Geotextile

GEOSINTETICE
Geotextile
CURS ANUL II
MASTER INGINERIE GEOTEHNICA
Prof. Loretta Batali

Geotextile - definitie
Geotextilele sunt materiale textile permeabile
realizate din materiale polimerice sau
naturale utilizate la construcţii în contact cu
pământ sau alte materiale.
Geotextile - functii
Geotextilele pot fi utilizate cu următoarele funcţii:
Filtrare
Drenare
Protecţie
Separare
Armare
Control antierozional
Container
Geotextile – materii prime
Polimerii cei mai frecvent utilizaţi pentru realizarea geotextilelor sunt:
polipropilena (PP), poliesteri (PES), şi mai rar, poliamida (PA) şi polietilena
(PE).
Polimerii sunt prelucrati sub formă de filamente, fire şi fibre.
Pentru geotextilele speciale: benzi tăiate din folii sau benzi extrudate, folii şi
elementele profilate din material plastic.
Filamentul: fir continuu obţinut prin extrudarea directă din polimerul adus,
prin topire sau dizolvare, în stare de fluid vâscos. Filamentele sunt supuse
unui proces de etirare.
Fibra rezultă din tăierea filamentului la lungimi diferite. Fibrele constituie
materia primă pentru producerea geotextilelor neţesute după tehnologia de
interţesere („needlepunched”) sau pentru realizarea firelor prin filare
(toarcere).
Firul se obţine prin asocierea filamentelor sau prelucrarea fibrelor.
Asocierea filamentelor pentru constituirea firelor (fir multifilamentar) se face
prin răsucirea, în anumite combinaţii, a elementelor respective.
Geotextile – materii prime
Diverse tipuri de ţesături pentru geotextile

a – monofilamente ţesute, b – monofilamente ţesute calandrate, c – multifilamente
ţesute, d – benzi, e – neţesut interţesut, f – neţesut termosudat
Geotextile – tipuri
Dupa modul de fabricare:
geotextile neţesute
geotextile ţesute
geotextile tricotate
geotextile reţea
geotextile speciale
Geotextile netesute
Geotextilele neţesute sunt pături fibroase, cu structură
tridimensională, formate dintr-un aglomerat de fibre orientate
după o anume direcţie sau la întâmplare, consolidate prin
diferite procedee.
Au structura tridimensională; Rezulta proprietăţi filtrant -

drenante foarte bune, similare cu cele ale mediilor poroase
naturale.
Procedee de consolidare :
consolidarea mecanică prin interţesere;
consolidarea termică;
consolidarea chimică;
consolidarea prin coasere-tricotare.
Acestea pot fi aplicate independent sau asociat.

Geotextile netesute
Interţeserea este o consolidare mecanică realizată prin
introducerea în stratul fibros şi apoi extragerea din el a
unor ace speciale, în formă de spic, care agăţând fibrele
le reorientează şi le încâlcesc.
Consolidarea termică se realizează prin fixarea

(îmbinarea) la cald a filamentului, sau fibrelor
constituente, în punctele de contact ale acestora.
Consolidarea chimică constă din realizarea unor legături

între fibre cu ajutorul unui liant chimic, de regulă o răşină
sintetică.
Consolidarea prin coasere este o consolidare mecanică

realizată prin executarea unor şiruri de cusături în lungul
păturii fibroase
Geotextile tesute
Geotextilele ţesute sunt materiale cu structură
bidimensională, constituite din fibre dispuse într-o reţea
regulată, ce rezultă din încrucişarea şi întrepătrunderea
a două sisteme de fire: urzeala şi bătătura.
În tehnologia textilă, există trei scheme principale de

ţesere: pânză, diagonal şi atlas. În raport cu numărul de
fire şi de încrucişări pe unitatea de suprafaţă, se obţin
geotextile cu desime şi grad de acoperire diferit şi
implicit, cu permeabilităţi diferite.
Geotextile tesute
Ţesăturile tip pânză sunt cele mai simple. În ele se
realizează o împletire continuă a firelor din bătătură cu
fiecare fir din urzeală, structura ţesăturii fiind
rectangulară. După ţesere pot fi supuse unui proces de
finisare, cum ar fi termofixarea prin calandrare sau
fixarea prin acoperire cu o peliculă.
Ţesăturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o

structură în diagonală determinată de schema de ţesere,
care presupune trecerea firelor din bătătură peste două
sau mai multe fire de urzeală, la fiecare rând, în avans
sau regres cu unul sau mai multe fire.
Ţesăturile tip atlas au un aspect neted, caracteristic.

Schema de ţesere are cele mai puţine încrucişări de fire
pe unitatea de suprafaţă, la un grad de acoperire egal cu
al celorlalte ţesături.
Geotextile tricotate
Geotextilele tricotate sunt materiale cu structură
bidimensională, realizate prin împletirea unuia sau a mai
multor fire, sub forma unor bucle înlănţuite. În raport cu
modul în care se realizează legăturile dintre fire,
materialele pot fi deşirabile sau indeşirabile.
Specifice pentru materialele tip tricot sunt flexibilitatea şi

supleţea lor, sporite în raport cu cele ale ţesăturilor,
precum şi marea lor deformabilitate la solicitări de
tracţiune.
Geotextile retea
Geotextilele reţea sunt materiale textile cu spaţii (ochiuri)
mari de ordinul a câţiva cm2 realizate din benzi, fire
sintetice sau naturale asamblate prin procedee speciale
diferite de cele clasice de ţesere sau tricotare.
Geotextile speciale
Rogojinele sunt împâslituri groase şi foarte rugoase,
realizate din fire sau filamente destul de rigide. Au în
general grosimi mari, până la 2-4 cm şi o flexibilitate
limitată. Principala caracteristică a acestor materiale este
rugozitatea pronunţată.
Ţesăturile din benzi sunt materiale realizate din benzi

late de câţiva mm, din material plastic, de regulă cu o
structură închisă. Materialele pot avea grade diferite de
rugozitate, dependentă de cea a benzilor constituente.
Geotextilele însămânţate sunt produse neţesute care au

încorporate în ele seminţe de graminee perene şi
eventual unele adaosuri (turbă). Materialele sunt
destinate lucrărilor antierozionale şi asigură astfel
însămânţarea suprafeţelor tratate şi protecţia acestora
până la dezvoltarea vegetaţiei.
Tip geotextil Tip consolidare Caracteristica
Netesut Termosudat -deschiderea porilor variabila

-permitivitate variabila
Intertesut -deschiderea porilor variabila
-deschiderea porilor e mai mica
-pot fi susceptibile la colmatare
Tesut Benzi -permitivitate medie-mare
-deschiderea porilor poate fi controlata
prin procesul de tesere
-firele se pot deplasa
Fire monofilamentare -deschiderea porilor relativ mare
-permitivitate mare
-firele se pot deplasa
Fire multifilamentare -deschiderea porilor relativ mica
-permitivitate medie
-rezistenta la strapungere buna
Tricot Fire multifilamentare -deschiderea porilor poate fi controlata
prin fabricatie
-rezistenta mare la strapungere
-nu sunt curente
Caracteristicile geotextilelor
Caracteristici de identificare
natura şi performanţele materiei prime;

tipul polimerului;
tipul firului sau al fibrei;
produsul în sine, definit prin mod de fabricaţie, alcătuire;
tipul textil – definit după criteriul de fabricare;
tehnologia de realizare, cu specificarea tratamentelor de
consolidare şi finisare;
elementele dimensionale: greutate, grosime care deşi
sunt caracteristici fizice, trebuie cunoscute de la început;
elementele privind modul de livrare şi ambalare a
produselor (lăţimea de fabricaţie, elementele
dimensionale ale rulourilor).
Caracteristici fizice
Densitatea specifica, ρf (a fibrelor) (STAS 5886/68.)
poliester: 1.22-1.38,
nylon: 1.05-1.14,
polietilenă: 0.90-0.96,
polipropilenă: 0.91.
Masa unitara, µa (SR EN ISO 9864:2005 )

masa pe unitatea de suprafaţă se exprimă de regulă în
g/m2
Grosimea, t (SR EN ISO 9863-1:2005 şi SR EN ISO
9863-2:1999 )
Grosimea se defineşte ca distanţa dintre cele două feţe
ale materialului, sub o presiune dată (2, 20, 200 kPa).
Grosimea nominală este grosimea determinată pentru
presiunea de 2 kPa.
Supletea (ASTM D 1388-96)

Supleţea reprezintă măsura interacţiunii dintre greutatea
(masa) geotextilului şi rigiditatea sa, exprimată prin
măsura în care materialul se îndoaie sub propria
greutate Geotextil
L
41.5°
Porozitatea, n
Porozitatea se defineşte ca fiind raportul dintre volumul
golurilor şi volumul total.
În cazul geotextilelor porozitatea este legată de
capacitatea materialului de a lăsa să treacă lichidele.
⎛ µA ⎞
n = ⎜⎜1 − ⎟⎟ × 100
⎝ ρ⋅t ⎠
µA = masa pe unitatea de suprafaţă;

ρ = densitatea totală a geotextilului;
t = grosimea geotextilului
Procentajul de suprafata libera

- pentru geotextile tesute
- raportul dintre suprafaţa liberă (dintre fibre) şi aria
totală a probei.
Deschiderea echivalenta a porilor, O (SR EN ISO 12956:2004)
- pentru geotextile ţesute şi speciale: golurile – Ot – sunt spaţiile libere

considerate de regulă dreptunghiulare, bine conturate de către reţeaua
solidă a produsului. Mărimea golurilor în acest caz se poate determina
atât prin calcul, cât şi pe bază de măsurători directe.
- pentru geotextilele neţesute, golurile – On – sunt reprezentate de porii

acestora, a căror mărime se determină direct sau indirect prin
următoarele metode: optice, mecanice, hidromecanice, sucţiune.
Deschiderea porilor se exprimă în unităţi de lungime.
- Se determină distribuţia granulometrică a unui material cu

granulozitate neuniformă (în mod normal, pământ), spălat printr-un strat
unic de geotextil utilizat ca o sită, fără încărcare. Deschiderea
caracteristică de filtrare corespunde unei dimensiuni specificate a
pământului care trece prin geotextil
Caracteristici fizice Deschiderea echivalenta a porilor, O
1) alimentare cu apă 6) grilă suport

2) duză (e) de pulverizare 7) recipient
3) dispozitiv de fixare 8) tub de racord
4) material granular 9) regulator de amplitudine
5) epruvetă 10) hârtie de filtru
11) dispozitiv de colectare
Diametru (microni)
Domeniu granulometric necesar pentru granulozitatea în procentaje cumulate a

materialului granular utilizat
Diametru (microni)
Material granular trecut (%)
Valoarea O90 (microni)

Caracteristici mecanice
Compresibilitatea
- capacitatea geotextilelor de a se deforma sub acţiunea
unor solicitări mecanice normale şi este în general mai
mare decât a pământurilor, în special pentru materiale
împâslite; o excepţie o constituie geotextilele ţesute şi
cele neţesute termosudate.
- Pentru geotextilele neţesute consolidate prin

interţesere sau pentru cele ce conţin răşini,
compresibilitatea reprezintă o caracteristică importantă,
legată de permeabilitatea acestora şi de capacitatea de
a reţine particulele de pământ.
Compresibilitatea
SR EN ISO 25619-1:2009: Geosintetice. Determinarea
comportării la compresiune. Partea 1: Proprietăţi de fluaj
la compresiune
SR EN ISO 25619-2:2009: Geosintetice. Determinarea

comportării la compresiune. Partea 2: Determinarea
comportării la compresiune pe termen scurt
Compresibilitatea
Compresibilitatea
Metoda combinata – incarcare normala + forfecare

Compresibilitatea
Rezistenta la intindere
- capacitatea geotextilelor de a prelua eforturi de tracţiune.
- caracteristică fundamentală, fie că geotextilul este utilizat cu
funcţie de armare (caz în care reprezintă principala
caracteristică mecanică), fie cu funcţii de filtrare, drenare sau
separare (caz în care este o caracteristică secundară). De
aceea este obligatoriu de determinat pentru marea majoritate
a aplicaţiilor.
- Geotextilele ţesute sunt mai rigide, în timp ce acelea
neţesute au o capacitate mai mare de deformare.
- Comportarea la tracţiune se exprimă în kN/m de lăţime, prin
rezistenţele şi deformaţiile la întindere după cele două direcţii
de încercare: longitudinal (pe direcţia de confecţionare) şi
transversal (pe direcţia perpendiculară celei de
confecţionare).
Din încercări rezultă:
- efortul maxim de întindere
(rezistenţa la întindere a
geotextilului, Tf);
- alungirea la rupere
(deformaţia maximă, εf);
- modulul de elasticitate
(panta porţiunii iniţiale a
curbei σ - ε).
Rezistenţa la întindere a diferitelor

tipuri de geotextile – curbe tipice
SR EN ISO 10319:2008 – metoda benzilor late
Metoda este aplicabilă celor mai multe geosintetice, inclusiv
geotextilelor ţesute, neţesute, geocompozite, geotextile tricotate şi
împâslituri.
Principala diferenţă între această metodă şi alte metode utilizate

pentru măsurarea proprietăţile mecanice la tracţiune a textilelor este
lăţimea epruvetei. În această metodă, lăţimea epruvetei este mai
mare decât lungimea sa, deoarece anumite geosintetice au tendinţa
de a suporta o contracţie (îngustare) sub sarcină în zona dintre
reperele de măsură. O lăţime mai mare diminuează efectul de
îngustare al acestor textile şi furnizează o relaţie mai apropiată de
comportarea scontată a textilelor pe teren, ca şi o metodă de
comparaţie normalizată a geosinteticelor.
Rezistenta imbinarilor (SR EN ISO 10321:1999 )
De multe ori geotextilele trebuie îmbinate, cel mai

adesea prin coasere. Îmbinările trebuie testate din
aceleaşi puncte de vedere ca şi secţiunea curentă a
materialului.
Rezultatele sunt exprimate în procente, prin raportul
dintre rezistenţa cusăturii şi cea a geotextilului intact.
Tcusatura
E= ⋅ 100
Tgeotextil
Rezistenta imbinarilor (SR EN ISO 10321:1999 )
ξj/s = 100 x (Tj/s/Tmax)
unde:
ξj/s este eficacitatea cusăturiiîmbinării, exprimată în procente;
Tj/s este rezistenţa medie a cusăturii/îmbinării, exprimată în kilonewtoni
pe metru;
Tmax este rezistenţa medie la tracţiune a materialului neîmbinat/necusut,
exprimat în kilonewtoni pe metru.
Rezistenta la oboseala
- capacitatea geotextilului de a suporta încărcări ciclice fără a
ceda.
Rezistenta la plesnire (la intindere multiaxiala)

- Pentru unele utilizări ale geotextilelor trebuie cunoscută
rezistenţa la încărcări perpendiculare pe planul său.
- Există 2 metode de a supune geotextilul la eforturi perpendiculare
pe planul său:
încercarea Mullen, care utilizează o membrană gonflabilă care
deformează geotextilul sub forma unei emisfere, până la plesnire.
încercarea ce utilizează o probă rectangulară care se deformează
cu ajutorul unei membrane de cauciuc aflată dedesubt.
Rezistenta la sfasiere
Geotextilele sunt supuse la astfel de eforturi în timpul instalării.
Se utilizează una din următoarele încercări:
- încercarea cu probă trapezoidală prin care se determină forţa
necesară pentru iniţierea sfâşierii (ASTM D 4533-91);
- încercarea cu probă „despicată”, în care pe o probă cu o tăietură
iniţială de 75 mm se trage de cele două părţi ale tăieturii. Rezultă
forţa necesară pentru propagarea sfâşierii (norma ASTM D 2261-
96);
- încercarea Elmendorf, aplicabilă geotextilelor ţesute, în care se
determină forţa medie necesară pentru propagarea unei tăieturi
iniţiale, cu ajutorul unui aparat tip pendul (ASTM D 1424-96).
Rezistenta la impact (soc)

- Căderea unor corpuri de tipul pietrelor, uneltelor etc. poate duce
la perforarea geotextilelor.
- Pentru determinarea rezistenţei la impact se utilizează un con
metalic fixat într-un aparat de tip CBR şi care este lăsat să cadă
liber pe geotextil.
- încercarea de perforare dinamică - SR EN 13433:2007
Gradul de penetrare constituie o indicaţie asupra
comportamentului geosinteticului în cazul căderii de pietre cu
muchii colţuroase pe suprafaţa sa.
Metoda este în general aplicabilă tuturor geosinteticelor
Rezistenta la impact (soc)
1 cap/mecanism de eliberare conform exigenţelor

2 laboratorului
3 tijă de ghidare
4 con
5 ecran metalic
6 plăci de fixare
7 epruveta
8 surub de ajustare a nivelului
9 strat de protectie pentru con
Rezistenta la poansonare statica

- Pentru determinarea rezistenţei la poansonare statică se
utilizează un poanson cu dimensiuni standardizate şi un aparat
CBR (SR EN ISO 12236:2007).
- Încercarea este aplicabilă în special geotextilelor neţesute.
- Epruveta se fixează între două inele de oţel. Un poanson se
aplică cu o viteză de deplasare constantă, pe centrul epruvetei şi
perpendicular pe aceasta. Se înregistrează forţa de străpungere,
deplasarea la străpungere şi curba forţă - deplasare
SR EN 14574:2005 - Geosintetice. Determinarea
rezistenţei la perforarea cu piramida a
geosinteticelor aşezate pe un suport
Rezistenta la poansonare statica
SR EN 14574:2005 - Geosintetice. Determinarea rezistenţei la

perforarea cu piramida a geosinteticelor aşezate pe un suport
O epruvetă este dispusă întinsă pe o placă din aluminiu aşezată pe

un soclu din oţel, care este, la rândul lui, menţinut într-o maşină de
încercare la tracţiune/compresiune. Se exercită o forţă în centrul
epruvetei cu ajutorul unui piston din oţel, cu secţiune plină, de
forma unei piramide inversate, legat la un traductor de forţă, până
la străpungerea epruvetei. Încărcarea înregistrată corespunzătoare
străpungerii este considerată reprezentativă pentru eficacitatea
protecţiei epruvetei
Rezistenta la frecare
- Pentru caracterizarea frecării dintre geotextil şi diferite materiale
pământoase sau sintetice se poate utiliza fie un aparat de forfecare
directă (utilizat în general pentru eforturi normale mari), fie un
montaj de tip „plan înclinat” (pentru eforturi normale reduse).
Forţa normală, N
Forţa de forfecare, T
Bloc
Geotextil
Pământ
Schema încercării de forfecare directă Încercarea cu planul înclinat

SR EN ISO 12957-1:2005 - Geosintetice. Determinarea

caracteristicilor de frecare. Partea 1: Încercarea la forfecare
directă
SR EN ISO 12957-2:2005 - Geosintetice. Determinarea
caracteristicilor de frecare. Partea 2: Încercarea pe plan înclinat
ca
E c = × 100 Eficienta coeziunii
c
tan α
Eφ = ⋅ 100 Eficienta frecarii
tan φ
ca – coeziunea pământ – geotextil;
c – coeziunea pământului;
α - unghiul de frecare dintre pământ şi geotextil;
φ - unghiul de frecare internă a pământului.
Valori orientative ale unghiului de frecare şi ale eficienţei (în paranteză)

pentru interfaţa geotextil - nisip
Tipul geotextilului Nisip de Nisip rotunjit Nisip fin

concasaj φ=30o φ=28o φ=26o
- ţesute din fire monofilamentare α = 26o (84%) - -
- ţesute cu urzeală din fire tăiate α = 24o (77%) α = 24o (84%) α = 23o (87%)
- neţesute consolidate termic α = 26o (84%) - -
- neţesute consolidate prin interţesere α = 30o (100%) α = 26o (92%) α = 25o (96%)
Rezistenta la smulgere
Solicitarea la smulgere din terenul în care se află încorporate este

proprie utilizării geotextilelor ca elemente de armare în diferite
tipuri de lucrări.
Pământ Geotextil
Pământ
SR EN 13738:2005 - Geotextile şi produse înrudite. Determinarea

rezistenţei de smulgere din teren
SR EN 13738:2005 - Geotextile şi produse înrudite. Determinarea

rezistenţei de smulgere din teren
Fp
Pr =
Wg
Pr rezistenţa la smulgere, în kN/m ;

Fp forţa de smulgere (corectată cu forţa de calibrare), în kN ;
Wg lăţimea epruvetei, în metri ;
Axa x = efort normal

Axa y = rezistenţa maximă la smulgere
Gradul de protectie
SR EN ISO 13428:2005 Geosintetice. Determinarea eficacităţii protecţiei unui
geosintetic la deteriorarea prin impact
Se urmăreşte evaluarea capacităţii unui geotextil de a proteja un alt strat (de

regulă geomembrană).
Deformaţia este înregistrată pe o placă de plumb şi se măsoară dimensiunea
amprentelor.
SR EN 13719:2003 - Geotextile şi produse înrudite. Determinarea eficacităţii

protecţiei pe termen lung a geotextilelor în contact cu barierele geosintetice
Aplicarea unei încărcări cu ajutorul unui material granular sintetic standard pe o
epruvetă de geotextil care este aşezată pe un suport simulat standard, pe o
perioadă dată de timp. Măsurarea deformaţiei locale a suprafeţei interioare a
geotextilului şi determinarea eficacităţii protecţiei
Caracteristici hidraulice
Permitivitate (permeabilitate perpendiculara pe planul geotextilului), ψ
Această caracteristică este determinată pentru geotextilele utilizate cu funcţie de

filtrare.
Întrucât geotextilul se deformează sub încărcări, este preferată utilizarea
permitivităţii ψ în locul coeficientului de permeabilitate k, legătura dintre cei doi
parametrii fiind definită de relaţia
k
Ψ= [s-1] t – grosimea geotextilului
t
Pentru determinarea permitivităţii se utilizează metoda cu gradient constant şi cea
cu gradient variabil, conform SR EN ISO 11058:1999 (fara incarcare).
Permitivitatea geotextilelor variază într-o plajă largă de valori: 0.02 – 2.2 s-1.
Caracteristicile
geotextilelor
Permitivitate (permeabilitate
perpendiculara pe planul
geotextilului), ψ
Exemple de aparate pentru metoda cu gradient constant

Permitivitate (permeabilitate
perpendiculara pe planul
geotextilului), ψ
Exemple de aparate pentru metoda

cu gradient variabil
Transmisivitate (permeabilitate in planul geotextilului), θ
Transmisivitatea, θ este produsul dintre coeficientul de

permeabilitate în planul geotextilului kp şi grosimea geotextilului, t:
θ = kp ⋅ t [m3/sm]
Tip de geotextil Transmisivitate (m3/s m) Coeficient de permeabilitate

în plan (cm/s)
Neţesut termosudat 3 x 10-9 6 x 10-4
Ţesut 1.2 x 10-8 2 x 10-3
Ţesut monofilamentar 3 x 10-8 4 x 10-3
Neţesut interţesut 2 x 10-6 4 x 10-2
Valori tipice ale transmisivităţii geotextilelor pentru un efort normal de 40 kPa

SR EN ISO 12958:2004 - Geotextile şi produse înrudite.

Determinarea capacităţii de curgere a apei în planul lor



Rezistenta la penetrarea apei (incercarea la presiune hidrostatica)
SR EN ISO 13562:2001
Colmatare
O metodă simplă de încercare este punerea în contact a unei
probe de pământ şi a unei probe de geotextil într-un cilindru. Se
impune o sarcină hidraulică constantă care este menţinută o
perioadă îndelungată de timp.
Caracteristici de durabilitate – SR EN 12226:2000
Deteriorarea in timpul instalarii

SR EN 10722-1:2007 - Geosintetice. Mod de încercare pentru
evaluarea deteriorării mecanice sub încărcări repetate. Deteriorare
determinată de materiale granulare
O epruvetă de geosintetic este amplasată între două straturi de

material granular sintetic şi este supusă unei încărcări dinamice.
Epruveta de geosintetic este apoi scoasă din aparatul de
încercare, este examinată pentru a verifica orice deteriorare
vizibilă, apoi este supusă unei încercări mecanice sau hidraulice
pentru a măsura modificarea proprietăţilor mecanice sau
hidraulice. Rezultatul este exprimat ca modificare (în procente) a
proprietăţii de referinţă
Caracteristici de durabilitate
Rezistenta la abraziune – SR EN ISO 13427:2004
Aplicarea unei încercări ciclice pe un platan prin intermediul unui

strat de agregate, care transmite încărcarea la geotextil. După 200
cicluri între 5 şi 900 kPa se extrage geotextilul şi i se determină
caracteristicile mecanice şi hidraulice pentru a fi comparate cu cele
iniţiale.
Fluaj - EN ISO 13431:2004
Se defineşte ca deformaţia obţinută în timp sub încărcare

constantă.
Sensibilitatea la fluaj a polimerilor creşte considerabil în ordinea:
poliester, poliamide, polipropilenă şi polietilenă. De aceea, pentru
geosinteticele care sunt supuse la încărcări pe o perioadă lungă de
timp, de la 10 la 100 ani, sarcina admisibilă pentru poliester este
de cca 50% din rezistenţa de rupere la întindere, pentru poliamide
de cca 40%, iar pentru polipropilenă şi polietilenă se recomandă sa
rămână sub 25%.
Fluaj din tractiune – SR EN ISO 13431
EN ISO 13431:2004 prevede o durată

de testare de 1000h, iar dacă se
doreşte extrapolarea rezultatelor pe
durate de viaţă de ordinul 30, 60, 120
ani, de 10.000h sau mai mult.
Rezultatele sunt exprimate sub forma
unei curbe deformaţie specifică
(alungire) – timp.
Încercări de fluaj pentru geotextile

realizate din diferite tipuri de polimeri –
curbe tipice
Rezistenta la degradare termica
Se pot testa probe la impact la diverse temperaturi. Temperatura

care provoacă fragilizarea geotextilului este cea la care 50% din
probe cedează la impact.
impact
Rezistenta la factori de mediu (intemperii) – SR EN 12224:2001
Rezistenta la degradarea biologica – SR EN 12225:2001

Rezistenţa geotextilelor (sau produselor înrudite) la atacul
bacteriilor sau fungilor.
SR CR ISO 13434:2003 - Ghid privind durabilitatea geotextilelor şi

a produselor înrudite
SR EN 12226:2001 - Geotextile şi produse înrudite. Încercări
generale pentru evaluarea după încercarea de durabilitate
SR EN 12447:2003 - Geotextile şi produse înrudite. Metodă de
încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la hidroliză în
apă
SR EN 14030:2002 - Geotextile şi produse înrudite. Metodă de
încercare selectivă pentru determinarea rezistenţei la lichide acide
şi alcaline
SR EN 14414:2004 - Geosintetice. Metode de încercare selectivă
pentru determinarea rezistenţei chimice în vederea utilizării la
depozitele de deşeuri
VALORI CURENTE
Densitate relativa: 0.9 – 1.7
Msa specifica: 135 – 2000 g/mp
Grosime: 0.25 – 7.5 mm
Rigiditate: 0 – 25000 mg x cm
Compresibilitate: 0 – foarte mare
Rezistenta la tractiune (benzi late) : 9 – 180
kN/m
Rezistenta la tractiune a imbinarilor: 50 – 100 %
din rez. la tractiune
Rezistenta la oboseala prin tractiune: 50 – 100
% din rez. la tractiune
VALORI CURENTE
Rezistenta la plesnire: 350 – 5200 kPa
Rezistenta la sfasiere: 90 – 1300 N
Rezistenta la impact: 14 – 200 J
Rezistenta la poansonare: 45 – 450 N
Frecare cu pamanturi: 60 – 100 % din unghiul
de frecare interna al pamantului
Rezistenta la smulgere: 50 – 100 % din
rezistenta la tractiune
Porozitate (netesute) : 50 – 95 %
VALORI CURENTE
Procent de suprafata libera (tesute) : 0 – 36 %
Deschiderea porilor: 2 – 0.075 mm
Permitivitate: 0.02 – 2.2 s-1
Permitivitate sub sarcina: 0.01 – 3 s-1
Transmisivitate: 0.01 – 2 x 10-3 m2/min
Deteriorare la instalare: 0 – 70 % din rezistenta
geotextilului
Comportare la fluaj – fara probleme daca se
utilizeaza < 40 % din rezistenta
Comportare la fluaj cue fort normal: fara
probleme daca se utilizeaza < 50 % din
rezistenta
VALORI CURENTE
Relaxare: fara probleme daca se utilizeaza < 40 % din
rezistenta
Abraziune: 50 – 100 % din rezistenta geotextilului
Colmatare pe termen lung: trebuie evaluata pentru
conditii critice
Durabilitatea permeabilitatii: 0.4 – 0.8 din permeabilitatea
initiala
Degradare termica: temperaturile inalte accelereaza
degradarea
Degradare prin oxidare si hidroliza: trebuie determinate
pentru durate de viata lungi
Degradare chimica, biologica, radioactiva_ in general
fara probleme, daca nu sunt concentratii f. mari
Degradare UV: majora daca geotextilul nu e protejat
Geotextile cu rol filtrant -utilizari
Utilizarea geotextilelor
cu rol de filtru:
la diferite tipuri de
construcţii: ziduri de
sprijin, drumuri şi căi
ferate, depozite de ¾ filtrarea: geosinteticul este
utilizat pentru a permite trecerea
deşeuri, construcţii lichidelor din pamanturi sau
hidrotehnice etc.; umpluturi de materiale granulare,
impiedicand in acelasi timp
la puţuri: filtre sau transportul particulelor solide si
piezometre. cresterea excesiva a presiunii apei
din pori
UTILIZARI ALE GEOTEXTILELOR
SEPARARE
- Intre stratul de baza si teren la drumuri nepavate si zone aeroportuare
- Intre stratul de baza si teren la drumuri pavate si zone aeroportuare
- Intre stratul de baza si prismul de balast la cai ferate
- Intre zona de stocare a deseurilor si stratul de baza granular
- Intre geomembrana si straturile granulare de drenaj
- Intre terenul de fundare si ramblee de incarcare a terenului
- Intre terenul de fundare si ramblee de cale ferata
- Intre terenul de fundare si materialul de umplutura la diguri si baraje de pamant
- Intre terenul de fundare si ziduri de sprijin rigide sau flexibile
- Sub dale de circulatie
- Sub parcaje
- Sub terenuri de sport
- Intre straturile drenante la saltelele de drenaj din materiale uniforme
- Intre diferitele zone ale unui baraj din materiale locale
- Intre straturile vechi si noi de asfalt
ARMAREA PAMANTURILOR SLABE
- Drumuri nepavate pe terenuri moi
- Piste aeroportuare pe terenuri moi
- Cai ferate pe terenuri moi
- Depozite de deseuri pe terenuri slabe
- Terenuri de sport pe terenuri moi
- In zone carstice
- Inchiderea depozitelor de deseuri
- La structuri de sprijin armate cu geotextile
- Ramblee
- La realizarea de taluzuri abrupte
- La armarea digurilor de pamant si barajelor de materiale locale
- Stabilizarea temporara a pantelor
- Oprirea sau diminuarea fluajului versantilor
- Armarea pavajelor flexibile cu imbinari
- Armare de baza pentru terenuri slabe, carstice
- Armare de baza la diguri fundate pe piloti
- Pentru treceri peste zone cu fisuri
FILTRARE
- In loc de filtre inverse granulare
- Sub stratul granular la drumuri nepavate, pavate sau piste aeroportuare
- Sub stratul de balast la cai ferate
- In jurul materialelor granulare de drenaj
- In jurul conductelor de drenaj
- Sub depozitele de deseuri care genereaza levigat
- Pentru filtrarea umpluturilor hidraulice
- Pentru retinerea sedimentelor
- Pentru piloti in camasa de geotextil
- In spatele structurilor de sprijin
- Sub straturile de consolidare a malurilor
- In jurul coloanelor de balast sau de nisip
- In jurul coloanelor perforate ale piezometrelor
Geotextile cu rol filtrant –utilizari
Utilizarea geotextilelor ca filtre in spatele zidurilor de sprijin

a – zid de sprijin cu dren subteran, b – zid de sprijin cu barbacane, c – sustinere
temporara, d – zid de sprijin din gabioane
Geotextile cu rol filtrant – utilizari
(c) (d)
Utilizarea geotextilelor ca filtre in sistemele de drenaj

a – tub drenant pozat in strat granular invelit in geotextil, b – tub invelit in
geotextil pozat in strat de nisip, c, d – strat granular invelit in geotextil, fara tub
drenant
Utilizarea geotextilelor ca filtre sub stratul de protectie de mal

Utilizarea geosinteticelor cu rol filtrant la cheuri

Geotextile –utilizari
Cu rol drenant, geotextilele se utilizează la:

sistemele de drenaj ale diferitelor construcţii:
baraje, ziduri de sprijin, drumuri, căi ferate,
depozite de deşeuri,
saltele drenante,
bariere anticapilare,
drenuri pentru accelerarea consolidării.
Geotextile cu rol drenant–utilizari
Utilizarea geotextilelor la diguri din materiale locale, cu rol de drenaj

Geotextile cu rol drenant–utilizari
Utilizarea geotextilelor ca barieră capilară

Geotextile cu rol drenant –utilizari
Geotextile utilizate ca drenuri pentru accelerarea consolidarii

Geotextile cu rol drenant –utilizari
Drenuri verticale din geotextil

Geotextile – utilizari
Cu rol de separare, geotextilele se utilizează
la:
între stratul de agregat şi teren la fundaţiile
de drumuri şi căi ferate,
între terenul de fundare şi corpul digurilor
şi rambleelor,
între deşeurile depozitate şi sistemul de
etanşare – drenaj, la depozitele de
deşeuri,
între straturile vechi şi noi de
îmbrăcăminte bituminoasă, la lucrările de
reabilitare a drumurilor pentru a împiedica
sau întârzia transmiterea fisurilor din
stratul suport în îmbrăcămintea
bituminoasă nouă.
Geotextile cu rol de separare –
utilizari
utilizari
Geotextil utilizat cu functie de separare pentru straturile de

fundatie ale drumurilor
utilizari
Geotextil utilizat cu functie de separare pentru straturile de

fundatie ale drumurilor
Cu rol de protectie, geotextilele se utilizează la:
pentru protejarea geomembranelor sau a altor materiale
contra poansonării statice sau dinamice
Cu rol de armare, geotextilele se utilizează la:
la drumuri, căi ferate, ramblee sau depozite de
deşeuri fundate pe terenuri slabe,
la realizarea de structuri de sprijin din pământ
armat,
la realizarea de taluzuri abrupte armate,
la lucrări de reabilitare a pantelor alunecate,
la armarea îmbrăcăminţilor bituminoase la
drumuri.
Geotextile cu rol de armare –
utilizari
Utilizari diverse ale geotextilelor cu functie de armare
a – pante armate, b, c – structuri de sprijin din pamant armat, d – armarea

terenurilor sub fundatii, e – armarea straturilor bituminoase, f, g – armare la
traversarea de cavitati
Geotextile cu rol de armare –
utilizari
Cu rol anti-erozional, geotextilele se utilizează la:
Protectia pantelor contra eroziunii de suprafata
● versanti si taluzuri
● canale
● transee de drenaj
● cursuri de apa
● protectii de mal
● terenuri castigate din mare
● revegetalizare
● plase contra caderii de stanci
● diguri sparge-val
● stavilare
● ramblee
Geotextile cu rol anti-erozional –
utilizari
Utilizarea geotextilelor pentru protecţia

contra eroziunii
a – sub straturi de anrocamente la
protecţia secţiunii unui canal sau curs de apă, b
– pe pante, c – la protecţie de maluri, d – la pile
de pod
Cu rol de container, geotextilele se utilizează la:
consolidarea şi protecţia malurilor,
protecţia fundaţiilor sub apă,
piloţi în terenuri moi,
construcţia digurilor,
construcţia pragurilor în albie,
protecţii costiere.
Geotextile cu rol de container –
utilizari
a – apărări şi consolidări de maluri, b, d – fundaţii sub apă,

c – piloţi în terenuri moi, e – diguri
METODE DE PROIECTARE
Proiectare pe baza costului si disponibilitatii
- Cea mai simplista
- Se imparte bugetul alocat la suprafata ce
trebuie acoperita – se alege geotextilul cu
cele mai bune proprietati care indeplineste
conditiile de cost
- Slaba dpdv tehnic
- Depasita de actualele standarde si norme
Proiectare pe baza de specificatii
- Se utilizeaza standarde/norme in care sunt
prevazute anumite valori pentru caracteristici
pentru fiecare functie in parte
- Nu avem in Romania decat indicatii asupra
caracteristicilor importante pentru o anumita
functie, nu si valori.
- Exemplu: Pennsylvania Department of
Transportation
- Exemplu: Pennsylvania Department of
Transportation
Caract. Filtrare Separare Stabilizare Armare Control antierozional Control sedimente
Tip A Tip B Tip C Tip A Tip B Tip A Tip B
Rez. la 700 1200 1500 1500 900 400 900 400
tracţiune (N)
Alungire la 20 min 50 min 20 20 15 - 50 15 min 15 -50 15 min
rupere (%)
Rez. la 1300 3000 - - 2200 960 2200 960
plesnire, kPa
Poansonare, N 250 450 620 900 360 180 360 180
Permeabilitate, ≥ ≥ - - ≥ 10kpamant ≥ ≥ ≥
cm/s 10kpamant 10kpamant 10kpamant 10kpamant 10kpamant
Permitivitate, 0.2 - - - - - 0.01 0.01
s-1
Rez. 310 1070 1600 2000 800 360 - -
imbinarilor, N
Rez. UV (%) 70 % la 70 % la 70 % la 70 % la 70 % la 70 % la 70 % la 70 % la
150 ore 150 ore 150 ore 150 ore 150 ore 150 ore 150 ore 150 ore
- Exemplu:AASHTO (American Assoc. Of State
Highway and Transportation Officials)
- 3 clase in functie de conditiile mediu
1 – conditii severe, cu potential mare de
deteriorare a gtx
2 – conditii normale
3 – conditii slabe de deteriorare
- Exemplu:AASHTO (American Assoc. Of State
Highway and Transportation Officials)
Caract. Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3

Alungire la Alungire la Alungire la Alungire la Alungire la Alungire la
rupere < 50 rupere ≥ 50 rupere < 50 rupere ≥ 50 rupere < 50 rupere ≥ 50
% % % % % %
Rez. la 1400 900 1100 700 800 500
tractiune, N
Rez. 1200 810 990 630 720 450
cusaturilor, N
Rez. la 500 350 400 250 300 180
sfasiere, N
Rez. la 500 350 400 250 300 180
poansonare,
N
Permitivitate in functie de functia indeplinita
Deschiderea
porilor
Rez. UV
Proiectare pe functii
- Pentru functia principala Valoare rezultata
dintr-o incercare de
- Factor de siguranta laborator care
modeleaza situatia
VALOARE ULTIMA actuala
FS =
VALOARE NECESARA
Valoare obtinuta din calcul

VALOARE ULTIMA
Sau: VALOARE NECESARA =
FS
1. Evaluarea aplicatiei/situatiei
2. In functie de pericolul aparitiei situatiei critice (cedarii) se stabilieste
factorul de siguranta minim
3. Se decide asupra functiei primare a geotextilului
4. Se calculeaza valoarea necesara
5. Se obtine valoarea admisibila din incercari sau fise tehncie
6. Se calculeaza FS
7. Se compara FS cu valoarea FSmin
8. Daca FS < FSmin se alege un alt geotextil
9. Se definitiveaza alegerea geotextilului
- Coeficienti partiali
Coeficienţii de siguranţă trebuie să ia în considerare

numeroase elemente, ca de exemplu:
variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic,

nivelul de efort impus în geosintetic,
influenţa efortului asupra rezistenţei polimerului la
întindere pe termen scurt, mediu sau lung,
probabilitatea ca perioada supunerii la efort să fie mai
lungă decât cea prevăzută în proiect,
probabilitatea ca materialului geosintetic sa fie expus
la raze ultraviolete pe perioada execuţiei,
posibilitatea ca temperatura să varieze altfel decât a

fost prevăzut în timpul determinării proprietăţilor
mecanice ale materialului,
efectul deteriorărilor produse în timpul instalării,
efectul deteriorărilor ce se produc de-a lungul duratei
de exploatare,
realizarea unghiului de frecare internă a materialului
de umplutură într-o lucrare de pământ armat,
variabilitatea mărimii particulelor materialelor
granulare în contact cu materialul geosintetic,
variabilitatea coeficientului de frecare dintre
umplutură şi materialul geosintetic, care poate varia
cu condiţiile de teren, în special în prezenţa apei
Functie de armare
1
Tadm = Tult
FSDI × FSFL × FSDC × FSDB
Tadm este rezistenţa la întindere admisibilă, care va fi utilizată în proiectare,

Tult este rezistenţa la întindere ultimă obţinută din încercări,
FSDI este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea din
timpul instalării,
FSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de apariţia
fenomenului de fluaj,
FSDC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea
chimică,
FSDB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de degradarea
biologică.
Functie de armare
Domeniu de utilizare Coeficienţi parţiali de siguranţă

FSDI FSFL FSDC FSDB
Separare 1.1 – 2.5 1.5 – 2.5 1.0 – 1.5 1.0 – 1.2
Protecţie 1.1 – 2.0 1.2 – 1.5 1.0 – 2.0 1.0 – 1.2
Drumuri nepavate 1.1 – 2.0 1.5 – 2.5 1.0 – 1.5 1.0 – 1.2
Ziduri de sprijin 1.1 – 2.0 2.0 – 4.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.3
Ramblee 1.1 – 2.0 2.0 – 3.5 1.0 – 1.5 1.0 – 1.3
Îmbunătăţirea 1.1 – 2.0 2.0 – 4.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.3
capacităţii portante
Stabilizarea pantelor 1.1 – 1.5 2.0 – 3.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.3
Pavaje 1.1 – 1.5 1.0 – 2.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.1
Căi ferate 1.5 – 3.0 1.0 – 1.5 1.5 – 2.0 1.0 –1.2
(Koerner)
Functie hidraulica
1
q adm = q ult
FSc × FSFL × FSI × FSCC × FSCB
qadm este debitul admisibil care va fi folosit în proiectare,

qult este debitul ultim determinat din încercări,
FSC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de
colmatare,
FSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de fluaj,
FSI este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de pătrunderea
materialelor adiacente în deschiderile materialului geosintetic,
FSCC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea chimică,
FSCB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea
biologică.
Functie hidraulica
Domenii de utilizare Coeficienţi parţiali de siguranţă

FSC FSFL FSI FSCC FSCB
Filtre în spatele zidurilor 2.0 – 4.0 1.5 – 2.0 1.0 – 1.2 1.0 – 1.2 1.0 – 1.3
de sprijin
Filtre asociate drenurilor 5.0 – 10.0 1.0- 1.5 1.0 – 1.2 1.2 – 1.5 2.0 – 4.0
Filtre pentru controlul 2.0 – 10.0 1.0 – 1.5 1.0 – 1.2 1.0 – 1.2 2.0 – 4.0
eroziunii
Filtre la depozitele de 5.0 – 10.0 1.5 – 2.0 1.0 – 1.2 1.2 – 1.5 2.0 – 50.0
deşeuri
Drenaje gravitaţionale 2.0 – 4.0 2.0 – 3.0 1.0 – 1.2 1.2 – 1.5 1.2 – 1.5
Drenaje sub presiune 2.0 – 3.0 2.0 – 3.0 1.0 – 1.2 1.1 – 1.3 1.1 – 1.3
(Koerner)
PROIECTAREA GEOTEXTILELOR
CU FUNCTIE FILTRANTA
Functia de filtru presupune curgerea
lichidului perpendicular pe geotextil si
retinerea particulelor de pamant in amonte
Parametri: permeabilitate suficient de
mare, deschiderea porilor suficient de
mica + durabilitate
Reguli empirice
Permeabilitate: unii autori impun o
permeabilitate a geotextilului egala cu un
multiplu de permeabilitatea pamantului
(0.1, 1 sau 10)
Deschiderea porilor: daca este prea mare –
eroziune interna
- multe reguli empirice
- AASHTO:
- pentru pamant cu < 50% particule cu diam.
< 0.074 mm: O95 < 0.60 mm
- pentru pamant cu > 50 % particule cu diam.
< 0.074 : O95 < 0.30 mm
– Carroll:
O95 < (2 – 3)d85
Deschiderea porilor:
Deschiderea porilor:
Durabilitate: se va colmata geotextilul?
- E de asteptat o colmatare partiala
- Trebuie evitata colmatarea excesiva
- Situatii care pot duce la colmatare excesiva:

¾ Pamanturi uniforme, necoezive, relativ fine
¾ Pamanturi necoezive carora le lipsesc unele fractiuni
granulare si care lucreaza sub gradienti hidraulici
mari
¾ Argile dispersive
¾ Apa subterana cu alcalinitate mare (precipitati)
¾ Ape cu turbiditate mare sau micro-organisme
- Pentru cazurile care pot duce la colmatare excesiva
se pot alege geotextile relativ deschise care sa lase
sa treaca particulele fine, sedimentele, micro-
organismele:
- geotextile tesute cu procentuld e suprafata
deschisa > 10 %
- geotextile netesute cu porozitate > 50 %
Formarea unui filtru Particule blocand
natural in amonte deschiderile gtx.
in amonte
Particule de
Efect de bolta in
pamant blocate in
amonte
structura gtx.
Conceptul de
filtrare in adancime
pt. gtx. groase
Geotextile cu functie filtranta pentru retinerea sedimentelor
Geotextile cu functie filtranta pentru retinerea sedimentelor
- Lungimea maxima a pantei care poate fi asigurata (retinuta) de un singur rand de

geotextil:
Lmax = 36.2 e-11.1α
-Rata de siroire (apa + sedimente):
Q = CIA
Q – debitul de siroire (mc/h)

C – coeficientul de siroire
I – intensitatea ploii (m/h)
A – aria (mp)
H = (Qtα)1/2
t – durata ploii de calcul (h)

H – inaltimea necesara a gardului
CU FUNCTIE DE SEPARARE
- Rezistenta la plesnire
Se considera un geotextil deasupra unui strat de baza
cu particule (pietre) de diametru mediu dd
Daca pietrele din stratul de baza au o granulozitate
uniforma, geotextilul va putea patrunde in golurile
dintre pietre.
1
Tnecesar = p' d v [f (ε )]
2
Tnecesar – rezistenta necesara a geotextilului

p’ – efortul pe geotextil (putin mai mic decat presiunea din pneuri)
dv – diametrul golurilor din stratul de baza ~ 0.33dd
f(ε) – functia deformatiei geotextilului
b – latimea golului
1 ⎛ 2y b ⎞
f (ε ) = ⎜⎜ + ⎟⎟ y – deformatia in gol
4 ⎝ b 2y ⎠
1
Tult = p test d test [f (ε )] - Pe baza metodei Mullen
2
Tult – rezistenta ultima a geotextilului

ptest – presiuena la rupere determinata in incercarea Mullen
dtest – diametrul dispozitivului de testare (30 mm)
- Rezistenta la tractiune
- Rezistenta la tractiune: se mobilizeaza un efort de
tractiune atunci cand un element granular este fortat
sa patrunda intre doua alte particule
ε=
lf − l0
(100) =
[ ( )] ( )
d+2d −3d
2 2 (100) ≈ 33%
l0 3d ( )
2
S=d/2 p’ – presiunea aplicata

lf – lungimea deformata a geotextilului dv = 0.33dd
Tnecesar = p' (d v ) 2 [f (ε )]
- Rezistenta la perforare (poansonare)
- Rezistenta la perforare (poansonare)
Fnecesar = p' d a S1S 2 S 3
Fnecesar – forta de poansonare necesar a fi preluata

p’ – presiunea exercitata pe geotextil (presiunea de umflare a pneurilor)
da – diametrul mediu al particulelor ce pot perfora geotextilul
S1 – factorul de protruziune
S2 – factor de scara
S3 – factor de forma
- Rezistenta la impact
-6 3
E=mgh=13.35 x 10 da h
m- masa obiectului care cade (densitate relativa 2.60, diametru 25 – 600 mm)
h – inaltimea de la care cade obiectul (0.5 – 5 m)
da – diametrul obiectului
- Rezistenta la impact
CU FUNCTIE DE ARMARE LA
DRUMURI NEPAVATE
-La drumurile nepavate geotextilele se utilizeaza intre stratul de agregat si
terenul natural, avand functii de separare,a rmare, filtrare si drenaj.
- Geotextilele imbunatatesc comportarea drumurilor nepavate si permit
utilizarea unei grosimi reduse a stratului de agregat
Agregat
∆h
h0 h
Geosintetic
H
CU FUNCTIE DE ARMARE LA
DRUMURI NEPAVATE
L
B L
B
pec
pec
α0
h0 α
γh0 h
γh
p0 p
Geosintetic
Stratul de agregat este presupus a determina o distribu¡ie piramidala a presiunii aplicate

pe suprafata lui, pec. Prezenta armaturii geosintetice determinå cresterea ariei de
distributie a presiunii
-Se considera un vehicul cu roti duble, care este inlocuit cu o incarcare pe osie, P
P = 4Acpc
Ac – aria de contact a unui pneu

pc – presiunea de umflare a pneului
L × B = 2A c 2
P
B= - pentru vehicule in miscare
pc
P 2
B= - pentru vehicule stationare
pc
p0 = P + γh0 - fara armare
2( B + 2h0 tan α 0 )( L + 2h0 tan α 0 )
p= P + γh - cu armare
2( B + 2h tan α )( L + 2h tan α )
p0 – presiunea la baza stratului de agregat fara armare

p – presiunea la baza stratului de agregat cu armare
P – presiunea echivalenta pe osie
B, L – laturile dreptunghiului echivalent suprafetei de contact a pneurilor
h0 – grosimea stratului de agregat fara armare
h – grosimea stratului de agregat cu armare
α0 – unghiul distributiei piramidale fara armare (~26°)
α- unghiul distributiei piramidale cu armare (27 - 35°)
γ- greutatea volumica a stratului de agregat
roti duble
agregat
geosintetic
p p
teren de fundare
Terenul de fundare fiind considerat incompresibil, tasarea stratului aflat sub roti
determinå refularea pamantului in spatiul dintre roti si din afara acestora.
De aceea, materialul geosintetic va fi supus la întindere.
Presiunea aplicatå pe terenul de fundare de cåtre roti si stratul de agregat este p.
Presiunea pe terenul de fundare de catre portiunea de geosintetic aflata sub rotile

duble este p*, egala cu:
p* = p - pg, p* = (π + 2)cu + γh,
pg este reducerea de presiune datorata utilizarii armaturii geosintetice

e
2a 2a' 2a
(P')
β β β
β
pozitia initiala
a geosinteticului r
s (P) s
geosintetic
e
Forma deformata a armaturii geosintetice este considerata a fi compusa din doua

parabole conectate intre ele la nivelul pozitiei initiale a armaturii, (P) si (P') si poate fi
calculata cu urmatoarele formule:
2a = B + 2h tanα
2a' = e - B - 2htanα,
unde e este ecartamentul dintre rotile duble.

Cazul (1): parabola centralå, (P') este cea mai latå (a' > a).
Jumåtate din pamantul ce se taseaza contribuie la refularea pamantului intre roti, in

timp ce cealalta jumatate contribuie la refularea in afara rotilor. Relatia dintre
sageata armaturii geosintetice, s si adancimea fagasului lasat de roti, r este:
s = ra '
a + a'
Alungirea geosinteticului, si deci efortul de tensiune, este mai mare în parabola
de sub roti, (P) decat in cea centrala, (P').
In acest caz, alungirea ε, considerata uniforma pe toata lungimea geosinteticului,
este egalå cu:
ε = b + b' − 1 unde b, b' = jumatate din lungimea parabolelor (P),

a + a' respectiv (P').
⎡ 2 ⎛ 2⎞ ⎤
b − 1 = 1 ⎢ 1 + ⎛⎜ 2 s ⎞⎟ + a ln⎜ 2 s + 1 + ⎛⎜ 2 s ⎞⎟ ⎟ − 2⎥
a 2⎢ ⎝a⎠ 2 s ⎜⎝ a ⎝a⎠ ⎟ ⎥
⎣ ⎠ ⎦
⎡ ⎤
⎢ 1 + ⎛⎜ 2(r − s) ⎞⎟ +
2
⎥
⎢ ⎝ a' ⎠ ⎥
b' − 1 = 1 ⎢ ⎥
a' 2 ⎢ ⎛ 2⎞ ⎥
⎢ a' ⎜ 2(r − s) ⎛ 2( r − s ) ⎞ ⎟ ⎥
ln
⎢ 2(r − s) ⎜ a ' + 1 + ⎜ ⎟ − 2 ⎥
⎢⎣ ⎜ ⎝ a ' ⎠ ⎟⎟ ⎥⎦
⎝ ⎠
Cazul (2) parabolele de sub roti, (P) sunt mai late decat parabola centrala, (P')
(a > a').
In acest caz, mai putin de jumatate din pamantul care se taseaza contribuie la
refularea påmântului intre roti.
2 ra 2
s= 2
2a + 3aa '−a ' 2
Deformatia armaturii geosintetice si, deci, efortul este mai mare in parabola (P ')
decat in (P). Cu toate acestea, geosinteticul nu se deplaseaza, deoarece efortul
normal transmis lui (P) de catre roti este ridicat si determina o frecare importanta.
Deci, in acest caz, alungirea este diferita in (P) si in (P ').
P: ε = b −1 se foloseste relatia anterioara, dedusa pentru a' > a.

a
Reducerea de presiune pe teren determinatå de prezenta armaturii geosintetice:
pg = Kε K este modulul secant al geosinteticului, dedus din curbele

2
a 1 + ⎛⎜ a ⎞⎟ efort - deformatie
⎝ 2s ⎠
Determinarea grosimii stratului de agregat
A: Metoda Giroud
Metoda Giroud se bazeaza pe valoarea indicelui CBR, respectiv a coeziunii

nedrenate, cu .
Daca terenul prezinta un CBR < 5%, grosimea stratului de agregat se calculeazå
astfel incat CBR = 5%.
Kε
(π + 2)cu = 2 B + 2h tan αP L + 2h tan α −
( )( ) 2
a 1 + ⎛⎜ a ⎞⎟
⎝ 2s ⎠
125,7 log N + 496,52 log P − 292,14r − 2412,42

h=
cu0,63
h este grosimea stratului de agregat,

N - numarul de treceri ale încårcårii,
P - incarcarea pe osie [kN],
r - adancimea fagasului,
cu - coeziunea nedrenata a terenului [kPa].
B. Metoda germana
Ev2 necesar la acest nivel
agregat
geogrila
teren Ev2 masurat
h [cm]
100
90
80 Diagramå tip Beckman pentru

70 determinarea grosimii stratului de
60 agregat
50
Nearmat
40
30
20
Armat
10
0
0 10 20 30 40 50
Ev2 [Mpa]
PROIECTAREA ARMARILOR
GEOTEXTILE PENTRU
TERENURI MOI
Pentru fundarea rambleelor pe terenuri moi, saturate se
poate adopta urmatoarea solutie:
- Geotextil de rezistenta mare asezat pe teren
- Strat drenant
- Drenuri prefabricate verticale
- Construirea in etape a rambleului
Pt. determinarea geometriei Elemente de proiectare
generale a rambleului
Pt. determinarea
modulului
necesar si al
deformatiei
Pt. determinarea
rez. necesare
Pt. determinarea
lungimii
necesare de
ancoraj
Pt. determinarea frecarii necesare pe baza contra

alunecarii pe talpa
Capacitate portanta
qadmisibil = cNc/Fs
qadmisibil = γHadmisibil
c – coeziunea
Nc – factor de capacitate portanta
Stabilitate globala
FS – factor de stabilitate
c – coeziunea, c=0.5qu
qu – rez. la compresiune monoaxiala
Larc – lungimea arcului de cerc de cedare
R – raza cercului
Ti – forta de tractiune maxima admisa in straturile de geotextil
yt – bratul de parghie pentru diferitele straturi de geotextil
W – greutatea masei alunecatoare
X – bratul d eparghie pentru greutate
Deformatie elastica
-Un modul prea mic ar determina valori prea mari ale deformatiei
- US Army Corp of Engineers: deformatie 10% la efort maxim
E = Tnecesar/εf = Tnecesar/0.10
Smulgere
Tactual
L necesar =
2E(c a + σ v tan φ)
Lnecesar – lungimea necesara de ancorare in spatele suprafetei de cedare

Tactual – forta de tractiune actuala in geotextil
c – coeziunea
ca – adeziunea pamant – geotextil
φ- unghiul de frecare al pamantului
δ- unghiul de frecare pamant – geotextil
σv – efortul vertical mediu (γH)
E – eficienta la smulgere (0.8 – 1.2 pentru geotextile)
Refulare laterala
Pa = τL = (σ vmediu tan δ )L
0.5γH 2 k a = (0.5γH tan δ )L
tan δ necesar = (Hk a ) / L
δnecesar – unghiul de frecare necesar pamant – geotextil

H – inaltimea rambleului
ka – coeficientul impingerii active
φ- unghiul de frecare al umpluturii rambleului
L – lungimea zonei supuse la refulare
tanδnecesar = E(tanφ)
E – eficienta frecarii (0.6 – 0.8 pentru geotextile)

Geotextile

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Geotextile

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

GEOSINTETICE

Prof. Loretta Batali

Polimerii sunt prelucrati sub formă de filamente, fire şi fibre.

Diverse tipuri de ţesături pentru geotextile

Au structura tridimensională; Rezulta proprietăţi filtrant -

Acestea pot fi aplicate independent sau asociat.

Consolidarea termică se realizează prin fixarea

Consolidarea chimică constă din realizarea unor legături

Consolidarea prin coasere este o consolidare mecanică

În tehnologia textilă, există trei scheme principale de

Ţesăturile tip diagonal sunt caracterizate printr-o

Ţesăturile tip atlas au un aspect neted, caracteristic.

Specifice pentru materialele tip tricot sunt flexibilitatea şi

Ţesăturile din benzi sunt materiale realizate din benzi

Geotextilele însămânţate sunt produse neţesute care au

Netesut Termosudat -deschiderea porilor variabila

natura şi performanţele materiei prime;

Densitatea specifica, ρf (a fibrelor) (STAS 5886/68.)

Masa unitara, µa (SR EN ISO 9864:2005 )

Supletea (ASTM D 1388-96)

µA = masa pe unitatea de suprafaţă;

Procentajul de suprafata libera

- pentru geotextile ţesute şi speciale: golurile – Ot – sunt spaţiile libere

- pentru geotextilele neţesute, golurile – On – sunt reprezentate de porii

- Se determină distribuţia granulometrică a unui material cu

1) alimentare cu apă 6) grilă suport

Domeniu granulometric necesar pentru granulozitatea în procentaje cumulate a

Material granular trecut (%)

Valoarea O90 (microni)

- Pentru geotextilele neţesute consolidate prin

SR EN ISO 25619-2:2009: Geosintetice. Determinarea

Metoda combinata – incarcare normala + forfecare

Rezistenţa la întindere a diferitelor

Principala diferenţă între această metodă şi alte metode utilizate

Rezistenta imbinarilor (SR EN ISO 10321:1999 )

De multe ori geotextilele trebuie îmbinate, cel mai

Rezistenta imbinarilor (SR EN ISO 10321:1999 )

ξj/s = 100 x (Tj/s/Tmax)

Rezistenta la plesnire (la intindere multiaxiala)

Rezistenta la impact (soc)

1 cap/mecanism de eliberare conform exigenţelor

Rezistenta la poansonare statica

Rezistenta la poansonare statica

SR EN 14574:2005 - Geosintetice. Determinarea rezistenţei la

O epruvetă este dispusă întinsă pe o placă din aluminiu aşezată pe

Schema încercării de forfecare directă Încercarea cu planul înclinat

SR EN ISO 12957-1:2005 - Geosintetice. Determinarea

Valori orientative ale unghiului de frecare şi ale eficienţei (în paranteză)

Tipul geotextilului Nisip de Nisip rotunjit Nisip fin

Solicitarea la smulgere din terenul în care se află încorporate este

SR EN 13738:2005 - Geotextile şi produse înrudite. Determinarea

SR EN 13738:2005 - Geotextile şi produse înrudite. Determinarea

Pr rezistenţa la smulgere, în kN/m ;

Axa x = efort normal

Se urmăreşte evaluarea capacităţii unui geotextil de a proteja un alt strat (de

SR EN 13719:2003 - Geotextile şi produse înrudite. Determinarea eficacităţii

Permitivitate (permeabilitate perpendiculara pe planul geotextilului), ψ

Această caracteristică este determinată pentru geotextilele utilizate cu funcţie de

Exemple de aparate pentru metoda cu gradient constant

Exemple de aparate pentru metoda

Transmisivitate (permeabilitate in planul geotextilului), θ

Transmisivitatea, θ este produsul dintre coeficientul de

Tip de geotextil Transmisivitate (m3/s m) Coeficient de permeabilitate

variabilitatea caracteristicilor materialului geosintetic,

posibilitatea ca temperatura să varieze altfel decât a