CUPRINS Bilant Mediu

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I 1
Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

FABRICAREA PRODUSELOR LACTATE SI BRANZETURILOR
Executant S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L. Oneşti
CUPRINS
INTRODUCERE pag. 2
1. Condiţiile naturale şi utilizarea terenurilor în zona

amplasamentului obiectivului pag.
5
1.1. Descrierea generala a amplasamentului şi poziţia sa în teritoriu pag.
5
1.2. Condiţiile naturale din zona amplasamentului pag.
6
1.2.1. Condiţiile geologice şi topografia locala pag.
6
1.2.2. Condiţiile climatice şi topoclimatice pag.
9
1.2.3. Reţeaua hidrografica pag. 12
1.2.4. Solurile şi utilizarea terenurilor pag.
15
1.2.5. Vegetaţia, animalele pag. 17
2. Istoricul zonei, activităţi prezenţe, dezvoltări viitoare pag.

19
3. Posibilitatea poluării solurilor pag.

31
4. Depozitarea deşeurilor pag. 34
5. Condensatori / transformatori electrici pag.

39
6. Securitatea amplasamentului obiectivului pag. 40
7. Măsuri împotriva incendiilor pag.

41
8. Protecţia muncii şi igiena locului de munca pag.

42
9. Evacuarea apelor uzate pag.

43
10. Emisii atmosferice pag.

46
Pag. 1 din 38
11. Impactul zgomotului pag.

47
12. Proximitatea cablurilor electrice pag.

48
Concluzii şi recomandari pag.

49
Bibliografie pag.
51
ANEXE
INTRODUCERE
Generalităţi.
Poluarea mediului este cea mai importantă problemă social-economică
contemporană, care a luat proporţii îngrijorătoare în ţările puternic industrializate, îşi are
începuturile în vremurile îndepărtate fiind produsă la început independent de activitatea
umană, putând fi considerată ca un fenomen natural. Astfel, dislocarea pulberilor de la
nivelul solului de curenţii de aer, răspândirea de gaze rezultate din procesele biologice
de pe sol şi din emanaţiile din zonele şi teritoriile vulcanice au constituit primele procese
de impurificare a aerului. Ulterior datorită evoluţiei societăţii umane, a revoluţiei ştiinţifice
şi tehnice s-a ajuns la un conflict deschis intre om şi natură. Din lipsa unor cunoştinţe
adecvate, din unele interese, din goana după mai mult, s-a ajuns la slăbirea capacităţii
sistemelor naturale ale Terrei, la epuizarea resurselor naturale, etc. Omul s-a cantonat
intr-un mediu artificial, îmbietor, care în realitate este o “sera” insolită intr-un cadru
natural din ce în ce mai agresiv.
Dacă agenţii poluanţi ar rămâne în locul în care au fost produşi, poluarea s-ar
rezolva simplu, dar în realitate ei se răspândesc în mediul ambiant.
Cum există “un singur Pământ” poluarea mediului neţinând seama de graniţele
fizice ale statelor, eradicarea şi păstrarea echilibrului ecologic intră în responsabilitatea
şi obligaţia morală a tuturor guvernelor şi a opiniei publice, urmărindu-se riguros acest
flagel, poluarea mediului, prin măsuri care să-l prevină sau să-l diminueze. Legislaţia
Pag. 2 din 38
actuală de mediu din ţara noastră se axează pe aceste probleme aliniindu-se la legislaţia
Comunităţii Europene.
Industria este considerata în prezent cea mai importanta sursa de poluare.
Orizontul tangentelor poluării activităţii industriale este foarte extins, pornind de la
probleme de poluare a locului de munca şi pana la consecinţele ecologice ce
interesează globul terestru în întregime. Poluarea la locul de munca se caracterizează
prin prezenta substanţelor sau factorilor fizici vătămători în zona locului de muncă şi
poate avea ca urmări boli profesionale. Concluzia este că poluarea globală industrială
este condiţionată de poluarea industrială din diferite zone, activitate industrială care la
rândul ei este reprezentată prin consumul energetic. Poluarea industrială este şi va
rămâne o problemă care trebuie să constituie o preocupare permanentă nu numai a
oamenilor de ştiinţă , ci şi a autorităţilor locale, guvernamentale şi chiar a organizaţiilor
internaţionale.
Putem spune că nu există industrie care să nu genereze poluare prin deşeuri
(toxice sau obişnuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplăcute. De aceea a
fost necesară adoptarea unei legislaţii prin care să se stabilească riscurile ce apar pentru
mediul ambiant.
În condiţiile vieţii din societatea modernă se desprinde concluzia că această
problemă trebuie să fie tratată cu toată seriozitatea, pentru a asigura sănătatea şi a
ridica nivelul de trai al populaţiei.
Scopul bilanţului.
Bilanţul de mediu nivel I reprezintă procedura de a obţine informaţii asupra
cauzelor şi a consecinţelor activităţii S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci asupra mediului
(apa, aer, sol, biodiversitate) şi constă în identificarea surselor de informaţii, culegerea,
analizarea şi interpretarea prin studii teoretice a informaţiilor disponibile.
Bilanţul de mediu nivel I are rol de a identifica starea mediului în zona de impact a
activităţilor care se desfasoara în cadrul S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci, stabilirea şi
asumarea unor obligaţii pentru refacerea calităţii mediului dacă acest lucru este necesar.
Societatea comerciala MARLACT S.R.L. Buhoci are sediul social si punctul de
lucru: FABRICA DE PRODUSE LACTATE SI BRANZETURI in localitatea Buhoci,
comuna Buhoci, jud. Bacău. Societatea este inregistrata în Registrul Comerţului cu nr.
J04/786/2001, are Certificat de înregistrare Seria A 165465 si Cod Unic de Înregistrare
nr. 14335464;
Pag. 3 din 38
Activitatea societatii, inclusiv cea desfăşurata la punctul de lucru, este în

conformitate cu prevederile din statutul societăţii, având ca obiect de activitate fabricarea
de produse lactate si branzeturi - COD CAEN 1051(1551).
Prezenta documentaţie la Bilanţul de mediu nivel I este împărţita în doua parţi:
Documentaţia propriu - zisa întocmita în conformitate cu prevederile Ordinului nr.
184/1997.
Capitolul ANEXE care cuprinde piesele desenate, actele, avizele şi documentele
citate în text. Referinţele bibliografice sunt semnalate direct în text, la locul citarii.
Pentru realizarea acestui bilanţ de mediu de nivel I, SC BIG INTERNATIONAL

SRL a folosit datele şi documentele puse la dispoziţie de beneficiar conform ORDIN
MAPPM nr.184/1997, abordând aspectele şi problematica din acest capitol al
metodologiei până la nivelul pentru care a dispus de informaţii şi date certe, la data
elaborării bilanţului. Majoritatea datelor privind activitatea S.C. MARLACT S.R.L.
provin de la următoarele surse: documentaţii de construire, contracte, memorii
tehnologice, avize, autorizatii, notificari, etc. puse la dispoziţie de beneficiar,
informaţii ca urmare a discuţiilor cu administratorul societatii si din evaluarile din
teren.
Executantul Bilanţului de mediu este S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L., cu sediul

în Oneşti, jud. Bacău, societate atestata de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile,
conform certificatului de atestare: BM – 04 – 102/2007.
Pag. 4 din 38
1. CONDIŢIILE NATURALE ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI
1.1. DESCRIEREA GENERALĂ A AMPLASAMENTULUI ŞI POZIŢIA SA

ÎN TERITORIU
Localizare amplasament: amplasamentul obiectivului de fabricare a produselor
lactate si a brânzeturilor este figurat in planul de incadrare in zona - fig. 1.
Conform Planului de amplasament si delimitare anexat (fig 2) obiectivul are
urmatoarele vecinatati:
est – proprietati particulare
 nord – proprietati particulare
 sud – alee betonata drum de acces si drum judetean
 vest – drum de acces.
Punctul de lucru şi sediul administrativ se afla în localitatea Buhoci, comuna
Buhoci, pe un teren proprietate a firmei conform contractului de vanzare cumparare
autentificat sub nr. 527/28.02.2002.
Suprafaţa terenului este de 3168 mp care este teren curti-constructii pe care se
afla o constructie cu o suprafata ocupata la sol de 725 mp (fost grajd), din caramida,
acoperita cu eternita, necompartimentata.
Pag. 5 din 38
Terenul este imprejmuit pe toate laturile cu gard din plasa de sarma si dale de
beton.
1.2. CONDIŢIILE NATURALE DIN ZONA AMPLASAMENTULUI
1.2.1. Condiţiile geologice şi topografia locală

● Condiţiile geologice
Din punct de vedere structural regiunea Bacău şi împrejurimile se încadrează în
zona externa, necutata, sarmato - pliocena, a avan-fosei carpatice. Zona externă
acoperă marginea scufundata a vorlandului carpatic.
Din punct de vedere litologic depozitele la zi sunt antecuaternare (Sarmatian şi
Meoţian) şi cuaternare.
Depozitele antecuaternare: Sarmaţianul este prezent cu subetajele Bessarabian
(marne nisipoase, nisipuri, gresii şi calcare oolitice) şi Kersonian (nisipuri cu intercalaţii
de nisipuri argiloase şi rare lentile de prundişuri fosilifere).
Meoţianul este alcătuit din sedimente (nisipuri, gresii, tufuri andezitice, marne şi
argile).
Depozitele cuaternare au cea mai mare extensiune şi, în linii mari, sunt
reprezentate prin depozite loessoide (cele mai vechi, situate pe interfluvii), depozite de
terase precum şi depozite deluviale (în zona contactelor morfologice).
Localitatea Buhoci este situata în albia minora a raului Siret pe malul stang al
acestuia. Din punct de vedere geologic reprezentative sunt formaţiunile cuaternare:
pietrişuri, nisipuri, nisipuri argiloase, şi argile loessoide, care se aştern peste depozite
argilo-marnoase cu intercalaţii nisipoase. Acestea favorizează cantonarea şi
înmagazinarea apei.
Roca utilă este balastul care este un amestec de petris, bolovanis si nisip ce
provine din formatiuni geologice traversate de râul Siret si afluenţii săi de dreapta
Suceava si Moldova.
Pag. 6 din 38
Harta geologica – zona Bacau
Legenda
HOLOCEN
SUPERIOR 1 qh2
INFERIOR 2 qh1
1 – 5 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide
qp3
qp 2-3
3 qp 33
CUATERNAR
SUPERIOR 4 qp 23
5 6 qp 13
PLEISTOCEN
6 Depozite loessoide
MEDIU 7 Q qp 22 7 – 10 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide
8 10 qp 12
INFERIOR 11 qp 21 Nisipuri si pietrisuri
12 qp 11 12 – 13 Pietrisuri, conglomerate, nisipuri, argile, lignit
Nisipuri, gresii, argile

ADACIAN 14 dc
PLIOCEN
PONTIAN 15 Nisipuri, gresii, marne

P Nisipuri, nisipuri cineritice, cinerite andezitice, argile
ks+m
MEOTIAN 16 m 17 Gresii, gresii tufacee, andezitice, cinerite, marne, nisipuri

sm
KERSONIAN 18 ks Pietrisuri, nisipuri si marne

SARMATIAN
Nisipuri, gresii olitice, argile marnoase, pietrisuri

NEOGEN
BESSARABIAN 19 bs
20 Conglomerate, gresii argile
YOLHINIAN 20 vh 21 Gresii, argile
MIOCEN
BUGLOVIAN 21 bg 22 Conglomerate, gresii, marne si carbuni

TORTONIAN 23 to Nisipuri, gresii calcaroase, marne, tufuri, sare gema, gips
HELVETIAN 24 he Gresii, nisipuri cenusii si rosietice, gipsuri
Gresii, marne cenusii si rosietice, facies grezos - conglomeratic.
Pag. 7 din 38
pq-he
BURDIGALIAN 25 bd
● Topografia locală
Zona de amplasament face parte din Podişul Moldovenesc. Reţeaua hidrografică
majoră este reprezentata de raul Siret care prin direcţia de scurgere indică panta
generala a regiunii (nord-nord vest  sud-sud est). Valea Siretului strabate de la nord la
sud judetul. Valea raului este bine dezvoltata avand aspectul unui culoar ce desparte
zona subcarpatica din vest de compartimentele Podisului Moldovei din est. Terasele
Siretului sunt bine dezvoltate , in special pe partea dreapta, cu lătimi ale podului
teraselor de 2-3 km, intre confluentele cu râurile Bistriţa si Trotuş. Valea se ingusteaza
doar in dreptul localitatii Racaciuni urmare a intersectarii unor roci mai rezistente la
eroziune Valea Siretului este puternic antropizata in lungul ei insirandu-se numero ase
localitati, cai de comunicaţie si suprafeţe cultivate.
În dreptul zonei de amplasament a obiectivului râul Siret are o puternică
inflexiune a albiei şi un curs puternic meandrat, despletit în numeroase braţe. Direcţia
generală de curgere nord vest  sud est.
Zona in care se afla amplasata Fabrica de lapte este puternic antropizată.
1.2.2. Condiţiile climatice şi topoclimatice

Din punct de vedere climatic sectorul din Culoarul Siretului in care este amplasat
obiectivul se încadrează in:
- sectorul de provincie climatica cu caracter de ariditate;
- ţinutul climatic de dealuri si platouri joase (< 300 m);
- subţinutul climatic al Subcarpaţilor Moldovei, cu vegetaţie higrofilă.
Din punct de vedere topoclimatic (al caracteristicilor climatice locale imprimate, in
primul rând de suprafaţa subiacentă activă) amplasamentul obiectivului este situat in
cadrul topoclimatului complex al Culoarului Siretului in care predomina topoclimatele
elementare de luncă si terase.
Topoclimatul din zona amplasamentului este cel mai bine caracterizat in baza
datelor înregistrate la staţia meteorologica Bacău.
Pag. 8 din 38
Tab. I. Parametrii topoclimatului în zona de amplasament a obiectivului
Parametrul Valoarea
parametrului
Temperatura medie multianuala ( 0 C ) 9.2
Temperatura medie, luna ianuarie ( 0 C ) -3.9
Temperatura medie, luna iulie ( 0 C ) 20.6
Temperatura maxima absoluta (0 C ) / data 39.6/6.07.1988
Temperatura minima absoluta (0 C ) / data -32.5/25.02.1954
Numarul mediu anual de zile cu inghet 121.0
Umezeala relativa a aerului, media multianuala (%) 72
Durata de stralucire a Soarelui, media multianuala (ore) 1910.6
Numar de zile cu cer senin, media multianuala 46.8
Numar de zile cu cer acoperit, media multianuala 128.0
Vant: -frecventa (%) vanturilor tari (peste 15 m/s) 14.4
-frecventa (%) vanturilor slabe ( 0-1 m/s) 51.3
-frecventa directiei dominante (%) nord: 16.5%
-viteza medie anuala (m/s) 2.8
- frecventa calmului atmosferic(%) 40.6
Precipitatii atmosferice, media multianuala (mm) 538.4
Precipitatii medii in luna cea mai ploioasa (mm) iunie: 84.0
Precipitatii medii in luna cea mai secetoasa (mm) februarie: 23.3
Maxima de precipitatii in 24 ore / data 94.7 mm /06.09.1989
Fenomene meteorologice:
- numar de zile cu ploaie, media multianuala 67.5
- numar de zile cu strat de zapada, media multianuala 64.9
- numar de zile cu ceata, media multianuala 63.1
In ansamblu, clima in Culoarul Siretului, in sectorul amintit, se caracterizează

prin:
- temperaturi mai scăzute, iarna si vara, fata de Podişul Bârladului care este situat
la est;
- umiditate relativa crescuta, accentuata a in perioada rece a anului ca urmare a
stratificării aerului mai rece care favorizează producerea ceţii si a inversiunilor termice
de intensitate moderată;
- canalizarea curenţilor de aer in lungul culoarului: direcţiile dominante sunt nord
(16.5 % frecventa) si sud (15.7% frecventa). Advecţiile de aer nordic conduc la răciri
Pag. 9 din 38
Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci 0
accentuate iarna si la zile răcoroase vara in timp ce advecţiile de aer sudic, continental,
conduc la creşterea accentuata a valorilor termice, mai ales vara.
Dintre fenomenele meteorologice care pot influenţa nivelul de poluare a
atmosferei in zona menţionam:
- curenţii de aer (vânturile): domină vânturile din direcţia nord (16.5%), in
secundar cele din direcţia sud (15.7%). Pe Valea Siretului acestea se orienteaza mai
ales pe traiectul culoarului de vale , din directiile nord si sud. Viteza medie anuala a
vantuilui este cuprinsa intre 4 si 60 m/sec, cu variatii impuse de adapostul orografic
( mai mica in Depresiunea Tazlau- Casin) si anotimpuale este mai mare in timpul iernii,
in special pe Valea Siretului ca urmare a scurgerilor de aer rece din directia nord.
Local se inregistreaza variatii climatice impuse de relief sau de conditiile locale
topoclimatice sunt impuse de contactul maselor de aer cu suprafata subiacenta activa
reprezentata de relief, covorul vegetal, prezenta localitatilor etc. Astfel la nivelul culmilor
inalte din vestul judetului circulatia vestica este mai mult resimtita si se manifesta prin
dominanta curentilor de aer din vest, precipitatii mai abundente si un climat variatii
termice mai mari intre vara si iarna. In schimb ,in est, nuantele climatice sunt mai
excesive, variatiile termice sunt mai mari intre vara si iarna, precipitatiile mai reduse cu
prezenta in culoarul Siretului si Podisul Moldovei a perioadelor mai mare de seceta.
Nuantele de continentalism de pe Valea Siretului sunt acceentuate de pendularea
curentilor in lungul vaii: iarna masele de aer rece avanseaza mai rapid pe vale si produc
raciri bruste ale vremii iar stagnarea lor mai indelungata genereaza inversiuni termice
insotite de ceata. In schimb vara avansul unor mase de aer cald, de natura tropicala,
poate instala perioade mai indelungate de vreme secetoasa atat in Culoarul Siretului cat
si in Colinele Tutovei si Depresiunea Parincea.
- inversiunile termice, însoţite de stări de calm atmosferic, sunt mai frecvente si
au o intensitate mai mare iarna, in condiţiile stratificării aerului rece deasupra culoarului
de vale.
In zona imediat învecinata cu amplasamentul obiectivului nu sunt surse majore de

poluare a aerului.
1.2.3. Reţeaua hidrografica

■ Apele subterane.
Pag. 10 din 38
Apele freatice sunt cantonate in rocile poroase permeabile (pietrişurile si nisipurile

din alcătuirea şesurilor aluvionare ale Siretului. (sursa: HARTA HIDROGEOLOGICA A
R.S. ROMANIA, scara 1/1 000 000, Atlasul geologic, editat de Comitetul de Stat al
Geologiei, Institutul de Geologic Bucureşti, 1969 ).
In şesul aluvionar al râului Siret (terasele inferioare si joase) exista pânze bogate
de ape libere al adâncimi cuprinse intre 2 si 15 m . De asemenea pânze acvifere
freatice se găsesc la baza teraselor largi ale Siretului. Astfel baza terasei de 20-35 m
altitudine relativa este marcată de aliniamente de izvoare alimentate din stratul freatic.
Cele mai multe si cu debitul cel mai mare sunt situate sub fruntea terasei (orientată
câtre râul Siret) in dreptul si la sud de localitatea Săuceşti. In lunca Siretului stratul
acvifer freatic poate fi interceptat la adâncimi maxime de 4-5 m.
 Apele de suprafaţa. Reteaua hidrografica din judetul Bacau este tributara
bazinului mijlociu al Siretului. Raul Siret strabate partea de est a judetului, de la nord la
sud , pe o lungime de 125 km cu panta medie in jururul valorii de 60 cm/km. Colecteaza
prin intermediul Bistritei inferioare si a Trotusului toate raurile din zona montana si
Subcarpati.
Râul Siret are o lungime de 726 km si o suprafaţa totală a bazinului hidrografic
de 44 835 km2. Izvorăşte din zona flişului paleogen a Carpaţilor Păduroşi (Ucraina) de la
1 238 m altitudine. Pătrunde in tara in dreptul localităţii Vascăuţi, jud. Suceava. Pe
teritoriul României sunt situate doar cursul mijlociu si inferior. Se varsă in Dunăre aval
de Galaţi.
Tab II. Caracteristicile morfohidrografice ale râului Siret si Bistriţa in dreptul

confluentei (după Atlasul Cadastrului apelor din România, p. I, coordonator
AQUAPROIECT, Bucureşti, 1992 ) Râul Siret, amonte de confluenta cu Bistriţa.
Lungime Altitudine Panta Înălţime Suprafaţa Suprafaţa fond
(km) confluenta medie* medie a bazin * forestier*
(m) ( ‰) bazinului (m) (km2) (ha)
495.2 138 2.2 526 12 413 -
Caracteristici hidrologice ale râului Siret:

- debitul mediu multianual (in aval de Bacău, la Răcătău): 123 - 128 m3 / sec.
- scurgerea medie lichida: 2-3 l /sec./km2 din care:
- iarna: 15 - 20%;
Pag. 11 din 38
- primăvara: 45 - 50 %;
- vara: 20 - 25 %;
- toamna: 10 - 15 %
Tipul de regim hidric: de podiş si câmpie (ape mari primăvara si viituri de vara; alimentare
pluvio-nivala si pluviala moderata).
1.2.4. Solurile şi utilizarea terenurilor

Din punct de vedere al încadrării pedogeografice solurile din Culoarul Siretului (cf.
cu GEOGRAFIA ROMANIEI, GEOGRAFIA FIZICA, vol. I, Universitatea Bucureşti si
Institutul de Geografie, Ed Academiei Bucureşti, 1983) fac parte din:
- Regiunea pedogeografică Moldava → Domeniul pedogeografic al molisolurilor
→Subdomeniul cernoziomurilor cambice si solurilor aluviale → Districtul Culoarului
Siretului.
Solurile se prezinta intr-o mare varietate tipologica urmare a conditiilor
pedogenetice care au actio nat in timp (litologia, vegetatia, conditiile climatice).
Raspandirea cea mai mare o au solurile automorfe, reprezentate prin solurile de padure
si cernoziomurile levigate. Pe suprefate mai restranse se intalnesc solurile litomorfe,
hidromorfe si halomorfe, precum si soluri slab dezvoltate de lunca.
Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează in:
- clasa solurilor mollice (cernoziomice);
- clasa solurilor hidromorfe;
- clasa solurilor neevoluate;
Solurile din clasa solurilor mollice (cernoziomice) se întâlnesc pe podul terasei de
20-35 m înălţime relativă. Solurile din această clasă sunt reprezentate de tipul de sol
cernoziom cambic (levigat). Sunt soluri tinere, slab-moderat evoluate, in condiţii de
drenaj natural moderat până la bun.
Solurile cernoziomice cambice (levigate) s-au format sub o vegetaţie iniţiala de
silvostepa cu Quercus si covor ierbos cu Carex, Poa, Festuca.
Solurile hidromorfe apar la est de terasa de 20-35 m, pe podul terasei de 8-20 m
(un fragment la sud de Săuceşti) si pe terasa joasa de 3-5 m. Dintre tipurile de sol din
cadrul acestei clase sunt prezente solurile humico-gleice si lacovistile. S-au dezvoltat in
condiţiile naturale de lunca neinundabila a Siretului.
Pag. 12 din 38
Solurile neevoluate (soluri aluviale si aluviuni) ocupă suprafeţele din terasele de

luncă ale Siretului care pot fi parţial inundate la apele mari. Aceste soluri aparţin
stadiului iniţial de formare a solului iar profilul de sol nu a apucat sa se diferenţieze.
Însuşirile solurilor neevoluate sunt dictate, in primul rând, de cele ale materialului
parental. In cazul de faţă solurile din şesul aluvionar al Siretului sunt utilizate in scopuri
agricole diverse, cel puţin pe sectoarele care au fost mai ferite de inundaţii.
Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează în clasa solurilor

neevoluate (soluri aluviale şi aluviuni)
Solurile aluviale şi aluviunile (clasa solurilor neevoluate) ocupă terasa inferioară,

de luncă.
Aceste soluri aparţin stadiului iniţial de formare a solului iar profilul de sol nu a
apucat să se diferenţieze. Acţiunea proceselor pedogenetice în formarea profilului de sol
este estompată (contracarată) de unele procesele antropice desfăşurate în zona.
Insuşiri fizico-chimice
Tipul in orizontul superior
de sol DA PT Humus T V pH P N
total total
Cernoziom cambic 1.21- 46- 2.7- 24- 88- 6.3- 0.12- 0.16-
(levigat) 1.48 58 4.8(6) 35 95 7.1 0.27 0.26
Lacoviste - - 5- 30-60 70- 6.2- 0.07- 0.30-
12(25) (80) 100 8.5 0.30 0.80
Sol - - 2.0- 15- 80- 7.8- - 0.07-
aluvial 5.0(7) 35 90 8.3 0.33
DA(g/cm2) - densitate aparent (sau greutatea volumetric); PT%) - porozitate total; T (mE/100g
sol) - capacitate de schimb cationic in milie ch iva len t i la 10 0 g so l; V ( % ) - gradul de saturatie in
baze; pH - reacţia solului in valori pH; P ( % ) - conţinutul de P2O5; N ( % ) - conţinutul de azot.
1.2.5. Vegetaţia, animalele

• Vegetaţia
Vegetaţia - Conform cu ATLAS RSR - HARTA VEGETATIEI, fascicula VI-2, Inst.
de Geografie, Bucureşti, 1976, din zona in care este amplasata S.C. MARLACT S.R.L.
se situează la limita dintre:
vegetaţia zonala pe altitudine (etajul nemoral, subetajul gorunului);
 vegetaţia intrazonală reprezentată de asociaţiile de luncă;
Pag. 13 din 38
 vegetaţia zonala aparţinând subetajului gorunului a fost in mare parte înlăturată

prin defrişare.
In prezent pe terenurile din jurul amplasamentului se practică agricultura
(cultivarea plantelor tehnice, a cerealelor, iar pe fruntea terasei cultura vitei de vie).
Vegetaţia naturală mai este reprezentata de specii segetale si ruderale, instalarea si
menţinerea lor fiind legata aproape exclusiv de activitatea omului.
Speciile dominante sunt in funcţie de natura terenurilor, tipul de cultura si funcţie de
masurile agrotehnice de intervenţie in culturi. De exemplu, in culturile de plante
păioase cele mai frecvent întâlnite sunt comunităţile de buruieni formate din Consolida
regalis ssp., Adonis aestivalis (Ruscuta), Nigella arvensis (Negrusca), Centaurea cyanus
(Albastrita) s.a.
In grădini si pe lângă garduri se întâlnesc adesea tufişuri formate aproape
exclusiv din Artemisia annua (Pelin) iar pe lângă grajduri si ţarcuri de vite specii de
Chenopodium , Hyosciamus niger (Maselarita) si Datura stramonium
(Ciumafaie). Pe terenurile de depozitare a gunoaielor se întâlnesc comunităţi dominate
de Iva xanthiifolia, Arctium lappa (Brustur) si Balota nigra (Catuse) etc.
• Fauna
Sunt prezente specii specifice etajului gorunetelor (fauna zonala) si fauna
azonala din cadrul pajiştilor de lunca si zăvoaielor.
Fauna din etajul gorunetelor include specii ca: broasca saritoare, numeroase
specii de pasări (turturica, sturzul cântător, mierla neagra, scorţarul, ciocănitoarea
pestriţă, piţigoiul, ciuful de pădure, şoimul rândunelelor s.a. Dintre mamifere menţionam:
şoarecele de pitic, chitcanul de pădure si de camp; dintre reptile: gusterul, numeroase
specii de nevertebrate (lepidoptere, ortoptere, himenopterul Eurytoma morio, etc.)
În apropiere de obiectiv nu există specii de plante şi animale ocrotite sau rezervaţii

forestiere şi plante declarate monumente ale naturii.
Pag. 14 din 38
2. ISTORICUL ZONEI
2.1. Activităţi anterioare

S.C. MARLACT S.R.L. FABRICA DE LAPTE a fost infiintata in anul 2001, pe
actualul amplasament.
Initial pe amplasament a functionat ferma zootehnica a CAP Buhoci pana in anul
1990 cand grajdul a fost cumparat de o firma italiana care a infiintat o ciupercarie,
inclusiv prelucrarea ciupercilor. Ulterior aceasta s-a desfintat si amplasamentul a fost
cumparat de S.C. FA&SBRIGA S.R.L. care il vinde in anul 2002 societatii MARLACT
S.R.L. conform contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 527/2002.
Aceasta societate modernizeaza grajdul asigurand cerintele sanitare si sanitar-veterinare
cerute de legislatia in vigoare (faiantare pereti, gresie pe pardoseli, asigurare flux prin
pereti de rigips, geamuri termopan, canalizari, etc.)
2.2. Activităţi prezente
Activitatea desfăşurată este fabricarea produselor lactate si a branzeturilor. În
cadrul întreprinderii se prelucrează laptele achizitionat pe baza de contracte.
Capacitatea de prelucrare conform proiectului este de 5000 l/zi din care se pot
obtine urmatoarele produse:
 lapte pasteurizat
 lapte batut
 iaurt
 cascaval
 branza de vaci si branza framantata
 smantana
Pag. 15 din 38
Capacitatea de prelucrare in prezent este de 2000 l/zi din care se obtin

urmatoarele produse:
 lapte pasteurizat
 iaurt
 smantana
 cascaval
Societatea detine urmatoarele licente de fabricatie:
- Seria B 26806/2002 pentru produse acidofile (iaurt, sana, lapte batut, chefir);
- Seria B 26792/2002 pentru colectarea si transportul produselor lactate;
- Seria B 26793/2002 pentru fabricarea laptelui de consum;
- Seria B 26807/2002 pentru fabricarea branzei proaspete de vaci si a
smantanei de consum;
- Seria A 18891/2006 pentru fabricarea branzeturilor;
- Seria A 18890/2006 pentru fabricarea untului.
Capacitatea de prelucrare a laptelui este conditionata de contractele cu furnizorii
de lapte si beneficiarii de produse.
Laptele se achiziţionează pe baza de contracte incheiate cu centrele de colectare

de la Girov si Bacau. Capacitatea de prelucrare a fabricii este conditioinata de
contractele pentru achizitionarea laptelui.
Punctul de lucru şi sediul administrativ se afla în localitatea Buhoci, comuna

Buhoci, pe un teren proprietate a firmei conform contractului de vanzare cumparare
autentificat sub nr. 527/28.02.2002.
Suprafaţa terenului este de 3168 mp care este teren curti-constructii pe care se

afla o constructie cu o suprafata ocupata la sol de 725 mp (fost grajd), din caramida,
acoperita cu tigla, compartimentata.
Activitatea de prelucrare a laptelui include următoarele etape:
• transport ul bidoanelor de lapte (25 l/buc) cu mijloace auto autorizate sanitar;
• receptionarea laptelui si efectuarea de analize;
• stocarea laptelui intr-un rezervor
• prelucrarea laptelui si obtinerea produselor finite;
Pag. 16 din 38
• ambalarea produse finite în ambalaje individuale, specifice pe sortimente:

pungi din plastic, bidoane si cutii din polietilena si in ambalaje colective
(navete si cutii din carton);
• depozitarea produselor finite in camere frigorifice;
• livrarea produselor finite, transportul acestora făcându-se de regulă cu
mijloacele auto proprii autorizate sanitar.
Circuit materie prima si produse finite.

Materia prima, laptele de vaca, se aduce in bidoane din plastic de 25 l, este
transvazat cu ajutorul unei pompe si trecut printr-un filtru in tancul de răcire unde este
depozitat. Laptele se analizează in laboratorul propriu, dotat cu aparatura specifica, in
care se analizează conţinutul in grăsimi, densitatea, conţinutul de apa si substanţa
uscata.
Laptele analizat si recepţionat este introdus in hala de pasteurizare, operaţie care
se face la temperatura de 720 C. Laptele pasteurizat se ambalează in pungi de polietilena
de 1 l care se depozitează intr-o camera frigorifica, de unde este livrat in navete prin
depozitul de produse finite. Tot din lapte pasteurizat de fabrica si celelalte sortimente de
produse prin tehnologii specifice. Livrarea se face cu mijloace de transport autorizate
d.p.d.v. sanitar si sanitar veterinar.
Circuit personal.
FABRICA DE LAPTE este deservita de doua persoane. Personalul va intra intr-un
vestiar unde se dezbracă, apoi intr-un grup sanitar pentru spălare, se echipează cu
echipament de lucru in al doilea vestiar si intra in hala de producţie. La sfârşitul
programului se reia circuitul in sens invers.
Circuit ambalaje.
Ambalajele in care se aduce laptele de capra (bidoane din material plastic ) se
introduc intr-o camera de spălare special amenajata, cu sifon de pardoseala, chiuveta,
priza de apa calda si apa rece si se spală. Bidoanele curate se depozitează in hala, intr-
un spaţiu special amenajat. Apele de spălare sunt dirijate intr-un bazin etanş vidanjabil
in care se vor dirija si apele menajere. Capacitatea bazinului etanş vidanjabil este de 75
– 80 mc.
Pag. 17 din 38
Conform datelor furnizate de societate din prelucrarea a 5000 l/zi de lapte de

vaca rezulta:
- 980 l lapte de consum
- 1470 l lapte pentru lapte batut
- 2027 litri lapte pentru branza
- 450 kg smantana
- pierderile sunt de 7,3% pentru 1000 l lapte.
Din cele 7,3 % pierderi/1000 l lapte:
- pierderi solide – 0,004 %/1000 l sunt impuritati mecanice la separator se
colecteaza cu gunoiul menajer
- pierderi lichide – 7,29 %/1000 l sunt dirijate la bazinul etans vidanjabil
Prezentarea schematica a proceselor tehnologice:
a. FABRICAREA LAPTELUI DE CONSUM
RECEPŢIE
RECEPŢIE
FILTRARE
FILTRARE
NORMALIZARE
NORMALIZARE
PATEURIZARE
PATEURIZARE
RĂCIRE
RĂCIRE
AMBALARE
AMBALARE
DEPOZITARE
DEPOZITARE
Randamentul 19,89 %
Pag. 18 din 38
b. FABRICAREA LAPTELUI BATUT
RECEPŢIE
RECEPŢIE
FILTRARE
FILTRARE
NORMALIZARE
NORMALIZARE
PATEURIZARE
PATEURIZARE
RĂCIRE
RĂCIRE
ÎNSĂMÂNŢARE
ÎNSĂMÂNŢARE
TERMOSTATARE
TERMOSTATARE
RĂCIRE
RĂCIRE
DEPOZITARE
DEPOZITARE
AMBALARE
AMBALARE
DEPOZITARE
DEPOZITARE
Randamentul la prelucrare este 29,83 %
Pag. 19 din 38
c. FABRICAREA BRANZEI DULCI DE VACA
RECEPŢIE
RECEPŢIE
FILTRARE
FILTRARE
NORMALIZARE
NORMALIZARE
PATEURIZARE
PATEURIZARE
RĂCIRE
RĂCIRE
ÎNSĂMÂNŢARE
ÎNSĂMÂNŢARE
MATURARE
MATURARE
ADĂUGARE
ADĂUGARE CHEAG
CHEAG
COAGULARE
COAGULARE
PRELUCRARE
PRELUCRARE COAGUL
COAGUL
ELIMINARE
ELIMINARE ZER
ZER
PRESARE
PRESARE
AMBALARE
AMBALARE DEPOZITARE
DEPOZITARE Pag. 20 din 38
Randamentul la prelucrare este de 41,14 %
d. FABRICAREA SMANTANEI DE CONSUM
RECEPŢIE
RECEPŢIE
FILTRARE
FILTRARE
RĂCIRE
RĂCIRE
NORMALIZARE
NORMALIZARE
PATEURIZARE
PATEURIZARE
SEPARARE
SEPARARE
AMBALARE
AMBALARE
DEPOZITARE
DEPOZITARE
Randamentul la prelucrare este de 9,13 %

Materia prima utilizata:
lapte – max. 1 200 000 l/an. La actuala capacitate de lucru zilnica - 480 000
l/an.
Alte materiale utilizate:
Pag. 21 din 38
 culturi lactice – 16 g/saptamana

 agent de curatare utilizat in industria alimentara RIMALKAN – HA2
 ambalaje:
- cutii din polietilena pentru smantana si branza – 100 buc/saptamana
- folie sterila pentru pungi lapte – max. 250 kg/luna
- bidoane din polietilena de 0,5 l pentru iaurt si labte batut – 500 buc/zi
- bidoane din polipropilena alimentara de 25 l – cca 50 buc
- ambalaje colective (cutii din carton)
S.C. MARLACT S.R.L. va trebui sa faca raportarile asupra ambalajelor introduse
pe piata conform legislatiei in vigoare:
 HG 621/2005 care reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de
ambalaje în vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului. „ Sunt supuse
prevederilor prezentei hotărâri toate ambalajele introduse pe piaţă, indiferent de
materialul din care au fost realizate şi de modul lor de utilizare în activităţile economice,
comerciale, în gospodăriile populaţiei sau în orice alte activităţi, precum şi toate deşeurile
de ambalaje, indiferent de modul de generare”.
Conf. Art. 17/1 al HG 621/2005 - operatorii economici care introduc pe piaţă
ambalaje au obligaţia să furnizeze anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor
informaţii privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
 Ordinul MMGA 927/2005 in baza caruia se fac raportarile anuale, conform
anexelor la prezentul ordin, respectiv cantităţile de ambalaje folosite la ambalarea
ambalajelor estimate a fi introduse pe piaţă în anul în care se face raportarea si -
cantităţile de ambalaje folosite la ambalarea produselor comercializate.
Dotări.
Cladiri: hala din caramida cu acoperis din tigla, amenajata intr-un fost grajd al
CAP, compartimentata in:
- filtru sanitar
- recepţie materie prima (lapte)
- laborator
- hala de fabricaţie
- depozit bidoane curate
- camera de spalat bidoane
- vestiar haine
Pag. 22 din 38
- camera termostatata pentru cheaguri

- camera depozitare etichete
- camera depozitare ambalaje
- camere termostatate pentru depozitare produse finite: lapte pasteurizat,
lapte batut, iaurt, cascaval, branza de vaci si branza framantata, smantana.
■ Utilaje existente:
vana receptie lapte cu capacitatea de 500 l 1 buc
 filtru lapte 1 buc
pompa lapte autoabsorbanta tip PVS 205 S cu un debit de 5 mc/h, putere 1,5 kW
1 buc
racitor lapte capacitate 1000 l/h 1 buc
rezervor receptie/stocare lapte racit, vertical, capacitate 1000 l, din inox alimentar
W4541 sau W1 4301 1 buc
instalatie de pasteurizare lapte, capacitate 500 l/h, automatizata,
putere instalata 1,5 kW 1 buc
 separator de smantana de 1000 l/h, sistem inchis, putere instalata 1,5 kW 1 buc
 vana pasteurizare/maturare smantana, capacitate 160 l, din inox 1 buc
 vana procesare iaurt, capacitate 320 , din inox 1 buc
 bazin tampon pentru lapte pasteurizat, capacitate 500 l, din inox 1 buc
 masina semiautomata de dozare si ambalare lapte, capacitate 700 impachetari/h,
putere instalata 0,6 kW 1 buc
 masina semiautomata de dozat si ambalat produse vascoase la pahar de plastic,
400 impachetari/h, putere instalata 0,3 kW 1 buc
 set ustensile taiere, amestecare 1 buc
 carucior presa pentru inchegare/presare cas, din inox 1 buc
 instalatie apa glaciala 2000 l (0-10 C) 1 buc
 compresor aer 270 l/h pentru instalatia de pasteurizare 1 buc
 agregat electric pentru camera de termostatare iaurt, volum 20 mc 1 buc
 agregat frigorific pentru camera de refrigerare produse finite (+2 - +50 C) 1 buc
 centrala termica apa calda tehnologica, apa calda menajera, incalzire spatii de
productie, compusa din: cazan automat de apa calda, instalatie de ardere LAMBORGHINI,
combustibil –motorina, boiler de 300 l, vase de espansie, supape de siguranta, supape de
sens, pompe de recirculare, cos pentru fum cu inaltimea de 7 m 1 buc
Pag. 23 din 38
Mijloace auto: 2 buc pentru transportul laptelui si a produselor la consumatori,

autorizate sanitar
Utilităţi
Fabrica de prelucrare a laptelui si fabricare a branzeturilor este prevăzute cu
următoarele utilităţi:
 alimentare cu energie electrica trifazica;
 alimentare cu apa potabila;
 canalizare pluvială;
 încălzire cu generator de aer cald
Alimentarea cu apa potabila se face dintr-un put forat cu adancimea de 65 m,
echipat cu electropompa submersibila cu un debit de 0,5 l/s si inaltimea de 150 m. Apa
din put se pompeaza intr-un rezervor de inmagazinare de 5 mc, subteran, amplasat
langa put. Societatea detine contractul abonament nr. 5175/2006 incheiat cu APELE
ROMANE – DIRECTIA APELOR SIRET prin SGA Bacau. Societatea detine si
NOTIFICAREA nr. 451 /03.03.2006 pentru punerea in functiune.
Energia electrica este asigurata de E. ON Moldova S.A. pe baza de contract.
Iluminatul este de tip general, circuitele de iluminat şi prize sunt distincte. Constructia are
instalatie de punere la pamant si are asigurat iluminat natural prin ferestre cu geam
termopan si artificial cu lămpi electrice.
Energia termică - încălzirea încăperilor, apa calda industriala si apa calda
menajera se asigura de o centrala termica compusa din:
- cazan automat de apa calda tip AAC 120 care are capacitatea calorica de
120 000 kcal/h;
- instalatie de ardere LAMBORGHINI tip FIRE 9 cu combustibil lichid – motorina;
- boiler de 300 l, volum serpentina 8,4 l, presiune 10 bari, temperatura 950 C;
- vase de expansie de 80 l si 8,0 l;
- supape de siguranta;
- pompe de recirculare 3 buc;
- cos pentru fum cu inaltimea de 7 m si Φ- 200 mm;
- alimentare electrica 220 V/50 Hz.
Consumul de motorina este de 11,2 – 13,3 kg/h, volumul de apa din cazan 200
l, debitul nominal de apa 6 mc/h, suprafata de incalzire 4,73 mp, presiunea gazelor la
Pag. 24 din 38
cos 0 – 2 mm CA, temperatura gazelor la cos 163 0 C, randamentul termic garantat este
de 90%.
Dotările specifice procesului tehnologic sunt din inox alimentar conform cerinţelor
U.E.
Toate încăperile au peretii faiantati, pavimentul din gresie, cu sifoane de
pardoseala prin care apele rezultate de la spălări ale încăperilor si utilajelor se dirijează
in bazinul etanş vidanjabil.
2.3. Dezvoltări viitoare

În baza discuţiilor cu administratorul societatii, nu se preconizează în următorii ani
modificări constructive şi nici alte extinderi de activitate, tinand cont de tendintele pietii si
de situatia de criza economica.
Pag. 25 din 38
3. POSIBILITATEA POLUARII
S. C. MARLACT S.R.L. a luat fiinta pe actualul amplasament in anul 2002.

Sursele de poluare a solului şi subsolului pot fi deseurile menajere, deseurile de origine
animala, namolurile de la curatirea putului si decantoarelor prin depozitare necontrolata,
prin imprastiere, etc. Deşeurile sunt depozitate in containere, pe platforme betonate in
incinta fabricii care este betonata in intregime, de unde pot fi preluate in vederea
expedierii sau valorificarii.
Activitatea prezentă poate nu produce o poluare a solului si subsolului. Incinta
amplasamentului este in totalitate betonata.
Nu sunt disponibile analize de sol de pe amplasament pentru a se stabili nivelul
de poluare al acestuia, dar putem aprecia ca nivelul de poluare a fost ameliorat prin
lucrarile de remediere realizate: decopertari, refacerea platformelor betonate.
Putem spune ca solul din incinta în care se desfăşoară activitatea a fost parţial
afectat de o serie de intervenţii antropice care i-au modificat unele dintre caracteristicile
iniţiale, naturale, prin lucrările de construire (decopertări, betonări, tasări, etc). De
asemenea exista posibilitatea unei poluari istorice a solului ca urmare a activitatilor
desfasurate anterior, respectiv ferma zootehnica a CAP Buhoci pana in anul 1990 cand
grajdul a fost cumparat de o firma italiana care a infiintat o ciupercarie, inclusiv
prelucrarea ciupercilor.
Pag. 26 din 38
Din surse situate în exteriorul incintei

Activitatile economice din imediata vecinatate a S.C. MARLACT S.R.L. nu
prezinta efecte potentiale ale poluarii solului si panzei freatice.
Activitatea în derulare nu produce o poluare semnificativa a solului si subsolului
4. DEPOZITAREA DEŞEURILOR
Deşeurile ce pot rezulta din activitatea societatii pot fi clasificate in:

 deşeuri menajere, ce rezulta din activitatile igienico-gospodaresti ale
personalului muncitor, care se colectează intr-un container metalic amplasat pe o
platforma betonata, special amenajata in incinta si care se ridica periodic de către un
serviciu de salubrizare autorizat, cu care S.C. MARLACT S.R.L. va incheia contract de
prestari servicii.
 alte deşeuri din activităţile specifice desfăşurate în incinta ca:
- deseuri de origine animala – provenite de la resturile de pe utilaje
- deseuri de ambalaje: cutii de polietilena, folie pentru pungi lapte, bidoane
mici din polietilena sau din polipropilena, ambalaje din carton
■ bidoane din plastic de la substanţele dezinfectante si detergentii utilizati, care se
returnează la furnizori
Conform legislaţiei în vigoare deşeurile se colectează separat, pe categorii, în
locuri special amenajate. În vederea realizării cerinţelor legislaţiei se vor căuta utilizatori
sau societăţi care sa le preia deşeurile, pe baza de contracte. Evidenţa acestor deşeuri
se va realiza în conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
Pag. 27 din 38
Societatea va trebui sa-si reinventarieze deseurile rezultate din intreaga

activitate si sa realizeze evidenta acestora în conformitate cu prevederile
HG 856/2002 (ANEXELE 1 si 2), publicat în MO nr. 659/05.09.2002.
5. CONDENSATORI/TRANSFORMATORI ELECTRICI
Alimentarea cu energie electrica este furnizata de S.C.E ON pe baza de contract.

Societatea nu detine condensatori sau transformatori electrici.
6. SECURITATEA AMPLASAMENTULUI OBIECTIVULUI
Pentru iluminatul spaţiilor de lucru şi de supraveghere se folosesc surse externe de

iluminare cu lămpi fluorescente.
Incinta este închisă pe toate laturile cu gard, accesul in incintă făcându-se pe o
singură poartă. Paza şi siguranţa obiectivului pe timp de noapte şi Ia sărbătorilor legale
este asigurată de salariaţii societatii.
Acestor persoane Ie revine sarcina de a semnala, daca este cazul, şi eventuale
incidente cu impact potenţial asupra mediului, ca: începuturi de incendiu sau incendiu
(degajări de fum si pulberi), calamităţi naturale cu consecinţe directe asupra factorilor de
mediu.
În incintă nu sunt depozitate substanţe toxice sau alte substanţe periculoase.
Pag. 28 din 38
7. MĂSURI ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
Conform normelor de prevenire si stingere a incendiilor s-au luat masuri de

reducere a riscurilor cum ar fi:
- stabilirea gradului de rezistenta la foc a cladirii;
- s-au stabilit caile de evacuare in caz de incendiu.
Sursele potenţiale de aprindere pot fi:
trăsnet
 scurt circuit sau suprasarcina in instalaţia electrică
 acţiune intenţionată
Anunţarea si alarmarea in caz de incendiu se face de către personalul angajat
care va acţiona imediat cu mijloace de prima intervenţie si prin apel telefonic la Formatia
Civila de Pompieri.
Obiectivul este echipat cu următoarele dotări PSI:
 stingatoare;
 pentru fiecare autovehicul exista in dotare minim un stingator tip P 6.
Dotările PSI prevăzute se verifica periodic de către personal specializat si instruit.
Întregul personal al societăţii este instruit lunar din punct de vedere PSI, cu planul de
intervenţie PSI in caz de incendiu si cunoaşte planul de evacuare in caz de incendiu.
Societatea detine autorizatia PSI nr. 557181/2002 anexata.
8. PROTECŢIA MUNCII ŞI IGIENA LOCULUI DE MUNCA
Obiectivul functioneaza pe baza declaratiei pe propria raspundere. Activitatea

desfăşurată in cadrul obiectivului presupune respectarea normelor si instrucţiunilor de
igiena si de protecţia muncii in vigoare. Societatea detine autorizatii sanitare pentru
mijloacele de transport din dotare (19128/2007 anexata) si autorizatie sanitar veterinara
nr. 4826/2002.
Pag. 29 din 38
Sunt asigurate grupuri sanitare pentru personal si este asigurat circuitul sanitar
pentru personal. De asemenea se asigura circuitele de materie prima si produse finite
conform legislatiei sanitare si sanitar veterinare in vigoare.
Ventilaţia spatiilor se realizează natural. Iluminatul se realizează cu lămpi
electrice iar încălzirea spatiilor se face cu agent termic de la centrala termica. Personalul
este dotat cu echipament de protecţie si de lucru adecvat, utilajele sunt prevăzute cu
dispozitive de protecţie, toate utilajele acţionate electric au împământări si automate de
pornire, exista asigurate truse pentru acordarea primului ajutor si de asemenea sunt
asigurate instrucţiuni de lucru si de protecţia muncii.
Personalul muncitor va beneficia de control medical de specialitate, respectiv de
medicina muncii prin care sa se evalueze starea de sănătate a acestuia periodic.
Activitatea de protecţia muncii (instruire, asigurare echipament, instrucţiuni, dotări,
trusa de prim ajutor, etc.) este asigurată de S.C. MARLACT S.R.L. Această activitate, la
nivelul protecţiei mediului, se poate traduce prin:
- desfăşurarea numai a activităţilor specifice, la nivelul acordat prin autorizare sau
care se va autoriza, pentru a nu fi agresaţi factorii de mediu. În procesul de producţie nu
vor fi utilizate substanţe toxice sau periculoase care, prin manipularea lor
necorespunzătoare să reprezinte un pericol pentru factorii de mediu (apa, aer, sol,
biodiversitate);
- respectarea normelor de igiena la locul de muncă astfel încât să nu rezulte
deşeuri sau alte produse cu impact asupra calităţii factorilor de mediu;
- depozitarea corespunzătoare a deşeurilor pentru a împiedeca răspândirea lor în
mediul înconjurător şi ţinerea unei evidente stricte a acestora.
9. EVACUAREA APELOR
Deoarece în procesul tehnologic nu se utilizează apă, nu rezultă de pe flux ape

uzate tehnologice, care deversate (direct sau accidental) în apele din receptorii naturali
din zonă, să le deterioreze calitatea.
Societatea detine si NOTIFICAREA nr. 451 /03.03.2006 pentru punerea in
functiune. (anexata)
Pag. 30 din 38
Alimentarea cu apa in vederea potabilizarii se asigura de societate in sticle tip

PET.
Apa tehnologica (industriala) se asigura dintr-un put forat cu adancimea de 65 m,
cu teava din PVC de Φ 200 mm, cu strat deschis intre filtre de 25 – 60 m, cu filtru natural
din pietris sortat. Nivelul hidrostatic este de 38 m, nivelul hidrodinamic de 48,7 m, debitul
de exploatare 0,06 l/s (0,224 mc/h). Putul este echipat cu electropompa submersibila cu
un debit de 0,5 l/s si inaltimea de 150 m. Apa din put se pompeaza intr-un rezervor de
inmagazinare de 5 mc, subteran, amplasat langa put. Societatea detine contractul
abonament nr. 5175/2006 incheiat cu APELE ROMANE – DIRECTIA APELOR SIRET
prin SGA Bacau.
Exista si un al doilea put forat cu inaltimea de 7 m, in conservare, intrucat apa nu
corespunde calitativ.
Prin notificare sunt autorizate urmatoarele volume de apa tehnologica:
- maxim - 5,37 mczi; 0,18 l/s si 1,42 mii mc/an
- mediu – 4,59 mc/zi; 0,15 l/s si 1,21 mii mc/an
- minim – 3,53 mc/zi; 0,12 l/s si 0,35 mii mc/an
Numarul de zile de functionare este de 265/an, 8 ore/zi.
Aductiunea apei este realizata prin conducte de PEHD la rezervorul subteran. Apa
din rezervor este preluata cu hidrofor si prin conducte de OLZn dirijata in interiorul fabricii
si la consumatori.
Volumul de apa asigurat in surse pentru alimentare este de 90%:
- regim nominal V mediu = 4,49 mc/zi
- regim minim V minim = 3,53 mc/zi
- regim de restrictie V restr = 3,17 mc/zi
Necesarul total de apa:
- maxim – 5,37 mc/zi
- mediu – 4,49 mc/zi
- minim – 3,53 mc/zi
Cerinta totala de apa:
- maxim – 5,37 mc/zi
- mediu – 4,49 mc/zi
- minim – 3,53 mc/zi
Gradul de recirculare -0,0 %
Pag. 31 din 38
Apele menajere rezultate de la grupurile sanitare si din igienizarile utilajelor si

incaperilor, inclusiv din procesarea laptelui (aprox. 10 mc/luna, se dirijează într-un bazin
etans vidanjabil care are capacitatea de 75 - 80 mc. Societatea detine contractul nr.
128/01.09.2008 incheiat cu S.C. EASY SHOP S.R.L. Bacau, firma specializata si
autorizata pentru operatii de vidanjare.
Apele pluviale de pe acoperişuri sunt colectate cu jgheaburi şi dirijate cu burlane
din tabla pe platformele carosabile din vecinatatea clădirii, care sunt prevăzute cu rigole
de colectare a apelor pluviale, care ulterior intra in sol, indeosebi in zonele din incinta
care nu sunt betonate.
Conform notificarii la fiecare vidanjare trebuie determinati indicatorii de calitate ai
apelor vidanjate si tinuta la zi evidenta vidanjarilor, conditii ce nu au fost respectate.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere stabiliti prin notificare sunt:
- pH 6,5 – 8,5
- suspensii 350 mg/dmc
- CCOCr 500 mg/dmc
- CBO5 300 mg/dmc
- substante extractibile 30 mg/dmc
- detergenti sintetici 25 mg/dmc
- azot total 10 mg/dmc
- fosfor total 5 mg/dmc
- sulfati 600 mg/dmc
- cloruri 500 mg/dmc
- bacterii coliforme totale 1 milion/100 cmc
- calciu 300 mg/dmc
- magneziu 100 mg/dmc
Obligatoriu se vor efectua analize ale calitatii apei din putul forat si apelor din
bazinul etans vidanjabil.
Societatea MARLACT S.R.L. prin activitatea desfasurata de fabricare a

produselor lactate si a branzeturilor nu constituie o sursa de poluare
semnificativă pentru apele de suprafata din din zona
Pag. 32 din 38
10. EMISII ATMOSFERICE
În imediata apropiere a amplasamentului obiectivului nu sunt surse majore de

poluare a aerului. Emisia de noxe din alte surse locale (activităţi gospodăreşti, societăţi
vecine şi traficul rutier) este apreciata ca fiind redusa şi fără semnificaţie în poluarea
aerului.
Din activitatea desfăşurată poate fi nominalizata ca sursa organizata de poluare –
coşul centralei termice care asigura incalzirea spatiilor, apa calda industriala si apa calda
menajera. Cosul pentru fum are inaltimea de 7 m si Φ 200 mm. Functionarea centralei
este discontinua, functie de necesitati. Combustibilul utilizat este motorina tip M. In urma
arderii in sursele stationare, efluentii gazosi pot conţine în principal pulberi, monoxid de
carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf. Arderea combustibuluilui în centrala termică nu
constituie un poluator al aerului cu gaze şi pulberi daca instalatia de ardere realizează
randamentul termic garantat de producator de 90% . Consumul de motorina este de
11,2 – 13,3 kg/h, volumul de apa din cazan 200 l, debitul nominal de apa 6 mc/h,
suprafata de incalzire 4,73 mp, presiunea gazelor la cos 0 – 2 mm CA, temperatura
gazelor la cos 1630 C. Puterea calorifica utila a cazanului este de 120 000 kcal/h
conform certificatului de omologare nr. C4/5956/2000.
Debite, concentraţii şi debite masice de poluanti.

Menţionam ca valorile limita de emisie in cazul focarelor alimentate cu combustibil
lichid, conf. Ord. 462/1993 sunt:
- pulberi 50 mg/m3 N
- oxizi de sulf (SOx ) 1700 - 400 mg/m3 N functie de puterea termica
- monoxid de carbon (CO) 170 mg/m3 N
- oxizi de azot (NOx ) 450 mg/m3 N
Marimea de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut de oxigen al
efluentilor gazosi de 3%. Motorina utilizata este de tip M si are, conform normelor, un
continut in sulf de 0,25 % masa.
Societatea nu are efectuate determinari de gaze arse la cosurile centralelor
termice in functiune.
S.C. MARLACT S.R.L. este o sursa moderată, discontinuă, de poluare a aerului

prin gazele evacuate în atmosfera şi nu ridica probleme majore de poluare a aerului.
Pag. 33 din 38
11. IMPACTUL ZGOMOTULUI
Poluarea sonoră este definită ca fiind prezenţa zgomotului în mediul ambiant cu

repercusiuni asupra stării de sănătate şi confort a populaţiei. Vibraţiile care însoţesc
uneori zgomotul şi care pot fi produse de maşini şi utilaje în funcţiune constituie un alt
factor cu efect negativ asupra sănătăţii umane şi randamentului în muncă.
Exista sase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, asa cum il percepe un
ascultător:
 intensitate
 frecventa
 durata
 tărie sonora
 discordanţă
 iritabilitate
Dintre aceste sase caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt: intensitatea,
frecventa şi durata, celelalte caracteristici fiind subiective, care diferă mult în funcţie de
percepţia ascultătorului. Sunetul se deplasează sub forma de unde. Cu cat este mai
mare inaltimea sau amplitudinea unei unde cu atât este mai mare forţa sau intensitatea
sunetului. Cu cat este mai mare numărul de unde acustice care ating un punct intr-o
perioada data de timp, cu atât este mai mare frecventa sau tonalitatea. Intensitatea
sonora sau sunetul se măsoară în decibeli (dB). Frecventa acustica se măsoară în Hertz
(Hz); nivelul normal de auz variază de la 20 Hz pana la 20.000 Hz. Deoarece auzul
uman nu are acelaşi nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecventele, se utilizează un
sistem cu filtru de „pondere A”, pentru a regla nivelul acustic măsurat şi a aproxima
astfel acest răspuns care depinde de frecventa recepţionata de om. Unităţile de măsura
pentru nivelul acustic de pondere A sunt „dBA” sau „dB(A)”.
Nivelul noxei zgomot este reglementat prin STAS, norme pentru diverse tipuri de
utilaje, vehicule, pentru incinte industriale, etc., funcţie de natura şi tipul de zgomot.
Limitele maxime admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului d.p.d.v.
acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009 – 88 „Acustica urbana –
Limite admisibile ale nivelului de zgomot”.
Prin STAS 10 009 – 88 sunt impuse şi restricţii în funcţionarea utilajelor grele.
Pag. 34 din 38
Pentru incinta amplasamentului zgomotul va trebui sa se încadreze în valoarea

admisa de 65 dB (A) – la limita incintei
Zgomotul şi vibraţiile pot sa apăra numai în timpul lucrarilor si transportului. Pentru
a nu se depăşi limitele de toleranta admise utilajele şi mijloacele de transport folosite
trebuie sa fie supuse procesului de atestare tehnica.
De regula nivelul de zgomot se apreciaza la solicitarea obţinerii autorizaţiei
sanitare de funcţionare.
Ca surse de zgomot asociate activităţilor care se desfăşoara in incinta S.C.
MARLACT S.R.L. putem exemplifica:
 circulaţia maşinilor de transport materie prima si produse finite
 echipamentele pentru ventilaţie si răcire
Parametrul esenţial în cazul evaluării zgomotului este nivelul de presiune sonoră,
continuu echivalent, ponderat A, pe o anumita durata T.
Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct
de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009-88 şi prevăd, la
limita unei incinte industriale, valoarea maximă de 65 dB(A) (tabelul 3).
Incinta S.C. MARLACT S.R.L. se află într-o zonă industrială. Zgomotul produs prin
activitatea productivă a societăţii nu afectează semnificativ calitatea vieţii în zonele
limitrofe incintei. De asemenea utilajele generatoare de zgomot se află în construcţii
închise pentru care valoarea admisă este de 87 dB(A).
S.C. MARLACT S.R.L. nu este sursă majoră de zgomot şi vibraţii.
Consideram ca S.C. MARLACT S.R.L. nu este o sursa majoră de zgomot şi vibraţii
12. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE

In proximitatea obiectivului nu sunt cabluri de tensiune generatoare de câmpuri
electromagnetice care sa perturbe activitatea.
Pag. 35 din 38
CONCLUZII SI RECOMANDARI
CONCLUZII
FACTORUL DE MEDIU - AER :
S.C. MARLACT S.R.L. este o sursa moderată, discontinuă, de poluare a aerului
prin gazele evacuate în atmosfera la cosul centralei termice care asigura incalzirea si
apa calda şi nu ridica probleme majore de poluare a aerului, dar nu are efectuate
determinari de gaze arse la cosul centralei termice in functiune. la arderea motorinei tip
M care are un continut in sulf de 0,25 % masa, conf. Ord. 462/1993, gazele arse
evacuate la cos trebuie sa se incadreze in urmatoarele valori limita de emisie:
- pulberi 50 mg/m3 N
- oxizi de sulf (SOx ) 1700 - 400 mg/m3 N functie de puterea termica
- monoxid de carbon (CO) 170 mg/m3 N
- oxizi de azot (NOx ) 450 mg/m3 N
Impactul asupra atmosferei este apreciat ca moderat deoarece nu sunt emisii
continue, volumul producţiei este redus, centrala termica este moderna si automatizata.
FACTORUL DE MEDIU - APA

Din activitatea societăţii nu rezulta ape uzate.
Apele menajere rezultate de la grupurile sanitare si din igienizarile utilajelor si
incaperilor, inclusiv din procesarea laptelui (aprox. 10 mc/luna, se dirijează într-un bazin
etans vidanjabil cu capacitatea de 75 - 80 mc. Aceste ape se vidanjeaza periodic de
catre o societate autorizata, pe baza de contract.
S.C. MARLACT S.R.L. detine NOTIFICAREA nr. 451 /03.03.2006 pentru punerea
in functiune eliberata de APELE ROMANE Bacau, conform careia la fiecare vidanjare
trebuie determinati indicatorii de calitate ai apelor vidanjate si trebuie tinuta la zi
evidenta vidanjarilor, conditii ce nu au fost respectate. Societatea nu are in dotare statie
de epurare a apelor rezultate de la prelucrarea laptelui si fabricare a branzeturilor.
Apele pluviale de pe acoperişuri sunt colectate cu jgheaburi şi dirijate cu burlane
din tabla pe platformele carosabile din vecinatatea clădirii, care sunt prevăzute cu rigole
de colectare a apelor pluviale, care ulterior intra in sol, indeosebi in zonele din incinta
care nu sunt betonate.
Pag. 36 din 38
Societatea MARLACT S.R.L. prin activitatea desfasurata de fabricare a

produselor lactate si a branzeturilor nu constituie o sursa de poluare semnificativa si
directă pentru apele de suprafata si freatice din zonă.
FACTORUL DE MEDIU - SOL

Solul din incinta societatii a fost parţial afectat de o serie de intervenţii antropice
care i-au modificat unele dintre caracteristicile iniţiale, naturale. Exista posibilitatea unei
poluari istorice a solului ca urmare a activitatilor desfasurate anterior, respectiv ferma
zootehnica a CAP Buhoci pana in anul 1990 cand grajdul a fost cumparat de o firma
italiana care a infiintat o ciupercarie, inclusiv prelucrarea ciupercilor. S.C. MARLACT
S.R.L. are incinta integral betonata. Activităţile care se desfăşoară în incinta generează
deşeuri pentru care nu se realizeaza un management conform legislatiei in vigoare prin:
gestionarea deşeurilor, reducerea cantităţilor, găsirea de utilizatori, adoptarea unor soluţii
de distrugere ecologice, etc.
Activitatea de prelucrare a laptelui si de fabricare a branzeturilor genereaza
deseuri care nu produc o poluare semnificativa a solului si subsolului.
BIODIVERSITATEA
În zona imediat învecinată cu obiectivul nu există specii sau asociaţii vegetale şi
faunistice ocrotite.
S.C. MARLACT S.R.L. nu este sursă majoră de zgomot şi vibraţii, nu are impact
asupra florei si faunei din zona.
Din analiza documentelor înaintate in vederea autorizării pe Iinie de protecţie a

mediului şi din constatările Ia fata locului apreciem ca S.C. MARLACT S.R.L. nu
constituie un poluator semnificativ pentru mediu.
Apreciem ca pentru autorizarea S.C. MARLACT S.R.L. nu este necesară execuţia
unei evaluări a impactului asupra mediului prin Bilanţ de mediu nivel II.
Activitatea S.C. MARLACT S.R.L. prin impactul asupra mediului creeaza un
mediu supus efectului uman în limite admisibile.
Pag. 37 din 38
RECOMANDARI
■ păstrarea permanenta a curăţeniei şi ordinii in toate incaperile si
compartimentele halei de fabricaţie si in incinta;
■ S.C. MARLACT S.R.L. va trebui sa gestioneze si sa faca raportarile asupra
ambalajelor introduse pe piata lunar, conform legislatiei in vigoare (HG 621/2005 si HG
927/2005) care reglementează gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje în
vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului.
■ Societatea va trebui sa-si reinventarieze deseurile rezultate din intreaga
activitate si sa realizeze evidenta acestora în conformitate cu prevederile HG 856/2002
(ANEXELE 1 si 2) publicat în MO nr. 659/05.09.2002.
■ Implementarea unui sistem de monitorizare a mediului (apa, aer) incepand cu
cu luna martie 2009. Se vor respecta conditiile impuse din NOTIFICAREA nr. 451 /
03.03.2006 pentru punerea in functiune, eliberata de APELE ROMANE Bacau, respectiv
determinarea indicatorilor de calitate ai apelor vidanjate si tinerea la zi a evidentei
vidanjarilor si monitorizarea gazelor evacuate prin coşul centralei termice prin efectuarea
de analize de către laboratoare de specialitate.
■ Interpretarea rezultatelor analizelor pentru evaluarea conditiilor de functionare a
fabricii si procurarea unei statii de epurare a apelor uzate.
BIBLIOGRAFIE
Ghinea, D. (2000), ENCICLOPEDIA GEOGRAFICĂ A ROMÂNIEI, Ed.
Enciclopedică, Bucureşti.
Lupu, N., Văcăraşu Iulia, Brânduş, C. (1972) , JUDETUL BACĂU, Ed Academiei
RSR, Bucureşti.
Tufescu, V. (1966 ), SUBCARPAŢII, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti
Ujvari, I. (1972), GEOGRAFIA APELOR ROMÂNIEI, Ed. ştiinţifică, Bucureşti.
LUCRARI COLECTIVE:
1970: HARTA GEOLOGICĂ A RS ROMÂNIA, scara 1/200 000, foaia P. Neamt,
Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureşti
1972-1983: ATLASUL RS ROMÂNIA (hărţile: Apele subterane; Solurile; Vegetaţia),
Ed. Academiei RSR, Bucureşti
Pag. 38 din 38
1983: GEOGRAFIA ROMÂNIEI, GEOGRAFIA FIZICĂ, vol. I, Ed. Academiei,

Bucureşti;
1992: GEOGRAFIA ROMÂNIEI, REGIUNILE PERICARPATICE, Ed. Academiei
Române, Bucureşti
1992: ATLASUL CADASTRULUI APELOR DIN ROMÂNIA, p. I, coordonator
AQUAPROIECT, Bucureşti
* * * DATE METEOROLOGICE, Staţia meteorologica Bacau
Pag. 39 din 38

CUPRINS Bilant Mediu

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

CUPRINS Bilant Mediu

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

BILANŢ DE MEDIU NIVEL I 1

Beneficiar S.C. MARLACT S.R.L. Buhoci

1. Condiţiile naturale şi utilizarea terenurilor în zona

2. Istoricul zonei, activităţi prezenţe, dezvoltări viitoare pag.

3. Posibilitatea poluării solurilor pag.

4. Depozitarea deşeurilor pag. 34

5. Condensatori / transformatori electrici pag.

6. Securitatea amplasamentului obiectivului pag. 40

7. Măsuri împotriva incendiilor pag.

8. Protecţia muncii şi igiena locului de munca pag.

9. Evacuarea apelor uzate pag.

10. Emisii atmosferice pag.

11. Impactul zgomotului pag.

12. Proximitatea cablurilor electrice pag.

Concluzii şi recomandari pag.

Activitatea societatii, inclusiv cea desfăşurata la punctul de lucru, este în

Pentru realizarea acestui bilanţ de mediu de nivel I, SC BIG INTERNATIONAL

Executantul Bilanţului de mediu este S.C. BIG INTERNATIONAL S.R.L., cu sediul

1. CONDIŢIILE NATURALE ŞI UTILIZAREA TERENURILOR

1.1. DESCRIEREA GENERALĂ A AMPLASAMENTULUI ŞI POZIŢIA SA

1.2. CONDIŢIILE NATURALE DIN ZONA AMPLASAMENTULUI

1.2.1. Condiţiile geologice şi topografia locală

Harta geologica – zona Bacau

Nisipuri, gresii, argile

PONTIAN 15 Nisipuri, gresii, marne

MEOTIAN 16 m 17 Gresii, gresii tufacee, andezitice, cinerite, marne, nisipuri

KERSONIAN 18 ks Pietrisuri, nisipuri si marne

Nisipuri, gresii olitice, argile marnoase, pietrisuri

BUGLOVIAN 21 bg 22 Conglomerate, gresii, marne si carbuni

1.2.2. Condiţiile climatice şi topoclimatice

Tab. I. Parametrii topoclimatului în zona de amplasament a obiectivului

In ansamblu, clima in Culoarul Siretului, in sectorul amintit, se caracterizează

In zona imediat învecinata cu amplasamentul obiectivului nu sunt surse majore de

1.2.3. Reţeaua hidrografica

Apele freatice sunt cantonate in rocile poroase permeabile (pietrişurile si nisipurile

Tab II. Caracteristicile morfohidrografice ale râului Siret si Bistriţa in dreptul

495.2 138 2.2 526 12 413 -

Caracteristici hidrologice ale râului Siret:

1.2.4. Solurile şi utilizarea terenurilor

Solurile neevoluate (soluri aluviale si aluviuni) ocupă suprafeţele din terasele de

Solurile din zona amplasamentului obiectivului se încadrează în clasa solurilor

Solurile aluviale şi aluviunile (clasa solurilor neevoluate) ocupă terasa inferioară,

1.2.5. Vegetaţia, animalele

 vegetaţia zonala aparţinând subetajului gorunului a fost in mare parte înlăturată

În apropiere de obiectiv nu există specii de plante şi animale ocrotite sau rezervaţii

2.1. Activităţi anterioare

Capacitatea de prelucrare in prezent este de 2000 l/zi din care se obtin

Societatea detine urmatoarele licente de fabricatie:

Laptele se achiziţionează pe baza de contracte incheiate cu centrele de colectare

Punctul de lucru şi sediul administrativ se afla în localitatea Buhoci, comuna

Suprafaţa terenului este de 3168 mp care este teren curti-constructii pe care se

• ambalarea produse finite în ambalaje individuale, specifice pe sortimente:

Circuit materie prima si produse finite.

Conform datelor furnizate de societate din prelucrarea a 5000 l/zi de lapte de

a. FABRICAREA LAPTELUI DE CONSUM

b. FABRICAREA LAPTELUI BATUT

Randamentul la prelucrare este 29,83 %

c. FABRICAREA BRANZEI DULCI DE VACA

Randamentul la prelucrare este de 41,14 %

d. FABRICAREA SMANTANEI DE CONSUM

Randamentul la prelucrare este de 9,13 %

 culturi lactice – 16 g/saptamana

- camera termostatata pentru cheaguri