UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
CZU:658.012.4:629.5(043.2)135.1C73

FLORINEL COŞERIN

MANAGEMENTUL ORGANIZĂRII MUNCII ÎN DOMENIUL

TRANSPORTULUI NAVAL

Specialitatea 08.00.05 - economie şi management (în industrie)

Autoreferat
al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2006
 Teză a fost elaborată la catedra de Management, Academia de Administrare
Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova

Conducător ştiinţific: Buga Oleg doctor habilitat în economie,

conferenţiar universitar

Referenţi oficiali: Ţurcanu Petru doctor habilitat în economie,

profesor universitar,
Postică Maia doctor în economie,
conferenţiar universitar

Susţinera tezei va avea loc la ________________________2007, ora ____

în cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific Specializat D 34.08.00.05-05 al Universităţii
Libere Internaţionale din Moldova, pe adresa: Chişinău, str. Vlaicu Parcalab, 52, et.2,
bir.252.

Teza de doctor, autoreferatul şi lucrările ştiinţifice în baza cărora se susţine teza

pot fi consultate în biblioteca Universităţii Libere Internaţionale din Moldova şi pagina
web a CNAA (www.cnaa.acad.md)

Autoreferatul a fost expediat la________________________2006

Secretar ştiinţific
al Consiliului Ştiinţific Specializat,
doctor în economie,
conferenţiar universitar Macarii Ion

Conducător ştiinţific,
doctor habilitat în economie,
conferenţiaruniversitar Buga Oleg

Autor Coşerin Florinel

2
 I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

Actualitatea temei. În condiţiile globalizării economiei mondiale creşte rolul şi

importanţa proceselor de gestiune şi organizare eficientă a muncii în domeniul
transportului naval. Schimbările declanşate în societatea românească după decembrie
1989 au impus, în sectorul transporturilor navale, necesitatea unor transformări de esenţă,
având în vedere în primul rând supradimensionarea flotei maritime şi numeroasele
probleme cu care se confruntă aceasta. Cele 288 de nave având un tonaj total de aproape
6 milioane T.D.W. au fost repartizate astfel: 64 de nave - companiei de navigaţie
“Navrom”, 51 de nave - companiei de navigaţie “Romline” şi 59 de nave - companiei de
navigaţie “Petromin”. Acest proces nu a fost precedat, cum ar fi fost firesc; de un studiu
de fezabilitate, fapt ce a condus la o serie de evoluţii negative. O serie de factori au
afectat negativ situaţia flotei maritime, printre aceştia numărându-se: şocul
descentralizării unor structuri din Ministerul Transporturilor; vidul legislativ ca urmare a
abrogării într-un mod subiectiv a unor acte normative; reducerea drastică a importurilor
de marfă şi a exporturilor; dispariţia monopolului flotei în derularea importului şi
exportului; liberalizarea transportului naţional; lipsa unei strategii clare pentru rezolvarea
numeroaselor probleme apărute în acest sector; condiţiile (uneori neclare) în care s-au
angajat diverse forme de cooperare cu parteneri români şi străini; schimbările din cadrul
managementului de top al companiilor.
Parcul de nave s-a redus continuu: conform datelor extrase din unele publicaţii, în
aprilie 1998 acesta scăzuse la 230 de nave. Dacă se ţine cont de dinamica intrărilor şi
ieşirilor de nave în şi din exploatare, la nivelul anului 2010 România va avea numai 9
nave cu o capacitate de 521320 T.D.W. ceea ce desigur nu mai reprezintă o flotă.
Ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(O.C.D.E.) au hotărât se ridice subvenţiile pentru construcţia de nave. În această situaţie,
atenţia armatorilor străini s-a concentrat asupra industriei navale româneşti considerată a
avea capacităţi tehnice acceptabile, forţă de muncă ieftină şi de calificaţie superioară.
Tendinţele care se conturează în această ramură sunt de adaptare la exigenţele
externe. Din acest motiv se lucrează după Registre Navale recunoscute pe plan
internaţional.

3
 În baza acestor registre se ajunge la evitarea riscului abaterii de la calitate,
creându-se pe termen lung premisele pentru aplicarea cerinţelor ergonomiei la specificul
naţional în domeniul transportului naval.
În aceste condiţii unul din instrumentele principale este evaluarea ergonomică,
diagnosticul de dezvoltare a transportului naval şi evidenţierea abilităţilor profesionale
ale personalului ambarcat la bordul navelor maritime. Necesitatea perfecţionării
managementului în domeniul transportului naval determină actualitatea temei alese.
Gradul de studiere a problemei. Managementul organizării muncii în domeniul
transportului naval constituie o temă relativ nouă pentru ştiinţa şi practica românească.
În prezent în domeniul managementului organizării muncii au căpătat rezonanţă lucrările
unor asemenea autori străini ca Mc. Cormick Ernest I, Kendal L.M., Marinici A.N.,
Proţenco I.G., care au investigat posibilităţile de soluţionare a problemelor ergonomice în
domeniul transportului naval. Autorii naţionali contemporani, studiind economia şi
organizarea ergonomică a muncii, bazele fiziologice ale ergonomiei, elementele de
ergonomie aplicată, (Burloiu Petre, Baciu Ion, Derevenco P., Anghelescu Virgiliu), îşi
concentrează atenţia asupra problematicii ergonomice. De cercetarea specificului
managementului organizării muncii în domeniul transportului naval se ocupă foarte
puţini specialişti români şi investigaţiile lor poartă un caracter aplicativ, examinând în
temei doar aspectele generale ale activităţii socioprofesionale la bordul navelor (Brescan
Liviu, Golea Pompiliu).
Ştiinţa abordează insuficient problemele ce ţin de evaluarea ergonomică,
diagnosticul de dezvoltare a transportului naval şi evidenţierea abilităţilor profesionale
ale personalului ambarcat la bordul navelor maritime. Anume necesitatea de a perfecţiona
structura organizatorică la bordul navelor, condiţiile de muncă ale personalului din
domeniul transportului naval, a elabora fişa de post la nivelul managerial au determinat
scopul tezei şi cercul de probleme pe care şi le-a propus să le soluţioneze autorul.
Scopul şi obiectivele tezei. Scopul prezentei teze îl constituie elaborarea şi
fundamentarea ştiinţifică a indicaţiilor metodice şi recomandărilor practice privind
gestiunea organizaţională în administrarea transportului naval.
Pentru atingerea scopului tezei au fost investigate şi soluţionate următoarele
obiective:

4
• evaluarea situaţiei în industria transportului naval din România pe baza informaţiei
statistice, a anchetelor şi sondajelor sociologice;
• stabilirea diagnosticului sistemului de management la bordul navei pe baza exigenţelor
ergonomice în proiectarea şi organizarea muncii în domeniul transportului naval;
• evidenţierea abilităţilor profesionale ale personalului ambarcat la bordul navelor
maritime şi elaborarea listei ergonomice;
• analiza influenţei unor solicitări mentale determinate de eforturile personalului
ambarcat la bordul navelor maritime;
• tratarea problemelor din domeniul transportului naval în contextul trecerii la economia
de piaţă şi orientării spre standardele internaţionale a condiţiilor de muncă ale
personalului la bordul navei;
• formularea propunerilor şi recomandărilor elaborînd fişa de post la nivel managerial
pentru perfecţionarea structurii organizatorice la bordul navelor.
Obiectul investigaţiilor îl constituie managementul organizării muncii în domeniul
transportului naval din România.
Fundamentarea teoretică şi metodologică a cercetărilor. Drept fundament
teoretic al prezentei teze au servit lucrările economiştilor contemporani străini şi
autohtoni, lucrările specialiştilor în teoria şi practica organizării muncii, precum şi
legislaţia internaţională şi a României privitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului
de management în domeniul transportului naval. Pentru atingerea obiectivelor propuse în
lucrare s-au aplicat metoda dialectică şi metode de analiză sistemică. Baza informaţională
a investigaţiilor au constituit-o datele statistice ale Institutului Naţional de Statistică
Socială şi Economică a României, legislaţia României, regulamentele diversilor ministere
şi departamente. De asemenea, au fost utilizate rezultatele sondajelor de opinie efectuate
de autor în corespundere cu scopul lucrării. În calitate de instrument de culegere a datelor
a fost folosit chestionarul care a cuprins întrebări de tip închis, deschis şi aparent-deschis,
iar datele obţinute au fost prelucrate prin utilizarea metodelor statistice.
Noutatea ştiinţifică a tezei include:
• argumentarea rolului decisiv al managementului în dezvoltarea organizării muncii în
domeniul transportului naval românesc;
• relevarea tendinţei actuale a principiilor ergonomice în proiectarea şi organizarea
muncii în domeniul transportului naval;

5
• evidenţierea şi generalizarea solicitărilor psihosociologice la bordul navelor maritime
comerciale;
• precizarea esenţei noţiunii de managementul tehnic, evidenţierea particularităţilor
acestei categorii;
• abordările privind productivitatea muncii în cazul unor metode de transportare a
mărfurilor pe cale maritimă cu propuneri de soluţii referitoare la creşterea randamentului
ergonomic.
• elaborarea unui model care să poată fi pus la baza unor metode practice pentru
atenuarea sau eliminarea unor solicitări ce aparţin următoarelor subdomenii:
microclimatul; zgomotele şi vibraţiile; radiaţiile electromagnetice neionizante; luminile şi
culorile.
• raţionalizarea activităţilor prin elaborarea fişei de post pentru perfecţionarea structurii
organizatorice la bordul navelor
Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constă în concretizarea
problemelor şi fundamentarea metodologiei de gestionare şi organizare a muncii în
domeniul transportului naval. Indicaţiile metodice şi concluziile vor putea fi utilizate de
către organele puterii şi administraţiei Autorităţii Navale Române (ANR) la elaborarea
programelor şi strategiilor de dezvoltare a ANR, precum şi de către administraţia
companiilor de navigaţie la elaborarea programelor şi procedurilor de perfecţionare a
managementului resurselor umane prin perfecţionare, instruire şi formare şi prin
utilizarea unor metode de evaluare obiectivă a performanţelor profesionale; dezvoltarea
culturii organizaţionale şi a spiritului de echipă; dezvoltarea bazei tehnico-materiale a
ANR pentru a asigura condiţii optime.
Aprobarea rezultatelor investigaţiei. Materialele cercetării au fost discutate şi
aprobate în cadrul catedrei Management, AAPP ăn 2005. Rezultatele principale ale tezei
au fost prezentate la foruri ştiinţifice în cadrul diverselor conferinţe şi seminare: A X-a
sesiune ştiinţifică a studenţilor şi a cadrelor didactice “Dezvoltarea economică a
României în perspectiva integrării în Uniunea Europeană”, Constanţa, România, 2004;
Sumposia Professorum, seria Economie. ULIM, Chişinău, Republica Moldova, 2006).
De asemenea, tezele fundamentale şi rezultatele investigaţiilor au fost prezentate în
cadrul diferitelor structuri navale din România, ca: ANR, Departament Operaţiuni

6
Navale, Direcţia de Certificare şi Examinare Personalului Navigant, Centrul Maritim de
Coordonare. Rezultatele cercetării au fost expuse în 5 lucrări publicate .
Structura lucrării. Teza se compune din: introducere, trei capitole, încheiere,
bibliografie şi anexe. Teza include 19 figuri şi 43 tabele.
În Introducere se argumentează actualitatea temei de cercetare, sunt formulate
obiectivele, sarcinile şi obiectul investigaţiilor, se dă o caracterizare succintă a lucrării,
subliniindu-se noutatea ştiinţifică şi valoarea ei practică.
În primul capitol – “Concepte manageriale a organizării muncii în domeniul
transportului naval” sunt generalizate problemele acestora în condiţiile perioadei de
tranziţie; este făcută analiza evoluţiei de dezvoltare a industriei transportului naval din
România; sunt generalizate procesele de muncă în domeniul transportului naval; sunt
formulate exigenţele ergonomice ce ţin de proiectarea şi organizarea muncii în domeniul
transportului naval
În capitolul al doilea – “Evaluarea şi diagnosticul de dezvoltare a transportului
naval din România” este elaborată lista ergonomică şi evidenţiate abilităţile profesionale
ale personalului, s-a efectuat evaluarea ergonomică a mediului ambiant în activitatea
personalului şi s-a analizat influenţa unor solicitări mentale determinate de eforturile
personalului ambarcat la bordul navelor maritime.
În capitolul al treilea – “Căile de perfecţionare a organizării muncii în domeniul
transportului naval” se propune perfecţionarea modalităţilor şi tehnicilor condiţiilor de
muncă ale personalului din domeniul transportului naval şi este elaborată fişa de post la
nivelul managerial pentru perfecţionarea structurii organizatorice la bordul navelor.
În Concluzii şi propuneri sunt expuse rezultatele investigaţiilor.
Bibliografia include 110 titluri.
Cuvintele cheie: transportul naval, organizarea muncii, rentabilizarea flotei
maritime comerciale, Registrul Naval, cerinţele ergonomice, management tehnic,
investigarea accidentelor, lista ergonomică, solicitarea ambianţei fizice, solicitările
psihosociologice.
Publicaţii. Principalele rezultate ale tezei de disertaţie au fost publicate în 5 lucrări
ştiinţifice cu un volum total de 1,88 coli de autor.

7
 II. TEZELE FUNDAMENTALE ALE LUCRĂRII PREZENTATE
PENTRU SUSŢINERE

Schimbările declanşate în societatea românească după decembrie 1989 au impus şi

în sectorul transporturilor navale, necesitatea unor transformări de esenţă, având în
vedere în primul rând supradimensionarea flotei maritime şi numeroasele probleme cu
care se confruntă aceasta.
La începutul anului 1990 factorii de conducere din Departamentul Transporturilor
Navale s-au pronunţat pentru restructurarea flotei. Un studiu elaborat în această perioadă
arată că “pentru rentabilizarea flotei maritime comerciale româneşti şi depăşirea actualei
situaţii în care ea înregistrează pierderi însemnate, logica elementară comparativ cu
situaţia tuturor flotelor lumii presupune reorganizarea ei în întreprinderi mai mici, mobile
şi mai eficiente din punct de vedere economic. Pornind de la realitatea că nici o companie
din lume nu reuneşte mai mult de 270 nave (cazul fostei Întreprinderi de Exploatare a
Flotei Maritime Navrom - abreviat I.E.F.M.-Navrom n.n.), specialiştii din Departamentul
Transporturi Navale văd reorganizarea flotei noastre în mai multe companii drept
condiţie esenţială pentru ieşirea din impasul în care se află în prezent”**. În baza Hotărârii
Guvernului României nr. 494 din 9 mai 1990, I.E.F.M.- Navrom a fost divizată în trei
companii de navigaţie independente: “Navrom”,”Romline” şi “Petromin”
Pornind de la unele studii în domeniu* şi coroborându-le cu observaţiile personale
efectuate la unele nave reprezentative din cadrul companiilor de navigaţie româneşti, am
identificat şi formulat următoarele particularităţi:
1. Existenţa la bordul navelor a unor tipuri de activităţi, atribuţii, sarcini, operaţii deosebit
de complexe generând o serie de solicitări extrem de variate, numeroase şi de mare
intensitate.
2. La bordul navelor maritime, relaţiile funcţionale sunt deosebit de complexe şi derivă
din sistemul “om – solicitări”.
Principalele tipuri de relaţii funcţionale pe care le-am identificat sunt în opinia
noastră următoarele:
a) Relaţia utilizator - tehnică, ce presupune realizarea următoarelor procese de muncă:

**
Revista “Marea Noastră”, seria nouă, an I, nr.7
*
Liviu Brescan, Integrarea socioprofesională la bordul navelor, lucrare prezentată la sesiunea de comunicări
din Institutul de Marină “Mircea cel Bătrân” mai 1978

8
 - recepţionarea informaţiilor de la un nivel ierarhic superior sau colectarea
informaţiei prin observare;
- exploatarea tehnicii în conformitate cu prescripţiile tehnice;
- observarea rezultatelor.
Realizarea acestor procese de muncă impune, în opinia noastră, o proiectare ergonomică
a tehnicii în cadrul “sferei de muncă” a personalului îmbarcat.
b) Relaţia utilizator-utilizator în cadrul aceluiaşi compartiment (serviciu) sau în cadrul
unor compartimente diferite, determină o serie de aspecte formale şi informale care în
condiţiile unor marşuri lungi, de repetabilitate a proceselor de muncă (activităţi, atribuţii,
sarcini, operaţii) precum şi a acţiunii factorilor solicitanţi, determină o serie de fenomene
fiziologice şi psihosociale la care ne vom referi pe parcursul lucrării.
c) Relaţiile intercompartimentale între diferitele elemente ale structurii organizatorice a
navei sunt deosebit de importante într-o analiză ergonomică în domeniu. Comandanţii
navelor se vor confrunta după o anumită perioadă de marş cu tendinţe centrifuge ale unor
grupuri informale de a “sparge” coeziunea echipajului. În acest context studiile de
selecţie a personalului pe baza elementelor de personalitate (mai ales de temperament ca
latură dinamico-energetică a personalităţii), precum şi a chestionarelor nenominalizate de
apreciere a coeziunii, capătă o importanţă deosebită. Comandantul navei, investit de
compania de navigaţie cu autoritate supremă pe timpul navigaţiei, trebuie să aplice un stil
de management adecvat care să conducă la realizarea sinergiei grupurilor
(compartimentelor) de muncă.
d) Relaţiile şef-subordonat oscilează în limite impuse de situaţiile concrete: mai relaxate
în situaţiile din afara orelor de cart şi bazate pe autoritate formală în timpul desfăşurării
acestora. Aceste corelaţii pot fi prezentate schematic (fig.1)
3. Echipajul unei nave constituie un colectiv cu structură stabilă şi închisă desfăşurând
procese de muncă diferite de cele de pe uscat, în condiţii de relativă autonomie
funcţională.
4. Nava este un mediu limitat în care se desfăşoară procese de muncă complexe.
5. Marea este un mediu specific de desfăşurare a unor procese de muncă complexe şi
conferă acestui domeniu de studiu o serie de particularităţi ce diferenţiază net viaţa şi
procesele de muncă de la bordul navelor de cele de pe uscat.

9
 COMANDANT PROCESE DE MUNCĂ

SITUAŢIA
COMPARTIMENTE CREATĂ
UTILIZATOR SAU
(servicii) ECHIPĂ

OBSERVARE
PORNIRE/EXPLOATARE/
TEHNICĂ

REZULTATE

Fig.1. Tipuri de relaţii funcţionale la bordul navelor comerciale

Categoria “Management tehnic” îşi are sursele de provenienţă de la companiile
transportului naval, unde principalul obiect de exploatare îl constituie nava. Din punct de
vedere al activităţii companiilor transportului naval prin management tehnic, după
părerea noastră, se înţelege următoarea totalitate a funcţiei:
– deservirea navelor – deservirea tehnică, asigurarea cu piese de schimb, materiale
tehnice, uleiuri, necesare pentru deservirea tehnică şi reparaţie; pregătirea navelor
pentru reparaţie – întocmirea borderourilor pentru reparaţie necesare; organizarea
trendelor pentru uzinele de reparaţie a navelor şi pentru furnizorii de piese de schimb;
– organizarea procesului de reparaţie şi controlul derulării lui;
– inspectarea stării tehnice a navei, investigarea accidentelor legate de exploatarea ei;
– planificarea, evidenţa şi analiza cheltuielilor pentru bugetele tehnice ale navelor.
Problemele:

a) prima, ce implică o mai mare atenţie, – nivelul redus al rentabilităţii în companiile

transportului naval (deseori el nu depăşeşte 6-9%). Aceasta se explică prin mai
multe cauze, având deseori caracter de nepreconizat. Una din principalele cauze
este concurenţa agresivă, mai ales în transportul maritim, unde există o

10
 permanentă luptă pentru bazele de depozit, în care sunt implicate chiar şi
companiile navale cele mai prestigioase cu oferte destul de avantajose.
b) O altă cauză este faptul că odată cu creşterea vârstei navei, mai ales după 15 ani de
exploatare, şansele şi mizele scad cu aproape 10%. Însă cheltuielile pentru
asigurarea cu piese de schimb, materiale tehnice, uleiuri cresc: pentru navele
vechi (de peste 20 de ani) sunt de două ori mai mari, în comparaţie cu cele noi (de
până la 10 ani).
c) Trecerea prin canale influenţează costul transportărilor, necompletarea marfară a
navelor în perioada micşorării nivelului râurilor şi rezervaţiilor de apă, au cauzat şi
cauzează condiţii relativ dure pentru derularea activităţii şi situează companiile de
transport naval în rândul celor mai riscante sfere de acivitate. Posibilitatea de
minimizare a impactului acestor factori este destul de limitată. În acelaşi timp
companiile transportului naval pot influenţa asupra cheltuielilor de exploatare
(cheltuielile pentru carburanţi şi managementul tehnic), la fel şi asupra
rentabilităţii întreprinderii.
O analiză diagnostic a flotei româneşti în perioada de tranziţie, cu aspectele ei
pozitive şi negative, permite identificarea premiselor tehnice şi economice care pe termen
lung ar putea sensibiliza factorii de decizie în implementarea cerinţelor ergonomiei.
În conformitate cu legislaţia potrivit destinaţiei şi în raport cu tipul de navă respectiv
echipajul unei nave poate fi repartizat pe servicii. Această organizare pe servicii este una
de bază pentru desfăşurarea proceselor de muncă la bordul navelor.
S-a aplicat metoda L.E.S.T pe baza unui chestionar ergonomic nenominalizat administrat
echipajelor care încadrează două nave maritime ale companiei de navigaţie “Romline”.
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 45 subiecţi, structuraţi în cadrul unei liste
ergonomice elaborate în spiritul metodei L.E.S.T. pe patru domenii:
− solicitări de ambianţă fizică;
− solicitări fizice;
− solicitări mentale;
− solicitări determinate de relaţiile psihosociologice.
Pe baza centralizării răspunsurilor individuale s-au calculat coeficienţii de evaluare a
solicitărilor percepute de personalul îmbarcat pe navele respective, folosind următoarea
relaţie:

11
 Valoare punctaj realizat
Coeficient evaluare =
Nr. raspunsuri individuale

În conformitate cu lista ergonomică elaborată, solicitările personalului îmbarcat,

care determină randamentul ergonomic al muncii, reprezintă consecinţa acţiunii
componentelor grupate în patru mari domenii: ambianţa fizică, solicitările fizice,
solicitările mentale şi solicitările determinate de relaţiile psihosociologice.
Ponderile solicitărilor pe ansamblu pot fi reprezentate cu ajutorul tabelului nr.1 şi
al histogramei (fig.2)
Tabelul nr.1
Rezultatele normalizate
PONDERI (%)
Nava “A” Nava “B”
DOMENII DE SOLICITARE
Gr.
Gr. I Gr. II Gr. I
II
I. Ambianţa fizică 25 23 25 23
II. Solicitări fizice 26 27 26 27
III. Solicitări mentale 25 25 25 25
IV. Solicitări determinate de
24 25 23 25
relaţiile psihosociologice.

: GRUPA I GRUPA II

28%
27%
26%
27%

25%
27%

26%
26%

24%
25%

25%
25%
25%
25%

25%

25%

23%
25%
24%

23%

23%
23%

22%
21%
DOM I DOM II DOM III DOM IV DOM I DOM II DOM III DOM IV

NAVA A NAVA B

Fig.2. Ponderile solicitărilor pe ansamblu

Analiza datelor înserate în tabelul nr. 1 şi reprezentate grafic în figura 2 scoate în

evidenţă faptul că solicitările aferente celor patru domenii au o pondere relativ egală.

12
 Cercetarea efectuată la cele trei mari societăţi de transport maritim (Romline,
Navrom, Petromin) ne-a permis să formulăm concluzia că evenimentele critice sunt
determinate de trei mari categorii de deficienţe:
1. Tehnice: proiectare greşită a sistemelor; proiectare bună, dar construcţie greşită;
materiale defecte (ceea ce din punctul nostru de vedere reprezintă tot surse ale erorii
umane ).
2. Ale operatorului uman (problematica acestei categorii de deficienţe va fi extinsă pe
parcursul capitolului respectiv)
3. Organizaţionale: procedee de operare deficitare (calitatea inadecvată a procedeelor
prescrise); priorităţile managementului (presiuni de nivel superior sau mediu în favoarea
aspectelor economice, dar în detrimentul siguranţei).
S-a efectuat o analiză pertinentă a cauzelor ce au determinat o serie de accidente şi
incidente în domeniul naval prin prisma modelului lui Schaaf, denumit şi modelul
“iceberg” sau “piramidal”. În urma aplicării modelului am obţinut următoarele rezultate:
a) Exploatarea navelor cu stare tehnică necorespunzătoare, situaţie datorată depăşirii
termenelor limită prevăzute de proiectant. Este vorba despre aşa numitul principiu
“depăşirea termenului prevăzut”, aplicarea căruia a condus la încălcarea gravă a
principiilor teoriei valorii;
b) Nerespectarea termenelor de introducere a navelor în reparaţiile preventiv-planificate
datorită costurilor ridicate şi a mijloacelor de transport insuficiente;
c) Lipsa analizei şi controlului riguros al defecţiunilor şi avariilor tehnice apărute şi
stabilirea de măsuri organizatorice necorespunzătoare;
d) Lipsa fondului de reparaţii, precum şi asigurarea materială necorespunzătoare, au dus
la nerespectarea condiţiilor tehnice de reparaţii.
Se poate deduce clar că obiectivul siguranţei a fost subclasat, preocupările în această
direcţie fiind marginalizate. Această politică centrată pe exploatare în detrimentul
securităţii, reprezintă o categorie extrem de importantă a deficienţelor latente care au
favorizat şi continuă să favorizeze producerea de incidente şi avarii.
Se poate constata că lanţul cauzal al evenimentelor critice progresează de jos spre vârful
piramidei. Aceasta înseamnă că şansele de prevenire timpurie a incidentelor şi
accidentelor descresc pe măsura apropierii de vârful piramidei.

13
 Pornind de la datele obţinute în urma aplicării metodei L.E.S.T. s-au propus o serie de
soluţii în vederea atenuării sau chiar înlăturării totale a acelor solicitări care afectează
negativ randamentul ergonomic al muncii şi anume:
- atenuarea sau eliminarea unor solicitări aparţinând domeniului ambianţei fizice;
- atenuarea sau eliminarea unor solicitări fizice determinate de procesele de muncă
şi viaţă desfăşurate;
- atenuarea sau eliminarea unor solicitări mentale determinate de factorii
caracteristici;
- atenuarea sau eliminarea unor solicitări determinate de relaţiile psihologice.
La bordul navelor se simte nevoia elaborării unor documente de formalizare a
structurii organizatorice, care să personalizeze procesele de muncă în baza cerinţelor
ergonomiei. Un asemenea document care răspunde acestui deziderat, în opinia noastră, îl
constituie fişa postului, care-şi propune cuprinderea şi armonizarea proceselor de muncă
(activităţi, atribuţii, sarcini) în context organizaţional.
În elaborarea acestei fişe de post s-a pornit de la următoarele premise:
a) Luarea în calcul a efectelor agresive asupra organismului omenesc ale diferiţilor
factori ce generează solicitări, cărora personalul ambarcat trebuie să le răspundă având în
vedere necesitatea realizării unui echilibru permanent între acţiunea simultană a acestor
factori şi capacitatea organismului omenesc de a răspunde.
b) Delimitarea atribuţiilor ca procese de muncă ce trebuie realizate în scopul îndeplinirii
unor obiective specifice, iar ulterior defalcarea fiecărei atribuţii pe sarcini, iar dacă este
posibil, şi pe operaţii pentru a îndeplini astfel obiectivele individuale derivate din cele
specifice.
c) Determinarea volumului de muncă, pe compartimente, care trebuie repartizat
personalului în conformitate cu “balanţa energetică a organismului” şi cu cerinţele actelor
normative ce reglementează domeniul.
d) Stabilirea competenţelor în conformitate cu standardele S.T.C.W. şi delimitarea lor cât
mai precisă în concordanţă cu sarcinile şi responsabilităţile postului.
e) Stabilirea raţională a proceselor de muncă.
În concepţia noastră o asemenea fişă de post serveşte îndeplinira următoarelor
obiective:
- recrutarea şi selectarea personalului navigant;

14
 - elaborarea unor programe de instruire ce se desfăşoară în instituţiile de învăţământ
ale marinei ca şi în cadrul Centrului de perfecţionare a lucrătorilor din Marina Civilă
(C.P.L.M.C.).
- optimizarea legăturilor funcţionale între membrii echipajului;
- îndrumarea titularului de post în îndeplinirea obiectivelor ce îi revin.

III. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Concluzii. Ca rezultat al investigaţiilor managementului de organizare a muncii în
domeniul transportului naval facem următoarele concluzii:
Schimbările declanşate în societatea românească au impus în sectorul transporturilor
navale necesitatea unor transformări de esenţă, având în vedere, în primul rând, procesele
de gestiune a organizării eficiente a muncii în domeniul transportului naval.
În condiţiile globalizării economiei mondiale şi integrării în Uniunea Europeană atenţia
armatorilor străini este îndreptată spre industria navală românească, considerată a avea
capacităţi tehnice acceptabile, forţă de muncă ieftină şi în acelaşi timp de calificaţie
superioară. Tendinţele care se conturează în aceasta ramură sunt de adaptare la exigenţele
externe. Din acest motiv se lucrează după Registre Navale recunoscute pe plan
internaţional. În baza acestor registre se ajunge la evitarea riscului abaterii de la calitate,
creându-se pe termen lung premisele pentru aplicarea cerinţelor ergonomiei la specificul
naţional în domeniul transportului naval.
Pornind de la faptul că marea este un mediu specific de desfăşurare a unor procese de
muncă complexe şi conferă acestui domeniu de studiu o serie de particularităţi care
diferenţiază net viaţa şi procesele de muncă de la bordul navelor de cele de la uscat, am
ajuns la concluzii că principalele tipuri de relaţii funcţionale pot fi determinate astfel:
a) Relaţia utilizator-tehnică ce presupune realizarea următoarelor procese de muncă:
- recepţionarea informaţiilor de la un nivel ierarhic superior sau colectarea
informaţiei prin observare;
- exploatarea mijloacelor tehnice în conformitate cu prescripţiile tehnice;
- observarea rezultatelor.
Realizarea acestor procese de muncă impune în opinia noastră o proiectare ergonomică a
tehnicii în cadrul “sferei de muncă” a personalului îmbarcat.
b) Relaţia utilizator-utilizator în cadrul aceluiaşi compartiment (serviciu) sau în cadrul
unor compartimente diferite, determină o serie de aspecte formale şi informale care în

15
condiţiile unor marşuri lungi, de repetabilitate a proceselor de muncă (activităţi, atribuţii,
sarcini, operaţii) precum şi a acţiunii factorilor solicitanţi, determină o serie de fenomene
fiziologice şi psihosociale.
c) Relaţiile intercompartimentale între diferitele elemente ale structurii organizatorice a
navei sunt deosebit de importante într-o analiză ergonomică în domeniu. Comandanţii
navelor se vor confrunta după o anumită perioadă de marş cu tendinţe centrifuge ale unor
grupuri informale de a “sparge” coeziunea echipajului. În acest context studiile de
selecţie a personalului pe baza elementelor de personalitate (mai ales a temperamentului
ca latură dinamico-energetică a personalităţii), precum şi a chestionarelor nenominalizate
de apreciere a coeziunii, capătă o importanţă deosebită. Comandantul navei, investit de
compania de navigaţie cu autoritate supremă pe timpul navigaţiei, trebuie să aplice un stil
de management adecvat care să conducă la realizarea sinergiei grupurilor
(compartimentelor) de muncă.
d) Relaţiile şef-subordonat oscilează în limite impuse de situaţiile concrete: mai relaxate
în situaţiile din afara orelor de cart şi bazate pe autoritate formală în timpul desfăşurării
acestora.
Studiul efectuat în domeniu a identificat şi a permis formularea următoarelor
particularităţi:
1). Existenţa la bordul navelor a unor tipuri de activităţi, atribuţii, sarcini, operaţii
deosebit de complexe care generează o serie de solicitări extrem de variate, numeroase şi
de mare intensitate.
2). La bordul navelor maritime, relaţiile funcţionale sunt deosebit de complexe şi
derivă din sistemul “om – solicitări”. În cadrul sistemului “om – solicitări” se manifestă o
serie de corelaţii cu intensitate ridicată care ne permit să aafirmăm că orice imperfecţiune
la un anumit nivel (compartiment, loc de muncă) se face resimţită la nivelul navei (în
ansamblu).
S-au constatat mai mulţi factori negativi care au influenţat activitatea flotei până în
prezent:
• Factorii de ordin tehnic: lipsa de piese, subansamble; uzura morală a navelor;
staţionări mari ale navelor în aşteptarea reparaţiilor preventiv-planificate şi
accidentale; fiabilitatea redusă a unor piese, ansamble şi echipamente indigene;

16
 • Factori de ordin managerial la nivel strategic şi operaţional: monopolul
întreprinderilor de comerţ exterior asupra modalităţilor de transport; lipsa
creditelor valutare; staţionări mari ale navelor; politica de economisire forţată
privind întreţinerea şi repararea navelor; asimilarea forţată în industrie a pieselor,
ansamblelor şi echipamentelor necesare.
Pornind de la relaţia cauzală, principala modalitate de investigare a ergonomiei, s-
a efectuat cercetarea la trei mari societăţi maritime (Romline, Navrom, Petromin) şi am
identificat solicitările la care poate fi supus echipajul unei nave maritime, am evaluat
erorile ce sunt valabile pentru flota maritimă naţională în baza unui chestionar ergonomic
nenominalizat şi am identificat principalele solicitări percepute de personalul îmbarcat la
bordul navelor. Pornind de la datele obţinute în urma aplicării metodei L.E.S.T., s-a
propus un model de evidenţiere a abilităţilor profesionale ale personalului ambarcat la
bordul navelor maritime.

Propuneri.
Echipajul unei nave constituie un colectiv cu structură stabilă şi închisă care desfăşoară
procese de muncă diferite de cele de pe uscat, în condiţii de relativă autonomie
funcţională. Analiza ne sugerează posibilitatea luării unor măsuri ce vizează optimizarea
funcţională a relaţiilor. Din această perspectivă, în opinia noastră, se impun:
- realizarea unei mai bune adaptări a utilizatorului, echipei la tehnica existentă prin:
selecţie şi orientare profesională; instruire adecvată; proiectarea locului de muncă în
conformitate cu cerinţele ergonomiei;
- dublarea relaţiilor funcţionale între utilizatori cu relaţii interpersonale de tip pozitiv;
- creşterea coeziunii la toate nivelurile organizatorice şi realizarea sinergiei de grup.
Se propun o serie de soluţii în vederea atenuării sau chiar înlăturării totale a acelor
solicitări care afectează negativ randamentul ergonomic al muncii:
- atenuarea sau eliminarea unor solicitări aparţinând domeniului ambianţei fizice;
- atenuarea sau eliminarea unor solicitări fizice determinate de procesele de muncă
şi viaţă desfăşurate;
- atenuarea sau eliminarea unor solicitări mentale determinate de factorii
caracteristici;
- atenuarea sau eliminarea unor solicitări determinate de relaţiile psihologice.

17
 - propuneri de soluţii ce privesc îmbunătăţirea condiţiilor ambianţei fizice.
Pentru perfecţionarea managementului organizării muncii la bordul navelor s-a propus
un document - fişa postului - de formalizare a structurii organizatorice care
personalizează procesele de muncă în baza cerinţelor ergonomiei, cuprinde şi
armonizează procesele de muncă (activităţi, atribuţii, sarcini) în context organizaţional.
Fişă de post va permite realizarea următoarelor scopuri: recrutarea şi selecţia personalului
navigant; proiectarea unor programe de instruire ce se desfăşoară în instituţiile de
învăţământ ale marinei ca şi în cadrul Centrului de perfecţionare a lucrătorilor din Marina
Civilă; optimizarea legăturilor funcţionale între membrii echipajului; îndrumarea
titularului de post în îndeplinirea obiectivelor ce îi revin.

IV. LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI DE DOCTORAT

1. Coşerin Florinel. Nava –unitatea economică de bază în creşterea profitului. A X-a

sesiune ştiinţifică a studenţilor şi a cadrelor didactice “Dezvoltarea economică a României în
perspectiva integrării în Uniunea Europeană”. Universitatea „Spiru Haret”, Constanţa, România,
17-22 mai 2004, p.179-186
2. Coşerin Florinel. Managementul privind asigurarea maritimă şi portuară., Economie şi
sociologie, Nr.2, 2006, AŞM, Chişinău, p.29-36
3. Coşerin Florinel, N.Burlacu. Managementul din industria transportului naval. Analele
ASEM, IV, ed.ASEM, Chişinău, 2006, p.57-62.
4. Coşerin Florinel. Aspecte juridice privind răspunderea cărăuşului în executarea
contractului de transport naval de mărfuri. Sumposia Professorum, seria Economie.
ULIM, Chişinău, 2006, p.228-292
5. Coşerin Florinel. Transportul naval în România. Sumposia Professorum, seria
Economie. ULIM, Chişinău, 2006, p.101-106

18
 ADNOTARE
La teza de doctor în economie cu tema: Managementul organizării muncii în
domeniul transportului naval, specialitatea 08.00.05.- Economie şi
management (în industrie)

Cuvintele cheie: transportul naval, organizarea muncii, rentabilizarea flotei

maritime comerciale, Registrul Naval, cerinţele ergonomice, management tehnic,
investigarea accidentelor, lista ergonomică, solicitările ambianţei fizice, solicitările
psihosociologice.

Teza dată reflectă problemele ce ţin de organizarea muncii în domeniul

transportului naval. Managementul organizării muncii în domeniul transportului
naval constituie o temă relativ nouă pentru ştiinţa şi practica românească. Scopul
prezentei teze este elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică a indicaţiilor metodice şi
recomandărilor practice privind gestiunea organizaţională în administrarea
transportului naval. În teză se argumentează actualitatea temei de cercetare, sunt
formulate obiectivele, sarcinile şi obiectul investigaţiilor.
Sunt generalizate problemele manageriale ale organizării muncii în domeniul
transportului naval în condiţiile perioadei de tranziţie; este făcută analiza evoluţiei
de dezvoltare a industriei transportului naval din România; sunt generalizate
procesele de muncă în domeniul transportului naval, sunt formulate exigenţele
ergonomice în proiectarea şi organizarea muncii în domeniul transportului naval.
În baza evaluarii, diagnosticului şi evidenţierii abilităţilor profesionale ale
personalului au fost generalizate solicitările psihosociologice la bordul navelor
maritime comerciale, abordările privind productivitatea muncii în cazul unor
metode de transportare a mărfurilor pe cale maritimă, oferindu-se propuneri de
soluţii privind creşterea randamentului ergonomic, şi s-a elaborat un model ce
poate fi pus la baza unor metode practice pentru atenuarea sau eliminarea
solicitărilor care aparţin următoarelor subdomenii: microclimatul; zgomotele şi
vibraţiile; radiaţiile electromagnetice neionizante; luminile şi culorile.
A fost elaborată lista ergonomică şi evidenţiate abilităţile profesionale ale
personalului la bordul navei, s-a efectuat evaluarea ergonomică a mediului ambiant
în activitatea personalului şi s-a analizat impactul unor solicitări mentale
determinate de eforturile personalului ambarcat la bordul navelor maritime. Studiul
teoretic privind organizarea muncii în domeniul transportului naval a permis
argumentarea rolului decisiv al managementului tehnic şi ergonomic în organizarea
muncii la bordul navelor româneşti.
S-a propus perfecţionarea modalităţilor şi tehnicilor condiţiilor de muncă a
personalului din domeniul transportului naval şi fişa de post la nivelul managerial
pentru îmbunătăţirea structurii organizatorice la bordul navelor
Indicaţiile metodice şi concluziile vor putea fi utilizate de către organele
puterii şi administraţiei Autorităţii Navale Române (ANR) la elaborarea
programelor şi strategiilor de dezvoltare a ANR.

19
 The summary
Dissertations on competition of a scientific degree of the doctor of economic
sciences on a theme
Management of the organization of work in a sailing charter

Key words: a sailing charter, the organization of work, profitability of a

commercial marine sea fleet, the Sea Register, ergonomic requirements, technical
management, the analysis of failures, the ergonomic list, requirements to a physical
condition, mental sociological requirements.

The dissertation is devoted to management of navigation, namely problems

of the organization of work on a sailing charter. The purpose of work is scientific
definition and a substantiation of methodical indications and practical
recommendations concerning organizational management in a sailing charter.
In dissertational work the urgency of a theme of research is proved, the
purposes, problems, a subject and object of research are determined, the brief
characteristic of structure of work, its scientific novelty and value is given.
In work theoretical bases of the organization of work on a sailing charter are
analysed, the basic problems of this branch in new modern conditions are revealed,
and also evolution of development of a sailing charter in Romania is shown. In
work ergonomic standards in designing and the organizations of work on courts are
formulated.
The estimation and diagnostics of a condition and prospects of development
of a sailing charter of Romania have been lead. The ergonomic list has been
created and the professional qualities necessary for the correct organization of
work of human resources by the ship are revealed. The ergonomic analysis of an
environment and his{its} influence on the personnel has been lead.
Ways of perfection of specifications to the organizations of labour processes have
been offered, and also duty regulations for a different level of management have
been developed with the purpose of improvement of organizational structure of
management by the ship.
Methodical positions and conclusions of dissertational work can be used by
bodies of sea administration (ANR) by development of the program of
development of navigation and preparation of the administrative personnel by sea
transport.

20
 Аннотация
диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на
тему
Менеджмент организации труда в водном транспорте

Ключевые слова: водный транспорт, организация труда, рентабельность

коммерческого морского флота, Moрской Регистр, эргономические
требования, технический менеджмент, анализ аварий, эргономический
перечень, требования к физическому состоянию, психосоциологические
требования.

Диссертация посвящена менеджменту судоходства, а именно

проблемам организации труда на водном транспорте. Целью работы является
научное определение и обоснование методических указаний и практических
рекомендации относительно организационного управления в водном
транспорте.
В диссертационной работе обоснована актуальность темы
исследования, определены цели, задачи, предмет и объект исследования,
дана краткая характеристика структуры работы, ее научная новизна и
ценность.
В работе проанализированы теоретические основы организации труда
на водном транспорте, выявлены основные проблемы этой отрасли в новых
современных условиях, а также показана эволюция развития водного
транспорта в Румынии. В работе сформулированы эргономические
стандарты в проектировании и организации труда на судах.
Была проведена оценка и диагностика состояния и перспектив развития
водного транспорта Румынии. Был составлен эргономический перечень и
выявлены профессиональные качества, необходимые для правильной
оганизации труда человеческих ресурсов на корабле. Был проведен
эргономический анализ окружающей среды и его влияния на персонал.
Предложены пути совершенствования технических условий в
организации трудовых процессов, а таже разработаны должностные
инструкции для разного уровня менеджмента с целью улучшения
организационной структуры управления кораблем.
Методические положения и выводы диссертационной работы могут
быть использованы органами морской администрации (ANR) при разработке
программы развития мореходства, судоходства и подготовки
управленческого персонала морским транспортом.

21
 Lista abrivierilor utilizate în teză

C.P.L.M.C. - Centrul de perfecţionare a lucrătorilor din Marina Civilă

O.C.D.E. - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
R.N.R. - Registrul Naval Român
T.D.W. - Tonaj deadweight – capacitatea maximă de transport a unei nave
I.E.F.M. - Navrom - Întreprinderi de Exploatare a Flotei Maritime Navrom
Tp - temperatura percepută în mod subiectiv
Ta – temperatura medie a aerului
TS – temperatura medie a suprafeţelor încăperii în care se află personalul navigant
P – total puncte pozitive
N – total puncte negative
ni - nr. întrebări din chestionar.
C.C.G. -coeficientul de coeziune a grupului
Ims – indicele motivaţional al unui anumit component al grupului social
Vi – valenţa factorului motivaţional
ti: - importanţa caracteristicii pentru componentul microgrupului respectiv
Ii – instrumentalitatea factorilor
Ei –aşteptările componentului la ceea ce consideră că se poate obţine în viitor prin
activitatea sa
If – indicele de forţă
Xi – valoarea (nota) la fiecare indicator
nind – număr indicatori
Ic – indicele de echilibru
Yi - valoarea (nota) la fiecare indicator
Im – indicele de mobilitate
Zi - valoarea (nota) la fiecare indicator

22
Coşerin Florinel

MANAGEMENTUL ORGANIZĂRII MUNCII ÎN DOMENIUL

TRANSPORTULUI NAVAL

Specialitatea 08.00.05.- Economie şi management (în industrie)

Autoreferat
al tezei de doctor în economie

Formatul A5. Coli de autor 1,0

Tirajul 50 exemplare
Tipografia USM

23