Atractii turistice

Muntii Carpati
 Cuprins:
 -despre muntii Carpati
 -clima muntilor Carpati
 -diviziunea muntilor carpati
 -bujorul romanesc
 Muntii Carpati
 Munţii Carpaţi reprezintă un lanţ
muntos, aparţinând marelui sistem
muntos central al Europei. Carpaţii
cuprinşi între Bazinul Vienei (care-l
separă de lanţul alpin) şi culoarul
Timokului (care îl separă de Stara
Planina, în Peninsula Balcanică)
formează un arc cu o lungime de
1500 km şi o lăţimea maximă de 130
km, desfăşurându-se pe 6° în
latitudine şi aproximativ 10° în
longitudine. Se întind pe teritoriul a
şapte state: Austria, Cehia, Slovacia,
Polonia, Ungaria, Ucraina, România
şi Serbia.
 Carpaţii se înfăţişează ca fiind nişte
munţi mijlocii sau scunzi, doar câteva
sectoare depăşind 2000 de metri în
altitudine.

 Despre m-tii Carpati
 Cel mai înalt vârf al întregului lanţ Carpatic este Vârful
Gerlachovský, 2655 m, în Slovacia - Munţii Tatra, iar în
România este Vârful Moldoveanu, având 2544 m,
situat în Munţii Făgăraş din Carpaţii Meridionali.
Spre deosebire de Alpi, Carpaţii au mari depresiuni
intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor
suprafeţe întinse, acoperite cu pajişti. Carpaţilor le
aparţine şi cel mai mare lanţ vulcanic din Europa.
Alături de rocile cristaline şi eruptive o mare extensiune
o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante
domoale
 Clima muntilor Carpati
 Din punct de vedere climatic, Carpaţii se înscriu în zona climatică
temperat-continentală, prezentând nuanţe diferite, ca urmare a
desfăşurării în latitudine, longitudine şi altitudine.
 Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare
altitudinală, ceea ce generează o scădere a temperaturii şi o
creştere a cantităţii de precipitaţii, pe măsură ce altitudinea creşte.
Temperaturile medii anuale oscilează între 8°C la poalele munţilor
şi -2°C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală de
precipitaţii oscilează între 750 mm şi 2000 mm. La altitudini de
peste 2000 m, precipitaţiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub
formă de zăpadă.
 În partea nordică se resimt influenţe climatice baltice, în vest
oceanice, în est influenţe climatice dinspre Câmpia Rusă (reci şi
uscate, iarna), iar în sud mediteraneene
 Geologia
 Carpaţii s-au format concomitent cu întregul sistem alpin, în vastul
geosinclinal dintre Platforma Rusă (în est), orogenul caledono-
hercinic (în vest) şi scutul african (în sud). Începând din cretacic,
în formarea Carpaţilor au avut loc mai multe faze de mişcări de
înălţare, aparţinând orogenezei alpine.
 Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului,
dezvoltându-se pe un mozaic de roci (şisturi cristaline, roci
vulcanice, roci magmatice şi roci sedimentare).
 Ca şi în Alpi, Apenini sau Munţii Scandinaviei, în Carpaţi se
găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic şi calcaros, forme
de relief glaciare relicte, un relief structural şi petrografic variat.
 Diviziunile muntilor
Carpati
 Cea mai mare diviziune o constituie Munţii Tatra.
 O mare parte din vestul şi nordul Carpaţilor Vestici Exteriori din Polonia, Ucraina şi
Slovacia sunt tradiţional numiţi Beskids.
 Graniţa geologică dintre dintre Carpaţii Vestici şi cei Estici, parcurge aproximativ
linia (de la sud la nord) dintre oraşele Michalovce - Bardejov - Nowy Sącz - Tarnów
. În harţile vechi graniţa era mai la est - la linia (de la nord la sud) trasată
de râurile Sanna şi Osława (Polonia) – oraşul Snina (Slovacia) – Tur'ia (Ucraina).
Biologii, totuşi, mută graniţa şi mai la est.
 Graniţa dintre Carpaţii Estici şi cei sudici e formată din Pasul Predeal, sudul
Braşovului şi Valea Prahovei.
 Ucraineni folosesc termenul de „Carpaţii Estici” doar pentru Carpaţii Ucrainei (sau
Carpaţii Păduroşi), în principal pentru zona aflată pe teritoriul lor (până la Pasul
Prislop), în timp ce românii folosesc termenul de Carpaţii Estici (Carpaţii Orientali)
pentru a face referire la zona cuprinsă de la graniţa cu Ucraina spre sud.
 Muntii Tatra
 Ocrotirea naturii
Bujorul românesc (Paeonia Peregrina var. Romanica) este o specie de bujor
 în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia
prezentă
şi sudul Moldovei. Floarea roşie are petale mai puţine decât bujorul de grădină.
Este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecţionată. Se găseşte în
parcurile naţionale din pădurea Comana în locurile însorite.
 Proiect realizat de Grumezescu Stefan