artritele infectioase

Artrita septica
Artritele septice sau artritele infectioase sunt provocate de un germene care a patruns in
articulatie fie pe cale sangvina de la un focar infectios situat la distanta, fie accidental, cu
ajutorul unei rani deschise, chiar a unei infiltratii. Acestea sunt aproape intotdeauna
monoartrite umflata, calda, uneori rosie, articulatia atinsa devine repede dureroasa astfel
incat face imposibila orice miscare bolnavul are febra, insotita de frisoane. Cand se
suspecteaza o artrita septica la un subiect, acesta trebuie sa fie izolat, iar germenele in
cauza sa fie identificat cat mai repede posibil. Aceasta identificare va fi facuta prin
hemocultura daca germenele a putut fi transmis pe cale sangvina, prin prelevare
ginecologica, urinara, din gatlej sau din orice eventual focar infectios (dentar, sinuzal,
cutanat etc.) si/sau prin punctie a articulatiei pentru a studia lichidul sinovial si a-l pune in
cultura.

Artrita reactiva
Generalitati Artrita reactiva se defineste ca fiind artrita care apare la 1-4 saptamani dupa o
infectie enterala sau urogenitala, mai ales la persoanele cu HLA B27. Artrita reactiva are 2
aspecte particulare: - se deosebeste de artritele infectioase deoarece in cazul artritei
reactive nu s-a obtinut cultura de bacterii viabile din articulatie - exista si artrite reactive
care nu pot fi clasificate ca spondiloartropatie seronegativa pentru ca au alta poarta de
intrare si nu sunt asociate cu HLA B27: artrita din reumatismul articular acut (artrita
reactiva infectiei cu streptococ). In prezent sunt considerate artrite reactive doar artritele
care pot fi clasificate ca spondiloartropatii seronegative. Debutul acestei afectiuni este in
jurul varstei de 20-40 de ani cu o incidenta de aproximativ 30-40/100000, fara
particularitati legate de rasa si sex.

Cauze
In aparitia artritei reactive sunt implicati 2 factori: genetic si infectios. Factorul genetic este
reprezentat de HLA B27. O alta gena care este implicata in aparitia artritei reactive este
TAP (transportatorul peptidului antigenic). Factorul infectios consta in germenii care au
aceleasi caracteristici: au capacitatea de a sintetiza lipopolizaharidul, adera usor la
membrana celulara si invadeaza celulele mucoasei intestinale sau urogenitale persistand la
nivel intracelular. Dintre bacteriile enterale amintim: Shigella flexuri, Salmonella,
Campylobacter, Yersinia. Bacteriile urogenitale implicate in aparitia artritei reactive sunt:
Chlamydia Trachomatis, Ureaplasma urealyticum.

Simptome
Factorul care declanseaza artrita reactiva este infectia enterala exprimata prin diaree sau
infectia urogenitala cum ar fi, uretrita, prostatita, epididimita, vaginita, cervicita si care sunt
exprimate prin scurgere mucopurulenta, disurie. Dupa aproximativ 1-4 saptamani de la
debut pot aparea manifestari sistemice, articulare si extraarticulare. Manifestarile sistemice
constau in stare generala alterata, fatigabilitate, scadere in greutate, anorexie, febra pana la
39 de grade.
Manifestarile articulare sunt:
- artrita periferica, aceasta putand fi monoarticulara sau oligoarticulara asimetrica si
afecteaza articulatiile mari ale membrelor inferioare (genunchi, glezna) are caracter acut,
migrator fiind insotita de semnele de inflamatie. Artrita periferica poate avea si caracter
cronic, insa mult mai rar si afecteaza articulatiile mici sau cele de la nivelul membrelor
superioare
- artrita axiala: sacroileita (exprimata prin durere la nivelul feselor) insotita de spondilita
(dorsalgie cu caracter inflamator)
- entezita: talalgie (tendinita ahiliana) durere toracica (inflamatia insertiei muschilor
intercostali pe coaste), durere la nivelul crestelor iliace
- dactilita: tumefierea unui deget (sinovita, periostita)
- hipertrofia musculara la cvadriceps si apare rapid in artrita genunchiului.
Manifestarile extraarticulare pot fi cutaneomucoase (keratoderma blenorrhagicum –
manifestata prin vezicule clare pe fond eritematos cu localizare la nivelul palmelor si
plantelor). O alta manifestare este balanita circinata (ulceratie superficiala, margine
neregulata, nedureroasa cu localizare pe gland sau canalul balanopreputial). De asemenea
pot aparea ulceratii nedureroase la nivelul tractului digestiv (cavitatea bucala). In artrita
reactiva poate fi prezenta uretrita sterila, prin mecanism imun. In artritele determinate de
Yersinia poate aparea eritemul nodos. Alte modificari extraarticulare sunt cele unghiale
(modificari de culoare, hiperkeratoza, onicoliza asemanatoare cu cele din psoriazis),
oculare (conjunctivita si uveita anterioara). Conjunctivita poate preceda afectarea
articulara, intalnindu-se in doua treimi din cazuri, este precoce, bilaterala, recurenta. Uveita
anterioara, spre deosebire de conjunctivita este frecvent unilaterala, avand un risc crescut
de cronicizare. Manifestarile cardiace apar la mai putin de 10% fiind conseciinta
inflamatiei radacinii aortei determinand insuficienta aortica, tulburari de conducere
atrioventriculare. De asemenea pot fi intalnite si manifestari renale ca de exemplu
glomerulonefrita mezangiala cu depozite Ig A, amiloidoza. Manifestarile neurologice
asociate artritei reactive pot fi neuropatie periferica, mielita transversa, encefalita.

Investigatii
Analizele de laborator pot arata sindrom inflamator: VSH mai mare de 60mm/h, proteina C
reactiva pozitiva, leucocitoza (10000-15000/mmm3), anemie datorita inflamatiei cronice,
trombocitoza. Analiza lichidului sinovial poate evidentia exudat cu leucocite 5000-
50000/mm3 cu predominanta polimorfonuclearelor, glucoza este redusa, complement
crescut si culturile sunt negative. Imunologia evidentiaza factor reumatoid negativ,
anticorpi antinucleari negativi si HLA B27 pozitiv la 60-80% din cazuri. Examenul
radiologic al articulatiiei implicate in faza acuta evidentiaza modificari nespecifice,
osteoporoza juxtaarticulara, tumefierea partilor moi. In faza cronica la examinarea
radiologica se constata periostita, eroziuni marginale, anchiloza, entezita, sacroileita
unilaterala.

Diagnostic
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe examinarea clinica, anamneza care are un rol foarte
important precum si pe analizele de laborator – prezenta sindromului inflamator si a
serologiei pozitive. Diagnosticul diferential trebuie facut cu artrite infectioase, in special
cea gonococica (frecvent intalnita la femei) fara asociere cu HLA B27 care este
poliarticulara, fara entezita precum si cu alte spondiloartropatii seronegative: artrita
psoriazica (teren genetic variat, evolutie cronica, modificari radiologice caracteristice.

Tratament
In cazul artritei reactive tratamentul recomandat este cel cu antiinflamatoare
nesteroidiene. Antinflamatoarele nesteroidiene in doze mari (indometacin 150 mg/zi,
diuclofenac 150mg/zi) se recomanda in 2-3 prize pana la remiterea artritei. In cazul
intolerantei la antiinflamatoare se recomanda Coxibii (celecoxib).
Corticoterapia se realizeaza intrarticular (dupa eliminarea lichidului sinovial se introduce
corticosteroid depozit), perilezional (in entezita)sau in pulsterapie cu metilprednisolon in
pusee acute sau atunci cand se asociaza si alte manifestari extraarticulare.
Administrarea tratamentului cu corticosteroid pe cale orala are eficienta redusa sau este
ineficienta.
In cazul artritei reactive cronice tratamentul consta in antiinflamatoare nesteroidiene si
terapie remisiva – Sulfasalazina 2-3 g/zi sau Methotrexat 7,5-20 de mg/zi sau Azatioprina
1-2 mg/zi.
Antibioterapia este utilizata in cazul prezentei infectiei.
Infectiile enterale se rezolva spontan cu exceptia infectiei cu Shigella. Se recomanda
fluorochinolone (ciprofloxacina 500mg de 2 ori pe zi timp de 7-10 zile).
Infectiile urogenitale se trateaza cu tetraciclina (doxicilina 100 mg de 2 ori /zi timp de 7
zile) cu tratarea concomitenta si a partenerilor sexuali.
Manifestarile tegumentare pot fi tratate cu keratinolitice, corticoizi topici sau cu
methotrexat.
In cazul conjunctivitei terapia recomandata este cea cu corticoizi locali iar uveita anterioara
necesita si midriatice.
Daca sunt prezente afectiuni cardiace se instituie pulsterapie cu metilprednisolon iar in
cazul cronicizarii se impune implantarea unui stimulator cardiac permanent sau proteza
valvulara aortica.

Evolutie
Artrita reactiva este cel mai frecvent acuta fie ca puseu autolimitat – pacientul prezinta
doar un episod in evolutie sau pusee de boala intermitente cu restituitrrea ad integrum
intre puseele de boala. Rareori apar forme cronice cu evolutie ondulanta fara perioade de
normalitate intre atacuri. Formele severe, distructive apar foarte rar cu spondilita
secundara. Scorul prognostic ne arata daca evolutia artritei este severa. Scor peste 7 puncte
evidentiaza artrita reactiva severa:

- prezenta coxitei – 4 puncte

- VSH mai mare de 30mmm/h – 3 puncte
- limitarea mobilitatii coloanei vertebrale lombare – 3 puncte
- raspuns slab la AINS – 3 puncte.
- dactilita – 2 puncte
- oligoartrita cu debut la varsta sub 16 ani – 1 punct.
Colelegiul romano –catholic “ Sf. Iosif”
POSTLICEALA SANITARA
CL- 2A

Referat
Artritele infectioase

Elev : Rotaru Adrian C-tin

Coordonator : Dr. Elena moldovan

Data : 09.11.2010