 1924-1925 economia statelor
capitaliste a revenit la nivelul anului 1914, iar dificultatile gasirii un loc de
munca pentru cei intorsi din razboi au creat mari mari tensiuni sociale.
Victoria Revolutiei Bolsevice din Rusia a generat un impact puternic si de
multe ori destabilizator
Modificarea frontierelor, aparitia de noi state nationale ca urmare a
aplicarii in practica a principiului autodeterminarii au dus la intensificarea
nationalismului chiar si in colonii.
Pe plan financiar a avut loc o puternica devalorizare a monedelor statelor
beligerante, cu puternice manifestari inflationiste.
Singura putere care a avut de cistigat pe plan economic a fost S.U.A. care
din aprilie 1917 au imprumutat tarile Antantei. Vlaguite de razboi acestea
treneaza plata imprumuturilor si in felul acesta apare problema datoriilor
interaliate care se adaugau la acuta problema a reparatiilor pe care tarile
invinse trebuiau sa le plateasca tarilor invingatoare.

Concluzie :

La sfirsitul Primului Razboi Mondial, puterile Europei au

inregistrat un recul al populatiei, al puterii economice, o instabilitate
a structurilor politice si o modificare a raporturilor cu puterile
aparute in alte zone ale lumii.

Criza dominatiei coloniale

In timpul Primului Razboi Mondial coloniile au sprijinit eforturile

metropolelor, furnizind acestora soldati si materii prime sau au avut transformat
teritoriul in teatru de operatiuni militare. Firesc, acestea se asteptau sa fie
recompensate cu acordarea independentei, lucru care nu s-a intimplat, doar
Marea Britanie acordind Indiei o autonomie limitata.
In nordul Africii, o serie de tari care s-au eliberat de sub dominatia
otomana ca Arabia Saudita, Irak, Iordania, Egipt, Yemen si-au proclamat
independenta.
 6

In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial efortul acestor colonii a fost
si mai mare( India si Nigeria) iar altele ca cele din Asia de Sud-Est au suportat
ocupatia inamicului.
La sfirsitul razboiului s-a dezvoltat o puternica miscare pentru obtinerea
independentei favorizata si de dezvoltarea economica care a dus la formarea
burgheziei locale.
Intelectualitatea formata in metropole a preluat conducerea acestor lupte
iar taranimea deposedata de paminturi de catre colonialisti a furnizat rezervorul
uman al armatelor de eliberare.
Religiile monoteiste au furnizar argumente ideologice necesare declansarii
acestor lupte.
In timpul Razboiului Rece S.U.A. a sprijinit aceste lupte intrucit dorea sa-
si intareasca dominatia mondiala si sa capete noi piete de desfacere iar U.R.S.S.
pentru ca doreau sa impuna regimuri comuniste in tarile eliberate.
Au existat 3 cai de obtinere a independentei :

1. tratative diplomatice- coloniile britanice India, Birmania, Ceylon

si olandeze- Indonezia in 1949 ;
2. razboaie de eliberare- coloniile din Indochina(1945-1954),
Algeria(1954-1962), Angola si Mozambic(1964-1975) ;
3. declararea unilaterala a independentei, ulterior recunoscuta de
comunitatea internationala.

In aprilie 1955 au avut loc in Indonezia, lucrarile Conferintei de la

Bandung la care au participat reprezentanti ai 29 de state din Africa si Asia, care
din punct de vedere numeric reprezentau peste jumatate din populatia globului
dar numai 8% din bogatiile planetei.
Lucrarile Conferintei au scos la iveala realitatea ca lumea contemporana
este divizata in Lumea intii, a tarilor democratice in frunte cu S.U.A. si Lumea a
doua a tarilor comuniste in frunte cu U.R.S.S.
Intre acestea se plaseaza Lumea a treia, cu cea mai numeroasa populatie,
dar saraca si subdezvoltata.
Rezolutia finala a Conferintei afirma dreptul popoarelor de a dispune
de propria soarta.
Intre cele mai valoroase idei desprinse din timpul lucrarilor Conferintei
mentionam :

 egalitatea tuturor natiunilor ;

 respingerea amestecului extern in treburile altor state;
 reglementarea pasnica a conflictelor dintre state;
 dezarmarea;
 nimicirea armelor de distrugere in masa;
 7

 condamnarea colonialismului care neaga drepturile fundamentale ale

omului si care este contrar contrar Cartei Natiunilor Unite.

In anul 1960 a fost adoptata de catre ONU Rezolutia 1514 prin care
se recunostea populatiilor din colonii dreptul de a-si hotari singure soarta.
18 state africane si-au proclamat independenta, anul fiind numit
Anul Africii, pina in anul 1970 au aparut 64 de state independente, astfel
disparind marile imperii coloniale.
In mai 1963 la Addis-Abeba a fost creata Organizatia Unitatii
Africane(OUA) si a fost adoptata Carta unitatii africane iscalita de 30 de
state care si-au afirmat pozitia de neutralitate.
OUA a adoptat Carta africana a drepturilor omului si ale
popoarelor la 28 iunie 1981 si a creat o comisie in domeniu alcatuita din
11 membri alesi de Conferinta sefilor de state iar in 1991 s-a hotarit
crearea unei piete africane comune.
Au aparut si concepte noi cum ar fi acela de africanism, membrii
miscarii propunindu-si lichidarea urmarilor colonialismului sau cel de
negritudine pentru a desemna cultura si traditia Africii negre.

Miscarea de nealiniere

Bazele acestei miscari au fost puse la Belgrad din initiativa lui Iosif
Broz Tito, Gamal Abdel Nasser si Jawaharlal Nehru in cadrul unei
conferinte desfasurata in luna septembrie 1961 la care au participat
reprezentanti ai 25 de state din Africa, Asia si America Latina.
Miscarea a aparut ca o reactie impotriva « razboiului rece »,
membrii ei propunindu-si:
 respingerea participarii obligatorii  la confruntarea dintre
state sau blocuri politico-militare ;
 proteste impotriva politicii de forta si amestec in treburile
interne ale altor state ;
 pacea si colaborarea intre popoarele independente, suverane
si egale in drepturi ;
 respingerea politicii de forta si dictat ;
 respingerea colonialismului si neocolonialismului.

Au fost create organizatii si institutii regionale ca : Asociatia

Nationala a Asiei de Sud-Est( ASEAN), Organizatia Unitatii
Africane(OUA), Organizatia Statelor Americane(OSA), Sistemul
Economic Latino-American(SELA) etc.
 8

Probleme ale tinerelor state

Devenite independente, tinerele state s-au vazut confruntate cu o

serie de grave probleme cum ar fi litigiile frontaliere, razboaiele
interetnice si religioase.
Inca din momentul in care si-au format imperiile coloniale,
metropolele au trasat frontiere fara nici o legatura cu situatia reala, etnica,
tribala sau culturala a coloniilor.
Din dorinta curmarii unor suferinte de neimaginat provocat de
modificarea frontierelor, popoarelor in cauza, actul fondator al
Organizatiei Unitatii Africane s-a pronuntat pentru mentinerea acestor
granite.
Cu toate acestea au avut loc razboaie intre clanurile din Somalia si
Liberia sau intre etniile din Ruanda si Burundi( hutu si tutsi) care au
imbracat haina unor adevarate genociduri.
Tot datorita frontierelor artificial trasate au izbucnit razboaie intre
Algeria si Maroc in 1963.
Razboaiele religioase, anacronice cu spiritul secolului XX au
provocat suferinte de neimaginat: crestini vs. musulmani in Nigeria,
musulmani vs.evrei in Orientul Mijlociu.
Dobindirea in 1947 a independentei Indiei si Pakistanului a generat
conflictele dintre musulmanii din Pakistan si hindusi, 20 de milioane de
hindusi fiind nevoiti sa se refugieze in India.
Exploziile demografice, instabilitatea politica, regimurile militare
constituie alte realitati dure cu care noile state se confrunta.
Subdezvoltarea economica, agricultura inapoiata, foamea endemica
(70% din copii Lumii a treia sunt malnutriti) esecul politicii de
industrializare, dependenta de imprumuturile externe acordate in conditii
inrobitoare fac aproape imposibila speranta de prosperitate prin dezvoltare
autonoma.
Lipsa de fonduri nu permite masuri pentru prevenirea poluarii
mediului mai ales in conditiile in care industriile poluante sunt impinse
spre Lumea a treia unde forta de munca este mai ieftina.

Europa inceputului de mileniu

Pe plan economic social, demografic, cultural se prefigureaza

schimbari despre care la inceput de mileniu este dificil sa anticipam ce
haine vor imbraca :
 care va fi curba natalitatii si cit se va mentine tendinta de
imbatrinire a populatiei ?
 9

liberalizarea spatiului european va atrage dupa sine o participare

a populatiei din rasarit la prevenirea imbatrinirii acestei populatii
europene ?
 se va mentine tendinta de crestere a performantelor
economice ale Europei si la aceasta vor avea acces si statele
din rasaritul continentului ?

In prezent exista sansa transformarii Europei dintr-o simpla denumire

geografica intr-o entitate politica si culturala in cadrul careia cetateanul
obisnuit trebuie sa inteleaga ca dincolo de diferentele de limba, traditie si
mentalitati exista o civilizatie comuna si valori ca democratia, libertatea,
respectarea drepturilor omului comune tuturor tarilor si ca fiecare trebuie sa se
simta continental(european) din tara sa.

FRONTIERELE SI STATUTUL MINORITATILOR IN

SECOLUL AL XX-lea (3)

In secolul al XX-lea, cu precadere la sfirsitul primului razboi mondial, s-

au produs modificari importante ale frontierelor.
Triumful principiului nationalitatilor, formulat explicit in “Programul in
14 puncte” al presedintelui american Wilson din ianuarie 1918 a determinat
modificarea fundamentala a hartii politice a Europei.
Au disparut patru imperii(tarist, german,austro-ungar si otoman) iar
tratatele incheiate in cadrul Conferintei de pace de la Paris(1919-1920) au
consacrat pe plan international nasterea unor noi state, mai ales in centrul si sud-
estul Europei.
Tratatele incheiate au urmarit trasarea frontierelor pe principii etnice dar
in imposibilitatea atingerii acestui deziderat s-a urmarit ca in interiorul noilor
state sa coabiteze cit mai putine minoritati.
Au aparut noi state : Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Regatul
Sirbo-Croato-Sloven prin unirea teritoriilor slavilor de sud cu Serbia si
Muntenegru, numit din 1929 Iugoslavia.

Romania si-a desavirsit unitatea nationala prin unirea cu patria mama a :

1. Basarabiei la 27 martie 1918 ;

2. Bucovinei la 28 noiembrie 1918 ;
3. Transilvaniei la 1 decembrie 1918.
 10

Noua configuratie a Europei a fost recunoscuta prin tratatele de pace dintre

marile puteri dar victoria principiului nationalitatilor nu a insemnat incetarea
disputelor etnice si teritoriale :
 Statul cehoslovac includea pe linga cehi si slovaci trei milioane de
germani si 70.000 maghiari ;
 Ungaria pastra din vechiul Imperiu teritoriile locuite majoritar de
maghiari ;
 Iugoslavia era cel mai eterogen stat din sud-estul Europei inglobind
sirbi, croati, sloveni, albanezi de religii diferite : ortodocsi, catolici,
musulmani, fiecare cu propriile traditii.
 Romania si-a desavirsit unitatea nationala, transformindu-se intrun
stat de marime medie in care romanii reprezentau 71,9% dar in
continuare in estul si sud-estul Europei traiau romani in cadrul altor
state.
 Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda au aparut ca urmare a
prabusirii tarismului.
 Franta a recuperat Alsacia si Lorena de la Germania.

X
X X

Firesc, trasarea noilor frontiere a nemultumit o serie de state care au

considerat injuste prevederile Tratatului de la Paris :

1. Germania, infrinta, declarata raspunzatoare de declansarea

razboiului, dezarmata, obligata sa renunte la serviciul militar
obligatoriu pierdea 1/7 din teritoriu ;
2. Italia nu a primit nici o compensatie materiala la sfirsitul
razboiului si considera ca «  a cistigat razboiul dar a pierdut pacea »
3. Ungaria considera Tratatul de la Trianon ca pe un dictat ;
4. Rusia bolsevica, nerecunoscuta pe plan international era ostila
« sistemului de la Versailles ».

Stabilirea unui regim de egalitate intre majoritari si minoritari a constituit

o preocupare permanenta a politicii europene din perioada interbelica. In cadrul
Conferintei de pace de la Paris a fost adoptat « Tratatul minoritatilor » la care a
aderat si Romania din decembrie 1919.
In constitutiile elaborate in noile state era prevazut dreptul minoritatilor
de a-si folosi limba in administratie, cultura, justitie, de a se asocia s.a.m.d.
Constitutia Romaniei din 1923 este un exemplu din acest punct de
vedere : cetatenii romani fara deosebire de origine etnica, limba, religie, se
bucurau de libertatea cuvintului, presei, constiintei, dreptului la asociere,
intrunire.
 11

Minoritarii aveau reprezentanti in Parlament, ziare, reviste, teatre in limba

proprie.
Au aparut si nemultumiri ale minoritarilor, in special pe teritoriul statelor
create pe ruinele Imperiului Austro-Ungar, legate de invatamint, reforme agrare,
exproprieri de paminturile detinute de bisericile minoritare etc.
In conditiile instaurarii dictaturii naziste in Germania, prin legea din 1935
se acorda cetatenie doar etnicilor germani, evreii fiind exclusi din viata publica.
Peste 200.000 de evrei au emigrat si din acest motiv.

x
x x

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Tratatul de Pace de la Paris din
1947, fixa noile frontiere europene. In general fata de perioada interbelica
acestea nu au suferit modificari esentiale, exceptie facind U.R.S.S. care inglobau
Estonia, Letonia, Lituania, teritorii finlandeze, o parte a Poloniei( Polonia
Ortientala si Ucraina Sucarpatica) Basarabia, Herta si Bucovina de Nord.
Ca urmare a divergentelor dintre fostii aliati in 1949 Germania s-a scindat
in Republica Federala Germana si Republica Democrata Germana.
In continuare minoritatile entice au convietuit alaturi de majoritari dupa
razboi, dar in momentul prabusirii regimurilor comuniste din Europa rasariteana
au aparut tensiuni explozive.
In Iugoslavia, organizata ca stat federal dupa razboi, tensiunile interetnice
au fost cu intelepciune moderate de liderul comunist Iosif Broz Tito, dar dupa
moartea acestuia survenita 1980, ele au izbucnit cu furie.
In fosta Iugoslavie sirbii numarau 38% din totalul populatiei, urmati de
croati cu 21%, bosnieci 10%, sloveni 8%, albanezi 8%, macedoneni 6%,
muntenegreni 3%, maghiari 2% s.a.
In 1991 si-au proclamat independenta Croatia, Slovenia si Macedonia
iar in 1992 Bosnia si Hertegovina.
Serbia si Muntenegru au iscalit un tratat in 1992 prin care lua nastere
Federatia Iugoslava dar la 3 iunie 2006 aceasta s-a destramat cind Muntenegru
si-a proclamat independenta.
Suprimarea de catre sirbi a autonomiei provinciei Kosovo locuita in
proportie de 82% de albanezi a creat o situatie foarte incordata care in 1998 a
degenerat, prin declansarea de catre UCK(Armata de Eliberare din Kosovo) a
luptei de desprindere si proclamare a independentei.
In 1999 SUA si Marea Britanie au declansat razboiul aerian al NATO
impotriva Federatiei Iugoslave care a produs mari distrugeri economiei, armatei
si populatiei civile din zona.
 12

In prezent provincia Kosovo este parte integranta a Serbiei, pe teritoriul ei

pfiind cantonate trupe ale O.N.U. pentru a preintimpina izbucnirea unor noi
conflicte interetnice si religioase.
Destramarea URSS dupa 1990 a descatusat sentimentele nationaliste
reprimate in timpul regimului sovietic si in 1991 si-au proclamat independenta,
Republica Moldova, Estonia, Letonia, Lituania, Armenia, Georgia. Au ramas
insa in aceste teritorii numerosi rusi fapt, care explica puternicele sentimente
rusofone din zona.
Germania, divizata in 1949 ( la 7- 09 a fost proclamata RFG cu
capitala la Bonn si la 7-10 a fost proclamata RDG cu capitala la Berlin) s-a
reunificat in anul 1990. Simbolul divizarii Germaniei, Zidul Berlinului ridicat in
1961 a fost demolat la 9 noiembrie 1989.
Cehoslovacia s-a destramat in 1993 prin separarea pasnica a Cehiei de
Slovacia.
Spania se confrunta cu problema separatismului basc, nationalistii basci
constituindu-si in 1959 gruparea separatista E.T.A. care refuza compromisurile
cu statul spaniol.
 13

CIVILIZATIA EUROPEANA:
UNITATE, DIVERSITATE, INTEGRARE (4)

Spatiul european, intins de la Oc. Atlantic pina la Muntii Urali a fost

puternic influentat de numerosi factori incepind cu cei climaterici si mergind
pina la formarea de nuclee politice, grupuri lingvistice, religioase.
Exista diferente foarte mari in ceea ce priveste densitatea populatiei, mare
in vest si nord-vest si mai mica in est si sud-est, determinata si de aparitia
centrelor urbane cu performante economice deosebite. Aceste decalaje s-au
acentuat dupa cel de-al doilea razboi mondial cind in Europa Occidentala s-a
mentinut economia de piata libera spre deosebire de Europa Rasariteana care,
aflata sub dominatie sovietica a cunoscut o economie centralizata si controlata
de stat.
In tarile din Est salariatii beneficiau de locuri de munca sigure si de
protectie sociala, spre deosebire de cei din Vest, dar aici performantele
economice erau deosebite.
Criza inregistrata in economia statelor rasaritene in deceniul al IX-lea
explica si ea cauza prabusirii regimurilor comuniste din zona.
Harta politica a Europei in secolul XX este foarte diferita:

1. La sfirsitul primului razboi mondial existau regimuri democratice

in state organizate ca republici ( Polonia, Franta) sau in monarhii
(Anglia, Romania, Belgia). Regulile de baza dupa care functionau
aceste state erau: separarea puterilor in stat, pluripartitismul,
respectarea drepturilor omului.
2. Regimurile totalitare de tip stalinist, facist, nazist, caracterizate
prin concentrarea puterii in minile unei singure persoane, partid
unic conducator, teoretic drepturi ale omului, dar nesocotite si
incalcate brutal in practica.

Dupa 1945, pina in 1990 intinlim aceiasi realitate: in Europa de vest, mai
putin Peninsula Iberica functionau regimurile democratice, in timp ce in Europa
centrala si rasariteana functionau regimuri totalitare de tip sovietic. Acest
bipolarism s-a mentinut pina in anul 1990, cind prabusirea regimurilor totalitare
a determinat trecerea acestor state la democratie.

X
X X

In secolul XX Europa Occidentala a primit numeroase grupuri de

populatie din Africa si Asia dar si din sud-estul si estul European fapt care a
condus la o mare diversitate lingvistica si religioasa :
 14

1. catolici – mai ales in vestul Europei dar si in Polonia, Ungaria,

Romania si spatiul fostei Iugoslavii ;
2. ortodocsi – Grecia, Bulgaria, Romania si in fostele state sovietice ;
3. protestanti – Germania, Marea Britanie, Peninsula Scandinavica,
Belgia, Olanda, Luxemburg;
4. musulmani – fosta Iugoslavie, Bulgaria, Albania, Germania,
Spania.
5. mozaici – raspinditi in intreaga Europa.

In timpul Papei Pius al IX-lea (1922-1939) catolicismul a incheiat un

concordat cu Germania nazista si a condamnat comunismul ateu.
In schimb, Papa Paul al II-lea a lansat in 1978 ideea dialogului
interconfesional pentru a realiza unitatea spirituala pe intreg continentul.
Papa indemna la toleranta reciproca, eliminarea confruntarilor si a violentei.

Integrarea – coordonata a secolului al XX –lea

Secolul al XX – lea a cunoscut doua razboaie mondiale, confruntari, crize

dar si progrese considerabile in stiinta si cultura.
Aparitia mijloacelor de informare in masa a dus la formarea unui nou
stil de viata ce leaga cetatenii din diverse zone ale lumii prin faptul ca
urmaresc aceleasi stiri sau urmaresc aceleasi seriale la televiziune.
Din anii 50 cind au aparut primii sateliti de telecomunicatii a devenit
posibil ca ziare de prestigiu sa fie citite in ziua in care apar in diverse colturi ale
lumii, caderi de regimuri sau de simboluri sa fie percepute pe mapamond ca
facind parte din viata fiecaruia.
Asistam la o mobilitate accentuata a populatiei :
In 1995 Inaltul Comisariat al O.N.U. pentru Refugiati aprecia ca
aproximativ 15 milioane de oameni si-au parasit tarile de bastina si noii veniti
sunt perceputi de localnici ca potentiali concurenti pentru locurile de munca cu
toate repercursiunile ce decurg de aici.

In a doua jumatate a secolului al XX-lea, afirmarea individului s-a facut si

ca urmare a cresterii gradului de educatie, a generalizarii invatamintului, fapt
care a determinat formarea unei noi constiinte dar a incurajat si integrarea.
Extinderea Uniunii Europene poate duce la eliminarea segregarilor
etnice si rasiale, la o campanie sustinuta pentru respectarea drepturilor omului,
la adincirea dialogului cultural, la formarea unei noi constiinte europene, la
depasirea confruntarilor ideologice.
Un proces politic contemporan il reprezinta integrarea minoritatilor care
traiesc atit in Europa cit si in spatiile extraeuropene.
 15

Europa a descopoerit ca toate popoarele care il compun, dincolo de

diferentele de limba si obiceiuri, isi afirma apartenenta la aceleasi valori : statul
de drept, libertatea si drepturile omului.

Dictionar istoric

Autodeterminare= principiu potrivit caruia vointa populara poate decide

cu privire la propria soarta politica.
Minoritate= grup etnic care traieste in mijlocul unui spatiu istoric unde
majoritatea este de alta etnie.
Secesiune= actiunea unui grup de a se separa de colectivitate, de un
teritoriu, de un stat din care a facut parte.