Professional Documents
Culture Documents
VIDE
Tasarea totala se poate considera ca fiind surna a trei COITI p nente: =s·I + C + (1) s, = tasarea instantanee sau tasar a elastica: -core punde rnomentului aplicarii incarcarii ; - in cazul paminturilor argiloase saturate, e produce in conditii ned 'enate ca urmare a deformati i elastice sub VO!UJTI con tant
s,
tasarea din cons lidar prirnara : - se produce in paminturile saturate de p nTI abil itat red It a , ca urrnare a r ducerii volumului de g luri prin eliminar _a ap i din pori I ina la disip r c mpleta a pre iunii in
c a apei din p r i .
S
cundara : - so produce ell vit za Ioarte redusa ,sub fort efectiv constant, dupa di iparea cornpl t a
pre
1Lll111 U1
exc
- -- -- -~ - _._--I----__
-------L.=-=--..._s
~j
'S':
Fiz. 1
(1) Particularitati
... In cazul paminturilor nisipoa e, cota principala din valoarea tasarii tota1 0 reprezinta tasarea
in timp avind
.. In cazu] pamlnturtlor argiloase eompre ibile trebuie avute in vedere toat cele trei componente ale tasari i . In cazul argilelor organice si turbelor tasarea din con lidar ecundara poate atinge valori cornparabile eu tasarea din consolidare primara (s, == c).
(2)
aracteristicile
metodele semiempirice de calcul a~tasarii totale , in conditii dr nate pentru orice tip de pamint .
aract ri tici 1- de ela ticitate in eforturi t tale ( II v, ) uti! izeaza fa calculul tasari i in tantanee a paminturilor argil a e aturate, pe baza formulelor teoriei lasticitatii . .. Caract ri tic He de ela ticitat in eforturi .fective ( -, .v") int utilizate in calculul tasarii total in conditii drenate p ntru paminturile care prezinta o cornportare cvasi-liniara ( nisipuri ind sat ,argile suprac n olidate). ...
i!!!!
."
• '
•
•
'!I. ...
..
~I.
t
4o
I.
,
If.
..
iii.
4··
I
",..
ill·
• • I ~ .J
:11
I..
_
I
'""..
".
'J
I
..
mJJjl>JjjI)JJJnlfl,'ml
I"
. .
•
.. m •
... .
I
,j!
.
•
;;111>.»7
'n,h".
"
III
'
-_"Z,
a.
Fig. 2
'TASA.REA ELASTIICA
Q'
.,
)]
IE
(c)
(e) lntroducind in ecuatia (4) valorile Eu si Vu corespunzatoare solicitarii in conditii nedrenate .,.se obtine valoarea tasarii instantanee : Si = Io·It·q·,o.·(l-v.?) I Eu (5)
grosimi Flu a stratului deformabil ; c) Tasarea imediata a stratul ui @ se caleuleaza ell ecuatia (5) in care 1]= IIA'"" 11U, iarcaracteristicile de
deformabilitate sint cele corespunzatoare acestui strat .
•
'_.,
,'-"'-'
I
..
~
Ii
J j
-'
.
~
.'
Ii
..
Fig. 4
( ••
a formulelor t oriei ela ticitatii in cazul t r nurilor stratificate con ta in inlocuirea pachetului de strat _.din cuprinsul zonei active a fundatiei eu un singur
st1'at avind
Young:
valoar
111
di a modulului lui
Lirnita inti rioara a zon i active definita ea adincim a pina la care e re imte efectul inearcarii tran mi de fundati, ia de reguIaegala cu adincim a la care te indeplinita conditia :
rtul unitar v rtical din incarcar -a data d fundatie O'gz e te efortul ef ctiv vertical din arcina g ologiea (fig.5) .
en
... E,
"
•I
hi/2·
hi/2._
-----~,
~ig.5
~ORIA CON
LI A .
1
"
t -
1
,
• '"
.'"
~ -
...
~ ..
4·)
"'I.'~~., I
;or • '
"',-"
.. , Ni~ip"
.:'': -" ': •
~-
..
.'
'--~.~~~~~_. .,.- .
' ,#. :~. " .......
.:.
.. ..
I.
~_ V'
. .'
I.
. ..;.
* : '
..
", ",
' ~..
,~' •- ~ •• '
.'
':'"
f
.
":'
'
.'
•
••
...
..
===Ar_i;}'(; ---,--
f.l
==
---- -----.--
~tF
o
,
fifo rf
t·o
H
(1.
~..lJ
f--Ilu
X
'1=
:,
I
"'\.
ia'
,(
f>O
D.
tJ{j
o
, , I I , ,
1 ~forf t
"
i.l'~
c.
Db ervatii:
- Procesul de transfer treptat al efortului aplicat de la apa din pori catre cheletul s lid al parnintului p arta numele
de proce d
COil
olidare,
re, est in otita doer
stere
_, onsolidar aeon nituie un proces caracteristic paminturilor arglloase saturate, ell permeabilitate foarte scazuta . - La nislpuri nu poate vorbi de con olidare deoarece , ca urmar _ a p rmeabilitatii mari a ace tor paminturi , apa este
D1 LUL M CANI
ERZA HI
Analogie :
Resortul c) cheletul solid I pamintului Apa din va r? Apa din porii pamintului
Inoteze :
J • Pamintul e t omogen;
lid al pamintului
int
..
'. ....
-~ (f'
:._:,':: .•.' _.. . -. .-. -' ,'.:..' ::- '..-: .- .: ::. .~.~: .::: .
7
,
J J
1.
= cr terea efortul ui f ti v u = pre iun a in xc a apei din pori "Viteza d curg r a apei prin elernentul de volum dxdydz conform legi i lui Darcy, este :
(J
v == k·j = - k·(oll/O"Z)
= -(k1"{w)·(8u/Sz)
JUl11
..
onditia d continuitat
egaIa cu variatia
considerat
in intervalul d timp dt .
80"'/8t
= (oo/.&) -
8G"~ = 0
- (00-'/01):: - (8U/8t)
iale :
,n,,(ou/ot) = (klYw)·{82u/OZ2)
au
Cv
= kI(mv·yw) .
onditii initiate si de contur : - pentru t > 0 s i z = 0 : u = 0 - pentru t > 0 i z = 2d : u = 0 - pentru t = 0 si 0 < z < 2d :u = u, , u, = pr si un a initiala in exc s apei din pori gen raJ functie de "z" .
-------
care este in
. 0 bserva tii :
... -volutia procesului de consol idare poate fi urmarita reprezemind curbele de variatie ale presiunii neutre "u" functi . de adincimea "z" pentru div rse valori ale timpului 't' . Ac t curb se num c izocrone .
Ansarnblul
constituie
---I
......
pie zograful
procesului de consolidare.
III ef
101 .... ,. I• ., •••
~~_'r
ponla'j#': . ~ .
'r '.
'11 ~,. "" III
-1
\7.
presnmeo
.
d'
drenqj 03imp/u
'77777~r
In
""
pret$/uneQ
h,dro.,.faflca
olutia u tiei con olid rii m noa ial te data functie de do i pararnetri : a) Faetorul de timp : Tv = (cv·,t) I d2 t = timpul curs de Ia apl i area incarcarii ; d = lungimea maxima a drumului d dr naj parcurs de
apa in xc s din p rii parnintului .
b) Gradul d con olidare : U, = 1 - (u lUi) 1.1 = valoarea presiunii in exces la 0 adincime "z" si la timpul "t" ; u, = val area initiala a pr siunii in exce la aeeea i dincime. In pr Iemele practice intereseaza valoar a rnedie a gradului d con olidar pe intr aga grosime a tratului de
argila : U" = s, / s,
s, = ia area din consolidare primara la timpul 't" Sc = ta ar a finala din c n olidare primara .
Ofo
OZO
I
lIv
--- - --I
1"-- ...
-...... -......
...._
-....,
<, r"-",
i!
r---r-.
I'-.!,)
~t}
(71;1)
tJ.6fJ
I
,,' r-,"
"-
\
~
~ DW
......
O7lJ 040
-,
1\
1'\f\
r-,1'\ \
,I'
t\
1.00 DODt
~
/ 2
.f.
II
LE
numeric cu
Avantaje:
- Met da pate fi aplicata pentru orice distributi initiala a presiunii in e c s a apei din p ri ; - Metoda po ate f aplicata la situatiile in care incarcarea este
MP
,~
I
l.L1f'=t/~·
~
~
_ 1,
9
I:
_J._
I
I
I
__
~, --.6- - - I
I
I
_N
II
I I
: I
I
I
.
I ~
I
I
~,UI-!d- ~-
----9- -I
II
-60';j_+!_ I
I
I I
~- --I
i = p ziti p adincime ; 0 <i < m j = pozitia in timp ; 0 <j < n (Du/8t) = ( Ij,j+L - Ui~j) / At (82u/SZ2) = ( Ui-l,j .. 2Ui,~+ UiH,j (1) (2)
I Az2
+ Ui+l,j
(3)
Observatii :
- cuati (3) trebuie modificata pentru cazul punctelor ituate p un contur imp rrneabil ; Deoar ce in directie p rp ndiculara la conturuI impermeabil nu are I nici 0 d plasare a apei din pori rezulta : 80/ oz = 0 au in diferent finite: (Ui-l,j- lIi+J,j) I (2Az) = 0 - Deci pentru orie punet de p conturul imp rrneabil :
Ui-l,j
- In ace te onditii ecuatia (3) d vine: lIj,j+1 = Uj,j + (C\l·~t I L\z2)·(211i~lj - 2uj"j)
= Ui+l,j
RAB REA PROCE LUI DE CON 0 I· ARE CU AJU IORUL DRENURlLOR. V R leA
- Drenurile verticale grabesc procesul de consolidare ce se desfasoara oart lent la paminturile argiloase saturate de permeabilits t r dusa . - Prin introduc rea drenurilor v rticale drumul d drenaj este con id rabil reclus ca urmare a desfasurarii procesului de consolidare in principal numai in directie orizontala . - Prin introducerea drenuril r vertieale de nisip rnarimea tasarii ran] in ac easi modificindu-se nurnai vit za d volutie in tirnp a acesteia .
.-.-
.....,
....
,.J
......
~ _.,
..J
,.
,
....-
_,
....
-"
~
-J
I:
-t- -- --.,..I I
I
I ~ --_.-!I
I I
-0
I
I
I
I
I
,
Ret~(} fr/ung;lIuJ,aNi
I "
::
" ..
.'
:.'
1-----~'-~~
: -0
I
Gr. ~I
~.A
+-----,..~+
R ·0525.J
I -;r:'j
2R
"eclil.lneo
CI 100m
trol7:S ~er"oltJ
mandrinei
banda din
rna/er/a!
f"lltront
unctie de I odul d realizare de nurile pot fi .: (t)- drenuri clasic realizate prj 11 executarea de foraje cu diarnetrul de 20-40 cln car sint umplute cu nisip . (2)-drenuri prefabricate: ( )-drenuri PI' fabricate de tip ciorap alcatuite dintr-o cama te: lila perm abila umpluta cu nisip . Sint foarte flexibile i usor adaptabile la deplasarile laterale ale terenului . (b)- drenuri prefabricate de tip banda alcatuit dintr-o banda ntrala de material plastic , prevazuta ell caneluri de drenaj , inv Jita intr-un strat ubtire de mat rial fi ltrant .
"-Observatie :
Pentru 0 proi ctare eficienta a drenurilor verticale trebuie cuno cut valoril coefici ntil r d _ con olid r in directie verticala i oriz ntaJa (c, si ell ). u cit raportul Ch/Cv est tnai mare eu atit eficienta drenurilor ste rnai mare. In general (ch/cv)= 1. 2.
16
verticala t: 8u/ t = cv·(82u/5z1) eu olutia U, = fl(Tv) Tv=,cv·t/d2 (1). - Ecuatia con olidarii in directie radiala este : o%t = 'Ch·[(a2 /8~)+(1/r)·(ou/or)] eu solutia r= f2(Tr) T, = chet I (4R2) (2).
cuatia con olids rii in dir cti - uplind eel doua ecuatii d mai sus e obtin ecuatia consolidarii patiale in cazul utilizarii drenurilor verticale : ,ou/lit = cv·(0,2u/Bz2)+'Ch· [(61u/Br2)+(1/r)·{811/Br)]
eu solutia
1- = (1- v)·(l-Ur)
(3).,
=
o
'U' = gradul d consolid re corespunzator pr cesului cuplat de can olidare in directie verticala si orizontala .
Pentru
determinarea
interdistantei
r al izarea unui
intre
grad
drenurile
mediu de
verticale
c nolidare urrneaza :
e calcul aza factorul de timp "Tv" corespunzat r consolidarii nUITIa[ in directie verticala , la tlmpul "t' ,
olidare "U,' corespunzator val rii "Tv" eu ajutorul grafic Jor sau tabel 10f. @) Din r latia (3) se deterrnina valoarea nee ara a gradului de consolid re in directi radiala "U,' la timpul "t" cunoscind valorile "U'" si "'U..,"corespunzatoare aceluiasi
den
cilindric d influenta a dr nului te R = nerd. 0, Valoarea factorului de timp "T/' cor spunzator consolidarii numai in directie radiala se scrie :
timp "t" .
e alege ra a drenurilor verticale , rd.
aza blocului
r{
· obtine :
D = (a
I T, )l!2
fI
determina din tabele val rile'T/'· aferente valorii impuse a gradului de consolidare in directie radiala 'Dr" . e calculeaza valorile (a I 1')'12 care e reprezinta functie de valorile corespunzatoare "n" . La intersectia curbei obtinut cu bisectoar a primului cadran se obtine olutia ecuatiei implicite in "n" . Raza blocului cilindric de influenta rezulta p baza valorii "n" : R = nerd s = RJO.564 - pentru drenurile dipuse in rete a patratica s = RJO.525- pentru drenurile di pu in retea
triunghiulara
:I'
11
,
:/
/'
IJ
AC
-Daca un
intreaga sa. grosime , unei crested uniforme de efort efectiv v rtical ."ficr' va suferi 0 tas .re e. Deformatia specifica este core punzat are este : E= c/H (1)
-Daca 0 proba cu structura netulburata este supusa , in aparatul edometric , unei cresteri egale de efort efectiv vertical, Ao", indicele pori lor va prezenta 0 r ducere L\e , fata de valoar a initiala ei . Deforrnatia specifica
corespunzat
at
este :
E
= eI ( 1 + eo)
of~"
...
porllor.::Bt
I
volvmvl
..
..
,j
'.'.'","1 .
. . . ..
• I
II
. .~
f#'..
,volvmvl 8C-helefu/v/
6Dlid" I
,.
.-
••
. ,.
~ -'
...
~.
. ,
I'
Valoarea ~e
(a) argile normal consolidate: L\e - Cc• log ( O"g' + L\cr' ) IO'G'I
. (0)
comartmore
- _,.jl ~ _,__ , - ,_ -
prlmaro Cc
_
J
I
I
t
•I
I
I
~
..,J
t
.V
u'
1-
log pi
lidate:
Ae=
r·log[(cr~'+ cr'}/O"g'J
r·Io
pentru ov'<o;'
Ae=
-.-t--.
___ tJe
(6)
L r
recompr/more , Cr _
I
recomar/more, Cr Ic)
l
,.
I
I:
comprt('n0re_
pnmaro,
ee-
1J(j'
I
I .,1
iI
IOQp'
,... Observatie :
In cazul in care terenul de fundare nu este ornogen , se calculeaza tasarea din con olidare primara pentru fiecare strat geologic in part :
Sci
= LlHi•
e, / (1+ea) .
Sci =
l: 811i'·~ei (1+COi) I
i = 1.
n = numarul de strat ge 1 gi
11
..
._
,...
oil
!IIi
,~
q
.
..-.. .
..
..
. .. .... ...
!!'
I
..•
'".,
t·..
.... ,.-.d.iI-'·,--_·_-
.},f{ ·
f."
'"
JI ..
4,,1;';i-/"
-.
.. ~,,.
- .... .
."
II'
I,"
IDARE
NARA
este un proces de
secundara dupa
curg r
lenta
olide fara
In dificare
c n olidar
primara ,
omponenta ta arii car se produce sub efort efectiv constant, dupa disiparea cornpl ta a presiunii in " xces a
poarta
numele
de tasare
din
- Descri r a procesului d con olidare secundara se face prin coefici ntul cu, tabilit pe bazacurbei de volutie a tasarii sp cifice f h/h) functie de logaritmul tirnpului (log t)
/ogf
artmora
consoltdore ~h
s e f::undClr:ci
I CIC/U /ogorrfmlc
de limp
.... Observatii
- Get
: pamintului .
si de raportul de
pr zinta
valori
ridicate
coeficientului
- unctie de marime
pentru valoarea cor punzatoare pre iuniJor mai mici decit presiunea de pr c n
lidare.
H.
= grosim a
t::::::
tp =
ste
* Calculullaterenului de portanta asaaparut ddinpasea ca valorileincarcarile capacitate necesitatea ca repartizate fundare nu pe care
'e
din Tronscona ( anada) - 1913. Alcatuit din 65 c lule circulare .Greutate siloz gal - 20000 tone adica 42 ..5% din greutatea totala la umplere .. dincimea de A fundare D = 3.65 m . Dupa umpler la 94% din greutat a de proiectare, in mai putin de o ora silozul -a asa, 30 em . Dupa alte 24 ore partea v tica s-a ta at 7.3 m iar part a estica 1.5 In . La nivelul talpii fundatiei pef = 2..9 daN/cm2 iar Pnet = 2.2 daN/cm2 •
DE CRI
IPRE
IV I
.. I.
.........
/_
/8ocf
/(j/8
I'..... ......
......
,
I I
,
.....
I
--
,~~-J _
In procesul de incarcare - taare al unei fundatii directe tasarea terenului de fundare este rezultatul suprapunerii a doua tipuri de
...
II ~I
r-
\r-\J
(2)
.f \
un-n, : l,r-t7
\
t.---- ......; ::
s
I··
(I)
"
(z)
Forrecare
/no'e.sare
Fort'ecorep
.,5.
Refi.'/are la/era/a
Modu1 decedare a~ terenului de fundare depinde de deformabilitatea materialelor din cuprinsul acestuia : (.1) Materiale putin deformabile (nisipuri tndesate , argile consistente , roci stincoase ~isem.. istincoase ) .. eedare brnsca
eu caraeter eatastrofal .
(2) Materiale puternie com presibile ( nisipuri afinate , argile de consistenta f1edusa)" cedare prin poansonare . (3) Materiale intermediare "cedare locaUi..
te)
Q; Obse.rvati.e .:
In cazurile (2) ~i (3) incarcarea critica se defineste ell ajutoruI criteriului de deformatie conform caruia "Perine" corespunde unei tasari de ordinul 3 7% din Uitunea fundatiei pentru argile si 5 15% din latimea fundatiei pentru nisipuri .
a) La trepte mici de incarcare predomina deformatiile volumice prin reduc rea porozitatii relatia PHS este Iiniara tasarea tinde
sa se
amortiz ze In timp .
b) Atingerea conditiei de cedare pIa tica in primul punct din cuprinsul t renului de fundare .Pina la a anumita dezvoltare a zonelor plastice relatla p-s este inca liniara , predomina
deformatiile volumice dar apar ~i d formatii de distorsiune . Dincolo de 0 anumita dezvoltare a zonelor plastice deformatille de distorsiune devin predominant ' ~i imp rima un caracter neliniar relatiei p-s . Ta arile cr _se continuu in timp .' c) Pe masura cresterii lncarcarii zon le plastice se extind unindu-se intre ele ~i formind suprafete de c dare. Tasarile crese nelimitat pentru trepte mici de tncarcare .
fa)
(6)
(c)
-lU.~t
I.I
----il__lrt
f
!I,
II
I.
-"0 d.s
dt
oS
dt
___:§_
= ct
ale presiunii
transmise de fundatie : - Preshmea HmHa ( PI ), .... presiunea repartizata de fundatie la care se produce cedarea 'in primul punct din cuprinsul terenului de fundare . Pina la "pt" au Ioc numai deformatii volumice . ~Presiunea de cedare plastica locala ( PpJ ) JM. presiun a pina la care relatia p-s poate fi consi derata liniara . Pina la "ppl" xtinderea zonelor pastice este limitata .. D si apar si de ormatii de distorsiune predomina deformatiile volumice . , ~ Presiunea critica de refulare laterals ( Pier) .. presiunea transmisa de fundati p ntru care se produce ruperea terenului de fundare . "Per" reprezinta capacitatea portanta a fundatiei .
Pc
Per
CALCULUL
PRESIUNII
LIMITA
1"1)
LL-L...I...J.
~..
.....
p{'
_' AP
LLLL
ro
a Ohl pI
111
fO
- undatie continua - lementul "A" ating stare a limita activa cind efortul vertical devine egal cu "PI" iar el m ntul "P" ating tarea Hmita pasiva sub
~ Considerind frecarea dintre fundatie ~i teren nula , eforturile normale ce actioneaza asupra celor doua clemente sint forturi principale . • Analiza in ·eforturi efe·ctive f cazul c'=
0)
"r ".
.6
in
(A) (P)
PI = yDtg4(45 + (<»'/2»
••
(eazul d>u
=0)
O'} .., 0'3
c] ,
I"
~~.j~~rl --~---.~I-----+-~~·
111'-----t=-,Pl-----1
PI O"h-
(jb
= 2eu = 2eu
::::) PI = yU + 4cu
yD
= 2eu
(A)
(P)
Nq si Nc = factori adim nsionali functie de $1 Se constata ca "p," depinde de "D" dar nu depinde de dimen iunile in plan. ale fundatiei .
PI = yDNq +cNc
~ f"~
~ •••
!: ~ \
:.
:;
:'
t~·: :....
_ . L.1...J.
'Zone de cedare
Zmax = B
/4
(Ppl / n)(a + in a) + y (D + z) in~ :; (0"1-0"3)/(0"1+0'3) =!> z= fl ( Ppl , a , ~ ) : locul geometric al punctelor io care eedarea a avut loc az I au :; 0 => (Xo = f2 ( P'pJ " => Zma:; f1 ( Ppl ,(10 , ~ ) = f3 ( Pph ~ ) = B 14
I~ )
N 1 , N2 , N3 = factori numerici adirnen ionali , functie deu . e constata ca "Ppl" depinde de dimen iunile 1n plan ale fundatiei . !d 'Observ.atii - Presiunea lirnita si presi unea plastics au semnificatia unor presiuni acceptabile pe talpa fundatiei adica a unor presiuni car nu trebuie afectate ell un coeficient de iguranta , daca se doreste determinarea dimensiunilor in plan ale fundatiei . - Pin! la atingerea presiunii plastice extinderea zonelor plastice este limitata iar relatia p-s are caracter cvasiliniar .
PLANE
1_
Pcr
Fundatie continua
P, P,
= impingerea
P a = (1/2)yH2ka - 2cH(ka)1/2
+ PcrHka
cu
+ 2cH(kp)112 + qHkp
Ny, N, , N, == factori de capacitate p rtanta functie de "$n, q = upra arcina la nivelul talpii fundati i lateral acesteia
q =qo+yD
UPRAFETEC
a = 450+~/2
P == 45°- ~/2
'Y == 90° Sp.ir.aHi .ogaritmicii a) In cazul n glijarii greutatii proprii a pamintului ( y == 0 ) .: Per = q q + Cc - Pentru argilele saturat Incarcate rapid in conditii nedrenate ($u = 0) spirala logaritmica devine un arc de cere (a=~=45° y=90,o) si se obtine : Per = f2+1t)cu + q == 5.14cu + q b) in cazul paminturilor necoezive $i fru-a suprasarclna ( c=O , q=O ): Per = (112)yBNy insumind e pr HI obtinute in cazurile a) si b) se obtine : Per = (1/2)yBNy + qNq + cNc rorile rezultate prin supra:punerea efectelor : max + 170/0 .
EFE TUL DJ
pier
NSIUNlL
R iN PLAN AL
FUNDATlEl
Sy, Sq,
Sc
= factori mpirici de corectie care sint functie de raportul (LI ) .Pentru /8> I0 : Sy == Sq = s, = 1 .
E CTUL INCLINARil REZUL TAN I
Per = (1/2)yBNyiy
+ qNqiq + cNcic
EF
II REZlJL TANTEI
~j_Ll
_LJ_
Per
In
GOb ervatie
actionata de 0 forta inclinata si exc ntrica , se poate utiliza urmatoarea regula empirica : (V I Rv) + 1(0 I Rll) -c 1 V , H = cornponentele , verticala si orizontala , ale r zultantei inclinate R, si R, = fortele lirnita .verticala i oriz ntala , ce pot fi preluate de fundatie : R" = Per A Rh = V t:go + Cw A adeziunea fundatie-teren A = aria efectiva a talpii fundati i : - pentru incarcar centrica- A = B· - pentru incarcar excentrica - A = (B-2cB)(L-2ed eS. , eL = excentricitatile dupa cele doua laturi ale fundatiei
Cw =
o ;::::: unghiul
efectiva (Pee) aplicata la niv luI talpii lncarcarea totala 'impfu1ita la aria fundatiei .
Presiunea
fundatiei e te
Presiunea neta (Pnet}1 reprezinta cresterea neta de presiune la talpa fundatiei ,: Poet = Per - yD ~ PI' siunea neta este ingura care prod ce tasari si eventual cedarea prin forfecare a terenului de fundare ,. Factorul de siguranta in raport eu presiunea neta este : F- ::: P'er nell Pnet.
Per
net == Per -
yD
= (1/2)yBNy + yD(Nq
- 1) + cNc
La fundatiile de suprafata , reallzate In t renuri avind valori ridicate ale unghiului $ F s functie d presiunile nete este foarte apropiat ca valoare de s functie de presiunile efective :
F,s = Per I Per Odata adoptata valoarea faetorului de siguranta unic , functie de clasa constructiei , gruparea d lncarcar: si de gradul de cunoastere a conditiilor terenului de fundare se poate estima valoarea presiunii
acceptabile pe talpa fundatiei :
Poet ace
= Per net I
sau
Pefacc
= Per I F
In norm le romanesti Sl11t inclus tabele de presiuni conventionale de calcul , care au semnificati a unor presiuni acceptabile san admisibile pe talpa fundatiei ,stab Hit pe baza experi ntei acumulate in timp .Valorile presinuilor conventionale sint valori de baza car corespund unei fundatii eu Uitimea B=O.6... LO rn si adincimea D=LO .....2.0 m .P ntru fundatii avtnd latimea ~i adincirnea din. rite dace te valori se aplica factori d coreetie in calculul presiunii conventionale .
Capacitatea portanta Ia incarcari axiale a fundatiilor de adincime de tipuI pilotilor , coloanelor si baret lor este dictata de rezist nta la contactul baz i pilotuJui ell terenul (Pv) §i de rezistenta medie de frecare pe suprafata lat rala a pilotului (PI) :
PCIlP= PvAv + PIAl Av , Al = aria bazei si respec iv aria suprafetei laterale a pilotului 1n
contact ell terenul . Pv = qNq + cNe Pentru pa,m,inturi necoezive (c=O) : .Pv = yDNq . Valorile N, au fost stabilite adoptlnd urmatoarea schema de calcul :
•
1Pcap "
,
\
t t
, , . ,', I
~ f \ • ' ~ .'
!1
I I
I
:" !1
I
1t I t PL
,I
I
I I
t
~ ~
I I
11I
j
tt
, p"
Ecua~ia de mai SU~ i~d~c~ 0 cre$~er: l~iara ~v functie de .il~ realitate ecuatia este val bila pma la adincimi de circa (15-20)B ; dincolo de care p, ramine c nstant . =:> Pentru mobilizarea Integrals a rezistentei pe virf este necesar ca pilotul sa patrunda eel putin pe ac asta adincime in stratul de nisip . Prelungirea in continuare a fisei pilotului nu mal conduce la nici un spor a~valorii Pv .
=>
Pv net
= p,,-
yD
= cuNc
- 9cu. :
In cazul unei stratificatii omogene , "p," variaza eu adincimea datorita cr sterii pr iuni i litologice e ctiv . Ca unnare calculul se face pe strate elementare , in cuprinsul carora caracteri ticile fizico-mecanice al materialelor si efortuI efectiv vertical se con id ra. constante , valoarea capacitatii portante rezultind prin lnsumare :
acu
1) Metoda. insum.R.ri:i tasarfler strateler elementare 2) Metoda stratului liniar deformabil de g.rosime f'mita Caracterisnelle de defcrmabihtate utilizate incalculul taarii :, -rnodulul de deformatie liniara ( E ) - coeficientul de deformatie laterala (v) E - se poate determina prin incercari de teren cu placa , san indirect, pc bazamodulului de deformatie edometrle M. Teoretic datorita fretarii laterale : M>E .' In norme : E = Mo M cu Mo>l, pentru a tine seama de efectul deranjarii structurii naturale a paminturilor coezive prin operatiile de reooltare si transport a probelor de lab orator . Pentru nisip'Uri Mo ~ 1 . 6p
laborator
teren
E ~p v::;t:O
M= L\p I (Mt/h)
I (8.bIb)
v=O
V'
.argile.
e con idera 0 fundatie ell dimensiunil in plan BxL atlata la adincimea D , actionata la nivelul talpii de 0 incareare normata centrica .N = P .....G '. ' P = incarcarea ermanenta adusa de structura la nivelul terenului G = greutatea pr prie a fundatiei i a pamintului d -d a upra
fundati i .
Presiunea efcctiva pe talpa fundatiei este : Pef=NI = (P+G) I(L .. B) Presfunea neta p talpa fundatieieste :
Pnet= Pel 1 D
R
- - -1- - ,
•1
I~
METODA
Etape:
SUNUUUITASAHlLORST
ELEMENTARE
TELOR
1) Se impartc terenul de fundare in strate elementare de grosime hi <: O.4B . Limitele naturale intre stratele g ologice , inclusiv nivelul a . subterane con titui limite obligatorii intre strat 1
elementare .
2) Se calculeaza eforturile verticale O'z , datorate presiunii nete pe talpa fundatiei ) si eforturile din sarcina geologicaog , la limitele intre strate si se reprezinta la 0 scara convenabil aleasa , luindca axa de referinta verticala prin centrul fundatiei .Pe verticala centrului fundatiei , eforturile verticale datorate presiunii nete transmise de fundatie , secalculeaza cu relatia :
ClO
Pe baza diagramelor Ugz si O'.z se defineste zona aetiva , care se limiteaza la adincimea Zo obtinuta din conditia : O'J S; 0.2 Ggz • Observa.tii : - Cind limita. inferioara a zonei active se gaseste in cuprinsul unui strat avind E <: 5,0 daN/em2 adincimea 10 se majoreaza prin includerea aeestui strat sau pina Ia indeplinirea conditiei ; az < 0.1 Ugz - Daca i:ncuprinsul zonei active se intilneste un strat practic incompresibil (E > 1000 d.aNlem:!) adincimea zonei active se limiteaza la suprafata stratului respectiv . - Pentru constructii de latime foarte mare (rezervoare , silozuri , ramblee inalte ), limita inferioara a zonei active este data de conditia
3) e calculeaza tasarea stratului elementar i. adrnitind ca efortul vertic 1 crz este constant in cuprin ul stratului cl mentar i 1 are
valoarea :
O'Zlmed
= (azi up + fJ1.tlht)/2
Aplicind Iegea lui I Iooke tasarea stratului elernentar l este : med Mt = (Uzi I El) hi
f3
med
L DE
Zo :
s = mpB~O{r·kl_l)(l-vI2) lEI
m ;;;;:., coeficient d corectie functie de raportul zofB k., k1-1 = date .n tabele functie de rapoartele (L/B.,z/B) si
(LIB, Zi-1/B)
EUHUi~
, __fl_..1
PREV
1=
"
III
"
"
.....
....
~-
'\------/1
\ I
Per' = V I(B'
I)
:'::::. 2Li ~ ~
_.
suprafata de cedare
I
I
':'-1' ,',0"}.:
- ----_IJJ • _;_
._.. -0'
~, I j
[. I
II ,
.!-=~L . ~_
_ ..-
~B'
B-2e2~
'\ . . d
ana re usa
per
ilizat este
presiune efeetiva
Y = greutatea volumica a stratelor d pamlnt de sub talpa fundatiei c = coeziunea strate lor de pamint de ub talpa fundatiei . N'Y,Nq , N e = coeficien i de capacitate portanta functie de valoarea unghiului de fr car intema a1 ratelor de pamint de sub talpa fundatiei ; Ivy , Aq ,Ac = coeficienti de forma ai talpii fundatiei functie de raportul (LIB) ; iy " iq , ic = coefici nti care reprezinta influenta inclinarii rezultantei fata de verticala, Pentru inclinarimai mid de SOl (H<O ..I V) , valorile coeficientilor i int gal ell unitatea .
- tabilirea preliminara
ndatiei se face
pe baza pre Iunilor conventienale ) car all.caracterul unor presiuni acceptabile sau admisibile pe talpa fundatiei .
- Calculul pe baza presiunilor conventionale calcul definitiv al terenului de fundar poate fi considerat drept in cazul structurilor
in ensibile la tasari realizate pe terenuri de fuodare bune (roci tincoase si semistincoase ,bol vanisuri , pietrisuri , nisipuri indesate ,
argile consistente , etc.), La ealculul preliminar sau definitiv trebuie respectata conditia : - pentru lncarcari centric => Per < m l·P'.coIIV - pentru incarcari exc ntrice pe 0 directie ~ Pefma' <m2·p;con - pentru lncarcari excentrice pe amb Je directii ~ Perma < m3·Pcon Per si Per mill. = preiunea nedie V rticala pe talpa fundati i respectiv presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei ; P,conv = presiunea conventionala de calcul .; mj = eoeficientul conditiilor de Iucru functie de gruparea de actiuni
ml
ruparea fu ndamentala
suplimentata 1.1 1.3
Gruparea sneciala
1.2
m.
1D2
l
1.2
1.4
m.J
1.5
1.4 1.6
Presiunile conventionale de calcul e stabi1esc pomind de la valorile de baza care sint date pentru urmatoarele ipuri d t renuri de
- roci semistineoase
Valorile de baza corespund unei fundatii avind Iatimea B = 0.6 .... 1.0 m si aflata Ia adincimea D = 1.0....2.0 m,Pentru alte valori B si D , pre iunea conventi nala de calcul se tabil ste aplicind valorii presiunii conventionale de baza ,PCODV baz' , corectiile corespunzatoare de liitimc,c] , si de adlncime , e, : Pcon v ~ p.con baz + C I. + Ca o c) se determina eu relatia :
C·I = ,u.p CORV baz.a
- pentru B > 5 m , a,Dlax = 0.5 in cazul bolovanisurilor pi trisurilor Si nisipurilor Si aDl3 = 0.2 in cazul ni ipurilor prafoa e ~i paminturilor
argiloase .
se deterrnina prin interpolare liniara . o Ca se stabiles e functie de adincimea de fundare D astf 1: ~ daca D < 1m => ea = -O.5Pconv baz.a(l_D) - daca D > 2m => Ca = k y*(D-2) k = coeficient functie de tipul pamintului y* = greutatea volurnica medie a stratelor situate deasupra nivelului talpii fundatiei
Ct
peony peonv
OS '._peonv
_bW,
I
D(m)
2.
B(m
1.0
I I,
5.0
1.0
60
sub actiunea incarcarilor de calcul . • M, < mr·Ms M, ,M = momentul de rasturnar ,r pectiv momentul de stabilitate al incarcarilor de calcuI in raport ell punctul fata de care poate avea lac
rastumarea infrastructurii m, = coeficientul conditiilor de Iucru egal ell 0.8 . Ob ervatie :
fundate pe terenuri ell suprafata inclinata sau pe 0 platforma situata in apropierea unui versant sau taluz trebuie efectuata verificarea stabilitatii encrale a ansambluui constructiet ren , utilizind relatia de verificare la ra tumare .
La infratructuril
_""\
/ /
I
/ /
/
/
I
_- - ...
, - -l-"_ - ... -"'f
r~
I
-
Verificarea 13 tarea limiti de alunecare - e efectueaza p ntru fundatiile la care este po ibila deplasarea
actiunea componentei fundatiei incarcarilor
N , T = componenta normals r pectiv paralela eu planul talpii fundatiei a rezultantei incarcarilor de calculla nivelul talpii funadtiei mh = coeficientul conditiilor de lu ru egalcu 0.8
J.l = co ficientul de r care pe talpa fundatiei . ell = adeziunea la contactul dintre talpa fundatiei ~i teren L' , 0.' = dimensiunile reduse ale talpii fundatiei : L' = L - 2C1 , B '= B- 2,e2
In cazul in care rap rtu 1 dintre adincimea de fundar ,D, ~i latimea fundatiei , ,este D/B > 4.... , jar D > 5 m si in juruI fundatiei s 5 a· igura 0 umplutura d calitate jIa verificarea la alunec re se poate tine seama de efectul favorabil aI rezistentei pasive mobilizate pe fata laterala a fundatiei spre care actioneaza rezultanta para] Ia cu talpa
fundatiei .
-
Observatie ,..
Im: - - -O.6Pp
R
--,I01II0I:
TIPURI
Cia ifica re :
a) Din punct d ved re al utillzaril sprijinirilor 1) sapaturi eu p reti i ne prij ini li ; 2) sapaturi eu per tii prijiniti ,
b)
upa pozitia nivelului apclor ubterane d 0 bim: 1) sapaturi dea upra niv lulu' apel r ubterane au sapaturi In
u cat;
apaturilor deos him: largi (pste 2.50 m) ; inguste (tntre 1.00 ~i 2.50 m ) ; foarte inguste (sub] .. 1m); 0
1:
d) Dupa modul de executie sapaturile pot. .1) sapaturi man uale ; 2) sapaturi mecanizat ; 3 sapaturi realizate prin explozi .
PRIJINIRI
IMPLE
Au drept scop
au In
Principiiie de baza are tau la b z alcatuirii unei sprijiniri simple: 1 prijin irea tre uie conceputa si rcalizata a tfcl incit sa. permits m ntarea ei suec siva pe masura inaintarii excavatiei $1 retragerea i pe masura umplerii apaturii ell beton . 2) Dispozitiv le ~i clementele sustinerii trebuie sa reziste la tmpingcrea parnintului, din gr utat proprie $i supra arcina car intcrvine In tirnpul nstructici .
3) Per tru a pr veni d plasar a el mentelor pnjuut dat rita contractiei lernnului prin u care si p ntru ea elementele sprij inirii sa intre in solicitar din momentul punerii In op 1'3, acest el ment . trebuie 11 panate si solidariz te Intre I . Dupa modul de asezar a dulapilor car ustin p retele sapaturii, s deo b c doua tipuri de sprijiniri : 1) prijiniri orizontale, la car dulapii sint asezati rizontal, eu
sau tara interspati i . 2) prijiniri vertical , la care dulapii In cont asezati vertical in general :rara int rspatii .
t cu pamintul sin
1) prHi_niJi orizontale e folo esc In paminturi coezive suticient de consi tente, pietrisurj si nisipuri lode ate en 0 oarecare ciment re, In care
sapatura se poat mentine un timp scurt nesprijinita pe 0 Inaltin1 eel putin _gala cu latimea dulapil r utilizati (20-30cm) . Alca.tuire : a) Dulapi orizontali dispusi joantiv sau u interspatii, fun ~c d co ziun a si consistent pamin ului . b) Pilate, elemente vertical de solidarizare a dulapilor orizontali,
alcatuit
c)
elemente care pre:iau imping rea de la cei doi pereti, alcatuite din bile sau grinzi . Ciclul de executie : sapar -rnontare dulapi-rnontare filat si spraituri pe inaltimea pa uiui r spectiv. Adincirnea fi carui pas este dictata de mai!im a p car - pamlntul din cuprinsuJ stratului resp ctiv se poate rnentine nesprijinit ln taluz vertical.
praiturl,
I
I
I
I...
/.
I
_l
?":
,
I
,I
IK.
ElL
'I
::=I
- ...... 1:-
2)prijinir-i verti_cale c folosesc 111 Ilaminturile cu coeziune I.aba ~IU fli.ra coeziune , in pam.inturHc de conslstenta redusa ~i atunci cind tnt de asteptat inflltratii In grnapa de fundatie, Dulapii verticali, asezati alat irat, sint i nrodusi prin b t re, pe rnasura inaintarii apaturii.P nt u ca pamintul a nu prabus as a, dul pii se bat lnainte de a e cava pamintul din inte ri r pe 0 adincime d 5060cm .In c_ zul prijinirilor vrticale adinci datorita impingeril r mari exercitate de pamint, filatel ~i spraiturile se Inlocuie c prin cadre din bile saurinzi ecari ate. Ciclul de e ecU'tie : montare cadre la uprafata tere ului-bater a dulapilor pe adincimea primei tr pt -executar a apaturii pe tr n an _ d 1.0... 1.5 m latim -des acer a p nel r-montar a unui nou nivel de cadre-bater a in c ntinuar a dulapilor- ~par a in continuare la adapostul dulapilor v rticali, Adincimea. unei sprijiniri executate dupa aceasta tehnologie este limitata de lungimea dulapilor verticali (max. 1O-12m) .
e calculeaza _doptindu-se c nstructiv dirnensiuni pr scri e al I mentelor component . In c L ulul sprijinirii st n cesara valuar a impingerii pamintului datorita atlt gr utatii proprii, cit i a ventual lor supra ar ini care pot apare 1 uprafata terenului .
Diagrama impingerii active stabilita can arm teoriei oulomb a) r pr zinta imping rea minima care po t interveni in calcul . Diagrma onsiderata In dirnensionarea prijinirilor sapaturilor adinci est diagrams trapezoidala (b) car tine seama de . fee ul de balta. datorat deplasaril r mai mari d la partea inf rioara a peretelui, In tcz_c dc_calcul : a) prijinirile se d en pun 'iL elemente imple (dulapi orizont ii, dulapi verticali, spraituri sau riglc de cadre orizontal ) s licitate fiecar de cora afer nta. din impingerea pamlntului .. b) Nu se ia in c nsiderare continuitatca elern ntel r, . ce t a calculindu- e ea grinzi simplu rezernate intre doua puncte
succesive
d . 'prij:iITir .
a) Dulapii orizontali se cal ul aza ca grinzi incovoiate p deschid r a h lntr doua filate con ecuti . lncarcar a unit; rm di tribuita pe latim a b a dulapului est Pa.=> q ~ p, ·b .
=r
b) ~ ila1!!_ Ji dulapii _~erticali calc ileaza a grinzi simplu rezemat In punctel d pnj in pepraituri avind de chiderea d c .lcul h. Incarcaril care actioneaza asupra g inzii simplu r z rna . im: qA = PaA -12 qn = PaB·t2 Relatia de dimen ionare: (Ji: = M / W = M I (e·f/6) < O'.a.i •
mentul incovoi tor rna im dat de diagrama trapezoidala de inc arc . re ; e , f = Hitim a, r spectiv gro imea ilat i.
olicitate axialla compr siune cu flambaj sub efortul axial N, care r pr zinta volumul diagramei e
:J
=m
praiturile
se calcule
za ca bare
A
(0
aria
II
< 0,,<=11
Oat
lemnului , b) La compre iune nnrmala pe fibre ( trivirea normal p fibre a filatei la c ntactul ell spraitul ': CJl'.l = N / A < CJ:1d (jacl. = r zistenta dmisibila la compresiune normala pe fibrel
lemnului ,
PRIJINIRI
Palplanse: elem nt special'
UP
PLAN
~
utilizate in cazul
de sprijinire
sapaturi lor cu per ti vertieali adinci a caror cota coboara sub niv lul apei ubt ran. R I: prijinir apr tiler sapaturi! i r alizar a unei in 11 t et nse 111 car apa a nu c mai poata infiltra. Materiale din care e pot executa: lernn, metal, beton a1111at. Palpla_n" Ie din lem_n se utilizeaza pentru inchlderea unor incin e
cu adincimi de pina la S..JOm. a - dulapi joantivi ; b - dulapi suprapusi ; a.b -se olosesc la debit _mici lnd nu _ tmpun 0 tansar perfects. P ntru 0 e ansare p rfecta s f I sese urmatoar le tipuri d imbinari: C -Imoinari in jumatate de lemn ; d imbinari in coada de
U. I
~b
j..
L_l=rJ
U
--, I I t~ U-, 7~'1
plalbanrJo
me/allco ,
"L~'],
/-
lomb l'MN)
-l---
-1--' r:-:'-7 ..
1-
so face prin bat r eu onete de tip usor sau cu ciocane pneumatice sau prin vibrare .. Capul
Introducerea in teren a palplanselor palplansei se fa oneaza ~i se protejeaza cu platband . metalice iar virful se teseste pe latura Cll lamb . i e protej aza dacs terenul
contin pietrisuri i bolovanisuri. Palplansele de lemn bat astfel lncit ulucul palplans i care se bate sa culi z p lambul palplansei
bate ap
sa
asupra palplansei
-greutatea redu a=:>utilaje simpl .d intr ducere in ter n ; -cost r lativ r dus . Dezavantajele palplanselor din lemn: -lungimil limit at ... 1Om) ;
-imposibilitatea practica a recuperarii integral .. -imposibilitatea introducerii In paminturil tad; -lemnul est un mat rial deficitar. Palplansele metalice se utilizeaza la lungimi mari au atunci cind SI11t de strabatut paminturi tari. van~J~: -fiind elemen e ell sectiune redusa ~i rezis nta mare se pot introduce ell usurinta in paminturile tad; -au r zistenta la incovoieremare ~i ca atar , se pot sprij ini 'jna1timi mari d pamint tara alte sprijiniri intermediar ; -sint foarte etanse dat rita tipurilor p ciale de tmbinari care e p t
r liz la 1 m nt 1 metalice ; -au 0 durata marc d serviciu, putind fi recuperate integral ~i reutiliza e d mai multe ori ; -avind lungimi mari (20-2Sm) permit realizarea unor adlncimi
mari, care un ori inlocuiesc alte i tern de executar . a apaturilor adinci (d x mplu h soan eu a r cornprimat). Forma p r telui de palplanse = ondulata pentru a ava 0
tert tice:
voiere,
W p - modulul de r zist nta pe m .tru liniar al peretelui de palplans in ipoteza absente! joantelor; W u- modulul de r zi tenta al p r t, lui cu joant ; => W u = u·W p .. a = coefici nt eu atlt mai mare eu cit numarul de joant interceptat
e noteaza :
se face astfel incit palplansa care se bat a. traaa rostul palplansei batut anterior pentru a. nu produce voalarea peretelui
in timpul baterii ..
•
0.
b.
P.alpians,ele di.n beton armat se utilizeaza atunei cmd ramin lnglobat in constructie, x cuta ca el mente prefabricate de sectiune dreptunghiulara sau patrata cu gro imea lO ... SOcmlatimea fiind de eel mult 50... ern, Lungim a s limiteaza la maximum 1 ... 20m datorita greutatii mari care da dificultati la batere. Profilul e re de obicei cu lamb si ulue (a numai p treimea inferioara a palplansei. La par ea superioara s pr vad doua uluce In spatiul dintre uluc introducindu- e mortar pe ntru etansare. (b) Avantaje: sint rezistente la actiun a apelor si se pot adopta cele
rnai avantaj a c profile din punct de v dere al r ezist ntei sectiunii,
Dezavantaie: r buturi importan In urma bat rii i consun ridicat de armatura nece 'ur- pentru preluare Iicitarilor din batere.
CALCULUL PRIJINIRlL·OR CU PALPLAN~E Consta in stabilirea a. doua clemente principale: a) Adincimea de batere in pamint denurnita ~i fisa palplansei, care trebuie sa asigure stabilitatea $1 rezistenta peretelui, precum si sa previna fenomenul de antrenare hidrodinarnica, b) Secjiunea palplansei necesara pentru preluarea solicitarilor de de tncovotere din impingerea pamintului, la care este supus peretele, Calculul se face pe metru Iiniar in lungul peretelui in diferite ipoteze de sprij inire .. l)Palp~ansa incastr.ata in p.amint si libera ]3 partes sllPerioar.a, nnde este actionati de 0. forti concentr,ati 1-1 , reprezentind de
coloana de apa,
Ii
--
{j_~--.i~
.
rez
t.
._-_
,
''''0
0,
'\;....
I
I;:·
leO
rn·:J,;.'J/
\~.
I
1(0.
'?c..
J.'/'-----1l_".
_. ---
I ..
.
-_'-
_..l
Ie..,.
, ". 11--
j. \ ~
'\
r!-.g
Diagrarna presiunilor efectiv mobilizate este definita de rnarirnile X,. y determinate din ecuatiile de ehilibru: proiectie pe urizontalii
~,imoment in raport eu punctul C .
"
!J
aca nu e te indeplinita c nditia: x <'Y·t·(I<p-ka) atunci m difica fisa palplan i pina cind aceasta c nditi te ind plinita, Daca to e te fis palplansei rezultata din calcule atunci fisa reala, t, va fi : t = (1.20 ..... 1.25)·to .b data tabilita fisa palplans i, s calcul za momentul
duce
la depasirea
valorilor
admisibHeale
rezistentelor
si
. r<lS:
C5'
~hf v:>.
G?
F r ele care asigura stabil itat a palpJan ei :Q,. forta din anc raj ~l rezistenta pas iva a pamintului din fata palplansei . Necunoscute: t ~i Q, care se det rmina pe baza ecuatiil r d chilibru t tic. _,sa calculate to se majoreaza, pentru siguranta: 1. = (1..20....1.25)to i Din punct de vedere al calculului, placile de ancoraj p t i continue (a) au izolate (b).
La at ulul placilor e ancoraj c c n idera echilibrul urmat are lor forte :Q - f rta transmisa d tirant ;P impinger a a tiva. din spatele placii de ncoraj ;Pp- rezi tenta pasiva din rata placii de
Il-
ancoraj,
Q + Pa-. = Pp·l / F
F.'l= factorul d siguranta la stabilitat a carui valoareminima este 2. In cazul placilor isolate de ancoraj conditia de stabilitat este: Q. + P a·b = (P pb + 2T) I v T = fortel d fr care ce s d zvolta pe uprafetele laterale care delimiteaza prismul de pamint ce ar apare prin depasirea r zistentei
pasive,
Pozitia placii d ancoraj tr buie al asa astfel Incit pota fi mobilizata intr aga r zistenta pasiva a pamintului. Zona optima de amplasare a placii este zona IV, deoarece 'in
sa
aceasta zona. suprafata de cedare c respunzatoare r zistentei pasive a placii nu sinter ecteaza cu planul de alunecare ~ si niei eu planul de cedare corespunzatorimpingerii activ .
r
G1
Po
_Pp
!
i-'
-,
I
"
H-----------i
Jb
t-t---------;Jo
(/i "
11E.RETI
URNATI iN TEREN
Pot ind plini rolul per tiler de palplanse da a s prevad suflci nt puncte d r azern pe inaltimea lor ce ramtne libera dupa excavarea
pamintului. prima s ri d piloti din b ton simp Ill.(p ilotii 1,3,5 ....) cu di tanta intr c ntre va mai mica decit doua diam tre In ria urmatoare realizlndu-se pilotii inter-mediad din beton armat (pilctii 2,4,6 .... , care mu ca din ) corpul pilotilor din prima serie .. Pilotii se executa prin forare, fara cama,. uiala, La paminturile eu coeziune ridicata, la care peretii gaurii f rate se p t mentine netubati pilla Ia tumarea b tonului s pate utiliza fora] ul uscat.
0
Proc,ed,cul leo ·VED {R'olo este forajul hidraulic, In care pentru sustinerea peretilor gaurii forate s introduce 0 su pensie de argila in apa, u pen ia de argiHi sau noroiul de foraj este un amestec d 5 8% argila b nt nitica deshidratata la 105° si macinata, cu apa. Noroiul ate 0 den itate d 11-12 kN/mJ si indep.1ineste trei functii: usurcaza saparea, sustin peretii forajului, antreneaza ~i ridica la uprafata materialul sfarimat rezulta din forare (d tritu ul). Operatia d forare pate f efectuata percutant sau .'0 ativ iar circulatia noroiului de fora] In timpul forarii gaurii poate f direeta sau inver a.
:to
J,
u circulatie directa
Etapclc principale de realizar a peretilor urn ti din panouri: 1. x e tarea in lungul viitorului p ret a un i pretransee de mica adincirn eu P _r tii sustinuti d grinzi1e de ghidaj (muret ) car s r e c la fixar a dim 11 iunil r III plan al e c vatiei, la asigurar a verticalitatii peretilor sapaturii si la alim ntar a u n roi d foraj. M uret Ie p t fi turnate direct In pretransee au alcatui te din tronsoane prefabricate.
,=4 'I
I
I
I 1-
I
1 I
iI I I I
I
J_
!I
I
II
II
I
II
.\l
I
Ll
2. Exeavarea, 1a adapo tul noroiului de foraj, a panourilor peretelui, de lungime 3...5m. Excavarea se fac prin unul proced " Ie de forar prezentate ant rior, In special utilizind bene de apat peeiale (in talatiile Kelly) sau prin procedeul hidrauli c rotativ cu circulatie inver
run
a.
3. Introducer a tu urilor d r st metali cu diam tru egal cu gr simea per telui O.6... 1m).
I
ctiune circulara de ,
5., etonarea sub noroi bentonitic cu ajutorul unei pilnii fixe. Pe parcursul betonarii, noroiul bentonitic care este inlocuit de b ton este recuperat eu ajutorul unei pompe ~idepozitat in habe pentru a f r folosit, 6. Extrage r a tuburilor de rost lnainte de intarirea betonului. Panourile peretclui p l fi cxecutate alternativ sau uccciv.
:.rt-'
Executurca sanaturilor
Se recurge la aceasta soluti . atune! clnd data rita dehitului mare sau alter conditii locale nu est posibila evacuarea apei din sapatudi. Pentru paminturi coezive ~i pietrisuri se utilizeaza saparea eu greiferul, In nisipuri §.i nisipuri prafoase saparea se face eu ajutorul instalatiilor de erlift sau hidroelevator.care functioneaza pe principiul pompelor, cu deosebirea ca prin conduct a de aspiratie este absorbita suspensia de apa cu pamint. In spatii largi se utilizeaza
dragile plutitoare.
Turnarea deoarece
betonului nu se poate face prin aruncarea direct In apa, datorita vitezelor de sedimentare diferite cimentul se
separa pe agregate ..
Proeedee deturnare a. betonului sub 3.11.3: 1. Turnarea. betonului en aiutoru~ cutiUor cu fund mobil avind 0. capacitate de O.s: LOm3 se foloseste numai Ia executarea unor straturi de egalizare sau a unor betoane de slaba rezistenta,
2.,
sacilor se face cu ajutorul unor eu beton uscat, avind dozaj minim d cirnent de 350 kg/rrr' coborlti In apa ell maearalele ~iasezati pie fundul sapaturii sub forma de zidarie de catre scafandri, Procedeul este folosit la
betonuilui en ajutorul
realizarea straturilor de egalizare sau pentru xecutarea unr incinte in care in car e toarna betonul din fundatia propriu-zisa prin aile
metode ..
'13
It
3 .. Bctonar
11
pilnie mobiHi
s u "n ape
tat~,toare und
est mai r dus, Dezavantaj: s formeaza rosturi orizontale In beton, lip ite de rezi t n~ad oarece, pinala turnarea stratului urmator, apa spala partial cim ntul de la upra ata betonului turn t si In acelasi timp se d pun mil din u pensii1e aflate in apa,
4. Betonarea
Cll
Contractor)
elirnina
OAN,
ARET
In cazul in care t renul bun de fundare se gas ste la adlncimi mad fundarea directa devine neecon mica ~i uneori ner alizabila din punct de ved re t hnic. In a tfel de situatii se r cornanda fundarea indir cC pe piloti, eoloane au b r Pilotii sint ele mente de fundare c r _te rizate printr-un rap rt mar intre lungim a f ~i latura (diam trul d. e obicei fld > 20. Coloanele slnt clemente de funadare alcatuite din tuburi de beton annat au ~ vi rnetalice infipte in t ren prin vibrare, pe masura evacuarii pamintului din int _rior. a coloane de regula lid > 10. Baretele sint clemente rtructurale de fundare, avind de regula lid > 8 - ee lnt r alizate cu ajut rul t hnieilor 010 it la xecutarea peretilor turnati in teren. CLA IFICAREA FUNDATIILO'R a _ ndatii ell radier jos ; b) fundatii cu rdier inalt . ~DE ADINCIME PE PILOTI
A _
(0).
(bJ
2. Dupa modu1 de transmitcr,e H incarca.rilor la teren :. a) pil ti purtatori pe virf - ajung cu virful intr-un strat practic incompr sibil (nisipuri, pietrisuri indesat , roci semi tincoase nealterat roci stincoas ) .
b) piloti flotanti - transmit incarcarea atit prin int rmediul virfului cit i rnai all: , prin lrecarea pe S ipra at lat rala. 3. Dupa modu1 d executie : a) pi lotiexecutati pe loc ;
b) piloti prefabricati
CAPACITATEA
Form ole .tatiee:
P = )(·(mIPe + m2Pv) k = coefici nt d iguranta egal .u 0.7 ; m, , m2 = coeficie n i ai conditii or de lucru a carer valoare d pinde de' ipul pilotului, tehnologia d executie si natura terenlui ; Pi = prtea din capacitatea portanta datorata frecarii p suprafata , f, t laterala a pilot~lui ;. ntH p v = part. a din capacitatea portanta datorata r zistentei p vrrful pilotului . P t = U·Lj~i·fi U = perimetrul sectiunii transv rsale a pilotului ; fi = rezistenta decalcul pe suprafata L terala a pilotului or spunzatoare stratului i ; fi = lungim a pilotului in contact ell stratul i. P v d pind d tipul si dimen iunile pilotului pr cum ~i d natura terenului In planul bazei pilotului .. Pentru pilotii prefabricati introdusi prin batere, vibrare, presar ca ~ip ntru 0 part din pilotii x cutati pe loc P s poate scrie : P = A'R A = s [iun a pilotului 10 planul baze i ; R = rezist nta de caIcul in planul baz i functie d adincime si natura terenului. Pentru pil tii purtatorl pe vir!" P :: P v , in timp c p ntru pilotii flotanti P :::P e . o 011 _ l~vntie : F rmul I de mai sus presupun di. se mobiliz aza simultan pe virf ~ipe uprafata laterals valorile limlta, corespunzatoare cedarii, ale eforturilor R ~i f . In realitate tnSa atunci cind pilo .ul este incarcat m i intii se mobiliz aza eforturil tang ntial p uprafata lat raja. si pe rna ura ce se ating valonl lirnita ale a stora se produc un transfer treptat at eforturilor de pe suprafata lateraia pe virf eterminarea prin calcul a capacitatii portante, prin f rmule statice, pentru un pilot dat revine deci la tabilir a corecta a valoril r R si f. In ace sc p sc pot folosi metode ernpirice, c ncrctizate in tabele d val rio
y"."" .
..mule dinamice
B'H
= Pse +
lucrulmecanic
din frecar
P = capacitat a portanta a pilotului, e = .efuzul pilotului, d termina ea medie aritrnetica a infigerilcr rnasurate la ultima serie de 10 .I ovituri, Formulete dinami.ce p ntru calculul capacitatii portante dau rezu tate sati facatoar,e in pamtnturile necoezive .
de proba este m tod ,c mal sigura pentru stabilirea capacitatii portant. onsta 1 introducerea in teren a unui pilot d tipul celor care vor fi utilizati la constructia din amplasamentu) r spectiv, pln.a la adincimer pr vazuta in proiect, sl incarcar a
acestuia in trepte uccesive,
" Indircarea
D la terminarea baterii pil tului 1a cota ~i pina la inceperea incarcarii trebuie sa treaca un int tV 1 d eel putin 3 zil , pentru parninturile necoezive ~i 10... 15 zil pentru paminturil coezive, p ntru a da poi! ilit tea refa rii tructurii pamintul L, deranjata prin bater a pilotului, " Incarcarea 5 face In trepte de 111.5 111 0 din valoarea capacitatii ..... portante estimate prealabil, Incarcarea se p te realiza In dOU3 moduri : 1 u ajutorul un i platforme prij inita pe caput pi lotului si lestata eu caramizi, blocuri de beton, etc. ~ 2) u ajul rul pr elor hidraulicc. ace sta fiind s lutia cea mal frecvent utilizata,
tf
Ie
(a) tasarea rnedie este mai mare decit 1110 din diametrul (latura)
sectiunii pilotului . (b) In decurs de 24 ore de la aplicarea incarcarii nu
S-8
obtinut
stabilizarea deformatiilor .
FUnd stabilita incarcarea critica, capacitatea portanta se determina
eu relatia:
P = k·m·P'cr k = coeficient de siguranta egal ell 0.,7 ; m -- coeficient al conditiilor de lucru egal ell 1.0
In mod similar se poate determina capacitatea portanta la solieitari
,0 Ob ervatie : nrizontale. Pentru aceasta se executa doi pilotiidentici intre care se pozi tioneaza 0 presa orizontala. apacitatea portanta la solicitari
orizontale
obtinut
k = 0.7 ; m = O.7 si P,er or = forta crtica orizontala . Pilotii sint putin rezistenti la forte orizontale; de aceea se cauta ca 'in fundatiile pe piloti acestia sa fie solicitati numai la forte axiale, de cornpresiune sau smulgere, In cazul in care forta orizontala este
mare se prevad pilotilnelinati .
Por
= k·m·Pcror
APA
ITATEA
P 'RTANTA A PJLOTULUI
iN
RUP
Efeetul de grup rnanif 5t§. eu int nsitate diferita uncti d interdistanta pilotilor, tipul pilotilor (purtatori pe virf sau flotanti) ~i de natura terenului. Incarcarea transmisa de la pilot la tel" n, lntr-o ectiune orizontala e resimte lat tal pin a Ia .0 numita distants de a cul pilotului, Pilotul distribute incarcarea 5 ' in eonul de di tributie a pre iunilor A Be. P e iun a In planul virfului e dis ribuie pe suprafata circulara d d'·aJTI tru C fiind delimitate. d suprafata EDe.
(a) Cazul pilotilor pllrtat
Datorita
redus bulbii d. presiune au extindere r dusa, Datorita ac stui lucru ~i datorita compresibilitatii reduse a tratului portant, practic pilotii nu se influ nte za reciproc. sectiunii
Deci e poate scrie: P grup =
Pizolat •
ri pe virf a pilotului,
(b)C zul pilotilor de tip flotant eoarec forturile de compr iun in planul bazei pilotilor in grup tnt rnai mari decit cele c respunzatoare pilotului izo1at r zulta ca
ta area pilotului In grup este mai mare decit cea a pilotului izolat. eci pentru pilotii flotanti : P grup = mu·Pizolat •
mil
coeficient
interdistan
functi de raportul r/ro r fiind a pilotil r " i,r fo r za de influenta apilotului (mu< 1) d
utilizare
PI
,I
PI
!
,
"
pI I
b.
in cazul pilotilor flotantl batuti in ni ipuri, e ctul n J: v rabil al grupului es e cornpensat d ind sar a pamintului dintre piloti. Ca
[n cazul pit [ilor flotanti este posibil ca un numar mai mic de pit li asezati la distante mari intre,ei, a ofere aceeasi r zistenta ca un gru mare de piloti a~ zati la distante mici intre ei,
urmare
mu=
1.
DET.ERMINAREAOLICIT
ARILOR
IN PILOTI
Calculul pilotilor trebuie sa conduca la determinarea di pozitiei cea mai avantajoa a a pilotilor, I, ind 'in considerar _ cazurile extreme si medii d incarcare. in cazul radierelor joase se poat utiliza 0 metoda de calcul aproximativa a eforturilor axiale in piloti, admitind urmatoarele ipoteze : a)adierul este infinit rigid; b) fortul ail 1n pilot datorat m mentului est prop rtional ell
di tanta de la axul pilotului la centrul de greutat _ al grupului de piloti ; c) Tasarea pilotului este direct pr p rtionala cu incarcarea pe pilot ..
C nditia de echilibru a rnomentelor t: M ~ LPjM·d onforrn ipotezei distributiei lini re a eforturilor in pil ti : p 1M I d] = PI M I dz = PJM I d] = p ..M I U4
j
::::)P2M = P1M·d2 / d, au riM = Pt1·di / d, e obtine : M = (PIMI d1)·2:d? => P1lV =(M·d1) / (2:d/) sau pentru pitotul i :PiM = (M.·di) / (:Edi1) Efortul axial 111 pilotul iva fi : Pi = PiN + PiM = (N / n) + (M·dj) I l:d,2 In cazul grupului de pil ti actionat de 0 f rta verticala si morn nt pe ambele directii, fortul axial In pilotul i ste dat de relatia : ., 2 PI == ( / n) t (M. ·Yi) I (2:y/) + (My·xj) I (:E i ) N = forta verticala ce actioneaza in centrul de greutate at pilotajului; M si My = mom nte fata de a el principale al grupului de piloti ; Xi ~i Yi = distant 1_ d Ia centrul d greutate al pilotului i din grup, la ax le principale ale grupului de piloti ; n = numarul de piloti din grup . onditia d verificare la starea lim ita. de capacitate portanta :. Pm < Pgrup Pgrup = p citatea portanta la olicitari axiale a . il tului din
grup.
A
-"
I{
((
In cazul In car fundatia e t solicitata si d o mcarc re , transversals H trebuie verificata conditia : H ~m,·n·por m = c ficientul conditiil r d lucru egal cu 0..9 ; P or = capacitat a portanta la forte orizontal a pi] tului izolat . Pentru stabilirea lui P or , pilotul s asimil aza eu 0 consola incastrata In pamir t avind 0 lungime to , d numita lungime convention Hi de incasrrare. M mentul Inc voietor la adincimea Po sub lnearc r orizontalaeste acelasi cu momentuI maxim ce se dezvolta In pil t, Ro intre 1.Sd ntru pamlnturilc coeziv tari, . i 4d pentru nisipurile aflnat , d fiind latura (diametrul) pi1 tului, P'r or est forta care produ e in ectiunea c nventionala de incastrare un moment egal ell rnorneruul cap bil al pilotului, In cazul pilotului articulat in radier :. Per or =Mc:,~, I .en .
" ¥
In cazul pilotului inca trat in radi r : P eror = 2Mcllp I .eo '. e obtine : Por = Itlm·Pcror in care k == 0.7 ~im = 0.7 . Daca r latia de verificare nu este indeplinita atunci se prevad piloti inclinati. In ace t caz se poate utiliza, pentru calculul so licitarilor axiale In piloti, metoda grafiea Culmann, valabila atit in cazul radierelor
a) Pilotii sint articulati la c le doua extr mitati, In radier si in pamint, astfel melt lucreaza ca niste penduli ce pr iau numai solicitari axiale ; b) Pilotii egal inclinati preiau solicitari egale . ,0 Observatie : Metoda Culmann este aplieabila numai acolo unde pilotii din fundatie pot fi grupati pe trei direct ii, iar pilotii paraleli ell 0 anum ita directie int asezati pe aceeasi parte a radierului .
PILOTI ,
PR. t FABRIATI
Pilotii pr fabricati pot fi din, 1 mn , metal sau beton . Pilotii din lemn se confectioneaza din lemn rotund sau ecari at de brad sau stejar atingind lungimi de lS ...20m. Di m trul ectiunii pilotilor de lernn st de 25 - 40cm. capul superi r al pilotului se introduc la c ld un inel m talic pentru protecti In timpul baterii. Virful pil tului s ascute p tr i au patru muchii i e protejeaza, la introducerea In teren eu un sabot metalic, conf ctionat dintr-un vir de otel pe care se sudeaza trei sau patru platbande. ' 'ind lungimea
pilotului depaseste lungimea lemnlui disponibil s confectioneaza plloti iniditi. Nu e accepts inadtrea in jumatate de lemn (ttp 1 a) deoar c xista pericolul d fac rii imbinarii Tn timpul bat rii.
Imbinarea utilizata este cea ell dorn metalic, imbracindu-se intr-un manson metalic (tipul b).
.. .
zona
InadiUi
ech~ori~(lIbOJaVIQane
a.
h.
Domeniul de utilizare a pilotil r din lemn II constituie paminturile argiloase de consist nla redu a in care acestea lucreaza ca piloti flotanti, N u se recomanda utilizar a lor in nisipuri indesate, pietrisuri, bolovanisuri, in care in igerea se ace eu dificultate onducind la det riorarea pilotilor. Pil tii din 1 mn s utilizeaza nurnai la lucrari provizorii. Pilotii metalici se utilizeaza rar. Corpul pH tului este realizat din teava metalica la extremita] i atasindu-se piese din lemn pentru batere. Un tip mai avantaj de pilot metalic e te pilotul elicoidal de
0 ~"
L,__)
I'L_J,
r-I
I
.
()l3 .
\__/
ilotii de acest tip pot fi utilizati tn imediata vecinatate a con tructiilor existent deoar ce nu produc vibratii la introducerea in teren. Pilotii nrefabricati din beton armat se confectioneaza din beton de mardi minima B200. De obicei au sectiune patrata, ell latura de 20 ...4Scm, iar Iungimea intre 6...2Sm. Se pot utiliza, de a menea sectiuni poligonale, circulare sau inelare.
tA
,.
'"
Q,
/J.
c.
cea transv rsala con ta In etrieri sau frete avind $6 ...8mm. Armatura Iongitudinala se dimensioneaza la licitarile ce apar in impul transportului, manipularii si introduc rii 'io teren a pilotului. Pentru ridicarea pilotului pr vad, de la tumar , agrafemetalice 'in corpul pilotului,
EH 0 RODUCERE PILO ILOR
. CA TI iN TEREN ,
.ace manual, In cazul pilojilor scurti din lemn, sau mecanic. a baterea manuala se utilizeaza un mai greu cintarind 30-40kg manevrat de 2...4 oameni de pe 0 platforms special amenajata,
o B.ater,ea se poate
Baterea mecanica e fa eu berbeci a carer ridicare ~i ghidar nee sita in talatii p ial
denumite soncte .. upa tipul berbecilor sonetele pot fi : 1) onete mecanice se utiliz aza pentru berbeci eu cadere lib ra alcatuiti, din ontaCad nta d , bat re este 10....• 0 lovituri I minut. 2 2) on te eu aburi, lnt eehipate eu berbeci acti nati de forta abur lui au gazului, -<Ie rYe c numai la sustin r a ~i ghidar a berb cului. Berbecii cu aburi pot fi :
a) en simpUi actiune la care forta aburului este folosita numai in faza d ridicare a berbecului caderea Hind libera. Cadenta de batere st 20•..30 lovituri !mi.nut ; b) ell dubla actiune la care forta aburuluieste fa losita mai rational, atit in faza d ridicare clt ~i in faza de cadere a b rbecului, adenta de bater este 90..,.300 lnvituri l minut . 3) onete Hie el, utilizeaza berbeci Diese 1
1a are energia de bat re se d zvolta chiar In berbec, prin consumarea unui combu tibil greu.
Prezinta avantajul
ea elimina
instalatia de producer
b
- frecventa de lovituri sa fie mare, p ntru a nu p rmite pamlntului din j urul si de sub virful pilotului sa-t?i r faca structura deranjata ln timpul oper ti i de batere ;
- greutatea berbecului
tehnoiogiei de batere :
pi rderil r de energie uti 1.3.la be tere. e re amanda ca greutatea berbecului a fi egala cu greutat a pilotului la pilotii din beton armat, si de 2...2.5 ori greutatea pilotului la cei din lemn.
- 'ina.lti.mea de cadere a b rbecului a tie redusa pentru a mari randam ntul de batere, La berbecii eu aburi "ina1timea de . adere este 0.60 ....0.80 m.
sa fi
@ Vibrarea
Introducer a prin vibrare s face prin intermediul unor cutii v ibratoare (vibrosoncte) constind intr-un electrometer care produce rotirea unor mase ell excentric. lntroducerea prin vibrare este eficienta in paminturi nisipoa e sau In parninturi argiloa e-
prafoa e de con i tenta redu a, sub nivelul ap i. a argilele de consist nta ridicata, infigerea prin vibrare nu este eficienta,
,piUarea. Infigerea prin sub palare se aplica in cazul pilotilor irnrodusi in nisipuri fine care opun 0 rezistenta ridicata
ubspalarea inseamna desfacerea ~i antrenarea pamintului de sub virful pilotului ell ajutorul unui jet la batere.
8) _ub
puternic de apa trimisf chiar prin corpul pilotului (daca s .preyed la turnare 0 teava In ac st cop), fie prin tevi speciale (lanci) prinse de f telelateral ale pilotului prin urechi.Tevil au diametruI de 40-45mm si s termina eu un
".r=
I
DmrCITJ' ,/',J~}
virf ingust prin car. apa i e ell presiune foart mar . Operatiunea de subspalare se intrerupe dupa atingerea de7~dle catre virf I pilotului a unei adincimi cu 1.•.2m mai mica ~/a~~ decit cea prevazuta In proiect. a aceasta etapa se ridica ~
tevile si se introduce pilotul la cota prin batere sao vibrare permitind a tfel refacerea rezistentei pamintului, Procedeul nu da rezultate in materialele prafoase §i argiloase,
.f
Intigerea
prin insurubare
aplica
la pilotii
prevazuti
cu
..
v
.
On3amb/u/
mt1tJ!/
fit Introducerea. p,rin presare PHolH Mega = piloti tronsonati utilizati la subzidirea fundatiilor existente, Primul tronson este prevazut ell virf celelalte avind forma prismatica . Inainte de aplicarea m t dei se verifica daca elementul
de constructie in caree proptest presa poate prelua reactiun _a
re p ectiva.
1.:....· funda;ie aistent~ i 2:"" plael de reparti~ie a presiunii de la pres!.1 jundatie ~3 - pres1 hi-' tlr.lu]jc~i .4 -tronsou de eaplt ; 5 - trooson, de vtrf; 6 -tronson curtnt. .
PILOTI'
XECUT A TI PE LOC
La acesti piloti, corpul pilotului se realizeaza prin tumarea betonului tntr-o gaura executata pe amplasamentul fundatiei, Dupa modul In care se realizeaza sau nu protectia per telui gaurii, pilotii executati p loc p t fi: tara cama~uiaHl ; ell eama'~uiaUi pierduta . eu eamasuiala r cuperabila, Gaura pilotului poate fi xecutata prin bater sau prin forare. Pilotii fiira camasuiaUi se toarna la fata locului intr-o gaura lacuta cu ajutorul unei pi _se conice de 1.5...2.Stf si un diametru de 80cm Hisata sa cada tiber de la 0 inaltime d lO... 15m perforind astfel terenul. Dupa ce s-a realiza gaura pina la adincimea de cca 5.••,.6m,se toarna betonul in straturi de 50cm care se compacteaza eu ajutorul altor greutati, Datorita greutati i mari a pieselor care cad e
productrepidatii, facind ca procedeul sa nu poata fl utilizat inapropi rea con tructiilor existente. Metoda nu e aplica la xecutia pilotilor in nisipuri sau ub nivelul apelor u bterane, pre cum si in pa min turi ell coeziune pres mare.Un procedeu similareste eel folosit la realizarea pilotilor nurniti piconi. Piconii smt piloti ~J de indesare tara camasuiala realizati in paminturi loe oide sen ibile la umezire .
--
Procedeul Raymond consta In infiger a in pamlnt prin batere a unui tipar metalic
;i?'Iundnnd f
de forma user tronconica, din tabla. groasa ondulata, rigida, Bater a se face prin intermediul unei mandrine de inventar, coborita plna la virful tiparului. Dupa atingerea cotei pr scrise,
mandrina e te recuperate. iar in int riorul tiparului s introduce beton, car este compactat in strate succesive ell ajutorul unui maio
"
{.",.:. ~,.~
d; II'
~~,:. Un procedeu economic de realizare a unor pilot] executati pe loc prin ba ere co tubaj nerecnperabil consta In f losir a unui tubaj alcatuit din tron oane tubulare din beton simplu prefabrieat, car
se monteaza In lungul unei mandrine vir .prefabricat din bet n armat.
-
,
2
cilindrice
ce r azema pe un
Inll~
'
Un alt procedeu consta in introducerea in teren a unui tub metalic de 30 ... 40 em.
diametru, prevazut cu un virf pr. fabricat din beton annat au fonta, Baterea se face prin intermediul u ui cap de batere detasabil, Pentru a mari capacitat a portanta se pr c deaza la largirea virfului ~i un ori si a citorva sectiuni pe inal timea pilotului prin explozie,
exphzlvi
o Observatie
:.
Tot din categoria pilotilor executati pe loc prin forare eu camasuiala nerecuperabila fac parte si coloanele, care se xecuta Ia adapo tul unor tuburi din be on armat sau tevi metalice infipte prin vibrare in teren pe masura xcavarii pamintului din interior. Ca structura coloanele se aseamana eu che oanele deschise eu deo ebirea ca Ia ch soane patrunderea in teren s face prin greutate proprie. Pilotii cu dinlasuiala recupera.bili urrnaresc economi ,irea tuburi1 r de protectie pr zentind In acelasi timp si alte avantaje legate de capacitatile portante mad peare le pot realiza, Pilotll Frankl sint piloti cu cam.a~uiala recuperabila ex cutati prin batere. Se realizeaza cu ajutorul unor tronsoane tubulare metalice ell diametre de 35 ...55 em, car pot fi innadite prin m ufe. Acest tip de piloti prezinta 0 capacitate portanta foarte mare atingind 150 ...200 t. A vind in vedere indesarea mare ce se obtine ln masa de b ton as m nea piloti se comporta bine chiar si in apele agresive. Defectiunile c pot apare sint I gate de nere pectarea patiului de garda conducind fie Ia g'ituirea sectiuniipilotului, f la intreruperea continuititii ace tuia.
I ."
Pilotii Benoto int piloti cu camasuiala r cup rabila executati prin forare. tnt de diametru mare: 0.80 ; 1..00 ; ] .50 · 2.00 metri, e realizeaza eu ajutorul unei instalatii de forare tubata, pr eedeul caracterizindu-se prin aceea ca tubul de protectie se introduce
are partea inferioara amenajata ell un cutit (freza) functie de natura terenului strabatut. Infigerea In pamint se face printr-o miscare compusa: semi-rotiri In jurul axei verticale ~i miscari de dute-vino pe verticals, comandate printr-un si t m d prese hidraulice, Betonarea se r alizeaza prin proce deul ontractor.
Avantaiele pilotilor prefabricati :
coneomitent
cu forarea.
Primul tronson
- se poate controla calitatea inainte de introducerea in teren ; ~ lungimea loreste limitata datorita gr utar i care ajunge sa depaseasca p sibilitatea utilaj elor de infigere .; - necesita con urn ridi at de otel, calculat pentru preluarea solicitarilor din timpul manipularii, transportului $i introducerii in teren : - lungimea pilotilor fiind fi ata dinainte, neomogenitatea in renta a stratificatiei sau anumite obstacole Intimplatoare pot face ca fisa sa se dovedeasea uneori insuficienta sau, dimpotriva sa nu se poata realiza, in primul caz, lntrucit pilotii nu pot fi innaditi, capacitatea portanta a intregii fundatii este diminuata. " eel de al doilea caz, In pilotii care nu ajung la cota trebuie r tezati mat rialul fiind irosit.
Avantaiele pilotilor e ecutali pe lss : - lungimea lor poate fi adaptata la conditiile de ter n, r cuno cute Dezavaotajele pilotilor prefabricafi:
odata eu forarea ; - consumul de otel a1 ac stor piloti este mai redus decit la pi) tii prefabricati, fiind limitat 1a cantitatea strict necesara, din calcul, p ntru pr Iuarea solicitarilor din exploatare.
Dezavantajele piiotiloT executati pe loc :
t;
greu d c ntrolat mai al s eind are lac sub apa, asupra calitatii si continuitatii corpului de beton existind intotdeauna
. '"
91
F NDATII P •
ARETE
Baretele sint elemente zv lte de fundare caracterizate prin raportul f!Jd > 8 (£ te adincimea de tncastrare adica fisa bar tei iar d este latimea). Bare 1 se executa eu utilajele tip Kell folo ite pentru realizarea p r tiler ingropati. In tara noastra se realizeaza barete de 2.40; 2.60,' 2.. 0 m lungime §i ell latimi de 0.6; 0.8; 1.0 m. 8 Fazele de executie ale unei barete la care saparea se face eu 0 in talatie de tip Kelly sint identice cu fazele de executie ale panoului unui perete tumat mulat) sau ale unui pilot de diametru mare forat ub noroi bent nitic. a si in cazul pilaf] r forati de diametru mare, baretele sint ptim utilizate ca elemente purtatoare de baza capabile a transmits unui strat practic n deformabil pre iuni de ordinul
10
FUNDATII D 1 ADINCIME PE CHE OANE , Chesoanele de _chise 510t indicate acolo unde stratul rezistent se gaseste la adincime mare si deasupra acestuia paminturile sint slabe ~i de granulatie relativ flna, pentru a putea fi usor indepartate 'in timpul coboriri i chesonului, De asernenea, acest sistem da rezultate bune acolo unde folosirea pilotilor devine inaplicabila, din cauza obstacolel r lntilnite in teren. Chesonu] deschis se confectioneaza lnainte de introducerea lui in teren, chiar pe locul unde trebuie coborlt. - 1este constituit din pereti rezistenti care patrund in pamint pe masura avansarii excavatiei, servind drept clemente de sprijin ale sapaturii, DI pu nerea ~i dimensiu nile in plan ale chesoaneJor deschise se stabilese functie de forma in plan ~i dimensiunile constructiei si de suprafata nece ara pentru a repartiza incarcarea stratului bun de fundare. Este indicat ca forma In plan sa aiba eel putin 0 axa de simetrie (a, b, c). Daca totusi forma in plana fundatiei este nesim trica nu se admit unghiuri intrinde (d), deoarece in timpul coboririi chesonului apar frecari mari care pot compromite ... intreaga operatic de introducere in teren prin lnclinarea chesonului, In aceste situatii se pr fera introducerea a doua chesoane alaturate (e) sau introducerea unor puturi deschise in nodurile retelei de grinzi (I).
10
c.
000 __.._ 0
a e.
f
Peretii laterali
ma,re tntr teren §i cheson fapt care poate lmpiedica coborirea chesonului, pereti lor li se tpoate da uneori 0 Inclinatie mica. Acest lucru poate provoca prabusirea pamlntului din jurul chesonului si, . prin acea ta scoaterea lui din axul vertical. De aceea se prefera realizarea per tiler chesonului cu 0 midi retragere •
umplut eu 0 suspensie de argila avlnd greutate volumica suficient de mare. Acest tUCl"U are doua avantaje: reduce rezistenta din frecare la contactul cheson-teren si compenseaza presiunea pamintului prevenind a tfel prabusirile locale. Partea inferioara a peretilor ch sonului se amenajeaza sub forma de cutit, Unghiul de inclinare ~i forma cutitului depind de dimesiunile peretilor chesonului si de natura stratelor care trebuie strabatute. Pentru terenuri tad cutitul se face eu suprafata orizontala mica si un unghi fata de verticals de 30,0...... 60°. Pentru paminturi mai slabe cutitul are partea orizontala mai dezvoltata (25 ...30cm). Fiind supus deteriorarii in timpul coboririi, cutitul e te special armat sl protejat eu 0 piesa metalica, La chesoanele eu dimensiuni in plan rnari se pot executa ~i pereti intermediari. Bancheta acestor pereti se executa. eu 50cm deasupra banchetei peretilor conturului, Pentru realizarea exacvatiilor mecanice trebui sa. se asigure 0 lumina minima d. 2.50m .. Uneori cind exists pericolul de intepenire din cauza frecaril r laterale rnari, se monteaza tuburi de spalare, constituite din conducte care se betoneaza in peretii chesonului sau se aseaza pe peretii exteriori,
-2
Prin aceste tuburi se introduc apa sub presiune, arit intre pereti si pamint, cit ~i,in dreptul cutitului, Fazele de executiea fundatiilor pe chesoane deschi e : 1) Confectionarea chesoanelor deschi e ; . 2) Coborirea chesoanelor la cota din protect; 3) Umplerea chesoanelor, 'in cazul 'in care interiorul nu este destinat exploatarii, Chesoanele d schise pot fi executate si lansate la u cat sau in apa.
sapatura taluzata pina la o..50m deasupra nivelului apei subterane. Apoi, pe conturul peretilor se dispun grinzi curte (traver e), desupra carora
0
se ridica cofrajul primului tronson al chesonului. Cofrajul este sprijinit eu contrafise, Dupa montarea armaturilor se toarna betonul pe tnaltimea primului tronson ..Pentru a incepe coborirea chesonului, trebuie in prealabil scoase traverse Ie de sub cutit. Fiecare travers a interioare, traversaeste extras a de sub cutit, Pentru 0' incarcare cit mai uniforms a traverselor si evitarea lnclinarii, traversele se extrag in mod simetric. in final chesonu1 famine rezemat numai pe 4 traverse. Ultirnele 4 trav rse se extrag simultan prin taiere de la exterior sl bascularein jurul muchiei interioare a cutitului.
este retezata de la exterior, iar apoi prin pendulare in jurul muchiei
~.
Ii
ti
c-.
1"'l1lnl ,.11.111111 d"""II'111l1
\1111
!:i ·t"·!ll~
""'~'II" ~:r'1I1.'.IIII)l'lIl'l'II.
Cutitul venind 'in contact eu greutate proprie pe 0' anum ita. saparea parnintului din interior chesonului, Saparea se poate
pamintul, chesonul patrunde sub adincime. e procedeaza apoi la pentru coborlrea in continuare a face mecanic (cu. greifer prin
dimensiunile in plan ale chesonului int reduse, iar cantitatea de apa infiltrata e te mica. aparea s face de la centru spre periferie, respectindu-se conditia de simetrie, Pe masura sapari I,. chesonul eoboara. Daea greutatea
hidrornecanizare)
sau
manual
daca
per tiler se amenajeaza 0 platforma pe care se aseaza un lest. Dupa coborirea ch sonului pe 0 adincime core punzatoare
cofraje decofrare se reia ciclul, de la operatia de sapare,
primului tronson, se intr rupe saparea si se toarna eel de a1 doilea tronson. Dupa intarirea betonului
in
si
situatii:
~In cazul in car apa areadincimi
sau are viteza redusa, chesonul se executa, in conditille cele mai bune, de pe 0 umplutura de pamint cu ajutorul careia se realizeaza 0
platforma la 30 ....50cm deasupra nivelului apelor .. Pe aceasta insula,
protejata laterall prin palplanse, fascine sau anrocarnente, se executa chesonul in conditiile indicate mai inainte.
, ,
lor la mal si ulterior transportul lor prin plutire in amplasamentul ales, unde ehesoanele sint seu fundate.
J};JJ}}}JHI;;;,17;J;.
71-7;ar7'!
Dispozitivele
de suspendar
si ~ fodajele
stnt supuse la solicitari importante din cauza greutatii mari a chesonului, In asemenea situatii se poate realiza un fund provizoriu impermeabil, la partea inferioara a chesonului. cazul che an lor celulare (ca etat ) plutirea se poat realiza eu ajutorul unor
calote sferice metalice, prinse etans de peretii chesonului, care acopera '" celulele, In interior se introduce aer
\.. r ••
" In
chesonului
poate
conduce
a pamintului de sub cutitul chesonului. In asemenea situatii saparea trebuie incetata, ch sonul se umple eu apa la 0 cota mai ridicata declt a apei din jur (pentru a crea un curent de apa descendent care sa contribuie la lndesarea parnlntului), iar saparea se face 'in continuare sub apa, eu greiferul, alta dificu1tate care poate sa apara la coborirea chesoanelor deschise 0 constituie prezenta unor obstacole in teren (bloeuri de piatra, epave, etc.) a carer inlaturare sub apa este dificila sau ehiar
la ..antrenarea .
Imposibila,
ehesonului
In
a emenea situatii
solutie
constituie transformarea
91:
dezavantajoa a pentru pereti apare la atingerea cotei de fundare, cind din exterior actioneaza atlt lmpingerea pamintului ctt si presiunea apei. ' ectlunea de b ton a pe etelui siarmatura trebuie dimensionate pentru preluarea momentelor lncovoietoare care apar la diverse adincirni. Suprafata bazei chesonului ,A, e determina ca Ja 0 fundatie directs de suprafata, din condltia: P.er = I(P + IG) I A < Peony undeP reprezinta indIre area la fata superioara a chesonului, transmisa de suprastructura, iar greutatea proprie a chesonului, inclusiv urnplutura din interior.
asigurarii unei greutati G suficiente pentru a lnvinge efectul cornbinat al fortei de frecare F pe suprafata laterals a chesonului si at rezistentei R pe cutit: G > F + R " • Armatura in pereti se determina pe baza solicitarilor care apar in timpul confectionarii, al coboririi si, daca spatiul interior nu se betoneaza, al exploatarii . La chesonul coborit ell epuisment, solieitarea cea mal
Grosimea
peretilor
gJ
Chesoanelc
co acr comprimat a igura coborirea eh sonului in orice conditii de teren si In special prin orizonturile de aluviuni
puternic acv ifere. Chesonul leu aer comprimat permite executarea sapaturilor §i turnarea betonului sub nivelul apei, intr-un spatiu Inchis, din care apa este indcpartata eu ajutorul aerului introdus sub presiune. Dupa terminarea excavatiei chesonul se umple ell beton constituind corpul fundatiei, Proeedeul eu aer comprimat, implicind un proces tehnologie complicat si un ritm de avansare lent, este utilizat numai in cazurile in care, din motive tehnice nu se pot adopta alte sisteme de fund are sau alte procedee de executie,
_'"
__
.'
.:
.'
...
\:
C1
b ~ , . .'
~'I
..,.,_..-."It
d.
c.
e.
instalatie de lucru in ehesonul ell aer comprirnat cuprlnde urmatoarele parti principale: o chesonul, care este 0 constructie speciala, in forma de cutie, ell partea superioara i'nchisa" iar eea inferioara deschisa ~i In interiorul
careia se introduce
in vederea
executarii sapaturii si betonarii in uscat ; @ instalatia de aer comprimat, care serveste la producerea si introducerea aerului comprirnat In cheson si permite circulatia oamenilor din ~i In interiorul chesonului in timpul cobortrii si betonarii lui.
lementeJe compone_nte ale unei. in taia!ii de _Iocro in chesonul co .aer comprimat : 1) Che onul propriu-zi , ai carei pereti ~i tavan marginesc spatiul
mentine in permanenta 0 presiune de aer eel putin egala eu presiunea hidrostatica YwHa apei din afara chesonului, Pr siunea in camera de lucru este:
de Iucru, in care se
p(daN/cm2) = (Yw(kN/m3)·H(m)]
3) Zidaria fundatiei
1100 -+ 0.3
deasupra chesonului executata pentru a lesta chesonul ~i a forta avansarea lui in teren ~i pentru a sprijini malurile
sapaturii ramase In urma chesonului. 4) Cama~uiala, alcatulta din pereti lnchi$i deasupra chesonului, care serveste pentru a executa zidaria In. useat ~i pentru a sprij ini malurile ramase in urrna chesonului, lnainte de executarea zidariei, 5) Cosul che onului, care face legatura Intre camera de lucru ~i instalatia de aer comprimat, prin care se introduc ~ise scot oamenii ~i rnaterialele 'in ~i din cheson. 6) Tubul metalic, in continuarea cosului chesonului.
sasul sau ecluza instalatiei de aer comprimat, care serveste la introducerea ~i scoaterea oamenilor ~i a materialelor in ~j din cheson, tara a scadea presiunea in camera de lucru, 8) Compresoarele care furnizeaza aeru1 comprimat . 7) Campana,
9) Filtru de ulei
10) Va e de conden 11) Conductele de aer comprimat.
'Inaltimea libera minima a carnerei de lucru tr buie ... fie de 2 m " pentru a se asigura spatiul de {UC1U .. Sasul, ca.mpana sau ecl.uza este partea chesonului care serveste
poate fi dus chesonul sub nivelul liber al apei la30 ..•.35 m. Compartimentul A are rolul de tampon pentru ridicarea treptata a presiunii (ecluzare) ~i pentru coborirea treptata a presiunii (dezecluzare) realizind acomodarea organi rnului lucratorilor la conditiile pecifice intrarii ~irespectiv iesirii din cheson. Timpii de ecluzare ~i dez cluzare trebuie strict respectati.
Presiunea 1 atm.
2 atm. 3 atm.
Tecluzare
Tdezecluzare 8 minute
24 minute 55 minute
lui
Indeosebi, n respectarea tirnpilor de dezecluzare poate conduce la accidente grave. Daca timpul de acomodare este prea scurt, azotul dizolvat la presiune ridicata in singe nu poate fi evacuat in mod normal prin plamini, ci cauta sa iasa direct prin punctele de la incheieturi, provoctndinflamatii ~i dureri ascutite, sau prin creier ~i coloana v rt brala, provocind moartea. Pentru dimensionarea chesonu1ui exists diferite scheme de ealeul care iau In considerar solicitarile care aparln cursul coboririi chesonului. Datorita dificultatilor tehnologiei si costului ridicat chesoanele eu aer comprimat Int din ce in ee rnai ra r utilizate, fiind lnlocuite prin sisteme modeme de fundare, pe piloti, coloane ~i barete,
IfJ
DE
FUNDARE
In unele cazuri, proprietatile naturale ale pamlnturilor nu sint favorabile fundarii unor constructii sau utilizarii acestor paminturi ca material de constructie in corpul rambleelor, digurilor sau
barajelor. Una din solutiile la care se poate recurge in asemenea situatii 0 constituie Imbunatatlrea proprietatilcr paminturilor
..
prin reducerea compresibilitatii cresterea rezistentei la taiere micsorarea permeabilitatii, a sensibilitatii la inghet-dezghet sau la
contractie-umflare.
Principalele metode de imbunatatire cantitativa, prin modificarea raporturilor dintre fazele componente ale pamtntului.
Impermeabilizarea ~i cimentarea, cu ajutorul unor substante introduse in golurile pamlntului (eimentarea, argilizarea, bitumin:izarea, silicatizarea), avind ca rezultat transformari atit
@
sint :
Compactarea,
COMPACTAREA
compactare este umiditatea pentru care se obtine gradul de mdesare maxim, sub efectul unui lucru mecanic constant de compactare,
It.
compactare,
in
j """'""""'"
l-r
I , ,
~~. ..
L
~.
= N·G·ht
N = numarul de Iovituri; G = greutatea maiului ; hl = inaltimea de eadere ; Se defineste drept lucru mecanic specific de compaetare raportuI: A.=L/V V == volumul stratului de pamlnt din cilindru, supus compactarii. Probe din pamlntul de analizat se amesteca ell diverse cantitati de apa, omogenjzlndu-se~i determinindu ..se umiditatile, Wi. Pentru fiecare umiditate, proba se supune compactarii sub efectul unui lucru meacanic constant.X, determlnindu-se greutatea volumica, Yi. Pe baza perechilor de valoriw, ~i 11 se determine greutatea volumica in stare uscata:
Ydi
= ¥i ,
(1 + Wi)
Trasindu-se curba de variatie ¥ dFf(w,) se determine W QPtimCa valoare a umiditatii corespunzatoare lui 'Ydmaxim • Umiditatea optima de compactare seade pe masura ce lucrul mecanic specific ereste, Valoarea umiditatii optime de compactare depinde denatnra pamintu lui.
Compactarea
CDBatere, cu aiutorul maiurilor grele, atunci clnd grosimea stratului decornpactat nu depaseste 2...3 m,
Maiul este
piesa de beton annat ell suprafata bazei de I ....2m si ' greutatea de 1.5....2.5 tf care este ridicata cu ajutorul unui excavator, macaraie sau sonete, la 0 inaltime de 3.5m4.0 m ~i lasata sa cad! liber. Compactarea se face in cicluri, apliclndu-se in acelasi loc 2...3 lovituri §i asigurlndu-se 0 zona de suprapunere a compactarii, ® Cilindrare cu cilindri compresori care pot fi: ciIindri compresori eu suprafata Iisa, rulouri pe pneuri, cilindri compresori picior de oaie (ell proeminente), ultimii fiind eel mai bine utilizati la
0
compactarea paminturilor argiloase, Efectul de compactare se obtine prin trecerea repetata a acestor utilaje pe suprafata zonei supusa compactarii, extinzindu-se in adincime pe grosimi relativ reduse (15-20 em pentru nisipuri ; 25-30 em pentru pamintnri argHoase). @ Vibrare, in special in cazul paminturilor nisipoa e. Sub efectul vibrarii, fortele de frecare lntre granulele de nisip scad" permittnd acestora sa se aseze lntr-o stare mult rnai compacta, Compactarea prin vibrare se executa cu ajutorul placilor vibrante acaror productivitate este de 2 ori mai mare decit a cilindrilor compresori. Vibratiile se produc Cll ajutorul a doi excentrici care se rotesc in sens contrar, eu 0 anumlta turatie,
(i)
Cihndrarea
cilindri
eombinata cu batere $i vibrare, se realizeaza cu: compresori vibratori, eillndri cornpresori pe pneuri
operatia de nivelarev cit $i pe cea de compactare a pamintului. Cilmdrii compresori vibratori au 0 productivitate de 4-:Sori mai mare decit cilindri compresori nevibratori de aceeasi greutate .
.Comna,etarea d,e adineim,e se utilizeaza atunci cind grosimea stratului ce trebuie compactateste mal mare de 2....3,m... (j) in cazulpa.minturilor maeroporice sensibUelaumezir,e, compactarea de adincime se realizeaza cu piloti de p,amint compactat. Numirul de piloli, pe un metro patrat deteren necesar
pentru a reduce porozitatea pamintului de la 0 valoare initiala, ej, Ia o valoare finala, er, se stabileste dupa cum urmeaza :
6;1'
FieM
suprafata pe 1 m1 a pilotilor de
diferentei A.e =ei ,-, er. Considerind ca. pamlntul introdus in piloti este compactat astfel incit atinge aceeasi porozitate Ie, ca ii pamintul din jur, se poate scrie: Ah I h= Ae I (l+ei). Deoarece AA == Ah-l, iar h=I, rezulta M = Ae I (l+ei). Daca Ap=1td2/4 este aria unui pilot de diametru d, numarul de piloti necesar pe 1 m2 de teren este: Np = AA I (n:d2/4). PHotH de pamint se pot executa cu ajutorul
forezelor percatante, adaptate pentru infigerea ln pamlnt prin cadere libera ,8 unui dom de diametru 35 em" Datorita eoeziunii ridicate peretil gaurii se mentin nesprijiniti,
.1
Dupa ce gaura a ajuns la adtncimea prescrisa, se introduc succeslv portH de' p.amint loessoid care se compacteaza prin lovituri aplicate eu
acelasi dorn. Lungimea maxima a pilotilor ce se pot realiza in acest mod este de .12...15 m.
V'
In lipsa unui utilaj special, la confectionarea pilotilor de pamlnt se pot folosi sonete eu ajutorul car-ora se infig in pamint piloti tubulari metaliei eu virf sau tronconici, recuperabili, care se extrag din pamint dupa ce s-a ajuns la cota, 'in golul format introducindu-se parnint care se compacteaza
eu un mal.
SO-6IJcm
Gauri le pot f realizate ~i prin explozie. tn acest seep se executamai intii 0 gaura de diametrumie (6-8 em) prin baterea unei tevi de inventar In gaura se introduc incarcaturl de exploziv dispuse pe un fitil de pendrita, care arde ell 0 viteza de 5 kmlsec.
Prin detonarea lnearcaturii se formeaza 0' gaura de diarnetru rna] mare in care prin introducerea in portii a pamlntului ~i compactarea lui eu un mai se realizeaza pilotul de pamint,
Compactarea de adincime ell piloti de pamtnt nu poate fi folosita decit pentru pamlnturile coezive. Pentru paminturi neeoezlve eompactarea de adlncime poate fi realizata prin proeedeul vibroflotarii. Vibroflotarea consta 1n eompactarea eu ajutorul vibratiilor provoeate de masele excentrice care se rotesc tn jurul axului unei lanci speciale introdusa in pamint ell ajutorul unui jet de
apa trimis ell presiune In fata lancei. Jetul de apa, mentine peretii gaurii in cursul cobririi ~i antreneaza in sus particulele fine de
pamtnt, oferind posibilitatea ca particulele mad sa se regrupeze Intro stare mai indesata. Dupa atingerea cotei prescrise, lancea este extrasa din pamint in timp ce jetul de api, este trimis pe la partea superioara a sondei, Concomitent se adauga material granular de la suprafata pentru a suplini volumul rezultat prin indesarea pamintului. Cu acest procedeu se pot efectua eompactari pina la adincimi de 35 m, diametrul zonei de pamint compactat in jurul lancei fiind de 1.S - 2.S m.
I'
Un alt procedeu
de compaciere
de adincime
a, paminturilor
prin explozie..
scop amplasamentul ce urmeaza a f compactat este inundat, pentru a asigura saturarea pamlntului. Se executa foraje de diametru mit in care se introduc inca:rcaturi.1e de exploziv, Acestea sint detonate
simultan, provoclnd
indesarea pamintului.
0
in
acest
Compactarea de adincime a parnlnturilor argiloase p,rafoase slab consistente (depuneri aluvionare, miluri) se face cu ajutorul
_I
pilofUor drenanti
pilotil de nisip lndeplinesc nu numai rolul de indesare a terenului ci ~ipe acela de drenuri verticale,
ST ABILIZAREA
PAMiNTURIL'OR
CU CIMENT
Cea mai raspindita forma a stabilizarii en ciment, utilizata in special in constructia drumurilor ~i cailor ferate.esteamesaeeel eompaetat de pamint eu eiment, Pamintul ,esteexcavat, uscat, farimitat, apoi este amestecat eu ciment ii pus in opera in strate succesive eompactate sub control. Intensitatea transformarii proprietatilor pamintului depinde de dozajul die ciment. Pentru un dozaj dat, calitatea amestecului depinde de t~pul p.amintului, de umiditatea aeestuia, de modul die
exeeutie a amesteculuisi a compactarii.
Un alt domeniu de utilizare a cimentului la imbunata1irea pmnintur ilor, n constitute injectarea sub presiune in.pAmi.nt a unei suspensii de eiment ell un grad de diluare din eeln ce mai scazut care' indeparteaza apa din pori. Porii sint umpluti ou piatra de ciment reducindu-se astfel permeabilitatea si sporindu-se rezistenta pamintului, Cimentarea se poate realiza cu lapte de elment sau cumortar fluid de eiment, Domeniul de aplicare a cimentarli este limitat de marimea golurilor dintre particule, la pietrisuri si bolovanisuri, sau a fisurilor din roca, prin raportcu diametrul particulelor 'de ciment, de
10<
1 .:
viteza curentului subteran de apa, care ar putea impiedica procesul de intarire a cimentului, precum ~i de agresivitatea apei fatA. de ciment, Pentru ca injectarea cu ciment sA. reuseasca trebuie lndeplinita conditia: d90% ciment < (1/5)·d1o·/" plmint • Inainte de adoptarea solutiei injectarii ell ciment trebuie sa se stabileasca lnjectibilltatea terenului, prin determinarea capacitatii de absorbtie a acestuia fata de apa. in acest scop se utilizeaza un dispozitiv alcatuit din doua levi concentrice care ... MAI{OMlf'RO (Po) -- Ape &6 f1I~s"V" ,Qf debuseaza lntr-un spatiu izolat prin inele - ~ ~urpl(/S Qp?', q.: etanse de restul gaurii, Prin teava interioara se pompeaza un debit QJ de apa sub presiune constanta (Pa), iar surplusul de apa care nu patrunde in goluri se intoarce prin teava exterioara iesind prin robinetul R,. cu un debit Ql. Prin diferenta se determina debituJ infiltrat, Q.. Se defineste absorbtia specific a .q, exprimata in Iitri/minut: q = Q I (H·f) Q = debitul de apa care patrunde prin peretii gaurii pe 0 lungime t, pompat cu presiune echivalenta de H metri coloana de apa: H=p./yw' Daca q>O.. 5 litrilminut, pe zona respectiva se poate aplica 0 cimentarea. Acelasi tip de incercare se foloseste si dupa efectuarea cimentarii, pentru a se stabili eficacitatea injectarii. Laptele de ciment sau mortaruI fluid de ciment sint introduse in p:runin.t prln tevi metaliee perforate la partea inferioara.,in cazul pietrisurilor Si bolovanisurilor, sau prin peretii unei gauri de foraj netubate in cazul rocilor stincoase fisurate. Dispozitivul de injectare este similar ell eel utilizat pentru stabilirea injectibilitatii, Pentru ca suspensia sub presiune sa nu refuleze in jurul tubului, se utillzeaza un dop care izoleaza zona. putului.
/0')
Cimentarea se face pe portiuni, ineepind de jos in sus (cimentare aseendenta) san de sus in jos (cimentare descendenta), Impermeabilizarea terenurilor cumortar de ciment necesita un consum Ioarte marie de cimen.t. Acest consum poate fi redus daea in loeul nisipului se foloseste, Ia prepararea mortarului, argila, Morta.rul cu argili spre deosebire de eel cu nisip, nu se separa de
ciment,
Pentru studiul dozajelor optimale se utilizeaza
0
reprezentare
ternara, pe fiecare dintre cele trei faze tnregistrlndu-se procentele de argila, cimentsi apa, Se amesteca separat ap.a + eiment (punctul A) ~i api + argila (punctul B), iar apoi cele doua amestecurl, rezultlnd punctul M. Se fac diverse amestecuri, pentru fiecare analizindu-se urmatoarele
aspecte:
1. lucrabilitatea (fluiditatea); 2. separabilitatea apei ; .3. permeabilitatea ;, 4. rezistentele mecaniee ; 5. costul . Din. analiza acestor aspecte rezulta in final un domeniul dozajelor optirnale,
If 0
Consta in urnplerea golurilor din teren cu materialul separat dintr-o suspensie de argil3, care este injectata in teren .. Spre deosebire de eimentare, in cazul argilizarii nu se reallzeaza decit 0 im.permeabiUzare, fira sa se mareasea capacitatea portanta a terenului, Suspensia de argila, obtinuta prin amestecul deapa $l argila, are greutatea volumica de ordinul H ..13 kN/m3. Proprietatile suspensiei
pot fi influentate prin adaosuri de substante chimice, care modifiea grosimea lnvelisurilor de apa adsorb ita.
Astfel adaugindu-se 0. sure a unu.i metal monovalent, de exemplu silicat sau carbonat de sodiu, se obtine 0 lngrosare 3. invelisului de
apa in jurul fiecarei particule deci 0. fluidizare, Fenomenul se numeste peptizare Si este utilizat pentru a realiza suspensii stabile (care nu separa apa) ~.iuser injectablle.
. co'"''
"'T-
@. t®...
_
.
.110"
,
-- '_
__
_,"""
.. ...,_.
a grabi cedarea apei dinmortarul de argilA, dupa realizarea injectiilor de colmatare in nisipurisi pietrisuri,
_ _ ..NO· __ . Co'"
~
\
\
~.~ol
t"
TR
C'oolu/ale
Modul de injectare a suspensiei de argila este asemanator cucel utilizat la operatia de Is. ciment are , distanta dintre puturi fiind de
·---Pe
linga argilizarea propriu-zisa, 0 alta metod! de impermeabilizare consta in realizarea unei paste de
plastic-conslstenta-eplestic-virtoasa, din
argila
care se confectioneaza bulgari sau calupuri care se introduc prin batere in gauri forate in zona care trebuie colmatata. SILICATIZAREA
Consta in injectarea in parnint a unei solutii fluide de sil.cat de sediu (sti.c1i solubili). Sub actiunea unor electroliti aflati in pamint san introdusi artificial in ter,en (clorur.a de sodlu, sulfat de caleiu) se separa din sclutiegelul de bioxid de :siUdu, care prin intarire cimenteaza particulele de pamint, asigurlnd sporirea rezlstentei §i
Q)silic3.tizar,ca cu doua selutii ;, , ®siHcatizar,ea CD 0 solutie . • <D La silicatizarea eu doni solutli se injecteazi
in pamint atit
solutia de silicat de sodiu cit ~i ceaa electrolitului, Cele doua solufii pot fi injectate suecesiv, in cazul paminturilor ell granule mai mari (nisipuri mijlocii simari) sau simultan, mcazul plminturHor cu
(nisipuri fine, prafuri nisipoase). Reactiachimica la silicatizarea ell douasolutii este: NazO n Si02.+m HzO+CaCtz=> D sto, (m-l) HzO+C'a.(OH)2,+2NaCf
(clorura (gel de since de calciu) hidratat) se face prin tubuli eu diametrul 20 ..40 mm perforate la
partea inferioara, Solutia de sticla solubila se injecteaza tn mod descendent pe toatagrosimea stratului prevazut pentru consoli dare. Dupa aceea, ascendent, se injeeteaza clorura de calciu.reactia dintre