Aztecii

Civilizatie precolumbiana din aria mexicana

-pana spre sf paleoliticului mediu, America era un continent nepopulat
-in urama cu 20.000 de ani-gr mici de vanatori, de nomazi din continentul
asiatic au inceput sa migreze, o parte raspamdindu-se pe teritorii ale
Americii de N, o parte coborand spre Sud
-la inceputl erei noastre nu mai existau in America urme de nomadism,
incep sa se configureze civilizatii create de pop sedentare- trei au atins
nivelul de civ istorica: aztecii, mayasii si incasii. America de N-aztecii,
America Centrala-mayasii, America de S-incasii
Civilizatia azteca-ocupa aprox teritoriul Mexicului de azi, depasind
granitele in S
-prima civ centralizata si unitara d p ter Mexicului a fost cea a olmecilor
-contributia lor pp fiind crearea centrului ceremonial printer care sin
complexul de edificii religioase si tipica piramida mexica-Piramida din La
Venta
-a doua cult xicalanca(numele nu e sigur)-constructorii orasului
Teotihuacan
-civilizatia zapotecilor- pana in sec XVI-lea( dupa ce rezistasera toltecilor,
teotihuacanilor) au fost invinsi de azteci
-toate aceste civ din spatiul mexicansunt adesea cuprinse in denumirea de
civ azteca, ceea ce este gresit-aztecii find ultimi veniti
-fiind beneficiarii vastei si indelungatei experiente cult a predecesorilor sai
-aztecii- nume derivat din Aztatlan sau Aztlan, legendarul loc de origine
-se numeau ei insisi mexica(dupa numele stravechiului lor zeu
Mexi( numele mexica a fost schimbat in azteci mai tarziu de catre cronicarii
spanioli in sec al XVIII-lea)
-pornind dintr-o reg din N-V, aztecii au continuat sa migreze spre S, in
jurul, anului 1100e.n “condusi”de zeul lor protector Huitzilopochtli( se
presupune ca H fuses-se o capetenie tribala-care desig nu purta acest nume)
spre un pamant al fagadunitei.
--in acesta faza de org tribala aztecii erau condusi de preoti, jertfeau copii
zeului ploii si credeau in venirea unui Quetzalcoatl- un fel de Mesia salvator
-la inceput erau seminomazi, impartiti in 7 clanuri condusi de 4 capetenii-
sacerdot
-vorbeau limba nahuatl
Economia si societatea
-imp Aztec stapanea peste 38 de state, obiligate sa le plateasca tribute
-aveau o hegemonia incostentabila(fauritorul acestei hegemonii a fost
Montezuma) Montezuma II- ultimul imparat aztec a fost sugrumat de
conchistadorii spanioli condusi de Herman Cortes (care au distrus
Teotihuacanul, au aruncat in aer Marea Piramida, au topit sute de ob
pretioase, trimirandu-le in Spania ca lingouri)
-pamantul apartinea com agrare
-seful clanului asistat de Sfatul Batranilor distribuia in mod echitabil
fiecarei fam o bucata de pamant
- o mare parte din pamant era a monarhului, care distrubuia parcele pe
viata celor mai viteji razboinici
-erau obligatorii si prestatiile in scopul edificiilor publice
-tributul consta in primul rand in alimente, dar includea si un nr de fete de
sreviciu pt palatal regal si in special barbate destinati sacrificiilor rituale
-un nou monarh putea fi ales doar daca luase parte la razboaie, dovedise
curaj, facuse personal multi prizonieri, incoronarea se facea numai dupa
intoarcerea sa victorioasa dintr-o campanie razboinica, la ceremonia
incoronarii erau sacrificati un nr mare de prizonieri , in frunte cu cei
capturati de noul monarh
Sacrificiile umane
-cronicarii spanioli dau ca medie cifra de 20.000 de pers sacrificate in medie
annual, ex- ptr a invoca ajutorul zeilor contra conchistadorilor lui Cortes
au fost sacrificati 15.000 de oameni-fara sa se gandeasca ce forta de lupta ar
fi repr impotriva celor 600 de spanioli. –o victorie militara, sarbatoare,
incoronare, inmormantare, ospat-tot era un bun pretext ptr a adduce
sacrificii umane.
-aztecii nu faceau aceste orori pur si simplu, ci din convingerea unei
necesitati supreme, absolute, dintr-o profunda credinta religioasa. De ex
credeau ca zeul ploii ii va extermina prin sceceta daca nu ii vor fi jertfiti un
anumit nr de copii, al caror planset ii va stimula puterile. Ei erau convinsi
ca raspunsul , csaparea de orice prob o reprezenta sacriciul uman.
-forta magica a sangelui era socotita atotputernica
-victima considera ca prin acest fapt urma sa devina o parte din divinitatea
careia era jertfita( ei se consid speciali, chiar se ofereau fiind tratati
deosebit)
-forma actului depindea de zeu sau de eveniment
-forma cea mai cunoscuta de sacrificiu preluata de la tolteci era scoaterea
inimii cu un cutit de silex,apoi ii era taiat jos capul, era rostogolit pe scarile
Marii Piramide si capul ii era infipt intr-un par.
Aztecii si-au extins imperiul nu numai din mot ec sau politice, ci din
nevoia de prizoniei ptr sacrificiile umane.
-ptr razboinicul aztec capturarea de prizonieri devenise scopul principal,
astfel beneficiind de onoruri si un prestigiu social si militar
-doar dupa capturarea a 4 prizonieri primea titlul, de razbonic desavarsit,
si doar at facea parte din casta militarilor
-razboiul era consid o actiune sacrasi principul de baza al politicii
-inainte de declararea ostilitatilor aztecii trm solii la triburile pe care voiau
sa la supuna, solii prop tribului sa intre in imp aztec, asa accepte al de
divinitatile tribului sip e zeul supreme Huitzilopotchli, sa platesca annual in
2 rate un trbut-daca tribul accepta puteau sa isi cont viata cu cond resp
-daca in termen de 20 de zile rsp era negative se incepeau ac militare
-aztecii incercau sa isi inspaimante adversarii, ei nu uramarea distrugerea
oraselor sau masacrarea populatiei si nic nu foloseau sageti otravite.
-asasinatul era pedepsit cu moartea chiar daca cel ucis era un sclav
-existau cat privilegiate, cele ale fam nobile, care erau insa putine la nr, elita
intelectuala o const cea a preotilor( se ocupau de educatia fiilor de nobili si
de razbonici
-negustorii erau privilegiati
-pop de rand, oameni liberi care aveau insa interdictii absurde( nu puteau
purta vesminte de bumbac, sau bea cacao)
- urmau serbii, si apoi sclavii- puteau deveni sclavi cei care savarseau an
delicate , care din cauza saraciei se oferea sau copii care erau vanduti ca
sclavi in vremuri grele.
Negustorii erau casta cea mai privilegiata. Nu se p[uteau casatorii
decat intre ei, aveau pripriile temple, locuiau intr-un cartier rezervat lor,
erau jedecati de un tribunal al lor
-aveau delegatia de a incheia tratate comerciale si transmiteau mesaje din
partea monarhului
-uciderea unui negustor era un bun motiv ptr a declara razboi deoarece
calatoreau sub egida statului.
Baza economiei o const agricultura-era practicata cu mijl cele mai
rudimentare-nu cunosteau plugul( nu domescticisera nici un animal de
tractiune si nu cunosteau nici roata.
Mestesugurile se transmiteau din tata in fiu si erau respectate
-chiar si nobilii isi sfatuiau copii sa invete un mestesug caci numai originea
nobila nu le asigura stima in societate.
-mestesugarii erau grupati in corporatie, fiecare corporatie sub protectia
unui zeu.
-ceramistii azteci au creeat obiecte de uz comun sau religios cu uz religios,
ornamentate cu forme geometrice de obicei variate ca forma, toate acestea
fara sa fi cunoscut roata olarului.
Momentele mai importante din viata aztecilor erau insotite de
ritualuri si obiceiuri ciudate. Ceremoniile botezului constau in rugaciuni,
invocatii, consultarea horoscopului, afundarea copilului intr-u vas cu apa
dupa care I se dadea un nume si apoi trei copii mai mari alergau pe strazile
orasului strigand numele noului nascut.
-Fii nobililor si a razboinicilor de seama erau dat fie la un colegiu
sacerdotal sie unul militar.
-aztecii fiind cei dintai care au creat doua intitutii specializate in pregatirea
tinerilor.
-dupa ce ieseau tinerii puteau sa-si aleaga in mod liber orice alta ocupatie
-varsta casatoriei era stabilita la 16 ani pentru fete si 20 pentru baieti
-casatoria era permisa numai cu un membru al ai altui clan(“clanul fiind o
comunitate bazata pe legaturi de sange, o casatorie in intriorul clanului ar
fi insemnat un incest)
-dupa petirea fetei de o batrana a clanului si dupa acordul ambelor familii
mireasa era dusa in carca de petitoare la casa mirelui.
-poligamia era admisa, dar numai cei bogati si-o puteau permite,
concubinele nu aveau aceleasi drepturi ca sotia, adulterul era admis numai
barbatilor, femeia adulterina putea fi repudiate de sot. In cazul in care
femeia era sterile, ea putea fi repudiate de sot.
-femeia azteca nu era total lipsita de drepturi, putea sa se adreseze
consiliului de judecata iar daca era maltratata putea cere divort (la azteci
divorturile erau destul de frecvente.
-funeraliile unui om de ran erau simple, cadavrul era ars pe rug impreuna
cu anumite obiecte, urna cu cenusa era pastrata in casa fam, care ii celebra
memoria aducandu-I ofrande timp de m m ani
-funeralii unei capetenii imp erau in acelasi timp grandioase si barbare,
erau invitate capetenii straine care aduceau dece datului mantii
somptuoase, manunchiuri de pene pretioase si sclavi ptr sacrificiu. Corpul ii
era acoperit cu 20 de mantii de aur, I se taia o suvita de par pe care fam o
pastra ca amintire si apoi I se sacrifice un sclav care sa-I slujeasca pe lumea
cealalta. Era dus la templu unde era incinerat si mai erau sacrificati inca
un nr de sclavi 100-200 dupa imp, iar dupa un interval de zile alte sacrificii
si alte sacrificii.
-lumea de dincolo era in imaginatia lor impartita in 3 salasuri diferite-
prima pt cei cazuti pe campul de lupta, apoi celor care fusesera sacrificati si
apoi mamelor decedate in timpul nasterii(acestia fiind singuri care erau
inmormantati, restul fiind incinerati), acestia insoteau soarele in drumul
sau zilnic timp de 4 ani dupa care se preschimbau in pasari colibri.
-in cel de-al doilea salas situate pe pamant dar plin de toate fericirile
posibile intrau cei innecati cei fulgerati sau cei morti de boli grele.
-in al treilea salas intrau toti cei morti de moarte naturala care ajungeau
intr-un taram dinsprea miazanoapte dar numai dupa ce timp de 4 ani
infruntau o serie de primejdii, ultima incercare era trecerea unui lac cu
ajutorul cainelui care fusese sacrificat si incinerat sau inmormantat odata
cu stapanul sau
Locuintele marii majoritati a aztecilor era foart rudimentara. O
coliba acoperita cu stuf fara ferstre cu o perdea tinand loc de usa. Vatra
pentru gatit era afara impreuna cu cosarul pentru porumb si baia de aburi.
Baia zilnica avea un triplu rol: igienic therapeutic si religios, de purificare
rituala inaintea unor ceremonii. Aztecii din orice clasa sociala se sculau din
zori inainte de rasaritul soarelui, cand in Marele Templu incepea sa bata
toba mare de lemn. Baia de aburi era primul lucru, apoi spalarea cu
radacini de sapunarita drept sapun, asta intr-o vreme cand europenii nu
faceau baie nici macar odata pe luna. Casele celor mai instariti,
razboinicilor de vaza, negustorilor, mestesugarilor bogati, nobililor,
principalilor sacerdoti erau din piatra bruta, peretii fiind tencuiti si chiar
zugraviti. Casele aveau mai multe camere(incaperi) curte interioara etc. .
Palatul regal era de proportii vaste si de un lux uluitor. Chiar Cortes a
afirmat ca in spania nu exista nimic asemanator. La rege I se pregatea
p[este 30 de feluri la fiecare masa. Peste 3000 de portii pentru garda
palatului.
-in panteonul unei civilaztii a carei economie era bazata pe agricultura,
fireste ca cele mai numeroase erau divinitatile agrare. Cel mai popular era
Tlaloc stapanul tunetului fulgerului zapezii si grindinei.
-divinitatea suprema insa, zeul official considerat patronul poporului ales
aztec era Huitziilopochtli, osarele care in fiecare zi lupta contra noptii, raul
razboiului. Urmau apoi in ordinea importantei srtabilite official de sacerdot
zeul secetei si al abundentei Tezcatzlipoca(oglinda fumurie) apoi “sarpele
cu pene de quetzal” Quetzeltcoatl.
-zeul creator Tonacatecutli – dupa ce a creat 600 de zei a hotarat impreuna
cu ei sa il ceerze pe om, l-a creat din pamant stropit cu sangele daruit de
ceilalti zei.
-casta sacerdotala, atotputernica era nu numai foarte influenta si favorizata
ci si foarte numeroasa, fiecare zeu avand templul sau si sacerdotii sai.
Preotii erau oregatiti in cadrul unei discipline extreme de riguroase,
impinsa pana la cruzime ( au fost unele cazuri cand tinerii au fost pentru
motive de indisciplina chiar spanzurati, strapunsi cu sageti sau chiar arsi de
vii
-ideea religioasa a dominat in mare masura si arta, un element original
fecvent si characteristic fiind piramida. Este o gramada de pietris si
bolovani acoperita cu un rand de blocuri neregulate sau regulate prinse cu
mortar si reprezinta baza unui sanctuar situate pe platforma din varful
edificiului.