Moartea

Scris de Editor VOPUS

CE SE DISTRUGE ŞI CE
CONTINUĂ
În decursul existenţei, diferite tipuri de
energie curg prin organismul uman.
Fiecare tip de energie are propriul său
sistem de acţiune; fiecare tip de
energie se manifestă la timpul său. La
patru luni şi jumătate de la concepţie,
se manifestă forţa motrice şi
musculară; aceasta se relaţionează cu
naşterea funcţiei respiratorii şi pulmonare.
La zece luni şi jumătate, creşterea cu toate
metabolismele ei minunate şi ţesuturile
conjunctive. Între cei doi ani şi trei ani ai
copilului, se închide fontanela frontală a
copiilor nou-născuţi, sistemul cerebrospinal
rămânând de fapt perfect format.

În timpul primilor şapte ani, se formează personalitatea umană. La 14 ani apare

energia personală curgând în mod dominator prin sistemul neurosimpatic, la 35
de ani, apare sexul în forma sa transcendentală de emoţie creatoare. Ajungând la
această vârstă, atunci putem fabrica ceea ce se numeşte Suflet. Omul obişnuit
nu are Suflet, mai bine zis, încă nu este om, nici nu are Suflet.

Animalul intelectual în mod fals numit om normal, este o maşină controlată de

legiunea „Eu-lui”; acesta este pluralizat. „Trebuie să citesc o carte”, spune funcţia
intelectuală. „Mă duc la o partidă de fotbal”, spune funcţia motrice; „mi-e foame,
nu mă voi duce nicăieri”, declară digestia; „prefer să merg la o femeie”, declară
EU-L pasional etc. etc. etc. Toate aceste EURI se ceartă între ele. EU-L care
astăzi jură fidelitate Gnozei, este înlocuit de altul care urăşte Gnoza. EU-L care
astăzi adoră o femeie, este înlocuit mai apoi de altul care o detestă. Numai
fabricând SUFLETUL stabilim un principiu permanent de conştiinţă înăuntrul
nostru înşine. Acela care are Suflet trăieşte conştient după moarte. Sufletul poate
fi creat prin acumularea energiei cele mai subtile pe care organismul o produce şi
prin cristalizarea ei prin intermediul unor supreme eforturi, pentru a deveni auto-
conştient în mod total şi definitiv. Din nefericire animalul intelectual numit om,
iroseşte neîndemânatic această energie în plăceri, frici, mânie, ură, invidie,
pasiuni, gelozii etc.

Este urgent să se creeze voinţa conştientă, este indispensabil să supunem toate

gândurile şi actele noastre JUDECĂŢII INTERNE. Doar aşa putem crea ceea ce
se numeşte Suflet. Avem nevoie să ne auto-cunoaştem profund pentru a crea
Sufletul.

RAZA MORŢII
Raza Morţii reduce, aşa-zisul om, la o simplă
chintesenţă moleculară. Aşa cum o tonă de flori
se poate reduce la o simplă picătură de esenţă
de parfum. Energia morţii, fiind foarte puternică,
distruge total organismul uman. Este un curent
de un voltaj atât de înalt, încât inevitabil distruge
organismul când ajunge să circule prin acesta.
Aşa cum un trăsnet poate să despice un arbore,
tot aşa Trăsnetul Morţii reduce la cenuşă corpul
uman; este unicul tip de energie la care
organismul nu poate rezista. Acest trăsnet
conectează moartea cu concepţia; cele două
extreme se ating. Când esenţa se desprinde de
vechiul corp, sub impactul teribil al Razei Morţii,
se produce o tensiune electrică
înspăimântătoare, pe o notă cheie, al cărei
rezultat axiomatic este mişcarea şi combinarea
genelor determinante ale viitorului corp fizic. În acest mod constituentele subtile
ale ovulului fecundat, se aranjează într-o dispoziţie corespunzătoare, având ca
bază tensiunea electrică şi nota cheie a morţii.

CEEA CE CONTINUĂ
Două lucruri merg în mormânt: primul este
corpul fizic, al doilea este personalitatea
umană. Aceasta din urmă, cum am spus
deja, se formează pe parcursul primilor
şapte ani ai copilăriei şi se întăreşte odată
cu experienţele. Uneori personalitatea
bântuie prin cimitir; alteori iese din
mormântul său, când rudele sale o
vizitează şi îi aduc flori. Dar treptat
personalitatea se va dezintegra.
Personalitatea este energetică şi atomică.
Personalitatea este trecătoare. Nu există
nici un viitor pentru personalitatea
defunctului, ea este muritoare.

Personalitatea nu se reîncarnează.
Personalitatea este fiica timpului său şi
moare în timpul său. Aceea care continuă
este ESENŢA, adică, “fantoma mortului”. Înăuntrul respectivei fantome, se
desfăşoară "Ego-ul" reîncarnat, Eu-l, Eu-l însuşi. Acesta din urmă este legiune de
diavoli ce continuă. Este fals să ne divizăm între două “eu-ri”, unul de tip inferior şi
altul de tip superior. “Eu-l” este legiune de diavoli, care se desfăşoară în mod
normal înăuntrul nostru înşine, asta e tot.

Se vorbeşte mult în literatura ocultistă de un “Eu” superior, de un “Eu” divin, dar

se dovedeşte că acel “Eu” superior nu este cutare “Eu”. Seitatea divină
transcende orice exacerbare a eu-lui. Aceea ce nu are nume profan, este Fiinţa,
Intimul.

Esenţa este moleculară, esenţa, fantoma mortului trăieşte în mod normal în

lumea moleculară, aşadar murind, ieşim din lumea celulară şi intrăm în lumea
moleculară; în lumea moleculară folosim un corp molecular.

"Cartea tibetană a morţilor" spune următoarele:

O, nobil fiu…actualul tău corp e un corp de dorinţe…nu un corp din materie

grosieră, astfel încât acum ai puterea de a trece prin blocuri stâncoase, dealuri,
pietre, pământ, case şi chiar prin Muntele Meru fără să te împiedici de nimic…ai
acum puterea acţiunilor miraculoase care, totuşi, nu este fructul vreunui
Shamadi, ci puterea venită asupra ta natural…tu poţi să fii instantaneu în locul
dorit; ai puterea de a te transfera în timpul în care un anumit om şi-a îndoit sau
şi-a întins mâna. Aceste diverse puteri de iluzie de schimbare de formă, să nu le
doreşti, să nu le doreşti.

CORPUL VITAL
În organismul uman există un corp termo-electro-
magnetic. Acesta este Corpul Vital. Respectivul
corp este baza vieţii organice. Nici un organism
nu ar putea trăi fără Corpul Vital. Fiecare atom
al Corpului Vital pătrunde înăuntrul fiecărui atom
al corpului fizic, pentru a-l face să vibreze intens.
Toate fenomenele chimice, fiziologice şi
biologice, orice fenomen de percepţie, orice
proces metabolic, orice acţiune a caloriilor etc.,
îşi au baza în Corpul Vital. Acest corp este
realmente secţiunea superioară a corpului fizic,
corpul tetradimensional. În ultima clipă a vieţii,
respectivul corp iese din organismul fizic. Corpul
Vital nu intră în mormânt. Corpul Vital pluteşte
aproape de mormânt şi se va dezintegra lent, pe
măsură ce se dezintegrează cadavrul. În
mormânt intră doar cadavrul şi personalitatea
defunctului.
Corpul Vital are mai multă realitate decât corpul fizic. Ştim foarte bine că la
fiecare şapte ani corpul fizic se schimbă total şi nu rămâne nici un atom vechi în
acesta. Însă, Corpul Vital, nu se schimbă. În amintitul corp sunt conţinuţi toţi
atomii copilăriei, adolescenţei, tinereţii, maturităţii, bătrâneţii şi decrepitudinii.
Corpul fizic aparţine lumii celor trei dimensiuni. Corpul Vital este corpul celei de-
a patra dimensiuni.