Arhidiacon prof. dr. IOAN N.

FLOCA

BISERICII
CANOANELE
ORTODOXE
NOTE $I COMENTARII

- 1992 -
 I. CA\OAIELE STIITILOR APOSTOII r, ,Pilr

' t t % ; "
-

r l

CANONUL 1 : (HiROTOI'{IA EPISCOPULUI)

Episcopul sd se hirotoneasci de citre doi sau trei episcopi'

(Can'.4LEc.;3VII'Ec-;79,23,Atttiohia;T2Laodiceea;rtSardica;
7 Canstantinopol an 394; 73,49, 50 Cartagina)

Pri6 acest canon se stabilcqtc rinduiala, ca la hirotonia fieciirui epis-

cop sd siujeascd.cel pulin 2 sau 3 episcopil. Nu este I'orba de atlegerea
episcopilor, ci de hirotonia propriu-zisi sau de actul sacratnentalal sfin-
Zanrora in cotren-
tirii. Precizdm acest lucru pentru c[ dupS culn spul-Ie
tariul canonului 1 Apostolic, in priurele veacuri ale Bisericii prin cuvintul
hirotonie se exprima gi actul alegerii, nu nulllai cel al sfinlirii silu con-
sacrdrii prin administrarea tainei preotiai. lntr-adevdr, cuvintul hirotonie
inseamnai punerea miinii (a intinde mina). act prin care se exprima cu
ocazia alegerii clerului yotul celor care erau de acord cu candidatii iutrc
care se ficea alegerea. De fapt cuvintul ltirotouie s-a folosit;i in scns
cle alegere piuir duPd veacul X.
ci in canonul prezent nu este nicidecurn vorba de alegere, ci llu-
mai de hirotonie, mai rezultd ,si din textul canonului urtndtor (2 Apos-
tolic) prin care se clispune ca presbiterul Ei diaconul 9i ceilalfi clcrrci,
si se hirotoneascir cle cdtre uu singur elliscop. C)ri se qtie cit in epoca
apostolici ;i tirnp indelungat dupii aceea,presbiterii q;i diacrluii nu crau
designati cle cltre episcopi, ci erau ale;i de cdtre credipcio5i 5i apoi
hirotonili clc citre episcopi; a5a cA nu rdmine nici o indoialii astlpra
faptului cd, atit prin intiiul cit, 9i prin al doilea canon al Sfintilor Apo:;-
toli, se dispune asupra hirotoniei, iar nu asupra aleqerii c'lerului.

1. ln ce privegte nuntirul de doi sau tre.i episcopiprer.:\zutde canontrlprezent, rnai observdm

cl atit prin canonul .1 al sinodului i ccumenic, cit 9i prin canonul unic al sinodului
particular
'f6nd de la Constantinopol din anul 39,1,se dispunc intr-un fel care inseamnd ln
abrogareacanonului 1 apostolic, prin faptut c:i aeestecanoane ultcrioare prevtrd
ci la hirotonia unui episcoptiebuie si fle cel pulin trei spiscopi plus mitropolitul deci
ln total patru episcoPt.
prin urrnare, in tnteles strict canonic, hirotonia nici unui epiacopnu se poate faee.ftrrl
prezenla a minirnum patru arhierei, ial nu a doi sau trei.cum prevedecanonul 1 apostolic

''$l&.*.fu
 2 Ap.

CANONUL 2: (HIROTONIA PREOTULUI $I DIACOIIULUI)

Preotul sr se hilotoneascd tle citre un episcop, ;i diaco'ul
;i
ceilalfi clerici.
(Can. 26, 70 Apastolic; .19 L Ec,; 33 Trulary 1.1 VU Ec; 6 Gangra;
24,26, 30 Le,odicea,'5I, 89 Vasile cet Mare).
$i ln acest eanon este vorba de hirotonia, iar nicidecum de alegerea
clericilor, stabilindtr-se er un sinErr episcop poat-e str hirotoniseasctr Ei
presbiteri gi daconi; adici ii este_ingirduit-si facd acest lncru, singur,
fdrd a mai fi asistat dc alti erriscopi2.
Totodati sc n'tai pomeneEte'$i'de ..ceilaiqicleiici,,. pril'eaie :tfebuie
si sg inleleaga acei membri ai clerului care se num[rir de Ia diacon in jos,
gi anume: ipodiaconul, citeftrl, cintdreful, exorcistul $i ostiarul. arjp:i
cum ii cnumeri canonul 2.1 Laotliccea..precum;i alte trepto.nrai'rniti..
intre care - in vechime - se socoteaudiaconifeie,ba chiar 5i a5a zisele
fecioare,;efc. (Const. Ap. 3. 11; B, 16; B, lg; etc.j - prevdzindu-se ci
gi ..hirotonia({ acestora, adfcr hirotesia 1or, este tot de cornpetinfa episqo-.
pului care o poate sdvirgi sinqur.
. Mai notSm apoi, ci prin cuvintul cler, in sensul sdu mai vechi Ei
originar, se exprimr totalitatea s.lujitorilor Bisericii, intregul co.p ai
celor chemafi la soarta slujirii -preotiei,
preote$ti. Deci nu r')urnaisluiitbrii iirsti-
tuifi prin administrarea tainei adicd prin hirotonie, ci gi cci
institui[i prin hirotesic.
sdvirqirea hirotoniei in orice grad este de competen$a exclusivi a
_episcopuluiEi el nu o poate delega decit celui care ar iyea ""ueoti calitate
harici, adicr altui episcop sau simplu arhiereu Ei nicidecum' vreunui
presbitc'r (const. Apostolice 3. 11), pe cind hirotesia in orice gr.ad poate
fi sdvirgiti prin delegatie din partea episcopului ;i de cdtre lrrcsbiteri.
lucru ce nu se practicd de alt fel decit iri cadrul tnirnistirilor. uncle
staretii acestora, dacd sint cel pu[in ieromonahi - pot hirotesi citeti
!! ghi-ar ipodiaconi pentru mirnaistirilelor (canonul 14 VII'ecumelic; b
Nichifor l\{Srturisitortrl ).

2. Caeace pare netntelessau coDtrar felului ln carc cste folosit astdzi ternrenul ,.hirotonies
este-faptul cA ln textul canonului este nun'riti hirotonie atlt consacrareapresbitcrllor
gi diatorrilor clt gi a celorlalli clerici..\censtn a dat naEtercla plrerea ci instituirea
haricd In oricare din acestegrade s-ar putea face prin acela;i act de adnrinistrare a tai-
ne-ipreo[iei, 9i,ci deci, atlt sfintirea preolilor si a diaconilor, cit gi.,ac'eeaa clerieilor
inferiori, ar avea caracter <letaini sau iaracter sacramental.Aceasta'ar presupune afoi,
ci.sf-lnta.tairrl a prcofiei ar avea nu numai trei treptc-arhieria,preshitLriatul diacol
9i
natul-ci mai multe, ceeace este lnsl, contrar tnviliturii llisericii, care a stabilit pe
baza revela[iei (Sflnta Scripturi qi Sftr]ta Trartilie) cI existi trei trepte ale preo]iei
sacramentale.gi cd numai acestease conferi prin adrrrinistrareasfintei taine a pieoliei.
' Biserica a stabilit cA treptele clericale de lnstituire bisericeascinr.rse ins{ltue prin
adininistrareh taine preotriei,.ci prin binecuvlntlrile sau rugiciunile deosebite,crri se
citesc asupra lor tot dc citre episcop.
Adrninistrarea tainei preofel ln oricare din cele trei grade se sivtrqegte in altar gi se
numegte hirotonie, consacraresau sfintire, iar slvlrgirea rtnduielii'de binecuvtritare
-pentrq-.oricaredin gradele inferioare,ale.clerului,
de ia diacon ln jos, sc.facc ln afara
altarului gi se .numeqtc hlrotesie..
3,4 Ap.

Cuvlntul hirotesie a fost lns5 lolosit timp lndelungat pentru a exprima atlt actul. hiro-
toniei clt Ei pc ccl al hirotesiei. De aserneneaa fost hrtrebuinlat ln anrbelc sensuri qi
curilntul hirotcsie. Accasti folosire echivoci se lntilnes'tc ;i drrpl scc. X, chiar ;i lti
sec. XIV-XV la Sf. Sinrion Tesaloniceanul (+ 1129)

CANONUL 3: (PRINOASE LA ALTAR)

: Daci vreun episcop sau vreun presbiter, contrar rinduielii Dom-

nului despre Jertfi, er aduce la altar alte lucrurl, afarfl de spice de griu
nou, ori struguri la vreme potrivittr, fie miere. fie lapte, fie in loc de vin,
sichertr me;tegugiti (b[uturi nte;tepugittl), fie pisiri, fie animalc,
fie legume, s[ se cateriseasc5.Si nu fie deci ingdduit a sc aduce altceva
la altar, decit unttlelenrn pentru cantleli gi tdrniie la vrernea sfintei
atluceri i.nainte.
( L ' a n . 4 A p o s t . ;2 8 , 3 2 , 5 7 ,g g T r u l a n : 3 7 C r t r t , t g i n a )
.. . ln Biserica. veche era obiceiul ea unii ere$tini, dupir datinile cul-
telor pigine de la care fuseserd couvertifi, si aduci la bisericir pentrtt
jertfS, tot felul de daruri ca: lequrl.le, fructe. biittturi, p:isdri, al'limale,
etc. Tirnp indelunqat acest obicei a fost ingdcluit, pentru cii in sine nu
avea nimic rdu, totuEi pentru a nu se aidtura ideia de iertfii pitgitrl
ideii de jertfd cregtini, sau llentrlr a nu se confunda jertfa }lintuitorului
cu jertfele comune ale pieinilor. s-a interzis prin acest canoll aclucerea
la altar a oricdrui ait dar qi a oricdrui alt produs decit a uutedelemnului
pentru candeli $i a t.imiiei care i$i avea ;i ea obignuita intrcbuintare in
cult Pe lingi acestea se mai ingdduia si se aducd la bisericti pentru a
se binecuvinta spice de qriu qi struguri dintre cei dintii carc se coc.
ln mod special, episcopii 9i preofii sint opriti sub pedeapsacate-
risirii, fie si acluci' ei istfei de claruri sau iertfe la altar, fie sd tc pri-
meascd la bisericl de la credincio$i.

CAIVONUL 4: (PRINOASE PENTIIU CLER)

Toate celelaltc roatft: (produse) sI se ttirnitd ca pirgd episcopultli 9i
presbiterilor acasit, iar rru la altar. $i este clar (tlc infeles) ci episcopul
;i presbiterii le vor inrpirti diaconilor;i celorlalfi clerici.
(Can, 3, 38, 41 Apost.; 7, 8 Gangt'n; 37 Cartogina; I Teofil Ale-
rondrinul).
Texlril canonului acestuia pare o continuare ciirecti a canonului
anterior. intra-clcvi"rr.dupi cc canonul 3 interzicc sd fie aclusela altar
divcrsc protluse dupi cuin era obiceiui pdginilor, prin canonul prezeut
,<cclispune ce destinafie sd ii se dea produselor pe care cra obiceiul sii
It: iiduc:i ,si creditrcioiii $i clericii la bisericd, atit in chip de pirgi sau
dc ltlirnifii, cil li in mod obiqnuit ca daruri pentru'intrefinerea bisericii
si ri clerului.
. Acestea urr)lau sa fie duse la casele episcol:ului qi alc preoiilo.r;
ca ace$tia si ie foloseascirCeopotriv5, atit pentru irltre{increa lor cit
 10
5 Ap.

qi pe'tru ceilalti clerici gi anume

a diaconiror, ipocJiaconiior.citefilor,
etc', cdci clupr cum se gtie, iri p.il"r"
veacuri "t"'gir".i"ii treptere cre_
rului erau mai nunreroasecrecii astdzi
;i toti il;t;i-i"r erarr angaiati
in murrci relieioase sau cu caracter misionar
gi cie asrstenta soeiar'.
Intre{inerea tuturor accstora cdcleain sarcina
"oir-rr.rnitatirorbisericegti.
dup,i.r-r'intul Dorrrnrrruicti "rt,., il*dni"
10) qi dupd ri'duiara sf Ap pauui]"a lucratorul de prata sa (r,fatei 10.
ccl ee p."ai"itranghelia, crupir
Evanshelic sd 5i triiasc;i (I Cor. ii, l+1.

CANONUL s: (SOIIILE CLERICILOR)

Episcopul sau presbiterul sau diaeonrrl

motiv (pretext) de evlalie. tar ju"a sI nu alunge sofia pe
u" alunga-o, ;t ; afuriseasci;
sttrruind (riminind neinduplecaq,;; $i
cateriseasci.
Ano'-t'; 'l t Ec: 6' 12' 13, 48 Trttlan;
q, c"{-r"rT,?,;ri,t 7, 4, !), t0 Gansra;

. -Prilr alungarea sau I.pAdarea sotiei.

zis' de=qitru i se spune pe l'lulfie. in .se inteleqe di'ortul propriu-
canorrul prezent se aratd cd unii cle*
al socotit motiv ae ciivori'chiar si evlarria. cur'
1-ei ..1."p!
pare sd fie mai ntult r-tn prettext, insd aceasta
se-interzice ori"" Ai.r,o.[pe vreun ast-
fel de temei, prer,dzind'-r,, p"a"npsa
afurisirii perrtru cle-ricul care ar
divorfa de sofia sa. srrb "u'iri1 a.-[i,ia.,ro,
cel eare ar persista in divorf.r ;i pedeapsacaterisirii pentru
doud
"t.,.i*llon"1?"l,ri?,Ji3ltid pedepse
dupiicum am vdzut$i arume,
Prin afursire se interege cxco'runicarea. adici i'depirtare. cuiva dc
-slt'to"iiile.t,:sanie,
la eomuniu'e. acric.i ta
.c]o
din comttnit:rteacrcclitrcioritor apoi inclepdrt.rea cuiv.
r"" ""iiraerea ctriva rlirr lJisericir.Aceastir
pedeansii'sub forrra
g,.igea "r"i g.;;; se rrrai cheaniti si afurisanie, bles-
tem sau anat.rni. acrici exco;rr;.,i;"; ;;ji";ti;;i"ilriitira
cu aplicare la cler insti, in r""t"i-""nonuiui de breste'r.
infeleee i:rclcniirtarc;r s.u oprirea de prezr:nt, prin a.furisire se
-dln
ta slu3ir;..-;;;;;;;*[;:^ili;;;r:,t;
lde la cele sfinte sau suspenclarea
iuir"tiuri",-.il-;;, alte cuvinte,
celuisancfionat
din'sluita'preo-1"asce,
nu insd
;ilti,i:rTi"ill,,ilr?u*urea
l' infelesur de astiizi aI acestor doui
cuvinte, afurisirea inseamna
excornunicarca temporald din Biseriea,
pdrtare din cler. pentru ca u'r i* "ut""i.i"*,* "o-pt"cta inde_
cleric sd fie afurisit, 1ii *"rt sens, adici
in sensul in care se aplicd ;"";te
;;4";i;i'-;i.""il,ir,*irtu
el mai intii sd fie. caterisit, caciin?Jpa"taie" necesar ca
pdrtarea lui din rindul crerului, r"i di,r'il".i"e, fara indu_
ii-'in""r-,rrra recunoasterea caritdfii lui
de.cleric chiar r;i in- afara niie.icii.
il;t;i;r;i;;;;:li;ili prezent insi.
ttebuie refinut ed afurisireu *uu u*"o-unicarea
-iu,i"tiu"ii
lipsirea. temporgrd de drepturir" cierr:rui inseamni numai
p*;Gti,']"." nu excludcrea
vreunui cleric din Bisericd.
 11
6 Ap.

\.olll- vedea in legiluri

3. ln uernca cild a fost enlis canonul 5 apostolic 1i pini tlrziu cull]
tlrrpi rindrriaiu aposto-
cu canonut il "p. fili"-fS irutru, cpiicopii erau-si ci cdsitorili 'l-rttlatr,
sitlodul anrrl 692,
lici, la tel ca;i ""Juiti clcrici. Abia prin c*nonul 12 fi 48.
i n t e r z i c e J e c : i t r c B i s e r i c [ c l s l t o r i a c p i s c o p i l o r d u p i . c e tnri inainte o inter-
lncepe a se
tirziu (Cadex'
zisese lmpiratlt .rustiriian printr-o lege din alul 51ll 5i prin altcle de rlai
l, 2, 41 8; Nov. 6, 1 artul 535) -
'frulan
Trebuie sri obscrvarr] "t";, ",i SinoAul n-a iurpus tttonarhisnrdl cpiscopilor, .ci
' desphrti de sotiile
tloarcelibatul"."rto.uirrii"lrlrriSufirtlc-afinecrisitnritisaucleasc
pernris.ca,
lor in cazul cri au fosi ale;i episcopi elintre clericii cis:it.orili. Ilra.rlesigur jn
ilr viglolrc
cineva str Iie ales episcof Ei ,.linta" rnonali, insi rincluiala ltctltrr .llilt:rici
prirt veacul I ;i s-u ge-
nu dateazi din vremea aceea. Iia s-it iutrodus nrult rnai tirziu
s:ru a vreuttei hotdriri
neralizat abia clupii veacul X.Il, nu 1t-tsi pc baz-a vrduirui cirnt)rl
' general varlabiltr ln accst
sinodale ln gencrre, "A"i no existi canoane nici botlriri sinoclale
sens, ci prirrpr""ti"l,-ririn i*p"n"reaunui obicei care cu tirnpul a dobilrdit putere de
lege priri respectarea lui continuir 5i irrclelungati
ceiirratut,tn gerrcrat tl p_rinsinodul l'ryl1],1-,arespins.
olrsert.irnr eclibatul
i;;fi;ii.;;i; Aceas-
diaconilor preoliior Dar s-airnl'uscelibatu!episcopilor (can' 12"18)'
5i lcan"irl'
celibal'utui i1 gcrlere, ci a
ta insernneazd ci nu'litul siuod nu a cotidanttrat ilstitutia
restrlns-o nutttai la ePiscoPi.
Aceastl rlnduiali irtrir-a"ii"otttrari canoanelor ir 5i 51 apostolir:e, 5-a tnrpus totu;i ln
slnt obligali sti
Biserici gi a durat ptrii t. inlocuirea ei cu rlnduiala rlupri care episcopii
episcopilor
fie monahi. Areu, isojur trei rinduieli succesivecu prii'iru la starca citil{ a
gi auume: cisltoria, celibatul 5i monahistuul'
dupl ce tn
i\Ienlionirn ci t:elibatut episcopilor:r tlispiirut din Bise.rica Ortotlo-ri abia
schisma dintre Biserica din Apus 9i cea din Risdrit a tlevenit rnai
veacurile XI ;i XII,
peDtru intrc-
. pronunlatir gi ca o reacliune lmpotriva irnpunerii obligatorii a celibatului
XI si
gulclersacrarnentaltn'Biserica-dirlApustnccpln4.cu.itl(,rrujumritatcaveacului
mai ales crr veacul XII. ln aceasti siiua!ie, tii.iritt l a condatrtnat cclibatul ln genere'
nurnai ca
ca instit'!ie necanonici, 9i s-a lipsit :i tte ielibatul epircrrpilor. pernri!in4rr-l
exceptie pentrtt di'.rcoIli 9i prco'[i.

CANONUL 6: (INCoMPATIBILITATI)
Episcopul sau presbiterul sau diaconul si nu ia asupra sa purtiri
de grtji lumelti; iar de nu, si se cateriseascS.
( C a n . 2 0 , 8 1 , 8 3 A p o s t . ;3 , 7 , l V . E c . ; 1 0 V I I E c ; 1 6 C a r t a g i n a ;
71 I -- il).
Orice fei de indeletnicire incompatibil5 cu func{iunea preoteasce
este oprita membrilor clerului. Drept incompatibile cu preo{ia sint soco-
tite toate trebrrrile lumeqti, adicd toate acele indeletniciri care ar pr-e-
iudicia demnitatea preofeascd Ei chiar ar determina deprecierea ei. Astfel
lint: negoqul, cdmftlria, administrarea unor bunuri pubiice, arend:rea,
tutela, curatela, apoi ocuparea demnitd{ilor sau funcliunilor civile ;i mi-
litare. etc.
Numeroase alte canoanc qi legi de stat in chestiuni bisericeqti, spe-
cificd indeletnicirile incompatibile cu preofia, aEa dupd cum ele au fost
apreciate cle citre Bisericd de-a lungul vremii. Menfionirn insd cd auto-
titotea bisericeasci a declarat ineompatibile funcliunile civile sau de
stat cu slujirea preoteascd, pentru motivul cd, multd vreme chiar plni
la finea ve"acului IV,' acestei erau impreunate cu sivir$irea obligatorie
a unor rituri pdgine. TotuEi, dupd ce cre$tinisrnul a devenit religie -de
stat, atit ln imperiul bizantin, mai ales din vremea lui Justinian, cind
 t2
7. 8.,4p3

tofi episcopii au devenit inarfi cremnitar.i de stat,

i'tre demnitarii clc stat au fost riciicafi cit gi mai tirziu, ci'cl
$i-9il;l#ii,:;"
zilele noastre - s-a ingrcluit in moctrfi"esc-Eiffiiuiit]a""i, chiar pinii i'
sul Bisericii si al binelui obstesc iri gene.e, ca i' interc-
a'umite fefe bisericeqti sa
ocupe functiuni de stat gi sir se incleleiniceort,",
care n-au tnai fost ii""-ltf t""t,rri lur.c5ti,
-privite ca incompatibilo
; --r-'--..v ." i"n.ilirnile sacerclotale
(tutela, curatela, ete.).

CANONUL Z; (SARBATORTREA pAgTILoR)

Dactr vreun.opisco;r sau presbiter sau
riacorr, va sdrbirtori sfinta
zi a Pagtilor cu ruieii,'inai"t"'a u"itinocfurui
de pri'rivarir, si se cate-
riseascS.
(Can".61, 70.Apost.: tt Trulun; I ,ltztiohia;
73, 706 Cartagina). 37, i)g Laocliceea;J1,

. - Dispozifiilc cano.nului-pre-zgnt constituic baza lrotrririi iuaLii la sino-

dul I ccu'renic cu privire r; *ditti;.ea pagtilor6-;il;"
rire prin care se stabilesc urmitoarele: ci.eEtini, hoti,r_
1. PaStile se serbeaztiin zi clc durninici.
' 2. Aceastir durninicii trebuig
- -- .^'
ri fi; ;;irna durninicd cu rulii piipi
dupd echinor:fiul de prirnlvarai-
3' Daci in aceeaqi cruminicd ar cdd-eaqi pa$tere
pentru a se evita^serbarea pagtilor iudaiee, aturci.
cregtine cle'oa"ii cu cele iudaice,
creStinii vor serba pastile in ctuniinica urrndtoarc.
De aci se vede ch in hotjrririi sinorlului cle
estetrecutr la Niceea _ care nu
in vreun canonar acestuisinocr,'ciirrriiiJi-a"o" in-uIt"il
Iui.--. s-a ti'ut seam&de croui,i"ai,i"ri-i-;trt";#';o'1"""
canonul 7 z\postolic qi anume: re cupr:inde
a. si nu se serbeze_paqtilc inaintea echinocfiuiui
b. si nu se serbezc paqtiie deodatir cu lucleii. dc pri'rdvarii
Rinduielire acestea.compretatc.:i anti.ritivate
de sinodul,_I ecur'e+
nic trebuie- re_spectateintocmii, "a"i i" caz contrar,
clericii
"^""' ar fi supugi
eaterisirii, iar laicii in mocr coreipunz5io",-aJ""is"ii.''

CANONUT, 8: (IMPARTA$IREA CLBnULUI)

Daci vreun episcop sau presbiter sau diaco' sau
catalogul clerului, aducindu-su sfinta jertfi vreunur (artur) trirr
tulglrie) - i.x;i;si;iu-se SIinta Li-
nu s-ar.impirtrSi, sr ,purrr--,(--:rLiZA.
cuvintati, si aibd iertare; iar ,e n_ar spu'e_o, $fiil ea ar fi bine-
unul ce s-a ficut ''ino*at ac iurtr'"area poporului si se afuriseascl, ca
(sminteari) si a f6cut
si nasc5 binuiali impotriva ""I;i ;;;; a
adus- (sfirrta jertfi) ca gi cind
acesta nu ar fi adus-o dupir rinduiali (in mad
valiri).
(Can. !. 2 Ancira; 10 petru Aleranclrhnil). :
Dispozifiile canonului prezent se referi atit
la clericii liturgrrisi_
tori, cit qi la si'ri;li ciErici lcei care, nu au l,"r,it
E.*rlil, obligindu_i
 'it I.)
9'Ap,

pe to{i deopotrivd'Sd se irirpdrtiqeasei de fieeare dati cind asistd ia

Siirrta'-Litttrghie, qi cu atit mai virios cind cei in drept participd la
'siujirea
sfiniei jertfe. Se ingircluie exceplie de la -aceasti rincluialS,
numai clacd cineva ar a\rea motive intemeiate (caz de oprire canonica)
si nu se impdrtd;easci si ar spnne 5i ar rriita aceste motir-,-, ineintea
celor ce sdvir;esc Sfinta Litrtrchie'

CANONUI. 1): (h{Pr\RTA$IRIin CREDINCIO$II.OIi)

Tofi credincio;ii care intrd (in biserici) ;i ascultd scr:iptrrrile clar

rru rimin la nrgicirrne (slujhd) ;i Ia sfinta impirtiSanie, aceia, trehtlie
si se afnriscascir(ereomrr11ice),ca ficind neorinclnialirin bisericS.
'(Con.
66, 80 Ttutan; 2 Antioh,ia; 1'1 Sarclica: 2 Dionisie' Aleron-
tli'imtl).

Participarea 1r Sfinta l,itrtrghie, este o clatorie a fieedrui crc-

dincios. Iia trel:uie ini,eieasii in sensul ci fitlcare cre$tin e dator
sir asiste la siuiba Sfintei Liturghii de la iirccpr-tt pini la sfirqit
'.si cd nu-i ingictuit sd intre. Ei sd iasd la timp nepotrivit din bi-
sericd, fircind neorinduiati gi ardtincl lipsd de respect fala de cele sfinte.
Tn Biserica vechc - a$a cunl spune Ei Zonara in comentariul la
acest, canon - ;i laicii ayeau oi:lica{ia si se impdrti;easci la sfirSiiui
Sfinici Liturghii, Ei clcci aveau obligalia si se comportc in ala fel ca s,i
fie vrednici cle a se lmpdrtdqi de fiecare dati. Desigur insi cd, dupd
cum rczulti ,si din text.ttl canonului prezent, obligafia accasta de a se
impirtii;i se referi nut:nai ia cei care puteau veni la biserich, nu .5i la
eei eare din fclurite pricini nu ar fi putut fi prezen{i.
AceeaEi obiigalie, cle a rhmine la shrjbd ;i de e se irlpirtdqi, se
irrrprrne;i prin canotrul 2 Antiohia
Dar: or:icit sic va fi strdduit in Biserica veche qi in unele epoci de
,rnai tir.ziu asrlDr3 obiigativit5lii impdrtaqirii la fiecare liturghie la carc
asisti creclincio;ii; aceasteirincltiialS nu s-a generalizat ,si nu a rdmas
obligatorie, pentru motivul cd nimeni nu poate fi primit si se tmpdrtd-
,seascidacd nu este pregatit gi cu atlt mai pufin poate fi constrins citl.eva
sd ,se.impdrtiEeascd eu newednicie. (Can. 1 Atanasie cel Mare; 2, 4
Dionisie Alexandrinul; 3, 5,7, 12 Timotei Alexandrinul; 28, Ion Post-
nicul; etc., etc.)'.

4. A;a cum spun o scamd cie canoane(2 Dionisie Alexandrinu; 7 Timotei Alexandrinul;
28 lon Postnicul), pentrn motiv de nccuritenie, femellc n-au voie sd sc lmpdrttr$eascd
in tirnpul rindniclii lor lunare.
Privitor la restricliile ce prive;te lmpdrtdqiren, se cuprind dispozitii ln nttmeroaseca-
noane ale sinoadelor ecumeniee,particuiare gi alc Sfinlilor Pdrinii (8 VIl Ilc.;83, 101
Trulan;4 Gangra;2 Sardlca;18 Cartagina;14 Laodiccea;47,48 loan Postnicul;23 Ni-
cirifor Mrturisitorul; ScrisoareaSf. \,rasilecel Mare citrc Cezaric etc.).
 10.u Ap.

CANONUL 10: (OSINDIREA COMUNTUNTT CU CEI AFURISTTi).

Dacd cineva s-ar ruga, chiar ;i in cas5, impreun[ cu cel afurisit
(scosdin comuniune), acela si se afuriseasci.
Can. 77, 12, 32, 45, 48, 65 Apost.; 5 I Ec.; 2 Antiohia; g Cartagina).
Prin afurisire sau excomunicare, orice creEtin era pus ln afara
Bisericii. Aceasti pedeapsi se dddea pentry picate grele--sau pentru
astfel de abateri de la disciplin{, care in fond nu eiau altceva clecit
tot pdcate, peptru cd pedepsele pe care le aplici Biser.ica, se justificd
numai p_rin gravitatea pf,catului pe care lI irnplici unele fapte ale creE-
tinilor. Celui pedepsit cu excontunicareanu-i cra permis in hici o fermh
sd pistreze legituri cu membrii Bisericii si nici acestor.ilr'tr,rlc era in{i-
duit sI rrimini in corrtact cu eI. opreli;tea mefgea atit cle clt'perrteincit
.rrembrilor Bisericii nu li sc ingidtria nici miicar sI se roage impreunil cu
c'el excomunicat, pentnr cii orice tratarc cu indulgenlii a celui pedel:sit
de Bisericd, insernna desconsiclerareapeclepsei aplicatd cle Bis-crica qi
deci o abatere de la disciplina bisericeasci a celor care nu respectau
hotilirile conducerii biserice.lti. De altfel, izolareu in care era pus cel
afurisit, are in{elesul dc stilre in care respectivul trebuie sd mediteze
asupra plcatului sivir$it Ei sd se pocdiascS, pentru n se face vrednic
sI fie re'primit in Bisericd, clci afurisirea nu inseamni osindirea veg-
nic5, ci o pedepsirc mai asprti, prin care nu se urmilre;te totu;i moartea
pdcdtosului, ci, dupi cuvintul Scripturii ,rsd se intorrrci qi sd fie r.iu(,
adicd sd se reabiliteze.
Nesocotirea de citre ceilalfi creEtini a oricdror pedepse care se
aplicd vreunuia ce se abate de la rinduiala biscriceasc[,insramnd uneori
sprijinirea greqelii, incurajarea pdcatului, iar nu ajutorarea celui cdzut
ca sA se ridiee.s

5, In legituri cu afurlsirea sau excomunicarea, mai observim cd, tn Biserica veche ea avea
si lnlelesul de oprire temporeld de la Sf. tmpirtlganie sau de Ia cuminecare-cornunicare
,conrrnunjcatio" - tie unde ;i cuvlntul ,Excommunicatio" - excomuni(-are. Se gtie cd
.pi in sfintele calroanceste folosit{ uneori in acest sens (Can. 27. b8 Trulan; 47 Ioari Post-
nicul; Cod, 1, 3, 30),

CANONUL 11: (OSINDIREA COMUNIUNII CU CEI CATBRISITI)

Daci cineva cleric fiind s-ar ruga impreund cu un cleric caterisit,
si se cateriseasci gi el.
(Can. 28 Apost.; 4 Antiohia; 10 Cartagina).
se impune pentru clcrici de orice grad sd urrrr€Z€,fafa de clericii
caterisi{i, aceeagi rinduiald la care sint obligafi tofi credinciogii fa{i de
credincio;ii afurisifi, fiindu-i oprit fiecirui cleric sd se roage impreun5
cu clericii catersifi gi in primut rind sd iiturghiseased cu aceqtia.
12. 13 .{p.

CANONUL 12: (SCRISORI CANONICE DE RECOI\'{ANDARE)

Daci vreun cleric sau laic afurisit, sau {irrci) neprimit (in co-
muniune), mergintl in alt6 certatear fi primit fdri scrisori de recoman-
dare (incredinfare), sd se afuriseasc5 gi cel care l-a prirnit ;i cel primit.
( C a n . 3 2 , 3 3 A q t o s t .7; 1 , 1 3 I V E c . ; 7 7 T n i l a n ; 6 , 7 , 8 , 1 1 A n t i o h ' i a ;
41,42 Laodiceeu;I Sardica;23, 106Cartagina)'
In vechime se linea nu nttmai evidenfa ciericiLor, ei ;i a credincio-
silor clin fiecare comrrnitate. Iar dacit vreunul dintre clerici sau dinire
credincioli plecau dintr-o comunitate in alta, atunci, spre a fi primifi
intr-o etltii comnnitate, trebuiau sir prezinte scrisori de recomandare sau
cle incredintare dn partea elliscopilor, pctttru ci in vretnea aceea toete
comunitiitile aveau in fruntea lor episcopi. Aceastd miisura s-a luat
pentru ca nu cumva unii clerici caterisili sau afurisi{i, ori laici afurisili,
clintr-o colltllnitate, s;i tlcac[ in altii comttnitate drept clerici in func{ie
sau laici ach:ti$iin comr-rtliune,adicd in sitLrafiacelor care nrt s-ar gdsi
nici o opreli;te setupecleaPsA.
Cu privirc Ia clerici, rinduiala :rceastas-a pistr:it pinit astazi nu
insir 5i cu privire la sinrplii credincio;i laici.
Mai existau gi alte feluri de scrisori carc serveAupentru pistrarea
bunei rinduieli in rclafiile dintre comunitirfile cre;tine. Despre ele va fi
vorba la locul sar-r.(Can.23, 106 Cartaqina; 7, I Antiohia; 11 IV Ec';
l7 Trulan; etc.). Toate scrisorile acestease nllmesc scrisori sau epistole
canonice6.

6. Prin cuvintul ,neprimit" (adektos) .-* se ln!elcge un cre;tin - Iaic sau cleric - a eirui
$itualie bisericeaictl erl urrnitolrea: fusese supus eicomrtniclrii sau afurisirii, lndepli-
n e s t e c a n o n u l s e u p e n i t e n ! a < ' r i r ei s - l d a t , t l i u ' i I t t : : i n u i s - e f l c u t r e p r i m i r e n 1 n c o n i u n i u n e
li;a lncit respe(:tivttl Ilu errr (leplitt rertbilitat.
l)e obicei, cei l{r-rrisili trebuiru sri trerrcl un rnunlit timp printr-o serie de patrtn trepte
ale peniten!ei si nunrai tltrpi\ aceeali se lircea reprimirea in llissrici, in c,adml unei cere-
nronii speciale. I)ar nici reprirnirea lru .rvea loc orit'ind indnttr dupi indeplinire:r peni-
t e n l e i , c i n u n r a i l a a n u n r i t e z - i l cc l i n J r r e o j m a s i r b l t o r i l o r r n a r i , c u r n s e p r o c e d a $ i i n c a z u l
b o t e z u l u i c a t e h u m e n i l o r , a ; a t u c i t , u n t i n r p o u r e c . r r e ,c e i c e - s i l n d e p l i n i s e r { d e j a c a n o n u l
s a u p e n i t e n l a , s e g r { s e r t rirn s i t u a ! i r d e . . n e p r i n t i l i " , l ) a c i l r t n i i d i n t r c a c c l t i a n u s e p n r t a u
c u m t r t b u i e , l i s e a n r i t t u p r i r n i r e a i n l : l i s t ' r i c i rs a u l i s c p r e l r t n g e a l f u r i s i r e l .
I ) e s i r i n d u i a l a c o r r l u n a re r r t , c a c e i n l u r i - r i l i s l i - s i e x p i e z e p i r c a t e l e u r c i n d o b i s n u i t e l e p a t r u
trepte ale seitrii pociin!ei, totusi. tluhovnicul or-ea latitudincr si apreciez-epersonal
necesitatea uuei pociinle nrai sevcre si tnrri indelungate prin toote treptele, sau a unei
. pocAinte mai pulin severe, prin douii-trci, sau clriar prinlr-o singuri treapti.

CANONUL 13: (PRELUNGIREA AFURISIRII)

Iar daci (cineva) ar fi afurisit, aceluia sI i se prelungeasci afu-
risirea, ca unuia care a minfit gi a amtrgit Biserica lui Dumnezeu.
(Can. 72,33 Apost.; 17 Trulan)
Dupd cum este redactat acest canon, se vede ci el este prelunglrea
canonului anterior, dispunindu-se in continuare, cd, daci cei afurisi{i -
clerici sau laici - au amigit pe cei dintr-o altd comnnitate incit aceia
 14 Ai.

i-au primit fie in rindul clerieilor, fie fn rindul laicilor, fdrd a bdnui
cr ei ar.fi,afurisifi, atunci acelora sd ri se prelungeascd afurisG";p;il*
cd eu minfit Biserica. ,r
De aici rezultd clar ci.,'aftrrisirea nu era, a$a dupl cum ,am
mai
sprrs qi Ia comentariul canonului 10 aposiolii,'o p"A"p'*i-ie;ria;e"t;
-
sau ve;nic:i, ci o pedeapsir temporald, iare se ddclba plntr., un anurnit
ter'ren. gi se putca prelungi qi peste acest termen,'dripi ;ar;; .o"
colnportarea eelui in cauzd.

C-{NONi.TL 74: (TRANStrERAREA BPISCOPILOR)

Nu este. ing[duit ca un episcop, pirisinclu-;i parohia (eparhia)
sa.
si puni stipi'ire (si treaci) p-e.la alta, chiar tlacd ar fi silit
1ia acoartal
rfe citre lnai mtrlti episcopi, [ir:i nrrnrai rlacir ar fi vt"o cauzd
binecu-
r.intati care-l silostc sir faci acrtasta,;i adici, putincl el sa
aduci celor
de acolo (din altr eparhie) \rre'rr folos mai ,.rin.u i., """u *" prir.e;t.
dreapta crerli'fir. Da' pi accasta (sd nrr o faci) de la sine, ci prin
ctritr_
zrtinla yultor episcopi ;i cu cea urai nrare t.ugiminte
1in urnra celei mai
rnari st6minfc). I

{Can. ii.} Apost.;.15, I Ec.; S IV Ec.; 20 Trutan; L}, 16, tg, Zi

Antiofuia; 7, 2, 1T' Sarittcai qB Caixtgina).
In vechime, comunitatea bisericeased, cirmuitd de un episcolr,
se
nllmga parohie.. Cu timpul insd acest nume a fost rezervat comr,rnita{ilor
biserice;ti conclusede-prezbiteri, iar celor mai mari condG o;'il;-
"nu1r"rr
copi, li. s-a z.is eparirii,_ aclicir provincii_ sau {inuturi niscriceili.
ci,r la incep't, ip f.mtea t'r'ror com,nitdgilo*i o"_
::_::4i:d scpTjl
gantzatc, l""Tcite
gAsea rrtr cpiseo;t, clar nrai tirziu nunrirrul tor .1" ,a.it,
ajrrnqinciu-sesa reziclezenurlai in cetdti qi cle acolo'sd cirrnuiar"e, pii
,lingi comrrnitateadin cetate, incd qi alte'con:unitafi clin
afara,""*tlii,
pe irrtinderi din ce in ce mai nrari.
Prin canonul se opre.pte trecerea unui cpiscop c1c la un
scaun.la altul, adici-prezent
de la-o eparhie'la alta, chiar Ei i.i"u"rri cina, dupi
curR spune Baisamon, ar fi constrins aproape la aceasta cle cdtre crecliir-
cioqii altei. eparhii, eare l-ar cere stdruitoi.. se stabilegtc astfei pr.inci-
pittl, cd este interzisd transferarea episcopului dintr-o errarhie
ilir-alta.
Toturs!, ca o excep{ie de la acest piincifiu, ie adriiile-iransfo.a.ea cu
mctivarea cd respectivul episcop ai putea sd indrepteze o stare de h-i-
cruri care lasai de dorit sub raportul rinduielii qi rnai ales al- ariptei
credinle, i:r eparhia in care urmeazd a fi transferat. Dacd este deci in
interesul Bisericii o astfel cle transferare, ea se poate ingadui; ;;-ir;:
buie insd ingdduitd cind ar fi vorba cle interes
fersonal, aFa cum pre-
cizeazd.alte canoane.
Dar ;i in cazul cind este motivatd ca fiincl in interes superior
bi'sericesc,transferarea unui episcop trebuie sd se facd dupd rinciuiald,
-1dic6 numai prin hotdrirea mti rruttor episcopi, ""r" ,ro". putca aprecia
dacf, este vorba tle interese superioare uis'ericelti sau cle-interese de alti
natur6. Se inlelege insi ci nu- poate fi .,'orba de transferare decit
intr-o
15 - 17 Ap. 17

eparhie vacantd. AEa incit, transferarea este echivalentd de fapt cu o

noud alegere Ei trebuie.urmate deci rinduielile canonice prescrise pentru
aiegereaepiscopilor, nefiind nic'idecum ingiicluit ca vleLln episcopcu de la
sine putere, sau numai pe baza propr.iei sale hotdriri, sd se mute dintr:o
eparhie in alta.
Prin analogie, qi cu indeplinirea formelor corespunzdtoaregraduiui,
pe. baza acestui canon se poate admite Ei transferarea preofilor gi a dia-
conilor de la o parohie la alta, dar se intelege cd nu in mod obligatoriu,
ci numai cu consimlimintul 1or.

CANONUL' 15: (TITANSFERAREA CLERULUI)

Daci vreun presbiter sau diacon sau in gencre, oricare din rindul
clericilor, pirdsind parohia (enoria) sa, s-ar duce in alta, mutindu-se cu
totul va trece in alti parohie (enorie), contrar socotinlei (ff,rd voie) epis-
eopului siu, peruncirn ca aceia sd nu mai slujeascS,riiai ales dac5, dulrd
ce a fost chernat de episcopul sdu si se reintoarcS, nu s-a supus, rirni-
nind (persistild) in neorinduiali; si fie tctugi primit acolo in coinn-
niune ca un laic.
(Ccn. 75, 16 I Ec; 5, 70, 20, 23, lV Ec.; 77, 78 T.rulan; 3 Antiohia;
5,16 Sordi-ca; 54,90 Cartagina).
, Prin efectul nesupunerii fa{a de propriul episcop, clericul, care-qi
par,iseEteepirrhia Ei se mutd cu de la sine putere in altd eparhie, este
oprit temporal de la sivirEirea celor sfinte, adicd afurisit in sensul in
care se inlelege prin canoane afurisirea clericilor; iar dacd persistd in
atitudinea sa, sd i se apiice pedeapsa,caterisirii, aclicd iipsirea de preolie
in sensul opririi definitive de la slujire Ei coborirea lui in rindul laicilor.

CANONUL 16; (TRANSFERAREA CLERUI,UI)

Iar daci episcopul Ia care s-ar g[si (unii ca acegtia) nesocotind
opfirea hotirritd impotrir,a lor, i-ar primi pe gi ca (fiind) clerici, sd se
afuriseascd,ca inv6fitor al ncorinduielii.
'.[ruLutt;
(Can.75 Apcst.;1.1I Ec.;17 3 Antiohia)
ln continuarea ;i ccrmplctareanrlsurii prescrise in cbnonul 15 Apos-
tolic, prin canonul prezent sc hotAregte ca episcopul care ar ncsocoti
rinduiala stabilitd cu privire la ciericii fugari, 9i care i-ar primi in
calitate de clerici, sd fie supus afurisirii ca un stricdtor aI bunei rinduieli.

CANOI{UL' 17:.(STAREA CIULA A CLERULUI)

'cdsitorii
Cel care s-a legat cu dodi clupl botez, sair carc a luat
concubini (fiitoare), nu polte si fie episcop sau presbiter iarr diacon,
sau peste tot orice altceva din rindul clet'ului (din catalogul stirii preo-
testi).
(Crnt. 78 rlpost.; 3 Trulan; 12 Vasile cel Mare)

{
 18 Ap.
l8

DeEi Biseriea admite eisitoria a doua, totupi pe cei cdsitori{i a

doua oari nu-i prime$te in rindul clerului. De asemenea,prin acest
canon se dispune ca gi aceia care nu au fost cisitoriti dar au avllt con-
cubina, sd nu fie priniifi in cler.7 Mai trebuie sd observtim ci prin opri-
rea de a intra in cler a celor cale au fost de cloua ori cisatoriti dupii
botez, nu se exclude primirea in cler a celor care au fost casiiioriti o
data sau de douii ori inainte de botez, iiindcd prin botez omul renagte
la o viafd nou6, curdfindu-se de picatele .stirii anterioarc. Astfel. dacd
un ins oarecare, indiferent czirei religii va fi aparfinut, se converte;te
la cregtinism gi dupa botez dovedeqte insugiri corespunzdtoare pcntru a
deveni cleric, ei poate fi primit in cler chiar dacd inainte de a fi botezat
ar mai fi fost cdsatorit, gi dacd, fie ca a rdmas viduv, fie ci a divorfat,
s-a cdsdtorit din nou o singur;i datd dupi botez.

7. Se.Etie cd dupl rinduiala,exis_t91tl

!n imperiul roman;i pistratl timp intlelungat ptntr
prin veac,ul\'-YI, cei cishtorili legal, puteuu avea 5i concubine tot inir-o forrnA adrnlsi
de lege.

CANONUL 18: (CLERrCri SA SE CASATOREASCA CU FECTOARB)

cel ce a luat in crsrtorie viduv5, sau leprdattr (alungati) sau des-
frinatS, sau sclav6, sau vreuna dintre cele de pe sceni-1actri1ay,nu poate
sd fie episcop sau presbiter sau diacon, sau peste tot orice'clin rindut
clerului (din catalogul stirii preofepti).
(Can. 77.; 3, 26 Trulan; 27 Vasite cel XLare)
In interesul asigurarii unei cit mai bune condi{i morale pentru
familia clericilor Ei ltentru siujirea lor, s-a luat mdsura ca nici unul
dintre cei care doresc sr devind clerici, sd nu se cdsatoreascdcu fernei
a cdror stare satu reputa{ie morala ar fi necorespunzitoare. Ilinch-riala
astdzi in vigoare care s-a introdus prin tradifie, pe baza unei norme pri-
vitoare Ia arhiereii vechiului restament, iar nu prin vreun canon, este
ca oric'ine urmeazti si devinir cleric sa se c,isdtoieascd numai cu o fc-
cioari. iatd textul din Vechiul Testament pe care se interneiazii' aceasti
r i n d u i a l a : , . . . $ i a r h i e r e u l . . . c a r e l ee s t e i n a i m a r e . . . c a p u l s d n u 5 i - l
descopere gi femeia ce o va lua, sd lie fecioara, sd nu ieie nici virduvi,
nici lcpidati, nici stricat5, nici desfrinatd; pe nici una dintre ace.stea
sd n-o ia el, ci el sd ia de femeie fecioarl din popors (Levitic XXI, 10-14).
DupA cum se vede, textul canonului prezent este luat aproape in
intlr:(ime dupa locul citat din Vechiul Testament.
curn in vrernea aceea, rinduiala cra cd .si episcopii puteau sd fie
cdsdtorifi, prevederile canonului se refere gi la acegtia.
ca dispozifiuni legale, care obligr pe viitorii clerici sd se cisito-
reascd cu fecioare, menliondm cele cuprinse in Novelele lui Justinian.
(Not:. 6, 7, 3; Noo. 22, 42) (Fi in prauila cea Mare., an 1652 -
glauele 61 Si 68).
rg - 22 Ap.. 19

CANONUL 19: (IMPEDIMENTE DE INRUDIRE LA CASATORIA

cLERULUI)

Cel eare a luat (in cEsiiorie) doutr suroii, sauio nepoatd (de sorl
sau de frate), nu poate sd fie cleric.
(Can.26,54 Tntlan; 2 Neocezareea;23,78,8? Vasile cel Mare; 5
Teofil Alerandrinul)
,{t
Cdsdtoria succesivS,cu doud. surori se aseamdnd cu cdsitoria de le-
virat cunoscutd in Vechiul Testament 9i pe care cre$tinismul nu a
admis-o, aqa cd nu se ingdduie nici criedinciogilor simpli cdsdtoria cu
doul surori, necum sa se ingaduie aceasta celor care ar vrea sd devind
clerici. De asemenea, nu se ingdduie acestora nici cdsdtoria cu o ne-
poata dreapta.
In cazul prim, cdsdtoria este opritd pentru toti cregtinii, fiindci
sora sofiei - surnnsfa - este rudd de gradul doi al cuscriei de felul I,
iar in al doilea caz, pentru cd nepoata dreaptd este ruda de singe in
graclul 3 colateral, grade in care nu se admite cdsdtoria.
Se infelege cd dispozi{ia canonului prezent referitoare la cdsdtoria
succesivl a cuiva cU doui surori, nu se referA Ia cei care ar fi contractat
aceste cdsitorii clupd botez, ci la acei care vor fi contractat prirna cisd-
torie inainte dc botez, iar a doua dupd botez, cici indiferent cu cine
s-ar fi cdsdtorit cineva de doud ori dupd botez, acela nu mai poate deveni
cleric, potrivit dispozi{iilor canonului 17 Apostolic.

CANONUL 20: (OPRIREA CLERULUI DE A DA GIRURI)

Clericul care di giruri (garanfii), si se cateriseasci.
(Can.6,81 Apost.;3,30 IV Ec.;7 Sarclica;75Cartagina)
A da gir sau garanfii pentru treburi lurnegti - spune Zonara $i
Balsamon i este interzis oricdrui cleric, nu este interzis acest lucru
cind se face in interes bisericesc sau filantropic.

CANONUL 21: (CLERICI EUNUCI)

Daci cineva a devenit eunuc (scopit, famen), din sila oamenilor,
sau daci in persecufie a fost lipsit de cele ale birbafilor' sau daci a;a
s-a niscut, 9i este vrednic, acela si se facf, (sd devie) episcop.
r l r
CANONUL 22: (LAICUL CARE SE CASTREAZA NU POATE
DEVENI CLERIC)
Cel ce s-a castrat (scoPit) pe sine, si nu se facd cleric fiindc5
uciga$ de sine este qi vriirnas al crealiei (rinduielii) lui Dumnezeu.
j

l
1
I
t
I

{
20
23 - 25 Ap.

CANONUL 2S: (CLERICUL CARE SE CASTREAZA SE CATEITI-

.sE$TE)
Daci cineva cleric fiind, se castreaztr (scopegte),sr se cateriseascr,
cici este trcigarpul
lui insupi.

C..\NONUL 24: (LAICUL CArrIt Sn CASTREAZ_.\SE AFURIST)gTi:];

Laicul castrindu-se (seopindu-se)pe sine insupi, si se afuriseasci
trei ani, cdci este piznraSul propriei sale vie1i.
(La toate aceste cctnoane21,22,23 gi 24 Apostolice,a se t;e:leo pi
canontd 1 Sin. I'ecumenic Si canonu"l8 Sin.l-fi)
:
In aceste cano&ne (27, 22, 23, 24) este vorba de eastrarea sau sco-
pirea pe care eineva ca bdrbat o sufere, sau la care s-ar cleda el insusi din
.motive de evlavie. Dacd cineva suferi o astfel de mutilare din nricina
riukitii oamenilor sau dacd s-a nescut famen, ori in genere nu a ajuns
la aceastd.stare prin voin{d proprie, ci printr-o intimplarc indepenclenr
de voin{a lui, cum ar fi de exemplu un accident sau o-boal6, attrici este
evident cd nici nu poate fi oprit de a deveni cleric, Ei nici fiincl cleric,
nu poate fi indepdrtat din starea clerical5 sau pedepsit in altfel.
Este cu totul altceva dacd vreun laic sau cleric se va castra pe sine.
In acest caz, laicul nu nurlai ci _nu poate deveni cleric, ci se ifiriscgte
sau se excomunic5 pe timp de trei ani, iar clericul se cateriseqte.a

8. Se gtie cA in lume:r antictr se Jrrer:ticacastrlrea sclavilor sau altor persoaneqi ctr aceast{
practiCl cra ingiduitri de legc. (lcl dintij dintrc inrpira\ii rornani care a interzis castrarea
erfost Constantin ccl llare. .\ceste sub infiitenl.a Clegtinismului, a oprit, tn;urut anutui
325, sub pedeapsa. cu moartea, faccreade eunuci (codex Iust. 4, +2,iy. bupi el aceeapi
misuri. a luat-o inrpiratul r,eon I (4b'7-,174) tot printr-o legc (cotlix Iust.-4, 42,22\.'
Ou toate acestea,inrpiratii bizantini de tnai tirziu au tolcrat vechca pracii"i pigili,
ba chiar au gi adoptat-o uneori fatd de advcrsalii pulrtici, folosind
6i-in serviiiui loi
crsnic, ca ;i ln serviciiltrpublice, eunuci. ln istoria ereziilorca;i a luptelor politice din
imperiul bizantin, ace-stespecimene-- eunuci - au lisat amintirea unor perversiuni
c.||e pot li egalate decit cu criina prin c:.ueau fost adugi in starea de mutilare.
l}

CANONUL 25: (SA NU SE DEA DOUA PEDEPSE priNTI'.U ACE-

rA$r FAPT-{)

- Episcopul ori presbiterul ori diaconul, prinzindu-se in desfrinare,

sau in jurlmint strimb (sperjtr), sau in furtisag si se cateriseasci, dar:
si nu se afuriseasc[, ciei zice scriptura: si nu urgisesti de tloui ori
pentru acela;i lucru (Naum 1,9). Asemenea;i ceilalfi clerici.
(Can. ?9, 30 4p9!t; I I Ec; 4, 27 Tru.lan; 1, 8 Neacezareea;ZT Car-
tagina; 3, 32, 51,70, 82lrasile cet Mare)

. vechiul principiu al dreptului roman: ,,non bis in iclemu - adici

a$a eum spqn-ggi canonul prezent dupd cuvintul scripturii: nu se cacle
ca eineva sd fie pedepsit de doud ori pentru aceeagifapid, este formulat
26 Ap. 27

precis chiar in legriturl cu unele din cele mai grave infraetiuni, pe care
le-ar putea sdvir;i vreull mernbru al clerului.
Canonul prcveclc pedeapsa caterisirii, adic6 a coboririi in rindul
laieilor, care dac:i se aplici, nu mai atrage dupd sine 5i pedeapsaafurisirii,
adicd a excomunic5rii.
Dar. celc douir pedepse, a caterisirii ;i a lfurisirii. itt canonul pre-
zent sint puse in alti orcline decit cea pe care attt vizttt-o in canonul 5
apostolic, uncle intii este previizutS. pedeapsa afurisirii qi apoi pedeapsa
caterisirii. Aceastd nepotrivire aparenti, trebuie infeleasd in felul urmd-
tor: in canonul 5 apostolic, prit't afurisire nu se intelege excomutlicareao
ci doar oprirea de Ia cele sfinte ,si din alte drepturi ale stirii clericale;
pe cind in canonul 25 apostolic, prin afurisire se infelege de fapt exco-
inunicarea, aqa incit in rnod firesc aceastl pedeapsir este aqezata dupd
caterisire, iar nu inaintea ei, ca itr canonul 5 apostolic. Aci afurisirea
este o pedeapsa mai. gravd decit cater:isirea,qi care urtneazd a se,aplica
abia dupd eaterisire. pe cind in canonul 5 apostolic ea este o pedeapsd
mai u$oari decit caterisirea gi de aceea ii premerge acesteia. Cit pri-
veste iufractiunile la care se referi canonul prezent, trebuie sd facem
precizarea cd, in genere orice infracliune in bisericd se judecl intii ca
fdcat, gi, dupi gravitatea pdcatului, se apreciazi ;i gr:avitatea infracliunii.
Pdcatul numit al desfrindrii - aga precum spune Grigorie de Nissa =-
canonul 4 - este picatul comis cu b astfel de persoanii care nu sc ge-
seSte in legiturd d-c cdsdtorie, pe cind picatul nunrit adulter, este cel
rco:ris cu persoane care se gdsesc in legdturd de cdsltorie. Primul se
numegte foinicatio, iar al doilea se numefte adulterium.e

g. Aplicarea principiului penal ,non bis rn idemu mai este prevdzut dd Biserictr 9i ln
Can. 25, 32, 51 (70) Vasile cel l\{are.
' Aplicarea lui ln Biserici se admite ln prlmul rlnd pentru simonie-can' 29 apost.-*apoi
pentru alte abateri grave - can. 30 Apost., etc.
Raportul dintrc caterisire qi afurisire se mai constatl 9i din can. 5 9i 45 apost.
Felurile afurisirji sau excornuniclrii ln cszul credinciogilor qi al clericilor, a se vcdea Ia
cornentariul can. 5 9i 10 apost.

GANONUL 26: (BSTE INTERZISA CASATORIA DUPA HIRO-

TONIE)
Dintre cei care au intrat in cler neinsurafi, orinduim cd se pot
cdsitori nurnai citefii ;i psalfii (cintlre{ii), care vor.
' ( C a n . 5 , 5 1 A p o s t . ; 1 4I V E c . ; 3 , 6 , 1 2 , 7 3 , 2 0 , 3 0 , 4 8 T r u l a n ; 7 0
Atteira; 7 Neocezareea;76 Cartaginn; 69 Vasile cel Mare)
Sc interzice tuturor clericilor. cu excepfia citefilor gi cintAre[ilor,
,si se cdsitoreiscd dupd hirotonie, sau ;i dupd simpla hirotesic itt sazlll
ipodiaconilor care nu devin clerici prin hirotonie ci prin hirotesie. In
acela5i timp. se inglduie cdsdtoria tuturor celor caLrevor sa devinri cle.
rici, indiferent daclr intri in rindul clerului hirotonit, sau rf,min in rin-
dul celui nehirotonit.
 22
27 Ap.

ln eoinentariy.l l-a-acest canon, zonara aratd cd in vremea

xI-xII) sa (sec.
presbiterii,. diaconii ipohiaconii erau intieLafi inainte de hi_
.qi
rotonie - adicd inainte de hirotesie, in cazul ipodiaconiior -
daci vor
sd se cdsdtoreasci sau nu, iar daci dorea' sd ie cdsitoreascd,
druma{i sd facd aceasta inainte de hirotonie, iar cei care erau in-
s-ar fi cdsdtorit
dupd hirotonie, se cateriseau.
Rinduiala de care este vorba, aratd prin insigi cuprinsul
atunci cind a fost statornicitr p"in "uno.tu-l prezent, ei, cd pind
ciericii .; p"i;;
crsdtori qi dupd intrarea la aceastdstare, adicd dupa'hirotonie
sau dupd
hirotesie; de asemenea ea mai aratd cd membrii clerului puteau
uneori cdsdtori{i uneori lecasatorifi, gi cd ,r., u"u obligatorie sd fie
nici cdsdto-
ria, nici necdsdtoria, ci fiecare,era'Iiber sa-gi areigd ,io"uu pe
care o do-
rea, fie cea de cdsdtorit, fie cea de necdsdtorit. cea de-a
doua nu inseamnd
nici intr-un caz o stare identicd cu cea monahald, ci ea
reprezinti ceea
ce se cheamd starea celibatard.
De starea monahalii nu putea fi vorba, pentru cd incd
nu fusese
oficializat monahismul in Biserica. Dar p"i"'rt"""o ielibatard nu se
in{elege numai simpra stare de necdsatorit, "i "iozui*"-ir,
i.rt"irrare sau
in gsceTi-, intocmai ca gi cunr celibatarul ar fi 'luat u.rp"u lui
castitatiilo. votul

10' Canonul prezent a. lost reprodus textual tn canonul

6 Tbulan, care a interzis cu deslvlr-
gire cisdtoria clericilm dup-dhirotoni", """n
ce clovedegtcci ea continua si se practice
chiar ln veacul vII. De alifel, aceastaa fost_lngiduittr'ln
nlr".i"u.r"cn", iar oprirea ei
nll are \rreun temei dogmatic, ci numai unul sfuyat, cici primirea
unei taine sau chiar
a unei simple hirotesii, curn cste rn cazul ipooiaconib{
pentru primirea altei taine. ;; ;;;;" constitui o picdic{
ln Biserica ortodoxi nimeni niciodatd nu a lnvtrlat ci starea
haricl creattrprin hirotonie,
ar fi de naturi sd constiluie un imperliment, care "r ,eaa.ni"i-uii"i"n1u
ln cazul ci aceastai se administreaz-icelui uiiotonitlcu tainei cununiei
alte;;;il; nu din considerente
dogmatice, ci doar pentru a nu expune nici Ia picat, ni"i
i" "lier""'te pe clerici, deci 6in
, ' considerentepur morale, s-a introhus rinduiala de
a nu ti se inai ingedui sd se cisito-
reascddupd hirotonie. Totugi nici aceasti rinduiald nu ro*i!"i*"ria,
u ci, dup{ cum vom
vedea.,ln legdtur{ cu alte canoanc(can. 1o Ancira, etc.)
apliEareaet era lisati ln unele
cazuri la aprccierea episcopului.
La starea civili a clerrrlui iD genere:c{sdtorie, necisitorie,
celibat, monahism, se referl
can' 5,26,51 apost.; B, 6, 12' 13, 30 Trulan;^la starea
9t"ili-; ;pi;"opilor rn ipeciat se
referd can. 26 apost.; 6, lZ,48 Trulanl 2 sin.'C_pot869 (Sf.
S"fi"i;;; Ia clsltoria cleru-
lui dupd hirotonie se referi can. b, 26, b1 aposl.; zo rrutan;
io'.r,rr"iru; 1 Neocezareea;
16 Cartagina,

i
CANONUL 27: (OSINDIREA CLERTCTLORCARE BAT)
Poruncim si se cateriseasci, episcopul sau presbiterul
sau dia_
conul care ar bate credincio;ii care pecetuiur", l"i-p" necredinciogii
_pe
cale au sEvirgit nedreptate gi care prin istfel ae iucruit-voiesc
sr_i in_
fricopeze,--plltru ci Dom'ul niciieri, nu ne-a invitat aceasta, ci
dimpotrivS, El fiind lovit nu a dat tovitura i"upJi, iii"l'-'o"x"it,
punde prin oearl pi pEtimind nu ameninli (I petri, nu r!is-
i, iil.-
( C a n . 9l - i l )
28 - 29 Ap. 23

Nici pe credineioqi, nici pe necredinciosi nu este ingdduit clericilor

sir-i bata. fiindcd pcdcpselc fizice, ca Pi oricc constringerc la cilre s-ar
recurge pril folosirc'a sanc{iunilor externe, sint cu desiivirSire potrivnice
invdtfiturii Mintuitorului, syriritului nroral creqtin gi normelor Dreptttlui
Bisericesc.
Ninteni nu este chemat Ia llristos altfel decit prin mijloacele pe
care le foloseqte El insuEi pentru a -i chenra pe oatreni la mintuire, Ei
nimeni nu este rnintuit prin alte mijloace decit prip ccle cu care El it
inzestrat Biserica Sa. Iar intre acele mijloace, constringerea in trici un
1;i;; poate sd figureze. cici fiecare este liber se accepte sau nu credinfa'
se accepte sau l1u chetnarea la mintuire, nefiind trimeni for{at sau silit
sA se mintuiascS.

CANONUL 28: (oSINDIREA CATERISITILOR CARE SLUJESC)

Dactr vreun eDiscoD seu presblter sau diacon caterisit dup5 drep-
tate, pentru vinoviiii invederaie (evidente), ar indrizni sd se atingd de
slujba care i-a fost lui incredinfati oarecind, acels sE se taie cu totul
de la Biserici.
(Can. 5 I Ec.: 6 II Ec.; 29 IV Ec.; 14 Sardico,'4,72,75 Antiohia;
29,65 Cartaginu; 88 Vasile cel Mare)
se prescrie pedeapsa excolltunicSrii sau afurisirii fure termen, ceea
ce poate insemna'pentiu totdeauna - a clericilor caterisi{i, care ar con-
tinua sd sdvirseascihcele sfirrtc, dupd ce pedeaps;rcare li s-a aplicat a
rimas definitivd, ca unit ce s-a dat in mod intemeiat'

CANONUL 29: (OSINDIREA SIMONIEI)

Dac[ vreun episcop presbiter sau diacon ar dobindi aceasti vred-
nicie (dernnitate) prin bani, str se cateriseased;i acela ce l-a hirotonit,
;i si se taie cu totul din conruniune @isericX), ca Sinrorr Magul de cdtre
mine Petru.
( C a n . 2 I V E c . ; 2 2 , 2 3 T n i l a n ; 4 , 5 , 7 5 , 1 9 \ l i l E c ; 2 S o r c l i c a9; . 0 . V a -
sile cel llIare; Epist. tui Ghenaclie Si a lai Tarasie * Contra Simonieil
Canonul prezent prevede douS pedepse grave pentru simonie. adica
pentru cumpdrarea celor sfinte pe bani, qi anume. in cazuL cind cineva
ar dobindi hirotonia prin bani, sI i se aplioe qi caterisirea ;i anatema.
Simonia este o infracfiune socotitd a fi de gravitatea crimei si ea
rc ltulne$te astfel de la Simon Magul, care a incercat siir curnpere de- Ia
,sfinttrl Apostc,l Petru puterca dc J facc minuni. Fapta lui Simon a fost
calificatii ca una din cele mai grave cle cdtre Apostolul Pctru, carc i-l
zis: ..Argintul tiiu sa fie cu tild-spre pielzarc, fiindcl ai socotit cd poli
si dobinde$tidarul lui Durnnczeuprin bar-ri"(Fapte 8. 20)'
Sr:ntipfa lui Petru inseamni ositrdirea dclinitivi a Iui Simon Ma-
gul, osipdire care se cheantd apatenli, a5a incit a dotta.pedcal:si.dupd
caterisirc, cu toate cti ar trebui sa lie afurisirea, este totu;i tttlatema,
 30. 31 Ap.

fiindcd se aplici pentru simonie, in eazul cumpdrdrii

hirotoniei. Deqi cano_
nul nu-i spl're pe
'este -nume pedepsei anatemd, se inf1lge cd numai de
aceasta vorba, fiindcd o identificam cu aceea care i s_a dat
mon Magul. iar pentru a se sublinia gravitatoa iniracgiunii iui si_
numitd sirno-
nie. se faee cxceptie de la cunoscutui principi,,,tro,r'-iri,
in icrem* (ca-
nonul 25 Apostolic).

CANONUL
.SOi O-SJNDIREi\ CELOR CARE SE I.'OLOSESC DF]
I{LL-u^ElyTADREGAToRILCRr.unrnSri-ber.rrnJ"X"ilniwi
EPTSCOPT)
DaeE vreun episcop, folosind stdpinitori (dreg6tori)
face prin ei stipin peste vreo bisericr, "a ,u "ui*io-our"a lunne;ti, s-ar
-l_^---*I ;i si sc afuri-
seascE,deascmeni ;i toli pirtagii (complicii) t,ri.
..... Can..4 I Ec.; J VII Ec,; 13 Load.).
fn cano.nul prozent cste voiba grg gceiq
.dintre episcopi carc:
coteau rinduietilc bisericcqti fntru atit, inci{' bcupil -;ite nds-or
di roiH bi*;_
rici sau eparhie, adicd'prin mijroace puse ra dispozi{ie
cle cdtre stdpi-
nitorii lume$ti. Prin
-stdpinitori"lumeEfi se inget"!--in-i.irrrul 'ind, oa_
p"nii.i'fluen{i prin bogd{ia ror: si abia in ar doilEu-"iri,,cci
funcfii publice. Folosirci puterii iurrreqti in trcbtrri niseriJe;fi. care hetin
;b;";;ii;
un amestee neingdduit al statultri in iurisdicfia Bisericii.
faptd este socotii-d asern,indtoare ."- sii,'o"ia,-'&iJi"a-:prezumtiaaitfet de
o
unor
tranzac{ii simoniace, intre clericii care fotoleau p.ria."o
seculard cu
nesocotirea celei bisericegti sau chiar impotrivalei'E-Gt."
pun la. dispozilie aceastd putere, de aceea gi cei cu"e tu
-tt.ipost.;,
in astfel de cazuri se face
::":ltll.g=" ,.Nonuis in idemii (Cd. prevazin_
au-se. oou.a lf ,nlincipiul
ped(lpse flproape dc aceea;i gravitate ca si in cazul'simoniei '
_- eaterisirea gi afurisirea, insd
.nu chiai a"ut"ma, d- p;;il;-ril;;;;."
'31j ,
CANONUI (OSINDTREA SCI-rrSMEr)
Daci vreun presbiter, desconsitlerind
face adunare osehiti (separatl) si ar pune (a;eza) .pe propriul siu episcop, ar
alt altar, nevldindu-I
eu nimic vrednic de osindd pe cpiscopul sdu
pi a dreptdgii, acera s:i se citeriseasci {" fi.r"ir1" dreptei credinfe
ca iubitoir-de-Jtxpinire, cdci este
tiran (uzurpator).Dg ursrgrea ;i ceilaifi ;i;"i
addug-a ii" t"",ir,'"l cili se vor
'nL'u"J"t""
-(ata;a) Iui, iar Iaicii sd'ru-u],r"ir"asce. sd se faci
numai dupi una- $i a doua gi a treia stnruinfd
partea episcopului. lpittfr" la ordine) din

- ( C a n . 6 l I E c . ; r 3 , - t - t l ^ E cI.B; I V , E c . ; J I , 3 4 T r u l a n ; 6
Gangra;74
Sardica;5 Antiottia; 10,'7t Cartiginaj'IS, Ii,lS'siri. :iij
i
Pcntru schism_I.,in cazul clericilor, s_eprevede caterisirea,
tru laici afurisirea, Nici una din aceste peaepse iar pen_
"u il;;i; sd fie apticatd
ins5- mecanic, ci numai clupi o intreiu incercare
de a.i readuce in si-
nul bisericii, pe cei pornifi ie calea schismei.
32. 33 Ap. :al

. Se apreciazd apoi cd gi compiicii clericilor schismatici cad sub

aceeagi pedeapsS, bineinfeles dacd acegtia nu se despart de cpiscopul
lor din motive intemeiate, cunr ar fi abaterea episcopului de la dreapta
credinfd Ei de la comportarea dupl dreptate. Din tcxtul canonului rezul-
td cd in asemenea cazuri, clericii sint liberi sd se desparti de episcopul
lor, adici sd iasd de sub ascultarea lui.
ln alte texte canonice se prevede cd daci vreun clcric constati.cd
episcopul sdu profeseaze vreo erezie, el este liber sd se despertd dc
acesta fdrd nici o formd (Can. 15 I-II), pentru cd nu se desparte de
episcop ci de o erezie. lnsd pentru cazurile cind nu existi vreun astfel
de motiv, ci clericul este determinat de altfel de motive sd se despartd
de episcopul sdu, trebuie sd sc supund cazul respectiv sinodului, care va
hotriri intre el 5i intre cpiscop.

CANONUL 32: (RIDICAREA AFURISIRII)

Daci vreun prcsbiter sau tliacon se aftrriscstede cdtre episcop,sii nrt
fie ingbduit si fie primit de altul (de alt episcop), ci tloar de citre cel
care l-a afurisit p" "1, decit numai daci din intimplare ar fi murit (s-ar
sivir;i din viafl) episcopul care l-a afurisit pe el.
(Ccn. 72, 73, 76 Apost.; 5 I Ec.; 6 II Ec.; 6 Antiohia; 73 Sarctica;
71,29, 133Cartagina)
Pentru pdstrarea bunei rinduieli in bisericd s-a stabilit ca niei un
bpiscop sd nu se poatd amesteca in treburile altuia, aqa incit nici in
aceastd chestiune a ridicdrii pedepsei aftrrisirii, nu este permis sii se
amestece vreun episcop strdin, cit tirnp trdieEte episcopul care a aplicat
o astfel dc pedeapsd. Numai dup6 trecerea din viafi a episcopului care
a afurisit vreun presbiter sau vreun diacon, de asemenea Ei vreun laic,
succesorul lui in scaun, fic chiar gi nutnaillocfiitor al viitorului episcop,
poate sd ridice afurisirea.

GANONUL 33: (CARTILE SAU SCRISORILE CANONICE DE

PREOTTE)
' Niciunul dintre episcopii ;i presbiterii sau diaconii striini si nu
se prirnea-.ci fir[ scrisori de incredinlare (recomandare), ;i aducindu-le
pe acestea, sE fie ispititi (verificali), 9i daci vor fi propovdduitori ai
dreptei credinle, sd fie primifi, iar tle nu, dindu-li-se lor cele dc tre-
buinfi sd nu-i primifi pe ei in biseric[ (comunitate), fiindci mrtltc se fac
prin vicleani ripire (amigire).
( C a n . 7 2 , L 3 A p o s t . ; 7 7 , 7 3 I V E c . ; 7 , 8 , A n t i o h i a ;4 2 L a a d i c e e a ;
23, 106 Cartagina)
Scrisori de incredinfare sau de recornandare se dddeau clericilor
care mergeau de Ia o bisericd la alta, sau pentru a le folosi acestora
drept dovadd a calitdlii lor gi a faptului cd mdrturisesc dreapta credintS.
Cu toate acestea pentru a se evita orice in$eldciune chiar gi clericii care
 34 Ap.

aduceau scrisoare de recomandare datd de cdtre episcopi eompetenti,

erau supusi la ispitiri pentru verificarea dreptei lor credinfe

CANONUL 34: (AUTOCEFALIA gI AUTONOMIA)

- se cade ca episcopii fiecrrui neam sx cunoascb pe cel dintii dintre

din;ii gi si-l socoteasci pe el drcpt cipetenie ;i 'irnic nrai de seamd
(insemnat) si nu faci fdrx incurtinlarea acestuia; ii fiecare si fac6
numai acelea eare -privesc (se referd la) parohia (eparhia)-ceva'fird
sa pi satele
de sub stdpinirea ei. Dar nici accla (cel rlintii) se ",i iu"e in-
cuviinfarea tuturor, ciei numai astfel va fi infelegere pi se va m6ri Dunr-
nezeu prin Domnul in Duhul sfint; TatSl ;i niul gfsfintul Duh.
(Cyry.4,6,7 I Ec.;2,3 II Ec.;8 III Ee; ZBIV Ec;36,39 Trutan;
9 Antiohia)

. .Canonul prezent exprinti unnitoarele principii ale organizerii Bi-

sericii: principiul etnie, ca un principiu de baza il autocefiliei - desi
nu. cp .u-n .principiu cxclusiv sau absolut -; principiul autocefaliei;
principiul ierarhiei cpiscopul; principiul iinba"titagii ;i principiui
autonorniei cparhiale.ll
Textul canonului aratd cr se pot organiza unit6{i bisericeEti rnai
mari qi autocefale. pe baza principiuiui etnic. Desigur cd in lumea de
atunci nu putea fi vorba de o nafiune in sensul de istdzi al cuvintului,
dar in orice caz, se vorbeEtc de o grupare quasi nafionald sau constituite
pe o bazr de realitiifi etnice distincte. unei astfel der unitdli i se recu-
noaqte tlreptul de a-gi avea o organiza{ic bisericeascr proprie, indepen-
a"lE de alte organiza{ii bisericegti,sriu cunr i s-a spus nrai tirziu, auto-
c-efald. Principiul autocefaliei este exprimat in teirtul canonului prin
doud lucruri $i anume: lntii prin faptut ca i se recunoa$te fiec'drui
neatn dreptril dc a se conduce in cele bisericeqti printr-o cdpetenie pro-
pric, adica i se recunoa;te dreptul - pe care il exprimr cuvintul auto-
cefalie - de a-qi avca o cdpctenic propric in interiorul teritoriului siu,
nesupusir vreunei cdpetcnii bisericeqti din afara acestui teritoriu; - iar
a.noi-n-ri1^faptui, cd aceastd cipetenie este supusd gi ea Ia rindul sirtr
sinodului format din tofi episcopil neamului respectiv.'
. se a_ratiapoi, c5, degi exponentul puterii bisericegti dintr-o provin-
cie cu o biserici constituita in cadrul etnic, este cel dintii dintre epis-
copi, - care pe atunci cra nritropolitul. iar mai tirziu a Dutut deveni
patrilrhtrl - totu|i. capul snu ciimuircl clc cipctenie a unci astfcl cle
biserici o formeazi sinodul episcopilor ei. De acest sinod sint linuti sd
asculte toti. episcopii, inclusiv intiistdtirtorul lor. iar fir:care episcop in
llitrlr.' este {inut sir nu facd ninric important fdrd incuviirrtarea intiisidtd-
torului. sc in(clcgc insd cir o astfel dc incuviirrtilrc,- in spir.itul cano-
nului prezent qi in qcnere in spiritul cirmuirii biscricc;ti - l'ru estc de
atributul personal al intiistatiitorului ci in calitate cle exponent 1l sir-ro-
dului, cdci el este obligat sd nu facd nimic frirri infelegere cu ceilal{i.

:::.::&!Xtlk !€?s4
35 Ap. 27

Organizatd in felul acesta, o Bisericd independentl sau autocefalS

in caclru'etnic, nici c.ipetenia ei Si nici sinodul ei uu sint supus('vrcu.nei
autoritri!i bisericeEti clin afard, in materie de conducere il treburilor
proprii. Tocmai intr-o astfel cle independel{d consti ^autoccfalia,Ei, .in
bit"ti"u ortocloxit. principiul etuic ca bazil a organizdrii bisericilor auto-
cefale nalionalc a fost intotclcauna recunoscut, deSi nu -a fost singurul
pe baza cdruia s-a aclmis organizarea bisericilor autocefale. AlAturi de
el s-au recunoscut fi alte ele-*mentesau condilii naturalc, ca tcmeluind
in mod suficient autocefaliilc; astfel de exemplu, condiliile tcritoriale,
culturale, poiitice, etc.
canonul exprim5 apoi cit se poate de clar, faptul c5 fiecare epis-
cop este autonom in cadrul eparhi"i sale si a satelor (parohiilor). de
sub slujba lui Ei nu se poate amesteca in treburile unei eparhii strdine,
gi ci acest lucru nu-i este ingdduit nici mitropolitului.
Canonul nu are caracter imperativ, in sensul s5 s1 obli$a. fiecare
neam, sau cum este cazul astdzi, fiecare nafiune, sd se- organizeze in
bisericd autocefalS. Bl recunoaqte doar fiecdrui neam sau fieclrei naliuni,
dreptul la o astfel de orqanizare. Rdmine |a latitudinea celor interesali
s5-$i reclame qi s6-qi afirme un astfel de drept'

11. Canonul acesta este unul, din iele mai discutate, datoritd cuvlntului etnos, al cirui ln-
leleslis-apirutmultoragrcudepitruns.Defaptelestecheialnlelesului acestui canon.
Sensul lui^nu poate fi rleclt acela de neanr, prin care se lnlelege o gruparc etnici, o
unicitate distincti, care arc caractcristicilc unei nafiuni. -
ln nici un caz nu are ln{eles {e provincic, sau de (inut, indiferent de faptul c{ respec-
tiva provincie ar fi populati de creclincioSi cu aceeali origine etnici sau aparlinind tnai
rnultor neanrnri.

CANONUL 35: (AUTONOMIA ITPARI{IALA)

Episcopul s5 nu indrizneasci si faci hirotonii in afara eparhiei
sale, in- cetilile gi in satele care nu-i sint supuse lui; iar de s-ar doledi
ci a fdcut aceasta fSrE incuviinlarea celor care stdpinesc cetifile sau
satele acelea, si se cateriseasci gi ei ,si cei pe care i-a hirotonit.
(Can. L5 I Ec.: 2 II Ec; 8 III Ec.; 5 IV Ec.; 7? Trultn; 73 Ancira;
13,2LAntiohia; 3, 75 Sardica;48, 54 Cartagina)
Episcopii sint autonomi sau independenti in-conducerea eparhiilor
lor si iiecai" iSi poate exercita in mod deplin dreptul de cirmuirc a
npurhi"i proprii. In aceastir situalie nici ulul nu are dreptul sd se ames-
tece in tieburile altei eparhii. Cind ar dori vreunul sA sivirqeasefi vreo
sfintd lucrarc pc teritorittl altei eparhii, trebuie sd obtinii in ace'st scop
invoire din partea episcopului acelerieparhii. Cel ce nu respecti aceasti
rinduiald atit cu privire ia hirotonie, cit qi cu privire la alte lucritri, sc
,"p""" caterisirii; aceia;i pedeapsd ii love$te qi pe cei care ar fi fost
hirotonifi cle el pe tcriioriul stidin. Nortla aceait;r e5fs obliSatorie..qi
pentru ierarhii intiistdtatori clin fruntea mitropoliilor, arhicpiscopilor'
sau patriarhiilor,

t
I
I{
 28
36. 37 Ap.

CANONUL JG: (AFURISTREA cl,ERicil-otr CARE NU-$I ocu-

PA SLU.TBA)
Daci cineva fiind hiroto-*it episcop, nu ar prinri srujrra
aceastaii
purtarea de grijx a po;rorultd carr. i s-a dat irr itinar
lincrrJtlirrlatl'ir,
acela .si fie (sE rinrini) afurisit pi.rr ce-o va pr.imi (slujba);
aserrcrlca,ii
presbiterul ;i diaconur. Iar dactr ducindu-se
tu"oioy'or''u,' fi prirrrit. nu
dyqi voia sa (rru din pricirra sa), ci din c;ruza nlesiemetiei
sd fie.(ri'rin5) totu;i episcop,rlar clerul cetXfii "."i"i"-.ra lroporurri, er
se afuriseascl.
fiindcd (ei, clericii) t.'u ur stru'it poporul cel atit
d";i;;;p"r.
(Can.76. I Ec^;].9._IYE".;3T Trulan; 78 Ancira; t?,
t8 Antiohia;
17 ,sin.I - fi; l, Z, 3 Ciril Alexandrin.tl)
lnfelesul canonului este simplu, ardtind cd se afurisegte qi epis-
copul gi presbiterul Ei diaconul,-
coio fiind ales si hi"ot""i, pentru o anu-
Titd localiiSte. n-u ar voi sd-Ei ia slujba i" priiti.n.-ii-ro. rdmine aftr-
rlslu a|ta trrnD cit nu Se vor prezenta la pOst.
In cazul cd vreun,episcop va fi oprit sd-qi ocupe slujba di. pricina
impotrivirii credincio5iloi cetritrii pentiu care a foit ates
hi'otonit,
atunci el sd rimind in cinste qi in calitate de upir*p, ao" 9i
'i-a sd se afuri-
'seascr
iltreq clerur cettitii respective, pentru cd ,ru indrumut gi ,ru
i-a potolit pe credinciogi.
canonul se referr ra rinduiala existenti in Biserica veche, dupi
eare alegerea intregului crer. (episcop, presbiter,--diaconi, se
recel piin
participarea credincio;ilor laici,- ca.u dreptul
-u'oeau '.,', sd se pronun{e in
-.".pinga-
mod liber pentru oricare dintre candidati, .i" pu ori"n.e
dintre ei. Dacd nu fiiceau uz de acest drept in momentur
aregerii.
ei -nu -mai puteau sd se impotriveascd introcluberii-lrr funcfiune
o 6i"ii-'
cului deja ales de ei.

CANONUL 37: (SINOADELE PLENARE)

De doui ori pe an sX fie (intrrr'it) sinodul episcopilor, pi
ei si
cerceteze impreunr dreptei credinfc si sr iezolvu p"ott"rrrul"
.dogmele
(controverselc)bisericrsti car.ese i-or ivi; odati,'adici,
in a patra sipti-
urini a Cincizecinrii, iar a doua oari. in a doudsprez"."u
,i a lui oc_
tombrie.

. (CLn 34 Apo-s.t.;S I Ec.: Z II Ec.; 19 -'Mc.;--'' vg Trutan:

' 6 VII Ec.:
20 Antiolia: 40 Laodiceea;78,23 C;rt;gin;i
.-'
- Dupd cum s-a vdzut in canonul 34 apostolic, puterea supremd de
conducere a unei provi'cii biserice;ti upaigine sinriautui tuturor
epis-
copilor acelei provincii.
Practica veche. din epoca apostolied,
'at i.temciatd pe principiui si-
no.dalitS{ii,-.ca principiu cle bazd orqanizaliei ,si con?Lc'erii liisericii,
e-ste oglindit in numeroase texte alc Siintei'scripturi
si in ,.rrn"rorro
doeumente pdstrate incepind cu vremea sfinlilo; iir;=i;;, pinS in ziteie
noastre.

*ineu.rtl*i'r :."1
38 Ap. 2S

Prin canonul prezent se dd expresie aceluiasi principiu al sinoda-

Utetii, reglementinclu-se legal felul in care, iu cadrul Iiecirei provincii
bisericeEti sd se intruneased de doul ori pe an, ;i- anume odatil in a patra
sdptdmind dupd Pa;ti, iar a doua oari la 12 octornbrie'
Canonul determini Ei competen{a sinoadelor provinciale'
Care sint aceste sinoade provinciale?
Au fost desigur in primul rind, cele din cuprinsul. provinciilor ad-
ministrative ale itnperiuiui, apoi cele din cuprinsul mitropoliilor 9i in
sfirgit, dispozi{ia canonuiui s-a aplicat constant 9i la toate sinoadele
Bisericilor' autocefale sau autonome, organizate pe teritorii mai mari
decit in cadrul unei simple provincii. In acest sens se aplicA ;i astizi.

CANONUL 38: (EPISCOPII CA ECONOMI PRINCIPALI AI AVE-

RII BISBRICE$TI)
. Episcopul si poarte grija tuturor bunrrrilor (lucrurilor) biserice;ti
;i s5 le rinduiascd (chiverniseascS,aclministreze) p! ele ca ;i cind Dum-
nezeu i-ar sta de veghe,' dar si nu-i fic ingiduit lui sd-;i insuqeasci
ceya clin acestea,sau si diruiasci rudelor proprii eele ale lui Dumnezeu;
iar daci ar fi sirace, s5 le facl parte (si le hbrizeascd) ca sdracilor, dar
si nu vindd din pricina acestora, (suh pretextul ajutoririi accstora) cele
ce sint ale Bisericii.
(Can. 41 Apost.; 26 IV Ec; 11, 12 Vll Ec; 35 Trulan; L5 Ancira;
7,8'(iangra; 24',25 Antirthia; 26,33 Cartagina; 7 sin. I, II; 10 Teofil
AI etanclrinul : 2 C iril Alerandrinul )

-obligafiadeplini a episcopului in toatr: c:hestiu-

Canonul aratd competenfa
nile biscricegti, eI avind de a purta grija bunurillor biserice;ti
Ei dreptul de a le chivernisi in conformitate cu t'tc'voile Bisericii. El nv
este insi ircltninistrator direct al bunurilor bisericeEti, ci este doar in-
clrumAtorul 1i responsabilul acestei administralii, intrucit dupa pilda
Sfinfilor Apostoli nu se cade ca episcopii si se ocupe direct dc cclr'
econornice,ci sa le clirijeze pe acesteaprin subalterr-ri.
in afard de nevoile Bisericii, nu este ingacluit episcopului sd cheltu-
iasci pcntru nimic, nici sti-rsiinsu;easci ceva, nici sI ddruiascf, rudelor'
Singurl cheltuiala, nedestinata trcburilor bisericr:;ti, pe citre o ingdduie
caninul, cste aceea pentru siraci, 1:cntru intrc'tinerea slracilor, pelTi-
tind ca din bunurile Bisericii sir fie ajutate chiar gi rucleic cniscopilor,
daci acesteafac parte din cateEoria s;iracilor.
Se Stie cai in Bi-ccI'icaveche avcrca Bisericii mai era 1umltA ti aY9-
rea seracilor, datoritir faptului cd alaturi de miutttirea sttflctelor, grija
de cipetenie a cirrnuirii Bisericii era sd alunge suferinfele celor. lipsifi
oP,.a tuturor credinciogi-
ii.a isigure existen{a in condifii vrednice 4u
lbr, ba ciiia. gi a altor sarrnani dintre nccredincioqi. De aceastd grijri s-a
preocupat conclucerea bisericeascd iniotdeauna cind suferir-rfele siiracilor
s-lu intefit.
i
€
d{
t
I
d
- ^1

i
 30
39. 10 Ap.

CANONUL 39: (ASCULTAREA CLERULUI DE EPTSCOPI)

. Presbiterii ;i diaconii si nu sdvirgeascd nimic firx incuviinfarea

episcopului, c6ci acesta este cel ciruia i s-a incredinlat poporul Dorirnrr-
lui gi acela de la care se va cere socoteali pentru sufletLle ior.
(Can.; 38,40,41 Apost.; 12 VII Ec.; ST Laod,iceea; 6,7,33 Cartagina
- P^reolii qi diaconii sint datori cu ascultare fatd de episcop. cano-
nul reflectii starea organizatoricd primard, a parohiilor, aclicd a rinitdfilor
conduse la -inceput de cdtre cpiscbpi, unitali in caclrul cdrora preolii gi
diaconii indeplincau funcliuni sacerclotalein clependen{{ strictd^de-epiii
cop cind mai tirziu preofii au dobindit unitarli pastoraie, pe care Ie cir-
muiau- pe raspundere prcip.rie,aga cum este situa{ia gi istdzi, aceastd
'iila
depenclenfd strictii, cu privire la orice lucrare a p.eo{ilor ae
episcop, a incetat, ei rdmin totugi supugi supravegherii gi controlului din
partea episcopului, ciruia ii datoreazd ascultarea canonicdl2.

12. Canonul nu trebuie lnlcles ln seus unilateral, adicA ln sensul ci intr-adevir

preolii,gi
diaconii nu ar putea si sirvirgeasc{ trimic fili-incuviinfarea episcopului, ci in acel seru
' rnai larg ln-care obligi;i pe episcopi canonul 3.1apostolic, se riu si'virpcasci
limic mai
in-tportant ffui dc incuviinlarea lntiistdtdtorului lor, mitropolit, arhicpiscop, etc. l.coiui
lnsus.i este urt pdstor, dcfinlnd puterea haricd si rnisiunea o" a jtirr.ri ;ialailedinciosilor.
$i a-i duce la mintuire, iar aceastd lucrare i sa, L'l o desfigoard pe baza arcptutui's5i
propriu, iar nu numni ca sirnplu dclegat al episcopului.

CANONUL 40: (AVEREA BPISCOPULU)

si fie ardtate (cunoscute in mod lirnurit) bunurile (lucrurile)
prJnrii ale episcopului, 1in eazul cd ar avea gi bunuri propriij
aritate (cunoscute in mod- ldmurit) gi cele dornne.stilbunurile bonrnului,;i sn fie
ale Bisericii), ca episco-pulsi aibi putere cind r-a" iroi"gi ain viate,
s-a
lase ale sale cui vrea ;i cum vrea; gi si nu se piarcld cele ale upir"o'p"tiri
sub cuvint cd ar fi bunuri
_biserice;ti, atunci cincl el a" ar.nei sofie si
copii sau rude sau casnici. cbci este drept inaintea Iui D,rmnezeu 'a
oamenilor, ca nici Biserica s6 nu sufere vreo pagubi clin pricina "u",r_ ,si
uoagterii bunurilor episcopului, ;i ca nici episiopul "au rudele Iui
si-si
risipeasc[ (bunurile) din pricina Bisericii, sau si'cad6
;i t; ;;;"ri tor;:
cese)ai sii, gi moartea lui si se acopere cleoc6ri.
_ (Can,. 38, 47 tlpost; 22 IV Ec.; 35 Trulan; 24 Anti'hia, 22, 26, gI
Cartagina)
Pentru evitarea oric.irei pricini, a oricdrei nein{legeri gi mai ales a
defdimarilor care ar putea na;te pe seama Bisericii .iuu u. epis"opiio.
din pricina bunurilor acestora, se impune obliga{ia ca bunurile l3isericii
gi bunurile personale ale episcopului- sd fie
findte separat in evidenfti,
ca in nici un chip sd nu se facd vreo confuzie intre eie. I se,recunoaqte
episcopului dreptul.la.u"lyri proprii,.pentru ci in vremea aceea episcopii
nu se recrutau cxclusiv clintre monahi, ci dupi curn lrrata canonil, pu_
teau sd fie ;i cisdtorili, avind solie gi copii gi alte rude, ale cdror areffuri
de nroqtenirea episc:opuluise recunoscp.in'prezentul canon.

{:}11"{*rCg;r$ar
 31
4r, 42 Ap.

CANONUL 41: (EPISCOPUL ESTE CAPETENIA EPARHIEI IN

TOATII PRIVINTET-II)
Poruncim ca episbopul sil albe stbilnirea bunurilor Bisericii. Cici
daci sint a i se incredinfa lui sufletele cele de pref ale oamenilor, atunci
cu cit mai mult se cade ca el si porunceascl asupra banilor' ala cd toate
si se cirmuiasci prin stdpinirea (autoritatea) sa, ;i celor lipsifi sI li se
factr parte (s5 li te hdr5zeascS)prin presbiteri pi diaconi, eu frica lui
Dumnezeu pi cu toatS evlavia (cuviinfa). s5 se impf,rt[;easci insi ;i cl
din cele trebuitoale (dac[ ar avea trebuinfd) in lipsurile sale pre-
sante ;i in cele ale frafilor pe care-i addposteqte, pentru ca in
nici u1 chip ace;tia si nu sufere lips[; cici legea Iui Dumnezeu a
orinduit ca cei ce ostenesc la altar (slujesc altarului;, cle la altar si se
hrineascl (I Cor. 9, ?, 13), pentru ci nici osta;ul nu poartd niciodati
arnrele asupra vr5;ma;ilor cu proviziile sale proprii.
( C a n . 3 8 , 3 9 A p o s t .2; 6 M c ; 1 2 V I I E c . ;2 4 , 2 5 A t t t i o l i a ;1 0 ,1 1
Teoiil Alerendrinul: 2 Ciril Aletandrinul)

CanonuL prezcnt motiveazd dreptul episcopului de suprem cirmui-

tor qi al treburilor economice ale eparhiei sale. Aratd apoi ce destinafie au
bunurile bisericegti, Jlrecum Ei cine il ajut;i pe episcop spre a li se da
folosirea cuvcnitd acestor bttnuri, 9i anunie, pentru intre{inerea Bisericii
;i a slujitorilor ei, apoi a sirracilor Ei a strAinilor sau a c5ldtorilor.
Prin felul in care se arat.l ca qi oaspe{ii stririni trebuie sd fie
lntrefinufi din bunurilc Bisericii, se relevd faphrt cd existen{a_acestora
era organizati. Ea era incredin{ata unor institu{ii sau a$ezdmintc spe-
ciale nirrr-ritexenodohii-case pentru primirea striinilor -' care au cxistat
tirnp indclun.qatin BisericA.
Ajutoarele care se dddeau slracilor Ei in genere -celor lipsifi, se
distribuiau prin preofi qi diaconi, dupd dispozifia episcopului'
$i calonul prczent reflectl organizarea primari a parohiilor ca
unititi condLlsecle e1:iscoPi.

CANONUL 42: (OSINDIITEA JOCURILOR DB NOttOC $I A BETIEI)

Episcopul ori presbiterul, ori diaconul, petrecind cu zal'uri ti cu
befii, ori si irtccteze,ori si se cateriseasci.
(Can. 43, 54 Apost.; 22 VII Ec.; 9, 50 Trulon; 24, 55 Laocliceeu;10,
60 Cartagina)

Canonul prevede pedeapsa caterisirii pentru episcopi, presbiteri E-i

cliaconi in cazul cd se impitimesc in jocul de noroc sau in belie. AceastA
lredeapsi insd nu uruteazii a se apllc-a decit dupi ce,_gotrivit canonului
b1 apbstoiic ^,siporuncii exprese a Sfintei Scripturi (Mt, 18, 15-17), cel
in ciuzi t " fi ihemat stiiruitor la orcline Ei silit sii se lase de pacatul
respectiv.
 43 - 45 Ap.
I
I

CANONUL 43: (OSINDTREA JOCURTLOR DE NOROC gI A BE_

Tiljr)
Ipocliaconul sau citeful sau cintxreful, accleasi frcind, ori si in-
ccteze, ori si se afuriseascS;deasemeneapi laicul.
.trz,54 Apost.; 22 \rII Ec.; g, 50 Trulan; 24, SS Laocliceeo;40,
- (Can.
60 Cartogina)

Pentru aceleaqi pdcate sau abateri ale jocului de noroc Ei ale beliei
dacd le-ar sdvirgi i1:odaconii, cite[ii sau cintdre{ii, canonul prezent prc-
vede pedeapsacorespunzdtoarea afurisirii.

CANONUL 44: (OSINDTREADOBINDET gr CAMETDT)

Episcopul sau presbiterul sarr diaconul, care va cere dobindi (ca-
mtrti), de la cei pe care ii imprumutS, ori sd inceteze, ori sa. * "it*_
risc:tsc5.
Can. 17 I Ec.; 70 Trulan; 4 Laodiceea; 5,76 Cartagina; 14 ltosite
cel hlare; 6 Grigorie de Nissoi
canonul prezent nu interzice numai camdta, adici. dobincla spolia-
toare, exageratd, ci orice fei de dobindd, pentru ci rjupd invatdtura creg-
tina, dobinda este En pacat (Mt. 5, 42; Lc. 6, 30, 84, 3b) gi'a fost inter-
zisi inci din V. T. (Deuter. 23, 19).
Pdcatul acesta este cu atit mai de condamnat cu cit iI savirqeEteun
cleric, motiv pentru care se_prevedepedeapsa caterisirii, in caz de'prac-
ticare a imprumuturilor cu dobindd, de cdtre clerici.

CANONUL 45: (OPII,IREA COMUNIUNII CU ERETICTI)

, Episcopul satr presbiterul sau diacontrl, daci numai s-a rugat irn-
prcunx cu ereticii, sd se afuriseasci; iar: dacr le-a perrnis acesiora si
sivir;casci ceva ca clerici (s:'rsbvir;easci cele sfinte), si se cateriseasci.
( C o n .1 0 , 7 7 , 4 6 , 6 4 A p o s t . ;2 , 4 I I I E c . ;6 , g , 3 2 , 9 3 , 3 4 , J T L a o d i -
"' i
teen; 9 Tint. Aler.)
Iireticii sint afttrisiti, iiclicaexcomunica{i clin Biserici Ei sint inter-
zise relaliiie ob;tegti cu ci; cu atit mai mult este oprit ca membrii Risc-
ricii sarr clcricii sd se roage irnpretind cu aceEtia, Ei este de-a dreptul o
infracfitrne dc gravitatea crimei slujirea celor sfinte impreund. c[ ace$-
tiir, dacaiprovin dintre clerici.
Cirnonui prevecle pedeapsa afurisirii, in sensul,.de suspendare din
funcfiune, in eazul clericilor care s-ar ruga imprcunl cu ereticii, gi
pedeapsa afurisirii pentru acei clerici care le-ar ingldui clericilor eretici
sir s'ujge.,circcrlc"fintc':all iir shrji inrprcun.i cu ei. Dacd prima abaterear
putrr gisi vleo explicarc ;i poatc fi tratati cu incluigenf,i,apoi cea de-a

:*S$ii*aae*:':',;
46 - 48 Ap. 3tl

doua reprezintd un act de trddare a Bisericii qi trebuie sancfionat ca

atare, cdci ce inseamnd intercomuniunea ,,in sacrisa cu ereticii? Nimic
altceva decit a face cauzd comun;i cu acegtia.

CANONUL 46: (TAINIILE EIIFITICiLOR NU SINT TAINE)

Poruncim si se cateriseascd episcopul sau presbiterul care au pri-
mit (ca valid) botezul ori jertfa (euharisita) eretieilor. Cici ce fel de im-
pirtipire (infelegere) are Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credincio-
sul cu necredinciosul?(II Cor. 6, 15).
( C a n . 4 7 , 6 8 A T t o s t .1; 9 I E c . ; 7 I I E c , . ;9 5 T r u t a n ; 7 , 8 L a o d i c e e a ;
7,47 Vasile cel Mare)
Canotutl se referd numcli Ia episcop $i la presbiter, intrucit mrmni
ace;tia pot sduirSi botezul ;i celelalte sjinte taine ;i deci nu,nzai ace;tiu
y:ot sd primeascd sau si respingd tainele sdvir;ite de eretici.
Cum ereticii au pierdut succesiuneaapostolicti, deci $i continuitatea
preotiei, tainele lor nu sint validc, ei ingigi nemaifdcind parte din Biseric5,
iar clericnl care le va socoti totu;i valide, este supus caterisirii.

CANONUL 47: (BOTEZUL VALID NU SE ITEPETA)

Episcopul sau presbitc,rul daci ar boteza din nou pe cel ce are bo-
tezul cu adevdrat sau dacl nu ar boteza pe cel spurcat de cdtre eretici
(cei fird credinfd adevirati), s[ se cateriseascl, ca unul care ia in ris
crucea gi moartea Domnului ;i nu deosebeptepreotii adevirali de preofii
mincinogi.
(Cctn. 46, 49, 5A Apost.; B, 19 I Et:.; 7 trI Ec.; 84, 95 Trulan; 32 Lao.
cLiceea;48;72 Cartagina; 7, 47, 97 Vasile cel Mare)
Se opreqte repetarea botezului valid, sub pedeapsa caterisirii; la
fel qi nebotezarea celor care au primit de ia eretici un botez n€cur&t:
Tcxtql 'canonului cxprima aceea;i atitudine fafd de botezul ereti-
cilor ca Ei'canonul 46.

CANONUL 48: (OSINDIREA CONCUBINAJULUI) :

pErdsitd dc altul, si se afuriseasc5.

( C a n . 8 7 , 9 3 T r u l a n ; 2 0 A n c i r a ; 1 0 2C a r t a g i n a 9
; ,27,35,48,71
Vasile cel Mare)
Canonul prevede pedeapsa afurisirii sau excomunicdrii pentru cre-
diciogii laici care, fdrd motiv legal Ei cu uEurin{d, qi-ar abandona sotiile,
contractind legdturi quasimatrimoniale ilegale cu alte femei libere sau cu
unele nedivorlate legal de solii lor, ci numai pdrdsite de acegtia.

I
I
I

{I
i
l
 49 - 5r Ap.

CANONUL 49: (BOTEZUL SE SAVIR$E$TE NUMAr IN SFTNTA

TREIME)
Daci vreun--ep-is1op-saunresbiter nu ar boteza rlup6 orinduirea
Domnului, in Tatil ;i in Fiul si in Duhur sfint, ci in trei tili a- i"""p"i
sau in trei firi sau in trei mingditori sd se cateriseascb.
(Can.46,47,-50,-68 Apost.; g4, gS, 96 Trutan; 12 Neo_
l^tl_pc; 7g,
c_ezaree&; 47,48 Laodiceea;45,48,22, 110 Cat:taghw;1, gI Vasile cel
Illuret
Impotriva acelora-dintre episcopi,saupresbiteri, care luinclu-sedupd
eretiqi, nlr ar sdvirqi Botezul in numele sfintei rreimi, adici in ,lr-ul"
Tntirlui ;i al Fiului ;i al st'intului Duh, se prevede pedeapsii .iit*.irl,:ii,
interzicindu-se astfel orice abatere cle la rinduiala si.abilifii dc Domnui
in privinfa Botezuiui Ei consemnatdia Matei 28, 19 si Marcu 16, 16.

c.,\NoNUL 50: (BOTEZUL SE SAVIRSE$TE PRIN TREr AFUN_

DARi)
Dacd vreun episcop sau presbiter nu ar sivir;i eele trei afundrri
ale _unei singure sfinliri (a botezului), ci numai o afundar.(f,aceea care
se dd (se practici) intru noartea Domnului, si se cateriseasci.. p""lru
cd nu a zis nomnul: intru moartea mca botezafi, ci: rnerginrl, i"rlilagi
toate neamurile, botezindu-i pe ei, in numele t'atXlui
5i aI niului Si ;i
Sfintului Duh (lllatei, 28, l9).
_ - (Can. 46, 47, 49 Apost.; 7 II Ec; gS Trulan; 12 Neocezareea;4l
Laocliceea;47 Cartagina; l, gI Vasite cel Mare).
Ilotezul se si.virqe;te in numele Sfintei Treini, prin trei afur-r{tir!,
iar.nu nurnai-printr-o singtrri afundare, cum fac uniiirctici, inchipuind
prin aceastadoar nioartea Domnului. Cine se abate de la aceastiirindu-
iala, daca este episcop sau presbiter, se supune clterisirii, p"nt"., "i,
prin botez se impartaqe;te o noui via{i! in nurnele invierii bomnuiui qi
in numele intregii puteri dumnezeie;ti ;i a lucririi tuturor celor trci fete
ale dumnezeirii, iar nu se indrumeazA spre moarte cei ce vine Ia llristos.

GANONUL 51; _GilGOBISMUL TATARNIC gr HUt,rrtEA LUI

DUMNEZEU SE O,SINDESC ITVDOTT)
Daci vreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricine
din ea-
talogul (_cinul)preofesc, se fi'e departe {s-ar abfinej de nunti
;i de cir-
nur-i;i-_de vin, nupentru infrinarc, ci.dinscirbaj treci'd cu vederea
(ui-
tind) ci toate sint foarte bune ;i ce bdrbat ;i femeie- t-a-tacut Dumnezeu
pe om' ci hulind, ar cleveti
seasci gi si se indrepteze din {!rtgr-a, ori sd se indreptc, ori str se cateri-
Biseriei (str se afurislasca). Asemenea
gi laicul.
,-.
^ ! C 9 " . 5 , 2 5 , 5 3 , 6 6 A p o s t . ;1 6 M c ; I J T n t l a n ; 7 4 A n c i r a ;1 , 2 , 4 ,
71, 21 Gangra).

<4ld&g=.r
52 - 53 Ap.

Canonul condamnd .rigorismul neintemeiat al unor fefe bisericeEti;

ca gi al laicilor care ar socoti ca stricdcioase cdsetoria, consumul cdrnu-
riloi gi a vinului, declarind cI unii ca acegtia hulesc natura ;i pe Crea-
torul eri Ei sint vrednici de pedeapsd; ciericilor urmind a Ii se aplica in-
tii caterisirea gi apoi afurislrea, dacd nu se indreaptd, iar laicilor afu-
risirea.
Dupd cum se vede gi in cazul hulirii lui Dumnezeu, ca 9i in cazul
simoniei (can. 29 Apost.) se aplice doui pedepse pentru aceiaqi vin[,
adicd pentru acelaqi pilcat, datd fiind gravitatea lui deosebild 9a1e ;i re-
ciamd o indoiti pedeapsd, admi{indu-se exceplie de la principiul ,,non
bis in idern(' (can. 25 Apost.).
Textul canonului aratf, vechea orinduiald bisericeasci dupi care
nu numai diaconii gi presbiterii, ci qi cpiscopii erau cdsdtori{i. Accastd
rinduiald se cerea a fi plstrati, iar cei ce erau impotriva ei, erau_osin-
diti ca mincinogi qi falarnici, dupd cuvintele Sfintului Apostol Pavel
(I Tim. 4,2-1).

CANONUL 52: (PRIMIREA IN BISERICA A CELOR CB SE

POCATBSC)
Daci vreun episcop sau presbiter nu prime;te pe cel ce se intaorce
de Ia picat, ci il indepirteaz6 (il respirrge), si se cateriseasci, pentru ci
mihnefte pe Ifristos, el ce a zis: ,,Bucurie se face in cer pentm un pi-
cdtos care se pncliegte" (Luca 15, 7).
(Can. 3 I Ec.; 43, 702 Trulan; 74 Vasile cel Mare).
I'
In spiritul invifiturii Mintuitorului, cel, ce se pocdieqte sincer pen-
tru pdcatelersale. trebuie sf, fie primit de cltre duhovnic sd se mintu-
iascd, cdci dupd cutn spune Balsamon: ,rnu este p5cat care sd birttiascd
iubirea de oameni a lui Dumnezet(.
O atitudine contrarS, inseamnd in primul rind o atitudine necreqti-
neascb gi apoi o abatere de la misiunea preo{easc5;intrucit, pentru o ast-
fei de lucrare. contrard invdtiturii Domnului Ei misiunii preo{iei, cu
dreptate se prevede pedeapsa caterisirii impotriva duhovnicului care
indepdrteazd de Ia mintuire pe cei ce se pocdiesc de p6catele lor, cdci
doar cei bolnavi au nevoie de doctor nu cei sdndtoqi'

CANONUL 53: (RIGORISMUL FATARNIC SE OSINDE$TE)

Dacd vreun episcop sau presbiter sau diacon nu se infruptl (nu
mdninci) in zilele de sbrbitori din cirnuri si din vin, scirbindu-se' iar
nu pentru infrinare, si se cateriseasci, ca unul care pi-a vitimat propria
sa con;tiinfi pi care s-a ficut multora pricinuitor de srnintealS.
(Can. 57,66 Apost.; 74 Ancira; 2,27 Gangra).
rrl, Canonul face deosebire intre infrinare sau'post, care este un lucru
ingdduit, gi intre dispre{uirea unor anumite bucate, fie din vanitate,
fie ain rdtdcire. Acela dintre clerici care oricind, dar mai ales in zilele
I

-.a
l
I
 :t6
54 - 56 ,trr.

de sdrbdtoare se abline de la errnuri qi de la vin, condamindu-le ca pe

un lucru rau, devine pricind de sminieali pentru r"-"rrii sai qi i-pi-
tri'a acestora cu dreptate se prevede pedeapsa caterisirii. Deci smin-
tea1a, ca Ei simonia gi hula impotriva iui Dirmnezeu, este vrednicr de
pedeapsdindoitd.

CANONUL 54: (OPRIREA CLERiCILOR DE A PETRECE llv

C?RCIUMI)
DacE vreun cleric ar fi r'izut (prins) mincind in circiurni,
sr se
afuriseasc5, afar6 numai daci fiind la- drum (in cilitorie) a tras de
voie la ospltirie. ne-

(Can. 9 Trutan; 24 Laocliceea;40 Cartagina). .rir

. , circiumile sau localurile ln care oamenii igi dau drumul unor por-
niri nestapinite, sint cu totul neindicate pentru-piein"]u "i".i"ili".'1i-
nuta morald a acestora le interzice petrecerc'a ir1 astfei'cle localuri sau
qi frecventarea lor in. sc.opyl de a petrece, sub pedeip.sa'it".iri.ii^
""."
aici are sensul suspencldrii din func[iune (vezi can. S apoii.l
se excepteazd
- 9i"ll" local:rrile ptrbiice, ospittiriiie qi'rostaurantele,
in''care le-este ingaduit crericilor si intre'ciria nevoia drumului i_ar
oetermlns la aceasta.

CANONUL 5S: (PEDEPSiREA PENTRU DEFAINIT\RI|.\ Eprs-

coPULUr)
DacS vreun cleric ar
cd ,,pe mai marele poporului -ociri pe ,episcop, sd se cateriseascii pentru
tdti nr-l t'"f grdi de "au;, lnapte 2r, 5;
(Can. 37, 39 Apost.; 8 IV Ec.; 34 Trutan; Sg Laod,iceea;T Cortaginal

lPiscoPii sint asemuifi cu- cdpeteniile cele rnai inalte ale poporulli
fi lor li se cuvine ul rgsp-ect.clestivirsit clin pott"u cefo.faf6i clerici. Cei
ce.nu le dau respe-ct,ii defaima, ii ocd.risc sau ii vorbesc de rau pe
episccrpi,se supun caterisirii.
. De.sigur,- in-sd, cr cei dintii paznici ai demnitd{ii episcopale sint
episcopii inqigi, de a ed.ror comportlre se-ocupd numeroase canoane, stti-
ruindrr-se in tot chipul ca ei sd nu se faca de simnteali, nici clerului,
nici credincio;ilor.
(Prin cuvintul caterisirg, cu aplicare la clerul inferior,
trebuie
sii se in{eleagd in prezentul
.canon, pecleapsa inclepiirtirii di" ;1i,j;,1;
intrucit la ei nu poate fi r'orba de caterisiie in serisul in care aceastg
pedeapsd se apiicd clericilor hirotoni{i (preo{i gi cliaconij. - Deci inta
un sens nou aI cuvintului caterisire.)

CANONUL 56: (DEFAIMA]TEA PRBOTULUI

$I DIACONUI,UI)
Dacd vreun cleric ar oc5ri pe presbiter sau pe diacon, si
se afu-
riseasc6.
(can. 78 I Ec.; z rrur"an; 27 Laotticeea;39 vasite cel L[ore1.
57. 58 AP. ?7

Acelagi respect pe care-l clatoreazdepiscopului toli clericii inferiori

acestuia, il datoieazi qi presbiterilor r;i diaconilor. r:lt:ricii inferiori aces-
----
tora.
Totuqi, pentru cazul cd vreunul dintre clericii inferiori presbiterilo.r
sau diaconiioi, i-ar oeiri pc acegtia. nu se prevede pedeapsa caterisirii
-- ca in cazul cind l-ar ociri pe
lor - in sens cle inclepirrtare din siujba
.pir"op, ci tinindu-t" i"u-t de ierarhie, se gradeazir qi pedepsele.R1e11-
zindu-se doar ltedeapsa afurisirii lor _. in seus de suspeudart: ditt tunc-
ii;-:-A;;aita peaeapsdurm.azii a se aplica.qi diaconilor dacd-i '-rci-
ilr" p" prusbiteri, cle Lsemenea 5i tuturor celorialti clcrici inferiori (ipo-
diaconi, lectori, eic') daci i-ar ociri pe presbiteri sau pe diaconi'

ci\NoNuL 5?: (PEDEAPSA PENTRU BAT,IOCURA CELOR CU

DEFECTE FIZICE)
Daci vreun cleric ar batjocori (ar lua in bdtaie de joc), fie pe cel
gchiop, fie pe cel surd, fie pe cel orb, fie pe cel vdtlmat la picioare, sd
se afuriseascd; asemeneaqi laicul,
Cei loviti de soarti, sau in orice cliip iluti'lati s-au schiloclili' t19-
buie sI facd obiectui unei griji si unei asistenfep)indde cotnpitsiune.dit't
partea celor teferi, care sJcade sri mul{utleascir-lui.Dutttttezcu itr frcce
'ctipe
pentru ce i-a pizit de nenor6cirile care i-au lovit. pe al{ii. D"'rcdmai
alei vreunul dintrc clerici s-ar comporta altfel, batjocolindu-i pe eei
care se gesesc in astfei cle stdri, ca sjchiopi, o{bi, t*9'' el sdvirqe$te un
pacat gi"in acelagi timp se face'pricinh db sminteald pentru altii Si i$i
atrage afurisirea. ;

CANONUL 58: (INDATORIREA CLERULUI DE A CATEI1IZA $I

PREDICA)
Episcopul sau presbiterul aritind nepbsare (neglijind) clerului sau
poporului .si neinvifindu-i pe acegtia dreapta credinff, str se afuriseasci,
iar stdruind in nephsarepi in lenevie, si sc cateriseasc[.
(Can. 1.9Trulan; 11 Sard-ica;19 Laotl'iceea;71,121,723Cct'rtagina)'
Dupd porunca Mintuitorului, episcopii 9i -preofii sint datori, ca.-]n
vederea iucrlrii de mintuire a credincioEilor.sd-i instruiascl pc accsti-a.
ca gi pe clericii inferiori, in cele ale credinlei; adici sir-i itrve!.e adeva-
"u.il" de credin!5 Si si-i llmureasci in nedumeririie pe care le-ar avea
cu privire la ele. in acest scop, 'sauei trebuie-sd predice.si sa catehizbze'
a"p'a rf""oile 9i imprejurdrile condifiile in care igi pot desfi;ura
".iirritotuu lor preofeasia. in pici un caz nu se poate re_nunfa-la ttnna-
;;;- G;"ii aita de Mintuitorul tuturor slujitorilor Bisericii: ,,Mer-
gind,'invifa{i
" toate neamurile. . .( (Matei 28' 19).
$i in canonul prezellt ca 9i in alte canoane (5, 29-, 51, 57 Aqostt),
pedeapsa afurisirii nu are sensul de excomunicare, ci doar pe aceia cte
suspendaredin slujba.
 38
59. 60 Ap,

CANONUL 5e: (OCROTTREA CLERTCTLORSARACT)

Dacd vreun episcop_sau presbiter sau diacon nu ar da
cele de tre-
buinfi vreunuia dintre clerici "aru a" fi ripsifi
isar""il,lx se afuriseasctr,
iar stdruind, si se cateriseasci intocmai ca'unul
;;;r" a ucis pe fra-
tele s5u.

_(Ca?.4,38,41 Apost.;7, t Gangra; 37 Cartagi.na;g Teofil AIe_

eandrinul)

Bunurile bisericeqti au fost numite averea Domnului sau

averea sd-
racilor. Aceasta inseamni cd nu sint gi "r, "pi"g"- "i"ia"""-
unor anu_
-iti
9u.-9"i' ci aparfin tuturor, din eie trebuind sd se satisfacd nevoile
cultului qi apoi cele impuse de ajutorarea sdracilor. Din categoria sdra-
cilor, in genere' fac--parte Ei clericii lipsiti, 'u nurlai
raicii. pJntru epis-
copi, presbiteri Ei diaconi exista obiceiut'
b9""*i d"- u-p"rt" grija ceror
materiale pentru tofi cei lipsifi dintre. crc'dinciogi. In-bine a'cest seop, opera
de asisten{d soeiald cregtini a fost cit poate d;
-se. organizatd in
Biserica veche. In cadrur ei, neindcplinii"u oHilutGi'
a" a asigura
existenta materiald a clericilor sdraci ci
Ei a cetortaTli'credinciogi n""p"Ei
mizeriei, era socotitl ri ne bun6 dreptate, de g.u"iti1*-actelor
'ca,re-i."-po.iuilitate de uci-
dere a
-?proapeiui..cdci,.-intr-adevdr,'cel
pe eei lipsili de. piine gi nu-i ajutd, in 'rod indirelt sd ajute
"tor,
este ucigaEut
cum sipuneinsu$i canonul.13

13' vechea organiza{ie bisericeasci,.oriclti greutate a.pus pe propivirluirea

lucrarea celor sfinte,-nu-a neglijat-si nu"a desconsiierai,nici cuvlntului gi pe
iatura materiald economicd
a vicfii' tn domeniul cireia a desfdsurat,prin organizat"o
"ririu"1"i sociale, o actiune
l:t_{lt g"jrs[inutd si cle importarite ci qi ""a ..rigior.A ;;;;;ii;:ri$.
rn prlmele trei veacuri ale Bisericii s-aiinut ln mod cieosebit.
la asigurarcacelor necesare
traiultti tuturor cregtrnilor din bunuriie obi;l-esti.r. "o*""itetii3r
tocate. u"i tr.ri",
abandonlndu-seaceasti oritrduire socialtr ei'anghclic:i, "n..
"t"" io bazd proprietatea
ob;teascd,aceia;i actiune dc asistenfi social{ t-'. aur
asezirnintclor menite-si adiposteasci qi si ingriieas"lir. i"i" o"!"iirur.u instit.liilor sau
"trr-.r;r'p" vdduve, pe bitrrri,
institute numite dupri specificul fiecdteia: orfinotrofii,'hiro"onriij gncrontocomii,
doltii e-tc'Pe llngi.instiiu{iile spcciale de asistentri-"Jrrii, xeno-
".""riaou.1,ai fost asiglrati
in une-le-sectoale punercll la dispozi!ia "nqi"i, .-"i.
9i.r-rrir.r "J"gtr sau corpuri de oa.
i meni dedical.islujirii altora, cum au fost parabolaiii, I l^rr1iJi1'rcsilni ai lumii vechi_

CANONUL 60: (CARTILE APOCRTFE gr ERETTCE)

DacE in Biserici ar rrspindi cineva, ca sfinte, c5rfile cu
titlrrri
(nume) false ale necredinciogilor (ereticilor), .p"" pugoba
popomlui ;i
a clerului, si se cateriseascl.
(can.85 Apost'; g vII Ec.;63 Trulan; sg,60 Laocriceea;24 cartagina).
canonul interzice rispindirea ca sfinte - deci de aceeaqi valoare
cu cErfile inspirate, - a unor scrieri apocrife, pn "*" ereticii'le-au pus
in circulafie sub diverse numiri de naiuri si inctrci in eroare pe cre-
dinciogi qi chiar pe cfer-ici._Astfer, unere erau p"nr""t*
sul> numele
sfinfilor Apostoli, iar altele chiar sub numelc Mintuitorului. pentru
cle-

i..;
6r. 62 Ap,

ricii care ar rdspindi astfel de cirfi prezentindu-le ca qi cind ar fi de

aeeeaqit'aloare cu cele sfinte, se prevede pedeapsa caterisirii. De altfel.
pedeapsa e'stc aceiasiica li cea prevlzuti pentru crezie, qi e firesc ca cel
care rdspincieqtein Bisericir, priutrc credincioqi, clrfile ereticilor, sir fie
tratat ca si un eretic.

CANONUL 61: (PACr\TB CARE OPRESC DE LA PREOTIE)

Dactr impotriva urrui credincios, se faco vreo invinuire de des-
frinare sau de adulter sau de o alti oarecare fapti opriti, 5i s-ar dovedi,
acela sE nu se inainteze in cler (sir nu devie cleric).
(Can. 25 Apost.: 2, 9, 70 I Ec; 6 II Ec.; 33 Trulan; 12 Ancira: 7 ,
-Q,12 Nerscezdreed:128, 729, 130 Carta.c\ina;89 ltasile cel llate; 5,
Grigorie de lfisso,' 3, 6 Teofil Aletandrinul).
Pentru cei care urmeaze a intra in cler, se eere. dupd cuvintul
Sfintului Apostol Pavel, sf, aibd mlrturie bunl Ei de la cei dirr atara
Bisericii (I Tim. 3, ?). Cu atit mai virtos se cere astfel de mdrturie de
la cci din Bisericd, adici de la credincio;i sti le aibi cineva pentru a
deveni membru al clerului, accentuind in special, asupra curi{iei mo-
rale a acestuia. Ca urrnare, se inlelege dc cc qi canonul st.it'uiesitepen-
tru inlSturarea de la intrarea in prcofie a celor care nu au dlis o viafd
morali corspunzirtoare, aceEtia neputind purta cu vrednicie slujirea
preofcascdEi r-riciseri'i ca pildi pentru credincio;i.

CANONUL 62: (APOST AZLA CLERULUI)

Dacd pentru frica orrrerteascdfie a vrerrnui iudeu, fie a lrcunrri
elin, sau a vreunui eretic, vreun cleric cumva leapidi numele lui Hris-
tos, si se indepdrtcze din BisericX (si se dea anatetnei); iar dac6 lea-
pidd nurnele de cleric sd se cateriseascd;dar pocdindu-se si fie primit
ca laic.
( C o n . 1 0 I E c . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 A n c i r a ; 7 0 , 1 4 P e t r t tA l e r a n d r i n u l ; 2
Teofil Alexandrirtul; ETtistola ltti Atonnsie eel Mare cdtre Rufinian).
Din pricina presiunilor pe care le-a exercitat asupra creEtinilor di-
l'crsi necre;tini qi eretici, in timpul perseculiilor sau in alte impre.iurdri,
unii dintre clerici s-au lepidat fie de credinfd, fie numai de calitatea
de clerici. Cei dintii se dau anatenrei, adicl excomunicArii celei mai
grave. Ei sint exclugi pentru totdeauna din Bisericd Ei predafi celui rdu,
ncfiind vrednici a se numdra nici intre laici.
Desigur cd aceastl lredeapsl li se aplicir nurnai duirA ce mai ina-
inte sint supugi caterisirii.
Cei din a doua categorie,prin sldbiciune sau prin lipsa de hotdrire
s-au ficut nevrednici de a mai fi clerici, de aceea se caterisesc pentru
totdeauna, asa incit chiar daca se pocaicsc, nu luai pot fi r,:prirliti in
cler. ci numai in rindui laicilor.
 6r. 64 Ap.

CANONUL 63: (MINCARI OPRTTE)

Daci vreun epis-cop-sarr-presbiter sau diacon, sau oricare din
c4_
j:lt*Ii:rii, (din cinul preotesc)ar minca fie carne in sirrse
ryeofesti
viu, sugrurnat sau inecat).fie animalmupcat(r6nit) de fiai?,
!1^"
ue :1_T3tt.
mortaciune' sd se-cateriseascd, pentru cr legea a oprit aceasta, lce-
nezd 9,4; Fapte lb, Zg); iar daci ar fi laic, sE se aflris"u.ie.
(Can. 67 Trutan; 2 Gatryra)

^ ^.Numeroase prescijiplii ale vechiului restament au fost observate

tn blserlca veche si socotite norrnative pentm clerici gi creclincioli. In_
tre acestea s-int'qi cele, cu p.i"i." iu sugrumare, apoi
eere referitoare
la..morticiuni.qi la _cdrnuri clin. animale. ilnpotlite'ruii--,r$"ute,Ae ii"re
sdlbatice, a cdror consurnarc, este interzisa cr""icito;-$i-ili;il;;
irr, p;
depselc ardtate in canon.

CANONIIL 64: (OPRIREA COMUNTUNTTCU NECRtr$rrNiI gr

ERETICII)
Dacil vreun cleric sau laic ar intra in sinagoga (adunarea irrdeiloi
sau a ereticilor) spre a se ruga, s6 se pi cateriseascd gi sI se pi
afur,i.
seasci.

- - . ( C a n ; 7 , 4 5 , 7 0 , 2 1 A p o s t . ;7 I T r u l a n ; 7 A n t i o h i a6 , 2 9 , 3 : J , 3 7 ; ,J g
Laodiceea).

ln Biserica veche, ciatoritd antagonismului in care se geseau erels-

tinii cu ereticii qi cu necregtinii. s-a impus in mod spontan
un separa-
tism riquros in relafiile fafd de acestia.
De altfel este de la sine in{eles, cd dacd anumite rela{ii comune cu
ereticii Ei cu necregtinii nu pnte.u sd fie evitate qi deci interzise,
apoi
relafiile cu caracter strict religios, care ar fi de naturd sd-i aduci in
situafia de a se ruga impreund nu puteau fi tngdduite; cdci intr*adevdr,
xugiiciunea impreund cu necrcqtinii sau cu ereticii inseamnd o recunoag-
tere implicitd a credinfei ior, fapt care este contrar pozi{iei principiale pe
care s-a situat Biserica fafi de eretici gi necregtini. Ea singuri esie depo-
zitara adevdrului mintuitor relevat qi ea singurd, prin mijloacele harului
sfinfitor, poate asigura mintuirea credinciogilor. Recunoaqterea val.orii
soteriologioe a practicilor religioase ale altor reiigii
Ei ale ereticilor,
inseamnd implicit recunoa"sfsreanetemeiniciei pozifiei pe care s_a situat
Biserica fafi de necrcrstini qi eretici. pentru aceste motive, oricdrui cleric
ii este interzis, sub pedeapsa caterisirii qi afurisirii, sd se roage cu ere-
ticii gi cu necreqtinii, fie in locaqurile de cult ale acelora, fie in afari.
Acelagi lucru este interzis Ei laicilor, sub pecleapsaafurisirii.
 41
65-6? Ap.

CANONUL 65: (BATAIA SAU LOVIREA SE OSINDE$TE)

Dac6 in cearta (sfadd), vreun cleric ar lovi pe cineva ;i clintr-o
lovituri l-ar omori, si se cateriseascdpentru pripirea sa' iar dacd ar fi
laic, si se afuriseascS.
(Can. 27 Apost.; 9 sin. I-il; 22, 23 Ancira; 8, 54, 55, 56, 57 Vasile
ccl LIare; 5 Grigorie de Nisso/.
clerul estc chemat sd-i pdstoleascapc credincio5i prin putertra ctt-
vintului $i al harului; iar nicidecum prin alte 'rnijloace. De nceea ;i -a-
tunci eind unii ar a'iunge la gilceavd, clericii trebuie s5 evite in orice
chin amestecarea intre iei ce -ie incaierd 5i sd caute a-i lumina cu mij-
foni":puiniee. Tn acelaqi scn.s sint obligati preolii sir-i- Iumineze 9i s-i-9i
inaruri"r"ie ;i credincioqii, cdci certele si ina5iererile, ii duc cu uSurinti
qi pe clerici qi pe laici inisitualia cle a ucicle,prin.lovituri',pe.semenii lor'
pdcat pentru'care canonul prevede, in cazUl Clericilor; caterisirea, iar ln
cazr-rllaicilor, iifr.rrisirea, : l

CANONUL 66: (POSTUL DE DUI\'IINICA $I SIMBATA)

Dacd vreun cleric s-4r afla postind in zi de duminici sau simbfitfl
(afard numai de una), si se cateriseascS;iar de ar fi laic, si se afu-
riseascS.
(Can.51,53 Apost.; 16 IV Ec.; 73,55 Trulan; 74 Ancira; 78,21
Gangra; 29. 49, 57 Laodiceea).
!n Biserica veche era interzis cu desdvirqire si se posteascSdumi-
nica Ei simbeia. Duminica pentru motivul cd este ziua in care a inviat
flriot,i., iar simbita fiinclci ea aminteqte crearea lumii. Deci una inseam-
nd invierea qi transformarea lttmii, iar alta inceputul lumii. Amindoui
evenimentele sint prilej de bucurie, iar nu de intristare $i de pocdin{5'
adici de post. Peniru icest motiv nu s-a ingdduit decit in mod excep-
tionaf -'afard de una - in simbdta PaEteiiri, sA se posteascd 9i nici-
deeum in altelc.
Dupi vechea rinduiaid nu ar trebui sd _se posteascd nici in dumi-
nicile Ei^simbetele celor patru mari posturi,de_peste. an. Cu toate aces-
ilu- i"Ja, fractica bisericeasci a impus rinduiala existentd astdzi, dupd
;;;"-;ilGsi; ta"a excepfie, in toate zilele posturilor respective, deci
gi duminicile qi simbetele.

CANoNUL 6?: (OSINDIREA cELoR cE STRICA FECIoARE)

Daed cineva ar apuca cu de-a sila (ar strica, ar silui)' o fatd ne-
logoditfi, s5 se afurismscS; ,si sd nu-i fie permis _aceluia a lua- pe alta'
ci"pe aceea si o fie, pc care a ales-o, (stricat-o), chiar daci ar fi slraci.
( C a n .2 ? M c . ; 9 2 , 9 8 T r u t a n ; 1 1 A n c i r a ; 2 2 , 2 5 ,2 6 , 3 0 , 6 9 V a s i ' l e
cet tr[are)
 42
68. 69 Ap.

Celui care picdtuia cu logodnica altuia

gi nu i se ingdduia cdsdtoriu'cu .".puctiva;- i se aplica o pedeapsi aspri,
pentru
eu o fecioard nelogoditd, canonul impune ouiigatria cel care ar pdcdtui
au- o ,u edsdtori cu
ea. Totugi celui ce.ar sirvirqi acest pdcat.
i se ipiicd pldeapsa afurisirii.
cuvintele de incheier" "i" "ano;;i,ii,
chiar daci _ releva
mentalitatea 'rernii c]e,at-unci, dupd care .sdrdciaar ii saracd
"on.tituiu un impedi-
ment_la cdsdtorie,iar cracdci'eva'era obligat
;-;";;;breascd. cu una
sdracd,faptul era considerato pedeapsd.

CANONUL 68: (IITROTONIA SA NU SE REPETE)

Dacr vreun episcop, presbiter sau diacon, va primi a doua
'cateriscasci
rotonie de la altcine*a'- si-sau se
hi-
"1 ii "u-t'"" I-a hirotonit,
afari de cazul ci ar do'edi "a "i- iri"ri""i" ri
cei ce sint botezati.sarr frirotonifi Je ti"tlial*1e'Ia eretici. cici
-- unii "" ut"iii", ,i,i urtu cu putirrfi
sE fie nici credinciosi, nici cterici,'-
(Can. 46. 47 Apost.; 8^, I Ec.; 4_
II Ec.; vS III
'L' L'v''
Ec.; i8, 3Q Laocliceea;
36, 48, sT,6g Cartagina;i, i Jg iiiiti" "it iir"f"
Dupd cum arrr vdzut la cano.ul 46 gi 42,
- ea ale unora earc in genere, tainele ereticilor
- nu sint 'alide. Nici -au pierdut preolia cizind aiil succesiuneaapostolicd
botezul'acestora.n.
-ii este rotez. nici hirotonia,
hirotonie, nici euharistia, cuharlirii.
nici o uita tuirra De aceea, nu
nuntai cd nu se ing;iduie, ci este 'ru""*"
cdtre cretici. si fie botezafi;i hirotoniti din -ca cei botezafi qi hirotoni{,i de
";i,.-N;;:te insd ingdduit,
sub pedeapsa caterisirii, "upeta""a botezului, t,i"i-i"p"turea hiroto-
-riici'
niei' clacii ele au fost sdvirgite in mod v;rlicl.
preofii ereticilor nu,pot..fi primifi Dupi aceastirrincluialti deci,
in gi-se.ica-';;"p,t;;;[i qi nici cre-
clitrciosii ca fiincl botezafi, "i, put,,trr-'a fi
considerati crecrir"rcioqi, ei tre_
buie.boteza{i din nou, iar p.ni., a-fi considerali
clerici, trr:buiesc hiro-
tonifi dir-rnou.
. --9".privire la schis.maticiinsd s;i in spefr cu privire la ro''ano-
catolici si la cei ce apar{in bisericiror 'zise eterod"";
biserieeasctia stabilii, ca qi notezuiii'hirotonia Ai;'.irarit, practica
acc-storasd fie rccr'os_
cute ca valide.la

14' cu privire la schirnaticilnsi tn spefdcu privire.

9i ta rornano-catolici gi la cei cc apar[irr
Bisericilorzise cterodox6^q1-1 "x1;t, p*"iica t_isericear;t; ,t";liii, ca botezul
hirotorria accstorasI fic recunoscute ;i gi
ta valide,.S-_apu-1sproblerna recunoagterii vali_
ditrtii hirotoniilor anglicane, in scnsril c,
aierua.ri.ri" JoririJ.."'liao". schismaticii,
sau' considcrind'-i totusi erciici, sit fie '':rtioate
hirotoniirc lor prin iconomic. Aceste
-canonul
chestiuni, strrns lcgate tre srrccesiirnea npnrloii"e, au legriturr cu
vasile ccl Mare gi c-"neanomrl ";t;;irtii;;.,i r al sftntului
tin.,t ,"-r, 6p.r." "j]a.trginei, la anur

CANONUL 69; (pOSTURTLE DE CAPETENTE)

- Daci vreun episcop sau presbiter sau <iiaeon
sau ipodiaeon sau
citef sau vrun cintiref, nu poste;ete sfinta patruzeeime
a pastilor (ma-
 43
70. 7l Ap.

rele post), sau miereurea sau vinerea, si se cateriseasci; afari numai

dacd ar ii impiedicat de slSbiciunea trupeasci; iar dacd ar fi laic si se
afuriseasc6.
(Can. 29, 56189 Trulan; 79 Gangra; 49, 50,-57 Laodiceea; ! plo-yi
sie Aietand.rinuli 15 petru Alerandriiuti 8,'70, Timotei Alerandrinul)
Rinduiala veche pe care o infdliEeazi canonul prezen-tcu privire la
-pistul
postul pa$tilor gi la de miercurea Ei vinerea, a -suferit in timp o
lerie ae schimbdri gi anume: se excepteazl miercurea 9i vinerea din sdp-
tdmina de dupi Paqti, apoi 'de miercurei qi vinerea din-sdptdrnina dinaintea
duminicii l5sitului'sec carne, apoi miercurea Si vinerea sdptdminii
brinzei.
itt gutt""" numai neputinfa trupeas,ci, adicd boala, eonstituie un
insd
motiv .'uiubil pentru dezlegarea cle post. La aceasta se mai adaugi
ca de exemplu. faptul cd cineva s-ar gisi in cdldtorie sau in
li-altele,
----' -i;
impre'iurdri de for{A majori in care nu se poate posti, etc'
'Postui
afard de Paqtilor, Biseric-aa mai rinduit_gi postul Cra-
ciunului, postul sin Petru (aI sfintjlor Apostoli Petru si Pavel) qi postul
Si"ti-aiibi (al aclormirii Maicii Domnului) ca posturi mari, aqa incit
i-p["":, cu al Sfi'terlor Pagti se numdrd patru posturi rnari.

IUDEII)
CANONUL ?O: (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU
Dacd rrreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare dirr ca-
(ar ser6a'
talogpl (rindul) cleiicilor, ar posti cu iudeii, sau ar praznui
ar tTnel'sirbitorile cu ci, sau ar prirrri de la ei darurile de sdrbdtoart"
p""lo* azimele sau ceva de acest fel, si se cateriseasc[' iar dacb ar fi
Iaic, si se afuriseasci.
( C a n . 7 , 6 4 , 7 1 A p c t s t .1; 7 T r u l s n : 1 A n t i o h i a ; 2 9 , 3 7 , 3 8 L a o d i c e c a ;
5 1 , 7 3 , 1 0 6C a r t a g i n a )
Datorita aceluia;i separatism fatir cie necreqtini 9i in speciai fa{A
de iudei, - care au dus tirnp indeiungat iuptii deschisi- impotriva. cre$-
inter-
tinismului - canonul extinde mdsurile de izolare fa!5.de aceqtia,
;i;i;J .j clericilor si laicilor. atit sti posteascd, sq9 tind slrbdtorilc cu
.'se
iudeii, cit Si sd primeascd daruri ca caracfer religios de la ace;tia'

CANONUL ?1: (OPRIREA COMUNIUNIi CULTICE CU PAGINII

$r TUDEII)
" Dacd vreun cre;tin ar cluce unttlelemn sau ar aprinde luminiri la
templul piginilor sau la sinagoga iudeilor, in sirllitorilc lor, si se afu-
riseascb.
(Can. ?, 64,70 APost.; 11, 94 Trulan; 7, 24 Ancira; 1 Antiohia; 29,
37.38,39 Sardica:27 Cartagina)
Oriee act de cult prin care s-ar ar5ta comunltlnce rr.:ligioasiicu P5-
ginii sau cu iudeii, este oprit- cu desdvirqire nu nttmai pentru clerici ci
;i pentru laici, st;b pedeapsaafurisirii.
 72 - 74 ,\lr

__ _ Dispozifia canonie;i in acest serls, se intemeiazd pe sfinta scripturi

(II Cor. 6, 14-15,etc.)

CANONUL 72: (osiNDIIrBA SACIITLEGIULUI sAU rERostlrEr)

f)aci r-.eun clcric sau laic ar fura tlin Sfinta Biserici ceari
sau
untdelemn, si se afuriseasci qi si irrtoarcd (rcstituie) incilcit inrpre-
urri eu ceeace a luat.
Apost.; 2.5 Antiottia;10 sin. I_II: g Grigori,ede
r,.^.^_(Con.25,38,73
lv?s,so./

. In canonul prezent nu estc vorba cre un sirnplu furt. t,i clc unul
tpai grav,-care dupd c-um spune Balsanron, se cheama ierosilie, aclicd ne-
cinstirea lucrurilor qfinte, sau sacrileglu. pedeapsa lui nu este numai
afurisirea, ci restitrirea incincit a'iucruriio;--'il;"t*; pe ringd insa;i
eple. furate, qi.9iaceasta indiferent ci s-a fdcut vinouot be ierdsitic
uii
cleric sau un laicls.

15. lntelesul afurisirii, ca pedeap-siprevizutd de prezentul canon, pentru clerici,

d.esuslenda-re,pentru ci altfel, oaci ar fi si acimitem, cd este acela
este v6rba Oeaturisirelropriu-
zisr, ln cazul acesta ar trebui str adrnitem_ci i se aplici trei pedepsepentru
o vini gi
anume: lntli carerisirea, apoi afurisirea qi la urmi imenda. o6"i oi fi vorba ""
a" lrri,
in idem" ceeace se poate admite ln mod exceplional, ci de
,,tris in idem., ""ru a" *"r"
nici o rafiune gi nici nu se pornenegtein vreo lLgislalie oriclt'dc o.."oni.i,

CANONUL 73: (OSINDIREA SACRILEGIULUI sAU IEROSILIEI)

V=u^r.
sfinfit de aur sau de argint, sau pirrz6 (sfinfitd), nimeni sE
nu-;i_, mai lnsugeascEspre i'trebuinfare proprie, cici este lJcru
fdrx ae
Iege (po-trivinic legrr). rar de "-a" vidi "inioa
lfacinJ-una ca aceasta),
sI se pedepseasc5cu afurisirea.
(Cgry. 2-5, 38, 72 Apost.; t0 sin l_-il; g Grigorie de Nissa,. 2 Ciril
Alerandrinul)
$i in acest canon este vorba tot de ierosilie, specificindu-sc cd ea
se extinde Ei la alte lucruri sfinte pe lingi cele'aretate prin canonul
anterior Ei prevdzindu-se aceeagi sancfiune a afurisirii, pbntru cei ce
s-ar face vinova{i de aeest pdcat.

CANONUL 74: (JUDECAliiiA EPISCOPILOR)

Epis_copul-pirit pentru oarece de cxtre oameni vrednici tli'incre-
dere, acela si fie chenrat-neapdrat de cdtre (ceilalfi) episcopi;;i aaca
:e v1 inf6!i9a gi va mirturisi, oii ar fi dovedit, sr se'hotirasci peieapsa,.
iar daci fiind chemat, fiu se va supune (nu ar da ascultar,ll,
,a'til
chemat- s-i a doua oari, trimifincru-se dup6 er doi episcopi. io" daci
nici astfel nu se va supune (nu va asculta), sd fie "rt"ttiaJ-ri a treia
oar€,
trimifinrlu-se din nou doi episcopi Ia el.'rar daci nesocoiirra
(o astfel de chemare) nu se 'a infifi;a, sinodul si ;i aceasta
hotirasce i-pririi,"

f
?'l Ap.

lui cele ee i se va p[rea (potrivite), ca si nu i se par[ a ci;tiga fugind

de judecati :
p o s t . ; 6 I I E c : . ;g , 7 7 , 7 9 , 2 7 I V E 9 ; 8 T r y , I a n ;
( C a n . 3 4 , 3 7 , 7 5 A-Laodieeea;
74, 7i, 29 Antioiia; 40 4 Sardica; 8, 70, 77, 72, 75, .7-8,79,
59, L01,707, 128,729,730,732 Cartagina; 73, sin. I*II; 9 Teofil Aleran'
clrinul)
Canonul prezent se ocupd cu judecarea episcopilor, ardtind, ln
esen[5, procedura care trebuie urmat5. in asemeneacazuri.
Se prevede intii, cd nu oricine poate s5-l acuze pe episcop, ci numai
oamenii vrednici de incredere. Care sint acegtia ne arat5 alte canoane
Fi anunre 6II Ec.; 21 IV Ec.; B, 19, 128, 129 Cartagina,,etc.Acuzatorul
trebuie sd fie intii de credinfd creqtind ortodoxd (6 II Ec.) 5i este dator
sri-qi sus[ind pira, altfel se pedepse.gteca un cdotnniator (19 Cartagina).
Cel ce acuzd pe episcop, trebuie sd dea in scris cd ,,este gata sd se sltpu-
nd aceleiaqi pedepse care s-ar da episcopului acuzat, in cazul cind la cer-
cetarea lucrurilor se va dovedi cd episcopul este nevinovat( (6 II Ec).
lar celui ce a formulat mai multe acuze impotriva episcopuiui sau a ori-
cdrui cleric, dac6 nu poate dovedi una dintre ele, nu i se mai permite
sd susfini pe celelalte (130 Cartagina). Se infelege cd nici un fel de
eretic sau ichismatic Ei nici necreEtinii, apoi caterisi{ii, excomunicafii,
etc., adicd in genere, orice persoane care din punct de vedere al cre-
din[ei Ei moralei creEtine ortodoxe sint nevrednice de incredere, adicd
sint nedemne, nu au dreptul si ridice pird impotriva episcopului, sau
mai bine zis, dacd ridicd r,'reo astfel de pird, ea nu este luati in consi-
dcrare de cdtre forurile biserice;ti.
Orice piri insi, fdcuti de persoane vrednice de incredere, trebuie
sa fie cercetatd in mod temeinic (3, 6 Teofil Alexandrinul). Se infelege
ins5, cd este vorba de acuze care s-ar ridica in chestiuni bisericegti, nu
in chestiuni particulare, in cale fiecare persoanA lezata in drepturi de
citre vreun epscop sau de cdtre alt cleric, poate si-i reclame pe, ace$tia,
atit in fa{a autoritA{ilor.;i instan{elor biserice;ti, cit ;i in fala celor civile.
Acuza impotriva episcopului se inainteazi mitropolitului sau 9i pa-
triarhului, principiul fiind ca ea sd se adreseze clpeteniei sinodului de
care depinde episcopul in cauzd (6 II Ec.; 1.9Cariagina).
De indatd ce s-a introdus pira canonicd impotriva unui cpiscop,
cipetenia sinodului respectiv va indeplini proceclura de citare, care se
urrneazti dupi prevederile prezentului canon, adici po{tindu-l la sinod
prin episcopi, iar nu prin oricine. Numai in cazul cind nu se va infdfi9a
la sinod episcopul citat, i se va repeta citarea incl de doud,ori, ca ast-
fei dupd trei poftiri, sd se incieplineascd complet procedura evanghelici
a citirrii (Matei 18, 15-17).
Abia dupi a treia citare se va proceda la judecarea in lipsd a
eelui pirit, sinociul putind sd pronunle pedeapsape care o va socoti de
cuviin{d.

. {

:
j

T. -
:. iqi:;---r,
.!
 46
15 - 7t Ap.

CANONUL 75: (MARTORII IMPOTRIVA EPISCOPULUT)

i!
La mirturia- cea impotriva episcopului, sd nu se primeascd e'e-
ticul ;i nici numai un singur credincios,
_cici prin gura lmirturia) a doi
sau tru:i rnartori se va intemeia tot cur.intul. (Maiei tg, f6l.
(can' 2 I Ec.; G II Ec.; sg, 7Jr, 732 cartagina, g reoJil Aretancrrinul)
canonul prezent aratd ci ereticii
lu pg! fi nici martori, dupd cum
nu pot fi nici acuzatori impotriva episcopilor. Dc asernenea canonul
menfioneazd (exprimi) un principiu totdeauna adrnis in justi{ie, ;t ;;
singur 'rartor nu poate clepune mdrturie - ,,iu.ir.s unus, testis
,vsribila
nrullus( - cdci aga cunr spllne qi Sfinta Scripturd nuinai ,,in guri a doi
sau trei martori sttr cuvintul adevdrului{i, adicd fdrit cle miriimtim clciisau
trei. martori nu poate fi susfinuta nici o cauza ca adevirata in fata
justifici.

CANONUL 76; (EPISCOPIA NU SE MOSTENE$TE)

orinduim cx nu se cuvine ca episcopul si hi'otoneasci in dem.ita-
tea episcopalS pe cine voie;te, diruind_o fratelui .uu fi,rtoi
,u" uftoi
rude, cici 'u este d.ept sr se rinduiasci moptenitori episcopiei, diruinJ
simfirii (patimei) onrenegti cele ce sint ale lui Dunrnezeu; pentru
ci nu
se cade a pune Biserica lui Dumnezcu sub moptenitori.-rar
aaca va
face cineva aceasta, hirotonia si rimini ta"a ta"iu ia" 1f
,a ." p"a"p_
seascdcu afurisire
^ (Can:. 1, 30 Apost.; 4 I Ec.; 3 VII Ec.; 1g, 2J Antiohia; 22, 4g
Carta.clina) j

Este interzis in qenere brice trafic gi orice angajament cu clenrni_

cd Ia aceastd clcmnitare d. pi.stori supremi .i
3,,^"^1,:?i:-"np.l!,1.pc.ntru
ulserlcll nu pot fi chemafi decit aceia pe carc-i rinduiegte Biierica iar
nu cei designali de un singur om, fie el-chiar si episcop.'ca u"rrra.e, nu
numai . in al-t chip, ci nici ca mogtenire fiului sau,trltor-rudc, nu le este
ingdduit cpiscopilor in funcfiune sd transmitd clemnitatea'episcopala,
sub pedeapsa anul5rii hirotoniei respective gi a afurisirii celor cure s-ar
preta la una ca aceasta.
l\ilentiondm din nou cd nefiind vorba intii de caterisirea episcopului,
9i . d-e-a.dreptul de afurisirea lui, prin acest fel de afurisire trebuie sd
infeleagd doar suspendarea din funcfiune (can. 5, 1g, lb, 16; lii; s.t
Apost.).

CANONUL 77: (DEFECTB FIZICE SIMPLE NU IMPIEDIC,\ IN-

TRAREA iN CLER)
Daci cineva ar fi cu ochiul vitimat sau cu piciorur rdnit, dar
este
vrednic- d_eepiscopie,_si fie (si devie), cdci nu ,stricici'nea (defectur;
trupului il spurci pe el, ci necurdfirea sufletului.

-{Cg!._ 2_2,23, 22,^2q,^79:Bg Apost; 2,-9, 70 I Ec.; 2 IV Ec.; 4, S,

75, 19 vII Ec; i0, 22, zs rrurani 1, g weocezaieea;'4, tz raotttiieai
78. 79 Ap.

5, 75, 16, 45, 63 Cartagina; 8 sin. I-II; 67, 64, 82, 9A Vasile cel Mare;
5,6 Grigorie de lfissa) i
Defectele fizice simple, ca de exemplu faptul cd cineva ar avea
vreun dcfect la vreun picior sau ar fi vitdmat la ochi intr-un fel oare-
care nu constituie piedici in intrarea in cler 9i nici chiar la intrarea in
episcopat.

C'\NONUL 78: (DEFECTELB FIZICE GRAVE IMPIEDICA IN-

T}IAIiEA iN CLEIr)
far surd fiind si orb, sd nu fie (si nu se fac[) episcop, nu pentru cd
ar fi spurcat, ci pentrll ci] si nu impiedice (si nu irtcurcc) cele biseri-
cc;ti.
( C a n . 2 2 , 2 3 , 2 5 , 2 9 , 7 7 , 8 0A p o s t . 2 ; , 9 , 7 0 I E c ; 2 , I V E c ' ;4 , 5 ,
1 5 ,1 9 V I I E c ' . ;7 0 , 2 2 , 2 3 T r u l u t t ; 4 , l Z L a o a i c e e a5;, 7 5 , 7 6 , 4 5 , 6 3 - C a r -
tagina;8, .sini-ti; 67,61,82, g0 Vasile cel l)Iare; 5,6 Grigor'1211cNtis'sa/
canonul opre;te pe surd sau pe orb sa clevin5 episcop. se intelege
.ci aceasti opreligtc priveltc in gencre iutrarea in orice trealrtit tt c'lerului.
Dupir cum se ,stie,legea'veche (Levitic 27,77,21) oprea intrarea in
preo{ie pcntru orice fel de dcfcct fizic. Legea noui inqircluie intrarea in
"lo. ",, defecte mai mici, oprind-o numai in cazul dc:icctelor c;ire-l fac
pc cel in cauza inapt pentru indeplinirea serviciului preo{e'sc,sau care
ar putea si-l lipseascti cu totul de prestanfa preoteascd pe respectivul.
Zonara in comentariul la acest canon, spune cI daci cineva are defecte
la trup sau la ochi sau claci c ;chiop, poate si devini episcop,;i nunlai
dacir 1rc ambii ochi vdtima{i gi urechile surde sau un alt defect prin
care ar Ii oprit sii indeplineascd lucrdrile slujbei arhierelti, numai atunci
se opre;te intrarea lui in episcopat. Ca un astfel de defect socoteqte 9i
lipsa miinii drepte, fiirf, de care arhiereul nu poate sdvirSi cele sfinte.
Balsamon in acelagi canon arati cd cei care au devenit orbi sau surzi
dupii ce au intrat in cler, nu pot fi lipsili de demnitatea clericala pen-
tru acest motiv.

CANONUL 79: (DEMONIZATII NU POT INTRA IN CLER)

Dacd cineva este indricit (are demon), si nu se faci (si nu devie)
cleric, dar nici sI nu se roage impreun[ cu credinciogii, insi curifindu-se,
si se primeneasci gi daci ar fi vrednic, sd se facd (cleric).
(Can. 60 Trulon; 2,3,4,74 Timotei Alerandrinul)

Cei bintuifi de duh necurat sau ndpEstui[i de duh, sau smintifi ori
stdpini{i de boli psihice, precum Ei cei epileptici, nu pot fi primifi in cler,
decit dupA ce se vor insdndtoEi'

*..".'*d
 80 - 82 Ap.

CANONUtr, BO: (NEOFITII NU POT FI. FACUTI EPISCOPI)

Pe cel ce a venit din viafa pEgineascd gi a fost botezat, sau (pe cel
eg_a.venit) din petrecerea upuraticr (prcitoasd) a viefii, "" "stu?upi
aJ rindui (promova, face) indatd episcop; cici este lucirr nedrupt,
cu cii
care inci n-a aritat in nici un chip deitoinicie (pricepere), si iie
altora
inv6!dtor,'afari numai dac6 aceastaie face prin harul rtimnezeiesc.
(Qan. Z I Ec;
! U_II Ec.; 72 Neocezareea;J, tZ Laodiceea; I0 Snr_
dica; 77 sin l-il; 4 Ciril Aterandrinul)

se interzice celui de curind botezat, sau celui de pufinr vreme re-

intors prin pocdin{d de la g yia{e p€cdtoasd,sd fie primif in clar
cu au-
osebire in episcopat. Numai in mod excep{ional se poate aa-iiu Ei
&;;;,
cind vreun semn deosebit ar indica aregerea unei pe"soane prin harul
lui Dumnezeu, adicd prin intervenfia exCeplionald a pgterii dtimnezeegti.

CANONUL B]: (FUNCTIUNI PUBLICE INCOMPATIBILE CU

SLUJTREA PREOTEASCA)
Am zis ci nu se cuvine ca episcop,rl sau presbiterul si qe pogodre
pe sine in ocirmuiri ob;te,sti
!nubiicc),- ci sx se harnzeasca laeaicei ne-
voilor (treburilor) bisericegti. Deci ori sr se supund a nu face aceasta,
ori
sd se cateriseasci, dupd-_por'^5[uireaDomneascd (a f)ornnulrril, "im"ni
:6:i,
ntr poate sluji la doi domni (Matei 6,24r.

_ , - ( C u n . 6 , 2 0 , 8 3 A p o s t . ;3 , T I V E c . ; 1 0 v I I E c , ;1 6 C a r t a g i n c itI; s i t l
I-.t I )

_ In{elesul acestui oanon a fost ldmurit in legaturii crr textul cano-

nului 6 Apostolic, in sensul cd numai func{iunile'prrotice incompatibile
cu . dem.nitatca- preo{r:ascd sint interzise membrilor clerului. Dc altfcl
nrci nrai dernul! qi nici astdzi, Biserica nu a aplicat
Ei ru poate aplica in
sens rcstrictiv gi dupi litera lui, dispozi{iile acestui canoi, adicd in in:-
'funcfi"ni
lclesul cd ar fi in_terzismctnbrilor clerului sd indeltlincascd p,t-
blice de statsau de alta natur5, cind acest lucru:ar'fi'in interesul Biseiicii
san aI intregii obqti a poporului.

CANONUL 82: (PRIMIREA SCLAVILOR IN CLER)

perr'item si se rinduias-c5-(promoveze)in cler casnicii (scravii),
-, - ^*"
f[rE invoirea stipinilor, spr€ mihniiia stdpinilor "ut" i-uo dobindit pe
ei, pentru ci una ca aceasta.pricinuiegte (duce la) pribu,sirea caselor.
Iar daci sclar,ul s-ar arita cindva vrednic' pentru hirotonic in
vreo
treaptd' precum s-a aritat gi onisim al nosfru gi vor ingidui stepinii
-ti-l voi elibera;i.f,voi slobozi (lisa) clin casi, si se iaci,
(Can. 6,8I, 83 Apost.; 4 IV Ee.; gS Trulan; S Gangra; 64, g2
Car_
tagina)

\
83 - 84 AP.

Din iategoria' casiiiciloi f&rfriliei romant' cii' $i a' edldir gfCieqti fd-
cceu plrte femeile, copiii li sclavii._In sens mai restrins ins5, prin cas-
nic se inleiqge sclavul. Degi dupd invitatura cregtini nu l9 p.oate face
deosebire intre sclav {i liber li nici nrl poate fi raprobat'sclavaiql,' totugi
Biserica a acceptat legislalia r'omand sclavagis'tA,farl a,$l-g Insu$i.'A 4g-
ceptat-o ca pe o rinduiala a statului gi a respectat-o,'aqa incit ql prin
'Orinduirii
ca^nonul preiet'rt, referinpu-se la o legiuire specificd Sociale
sblavapiste. se dispune ca clintre sctavi iA nu fie primi{i in cler decit hri;
mai cei peirtru care se obfine invoirea stdpinului. Aceasta'inse,amn5,pq
de o parte, ci Biserica iqi afirmi punctul ei de vddere, ca sclavii, dbcd
sint vrednibi, pot sd fie primi{i in. cler, nefdcind distinc-Nlein aceastlPri:
vih!6 intre sclavi Ei liberi, ci rectinosclnd egala lor indreptdfire-iq Pisqj
rici, iar pe de alti parte, ardta loialitatea sa fa{[ de legile'etatrilrri de a-
tunci, neinlelegind sd nesocoteascd aceste,leet, ci sd se supunE |or.

CANONUL 33: (PREoTIA )Si or\STEr\ .SINT IICQMPATiBILE)

Episcopul sarr prrsbitertrl sau dia'conul, ocupinduise cu'oastea (exbr-
citind o lunclie urilitari); ;i voind si le lie pe amindouE, dregitoria ro-
rrranl cle stat gi cirmuirea preofeascX, si se cateriseascd,pentru c5 ale
Cezarnlui, sint ale Cezarului, gi ale lui Dumnezeu, sint ale lui Dum-
ncz"-u.(llatei 22, 2l).
(Cam. 6, 87 Agtostj 3, 7 IV Ec.; 10 VII Ec'; 76 Cmtagina; 1.1:sin
l1-ll;,55.VgsilecelMgre) :,: .,,
Intre ocupa{iile incompatibile cu preofia, din categoria celor pu-
bliee, se nuindri func[ir-rnile rnilitare, fie ele de combatari{i, fie adminis-
trative; 'Definerea unor astfel de fttncfiuni de'odtre cleriei, se pedepseqte
cu caterisirea. Cu toate acestea, sint, nenumdrate mdrturiile despre in-
deletnicirile militare ale clericiior in timpuri de grea incercard pentfu
Bisericd sau pentru !5rile in care aceqtia au trdit, fdr5 ca Biserica si'ril
dice obiecliuni.

(IANONUL B4: (PED-EPSIRII;\ $I DEiTAIMABEA'$IAPINIRII'DE

srAT) ,.
DaeE cineva ar oc6ri fErE dreptate pe impdrat (cirmuitor),- sau pe
dregitor, sE sufere pedeapsa, ,si dacd este cleric, si se cateriseascb, iar
daci este laic si se afuriseasci.
(Can: 55-56 Aptost'.)
I O"uru sau defdimarea stapinirii civile este consideratd abatere de
ta obligalia cregtinilor de a fi loiali fatd de stat. Irar dacd simpla defdi-
nare se pedepseEtegrav, - in cazul clericilor - clr caterisirea, iar in
cazul laicilor cu afurisirea, atunci cu cit mai grav trebuiesc pedepsite
aetele de impotrivire fali de stdpinire sau cele de uneltire impotriva
stEpinirii.

{
;.qr$
 s0 85 rtp.

CANONUL 85: (DESPRE CANONUT CARIjILOR .SFINTEI SCRrp_

TLIRI)
I'oui luturor clericilor laicilor si r,trfie r.5rfi cinstite ;i sfinte adicd
-pi
ale l'echirrlui l'estameut: cinci ale lui -lloise --- l'acercr,' Ie5ir.ea,Le-
viticul, llumerii, f)euteronornul; a lui risus Navi - una; a Jutlccitolilor
- unB; a lui ltut - una; patrrr ale Impbrafilor; doui paralipomenrr
ale
c6rfii zilelor; doui Ezdra; una Estir; trei ale rlracabeilor;una a lui lor,;
una a Psaltirii; trei ale lui Solomon - Pilclele; Er.lesiastul;Cintarea Cin_
tirilor; ale Proorocilor douisprezece; a lui Isaia una; a r,ii ro."-ia .i"u;
a lui Ezechil una; a lui Daniil una. Pe deasupra s6 r i mai fic aminte
(si vi se mai adau_gevoui) spre a invdla pe tiirerii r.optri: inlelepciunea
mult invifatu'lui Sirah. Iar ale noastre (adic5 ale Noiltri .1u*io,troiiry
patru Evanghelii: a lui lltatei, a lui jllarcu, a lui Luca gi a lui loani
palr_usprezeceepistole ale lui Pavel, doul epistole ale ltri Petru; trei
aie
lui loan; una a lui lacob; una a lui Iuda; douir epistole ale lui Clenrerrt
$i ,,orinduirile" (agezimintele, constitufiilc) ficute eunoscute voui epis-
copilor in opt c5rfi, prin mine Climent care nu trebuiesc a fi date in
lileag
_intre tofi, din pricina lucrurilor tainice dintr-inscle; * ropt"i*
Apostolilor no;tr.i.
't^"
post.;- 2 T,ulan"; '60 Laodiceea; 24,,Cqrtagina;.-Ltcnasie
-(Can. 60 ,
cel .IlI&re: Desprg srirbdtori,. Grigorie Teologul': Dispre irrr;tt" s/infei
'
Scri'pttu'i; Amfilohie: Despre cd.r;iie Sfintei Sittptru.il
Prin textul acesta nu se stabileqte canonul cirfilor sfintei Scrip_
turi, ci se recomandi nr"rnrai credincio;ilor c,irfile carc pot fi citite r:u
0: ei, rpqtlu a se evita citirca cnirfilor apoc:rjfc, dfsprc ca.Ll 'oL*
lqlq.-
beEte canonul 60 apostolic. lntre cele inqirate'se numir;r o sermi
de
cirfi care nu au ficut qi nu fae prrte din eanonul .sfintei scripturi, ciar
care sint de folos pentru zidires sr-rfleteasciqi.J:entru orientarei practice'i
a llgdinciogilor cum sint cirfile Macal:eilor, intelepeiunea lui lisu,; fiul
lui Sir,rh, Constitufiile Apostoiice, etc.16.

4;-16' f)rept lncheiere la canoanele.stinfilorApostoli, unele coleclii,nrai adaugl gi.textul ur-

mrtor: ,,Acesteas-au orJndu-ittour episcopilor'decrrtre;"i';i;;p;" caloane. lar v,i
'
dae{ veli rimine intm ele, tl_}."li trrtntui ;i r.e{i :lvea pace, i", Ja"ii nu
(lor), vef!fimunciti(pedepsi!i)lipururea vcli area "i..tn'irt"r"t"iegcrc; va ve1i supune
intrevoi,dupi
, lit.rt'iitrt{ luind oslrxl{ pentru-neiscultare.
1, f)ar Dumnezeu, cel sjngur-vegnicai ficrtorut. a toat-c,_ strvi uneasc{ pe voi po toj.i prio
pacein Sftntul f)uh $i s.i vd intlreptezespretot lucrul lrun,
st"toiiii"i iurali, tfua de pri-
hanll 6i str vtr tnvredniceasc:Ivjelii velnicc impreuni.i, ";i;-;;i;
solirea (mijlociiea)
prea iubitului S5u l;iu lisus I{ristos, a f)urnnezeului
Fi }Itniriito;ului nostiu,'cu caJ
este rnArireacea mai presusde toste a lui f)umnezeu "iat{!,
'i lrnpreun:l 5i cu a Sfintului
I)uh cu a \lingiietorului, acum ti pururea ln vecii'vecilor.
l l , p a g .. 1I l , 1 ) lSiirtagnra .-\teniantr,vol.
.

t!: ,1

i{
I

qcril oiud,.r ,;? lrltll:.;r, i lri 'r ., ;]s gt? : .i,

: : li i7 , l

"-l .

.Ii:,;,,
II,. CANOAIiNLE SI\OADELOR tsCUIIEITICD
gl .:.rt i/ "te i !;.t; r.;t0l
CANOANELE STNODULUI r ECUMENIC DE LA NICEEA (AN 325)

: : CANONUL f.:.(AUTOMUTILATII NU POT FI CLERICI) \',

Dacd cirreva in boali, s-a tiiat cu megte;ug (s-a operat) de citre
nedici, sau de citre barbari s-a tiiat, acesta si rdmini in cler; iar daca
cineva sdndtos fiind s-a t6iat pe sine; acesta, chiar claci se num6ri in
cler, (chiar dacd este membru al clerului), se ca4e si inceteze (a nrai face
parte din cler ;i de acum inainte, nici u,nul dintre cei de felul acesta,
nu trebuie si se irrainteze(in cler).
Precum este lucrul vidit. ci (aci) se vorbegte despre cei ce fac
isprsva aceasta inadins gi care indriznesc si se taie pe ei iryigi; tot la
fel (este vidit cd) dacd oarecari au fost scopifi (fdcufi eunuci) de bitre
barbari sau de cdtre stdpini, insi altrninterelea s-ar g6si vrednici, pe
unii ca acegtiacanonul ii prime;te in cler.
(Can. 27, 22,23,24 Apost.; B sin,I*ll) , t1,
t r , :

zice autornutilarea, pe care o considerd,motiv ca cineva Fd nu fie primit

in clef, iar in cazul cd un membru aI clerului srar automutila,. dispunq
s5 fie indepdrtat din cler.
j
In partea finali se reproduce dispozilia canonului 21 apostolic. .
Dupd cum se vede din textul canonului, se admite castrarea pen-
tru,motiv de boal5 gi nu se socoteqtedrept vini nici cea sdvirqita in im-
prejririri de for{5 majori, dar in genere, acest act este condamnat ca
potrivnic voinlei lui Dumnezeu Ei legilor naturale. De altfel, imediat
.dupa biruin{a creqtinismului in imperiul roman, impiratul Constantin
cel l\{are a emis o lege prin care a interzis, sub pedeapsa cu moartea,
castrareaoamenilor sanitogi (Codex 4,42, l).

cewonTJL 2: (NEOFITII SA NU FIE PRIMITI IN CLER)

I)eoarece multe s-au ficut impotriva canonului bisericesc, fie din
nevoie, fie in alt chip, la stiruinfa oamenilor incit oamenii abia venifi
de la I'iafa p6gineasci la credinfd 9i care in scurti vreme au fost cate-
hizali, se aduc indatd la baia spiritual5, ;i deodatd cu botezarea se ina'
inteazi la episcopat sau la prezbiterat, s-a socotit ci este bine, ca de

j
i
I1
d"
i
j
 52
3 I

acum inainte nimic de acest fel s6 nu se mal factr; pentru ci ii trebuie

de mai_multr ispitire celui care ,o "it*t iieaX timp
G;;il;""ului) pi tlupa
botez. cici este limuriti sc'riptura apostolici ""'ri"oi,,lvo
mindrindu-se sd cada in osinrti o*ofit, ; ;;
;i in tanlul (;.;;i;;ilvolului,.
'pe"atuire (I Tinr.
3, 6).- lar daci cu trecerea r.remii, "-a" ufla'o""o
cu pri'ire la o persoani (a unei persoane)), pi s-ar'dovedi sufleteascb
de citre doi
sau trei rnartori, unul ca acela sa inceteze iin cler. Iar
cel ce ar face
(ar proccda) impotriva acestora, aceluia i se va pune
la inaoiali calitatea
de cleric (in privinJa- aparenlci lui Ia cler), ca unul care
a cutezat sd se
impotriveasci mareiui sinod.
(Can. 61.75..80-Apost.;-{/ Ec.;g,70,Neocezareea; Laodiceea;
3 t0
Sordica;1TI-II;'89 ttasile"6t ruor:n;-i,4
Crtgorti ii Uiril
canonul opreqte grabnica botezare
. $j mai ares grabnica primire in
cler a- neofifilor, luind- misr-rri pentru inilepirtareu
ii" a", a ceror re_
pede. hirotonifi Ei in sarcina clrora s-ar dovecri
- ulterior unere pdcate
care i-ar fi oprit s:i devind clerici. canonul dt;;p;;ri"
iegald unor re_
comandiri pe care Apostol pav-el le-a fdcut in Eplstola r catre
Timotei, _sfintut
_spirnind ca nepiscopii-;t n-,r tiu boLrut A-curind* qi porun_
cindu-i chiar rui rinrdiei astfel:
,}{iinile augrabe fe,,i*""i sd nu-{i pui{i
(I Tim. 5,22).
.
I .lJli:r , llti.
CANONUT B: (CLERICII SA NU ArBA
TITTOARE),!, i :,,
Marele sinod a oprit cu desXvirpire, fie episcopului,
rului, fie diaco'ului, {iL oricui dintre-cei care fie prssSils-
rl"t il- "iur, si Ii se rn-
gdduie a avea femeie
impreund rocuitoare- r""r"rui"a),
mami, sau sori, sau. mdt-upd,
-a"-pulJour,u
afara doar de
sau numai artiut cu pri'ire
la care a fugit toati bdnuiaia-1prin l"r"
" scdpat de iub toatd binuiaia).
(Can. 5, 26 Apost.; S, lZ, 13- Trulan; lg,
22 VI Ec.; l.g Ancira; J,
4,.25, 38,70 Cartagina; gg Vasite cei Marel
In canonur prezent este vorba de aga zisele
"feminae subintro-
ductaes, adicd feme.i eale nu se
;l;;uu in regdturd conjugald eu crericii
ei,tra'iau firi titlu lega,l in "or.lu-Io". pentru
rald a clerului. a se apira demnitatea mo-
canonurinterzice;;i;g;;';dfiiffiilru al acestuia,
sd mai loeuiasedcu astfer de femei, or-uprucdrona j"t"u
"" sd existe bi-
nuiala ca triiiesc in
cui. se ingdduie insd -rnoi it9-salcu vreuntrl dintre'crerici la care ar lo-
-crericift" """a.aiori{i sau vaduvi, sd aiba in casa
lor numal f,emeifdri binuiara, aai"i-numii astfel-il;L;""ne de genul
feminin" din pricina c.irora ""'poitu J;;;.;;;;
ri, fra"r,"ra de relafii
nepermisecu respectivele.Acesteasint: mama, sora, mdtusa
sau alteler.
1' Interpretat ln mod forl-at pi intcresrrt, canonul.prezent
a fost. invocat "" renili p"ntrl
suslittereacelibatul'i. cr aceastapdr.i" n" .it. iirter,.,"iai,r,
dul I ec'mcnic s-a propus de citie unii prriicipanli.aoopiarea r.r"ii,r Jilir"ptur ci p sino-
propunerea a fost respinstr,tn_urma intt'rventiei ..irl"irrri clerical, dar
. 'l'ebaida, cpiscopul.i necdsrltorit l)afmrtie din
a cdrui propuncrc contrard a fosf adoptatr ununiirn-gi'li*
iiuiiuot propunerea
I I 53

de respingerea celibatului clerical, spunlnd cd: onu trebuic a se impune clericilor 9i per'
soanelorsacerdotaleacest jug greu (al celibatului), deoarccecdsitoria esteun lucru ono-
rabil... afari de aceea,nu toli pot purta rigolile unei lcgi atit de strictc... Castitatea
adevdrati sc nurrrcStelegitura dintre btrrbat pi sofia legitinS, gi este de ajuns dactr,dupl
vechca tradilie a Biserlcii, celor care au irrtrat dcja ln cler nu li se permite s1-9i la
fcmee dupil aceca, dar ln nici un caz si nu lie obligali sir se despartl de acea femeie
pe care mai inainte de accasta,atunci clnd erau laicil qi-au luat-o ln nrod legitiru" (Socrat.
iIist. eccles. I, 11). Ca urmare, celibatul ca institulie, adic5 $ub forma unei rinduieli
jruidice conrplexe, reglernentlud starea civiltr a clorului, iu sensul ci i s-ar fi interzis
c{strtoria, nu este acceptat tle citrc sirrodul I ecumerric,ptrstrlndu-sevechearlnduial{ ca
' toti clericii strse poattr clsdtori inainte de a primi hirotonia tdtru diacon, sau tntru pres-
biter. ln acelagitimp, nimeni dintre cei care doreau str devinl clerici nu erau obligati
si se cistrtoreasci, ci rtrrnlnea la libera lor alegere si se clsAtorcascAsau ou, Clcricii nec['
sitorili se numescpe netlrcpt celibatari, pentru ctr dupI, cum am mai spus, ln ortodoxie
nu existi institu!ia cclibatului, ci doar lngtrdutn!.asau libertatea ca cei care nu vor sE sc
clsdtoreascS.sI rirrnln;I nccisitoritt.
,
CANONUL 4: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCTOPILOR)
Se cuvine a;atlar ca episcopul sd se a5eze (catistaste) cle cdtre
tofi (episcopii) cei din eparhie (rnitropolie, provincie), iar dacd ar fi
greu un lucru ca acesta, fie pentru vreo nevoie stdruitoare (presantf,,
constringitoare), fie pentru lurrgimea drumului, adunindu-se in orice
chip trei la un loc, impreuni aleg5tori fircindu-se gi cei absenfi gi con-
simlind ptin scrisori, atunci si se fac[ hirotonia. Iar intirirea celor f6-
cutc, sE se dea in fiecare eparhie (rnitropolie) mitropolitului.
(Can. 7 Apost.; 3 VII Ec.; 79, 23 Antiohia; 72 Laod'iceea;6 Sardica;
7 Constantinopol; 13,49, 50 Cartagina)
In canonul prezent se vorbeq;te atit de alegerea cit qi de hirotonia
episcopilor. cdci prin termenul catistaste se in{elege Ei alegerea si hiro-
tonia, fiind corespondentul lui ,,a aqezas qi al lui ,,a instituis. Priveqte
deci intreaqa lucrare Ia a;ezare:r unui episcop in funcfiune.
Fireqte ci intii se fdcea ,alegereaqi apoi hirotonia, iar hirotonia ntt
se s{vir;ea Ia intervale mari dupl alegere, ci imediat. Textul canonului
spune de altfel precis, cir intii si se facii votarea chiar Ei in numeie ce:
lor absen{i qi "auoi'r hirotonia. Se mrai adaogi c;i intdrirea strl confir-
marea celor fdcute ii revin in fiecare eparhie mitropolitLtlui?,

2. Cu privire la aceastddispozilie preciztrm urrnitoarele:

' Prin cuvlrrtul eparhle se ln{elege o provincie a impcriului, clreia ii corespundenu o
simpll eparhic in sensul dc :rstlzi al cuvlntului, ci un grup de episcopii sau epdrhii,
avlnd lu fruntc un sinoo alclLuit din to{i episcopii provinciei sub pre}iden}ia mitropo-
litului, adicl :r episcopuluidin capitala provinciei,
llenlionlm ci imperiul roman cra tmptrrfit din vrernealui Dioclelian (284-305)ln urntr-
toarele mari unittr{i administrative: prcfccturi, patru Ia numtrr, si nnume: 1 a Oricn-
tului, 2 a Iliricului, 3 a [taliei pi Africei, apoi 4 a Galiei Si Spanieii fiecare pre{ectur{
era lmptrrfitd ln dioceze(doutrsprcz.ece) Ei fiecare dioceztiapoi Ia rindul s5u ln provincJi
r.lti' (lntr-o wenre circa 90, apoi ajungitrd la peste 100). In accastdschemtra uniti{ilor admi-
-. nistrative ale irnperiului ronran, provincia sc rnai nunrea greceptegi eparhie.
Organizareaunittrfilor mari biscriceqti s-a f{cut pe clt posibil ln cadrul unitllilor adnti-
nistrative ale statului, lrr a5a fel lnclt provincia sau epuhia administrativtr de stat,
corespuudeaprovineiei bisericegti trumitii mitropolie, iar cea ce s-a numit mai tlrziu
eparhie sau episcopie tn sens pmpriu, corespundeateritoriului unei cetdli,
 5{
5 . 6 r
cu aceste klmtrriri.se lnlclege mai u;or care era lnfirli;rrrcaunittrlii
.ricesti, mrmit:i mitropolie, ln vremea adrninistrative bise-
sinodului I ecumenic.
nlitropolitul nu avea atribulte Ia confirmarea hirotoniei,
' "i ,*-^i Ia confirrnarea alegerii,
asa incit textul canonului nu sc referi la.vreo contirr'rare'propriir-"isl
hirotonici episcopalc, ci nurnai la o con. sacramentali a
constatareale"r,:ii"ii tr nlescriiceluirrirotorrit ;i la
i,i ,rjt"'"iira';"fii[t1ii,':gali

CANONUL b : (SINOADELE MITROPOLITANE)

rn privinla celor-
..
copii din fiecare gna5hie 9e au fast excomunicafi (afurisiti) de citre epis-
(mitroporie; fie dint're';;i-;il crer, fie dintre
cei din starea laicd-sd ge "inauiata ""u a.rpa *"o""r
,find care hotiriste
"i..:ui^l"ofi (izgonifi,^afurisilil de cdtre u'ii, si^nu
;;;;;";;;;#;;il;
alfii. SE se cercetezeinsi, ca nu cumva ace^Stia si fi ajuni excomunicati din
impufin_a_reasufletului micimea de sufiet) sau clin ","uiua sau din vreo
alti scidere de acest -({in
fie cercetal -fbl a episcopului.-beJi Fr;;; "u-t.r"rot acesta si
{"pe-cuviin!r, s-i socotit (pdrut) ca *ste bine sd aibi roc
(sd
.se tin5) sinoade in fiecare an, de doui ori pe an, in fi""a." d;"il;
(mitropolie), pentru ca obgtea tuturor episcopiior eparhiei
rmitro'poriliJ
adunati la qn loc, sd cerceteze i'trebdrile cere de ".;;t i;1,
ii"rliir,^"j
eare in mod vtrdit s-au ridicat impotriva episcopului, aupe'dreptatl
J
fie socotifi de. 9e!1e tofi,excornunicafi, pind cind ob;tei- episcopilor i
s-ar pirea (potrivit), sE aducd in privinfi acestora o liotdrir6 echitauita.
Iar sinoadele sd aibi patruzecimii, pentru
l:"- Gr se linay unul inaintea
ca inliturind orice pulinitate de sufiet, darul si ru aau"a curat lui Dum-
nezeu; iar al doilea, cam in vremea toamnei.
^ __-_(C_an. 72, 73, 76, 32, J3, J4, ST Apost.; 2, 6 II Ec; 11, 7J, Ig IV Ec.;
6^VI!.Ec.;12Trutw grZ,-8,-rt:,20enuoilio';aO, ' {[,'<i-raoatceea;
--' -- ' O,li
Sardica; 77,78,23,29 ZJ,106 Ca;tagina; 1 Sofia)
Hotdririle canonului prezent sint urm5toarele:
, se aqeazd toati greutatea eirmuirii bisericeqti pe sinodalitate, rele-
vindu-se importanla. sinoadelor qi rinduindn-r" "u ii"olur mitropolitan
sd se lind de doui ori pe an: unul primivara qi altul toamna.
se precizeazi autonomia episcopuiui qi prin faptur cd nu se in-
gdduie ca un cleric sau laic excomunicat cre ciire
un episcop, si fie pri-
mit de cdtre un alt episcop.
Li se dd posibilitatea celor excomunicafi sd se adreseze sinoadelor,
pentru.
ca acestea sd judece cazurile in ultimd instanfd, putind fie sd re-
ducd excomunicarea, fie--si o menfind, sau sd upric!-'p[au"prf
.r' irrra
una mai gravd decit cea dintii.

cANoNuIr 6: (EXARHATELE. ALEGEREA Epl.scoprl-oR)

s5- se lie obiceiurile cere vechi, cele din Egipt--d;pi;ire
.
Pentapole apa incit episcopul din Alexandria si ;fr; ;i crin Libia ;i din
peste'toate
acestea' pentru ci acesta este ;i obiceiul episcopului Ilomei.
' b" a."rrru-
l9u qi -in Antiohia. ;i in -gelelalte eparhii (p"o"in"iiy J ri se pistreze
Bisericilor intiietifile (privilegiile). .
t l c3

Este apoi cu totul invederat lucrul acela, ci daci cineva ar deveni

episcop, firl incuviinlarea nritropolitului, marele sinod a hotdrit ea urrrrl
ca acesta nu sc cade si fie episcop. Iar dacd alegerii cotnune tuturor,
fiind ea (cu temei) binc irrtenteiati ;i dupit canonul bisericeqc,i s-ar int:
potrivi doi sau trei din r,rajbd (pisnri) proprie, sd aibl tirie votul (iro-
tiirireti) celor mai ntulfi.
')
.,sr . (Can1.
34 Apost.;4 I Ec;.z, 3, ll Ec.; I III Ec.; 28 l1/ Eq.;;36 Trulcfit;
9,16,79Antiohia;73 Cartagina) : { i fIIEi :

Din eanonul prezent se t'ede ci in afari de organizafi'a mitropoli+

tan5, apiruse ca organizalie stperioarii acesteia, qi forma reprezentatd
prtn aga numitele ,,dieccze'r. Diecezele bisericeqti dnau coresprtuzltoare
in cea mai nrare partr: unitdfilor administrative ale imperiulrri rciman nu-
mite gi ele dieceze. De ia acestea iqi lu.rserd numele noile unitl{i admi-
nistratir;e bisericeqti fornriate pe miisura dieeezelor civile. Aceste diq-
ceze s-au mai numit bisericeqte qi exarhate Ei dupd cum se vede. se
constituise una cu centrul in Alexandria, cuprinzind pror.inciile Egipt,
Libia qi Pentapole de lingi Alexandria, apoi alta cu centnrl Ia Roma, qi
alta cu eentrul la Antiohia. Canonul accepti rindrriala administratiti
a;tfel creati prin obicei, 5i ridicb acest obicei, la valgare de lege.
Nu este nicideeum vorba de weun primat al episeopului din Roma,
cum au ciutat unii sd tilcuiascd textul respectiv din eanon. ci din eon.l
trd, prin felul in eare se r:efer;i textul canonului la Roma, motivind cu
exemplul Romei organizarea diecezei bisericeqti a Alexarrdriei, aritind
cd Roma nu reprezenta nimic deoseilit, qi in oricc caz nimic superior ce-
lorlalt. centrc bisericeStiinrportantc.
Prin canon se impune rinduiala, ea'nicidecun'r filri invoirea mitro-
politului sd nu se aleagi vreun episcop, 5i ca. in cazul cind alegerea utrui
ppiscop fricutA lefirl prin votul m;riorit5fii episcopilor. i s-ar opune doi
sau trei djntre cei nemul{umi{i, sd aibd putere votul mljoritritii.
*'t,
CANONUL ?: (CINSTIREA SCAUNULUI DIN IERUsRltlr,tl
Deoarece a at,ut tlrie obiceiul ;i vechea predanic (tradilie) ca epis-
copul din Elia (Ierusaiirl) s[ se cinsteasci (si se bucure de cinste.), si
aibd urmarea (continuarea) cinstei (acesteia). pistrindu-se insi pe s€ama
mitropoliei propria ci vrednieie (demnitate)
(Can. 34 Apost.; 2 II Ec; 12 IV Ec; 36 Trulctrt 19 Antiohia)
Prin Elia se infelege cetatea Aelia Capitolina pe care a ridicat-o
impiratul Adrian (117-38) pe ruinele lerusalirnului. In aceastdcetate
,s-aorganizat o episcopie eare era supusi mitropolitului clin Ceza::eeaPai
lestinei, dupir dirirnarea Ierrrsalimrrltri.
Canonul recunoagte episcopiei lcrusalimului onorurile cuvetrite unei
episcopii care-Ei are sediul in sfinta cetate, qi in mod onorific o ridic5
astfel deasupra tuturor celorlalte. Clt despre drepturi insi, deci nu des-
 E I I

In'E'onor:uri, acbstea rirninimitrbpoliei:din CbzareearFaldstinei,, nerecu-

noscindu:l-se gi scaunului din Ierusalirn dreptul mitropolitan, :ci conti-
nue: ca el sd rdmlni un scatrn sufragan al mitropoliei djn cezareea. Mai
menfionem apol c5,6i canonul prezent consacri obiceiul ca izvor al drep-
tului, recunoscindu-i putereade lege. r:::i,,, ; , ,
1
,
CANONUL B: (PRIMIREA SCIIISMATICTLOR in BTSDBTCA)
':
rn privinla ""Ior "u s-ad numit pe sine cindva catarl (eura!i) iap
'i
acum (9e reintorc) vin la sobornicirea ';i'apostoleasca Biserici, s.a
nlruj sfintglgi g! marelui .sinod, ca punindu-se miinile asupra-lor, sd
ldmini f5tfel -in cler. Dar inainte de toate se cuvine ca ei si mirtu-
riseasci in scris ci vor qrimi (s9 vqr uni, vor fi de acordl
ii voi uLma
d.gsmele biperici-i sobornicegti, ii apbstolice, anume ci vor dvea cofio+ -*
qu"g ^(impdrtd$Tre) ,si cu cei cisdtori$i a doua oard si "o .ei .u""
c3zut -tn -vrernea prigoanei (persecufiei), cu privire Ia care s-a rinduit
pocdinta) pi s-a hotirit sorocrrl (termenul de iertars), --
limp:I ^(de
aga ilcil ace-stia(catarii)
-sd uqmgze intru toaie dogmele Biser.icii sobor-
nrcesri. rrin urmarc ace;tia to{i, fie (cd sint) in sate, fie (cd sint) in orage,
n3rryri singuri cei-care
-s-ar gdii hiroionifi, (adicir) ""i "u ll ga."s" in cler,
sd rdmintr in acela.sichip (in acelaEi cin, in aceeaEistare).
- rlan daci acolo unde (existd) episcop sau presbiter ar Bi-sericii so-
bomicesti' se reintorc (revin) oarecari (dintre clericii catari), este invede-
rat .ci- episcopul .Iisericii va avea vredr_riciaere episcop, iar acela ce se
nulne;te- ep-iscopIa ' a;a zi;ii catari, va al'ea vrednicia de presbiter; afard
numal daca nu cumva i s-ar pirea episcoprrlui (potriviti siJ impirt6-
;eascd pe acesta Ia cinstea numelui. iar dacx luf nu i-ar plEcea aecst
lucru- (atunci), pentru ca totu;i si se vadi cr el este in cler, sr i se-gn-
sea:94 un.Ioc,.fie de horepiscop, fie de preshiter, ca si nu fiu aoiifrr-
copi intr-o cetate.
(Cai:68 Aittst.: 7'II Ec.; 95'Tiulan; 14 VIt Ec..,13 Ancit.a:74 l,ieo_
cezareect; 8, 10 Anti,lhia;6 Sarr.Iiea; 47, ST,66,69, gg Cartaglina:I,,17,
89 Vclsite eel Mare; 12 Teolit Aletandrinut) ,
' , , In veacul aI ilIl-lea, catarii, adicd rn-embrii sectei
Nova$ienilor -
nrlnith astfel de la intemeietorii ei Novat si Novalian, doi presLiteri. pri-
pul'din ,carlggina. qi-al doilea din-Roma, - provocaserd o schismd aeitut
d-gputernicr in Bisericd. lVlembrii ei, din .rnotio" de rigorism condamnau
gisatoSja.3^9o.ygEi-enau impotriva primirii in Bisericf a celor "a^f a"
Ia credinfd in timpul persecu{iilor.
. , . Sinodul intii.ecumenic,. stabileqte prin caqonul prezent Condi{iile in
.9sre po.t sd fie.-p-rimiti Catarii Ln Bisericd. Ei sint tratafi ca scfisingficii
iar. pu .ca .eretiei. ca, ur.mare,. li se recunoaqte hirotonia clericilor lor,
dispunindu-se cd aceqtia pot sa fie primi{i rn Bisericd cu gradul lo,r, daci
yor renunta Ia rdticirile.oe earc...!orirofesau. JAeind in aeeraqitimp mdr-
turisire de credinfd scris.dcd vor.urma intocmai.dogmele Biiericii:sobor-
niceqli qi aposto'lice,.Dup{ aeeasti. rnf,rturisirc urma"sii li se purld miirri}e,
0.10r1

adicd sd Ii se dea o blnecuvintarea, citinduli-se rugdciuni de impdcare"tn

Biserica.
------Canonul
mai prevedea cd acolo unde existd episcop al Bisericii,'qi
pdstreze
u" .,r"rri vTeun episcop reintors de lra Catari, acesta poate s[-qi
Oe episcoi, dar nu-qi poate exercita func{iunea in aceiaqi ce-
a"*"i[tuo
l"iu ti" aceeaqi eparhie;, sau poat! sd devind horepiscop sau si indepli-
neascd dorar funcfiunea de prezbiter.
De aci ,u .,r"du cd 6piscopul poate indeplini qi'numai furriliunea
de simplu presbiter, atunci cind nu i se incredinleazd fulcliunea de epis'
cop.
-'{'
Canonul mai stabileqfe apoi o rinduiald de bazd a organizdrri bi-
sericeqti, prin aceerac5 interzicl funclionarea q doi episcopi intr-o epar-
hie. ic6si lucru este f,oarte firesc, cind ne gindim cd funcfiunea epis-
cu-
conald se exercitd in mod autonom qi cu puteri biserice;ti depline in
prinsul eparhiei. t : . { t: J I

. . , 1 , ; i .

CeuoNuL 9: (ISPITIREAcELoR cE INTRA lN cLER)

. Daci cineva firi de cercctare a fost inaintat (rinCuit) pres}iter'
sau f6cindu-i-serispitirea gi-a rndrturisit picatele, ;i mirturisindu-se el,
;;;;;ii'itil,i i"il"iii, ur p,ti miinile pe unul ca acesta_impotriva_cano-
rt,rt.,i. p," ac*rta'canonul nrr-l prittrc;te (i1 cler), c5ci Biserica soborni-
ccasci apirn (rcvcndicd) numai ceea ce estc flri de prihanl
( C a n . 2 5 , 6 7 : A p o s t . ;2 , 1 0 I E c . ; 9 , 7 0 ' N e o' c e z a r e e a7:7 s i n " I ' I I : ' 3 ,
5,6, Teofil Alexandrinut: 89 Vasile eel fiIare)
Sint pficaft,care nu permit' intrarea in cler, sau -care fiind vddite
ulterior, impun indepdrtarea din cler a celor ce s-aU fdcut vinova{i de
ele..Pe acesteale aratd canoanele 25 qi 6l apostolice. :
Dln textul canonului rezulti cd inainte de primirea cuiva in cler,
trebuia si se faed cercetarea cuveniti in legdturd cu insuqirile religioase-
morale iale candidafilor, urmind apoi mdrturisirea acestora. Dacd se con-
statd cd indeplinesc condiliile pen1.u a fi admiqi in cler, erau hirotonili,
daci nu, erau respinqi.

CANONUi; 10: (CEI CE AU CAZUT ODATA DE LA CREDINT'A'

NU POT INTRA ]N CLER)
oricili dintre cei cazuli (de la credin!6) au fost inaintafi (in cler)
fie din ne$tiinfi, fie cu ;tiini6 ma.i dlnalnte (a stdrii.lor) din partea celor
ce i-au inaintit, aceasta nu'aducb slSbire (preiudiciu) canonului bireri-
cesc,pentru ci dupd ce se vot eunoRste.se caterisesc.
(Can. 62 Apost.;9 1 Ec,; | , 2.3, 9, 12 Att'eira; 70 Pcftu'-'Alexandrimtl;
73 Vasile cel Mare; 2 Grirtorie de Nisa)
. .,Cq1pnul..prei'ccle .lrrisura ' caterisirii penttd cei ,eare .au ,fopt ' fdcu{i
clerici dintre'dQi ce.cdzuserS de ia,.enedinf5,in tirnpul persedutiilof; Md-
 rr. 12 I
sura aceasta urmeazd a se aplica de indatd
ce vor fi descoperiti astfei cle
elerici, care fuseserd liirotonifi, fie cu stiintir,
lor hirotonisitori. fie fdri de ttiinti episcopi-

CANONUL11: (TREprEr,EpocAllrrEr cEiJoRcAzuTr

cREDTNTA) DE LA
privinfa celol ce-au lepidat credinfa, fdrb
..In -a" sil6, sau fdri luarea
averilor, sau f5rd primejdui"" iuu fAra
- ceva a..ri iel, cum s_a in-
tinrplat sub tiranii lui Liciniu:-i ;-" pirut
vrednici de omenie, si se milosiiveasci sinoauiui cb de;i nu sint
ioJwi .lg ;-i;t fie totugi trata{i
cu indurare). Deci dintre ei ca ('igte) credi'cio;Y-r" ciiese cu
.cifi ade_
ylrat' sd petreaci trei ani intre asculHiori ;i iuptu uni'sa se srnercasci
(sd se- umileasci, sii stea p_leca!i),iar doi ""i'ii"e
i*part4iru
----r vor lua
parte la rugdciuni cu poporul.

_ . . ( C a n . 6 2 A p o s t . ;I Z , 7 3 , 1 4 I E c . ; - 4 , - - 1 , 6 , 2 ,g-', g
-' , Z
' l A t t c i r a :Z , I g
Laodiceea;43 Cartagina; Z, tI Grigorie ae'Niisaj '
canonul. ocupindu-se de situafia c_erorcdzuli de
inainte de biruintd creqtinismuli,i ra. credinfd, pufir.r
;G c-"irt""iiii'"li iii"ru, orinduieste
ca qi cei cdzufi fird cairzi de for{a majord, sE fie tnatali
cu blindefe qi
s5.li.se clea posibililqtSe de a fi reprirni{i in Bisericd. pentru a fi
primi{i, canonul ii obligi.pe-acegtiaIa o penitenfr indetungatr, insr re-
apoi dl qapte ani si apoi ab doi ani, deci in toiaf bl-it;;i.' de rr"i*i,
ln Biserica veche_erau in chip felurit reglementate penitenfele,
trei, patm, cinci sau chiar mai mrilte etape, fi;;;;;';;;i in
u"i"aii_si ol
bligafia ei. cea mai, generalti impdrfire a timpurui penitenfei
i1 rgtlu etape sau,trepte gi anume:' pttng"iei'-""-frr"iatorii este cea
(flentes).
etapd in care penitenfii staiteau la uqire disericii, prrlgii'a
$i ,.igi;JE
credineioqi sa se roage pentru ei: oscurror€c,sau "j"iirt?iorii'tuujian1"il,
etapd in care peniten{ii-stiiteau in pridvorut bisericii, pi"!
r" ,,rga"ii,,i"';
pentru catehumeni. cind trebuiau sr iasd afari; umiiiiea,
smereiia. ple-
care,l silu proqterneft'a. rrmili{ii sau inqenunchetorii (qenuflecterrt"i),
"_
fqf in- care penitenfii stiteau'in bisericir toatii vrem"i},.,-g".rrnc1i. fiinrl
obligati sd iasi dupd rostirea rugiciunii pentru catehumen
i: starea irn-
Ttreuttd..irnpreurrdstdtdto_rii (sistantes.consistentes).etapa ultimi. in c;rre
penitenfii stiteau pind la sfirqitul slnjbei d ;;,ii;oiii,
ao. "u ,o pu_
teau impdrtigi.
Dunata fiecdrei
eventual prelungiti dupii-etape a stdrii de peniten(d, putea sir-g".r"r"
fie reclus[ sau
aprecierea episcopilor'.?" i" a duhov_
nieilor'
l r. ,
CANONVL 12 (POCAINTA CELOR CE VIN
DIN OASTEA PA-
G?N,1)
Iar cei ce au fost chema$i de har
;i au aritat la ineeput zel (pornire)
Iepidind cingdtorile, iar a"if a"u"a's_au intors
ca ciinii la propria
13't

prin daruri au
lor voniit6tur6, incit unii ;i arginfi (bani) au cheltuit ;i
clin nou la slujbS in oaste, aceptia z-ece arti si se plece
izlutina si ajungd Dar la
tirnpul cte trei ani al ascultirii.
6;;u6.;, s"-i" ,i"riietisci;, dupi. felut cSinfii' Iar ci'ti
i"fi-""dt* trebuie sI se'cerieteze bunlvoinfa 9i
lor cu fapte, dar nu de formd (cu- chipul), ci cu fricS
arat6 intoarcerea
implinind vremea
si cu lacrimi si cu rabdare ,;i cu faceri de bine, acegtia
as"urletii, s" vui irnpdrtdgii neapSrat de rugdciuni (vor par-
;;t#til-;-
episcopului fii'du-i i'giduit sx hotirasci
ii"ip" r" rugiciunile cornune),
pi nrai utttuttoJ cu privire la aceqtia. Iar cifi au
(sd dispuni) ceva ftlind)
suferit^"e-(suportat) cu nepdsare (indepirtarea de
-i."i"muriere la rugiciuni) ;i au , so-
le este deajuns forma (aparenla) intrbrii in
i|ift o""i."
Biserici,.siplineasciintrutotul(intocmai,pedeplin)tinrpul(peniten-
!iei).
9' 21
(Can,.62,83 Apost.;1],,!3, t4. I E9'; 702.Trutani4:5' 6'-7' 8'
23 3.letry'
Ancira; 2. 19 l-aod'iceea; Cartagina;.2,71-N-e-ocezclreea;2-' f-
ii'iiia:rti"{; i, zs,-ie,'zsl gt, a{vastt6 cer Mare;2,4,5, Grigoriede
/Vissa)
Pentru a inlelege textul acestui canon, trebuie si se cunoascSfap-
tul cn itruint" de'Coistantin cel Mare, creqtinii care aveau sluil;e in ea-
credinfir
dn.rl armatei erau obligati si sacrifice zeilor, lepSdind,u-se de
.t"iii"li.^'nrtitre ei u"ii-pilt""au sd pdrdseascd serviciul militar decit sd
;;-i;;4" de credinl5. Semnul prin iare ei iqi pdrdseau.{unc{iile din ar-
rnate, era depunerea cingdtorilor militare, adicd a centurilor.
se lnlelege insd cd unii dupS ce pdraseau funcliunile din armatd,
"chipul
cdutrau in iot a le redobindi, tepaaindu-se implicit de credinfi'
Pentru aceqtia se indspreqte penitenla, aqa cum gl{^a textul canonultti'
a-
-piscoput avind inse l;titidinba si dispund qi mai blind cu privirc la
.---- la care ar constata o
ceia pocdintS sincerd'
e"te de retinut- "a iiu"ua'urile canonului nu se referi la serviciul
militar in genere gi nu interzice creEtinilor acest serviciu, ci ele cuprind
o dispozi{ie speciald pentru anumite cazuri ce s-au petrecut in timpui
de-
persecutiilor. De asemcnea. trebuie relevat cA i se lasir episcopului
sart pentru a imblinzi
1.:lindlibertate pentru a-i grafia pe cei vinovali
rigorile legii.

CANONUL 13: (IMPARTA$IREA MURIBUN ZILOFI)

In privinfa celor carc stau si moard (dintre cdzuli) sd se observe
gl acum vechea gi canonica lege, incit daci cineva sti si moar6, sI rru
fie lipsit de cea mai de pe urmi ;i rnai trebuitoare trrerinde. Iar dacd
fiind desnidijduit 9i luind impdrtSgirea' s-ar numira tlin nou (vor r5-
mine) intre cei ce trdiesc (intre cei vii), acela sd fie impreuni cu cei ce
iau parte numai la rugieiune. Dar peste tot Pi in pririnfa oricui ar sta
si moari, cerind a se face pSrta; de cumineeiturb (a se impf,rtdqi cu
 14 I

Euharistla) (stabilim ca) episcop,rr, certetare (ispitire), sd-r facr p6r-

*
tag sfintului dar (prosfoiei, sa-i i'rnparffigeascil.
(_C:!, 5? Ap?:t:; 71,^72I_Ec.; 6, 2-2Ancira;
. ' -Z Neocezaree(r;
-- Z Carta,.
gina; 73 Vasile cel &Iare;-Z,S Grigorie ele
Nissal
Tot cu privire la
.diseiplina care trebuie observatd i' regiturd cu
penitenfii, canonul^stabiligtg ca in eazul cincl vreunut
muribund, sd fie impd*nqit "ttiit ou"e ".r.1i:"-*pii"it Jintre acegtia este
tenfei. se invoci pentru intemeierea acestei timpul peni_
ha.rrri ,,'"u"nuu gi canonica
Ieges, dispunindu-se- ca tofi cei ce s-ar gdsi
inrr-o "'iuur de situafie, sd
fie impdrtdqifi numai, a"pt. "u "pi."oprl va
aprecia situa{ia. Dar in cazul
cd cel impdrtdgit in stare disperita va ti satvat,
"ai"e--"" va muri, atunci
el totr-rsillu se va socoti intre cregtinii c-omplei
""uuititufi, adici iptre cei
ce se invrednicese de primireasfintei-nunarstii-iare;il"ust;; "i-i;-i i"
relua stareade penitent si u"u-" i" .i;J;;;;i ai"'tffupt" sau etapaa
patra a peniten{ei, putind sd stea impreund cu credincioqii Ia rugdeiune
toatd vremea sfintei iturghii, firri a se impdrtdgi
.I
dispune ea orice creqtin insd. De asemenease
"uiu ir Ju * -ou"b, ,iiiu i-fartaqit dacd cere,
insd cu oanecare
ispitire, spre a "".u-"al"u i"'"il" jr"#ia.
CANONUL 14: (poCArNTA CATEHUMENTL.R
CAZUTT)
__ clr3 lu f_ostgi care.au c6zut (de la credinld),i s:ri
pdrut^Io.^p"..vin!acelor
sfintului si marerui sinod, ca acestianumai trei ani si fie ascrrl-
trtori, (in treapta ascurtirii), ia"-a"pi aceea
sd se roage cu catehumenii.
(Can.2: 11,72,,75| Ee.; g6 Trulan: S
Neocezareea;7g Laod.ieeea;
20 vasile
' i . ''
cer ltIare; 4, 6 T'hnotei itemnarrn"t;iCliit)lexandrinur)
Prin catehumeni se intelege candidafi
ra Botez, adicd cei care se
instruiesc ln vederea primirii roil" bi."ricd prin
Botez. Instruirea aces_
tora se face un timp mai seurt sau mai lung,
a.rpa "fiecierea episeopu-
lui sau a presbiterurui. s-a ajuns cu timpul
ca qi intre ei, ca qi intre
peniten{i, sd se ereeze mai multe
categorii corespunzdtoare gsx6llrlui -1or
de pregdtire pentru a se lnvredniei de primirea
Botezului. Cite vor fi
fost aeeste categorii ra numdr, nu se poate
preciza. Desigur cd ele .erau
cel pufin dou5, prima simirari cu categoria
ascultdtorilor dintre peni_
tenfi qi a doua simirari cu categorio
cel"or.-""iii, oi"""it satr ingenun_
ehetori. dintre peniten{i.
' canonul prezent stabileqte, eu privire
ra catehumenii cazrrti de la
crodint5. o r:enitentd mai ugoard, de trei
ani. in rincl cu penite'tii,'u_
miti aseultdtori (etapa a doua .a penitenfei),:ir.rtrgcit
aceqtia n1 puteair
sd se eonsidere vinova{i in aeeeaqimdsurd
in care era. eonsidera;fiereq-
tinii proprirr-ziqi. fiincr cd cei crin
eateroria eatehumenil.r nu prirnise
incd Bott:zul, ci erau doar in curs clc pregdtire
pentm acesta.
15. 16 r 6t

CANONUi, 15; (TRANSFITRAREA CLERULUI ESTE, OPRITA)

Pentru multa tulburare gi pentru gilcevile' ctre s-au ficut, s-a
pirut (potrivit) si se inlSture cu deslvir;ire obiceiul, contrar canonului
apostolic (14, 15), care s-a mai gisit in unele plrfi, ca nici episcopul,nicr
presbiterul ;i nici diaconul, si nrt treacd (si nu se strArnute) din cetatc
in cetate. Iar daci cineva, dupi aceasti orinduire a sfintului pi rnare-
lui sinod ar incerca sX meptepugeasciceva de felul acesta, sau s-ar dcda
rrreunor trebtrri de acest fel, si se lipseasci cu desdvirgire de o atare
uneltire ;i sd se a;eze din nou in Biserica in care a fost hrotonit epis-
copul. sau presbiterul (acela).
( C a n . 7 4 ,1 5 A p o s t . 4; I I E c . ; 5 , 6 , 1 0 , 2 0 M c . ; 1 8 T r u . ! t u 3t ,,: I : 1 ,
1 6 ,t l A n t i o h i a ;7 , 2 , 3 , 7 2 , 7 6 S o r d i c a ;4 8 , 5 4 , 6 5 , 7 7 , 9 0 C a r t u , g i n a l
. Canonul ia atitudine impotriva unui obicei nepotrivit pe care-l' in-
firmd adici nu-i conferd putere de lege, ci din contrd il interzice ca unul
ce est€ contrar canoanelor 14, 1.5 apostolice prin care se opreste cu de1
sivirqire transferarea clericilor dintr-o unitate Ia alta. Pentru cazul cb
totuEi s-ar incerca o astfel de transferare, episcopii qi presbiterii Ei dia-
conii care nr intreprinde-o sint obligati sd se reintoarcd la posturilt lor
anterioare.

CANONUL 16: (OSINDIREA CLERICILOR CARE SE MUTA SiN-

GURI)
-
Cili dintre presbiteri sau diaconi, sau peste tot, cei ce se num6r5
in cler (sint socotili in rindul clerului), in chip cutezitor, neavind
inaintea ochilor nici frica lui Dumnezeu, flerecunoscind nici canonul bi-
sericesc, vor pleca de la bisericile lor, acqtia nu trebuiesc sI fie primifi
nicidecum in altd Bisericd, ci trebuie si fie siliti, ca s[ se reintoarci
in parohiile (eparhiiie) lor; sau dacd stdruiesc (persistii), trebuie
sd fie excomunica{i (s5 fie fard de impdrtigire). Iar daci ar pi indrdzni
cineva sd rdpeasci pe cel ce este al altuia (aparline altuia) gi s5-l hiro-
toneasci in Biserica lui, fdr6 incuviinfarea episcopului propriu de Ia
care a fugit cel ce este numdrat in cler (cste socotit in rindrrl clerului)
sd fie hirotonia (lui) firi tirie.
( C a n . 1 4 ,1 , 5 , 7 6 A p o s t . 7; 5 I E c . :5 . 7 0 , 2 0 , 2 3 I 1 ' E c . ; . 7 7 ,1 8 , 2 0
T n d a n ; 3 , 2 1 A n t i o h i a ; . . 1 , 2 , 7 3 17 5 , 1 6 S o r d i c a ,2' 0 , 5 4 , 8 0 , 9 A C a r t a g i n a )
Canonul prezent, ca qi canonul anterior interzicind cu desdvirEire
transferarea clerului, dispune, ca ;i in cazul cind nu s-ar rclntoarce la pos-
turile 1or, cei ce pleacd la altele, dispre{uind rinduielile canoniee ale bi-
sericii, aceia sA fie excomunicafi. Iar in cazul cind un cleric inferior ar
fi hirotonit de episcopul altei eparhii fdr& consimtdmintul episeopului
propriu, hirotonia aceasta sd fie fira valoare, ca s.lvirqitd impotriva rin-
drrielilorbisericeqti.
, Si in textul aeestui canon, excomunicarea aie infeles de r;r-rspen-
dare din functie.
 r7. tt I

CANONUL 17: (OSINDIREA DOBINZTT gr A CAMETET)

Deoarece mulfi dintre cei care se 'umdri in canon (sint socotili
in rindul clerului) urmirind licomia gi cigtigul ru9inos (alergind cu
liruonrie.la_ci;tig- ru;-inos), au uitat crurnnezeiiscascripturd ca-re zice:
"argrntut s6u nu l-a dat pentru camiti (dobinda)( (ps. 14, 5); dind im-
prurnut ceri sutinri (procerrte), sfintul li nur.ele sinod a ryi
,socoiit a fi cu
drepiate, ci dacii dupi act.asti orinduire, s-ar gisi cineva luind camiti
din indeletnicire (cu treaba aceasta,c'u cimiitiiria), sau astfel invirtind
lucru, sau cerind inapoi odati ;i junritate, ,au ,rri"., altceva niscocind
pentru t'i;tig ru;inos, si se cateriseascrdin cler
;i sii fie strrin de ca_
non (de sti{l.ea cleruh_ri).

LCaV:_la Apost.; t0 Trulan; 19 VII Ec.; 4 Laod"iceea;5, 16 Carta-

dina 2, 74 vasil"e cel Mare; J Grigorie cl"eNeo,cezarea; 6 crigoiii ai iir"l
'Atit
dobinda si_mpli, cit qi camata, aclici dobinda impovdrdtoare si
spoliatoare este cu desavirEire interzisi pentru clerici, r;,,rripedeapsa ca_
terisirii, indiferent in ce formd s-ar praclica ea, ca imprurnut simplu satr
ca dobindd. In canonul prezent, prh membrii clerului se infeleg to"tu
gradelesaclamentaleginesacramentalealeacestrtia

CANONUL IB: (Locul, DIACONILOR IN RTNDUL cLERui-Lrr)

A venit la sfintul ;i 'rarele si'od (;tirea) ci unele rocuri
'(euharisita), ;i
cet6!i, diaconii dau presbiterilor cumineeXtura ceea ce nici
canonul si nici obiceiul nu a predanisit, ca cei'ce nu au puterqa de a
aduce jertfa, si dca trupul lui l{ristos crlor ce jcrtlesc (celor cc acluc
sfinta jertfa). S-a nrai cunoscut ;i aceea ci unii iirrt"" cliaconi l;o otirig
de cuminecituli (euharis.ite, imparta;anie) chiar'
;i inaintea upir"ofiitoi
A;adar toate acestea si inceteze, iar diaconii si rdrnini in rnfsurile lor
(in rinduielile,, tocmelile-
-lor), ;_tiind cd ei sfnt
dar mai mici decit prestiiterii.
slujitori ai epscop"r"i
=asaJuil";;pi
Sd primear.a rinduiali cu-
rninecdtura (erriraristia) presblteli, tliduJi-o lor fie episcopul, fie
lupn
presbiterul. Dar si nrr le lie permis diaconilor nici sir p"ui:, in rindul
presbiterilor; cici ceea ce s-a fdcut este impotriva canorruiui gi
impotriva
rinduielii. Dar daci cineva pi dupx aceste orinduiri nu al. voi a'se
srr_
pune, sd inceteze din diaconie.
',.
(Can. 75, 39 Apost.; 15 I Ec.; Z, 16 ,irutan; S Antioh,ia; 20 Lao-
diceea)
-r : In Biserica veche ca $i mai tirzlu., atit in apus, cit gi in rdsf,rit, s-a
manifestat din partea diaconilor tendin{a ae a-Ei i"iiuJ" mirsura,
ridi-
cindu-se la nivelu.l presbiterilor sau chiai depdqindu-i pe aceqtia, bi une-
Faptui rc <latorc;te intretuinfarilor diverse gi impor_
::.:i
lanler !:_-up-Lt"oqi.
care Ii s-a dat in administrarea treburilor bisericegti. Acestei au
dus la .situarea unor diaconi, in ierarhia pur achninistrativl
pe pozifii superioare preo[ilor qi chiar mdltor ierarhi. a Biscricii,
astrer ie ,"t;l"g"
r9 I 0s

crearea mai tirziu in biserica Romei a diaconilor cardinali gi crearea in

rdsarit a diaconilor arhonfi, inalfi demnitari la patriarhia riin constan-
tinopol, care qi rrnii ;i alrii ajunseserii superiori chiar e;liscopllor qi mi-
tropoi,lilor, prin atribuiiile lor admir"ristrrrtive.
canonul vrind sa frincze lipsa de masurii a cliaconilor, eare qi in
cele sacramentaleciutatr sii o i:r inaintea gradelor srrperioaresau str ne-
socoteascaraporturilc ic'rarhice fa{a de aceEtiir,ii chcami ll ordine, ari-
tind cd prctenfiile lor nu se inten:eiazai nici pe canoane, nici pe vreun
obicei indelr"rngrat,qi ca rlrmare, trebuie sa fic supuEi episcopilor Ei pres-
bitelilor', obscrvind iritocmui rul:orttil ierorhic fafir de rces;tia.
Pentru cazul cle nesupLrrreresc prevcde inclepirtarea din diaco-
nie, prin care se inlelege caterisirea sau coborirea lor in rinclul laiciior.
, C.:nonul precizeazi cutegoriu raportlrl icrarhic dintre cele trei gre-
de alc preofiei saclamentale gi relev.i incii oc'latliimportanta obicciirlui
indelungat care are putere de lege.

CANONUI, 19: (ERETICII Pr\VLICHIENI)

In privinfa pavlichenilor care au alergat (s-au intors; nrai pe urmi
la soborniceasca Bisericl, se a;eazi rinduiala ca ei si fie neapdrat bo-
tezafi din nou. Iar daci unii in timpul trccut s-au nurnirat in cler (au
licut partc din c.tcr);i claci se arati neintinafi gi neprihinifi, dupd'ce
vor fi - botezali din nou sd se hirotoneascii de citre episcopul Biiericii
sobornicelti. Daci insi cercetarea i-ar gasi pe ei nepotrivifi (nevrecl-
ni.ci), sc cuvine a-i caterisi pe ei. A;ijdr,r'ea ;i in privinla <iiaconi[elor
;i peste tot in prilinfa cclor numirafi (socotili) ir cler, si sc observe
ac.eiapirindrrialir.(Drocrclurii). Am pornenit insi ;i pe cliaconi$elenu-
pi'rrate (socotite)in cin (in clrr', in schcrna)cu toate ci nu au nici o hi-
rotesie, a;a ci acestea si fie soeotite neapirrat intre laici.
(Can.46,47,49 Apost.; 15 IV Ec.; gi Trtilan; 6, 126 (:-a"tcigina; l
['asile cel Mare)
ir
canonul dispune ca ereticii pavlichieni, laici qi clerici, care s-au
intors la adevrrata Biserica, sii fic botezafi din nou, iar clerieii flupd ce
vor fi botezali, si fie hirotonifi din nou, daci vor fi gasifi vreclnici.'Daei
insi vreunul dintre cei hirotonili din nou se va dovedi nevrednic. si fie
caterisit.
Pavlichienii se numesc ereticii care au adoptat doctrina antitrini-
tard a lui Pavel de slrmosata, care ftrsese episcop al Antiohiei intre anii
2 6 1q i 2 6 9 .
Dispozi{ia canonului cu privire .la rebotezarea qi la hirotonia din
lou. t retieilor, este-reprczentalivdpentru atirudinea Risericii vechi fafa
q
de tainele srvirqite de eretici. Pe acestea nu le socoteqte valicle, pentnr
ci prin cdderea in erezie s-a intrerupt succesiunea apostolicd a harului,
qi fdri de acesta, nu se rnai poate tiansmite nici uni din sfintele taine.
Pavlichienii fiind antitrinitrri, nici botezul. nici hirotonia ior nu erau
valide.
 20r rtI

. .,. In,canon se -m'ai aminteqte despre diaconi{ele pavlichienilor, clespre d

care spune cd. nu au rhirotesia: Dar dupd cum se Etie (Constitutiunile A- tI
postolice 3. 11), in Riserica veche diaconi{ele erau hirotesite chiar de
cdtre episcopi. EIe formau o .societate de femei devotate slujirii bise-
ricii, fiind numdrate in rindul clerului indatd dupd diaconi qi avind toate
privilegiile cleruiui. Ele erau ajutitoare in multe privinte ale clerului
5i rie.puneauvotul castitSfii intr-o formd. cit se poate cle solemnd.
z\l5turi de diaconite, in Biserica veche existau si alte societdti
reugioase feminine ,gi anume, aceea a vdduvelor, a fecioarelor 6i a pres-
bitcrelor.

CANONUI, 20: (OPRIREA INGENUNCHIERII IN UNELE ZILEI

Deoarece sint u-nii care i.si pleaci genunchii (ingenunheazd) Du-
minica ;i in zilele flincizecimii - pentru cd toate sd se pxzeascf, in
acela,si fel in fiecare parohie (eparhie), sfintului sinocl i s-a piruf 3s
rugf,ciunile sd fie aduse (fdcute) Iui Dumnezeu, stind ei in picioare.
(Can. 66 Apost.: 66, 90 Trulaq 78 Gangra; Zg Laodiceea; 15 petru
Alerandrinul; 9l Vasile cel Mare; 7 Teofil Alexandrinul)
' Rinduiala prevdzutd de acest eanon, deEi se va fr men{inut
tiniil
tnde-'lungatin blseric5, totugi nu a supravieluit pind astdzi ;i ca nici nu
prezinti de altfel vreo importanld deosebitd.

, CA}iOr
NELE DELA
:1' :+TI.*;;"",YJ;I1:;1HNIC
Cr\NOl'iUL 1: (INTr\RIREA CREDINTEI DE LA NICEEA)
, Slinfii PSrin{i cei adunafi in Cnnstantinopol, au hotlrit si nu se
lnliture (schimbe, prrdseascd) credinfa celor trei sute optsprezece pd-
rinfi care s-au adunat in Niceea Bitiniei, ci (credin{a) aceea sE rimini
tare 9i sE fie datd anatemei orice erezie, $i.cu deosebire aceeaa eunomie-
nilor, adici aceea a eudoxienilor, Fi aceea a semiarienilor, aclier a pnev-
rnatornahilor, . ;i aceia a sebelienilor ;i aceea a marcelienilor ;i aceea
a fotinienilor pi aceeaa apolinar$tilor.
(Can.7 II Ec.; 1, i5 Tntlan; 21 Gangrtt; 7, lj Laodiceca.2 Carta-
gino; 1 Vas;ilecel Mare)

cel dintii Iucru pe care-l face al doilea sinod ecumenic este confir-
m4rea adevdrurilor de credin{d definite de intilul sinod ecumenic, dind
anataroa asupra citorva dintre principalele erezii contrale credinlei de la
Nicqca. pe ('arg Ie ;i enumer.d.
Eunomicnii sint adeplii ereticultri Errnomirr,lost ,,piscopal cizi-
cului pe la anul 360, cafe invd{a glelit despic Fiut 9i ciespie otrtrut sfint,
sob.btind sfintul.Duh ca cel dintii qi cel mai mare dintre creirtori. Eu-
nomienilor li se mai zicea qi eudoxieni dupd numele lui Er_rcloxie,epis-
 2ll

-Constantinopolului, contemporan cu Eunomie. .Eudoxie invflfa;

eop'aI
inire'altele, cd Fiul:pi Sfintui Duh'nu sint prin nimlg egali nici-intre
ei Ei niei cu Tatdt.'s6miarienii sau pnevmatornahii, adicti luptdtorii im'
pottiva Sfintului Duh, invd{au cd Duhul Sfint este inferior Tat|lui qi
Fiului qi incepAtorul creaturii.
. : Sabelienii iqi qu numele de la Sabeiiu, fost episcop aI Ptolemaidei
(Pentapolea Libiei) in prima jum5tate a veacului IIi. Principala invA{d;
iurd a-acestuia era cd nu numai Fiul, ci Ei Tatal a pdtimit pe'cruce, fiind
cd amindoi iar forma o persoand.
Marcelienii se numesc astfel dc la MaiCei, foilt eliiscop al Ancirei
pe la mijlocul secolului IV, care intre altele inviifa cd Fiul qi impdr!{ia
Lrri vor tua sfirqit cind lumea se va sfirqi,'pentru cd Fiul nu ar fi veqnic.
Fotinienii iEi trag numele de la Fotie, ucenicul iui Marcel, deve'
nit episcop al sirmiului, care invdla ci Fiul nu este vegnic, ci un om
simplu, ndscut din Maria qi folosit ca mijloc prin care s-a.indeplinit o
parte din vointa lui Dumnezeu.:
Apolinarienii sau apoiinariqtii iqi trigeau numele de ii" Apoli-
narie, fbst episcop al Laodiceii (Siria) in veacul IV, care Ei el invdla grcqit
desprb Hristos qi anume despre uniunea iposiaticd cu privire la care
negraelementul uman.
Pedeapsa anatemei, despre care se vorbegte in canon, este petleap-
sa cea mai grea pe care Biserica o aplicd in cazuri extrente, ;i anume a-
tunci cind nu exist| nddejdea indreptdrii, cind se sivirgegte pdcate im-
potriva Duhului Sfint sau cind cineva se imilotrivegte cu inddrdtnicie Bi-
iericii, neascultind nici de aceasta. ln asemenea cazuri se aplicd reco-
i mandarea Mintuitorului cuprinsd in cuvintele: ,,De nu va asculta nici
-ql de BisericS, sd-{i lie lie "u r-tn pdgin Ei vanre;" (['1t'-18, 17). Cuvintul ana-.
tema inseamn[ - dar, iar expresia: a da anatemei, are inteiesul de a-l
da ne cineva Ca dar, insi nu lUi Dumnezeu, ci diavolului, aqa c5. ana-
.tema ca pedeapsii .reprczintd definitiva indepSrtare a cuiva din Bisericd
sau afurilirea iea hai gravd, care implicd lepddarea celui pdcdtos de la
Dumnezeu qi predarea iui Sitanei. Spre deosebire de afurisenia simplfi,
de excomunicarea propriu-zisd, anatemei i se mai zice tsi afurisanie sau
blestem. Aceasti pedeapsd echivaleazd in ordinea civili eu pedeapsa cu
moartea (I Cor. 5, 5; 16, 22; Rom. 9, 3; Gal. 1, B).

CANONUL 2: (DIECEZDLE. AUTONOI\{IA IERARHILOR $i A

UNTTATILOR BISERICE$TI),!
Episcopii pugi peste o diecezS,sd nu se intindd (treacd) asupra bi-
sericilor din afara hotarelor lor, rtici sX nu tulbure bisericile, ci potrivit
canoanelor, episcopul Alexandriei si cirmuiasc[ nu:mai pe cele (bisericile)
din Egipt,' iar episcopii Orientului si chir,erniseascd (administreze) nu-
mai Orientul, pdstrindu-se pe searna Bisericii antiohienilor intiietdlile
(privilegiile) cele din canoanele de la Niceea; 9i episcopii diecezei Asiei sd
dhiverniseaici numai-cele (bisericile) din dieceza Asiei,' pi cei ai (diecezei)
Pontului, numai pe ale (diecezei) Pontului pi cei ai Traciei, numai pe

'i

i
 88
2II

ale ' (diecezei) Traciei si 'te cirmuiasctr. Iar nechemafi, episcopii s[ nu

treaci peste dieceza lor pentru hirotonie sau pentru alte oaiec,ari (lu_ *
crdri de cirmuire bisericeasci) cirmuiri biseric,egti.pizinclu-se insi ca-
nonul stabilit mai inainte-privitor la chivernisiri, este clar ci cele pr:i-
vitoare la fiecare epar.hie l,e va cir.mui sinodul eparhiei (respectiv.:),
lrn_
trivit celor orinduite (hotirite) Ia lrficeea. Iar. bisericile lul Dumneieu
gefe .ce-sint la popoarele barbare, trebuie si se cir.muiasci dupd obice-
iul pdrinfilor, care s-a finut. , : ,,-
(Can. 34, 37 g
-!Oost1 4t 5, 6, Z I Ec.; S il Ec.; III Ec.; t7, 79, ZB
I.Y !".; -1,25,36,3E,,39Trulan; 3,6 VII Ec.;g,76,Ig, lg, Z0, 23 Anti;hiq;
40 Laodice_2a; 1.1, 73, 78, 26, 34, 73, 26, gS, gB, 120 Cartagiia; 3 Sardi,caj
14 sin. I*II)

La canonul 6 al sinodului I ecumenie am vizut ci unona dintre e-

piscopi.li s-au recunoscut privilegii de intiisteLitr:ri asupra mai multor
provincii mitropolitane, qi anume episcopului din Alexairciria, Jeiui ain
Roma, celui din Antiohia qi altora. Fiecare provincie mitripoiitani suo-
ordonatd unui astfel
-de episcop, devenit superior mitropolifitor obiq_
lgtli, eTa organizatd in cadrul unei provincii cle stat numitti eparhif.
Mai multe eparhii formau o diecezd, adicd o unitate administrativd su-
perioard eparhiei. Unitd{ile administrative bisericeqti, organizintiu-se
in ca{rul unitd{ilor administrative ale statului, s-a ajuns dupi cum am
v.a":i, ca mitropoliile si corespundd eparhiilor, adiea-provinciilor impe-
riului roman. Mai multe mitropolii, organizate in provinciile care ir,_
trau in alcdtuirea r-rnei diecezer au format in mod firesc o unitate ad-
ministrativi bisericeascd corespunzdtoare unitifii de stat nrrmita die-
"gr5'.- 91 qstfel, mitropolitul din capul cliecezei a dobindit uncle pri- F

vilegii de intiisGtitor fa{5 de mitropblilii din restul provinciilor u""f"'iiqi x

dieceze. Aceastd situa{ie o consftrtd ;i o consacrd dcia canonul 6 aI
sinodului r ecumenic. canonul prezent vine sa specifice, sau sd arate
mai p_recis,care dicceze-biserice;ti erau cleja organizate ca unitdfi in ca-
druI diecezelor statului din rdstiritul imperiirtui |i le enumerd astfel: die-
ceza Egiptului in frunte cu episcopul ,,\lexandriei; clieceza orientului in
frunte cu episcopul Antiohiei; dieceza Asiei proconsulare, in frunte cu
episcopul Efesului; dieceza Pontului in frunte cu episcopul cezarei Ca-
padochieiqi diecezaTraciei, in lrtmte cu cpiscoputIiiacleeir.
canonul de care ne ocupdm, legitimind privilegiile mitropoli{iJor
din capitalele diecezelor, men{ine dreptui sinoadelor iritropolita,.,"
vdzute de canoanele 4, b Ei 6 ale sinodului I ecumenic. Totbdate se'mai 1r"u_
reglementeazi gi naporturile dintre dieceze, in sensul cd ele sint decla-
rate autonome sau. chiar autocefale, aEa cum trebuie socotite toate die_
cezele bisericesti ardtate in eanon.
cit Priveqte cirmuirea bisericeasedla popoarele Lrar.bare,* "rrntti?,
!! R.ut91 {ine legaturr normali, canonul dispune ca aceasta sii se {acir
'dupd obiceidl de pind atunci, investind.
astfel qi acest canon cu putere de
lege, obiceiul indelungat.
3.4 II 67

1. Cuvtntul dieceztr lnseamntr chivernisire sau clrmuirc; in cadrul nomenclaturii unittrlilor

administrative de stat, arc inlelcs de clrmuire superioarl politici, de asernenea 9i .ln
Biserica veche, avea acelagi lnfeles, de ctrmuire bisericeascl superioarl.
Numai ln sens irnpropriu s-a ajuns a se folosi cuvintul diecezd pcntru a designa eparhia
propriu-zisd, sau unitatea episcopall, dupi cum lnsuli cuvtntul eparhie, care la inceput
tnscrnna in limbaj bisericesc, provincie mitropolitarrri, a ajuns si lnsentne apoi pinl
',
astizi unitate adrninistrativ{ cirtnuite de un episcop
'r''r
Indiferent ce titlu aveau respectivii episcopi, - cel de mitropolit sau rnai ttrziu de
arhiepiscop, exarh sau patriarh, - ei slnt numiti ln canoanc episcopi Si uneori loarte
rar, mitroPoliJ i.
ln sistcmul organizirii biscricegti, unii mitropoliti care s-au glsit in fruntea diecezelor,
au dobindit pe llngl privilegiile de mitropolili superiori rnitropolitilor comuni, incl si
tillul de cxarh gi apoi de la sinodul lV ecunenic lncoace, cel de patriarh.
Degi istoricegte nu se poate susfine cI lnainte de sinodul lV ecumertic s-ar li introdus
i, demnitatea patriarbali ln Bisericd, - purtlnd chiar numele ei caracteristic, -+ totugi
^. conlinutul acestei dernnittrJi se definise mai dinainte, chiar mai lnainte de sinodul I
ecumenic curn arati canorrul 6 al sinodului I ecurnenic, gi inrinte firegte de sinodul II
ccumenic, cum aratd canonul 2 al acestui sinod.
'!
cANONUL3: (ROMANOUA$r pnrrlrlEGIIL; EI)
Iar dupd episcopul Romei, intiietatea cinstei (primatul de onoarej
s5 o aibi episcopul Constantinopolului, pentru ci (cetatea) aceasta este
Roma nouI.
D
(Can. 28 IV Ec.; 36 Trulan) i

Primatul de onoare al scaunului din Constantinopol se recunoaqte

numai fald de celelalte scaune, nu qi fafi de scaunul Romei, care r5-
mine oa primat in fruntea tuturor.
Din cuprinsul canonului acestuia se vede cd temeiul pentru care i
s-a conferit scaunului din Constantinopol primatul de onoare imediat
dupd, scarrnul Romei, este acela cd cetatea aceasta- Constantinopolul -
devenise qi se numea noua Romd, adicd noua capitalS a imperiului, prin
mutarea ei din Roma veche. lia anul 330. De aci urmeazi cd Romei vechi
i s-a recunoscut la inceput primatul de onoare pe baza faptului ci era
capitala imperiului, qi acum noua capitald nu intentiona sd intunece
gloria vechei Rome, ci a revendicat doar, in calitate de noud capttali,
un primat de onoare pe al doilea plan, dupi acela aI capitalei vechi'al
Romei vechi. Este prea evident cd nu din alte considerente s-a1l fdcu[ a-
ceste ierarhizdri onorifice intre principalele scaune bisericeqti, ci numai
{inind seama de importanfa politicd a oraqelor in oare rezidau.
, t't L', , t.,. t+(,

CANONUL dimorot{tll,n ERETtbu,on Nu sINT }IlRd-

TONII)
;
In privinfa lui lltarim Cinicul $i a neorinduirii ce'3-a ficut d6
citre el in Constantinopol (hotdrim) c[: Maxim nici nu a fost fdcut
episcop, nici nu este, gi nici cei hirotoniti de el, in orice treapttr a cle-
rului (nu sint clerici), lipsind de tirie toate cite s-au ficut in privinfa lui
gi de cdtre el. i

i:
,,'

5
 88
5 . :, 6 r I

" ": tr{a-tirn

era un alexandrin'cd gcoala filozofici cinici. El a izbutit
prin_intrigd si fie hirotonit episcop,'vrincl si ia rocui sii"i"rri6G;;
de Nazia'', pe atunci episcop ral bbnstantinopoluiui. cum et procJaose
intr-adevir ca un eretic cinie, qi nu in mod sehismatie, cu
deiconside-
rarea (deconsiderind) legilor c€nonice, Ei tulburind Biserica, si_
.tuturor.
nodul II ecumenic a luat m6suia anulArii tutuior-icielor bisericeqai;--
virqite de ilIaxim cinicul, precum qi a hirotoniei sale.

CANONUL5: (PRII'IIREAtN BrsERrcA A uNoR ARTENIDrN

ANTTOHTA)
privinfa
. ,. IT
-tntiohia, llreptarului (tomosurui) apusenilor, primim gi pe cei din
care m[rt.r'isesc o'ctumnezeii"ui roia]ui ii; Fi'iuf :i o-ou_
hului Sfirrr
(Can. 7,II Ec.; I Tntlan; I, 2 Cartagina)
fn canon este tiorba de tomosul unui sirro,i:cale ,-i
in anul 369 qi care a condamnat unele turu uriu"u.*Iioti*rea iiii"t ioiRo.r,u
in aceste teze a fost acceptati qi de un sinod fntmnit cu,)rinsA
ru a"-ii.iri"-I;;rt
378. canonul declard cd se primesc in Biserica arienii ,r;;';;J;hd
?ai;
se conformeazd hotiiririlor sinodului de la Roma clin inut 36g, rnirtu_
risind drept in ceea ce priveEteSfintiTreime. .;. .,;*-'_. ,J

CANONUL 6: (NU I)RTCINE POATE piRI pE EPISCOP)

- Deoarece unii voind a tulbura ;i a r.isturna buna rinduiall

ticeasci, cu vri;rua$ie ;i cJ "t"i-*iire (in rnt-rdcalurnuios) pl6smuiesc trise-
pricini 'a-
recari impotriv_a episcopilor oitodocpi "ut* o"irtiruliesc uisericiie,
nimic altceva urmirind clecit-a
-p6ta buna cinstire a preofilor gi si puni
Ia cale tulburbri intre cretrinciogii papnici rp6;";"i; paEnice), -- di'
aceasti pricini i-a pirut sfintului sin-od aI- episcopilor intrunigi'la
stantinopol, ca sd ntl se mai primeasci inviniitorii con_
iaia- cereetare pi nici
a i'gidui tuturor s1.{aql piri contra celor care pistoresc
bisericile, dar
nlci ai inldtura pe to!i. Dar ttacd "irt""u i-ar adu'ce episcopurui
vreo in-
vinuire proprie, adici (particulard), ca "rr"l "!"u a fost pigubit
-aparte
sau pentru ci ar fi suferit altoeva impotriva dreptilii
de la aceli (ie la
episcop), la invinuirile de acest fel sd nu se cerceieze nici
r"ta tpe.s'oan"l
piritului, nici legea (reiigia) Iui. c6ci in orice
"riip, se caa. ca si cuge-
tul (congtiinla) episcoputui ie fie slobod (qurat) "" rr cel ce zice c6,
fpt nedreptdfit s5-pi dobindeasei drepturile" ori iide
: ce'lege {."Iigi;j ;;
fi el.
rar daci invinuirea adusi episcop'rui ar fi bisericeasci,
{fui-c ^s5-se ispiteascd (cerceteze) atunci tre-
mai intii sh nu se i,ghd'i" *"bti"iio.i*t"to (personale) piritorilor, pentru ca
a^ fa"e .prri i-p"ii.i"a'"lrir"rpilo"
ortodocgi,-pentru lucruri biserice;ti. Iar ereiici-;;,r;il;;
eei ce de tle_
mult au-fost indepirtafi din Bisericd
;i p9 cei ." a"pl- u'"uuuu., fost dafi
anatemei de citre noi, iar pe li'gd a"qtia
;i p" "ui ce lreficindu-se cE
6II

mirturisesc credinfa cea sinitoastr, s-au ficut schisrnatici Si se adunE

impotriva episcopilor no;tri canonici. Apoi 9i daci vreunii diltre cei ai
Ui*itcii ar'fi oiindifi mai inainte pentru oarecang pricini ;i azvirliti
(lepddati. dati anatemei), sau afurisifi (excomuuicati) fie din cler' fie
iiti "tui"u laici, nici acestora s[ nu le fie ingdduit sd pirascd P9 epis-
cop, inai"te de a se fi dezbrdcat (cur!1;at) m_ai^intii de propria- lor in-
vinuire. De asemenea gi cei ce se glsesc sub invinuirea porniti mqi
dinainte, sd nu fie primifi la pira episcopului sa-u a altor clerici'
inainte rle a se dovedi pe ei nevinovafi de invinujrile, aduse lor.
Iar dacd vreurrii ttu ar fi nici erLtici, nici afurisili (excomunica!1,
neimpreunali ctt Hristos), nici osindi{i sau piri{i mai inainte pentru oa-'
r""arl flrldelegi (infrac{iuni), gi ar zice cd au oarecar.epirtr bisericeascE
impotriva episcoprrlui, ifintul sinod ponrnceite ca accgtia s5-ri infiti-
;ezl mai intii pirile lor la toli r:piscopii eparhiei (nritropoliei) ;i inaintea
aeestora sd dovedeascd invinuirilc in acele pricini. Iar dacd s:ar
iirtinrpla ca cpiscopii din epar:hie (mitropolie) s[ nu fie in stare a ln-
drepta invinuirile atluse'episcopului, atunci ei s5 meargd la sinodul mai
nraie al episcopilor diecezi aceleia, chemafi impreund (colr'ocafi) pen-
tru pricina aceista dar pira si nu se ia in seami (re!ind) mai inainte,
pinE ce ei (acuzatorii) nu vor accepta in scris sd {ie pedepsifi cu aceeagi
pedeapsl dacd la cercetarea lucrurilor s-ar dovetli cd au clcvetit (ca1om-
niut)' p" episcopul pirit.
iar dac[ cin"va, nesocntind cele statornicite dupfi celc ar[tate mai
inainte. ar inclrdzni si supere urechile impdrdtepti sau judecdtoriilc cir-
muitorilor lumesti, sau si tulburc silodul ecumeltic, lipsindu-i de cin-
stire pe to(i episcopii diecezi, unul ca acesta nicidecum si nu fic primit
la pifd, ca unul cir" a defiinrat canoanele pi it,stricat brtna rinduiald
biscriceascd.
( C a n . 3 4 , 3 7 , 7 4 , 7 5 A p o . s f .9; , 7 7 , 7 9 , 2 7 I V E c ; I T r u l a n ; 1 4 , 1 5 ,
20 .4ntiohi.a:40 I'aoclieeea: 4 Si,relic:u: 8, 10, 11. 12. 15. 18. 19' i o t n 4
107:125, 129, 130, 132 Cartugrina:13 in. I-II;9 s T e o f i l . { l c r . ) : tol
Prin canonul prezent'se 'reglementeazi felul in eare sc poate in-
troduce pird sarr ac{iune juileedtorebsci impotriva episcopilor, hrirtin-
du-se eine are dreptul sd facii aceasta qi cine nu are drepttrl, preeum 9i
cazurile in care unii sint indreptAfili, iar altii ilu sint inclreptiti:ti s.i
porneasCi acliune contra episcopilor. In special .s-earati cd pentru ches-
iiuni particuiate. oricine poate avea 'calitatea de reclamant lmpotriva
episcopului, indiferent de religie sau de atitudine morald a'pes1:ectivu-
lui, pe cind in chestiuni bisericeEti, aceastd calitate,, in principiu, ng o
,poi ivea decit cei care nu sint lovili de nedemnitate din'punct de vedere
-bisericese.
canonul mai cuprinde qi dispozifii,.in leg5tur6 cu instanlele eare
*au competenta si-i judece pe episcopi. aritindu-se ca prim5 irrstan!5 si-
nodul eparhiei, -- idice a-mitropoliei, dupi intelesul de atunci al eu-
.- adiei al mai
.r'intului, - apoi ca a cloua instan{d, sinodr:l diecezei.
multor mitropolii - qi ca'a tr€ia qi ultimi'instant5, sinodul e:umenie'

.:
I

1
.l
 vtI

Totodati se interzice.,reclamarea-episcopilor.pentru
chestirrni bisericesti
infa{airrstan{elorcivile,inclusivinia{aqefuluistatu.lui.
' Drept principiu statornicit in materie de acuzare
a episcopilor, se
stabileqte, ci eei ce nu-gi vor dovedi p" ,o
-acyzl ;;;- aduc impotiiva
vreunui episcop, urmeazi sd primeasca ei in$iqi puJ""j.u care i s_ar fi
guvenit celui acuzat.
i
rn canon, vorbindu-se de eretici, intre acegtia
sint incluqi qi schis_
maticii' Faptul ar pdrea de neinfeles, intrucit pril
;";;i; se infelege aba_
terea de la doctrind, iar prin abaterea de Ia discipfi"j. Or-t" i"_a
_schismd,
ceit cd orice abatere de-Ia disciplinii, daca se
;#sil; cu desconside_
rarea autoritd{ii bisericeqti, luind caracterul ""ei
rar-"iaiiri impotriva a_
cesteira,implicd in- sile o lepidare ""91 partri din invdfdtura despre
Bisericd, adici a invdfdturii despre ?ierarhia- qi'urtoiitutea
aqa incit cei ce fac schisma, sirif ln-totdeauna bisericeasci;
-ri" qi eretici,. deosebindu-se
de aceqtia fie numai prin aparet ""-"i
iu, rLi"'"a".rarturisirea con_
qtientd a ereziei sau prin --ig'orarea din partea sctrismaticilor a
.cfiiar,
faptului cd ei au devenit ur"tiii_--'
In limbaiur bisericesc se men{ine totuqi deosebirea
qi erezie, pe elnsidet""i"i-"a-r.i-,i.;; intre. schisrnd
reprezintd mai mult o abatere ce
se poate indrepta mai ugor, intrucit, in fond,
u" u.t" I abatere incon_
s.tj"lq^de ra invs{dtura -de_ t""ai"1a-ii " ;;;a.;-"."$ii"itil",i-,-"i';;il
disciplina Bisericii, pe cind erezia'repr-ezintd
-""'uai"t,u,-"it
o abatere congtientd $i in_
ddrdtnicd, atit de ra invdfitura de
ricii. ;;;;".disciplina Bise-
,_ i

'': ': 'T',

cANoNur, ?: (pRIMIREA ERETICILoR IN BISERICA) , ".,
^ Pe aceia dintre eretici care revin la-ortodoxie, in parteu "uro" "r'l'l
mintuiesc, ii prirnim dupn rinduiir"-"iii
l;:;il;;U^'Eii,rpa
arieni. gi- pe macedonieni;i pe sabatinieni p" g,""irreni obicei. pe
Ior eatari gi stingaci,apoi pe-pa-trusprez,eceni;r cei ce-;i zic
mercura;i (tetraditi),si po-."p.glinari,sti tq"&toJ"cimanil, adici pe
ii prirrlim-e;;-1"" zapis (scri_
sori de m5rturisire de ciedintll ii- du"a ai,, orruiu-ui
nu c'getd (inva!n) cum cuget5 (invati) sfinta tiati erezia care
soborniceascr-;i apostoreascisi'ii pecilfluim, "ar"e r-i;i b;nezeu Biserici
cu sfintul mir' adicd fruntea 9i octrii pi nirile- iilr"gem mai intii
pecetluindu-ipe ei zicem:peceteaaarutuinuhului ;i g"* ;i urechile gi
Siiir--
Iar pe eunomieni, pe cei ce se boteazi
pe montani;ti, adici pe cei ce se-",r-tater
num€sc.. 9u-o -singurd afundare, pi
care inval6 cd Fiul esie tot orra aici r"igiu"llli pe sabelieni,
liJentiiaien'i:iui,ri
eare fac pi alte oarecarelucruri ae ,ruirrdur)"i cu Tatil) si
erezii (cdci multe sint aici mai cu seamacele.care ii;;i;;i, ;i pi tout" celerarte
latenilor) pe toti care dintre ace;tia aorescsd pornesc din lara Ga_
"e aaaoel-(ataseze)orto-
doxiei, ii primim ca pe erini (pigini):.li (adici)
i. pri,io
a doua zi catehizdm,iai a treia ii t" ru""- r"Jaaa"ir"-ao zi ii cercetim
orcizim), suflind asupra rLr de t""iii'i in fal5 gi soturru(ii ex_
in urechi ;i astfel ii
7IT t! 7l

catehizdm ;i facem si petreaci timp ildclungat in biserici ;i si asculte

Scripturile ;i atunci ii botezim. ,'
:
( C a n . 4 6 , 4 7 , 6 8 A p o s t . ; 8 , 1 9 I E c . ;9 5 T r u l a r t ; 7 , 8 L a o d i c e e a ; 5 7
Cartagina; 7,5,47 Vasile cel Mare)
In vremea veche, rinduiala prirnirii ereticilor gi schismaticilor in
Rsericd nu a fost de la inceput unilard, cinnuitorii Bisericii orieutindu-se
practic in astfel de cazuri dupi gradul de indepdrtare de la dreaptr ere-
dinfd a acelor in cauzi. Canonul prezent reglementeazd in parte pri:
mirea unor anumiti eretici in Biseric[, stabilincl cI arienii ,si alti puSi
in raceiaqicategorie cu ei, urmeazd a fi primifi numai prin administrarea
Tainei Sfintului Mir, dupd ce aceqtia se vor lepdda de erezie qi vor
rndrturisi dreapta credin{i, pe citd vreme alfi eretici, ca eunomienii Si
cei ardtati cu dinqii, urmeazd a fi primifi ca p5ginii, adicl prin catehi-
zare, exorcizare qi botez.
fn eanon se vorbeqte de arieni, care dupd cum so qtie negau dum-
nezeirea Fiului, apoi despre macedonieni, care negau dumnezeirea Sfin-
tului Duh, apoi despre sabatieni sau savatieni, niEte rigoriEti ca nova-
[ienii care igi ziceau ei inEiqi Catar:i, adicd cura{i. Atit novalienii cit Ei
sabatienii nu admiteau c5sitoria a doua qi nici primirea in Bisericl a
celor cdzuli de la credinfi in tinrpul persecufiilor. Pe lingi faptul ctr
ei se mai numeau catari sau curafi din pricina rigorismului lor, li se
mai zicea gi stingaci, deoarece aveau un dispref accentuat pentru mina
stingS. ir .
In aceeaEicategorie cu cei amintifi se mai inEiri si ara-ziqii Qudl
ttodecimani - patrusprezecenii - -cau tetradifii - miercuragii si apo-
iinarigtii. Quattodecimanii l$i au numele de la faptul ci serbau Paqtele
in ziu:r pntrusprezecea a lunii Nisan. indiferent in ee zi a slptiminii ar
cddea ziua aceasta.Li se mai ziceau tetradili pentru cd posteau $i in ziua
a patra a sdptiminii, adicd Miercuri sau pcntm ci intpreunir cu alfi ere-
tici invdtau cir Sfinta Treirne intrnneqte patru naturi distincte. ;\poiina-
rigtii inv.{tau cir natura umani a lui Flristos estc diminuatA, ba chiar
rcstrinsd prin puterea naturii divine.
Din a doua categorie de eretici, canonul ar:rinte;te pe .eunomieni
care invS{au cd Duhul Sfint este subordonat Tatilui 9i Fiului Si ci este
o simpli creaturtr. apoi pe montani$ti - originari din Frigia, de unde 5i
nuntele lor de frigi sau frigieni - care erau rigori.Sti Si invitau c-i Duhul
Sfint ar fi identic cu Mohtan Si care practicau un rigorism deosebit,
apoi pe sabelieni, care-gi au numele de la Sabeliu. un antitrinitar, care
indentifica pe Dumnezeu Tatdl cu Fiul, invdli1d cI ei nu sint desplrfifi.
ci formeazi o singuri persoani cu doui denumiri. De asemeneaei nici
pu botezau in nurnele Sfintei Treimi.
Canonul aratl ci pe unii dintre 'eretici, Biseriea ii consideri ca Si
pe pdgini, uerceunoscindu-ledeci botezul, pe care il recttnoaqtealtgra.
Ar pire;r de neinfeles ed. despre cei clin catcgoria asimilati clt t'r'i-
ginii, se dispune ca in prima zi sd fie fdcufi creqtini qi apoi catehizatt;
 8 I I _ T I I I

exorcizafi gi botezafi. Prin expresia

,ii facem,creEtini(.,trebuie
leagd insi doar ince.putul inciegtindrii lor, iar nu declararea sd se in[e-
acesrora ca
ryurbrii ai Bisericii in rindur celor care_au primit deja botezul, cici
el, lepidindu-se de erezie gi mdrturisila areapta "i"ai"t! qi reintorcin_
du-se in Bisericd. intrd in rinclul "ru,"U"ifo; "i;fi
;il;# zicind creEtini
{o.ar.incgpirtori, devenind cres,tini creprini, "bi. e;;;-"* "o" fi catehizati
gi botezati.
. . \{enfiondm cd q"ltry -a justifica intreaga rinduiaii privitoare' ra
primirea ercticitor in'bi.seric6, do.rot.ti'ir,'oo"a ;i "bt;;i;i'" dai"i r"routJ
Iegald o consacr.i .5i in aeeasta'che.stiune
":
CANONUL 8; (BOTEZ'L ERETTCTLOR NU ESTE gOieZl :
_ . --Cqi -botezafi priq!-r--o singru.i afundare,, Eunornienii, sar$tienii ii
Frigii, sE fie priniili-ca Etinii
lpe"ginii;.-

. Toate colcctiire numiir.a numai gapte canoane ale sinodului I.I ecu-
rnenic,-iar al opturea este adiugat la irnele "u "ri up""ai""-i;'i,t"d;"1
qaptc.
. Aristen adaugd insi textul de mai sus ca aI optulea canon ace-
luiaqi sinod,.spunind ed eei prevdzrili i1. e1se. t'gi"ra,-*-,j;;';; al
sfintul Mir; dupd q9 yl ii
"tjr"p _cor.espunzdtorinainie oe boi"" vor fi cate-
hizali qi vor fi ascultat Sfirita S".iptu;.
se vede insd cd aeest- canon, incrusiv comentariul-"r lui fdcut de
Aristen, reprezintd doar un fragment ain cinonuJ-Eip-t" sinodului II
ecumenic, dupi cum observd cu dreptate gi N. Miiag. ' ^

srNoDUL AL rrI_LEA ECUMENIC DE LA EFES (AN. 43r)

. CANONUL 1: (OSINDA IERARHILOR CARE DEVIN ERETICI) :

Deoarece se cuvened ca ;i cei ce au lipsit cle la sfintur
sinod si
au rdmas.pe la !ar6 sa-uprin cetate pentru vreo oareca*;;l;H'i#rri-
seriee-asci,fie trupeasci, sd nu fie in negtiin$E de cele ce s-au orinduit .ra
dinsul (sd
gi 1u ignoreze cele ce s-ul: itito"nic'it1, lacem "irrro""rt sfinfeniei
dragosteivoastre,cd daci vreun mitlogolii'"1"""i "pu"r,irrt*it";;;lii
despirfindu-se de sfintul ;i ccumenieiiui sinod, ,-u-"ieosot (atasat)
si_
nedriului (adundrii) (celoq dezbinafi), ;i aupa aceasta s-ar
.desbindrii
adduga, sau ar cugeta cele ale iui Celestir, .h,, Ie
va iugeta (invdta),
acesta nu poate in nici un chip si faci ceva'impotri"u
"pirl"opil;;-;il;'j
hiei (mitropoliei), fiind indepartat din orice comuniune
aculn inainte, chiar ,prin I sinod, pi ,reiu."ei*. bisericeasc5 de
'a 1."". diq slujba).
Dar el va fi sub ascultarea atit "pis"opitor lp-u*i-i .1-iirln*
2 -,4 trl

liei) cit pi mitropolifilor dirnprejurcare cugeti (inva!i) cele ale ortodo-

xiei, ca sd se scoatd cu totul din treapta episcopiei (episcopatului)'
(Can. 6 II Ec.)
canonul prezent stabile$te cA mitropolifii care s-au_dcsp5r{it de
Biserici ataqindu-sb schismaticilor sau ereticilor, iEi pierd prin ilsuqi
acest fapt atit iurisdic{ia in calitatea de ierarh cit qi scaunul, ca qi drep-
turiie obiqnuite ale creqtinilor, fiind excomunica{i. Luindu-se aceastd
hotdrire cle cdtre sinodul ecumenic, li se recunoa9te totu$i episcopilor
qi rnitropolifilor vecini dreptul de a-i judeca "si de a-i inlitr-rra cu totul'
din treapta episcopalfl, adicd de a-i caierisi. Dintre eretici est€ pomenit
.Celestiu, care invS{a impreUnd cu Pelagiu, cd omul se poate mintui 9r
fdrd har gi ci pdcatul lui Adam nu este ereditar. : i
. : '
.. . CANONUL 2: (OSINDA IERARHILOR TRECUTI LA NESTORIA-
NISM)
..',1' 'Daei oareeari epbcopi din 'oparhie (mitropolie) au lipsit de la
sfintul sinod gi s-au adiugat (ataqat), dezbinirii, sau ar ilcerca s6 se
adauge (ataEeze),sau cei care s-au intors citre sinedriul (ceata) dezbi;
ndrii, cu toate cd au subscris (iscdlit) caterisirea lui lt{estorie acestia sh
fie, dup[ socotinfa Sfintului sinod, cu totul strf,ini de preofie ;i sd cadd
d i n t r e a p t d . , - ." : . . ' :. :.,
Canonul prevede, cd toti ierarhii treculi fortnal th hestorianisnr sau
gi numai in curs de trecere, sd fie caterisifi. Prin expl'esia episcopii din
'bparhie,
.":inleleg episcopii din cuprinsul unei mitropolii. iar nu episcopti
ebarhioli iniscnsul hn ci.u se intiebuinfeazd astdzi acest-cuvint. pe'ntru
a designa pe episcopii care se gdsesc in fruntea cite unei eparhii.

CANOI\IUL 3: (OCROTIREA CLERICILOR LOVITI DE NBSTO-

,RIENI)
Iar daci oarecare dintre clericii din fiecare cetate, ori sat (iocali-
tate de la !ari), au fost oprifi de la preofic, de c6tre Nestorie Pi de cdtre
cei impreund cu dinsul pentru cd cugetl drept (pentru inv5litura lor
clreaptd), am indrept6tit :i pe acegtia s[-;i dobindeascS (primeasci) dir-r
nou treapta proprie. Iar.in genere, poruncim ca acei clerici care cugeth
deopotrivi (invald de acorci) cu sinodul ortodox ;i ecumenic sI nrr se
supunl nici de cum ti in nici un chip cpiscopilor care s-au dezbinat'
sau celor care se despart (de Bisericd).
- i'
Canonul bnulea2d toate peclepsele care au fost date de' Nestorie
blericilor ortodocfi $i ii scoate^pe ace$tia cu totul de sub jurisdiclia ori-
iSrui episcop eretic sau schismatic.' tt:
'lt::

CANONUL 4: (OSINDA CLERICILOR TRECUTI LA NESTORIENI)

-, - Iar dacd unii clcrici s-ar rlczhina :i ar. irrdrf,zlri ca. fie aparte
(in.particuiar); fie in obste (in rnqd pu6hc) sE cugete (invg!e) cele ale lui
 5 - ?-nI

Nestorie sau cele ale lui Celestiu, de cXtre Sfintul sinod s-a socotit
cu
dreptate, ca gi ace;tia si fie caterisifi. , L r
. Pedeapsa caterisirii cste previzutii pentru orice cleric care ar nler-
turisi in particular sau in public ereziile iui Nestorie sau ale lui Celestin.
Prin analoqie,dispozifiile acestui canon se aplici tuturor clericilor eretici.

CANONUL 5: (CLERICII I1EARILITATI DE NESTORIENI RAMIN

osiNDrTr)
rar cifi au fost
.-
copii lor, pentru fapte.osinditi -de cdtre sfi'tul sinod sau de cdtre epis-
necuviincioase, ;i acestora in mod necanonic a
incercat sau ar incerca-Ne^storie,dupl nesocotinfa tui in toate, ori cei care
cugetd (invatd) cele ale lui, sE Ie- dea inapoi'comuniunea sau treapta.
am grsit -cu dreptate, ca ei sE fie firi folos (din acestea) pi si ri'iina
nimic mai mult decit caterisifi.
Canonul dispune anularea tuturor a'ctelor drejurisdicfie savirqite de
edtre Nestorie qi de citre adepfii lui in legdturi cu acei clerici care au
fost intr-un fel sau altur condamnafi cie cltre sinoclul ecumenic sau de
cdtre episcopii ortodocEi.

CANONUL 6: (HOTARIRILE CANONICE ALE SINODULUI ECU-

MENIC RAMIN NESTRAMUTATE)

f;iiderea, dacd cineva ar voi si strEmute in orice chip cele ce

s-au_fdeut pentru fiecare la sfintul sinoa cet ai"-ilt"r,'sfintui sinod a
grin$u!! (hotirit) ci daci aceStia ar fi episcopi sau cGrici, sd cadi cu
totul din treapta proprie, iar daci ar fi laici, ,e ri* ur""isi1f
qi!i, neimpreunati, excomunicali). lneimperta-

- Ca.nonul apdrd hotdririle luate in orice privirrfi de cdtre sinodul eare

le-a emis, prevdzind impotriva celor care ar vrea si schirnbe acestc ho-
tdriri pedeapsa caterisirii, in cazul clericilor,
Ei cea a excomunicirii,
in cazul laicilor.

CANONUL 7: (HOTARIRILE DOGMATICE ALE SINOADELOR

ECUMENTCE SA SE TiE PINA LA SrIR$rT)
Dupi ce s-au citit acestea, sfint.l si'od a orinduit (hotarit) ca
- ni-
mrnui sd nu-i fie i'giduit si dea la iveald, sau si scrie, sau sr intoc-
Tel:"n- (alcdtuiasca).."t11credi'f6, afari de aceea care s-a orindui; ih;-
tarit), de citre sfinfii pirinfi, care, impreuni cu Sfintul Duh s-au adu-
nat in cetatea Niceenilor. Iir cei ce inclriznesc, fic si intocmeascd (ai-
cdt-uiasci) o alti credinfi, fie sd o acrucr, sau sd le-o infifigeze (propo-
vEduiascd) celor ce voiesc a se reintoar.ce la cunoa;terei
adeydrllui, fie
cd sint,din pdginisln sau din iurlaisnl sarr <lin or.icefel de erezie. _
a-
ce;tia, daed ar fi episcopi sau clerici, sd fie instr.iinali (sEse lipseascr).epis-
8 III

copii de episcopie ;i clericii de starea clerului; iar daci ar fi laici' sd se

dea anatemei.
Iar daci unii, fie episcopi, fie clerici, fie laici intocmai in ace-
Iagi chip s-ar v!di, fie cugetind, Iie invdtind cele din arltarea (expune-
rea) adusi inainte cle citre presbiterul Harisios despre intruparea Unuia
Niscut Fiul lui Dumnezeu, adic5 spurcatele 9i pidosnicele (condamlatele'
stricatele) invifdturi (dogme) ale lui Nestorie, care au 9i fost doborite,
sd fie supu;i hotbririi sfintului ;i ecumenicului acestui sinod, qi adigd'
a;a' ca episcopul sd fie instriinat (inclepdrtat) de la ep,iscopie.si sd fie
eaterisit, iar clericul deasemeneasi cadd din starea clerului, iar dacd
eineva ar fi laic, gi acesta sd fie dat anatemei, dupi cum s-a zis mai
inainte.
'
(Can. 1 II Ec.; l Trulan; 2 Cartagina)
Canonul prezent confirmd credinla stabilitd de cdtre sinodul de la
Niceea, prevdzind pedeapsa caterisirii impotriva. clericilor care ar in-
cerca sd' o schimbe $i pedeapsa anatemei lmpotriva laicilor care ar in-
drizni sd faci acelaqi lucru.
:
In textul canonului se aminte$te numele presbiterului Harisios,
iiindca acesta printr-o scrisoare adresatd sinodului,, a arltat cI unii
du$mani ai ortodoxiei au alcdtuit o rndrturisire de credinlf noq[' in care
s-au strecurat cu dibdcie ereziile iui Nestorie, pe care el le inEird in scri-
soarea sa.

CANONUL B: (AUTOCEFALIA BISERICII DIN CIPRU)

Preaiubitorul de Dumnezeu episcopul Iligin ;i ceilalfi impreuni
cu dinsul preaiubitori de l)umnezeu episcopi ai eparhiei - (mi-
tropoliei) cipiienilor, Zenon ;i Evagrie. ne-au ficut cunoscttt un lucru
nou s"o"hit, potrivnic (contrar) rinduielilor bisericepti ;i canoanelor sfin-
filor apostoli ;i care primejduie;te (atinge) libert_atea tuturor. Drept a-
ieea, pentru cI suferinfele ob;te;ti au trebuinli de vindecare trrai nlare'
"a .tttll" care ;i aduc stricdciune mai mare qi mai alcs fiindcl nici nu
s-a urmat (observat), vreun obicei tnai vechi, ca episcopul cetlfii Arr-
tiohiei si faci hirotoniile cele din Cipru, dupi curn prin zapise (docu-
mente, scrisori) Fi prin glasurile lor proprii au ardtat (au confirmat) prea-
evlaviogii bir6afi,- care $i-au fdcut aritarea in slintul sinod; intiisti-
titorii sfintelor Liserici din Cipru si aibd putere, fird tulburare 9i fSrd
sild, dupi canoanele cuviogilor pirinfi pi dupd vechiul obicei, sd fie f5-
cute de citre din;ii hirotoniile prea errlavioqilor episcopi.
Aceasta sd se pazeasci (observe) ;i in eelelalte dieceze ;i in epar-
hiile (mitropoiiile) de pretutindeni,
-si incit nici unul dintre prea-i-ubitorii
de Du'mnezdu episcopi nu cuprindd (sI nu apuce) alti eparhie' care
nu a fost mai demult ;i dintru inceput sub sripa lui sau acelor dinain-
tea lui. Iar dac6 cineva a euprins (oelpat) eparhie striini 5i in chip sil-
nic a pus-o sub el (srtb sttipilirr:a lrti), pe aceastasI o dea inapoi (res-
tituie). ca sd nu se calce canoanele pirinfilor ;i nici sub euvint (sub chi-
7

1
I
 76
9rrr{
pul
.satr.pr-efextul)dc lucrare-sfinfitE, si se furi.seze trufia stipinirii Iu.
mepti' ;i si nu trecern cu vederea cr'piercrem
"-d_ p;ft" slorrozenia (ri.
bertatea)- pe care ne-a d6ruit-o noud cu singele
sdu Dornnur 'ostru
Iisus Hristos, Izbtvitorul (Eliber"ior"il tuturir
oamerritor.
-Jfarrrie r s-a prrut,
a$ada'' sfintului pi ecunrenicului sinod, "u ii""u""
sd pizeasci curate ;i nestrimtorate (neatinse), (mitropolie)
drepd;ie care i se cr-
vin ei, de la inceprlt g! de murt, dupi obiceiui
fiecare mitropolit' ingrduinii-1[ur-i'""ea), filil;i; vechime, avind
gurare (siguranta) "a^ il opiiere- (copiire) ca pentru propria rui asi-
"uio" "o-.-uu intocmit (hotrrit).
lar dacd cineva ar inf5fiia " h;;;i;u 'potrivnicd
"uio"- orind'ite acum,
i-s.-a pirut intregului ifint pi-"""-""ie
sinod, ca aceasta sb fie fdri
tdrie.
(Can. 34, 35 Apost.; 6, T I, Ee.;.Z II Ec.; 20, g6,
39 Trutan; g, 73,Zz
Antiohia; 3, 77 Sard.ica)'

*^*.Jr!9"1anfa canonulyiprezentconsti in faptul "a piir$"t'iiiiba,l "..,r,

mentc consacrdautocefaliaBisericiiclin Ciprui ""tocirlii* existentaclin
timpuri vechi si intemeiatd atit pe oti"ui-iiJ-ii-;;";;;;rielile
deEi aeeastd Biserici uste orjunillta canonice.,
oo"" ca o mitropolie. Autocefalia
Bisericit
? fos-t apdratd de epiJcopii ai" cip"ul-il;;;;;ncercdriior Bise-
ricii din Antohia de a-Ei intinde jurisOi";ia asupri
ei.
Nu este insr prima datd cind se consacrd autocefalia
ca principiu ar
organiza{iei bisericeqti, pentru "a .rr forma a" u"to"uiulie
Iiilor' principiul acesta a fost recunoscut prin canonul a mitropo-
prin canonul 6 al sinodului I ecumenic, etc.; 34 apostolic, apoi
iar sub fo'nr de autocefalie
a unitdtilor mai ntari bisericesti. care erau diecezele.
prin canonul 2 al sinodr,rlui II ecumcnic. Dar prirrcipiLLi u tnot cunoscute
gdlea aplicare numai la unitafile bisericegti a"to".*otini ;;_;l
u-i"tiil, "iii iu unere uni-
tdfi mai mici, ca cere
.episcopito, fent"u ci Biserica vlche cunoagte nrr
tumai- episcopii ri mitropoiii autonome, ci Ei "pir"opii qi ,'itr:opoiii
autocefale.
In afard de autocefalia Bisericii di-n cipru, canonul
nu mai consagpi
$i autocefalia cliecezelor qi a tuturor "nto"tuit!--ilrilr"ri"Iii, devenind ast-
fel. reprezentativ pentru definirea iutocefaliei-i" g-"i"".
Totodati callo_
nui infiereazi spiritur iaic de care ar fi animafi unii ierartri,
conclarnnl
incercarea acestora de a proceda dupi tu"[oa"tu-f;-i;r"d$ti 5i
bisericeascE i" ;i;f;
In fine sc relevd importanfa obiceiului pentru dreptr-rlrri..,.r-i,,,':c.
- '
cunoscindu-i*seputere de lcqe. re-
','
;rb"'
!.+tioxul 9.-(II'-IrARIIrINU poT DEr\rrsIoNADrrclT ix caz
FORTAMAJORA)
se eurine nrai.aresca, potrivit s_criptul.ii
celei insufrate 1i'spirate)
de Dumnezeu calc zice: ,,Fi totul cu chibz.uinf6,. (t;o;;;;n),
prin sorfi sprc sfinta slujire, sd clribzuiasci cei ri^eluifi,
cu toat6 hrarea a'rinte
(cumpdtatea, acrivia) asupra tuturor ceror ce
treubia si Ic facd. pen_
tru ci se ajunge, ea cei care doresc sd vieluiasca']"
"."rt iel sa-;i ie-

*
9 III

meluiascd in nidejdea buni cele ale lor, ;i sd fie du;i ca purtafi de vint
in cele dupd dorinla lor. $i mult adevir cuprinde cuvintul acesta. Dar
c'iteotlati se intimpla, ci vreo durere sfi.5ietoare ;i de nosuferit abituti
asupra minlii, o tulburl grozav pi o intoarce de la cbutarea celor tre-
buitoarg gi o inrpinge si priveascd ceva (considere) ca fiind dintre cele
folositoale, ceea ce din lire este dimpotriv5. Ceva de felul acesta am vf,-
zut noi cI a pitinrit gi prea evlaviosul ;i prea cinstitorul de Dumnezeu
episcop Eustatie. Cdci acesta, dupi ce a fost hirotonit, precutll se mdr-
turise;te, in nrod canonic, a fost tulburat, dupd curn spune el, de cltre
oarecare ;i impins in irnprejuriri nealteptatc; apoi, din prea multi ne-
Irrcrare ajungincl neindeminatic sd facb fafd grijitor care i-au fost im-
puse, cu toati cd putca sf, respingd defiimirile din partea celor ce s-au
riclicat asupra lui, totu$i, nu gtim in ce chip, a adus (prezentat) scrisoare
de alizicete (demisie). Dar trebrtia, ca odati ee i s-a inct'eclinlat purtarea
de griji prpoteasce, si o fie (poarte) cu tdrie sufleteascl ;i astfel si in-
frunte ostenelile ;i sd indure (suporte) sudorile cele ce vor fi rispli-
tite. Dar pentru ci s-a aritat odati pe sine nepdsdtor, pbtinrind aceasta
mai mult din nelucrare de cit din delSsaresau lene, cucernicia voastrl de
nevoie a hirotonit pe prea evlaviosul. gi prea cinstitorul de Duurnezeu
fratele 9i impreund episcopul nostru Teodor, ca sd poarte grija Bisericii:
cdci nu era cu cale ca ea sE rimini vdduvi ;i si petreacd firi cirmui-
tor oile Mintuitorului. Dar fiindcl a venit la noi plingind, nu pentru ce-
tate si nici pentru BiseficE pricindu-se (certindu-se) cu amintitul, prca
cinstitorul de Dumnezeu episcop Teodor, ci doar cerind cinstea ;i nu-
mele de episcop, cu tolii ne-am unit cu durerea bitrinului, socotind la-
crimile lui ca fiind de obgte (ale noastre comune), ne-aln grdbit sX afl5m
dacd numitul a fost supus caterisirii dupi lege, sau dacd a fost numai
dovedit de oarecare abateri, de citre cei ce ii birfeau renurnele siu.
$i intr-adevir, am aflat cd el nu a sivirgit nimic de acest fel, ci cI mai
curind abzicerea (demisia) i s-a socotit ca vini (in loc de vinl).
Drept aceea, noi nu prihtrnim nici pe cucernicia voastrS, pentru c5,
dupi trebuin!tr, afi a;ezat in locul Iui pe amintitul, prea evlaviosul epis-
cop Teodor. De aceea, neurmirind a certa aspru nelucrarea acestui trir-
bat, se cade ca mai degrabi si-l miluirn pe bdtrinul care este ;i in afara
cc'tir{ii care l-a niscut (1-a adus) pe cl, ;i care se afl5 de o vreme atit de
indelungati departe de silaqurile pirinte;ti, * am gdsit ci este cu drep-
tate gi am orinduit (hotarit) fird nici o impotrivire (opoziiie), ca,el s5
aibd ;i numele ;i cinstea gi impirti;irea de episcop; astfel insd, ca el
sd nu hirotoneasc5, nici ocupind biserica si liturghiseasci din proprie
stipinire - gi, sau impreund poftit, sau ingdduindu-i-se, de s-ar in-
timpla (potrivi), de cdtre vreun frate gi impreun6 episcop, dupi indem-
nul liuntric ,si dupd dragostea cea intru Ifristos. Iar dacl vefi chibzui
ceva mai folositor cu pririre la el, fie in viitor, fie dupi aceea, va place
$i ace.stuisfint sinod. ,t{ ,t.r"rujt
(Can. 76 I-II; 10 Petru Aleranclrinul; 2, 3 Cirh Ateranclriiilt)

it
!
I

I
 r.2IV

_ Textul prezenl este extras dintr:o scrisoare pe care sinodul al trei,

lea ecumenic a trimis-o sinodului mitropolitan diir pamfilia, in iegiturd
cu Eustatie, Iostul mitropolit al eparhiei pamfilia. EI nu'conteiza de
fapt ca'al noudlea canon aI sinodului III ecumenic, care in toate colec-
tiile numdri numai ,opt canoane, dar ocupindu-se de un caz a cdrui re-
zolvare poate servi drept norrnd pentru cizuri analoage, l-am adaugat,ta
acest loc.
Dupa cum se gtie, demisia din scaun este interzisd episcopilor qi se
-ca
sancfioneazd cu caterisirea, dar scrisoarea prezentd aratd ei poaie fi
admisi in cazuri de- for{d maiord. Astfel, in cazui mitropolitutui bustitie
al Pamfiliei, care fusese caterisit in urma demisiei, iinodut ecumenic
gdsind demisia determinatd de for{i majord, hotdrdEte sd se revind asu-
pra caterisirii, ldsind insd la aprecicrea sinodului mitropotitan respectiv
felul in care urmeazd a i se da o intrebuinfare corespunzdtoaremitro-
politului reabilitat.
Aceastd hotdrire a sinodului III ecumenic mai este importanti $i
pent-rq fqntql cd respectd autocefalia unei mitropolii, in cazi:l concret,
a celei din Pamfilia. fr

't |ttt

SINODUL IV ECUittENIC DE LA CALCEDON (.r51) ,i IUJ

-ii r

CANONUL 1: (INTARIREA CANOANELOR PRIMELOR TREI SI-

. NOADE ECUMENTCE)
Arn gxsit cn e.stq.cu dreptate (bine) si se
fie ca'oa'cre a;ezate de
citre sfinfii Pnrinfi la liecare sinoelde ptna acum.
(Can.2 TruI.; 1,VII Ec.; 7 Cartagina) j
Prin canonul prezent se confirrni gi se men[in in vigoare toate
canoanele celor trei sinoade ecumenice anterioare de ia NiceEa, Constan-
tinopol 9i Efes. Nu se 1;oate presupune ci ar fi vorba si de'canoanele
sinoadclor particulare, destul de numeroase; care s-au finut pinii la acea
datd, pentru cd pe de ,o parte, acestea nu sint amintite in mod expres;
iar pe d e altd parte chiar cu o suti de ani mai tirziu, impdratul Jisti-
nian prin Novela 131 capitolul 1 (an 545) recunoagte ca iivind puterea
legilor de stat numai canoanele sinoadelor ecumenice care -s-Lrtin^ut pina
in vrenlea lui, adici a primelor patru sinoade ecumenice.

CANONUL 2: (OSINDA SIMONIEI) 'r'i'x?*'r J eb r(' ij

;i:'
Dacd 'reun episcop
-ar srvir;i hirotonia pentru bani ;i ar cobori
intre lucrurile de vinzare harur care nu .se vi.ie, 5i ar hiroior.i ,,pir*p
ori horepiscop, ori presbiteri, ori diaconi, ori pe altcineva dintre aceii
cat.e se numirS in cler, sau pentru bani ar inainta (ar institr-ri,
ar rinauil
3IV 7S

econom sau ecdic (apdritor, avocat bisericesc) sau paramonar sau pe

oricine din cler (din rindul slujbagilor bisericeqti) pentru ciptig ru;inos
pe seanu sa, cel dovedit ci a fleut aceasta sd se primejduiasci in pri-
vinla propriei sale trepte (spi1c), iar cel hirotonit si rru aibi rrici un fo-
los din hirotonia sau inaintarea aceea din ncgo!; ci si fie striin de vred-
nicia sau de slujba pe care a dobindit-o prin bani. Iar dacl cineva s-ar
vidi (ar apdrea) ca mijlocitor in astfel de apucdturi (afaceri) rupinoase
gi nelegiuite (neingdduite), si cadi ;i acesta din treapta sa, daci ar fi
cleric, iar daci ar fi laic sau cilugir (trSind ciltrgdregte), si fie dat ana-
temei.
( C a n . 2 9 A p o s t . ;2 2 , 2 3 T r u l a n ; 4 , 5 , 7 5 , 1 9 V I I E c . ; 1 2 L a o d i c e e a ;
2 Sardica; 90 ltasile cel ilIare; Scrisourea pastorald"a lui Cilrcnadie; Scri-
soqres pastoralii a lui Tarasie)
Canonul pedepsegtesimonia, adicd vinzarea celor sfinte pentru bani,
asimilind cu simonia orice trafic cu funcfiuni bisericegti, chiar Ei acelea
care nu sint legate de starea clericala. Ca atare cste socotitd $i vinzarea
funcfiunii de econom, de ecdic sau de avocat bisericesc,de paramonar, etc.
Prin econom se infelege administratorul general al averii episco-
pale, care se alege de obicei dintre clerici, dar poate fi gi laic. El cores-
punde consilierului cconomic de astiizi. Prin ecdic sau avocat bisericesc
se infelege jurist-consultul sau dcfensorul sau apiritorul intereselor
bisericegti, care indeplinea nu numai func{iunea de avocat propriu-zis,
ci $i aceea de chestor al Bisericii. Prin horepiscop se infelege un episcop
vicar al episcopului epaririot. Acesta nu rezidd in cetate, ci ia {ard, de
unde i s-a tras Ei numele de horepiscop - episcop dc tar5, $i el avea
nuurai jurisdictia pe care i-o conferea episcopul eparhiot. Prin paramo-
nar se intelege administratorul bunurilor bisericeEti, deosebit de econom
sau de clerici. Ei aveau in griia lui cu deosebire aqezdmintele de asis-
ten{i sociald ale Bisericii, ca Xenodohiile, Nosocomiile, etc. (Vezi Indru-
mitor canonic gi Indicele tematic bibliografic.)
r A"
i._
!;' CANONUL 3: (SE OPIrE$TB TNDELETNICIREA CU TREBaIRI
INCOMPATIBILE CU STAREA CLERICI\LA)
A venit la Sfintul Sinod (la cunogtinta Sfintutui Sinod) cir oa-
recari dintre cei cuprin;i (inclu;i) in cler, se lac arenda;i ai averilor str.i-
ine pentru cigtig ru;inos ;i se incleletnicesc crr treburi (afaceri) lume;ti,
apoi, lenevindu-se in slujirea lui Dumnezeu ;i alergind prin casele oa-
menilor, din iubire de argint iau asnpra lor ;i minuirea (administrarear)
de averi. De aceea,sfintul gi marele sinod a orinduit (hotdrit) ca de acum
inainte nimeni, nici episcopul, nici clcricul, nici monahul, si nu ia in
arendi averi, nici si se vire (ar:restece)pe sine in chivernisirea (aclmi-
nistrarea) lucrurilor lume;ti, afari numai dacd ar fi chernat cumva dupi
legi Ia epitropia de neinl5turat (obligatorie) a nevirstnicilor (nrinorilor),
sau daci episcopul cetdfii l-ar rindui si poarte grija lucrurilor bise-
rice;ti sau a orfanilor sau vSduvelor neajutorate sau a persoanelor care
 4IV

mai ales au trebuintd de^ajutor bisericesc pentru frica rui Dumnez.eui

Iar dacd cine\.a de acum inainte ar incerea;a.;i;;-;;ie-rir"airil"'trrJ,
tdrite), unul ca acela si se supun.i pedepserorbisericesti.
(Can. 20,81, 83 Apo,t.; Z IV Ec.; I0 Vn Ec; 16 Ctntagina;
11 I_II)
Canonul ()pregte clerul de la o seami de indeletniciri socotite in-
conrpatibile cu starea clericald sau cu misiunea preofeascdin genere.
opreliptea se referii in special la indeletnicirea * ti"rr"ii r"mlEti-a"t"i
rninatc de dorin{. dc cigtig ruqinos sau iubirea de argin{i. Dintre
. -cle
acestea totuqi se exccpteazd epitropia minorilor la caie e:.ari ourigili
prin legi de stat to{i cetafenii romani, iar dispozitiile acestor legi,
"u'"o'-
nu] le resprectaintocmai, fiindcir Biserica adbptasr: fald de stat o ati_
tudine loiala.
In canon se mai amintegte ca episcopul poate sd dea in sarcina
cleric.ilor qi purtdri dc. grijd rumeqti, atunci bind'acesteu ,i"i1f"" fol;;;i
Bisericii, Ei anume, cind ele se referd fie ra lucruri bisericeEti,
fie ra
asistenfa orfanilor, vdduvelor sau a altor persoun" """" ar
avea nevoie
de aiutor din partea Bisericii. prin urmare, episcopul, in calitatea tui
ae
ocirmuitor aI eparhiei poate ingddui gi indeletnicirea lnor clerici cu tre-
buri iumegti, dacd aceastaar fi in interesul Bisericii.
In vremea vectle, Biserica in-tre{inea o seamd de institufii sociaie in
care se asigura celc necesare orfanilor, vdduvelor, copiilor'abandonati.
bolnavilor, cdldtorilor, etc. (vezi: Incliccre tematic-qi 6iuuogritioy.----'-'

CANONUL T: (MONAHII SE SUPUN JURISDICTIEI iERARHIEI

BrsERrc]t$Tr)
cei care cu ade:drat gi fnrr prihani- (cura!i) petrec viala cea singura-
|egx Jmpryhald), sd fie invrednicifi- de ciristea'cii,enitd. odi fii"J"a'r"ii,
lolosind -chip-ul,monahal cu fifi-rnicie, tulb'ri bisericile gi treburile-si-Si po-
litice, pribegind cu gepisare prin cetdfi, ba purtindo-"L .o ginaU
intemeieze lor gi mlnisliri, s-a pdrut' (sinodului; "i ,ri-".ri qi niciieri
sd nu zideziscd sau sd ridice mdnistire'sau cas6 de rugi
invoirea episcopului cetnfii. lUisericay iara
far cei care triiesc I'ia!-a monahali fie in vreo cetate, fie la
si se supuni-episcopului;i iE pizeasci linigtea;i sd peireaci'umii !ari,in
post ,si rugiciune, rSminind neincetat in locurile in cire au
fost. rindu-
ifi,' sd nu tulbure niei. treburile (lucrurile) bisericepti, "i"i cete
ate vielii
ob$te;ti (lu,meEti), nici sd nu se amestecb in ele p6risindu-9i rndndsii-
rlle lor' frrd numai dacr ar fi rintruifi de citre episcopul cetifii, pen-
tru vreo trebuin!5 urgenti (arzdtoare). rar in m5nistiri si- nu se
primeascd nici un'sclav irool pimtru-a se face monah, firi invoirea
st6-
pinului siu.,rar cel ce ar cdica aceastd orinduire (hotdrire)
a noastri,
orinduirn sr fie afurisit (excomunicat), pentru ca sr'nu se huleascd
nu-
rnele lui Durnnezeu. Iar episcopul cetilii trebuie si poarte grijr
tre-
buitoare rninistirilor. .: :

.,., ._ (9on; 82 Ap_ost.;-?4IVEc.; 40-4g,BS'Truttut;1?-21 VII Ec.:3 Gangrci;

6 i ( - u r t a g i n a i1 , - 7 ,I - I l ) , " . . . r ; .; '
5.6rv

.. Prin eanonul prezent se r.eglementeazE pentru prima datd -in linod

Iegal, printr-o hotlrire a unui sinod ecumenic Si in genere printr-url
canon valabil ,in intreaga l3iserici - raporturile dintre starea monahalS
Si dintre autoritatea bisericeascd,in sensul cd monahismtil este subordo-
4at episcopilor.
Se dispune ca monahii sd trdiascd in conformitate cu pravilele' Ior,
sd :nu vagaboncleze,sd nu sc amestece in afacerile bisericeqti sau lu-
meqti, ci sA rdrnind neincetat in locurile in care s-au)retras, apoi ca.ni-
meni se nu ridice vreo mdndstire fdri aprobarea.episcopilor, etc'
. De fapt, pind: la acea datd, monarhismul reprezenta o societate reli'
gioasd-mistica particulari, adicl neincadratd in corpul organizat al Bise'
ricii. Deqi monahismul iqi avea iegile lui, acestea nu erau privite ca legi
bisericegti, pentru cd nici nu erau de fapt decit legi aparte ale unei so-
eietafi particulare. l
' Ecumenic d[ cinstea cuveniti monahismului, dar il
Sinodul IV ii
gi supune integral jurisdic{iei autorit5{ii biserice,sti:
Canonul mai cuprindc' 9i dispozitia ca nici un sclav sd nu fie prl'
r,nit in rrrindstire fdrd invoirea stapinului sdu, nortnd care nu. trebuie
in{eieasd in sensul cd Biserica gi-ar fi in-suqit institulia sclaviei, ci nu-
mai cd ea a linut si respecte legile orinduirii sociale qi de stat din
epgca reslrcctivd.

' CANONUL 5: (SE OPRE$TE TRANSFERAREA CLERULUI)

. '. In privinfa episcopilori sau clericilor care umbli din cetate in-,ge-
tate, s-a pirut ci trebuie s5 aibi tirie (vigoare) canoanele care au fost
a;ezate de sfinfii Pirinfi in privinfa aceasta.
'
( C a n , .1 4 , 7 5 A p o s t . ; 7 5 , 7 6 I E c ; 7 0 , 2 0 , 2 3 M c . ; 17,78 Trur,an;
73,21 Antiohia; 75,76 Sardica; 54,90 Cartagina)
'
Prqzentul canon confinni clispozi{iile canoauelor 14 Ei 15 aposto-
Iice ,si ale canoanelor 15 Si 16 I ecumenic $i ale can. 2, II ecumenic, prln
care'se interzice transferarea episcopilor 9i clericilor de la o biserici la
alta sau dintr-o cetatc in aita.
, Numai cazurile de forfd majord sau interesele superioare biseri-
cegti, dupd cum se vede din alte canoane, pot legitima transferarea epis-
copilor $i a preotilor.

6: (SE OPRE$TE FIIROTONIA FARA DESTINATIE)

. CANONUL
:
Nimeni si nu fie hirotonit fird sorocire (destinalie, absolut fdrl
legiturl, legat de vreun loc), nici presbiterul, nici diaconul' nici altcineva
oaiecare din starea bisericeasci (clericali); numai daci cel ce: se hiroto-
negte va fi anume sorocit (destinat) pentru biserica unei cetdfi sau a unui
sat,rsau altarului (sanctuarului) unui mucenic (martir), sau min6stiri. Iar
in privinfa celor hirotonifi fdrd soroace (destinalie), sfintul sinod a orin-

't

t
I
 82
ltv

duit. (hotdrit), ca o astfel de hirotesie (hirotonie) str fie firi tlrle

niclieri sr nu poati slrrji (lucra) spre ocara celui ce i-a hirotonit. ;i ca

(Can. 15 Apost.: 15, 16 I Ec; 73 Neocezareea)

Canonul interzice hirotoniiie zise absolute, aclicd ieird sorocire $au
destinafie, Dcntru mr:tivul e:i drrpi invdfdtura bisericii, taina hirotoniei
se adrninistreazd numai celui ct' are sit .serveascdBiserica intr-un anu-
mit loc, h anumit altar, care era indicat cu ocazia hirotoniei. l,"gai"ra
care. s.-,stabile;te prin hirotonie intrc mrl ce primegte aceast:i sfinta tai-
nd gi airarul la care.urmeazii sa slujeascd,este considerati ca inclisoiubiia,
qi ca atarc, ea trebuie ardtati precis cu ocazia hirotoniei.
llinduiala ace;rsta striivecire nu se mai obser','alpretutindeni, ci
pentru a putea facc fafd nevoilor bisericqti, se procedeazir la hirot6nia
clericilor pe hramul catedralelor, adicd cu de.stinatriade a sluji la altarul
catedralelor episcopale, pentru ca cei irirotoni{i astfel sa poati fi rindui{i
la olicare dintre altarele clin cuprinsul unei eparhii, socoiindu-re hramul
Biseri^cii,catedralec:rintiiulhramalfiecirei.Bisc-ricic1inepirhie
In textui canonului se foloseEtealaturi de cuvintul hiriotonieqi cu-
vintul hirotesie in acelaqi inleles de hirotonie, ceea ce doveclegteci la acea
datd (anr-rl{51) ambele cuvinte erau folosite ii acelasiinteles.
Dtl ilsamence, pe linga bisericiie din orage, site ;i mdnilstir.i, sint
amintitc si sanctuarele martirilor, aclic'i bisericile sau altarele riciicate
pe nrormintele maltirilor sau pe locurile unde ace;;tiaau suferit moalte
martiric5, fapt care dovecle;te ca martirii se bucurau dc un cult special,
clrnoscLrtin intreaga Biserica. 1'otuqi, in vremea aceea insii nu se-gene_
laliziise rinduiirla ca la nltarele tuturor bisericilor sa fie a$ezate moagre
sau oscmite cle ale marlirilor.

..jri. , C{ITONUL.T; (CINUL PII,EOTESCSi CLL CTALUC_.\IIISCSA NU

'
I.\ SI-Lj.lllr\ LU\,IllASC.\)
A'r hotirit (orinduit), ca cei ce au fost rostuifi (a5eza!i), odati in
cler, precurn gi rrronahii, si nu intre nici in o&stc, nici'irr dregitorie lu_
measci; iar dacd ar indrrzni aceasta pi nu s-ar pocii, incit s]d se rein-
toarcii la aceea ce nrai intii au ales pentru l)umnez.eu,sd fie dali anatemei.
(Can. 6, 20,8j, q3 ATtost.;3, 16 ll/ Ec; 21 1'rttlan; 10. Vll Ec.; 16
Clartagitta;11 sin. l-ll)
canonul stabile;te incompatibilitatea intre serviciui pe care il in-
dcplinesc clericii 5i monahii $i irltre serviciul in oaste satl in orice dre-
ertorie lurnea.sci, previzind pedeapsa anatemei pentru cei ce ar parasi
starcl clericali sau cca monahala gi ar intra in oaste sau in dregitorie
civilii.
In generc este interzisi demisia clin cler ca gi pdrasirea monahis-
mului, dar pe lingd funcfiunile laice incompatibile iu starea clericali,
exisr.rt5i astfel de iuncfiuni care nu pot fi con"siderateca incornpatibile
cu aceastd stare gi pentru care autoritatea bisericeascd a acordat intot-
deauna dezlefare de la canoane, pentrtr unii clerici san nronahi. ,ri
8.9IV

CANONUL B: (ORICE CLBRIC SA FIE SUB JURISDICTIA UNUI

EPISCOP)
Clericii ayezdnrintelor (azilurilor) pentru sdraci $i ai m6ndstiriior
;i ai altarelor mucenicilor (sanctuarele martirilor), sd rimind sub'cir-
muirea (jurisdiclia, ascultarea) episcopilor ce sint in fiecare cetate' dup6
predania (tradilia) sfinfilor Pdrinfi, pi sI nu se tragi (sustragi) cu tru-
fie de sub oblSduirea episcopului propriu. Iar cei ce indriznesc sd rds:
toarne o astfel de tocmire (orinduire) in orice chip, 9i cei ce nu sint
supqi propriului lor cpiscop, daci ar fi clerici s[ fie supu;i pedepselor
'canoanelor,
iar daci ar fi monahi sau mireni (laici), si fie afurisi{i (ex-
comunicali).
(Can. 75,i6'l Ec;; 6, 10 IV Ec.)
Canonul dispune ca nu numai clericii slujitori ai Bisericilo" sau
comunitdtilor biseriiegti obiqnuite, ci qi ciericii mdndstiriior s.i ai altor
institutii sau agezlminte bisericeEti, si fie supu.li jurisdic{iei episcopului
local. Frin aceasta se stabileqte principiul, ca toti clericii din cuprinsul
unei cparhii trebuie sd. se gdseascdsub jurisdiclia episcopului cirmuitor
al eparhiei respective. Mai mult, se rinduiegte ca gi monahii qi laicii an-
gajat^r
- - in serviciul bisericesc, sd fie_supuq! aceleiaqi.jurisdic{ii episcopale.
, in acest canon se amintesc azilurile de sdraci (ptohia) ca aEezdminte
biserice$ti deservite de clerici. Zonara 9i Balsamon in cotnentarul la acest
canon, amintesc pe lingS'azilurile de bdtrini fi celelalte aEezdmintesau
institutii de asiitenld ,sociald pe care le intrelinea odinioard Biserica,
ba chiar qi in timpul lor $i anume, in primul rind orfanotrofiile Ei hiro-
comiile, adicii orfelinatele 9i azilele pentru vdduve'
,,,
CANONUL 9; (SE RTNDUIESC INSTANTELE DE JUDECATA
BISERICEASCA)
Dac6 vreun cleric are pricin5 (vreun litigiu) cu alt cleric, s6 nu lase
pe episcopul slu propriu si si alerge la jutlecltorii lumepti' ci mai intii
si se cerceteze treaba (chestiunea, cauza) de cStre episcopul sdu propriu'
sau, cu invoirea aceluiagi episcop, de cbtre aceia pe care i-ar voi amin-
doui pdrfile sI se intocmeasci (stabileascd) cele ale dreptdfii (sd se faca
judecata). Iar dacd cinet'a ar purcede (proceda) itnpotriva acesttira, si
se supuni cercetirilor (pedepselor)canonice.
Iar daci vreun cleric are pricini (litigiu) cu episcopul siu propriu
sau ;i cu un alt episcop, sd se judece de cdtre sinodul eparhiei (mitro-
poliei). Iar daci un episcop sau cleric ar avea neinlelegerc cu mitropoli-
tul aceleia;i eparhii (mitropolii), si fie luat (solicitat judecdtor) exarhul
diecezei sau scaunul irnpirdtegtei cetifi a Constantinopolului; pi de citre
acestasd se judece.
'
lcon:74,75 Apost.;6 I Ec; 6 II Ee.i 77,79, ?1,28 -IY Eg'; 8 TrulaS;
14.;75, Z0 lntiottiai EO taoaiceea; 4 Surdica; 8, 70, 77, 72, 75, 78, 79, 59,
104,707, L28, 129, 130, 732 Cartaging) ij

I
I
I
1
 r0 Iv

Dupd eum era Ei-

firesc, canonul ii indrumi pe clerici, intii sd-si
caute a-qi solufiona litigiile in fafa instanfelor biseiice;ti, iar nu in fali
instanfelor eiviie, - in a ciror alcatuire se rnai giseau in vremea aceea
incf, dp-stuipdgini, - si stabileEte ca primi instan[ti bisericeascd.pe enis-
gopul de care {inea fiecare cleric. Episcopul are insii. latituclindi cj sa
ingiduie judecarea litigiilor dintre clerici gi de c6tre persoane asupra cd-
rora cad de acord pdrlile care se gisesc in litigiu.
PenLru litigiils dipt5e clerici gi episcopi, canonul stabileqte ca in-
stanfd sinodul mitropoliei, iar pentru litig.iul pe care vreun episcop sau
cleric l-ar avea cu vreun mitropolit, sta6ilegte dreptul de a ie "?"esa
exairului diecezei respective sau patriarhului de Constantinopof, fri"!i"-
feles nu persoanelor acestora,ci sinoadelor lor.
In textul canonului, mitropolia se cheami eparhie, iar
i:rin diecezi
se in{elege, ,aga precum am vdzut, o unitate biseiiceascd adririnistrativi,
bare_cuprin{e mai multe mitropolii de pe teritoriul urrli ai"""r. "ii;ir*i
adicd o subdiviziune a prefecturilor.

CANONUL 10: (CLERTCII SA LOCUIASCA IN LOCALITATEA

UNDE SLU.iESC)
Si nu fie inglduit ca un cleric sI se nunlere deodati la bisericile
a doui cetSfi, adici Ia aceea pentru care de Ia inceput s-a hirotonit si
la aceeala care a fugit fircgte ca la una rnai rnare, - din pofti dupi slavl
departi. Iar cei ce ar iace aceasta,sd lie alezafi iara;i (reptirsi)la tiserici
lor, la care de Ia inceput au fost hirotonifi gi' nurrrai i"ojo'"1e iiri""r"E
Iar dacl cineva ar fi fost transferat de la o biserici la alta, acela
str nu aibl nici o irnpdrti;it'e Ia treburile bisericii celei dintii ru" fo o"u-
lea. ale altarelor
.(sanctuarelor) martirilor sau ale agczimintelor (aziluri_
lor) pcntru srracl sau pentru prirnirea striinilor care (iin) se gds;escsub
acea (Bisericd). Iar cei ce ar intlrizni, ca dupi oriniuirea
lhotarirea)
aeestui mare ;i ecumenic sinod, str faci cer,a dintre cele caie au fosi
acunr oprite (interzise), a orintluit (hotririt) sfintul sinorl sI cadi, lin pro-
pria lor treapt6.

.(Can, 15 Apost.; IJ, t6 I Ec.; S, Z0, ZS Mc.; ' tZ,lgTrulan,lSVII

Ec.; 3 Arltiohia; 75, 76,19 Sordfca,.54, gA Cartagirn)

ghs.,S-e intelzice-.crtorice cleric si func{ioneze simultan la doui Biserici,

lmpunindu-se obliga{ia sd se respecte dreptul fieciiruia numai la slujirea
fi achninistrarcaunei singure Biscrici. in textul carionulul sint amintite
cu numele lor obiSnuite de ptohia-azilurile de sdraci ..siapoi Xenoclohia
; azilurilc de striiini sau casele pentru primirea striinilor,
ca clepinzind
clc cite o Biserici. ln veacul v numirul alezrmintelor de acest fel era
foarte mare. Ele indeplineau o misiune foartq importantd qi religioasi
;i
de asistenfd sociald sub condueerea Bisericii de aceea insugi canoanele
sinodului IV ecumenic le pomenescmai des.
11-13IV

CANONUL 11: (CARIILE SAU EPISTOLELE CANONICE)

Am orinduit (hotdrit), ca to{i siracii ;i cei care au trebuinfi <teaju-
toare si c6litoreascE, dupi ispitire (gi verificare), cu scrisori 5i adici nu-
nrai cu scrisori biserice;ti de pace, nu cu scrisori dp recotnandare (dc
incredinfarc), pentru cd scrisorile de recomandare se cade str se dea nu-
mai fefelor (persoar:elor)care stau sub bdnuiald.
(Can. 72t 13,32,33 Apost..'13 IV Ec; 17 Trulan; 6, ?,8, l7'Antio'
hio; 41,42 Laodiceea;7, 8,9, Sardica;23, 106 Cartagina)
Se stabileqte rinduiala ca a$a zisele scrisori de recomandare, cu care
cildtoreau cregtinii dintr-un loc intr-altul, sd se dea numai persoanelor
care s-ar gisi sub vreo binuiald, pentru a se arita cd sint inafard de bi-
nuialS. Se'mai amintesc qi scrisorile de pace care se dddeau in primul
rind celor lipsifi, dac5 trebuia si cdl5toreasci diutr-un loC intr-altul. duiri
ajutor.

CANONUL 12: (/\LCATUIRILE BISERICE$TI SA NU SB SCHIM-

BE PRIN INTET{VENTIE LA PUTBREA LUMEASCA)
' A venlt (la cuno$tinta noastri), cd inrpotriva aqezlmintelor (legilor)
bisericegti, alergind la stipiniri, au t[iat in doud o eparhie (rnitropo]ie)
prin act inrpdrtrtesc (rescript, carte impdriteasc6), a9a incit din aceastl
pricind sint doi mitropolili in aceeaqi eparhie (mitropolie). Drcpt aceea'
sfintul sinod a orinduit (hotirit), ca de aeum inainte si nu se ruai in-
drizneasci nimic de acest fel de cltre vreun episcop, iar eel ce va in-
cerca (intreprinde) un lucru ca acesta, sd cadi din treapta (spita) sa. fnr
cetlfile cite s-au gi cinstit (onorat) cu numele de rnitropolie prin scri-
sori (rescripte, cdrfi) impEritesti, precum ;i episcopul care ocirmuie;te
acea Biserici, si se bucure (bcneficieze) numai de cinste, pistrindu-se
adici pe seama adevdratei mitropolii drepturile ei proprii.
( C A N . 3 4 A p o s t . ;6 , 7 I E c , ; 2 , 3 I I E c ; 8 I I I E c ; 2 S I V E e . ; 3 6 , 3 9
Trulan)
' , Canonul interzice impdrlirea rnitropoliilor, Ei in genere modifiearea
teritoriilor unitirtilor biserice$ti numai prin hotiriri irnpdriteqti, adici
prin mdsttri unilateral luate de stat. De asemenea,dispttne, ca i! cazurile
in care s-a procedat astfei, mitropolia cea noud, adici unitatea bisericea-
cii nou infiin{at5, ca qi ierarfiul din fruntea ei. si-$i pdstreze numai nu-
mele sau cinstea, pe cind drepturilg sd le exercite vechea unitate din
care s-a desprins, precltm Si intiistdtdtorul ei'

CANONUL 13: (CARTILE CANONICE ALE CLEITULUI)

Clericii striini gi necunoscufi, si nrt slujeasci nicidecum gi ni-
ciieri irr altii cetate, firir scrisori de recomandarc (incredinlare) de la
episcoprrl lor propriu.
(Can. 12,13, 32,33 Apost.; 11 IV Ec.; 17 Tralan)

i!

I
 ltl. '15 I\r

scrisririle de recomanilare pomenite in acest.canon"sint ceea ce noi

nulnim cdr[ile canonice, adicd documente oficiale prin care se certificd
calitatea clericilor care trec dintr-o eparhie intr-aita, 'preofia
precum gi cd nu
s-int opri{i de la cele sfinte sau pedcpsiti, ci cd au lubritoare.

CANONUL 14: (CASATORIA CLERULUT INI|ERIOIT)

' "' De vreme ce,in unele eyqrhii (mitropolii) se permite citefilor (lec-
cinti-re-1itorsd se cisdtoreascx 19'ioupa hirotesie) sfi;tui si;;
!"ljg"),;i.
a o.rlnduit
-(hotaiit) s5- nu fie ingiduit vreunuia dintre acegtia sd ia fe-
meie eterodoxS. Iar cei ce dintr-o astfel de cdsdtorie au gi dobindit copii,
dadd-nu au apucat si-i'boteze ru "".,ri"i'ir"-".i;er"riti"'dintr-i,rgii, si-i
a{.gci pe acegtis Ia impreunarea cu soboruicuur"r Cir"i.icd (in comuni.r-
-nea--Bisericii'sobprniceqti),iar daci nu i-au botezat, sE nu poatd (sE nu
permis)
lg.lt_g
sarorre cu eretic.s5-i boteze pe ace,stiaIa eretici, si nici sa-i rise ipl; fel
ori cu iudeu ori cu prgin, decit nunrai dacf fali
lper_
so.qna)gare vrea sr- se lege (prin cdsdtorie) cu celrortodox, va figddui rpro-
mrte) ca va trece la credinfa ortodoxi. Iar daci cineva ar c6lca aceast5 -"-"--
orinduire (hotirire) a sfintului sinorl, sn fie srrpus
rr"a"pr"i1";i;,,.
'Cartagi,na)
27
ln unele Biserici (mitropolii) s-a incercat, duld curn obscr.\z it zoiara
Ei Balsamon, l- a se opri cisdtoria citelilor 6i cintire[ilor clupir hirotesie,
fireqte sub influen{a unor pdreri rigorisie conclamnate'deBiserici. A"""s-
.ta ople^ligte,n! e luatd in considerare, menfinindu-se rinduiala generali
(can. 26 apost.) care le permite casitoiia
Ei dupa triroteiie. canoirui prc-
vede totuqi -opre_ligteade a se cisdtori atit ei cii 9i copiii lor cu eterodoqi
sau necreqtini. se admite exceplia numai atunci'cind persoana neortodo-
'
xd se angajeazd cd va trece la credinla ortodoxd.
,
CANONUL iS: lnaCnREA DTACONTTELOR)
Femeia, inainte de 40 de ani si nu se sfin{eascd (hiroteseascd,con-
saere) intru diaconifd, dar ;i aceasta (sd se faci) dupd o ispitire cu luare
a.minte (cercetare temeinicd). Iar daci primind'hirotesia si rrminind un
timp oarecare in slujbE, se dE pe sin6 cdsitoriei,-impieund
batjocorind harul lui
Dumnezeu, una ca aceasta sd fie dati anaternei, cu acela ce
s-a legat cu ea.
(Can. 79 I Ec.; 74,40 Trulan; 44 Vasite cel Mare)
canonul stabileqte virsta de 40 de ani pentru primirea in gruparea
sau societatea diaconi{elor. Se ;tie insd ci iceasta iocietate rcligioasd a
diaconifelor, exista din,epoca apostolicd Ei cd, dispoziliile
'cap.date 3e sfin-
tul _Apo,stolPavel lui Timotei (Epistola cdtre Tim6tei 5,'irnpliniierd
9-10), in
rindul diaconilelor nu puteau fi primite decit femeile cire
virsta de 60 de ani. Dar virsta primirii in rindui diaconifelor i sufcrit
modificdri, dupd cum a suferit qf aeeea a primirii in rindui clerului.
16. 17 11' e7

Se mai aratd cd diaconifele se in.tituiau prin hirotesie gi - cu aceas-

ti ocazie- depuneau votul castitdJii.fiinciu-li: intcrzis sub pedeal)ica ana-
temei sd se nrai ciisAtoreascd.irr textul c:rnonului sc folosc5t.enu rtun:ai
cuvintul hirotesie, ci gi cuvinaul hirototrie. insl in acela,Sisens dc hirote-
sie.
Diacorri[clc iudeplineau felurite ascultAri sub indrumarea qi in -"ub-
ordinea clerului, in legituri cu ingrijirea Biscricilor. cu cateltizarea, cu
botezul ft:meilor gi in generc in lucraree de asistetr{ii sociala a B.scricii.

C.,\NONUL 16: (IIEI'IEILE INCIIINATD DOIINULUI S.\ liu SE

C.\SATOP,I].,\SCr\)
Nu este ingiduit ca fecioara care s-a inchinat (consfin{it, consacrat)
pe sine Donrnului Dutnrtezeu, dc asameneanici monahiilor (ciilugd.rile-
Ior), si ineheie cisltorie. Iar claci s-ar afla ficind aceasta si fie afrrrisite
(excomunicate).Dar am orirrduit (liotririt), ca cpiscopul locului si aibtr
putere de a fi cu pogordmirrt (uitirutltrrr.cr,romenit. crr ingliduirrld) fati
de aeestea.
(Can.7 lV Ec.; 44, 46,47 Trulan: 79 Arrciru:6, 18, 19, 20.60 Vo.silc
eel Illare)
ln afard de societateadiaconifclor, in Biserica vec]re au nrai ,,xistai
Si alte societdfidc fenrei cuvioase;i anuine socictateavdduvelor.ir pres-
biterelor ;i aceeaa fecioarelor. I)iaconi{elc se rccrlrtau dc obicci din rin-
dul acestoradin urm5.
Dupd ce prin canonul 15 sin. IV ecnmernic,s-au luat unele rnrisuri in
legiturit cu diaconitele, in canonul prczent se iliu mirsuri similarc in Ie-
gdturd cu fecioarele 5i apoi cu rlonaltiilc. Li sc interzice si altora casito-
ria sub pedeapsa excomuniclrii, dei unde rezulti ci $i fecioarele fiiceatt
votul castiteifii ca ;i diaconi{ele.Se lasii apoi Ia aprecierea episeopului
ugurarea pedcl:sei 1>revizute.In legdtrrrii crr drerptttlepiscopultti de e dis-
pune cu poeorornit'tt in ceea ce privc5te anlicarca pedepselor previizute
dc cr:noane. rc:levdm cir acest drept, p lingii cir estc recunoscut prin pre-
zentul canon, intr-o anumiti chestiune, el mai estc un drcpt qener.tl cu
privire la prevederile tuturor canoanelor disciplinare, a cirui aplicare fie-
carc episcop o p:oateface in spiritul Ei limitele puterii lui suprcme de a
lega qi dezlega cele ce se intimpla in cuprinsul eparhiei sale. Prin urma-
re, episcopul nr-t este finut su aplicc intocmai prevctlerile cauoattc'lor,ci
poate si procedeze cu blinde{e, clupi apreciere:r sa ;i pe riispunderea sa.
I\{enfiondm apoi c;d in accata privin!5 dispozifiile prczentuiui catton, se
aplicd deopotriva qi clericilor nu numai ciilugarilor.

CANONUL 1?: (DESPRE PRESCRIPTIB SI CA UNITATILI] BISE-

rllCE$Tr SA SE RINDUIASCA DUPA CELE DE OR$TE)
Parohiile cele de la tari (de pe cimp) sau de prin alte sate, si ri-
mini nestrimutate la episcopii care le fin (de!in, stdpinesc) gi mai ales
 88 18. 19 rv

daci st6pinindu-le pe ele ftrr5 siIE, Ie-au cirmuit timp de treizeci de ani.
rar dacd in cuprinsul (iniuntrul) celor treizeci de ani, s-a iscat (ndscut)
sau s-ar putea isca (nagte) vreo neinfelegere asupra lor, sE fie ingdduii
eelor ee spun ci se nedreptifesc (ndpdstuiesc),si faci pirr (sd intioduca
acliuncJ despre acest lucru la sinodul eparhiei (rnitrlpoiiei). Iar clac6
cineva s-ar nedrept5li de citre rnitropolitul siu,p"op"io, si se judece
de cdtre exarhul ai"cl;ei sau de citre-scaunul constantinopolului, a,ipi
cum s-a zis mai inainte (can. 9. IV). . :
Iar daci vreo cetate s-ar fi inoit prin puterea impdrrteasc5, s.u
daci s-ar inoi de agunq inainte (in viitor) 4tunci alcituiiilor politice pi
obgte;ti, sI urrneze gi orinduirea parohiilor'biserice;ti.
( . C . a r yI . 6
E c . ;9 M g . ; 2 5 T n t t a n )

, Sq,:tabilegte
timput de S0de "nt lu turn.,"rde prescripiiii,i *""-
.rig {q.stqpinire a,teritoriilor bisericeqti, pentru cazuiile ae'titisii dintre
eparhii. Pentru cazul cd induntru acestui termen sc procluc cfinteslatii
se stabilesC,instanfelein..a ciror: cornpctcntii cecle soiutio.rirou litiBiiioi
dintre parohii. r\ceste instante sint in'ordine iera"hicd, sinoaui "piini"i:
dici aI mitropoliei, sinoadele diecezelor ;i sinodul pairiarhal de'ta Con-
stantinopol
canonul prezent este important si pcntru cd eI fixeazd in mocl foar-
te clar p4incipiul cd impdrfirea unitdtilor administrative ale Bisericii sd
se facd tjnildu-1e seama de felul in care sint impEr{ite unitStrite aaminis-
tratiye. ale Statelor, Si alte u4ititi cu. caracter qbqrtesi
.
i CANONUL 18: (OSINDA CONSPIRATIEI)
-_ -Fdr5delegea de moarte a conjurafiei (crima cqnspiraliei), sau a
ort5cirii {a faeerii _fl-e
ceatd, a unirii iainice in ceatd), *u oprugto'cu totul
pi de citre legile din afar5 (din afara Bisericii, de'stat), cu mult mai
virtos se cuvine a se apdra (interzice) sd se faci aceasta'in Biserica Iui
Dumnezeu.
Ilacd agadar'. vreu-n cleric sau cdlug6r ar fi gdsit, fie uneltind-,
r! ,
tie ortdcindu-se, fie_.intinzind capcane (curse) episcopiloi sau clericilor
celorimpretrnicudingii,s5cadicutotuIdintr-aIortreapt5

, . ^ (Qan. 3_1:.'55.
!! Apgst..,;6-tI Ec.; J III Ec.; 31, J4 Trutan; 6 Gangra,;
74Sardica;5Antiohia;70,77Cartagina;73,74,'15.sin.I-II)
canonul .numegte crimd atit conspirafia cit gi constituirea de grup
sau ceatr tainicd..adicd tentative de conspirafie, dispunind ca ete si fib
p-edepsite,atit atunci cind sint indreptate impotrivi autoritdlii de stat,
cit Ei cind sint indreptate impotriva autoritd{ii bisericeqti sau a hembrilor
clerului.

g411QlV_t-i_r,.
_ig, .(SiNoADELE MTTROPOL1TANE
SA SE TrE DE
DOUA ORI PE AN)
.r 'j .' A venit la urechile noastre: (la auzui
nostru) cd .in eparhii, (rnitro_
polii) rtu ss fae.sinoadele episcopilor statornicite,(hot6rite) de canodrre
20-2rw

si' c[ dln pricina aceastor multe lucruri bisericeSti^ care au tpbutqF- $

i"Aiirr6".,';;td;;;-fiieglijeazl). Drept aceea sfintu-l sinod a orinduit
PSrinfi, episcopii clin- fiecare
Grotaritl, "u pot"iroit "atro"tt"lo" sfinfilor
lparhie"(mitropolie) sd se adune laolalti de dou5 ori pe an, acolo undg
ar socoti episcopul mitropoliei (mitropolitul), sd se indrepteze toate
cite s-ar ivi. lar cpiscopii "i"u tru ar verri (la sinod), aflindu-se in cet6-
(liberi)
tile lor, $i in acelea petrccintl in stare de sdnitate 9i fiind slobozi
d" orice't.ealid tle neirrldturat (inevitabikl) ;i strimtor5toare, si q9 m.uq-
tre fr5leste i
(Can.34,37 Apost.; 5.1 Ec.;2II Ec; 8 Trutan; 6 VII Ec; 20 Antio'-
hia; 40 Laocliceea;78,73 Cartagina)
:Se reinoieqte obliga{ia de"a se line reglementar,-- adici a$a cum
plevdd canoanele,- sinoadele rnitropolitate. de doud ori pe an: - :
t t dat5, cuvintul canonl2at,, spre .a
, lri canon se. foloseqte pentru plipa
c.anont adics' ri4cluit, de cairou'
!"priti" lapt"f ia "n lucru este slaUllit de

CANONUL 20: (SE OPRE$TE TRANSFERAREA CLERULUI)

A;u precum am 9i orinduit (Uotatit;. nu este-per1i9 sx fie rinduili
la Biserici altei cet5li clericii care slujesc la o Si19ric6' ci si se mul-
dintru inceput, afard
lumeascS cu aceea 1s'gare s*au invrednicit a sluii
de aceea (cu exceptia agelora) care, pierzindu-;i de nevoie propxia lqr
patrie, au trecut la altd Biserici. , ':
Iar daci vreun episcop, dupi aceasta orinduire (hotdrlre), ar primi
pe un cleric care se cuvine (aparline) altui episcop, i s-a pdrut (sin6'
sI fie afurisit (excornunicat) atit cel primit cit li-cel ce l-a primit,
iului) 'oitta
pit e clerictll care s-a mutat, se va reintoarce Ia Biserica sa prspdg'
(Can. 15 Apost'.;75,76 -I Ec;.5, 10'23 IV Ec'; 17'18 Trulan; S Ati-
tiohii; \,5,76 Saia,tcais+,'90 Cartagha) . ' ..
cu referire la hotairirile cuprinse in canoanelerS qi 1'0 ale'aeeluiaqi
Sinod, se interziee transferarea clcricilor db la o biseric5 la alta, opiindu'i
p" "lii.."pi sd primeascd in eparhiile lor cleriei care apar[in altora. Se
sau de-la o epar-
ia*it" transferarea sau mutarea de ia o llisericd la alta, patria
ili;^'i;';G numai "i""icno" care de nevoie ^5i-aupierdut si !i a.u
pdrdsit locurile in care au slujit mai inainte'

CANONUL2I:(SArrIE\IERIFICATICEICEPinAScPECLE-
RICI)
' '
ilericii sau laicii care pirdsc pe episcopi sau pe clcrici' te.4l,:i
primcasci la pird dq-a drcptrrl ;i firi ispitire (verificare), ci mai Intli
Ji se cercetezefainta lor.
 2 2 - 2 3 Ttr'

se-,reia qi se preeizeaza cli. nou principiul. c;i nimeni

nedemni'' pot fi'adrniqi -_ ci.r.i"l--ruri taici*;u-;";atori. dintrc cei
itnpotriva clericilor. ca piriEi,

GAN.NUL (M'$TENIRDA IERARIITL'* sA NU ,sE rN-

STRAINEZB).22:
Si nu se ingiduie clericilor, ca dupi pristivir.ea
(rnoartea) epis_
copului lor, si 'Epeasei_b,unurire(lucru.iie)
aceluia, dupd cum-se apiri care i sc-cur-i,r (apar!i')
pi ceror care re iarr in pri_
1opr"c-5ti-'aceastai
mire; iar cei ce ar face aceasta,sir sc prirnejduiascd
proprii. i. privinfa trepteror

(Can. 40 Apast; 35 Trulan; 34 Antiohia; ZZ,

26, gl Cartagino)
. . .se interzice in orice clrip instrdinarea bunurilor care rdrnin clupd
moartea episcopiior. urmincl ci acestea si iie i;;;i;'pLou-"
drept si allurne Bisericii sa-urnoqtenitorilor lcgali, celor in
iar'pinri atunci. pds*
trdtori lor egali sint rnitropolifii.

-C4NgNUL 23: (OSiNDA CLI]RICILOR $I I\{O}iAIIILOR VAGA.

BONZr)
A venit la urecrrile (la auzul) sfinturui sinod
ci unii crerici 5i
monahi, nicidecum irnputernicifi d; c6tre episcop,rt
chiar fiind afurisiti ("*lor'rrrrii"ril a" citrc ior, ba citeodati
acera, apucind si meargr Ia
impiritescul constarrfinopol,_petrec -t'Iiruri'rl
timp inder'ngj-inii-irrr,rt,
(provocind) zguduiri scornind
lagiialii;, ;i rinduiala (intocmirea) bise-
rleeasci, ristoarni lstrica; Si'casut* unora.
Drept aceea sri_ntursinod a ri'duit (hotdrit)
intii si Ii se atragi ruare "r,,i"tu ca unii ca aceptia mai
i.ali" """"ti""iiiprtrr-"pa"atorul (avo-
catul, defensorur, ispravnicul - avocatus
seu d;";;l;"- eccresiae) prea
sfintei Biserici din constantinopol, ca ,a se
'plriteasci. i"auireitu"" din cetatea rr'_
Iar daci (acegtia) "i,"u,*ini"au_ru, u"-'.te",rilpersista)
leagi fapte' si fie arungaii in ace_
ei ta"a i'ria tor prin u""ioii'irpra"r,i"
pi si se reintoarc:-rta tocirile'r";G (ecdic)
op""u locurile ror).
(Can. 15 Anost;^Li, 1! I E9.; S. Ii Z!
IV Ec.; -''
17,-18 Trtdan,3, It
Antiohia:z, B,g, rs, io slrai"i; ii,ii, oi cartagi;;1
canonul interzice deplasarea fdrd rost a clerieiror
$i'.cqdeosebire petreeerea acestora in Ei a monahilor.
--- cupii"r" ,;t"l"i,'p;trecere in tirn_
pul edreia s-ar deda la neorinduieli.
Pentru curmarea acestor neorinduieli, se autor
izeazd avocatul sau
defensorul bisericesc ai corr.stantinopotutui, G
garea clericilor sau a monahilor coro .-u grsi il il.;i pentru arun-
petrecind acolo firii vreo
delegare sau fdrd vreo pricini binecuvintata.
- Avocatul este numit ecclic pi el este unul dintre demnitarii centre-
lor mari bisericeqti, in a ctrrui atrinutii intrau nu numai chestiunile
avind
21. 25 lV

Iegdturd cu justifia, sau cu apArarea intereselor legale, ci qi cele care pri-

veau buna rinduiald sau disciplina in viala bisericeascd,aqa incit el nu
era un simplu avocat, ci in acelaqi timp qi un fel de questor sau i:ds-
trdtor aI ordinei in Bisericd

. CANONUL 24: (MANASTIRILOR SA NU LI SE SCHIMBI' DES-

't-
t

Mindstirile odati sfinfite (consacrate) cu invoirea (aprobarea) epis-

torpulrri, sI rbmind pentru totdeauna rndnistiri ;i bunurile (lucmrile),
averile care atirnd (tin) de ele (le aparlin lor), sd se pistreze, ii acestea
(ministiri) sE nu se' mai faci loca;uri lurnesti; iar cei care ar ingtrdui
(ierta) si se facd aceasta'si fie supu;i ecrtdrilor cc.lor din canoane.
(Can. 4 IV Ec.; 49 Trulan; 73, 77 VII Ec.; 1 sin. I-II; 2 Ciril A[p-
randiinul)
Se interzice secuiarizarea nrindstirilor qi a butrurilor acestorar pre-
cum gi sd li se dea mlndstirilor vreo destinafie lurneasci. Se in{elege
insd cd vreo alti destinatie biserieeasei i se poate da, rdrninind continuu
leeiquri bisericeqti gi neinstrdinindu-li-se tjunttrile care le-au fost desti-
nate.

. . CANONTJL 25: (SCAUNELE VACANTE DE IERARHI SA SE

OCUPE IN DECURS DE TREI LUNI)
De vreme ce unii dintre mitropoli{i, dupE cum am auzit din
zvon, Iasi fdri grijd, (neglijeazd) turmele incredinfate lor gi aminl ]ri-
rotoniile episcopilor, i s-a pdrut sfintului sinod, ca hirotoniile episcopi-
Ior si se facl in cuprinsul (iniuntrul) a trei luni (in decurs de trei luni),
afard daci nu cumva vreo trebuin!5 de neinlSturat, (inevitabilS) ar rin-
dui (determina), ca timpul arninlrii si se prelungeascX. Iar dac5 (mi-
tropolitul) nu ar face acest lucru, el si fie supus certirilor (pedepselor)
biserice$ti, iar venitul Biscricii viduvitX si se pistreze nevitdmat de
cltre economul acelei Biserici.
(Can. 58 Apost.; 79, 35 Trulan; 77, 72 Sardica; 77, 727, 723 Carta'
gina; 77 sin. I-ll)
Se stabileqte la trei luni termenul in care mitropolilii sint obligati
sd procedeze la indeplinirea luerdrilor de ocuparea scaunelor episcopale,
permitindu-se
' prelungirea acestui termen numai in caz de forfd major{.
Cuvintul hirotonie, care se foloseqte in textul canonului, vorbin-
du-se de fapt cd unii mitropolifi ar amina hirotoniile episcopilor, nu are
sensul specific de hirotonie, ci cel de aSezare sau instituire, act care
cuprinde qi alegerea qi hirotonia qi introducerea in funcfiune a noului
'ales.
Toate aceste lucrdri trebuie fdcute in decurs de trei luni, iar nu
simpla hirotonie. Hotirirea aceasta de principiu este valabili penru ocu-
parea oricSror scaue vacante, fie de episcop, fie de mitropolit, de arhie-
piscop, de exarh sau de patriarh.
 26. 27 lV

Canonul ,mai.?pi$eS!e ,si de economul Bisericii,

tuia ii .revine si obiigalia'de ardtind ci aces_
- a pistra
e rqvl intacte bunurile scaunelor ierar_
hicevacante.

CANONUL 26: (FIECARE EPARHIE SA

AIBA ECONOM)
De vrerne ee in unerc Biserici dupi
episcopii minuiesc (arlnrinistre"raj-i,i* cum am auzit ain z\.or,
pirut (sinodului) ca'fiecare gis""iJe-;" ecoponri t,rrr,r.it" Biscricii i s-a
are episcop, si aibd gi econonr din
clerut propriu (at Risericii; ;u";-;
"hi";;;;;;;;"i- 6am,.istreze) cere
bisericepti dupi socoti'fa "iri"-"op"r*
sdu, ca nu curnva sd fie fir6 de
martori gospod5rirea gjseriiii
ri-"u ai,, 0,_,""J1-o"!ril'.x se risipeasci
bunurile ei si sd se infiereze
11iig';ti""r")
dacE eI (episcopul) nu ar ra"o'tu8"ui pr-rii*;;;, defdirnarea,.iar
acesta, si fie supus dumnezeie;tilor
canoane.
(Can.38.41 Apost.; ZS M E'".;3g Trul.an;I-I, IZ VII Ec.;1J Ancira;
7,:8Gansra:24. ZS.Anti"1ri..i'Voi"iS"cn
tos:ii"';i-,riii.
zdndrinul; 2 Ciril i_ii; to TeofitAte_
Aleranclrinut)
. Se impune categoric obigatia existcntd
episcop sd Ei pini atunci, ca fiecare
-angajeze pentru admi.tistrarea averii eparhiale cite un eco-
nom sau adrninistrator al acestei averi,
ulu. ai"',ifiJ"icr"rului eparhiei
resF€ctive.
Istoria Biseri.cii
dintre laici. dar fiindcd--gi practica
'p.en!;; ar:atd.cd economii se alegeau adeseori
in'alptini.ea funcliunii acesteia nu era
absolut necesard stare cteiicaill.t"ilii
mult r"lLlJvrsq
priceperea qi corectitudinea
in chivernisirea celor economice.
Aqa cum se Drecizeazd in canon, economii
o,,nr;lltl trebuic sd administreze
L'._uice$tidupe i naiq;ii iiJ' Lli scopilor.
r-.,eobrcel aplicindu-se indrumareir
piscopii instituiau economi dintre de'ra Fapte 6, 2, timp indeiungat,
diu"oni Ei-""urir]'iur,r"., a Du ss
faee ei in;isi chivernisitori J" f"""ri
,numaici esteneduhovniceasci, -materiale, care indeletnicire nLl
ci i-ar ri ipniga-i""i"*ri'i" i",i"pii"i#_
indatoririlorde stuiitori-ii"".li"t,ir"i qi de.;irir,e;i;i;o"i oi daruh.rlui
Dumnezeu gi le-ar jr_ *ql atit nepliceri cit ;i grave prejuclicii gi lor pcr-
sonal, .5iinstitufiei pe c€rreo serveau.
rentru ncexecutarea.dispozifiilorcuprinse
in prezentul eanon, epis_
prev.ederilo. "unoni"" qi. anumci;';;;;i
npii :i1l::rpu$i
oc a accepta economii, pe care i-ar institui rincl obligafiei
lui lor de clevolutiune,' pre'ai"t" i" cu'onut ry1t.oir,i1ii;i;" bozo d.Epiu-
11 al sinocrutui vti ecurne_
nic; drept despre care va fi vorba la acel
canolt.
CANONUL 27: (OSINDA CELOR CE IIAPESC
FEMEI)
sfintul sinod a (hotdri!), c-9cei ce **.;
_orinduit
de cdsStorie, sau nirtaSii, iuuroi sub cuvi't
r",; ;fet;iorii c<'I'r ce Ie ripesc, rla,:x ar fi
clefici; si cadi din treapta lor,
iar daci ar ti taiei - lii a^r; arraremei.
6? Apost.; 9i Truta-n;rr-A-nch.a; 22, ZS,
""r M(:;;t Z6,'i0. J6.42.ttayite
28 rV

Indiferent pentru care motiv cineva ar comite crima de rdpire a

unei femei, fie cleric, fie mirean, se pedepsegte potrivit prevederilor ca-
nonului. De aceea se pedepsescEi complicii Ei tlrinuitorii. Se intelege cii
celor pedepsi[i pentru asemenea fapte, nici nu poate fi vorba sa li se
permitd cisdtoria cu eventualele femei ripite de ei- Acest fapt il _con-
iirma $i o dispozi{ie precisd din Novela 143 a lui Justinian (anul 563)'
prin eare este cleclaratd iiegaii cSsdtoria dintre rdpitor gi femeia ripit t.

CANONUL 28: (PRIVILBCIILE qCAUNULUI DIN CONSTANTI-

NOPOL SI DIASPORA CRE$TINA)
Urmind intru totul orinduirilor (hotdrlrilor) S{infilor Plrinfi gi cu-
noscind canonul abia cltit al celor 150 de Dumnezeu prea iubitori epis.
copi, care s-au intrunit in irnpirriltescul Constarrtitropol, in noua Rorni,
sub marele Teodosie, fostul implrat de pioasS atnintire, aceleagi le ori_n-
duirn (hotarim) ,si ie statornicim ;i noi, despre intiietifile (privilegiiie)
prea sfintei Biserici a aceluiapi Constantinopol, a nouei Rome, devreme
ce pi scaunului Romei vechi, plrin$ii duptr dreptate i-au dat (conferit)
intiietatea (privilegiul) pentru (rnotivul) ci cetatea aceea era cetate im-
pbrirteascS. ,
$i cei 150 episcopi prea iubitori de Dumnezeu, indemnali (impinfi)
'de acelapi
fel (scop, considerent), au diruit (conferit) intiiet5fi (privilegii)
egale.prea Sfintului scaun al Romei noi, socotind a fi cu dreptate, ca
cetatea care s-a cinstit (onorat) cu inpirir{ia 5i cu senatul (sinclitul),
;i care a dobindit intiietlfi (priviiegii) deopotrivi (egale) cu ale vechii
Rome inrplrbte;ti; intocrnai ca qi aceea si se faci de mare (mdreascii,
slr se inalle).;i in lucrurile cclc bisericepti fitnd a doua dupd aceea
De aselnenea (s-a hotirit) ca numai mitropolifii diecezei Pontului,
b Asiei, ,si a Traciei, precutn ;i episcopii din finutrrrile barbare ale dic-
cezelor nurnite mai inainte, sd se hirotoneasci de cltre pomenitul prea
sfint scaun al prea Sfintei Biserici din Constantinopol,' ti adic5, fiecare
'mitropolit
al diecezelor pomenite, impreuni cu episcopii clin eparhle (rni-
tropglie) hirotonind pe epi.scopii din eparhie (rnitropolie) duph culn se
rinduie;te (poruncegtc) prin tlumnezeie;tile canoanei ial mitropolifii po-
mcnitelor dieceze si fie hirotonifi, dup[ cum s-a spus, de cltre arhi-
episcopul Constantinopolului, dupi ce potrivit obiceiului s:ou flcut
alegpri intr-un glas (unanimr') ;i i s-au adus lui Ia cuno;tingi.
( C a n . 3 4 A p o s t . ;4 , 6 , 7 I E c . ; 2 , 3 , I I E c . ; I I I I E c ; 9 , 7 V I V E c , :
36, 39 Trttlan; I Antiohia)
Canonul prczent este unul dintrc cele mai controvcrsatc,Iiind ncac-
Cepiat de Biserica apusean:i nutnai din nrotive de tru-tie, pcntru cir argu-
nientarea pe care o cupriude aratd lipsa de tcmeinicic a preten{iilor
scaunului roman la primatul dc jurisdictie. Intr-adevf,r, in el ni se spune
ti sihgunrl considerent pentru care Romei vcchi i s-au atribuit unele
privilegii, :a fost faptul cd era capitala imperiului. Pe temeiul' aceluiaqi
'considerent,
canonul aratS ci se conferi si scaunului din Constantinopol
 94
28 IV

privilegii esale cu cele ale vechii Rorne, adici pentru faptul

cd. cetatea
-nom;i
Constantinopolului a devenit capitala. imperiului, qi asttef, N;i
adici_noii capitale, i se cuvin aceleagi privilegii ca'qi Romei vechi,
La astfel de terneiuri nebisericeEti, ci de*naturd lumeascd sau poii-
tici, se reduce justificarea privilegiilor deosebite p" &r" t"_a avuu
Roma
veche, adica primatul de onoare intre scaunele principale ale Bisericii,
qi acelea;i temeiuri justificd conferirea unor privilegii egale cu acelea
ale Romei vechi, scaunului din cetatea constantinopdtutuf sau din Noua
Rom6.
Nici vorbii deci de stabilirea raporturilor ierarhice dintre scaune
pe vreun considerent de na-turd reiigioasi care ar fi indreptdfit scunul
Romei la vreun primat fundamentat pe chestiuni de credinfi s'a;;i-;;-
mai .pe realita{i religioase ori biserice;ti. cdci, dacd ar fi fbst l'orira cle
eonsiderente dc naturti religioasd sau bisericbEti, 1a-'itablirea ieraihiei
dintre principaleie scaune ierarhice ale Bisericii, atunci fdrl indoiala in
frtrntea tuturor ar fi trebuit sd fie scaunul de la lerusalim, cdruia de
fapt abia la sinodul IV Ecumenic i s-a recunoscut al cincilea loc intre
aceste scaune; va si zici in urma Romei, constantinopolului, Alexan-
driei pi .A.nriohiei.
.. Yg"liondm aPoi cd incd inainte de a fi dobindit scaunul Corxtan-
tinopolului locul al. doilea, indat{ gupe Roma la anul aor, piin canor-rl
3 al sin. II Ecumenic, aeest loc il deline scaunul clin Alexandria, fiindci
pina la nrutarer capitalei imperiului de la Roma la consiarntipopoi, orlqul
cel mai insemnat al imperiului din toate punctele de vcclere era Aie-
xandria.
Aqa se explicd de ce scaunul din Roma a fost de la inceput in frun-
tea celorlalte scaune ierarhice princiqate ale
lisericii, qi cle &, inci prin
canonul 3 al sinodului II ecumenic,l s-a conferit.la'ai-rul 381'scaunului
din constalli^nopol, rangul al doilea dgpd cel clin Roma, cdci intre timp,
de la anul 330. constantinopolul devenise capitala imperiului,
Ei in aceai-
ti calitate nu numai ci este numit Roma Noudlchiai qi de canonul 3 al
sinodului II ecumenic, cis-a-gi precizat cd i se cuvine privilegii egale cu
cele ale scaunului Romei Vechi.
cu toate acestea, pentru ci Roma Veche se,blrcura de consideratia
capitalei strdvechi gi glorioase a imperiului, i s-a recunoscut
Ei pe mai
departe scaunului ei privilegiut primatului de onoare. pentru a nu se
scddea insd prin nimic pozi{ia noii capitalc, spune canonul, i s-au recu-
noscut qi_acesteia privilegii egale cu cele ale Vechii Rome, in ce priveEte
raporturile cu ierarhia din subordinea sa.
Care sint mai precis acestc.privilegii?
o parte din ele sint ardtate in canon qi anume: privilegiul episco-
pului constantinopolului de a hirotoni pe mitropoutii din dieiezele^ pon-
tului, Asiei Ei a Traciei, de asemenea gi pe epiicopii din finuturile bar-
bare ale acestor dieceze.
Alte ^privilegii sint,cuprinse in alte canoaner ca de exemplu, in
canoanele-9.9i 17 al sinodului IV ecumenic, in care este vorba de' privi
legiile judiciare ale scaunului constantinopolitan, etc. etc. cit priveqte
2S tV s6

{inuturile barbare pe care le amintegte canonul prezent, s-a zis de citre

unii tilcuitori, cd prin ele s-ar inlelege linuturile in care existd aqa numi-
tele comunit5ti sau orgnizatii bisericeqti mai complexe, cu caracter de
diasporu, adica ncincadrlte rc(lemcntar in unitifile biserice$ti adminis-
trative obilnuite. Pe ten-rciul trnei astfcl' dc tilcuiri, in vremea mai nou5,
unii reprezentanli ai Patriarhiei din Constantinopol au incereat sil-gi
reclame pe seama scaunului ecutnenic, dreptul de jurisdiclie lsupra in-
tregii diaspore ortodoxe. (Jn atrre dr,'pt, sorotit gi ca un privilegiu, nu
are insi nici un ternci in prezentul canon, nici in alte canoanl. gl ip nici
o hotirire bi:;ericeascl general valabila in Ortodorie. Ciici potrivit vechii
rinduieli tradilionale, obiceiului devcnit leqe, gi pe terneiul principiilor
canonice pe care se reazimi autocefalia in Ortodoxie, fiecare Bisericd
autocef;rli are drept de jurisdicgie asupra diasporci nroprii.
ln canonul prezent prin cxpresia {inuturi barbare se infeleg teri-
toriile din afara grani{eiol constante ale imperiului romano-bizantin asu-
pra cdrora, -- fiindca erau sub stipinirea cornpletii sau gi numai parfial
a barbarilor -, cirrnuitorii diecezclor rcspective ale Pontului, Asiei $i
Traciei, nu-gi putea excrcita in mod regierncntar juriscllctia Lor. Situafia
acestor teritorii, schirnbindu-se mL.reu clupA cum se schimb:i. soarta ar-
rnclor, fiind uneori cuceritc. apoi abandotrate iar altele ori supuse semi-
suveranitSlii irnl>eriului, numli scaunul Constantinopolului, ctre se-
conda prin acfiunile sale bisericeEti,actiunile politice multilaterale ale
irnperiului, putel sd se ocupe clin cintl in c'ind, in mod eficient, de trc-
burile biserrccqti din c.tprinstrl lor, aciic{ din ,.tinr"rturilt.bari,.ltres.
Prin canonul prezent se aratl c{ demnitatea de' lririepiscop era
superioari in vremea trcrea demnitafii r^ritroJrolitane,cici numai episco*
pul Constantinopollllui c'stc numit arhicpiscop, iar mitropoli[ii (exarhii
can. 9, 1? sin. IV ecunr.) ciiecczelorqi ai eparhiilor' (ai mitropoliilor) sint
nunri{i mitropolifi.
In fine, canonul 28 IV eculn., sc refclii clirect la disltozi$iile cano-
nului 3 al sinodului 1I ecrrmenic,despre care spLme cir s-a citit chiar
la sinod (la sinodul IV ecunrenic) gi ta canoanelc 4 5i 6 ale sinodului I
ecumenic, pe care le respecti ;i dispune si fie rinduite dupi ele cor€s-
punzirtoarele treburi bisericegti,

CANONUL 29: (SE OPRL$TB RETROGRADAREATREPTELOR

PREOTTET)
A-l aduce (a-l cobo'i) pc episcop irr treapta presbiterilor este ie-
rosilie (sacrilegiu). Iar daci vreo pricini dreapt:i ii indepirteazi pe aceia
(pe episcopi) de la lucrarea episcopaTi, nu se ca{e ca ei si aibi (de!ie)
$ci .un loc de presbiter. Iar dacl flri r.reo t,inor.ifie grea (gral.a) ari
fost indeprrta{i din dregirtorie, si se reintoarcir iari;i- ta i'redniiia
1de--
nitatea) episcopali.
Anatolie' prea evlaviosul arhiepiscop al constantinoporului a zis:
Aceptia desprs care se sr)'ne cr au fost cobeirifi de Ia v'ednicia (demni-
tatea) episcopald, in treaJrta prcsbiterului, daci sint condarrrnafi din une-
le pricini binecuvintate, cu drept cuvint nu sint vrednici nici m6-
 30,tr\/

ear^de cinstire-a presbiterului, iar daci. firr vreo pricini (cauzi).bine.

cuvintatd au fost coborifi (retrogradafi) intr-o, treaptd ,rrdi mi"a,
,int
vrednici, dacir s-ar v_idi (arEta) nevinovafi, si-gi ia'ain nou vr,ednicia
(demnitatea) episcopali pi preofia. :
t
I
i,b _,!C-1",.!6 Ap2t!.; 8, I Ec.; 3, 26 Tru.tan; I, 2 Anc:ira; 9 .Neocea:ariea:;
- '-------'
27, 70 Vasile cel Mare)
Desigur retrogradarea in materie de demnitate preofeascd:sacra-
nrental.d; este un lucru contrar stirii harice, p" """" i aulirre - tiecaie
treapta prin hirotonic-. Dar dacd cineva este i"aupaotui airiti.o *;d;
quperioard pentru motive care-l fac nedemn de a o -ui
.l"qi.r" de'a
mai funcfiona in acea calitat_u,^"l devine, prin insuqi acest iapt El iiuJ"*,
a detine vleg altd treaptA inferioard:siu de a servi i' oaie"ure oltj
{e
treaptd a preofiei sacramentale. .
ln cazul insd.cind nu este indepirtat pen!.*r motiv intemeiat,
ci, se
{r.tgEt" doar in situa{ia. g.n ? r"..putua sau de a nu avea loc pentru
qlujile- mai-.i-naltE potrivit demnithtrii sale saceqdoiuie, - respectiv'l
poete..indeplini ;i o func{ie inferioard, fdrd ca p.in aceasta sa sl sflvi;-
q-eqsqi_ vreun sacrilegiu. Astfel, dupi cum aratd gi "o.to.r,rl'B ur iino-
dului I ecumenic, epilcopul poaie initeplini
$i iuncti; a" ii"l"pi*"!; ilfi"a
{g vicar, crxn s-ar zice astdzi, ca qi acela de'presbiier.
$i ln acest canon,-dupd cum se vede din text, episcopul constanti-
nopolului este numit arhiepiscop.
.! :,

CANONUL 30: (PRIVILEGIUL ARHIEpIscopuLUi ALEXANDRT-

., ,. EI FATA DE STNODLTLPROPRIU)
D-t'oareceprca er ra'iosii episcopi ai Egiptului au anrinat pind
acur'
a iscili scrisoarea prea cuviosului arhiepi""gn Leon, nu iirsi'pe"t""-ni-
s-ar impotiivi credin$ei s-obornicegti,ci zicinrl cX este obiceiul in dieceza
Egiltulrri a nu se fac. nimic de acest fel, firi in".tr:iin1or"a
l;;r;;;;
arhiepiscopului-sicer si li se f;;; r".'t,i;r,ili;i;
i:J:T:li"i,-t-4t.lg:;i1ia)
(pasulre) prna la hirotortia viitolului episcop al lrrarii c.etii!i a ilcxardri-
nilot ni s-a pirut 'oui cd este lucru cu bu'i cuvii'1n'1ili;;i."rril;;)
;i cu ornenie, ca acestora sd li se tlea ingdduinla la"orcia co'cesi;r) tre a
rimine in propria I'r star.e (h'eapta) in cetatea:impdritr:aslil';ifi";'r;
va hirotoni (ageza,
^institrd) arhiepiscopul marii ""ie1i J Aluxandrinilor.
Drept aceea' riminind ei in propria lor stare (treaptd), si dea urigrr"i"i
(scliseJ' - (.e ofere gar.n!ii), ':- dacd acest rucru Ie eiie cu putinfX,
saii
p{inljurimintsevorfacevrednicitlecr:ezinrint.

.,: (lrr-", 6,.20, 25, 34, 8I Apost.; 9 Antiohiq ,l Sardica; t0, C;4,82 Vq.-
S[Ie cel Mare)
rn eanon este pomcnit cu titlu de- arhiepiscop qi :Lcon' al Romei gi
acclaSi titlu i se recunoagte qi epi.scopului Alexandriei, ae unae se vecte
egalitate intre aceste scaune,'din punct de vedeie ai alrri"itilii-J;
t*;:
tci icrarhice in care se.gdseau. : . i 1
t i, V E: Vl €r{l.) r

$1,. ,Ramirrfud igaunt{".arhiepisopal il: Alerandniei ,vacant,,treprezentan-

tii acestui scaun Ia sinod nu au semnat epistola dogmaiicd a lui Leon al,
omei catre l-lavian al Constantinopolului, prin care se condamtrd lrlorror
fizi{ii, cerind s:i li se iimiie acest lucrll, pinA se va aiege un nou arhiepis-,
cop al Alexandriei, pc'tru cd la ei exista obiceiul sd nu facd nimic fdra
aprobarea acestuia. Li s-a admis. cererea cerindu-li-se insd garan[ii, fdrq
de car:e,ei ar fi fost caterisili sau lipsifi de treapta in care se gdseau, ca
eretici. . :
IVlen[ionilm ci s;i in: ac€st:,canon, cuvintul hirotonie este intrebuin-
fat ln in{eles de lucrare complexS, de instituire prin alegOre, hirotonie
$i a$ezarein scaun a unui ierarh.
t iirl .r'1. i --
, " ! t I t L t , l i t rriil '. : :il t, 'ttl i,..r ,' ilr;, ll J/{r.l

SINODULt'nnrr-rn'(aif '692)sid srNonrtr, v,i'vl ECUMENTC

DE l-ia
CONSTANTINOPOL (691-,692)
'r rli irua str r;'il t:{ rq
CANONUL 1: (INVATATURA CELOR DINTII S,{'Sb' SiNoADE
BCUhTtiNICll SA SE TIB NESTRAMUTAT)
;^
Rinduiala cea mai bun5 pentru cel "u"u i.r"upe vreun cuvint sau
vreo lucrare, este, dupd cuvintul teologuiui, sd irrceapd de ia Dumrlezeu
;i si se incheie cu Durnuezeu. Drept aceea' ;i dreapta credinfd s-a ;i
propoviduit de noi la mare dcplrtare, ,li Biserica la terrrelia clreia std
Ilristos neincetat cre;te ;i sporegte, incit ea se intinde deasupra cedrilor
Libanului.
I'icind .si.acum inceput, sfintelor cuvinte; orinduirn cu dumnez€-
iescul har, ca acea creclin!5 care ne-a fost predanisit6 noui de citre
martorii vizltori (oculari) 9i de citre slujitorii Cuvintului (Luca 1, 2),
adic6 de citre IJumnezeu alegii apostoli, sd se pdstreze fdri innoire gi
nestrSmutat6; de asemenea gi (cred,in[a) a celor trei sute gi optsprBzece
sfinfi .si fericifi pdrinfi c&re S:flu adunat la Niceea in vremea lui Con"
stantin care a fost (fostului nostru) impiratul nostru, irnpotriva (necq.
viosului) nelegiuitului Arie gi impotriva dumnezeirii (religiei) striine
9i pigine;ti (inv5!ate) Iiurite de el, sau cum este mai potrivit a zice,
irnpotriva inchindrii la mai mulfi dunrnez.ei (impotriva politeismului
sArr);- cari p5rinfi, avind una;i aceea;i credinfi, ne-au descoperitnoud
;i ne-au limurit unitatea de naturi a fiinfei dumnezeiegti cea in trei
persoane, neingdduind ca aceasta si stea.ascunsi sub obrocul necunos-
tinfei, ci invdfind limurit pe credincio;i a se inchina cu o singuri in-
rhin6ciune ;i Tat[Iui pi Fiului 9i Sfintului Duh; .si risturnind ;i sur-
pind invifdtura despre spifele neasemenea(treptele inegale) ale dumne-
zeirii, iar juciliile cele copillre;ti flcute din nisip de citre eretici im-
potriva ortodoxiei, pribu.sindu-le pi nimicindu-Ie. ,I
De asenreneaintirim qi credinta propoviduit* de cdtre cei o .sutd
cincizeci de sfinli pirinfi, - care sau adunat in aceasti cetate impird-
teasci in vrernea lui Teodosie care a fost impiratul nostru, - imbrdfi;ind
(primind) noi rostirile lor teologice; iar pe necuratul Macedonie izgonin-
 V - VI (Trul.)

du-l impreuni cu vrl;ma;ii de mai inainte ai adevlrului, ca pc unul cale

cu'incipifinare a indrirznit a-l socoti (sii-l considerc) ca pe utr sclav pe
acela cart: stipineste si a sfi;ia unitatca cca netiriati (r:edt:iDirrtitti) pur-
eezind (proceclinri; tilhircltr:, ca si cintl nu af' fi desirvir;ittr taina 1i-
dejdii noastre; irnpreuni osintlind cu acest spurcat ;i care a turtrat im'
potriva ader.Srului, qi pe Apolinarie, tiinuitorul rirrtlfii, care in nt6tl
rtelegiuit (iiet rr.,'ir:r:-)
s-a t'ostit (;trcrrrr.rntat)<.d I)ornnul s-ar fi iptrupat
firi'r de judecatd (raliririt:);i firrir rle suflet, liind 1i el de aci (d.e Ie rcci.ts-
t:i p:ircre) de socotinfi, cit nrintrrirea noaslli ar fi nedesir-irsit5.
IJar nrai pecetluim inea 1i invifiittrrile agezatel de citre cei dorri
sute de r)unrnezcu prrrtiitr;r'i p:irin!i, care s-au adunat nrai ctornult in
cetatea Efesenilor, - in vremea lui Teodosie, fiul Iui Arcadie, care a
fost irnpiratul nostru, cll pe o putere de ntbiruit 3 clreptei crcdinte pr.o-
poviduind ei pc tttr Hlistos, pe un fiu ll lui f)rrmnezeu, calele s-a intlu-
pat' gi prcitslilirxl pe neplihiinita si pururea fecioara care L-a niiscut
pe El firir de r6tninti, ca fiind aicvea ;i cu adt"r'irat Niscltoare de Dum-
nezeu; ;i lepidind irnp.'rrfirea aceea de;artir a lui Nestor.ie ca pe una stri-
in5 de stiirea (conciilia) cea du:nne'zeiasci si care irtvaftr ci untri llrisros
c'ste om deosebit 5i L)ttn'rnezeu deoscbit ;i care a inuoit nclt,giuirea cc:r
irtclaici.
l)t' asemenea intrrinr incd;i credinfa ortodoxi cea statorniciti (1'ornrrr-
latl) de eitre cei lase sttte treizeci de l)urnrrezcu alesi pirirrli i1'rnitro-
polia Calcedonenilor, in vt'emea ltri il{arcian, c,arelc a fost si t'l ilngliratul
trostrtr; - cal'e (c'r,'rlirltii), ci unul llrislos, Ii'ir.rllui Durnnezeu este alci-
tttit tlin tlouli firi si cd s-a ploslirlit in act.stc :rnrindou;I fir.i, a prgclani-
sit-o cu glas inalt pini la mal'ginilc. lumii, iar pe Fjutihie cel desert la
cttget' care inva!it cli lrrart'a taini a iconumiei (ntii:tr.ririi) s-a silirsit in
chip parrrt (aparcnt), l-a scos din nrarsiuile sfinte ale Bisclicii ca pe o
oBrccare lepi<laturi ;i spurciciune,' iar inrplcuni cu el ;i pe Neslolie
;i pe Dioscttr, intiirtl fiind sus{initorul si all5r'Storul irnpirtir.ii, iar celi-
lalt al anresteciirii )i can., dirr pilfi contrare ale legiuirii, ag cizrrt ip
aceeali pripastic a pierzirii pi n nccinstirii tui l)rrnrrrezeu (a necreclintei),
" Dc asemerlca primim (cinstin:r.lncunou;tem) inci si dreptcredincioa-
sele lostili ale celor o sutd saizeci ;i cinci purtiitoli tle Dirrnnczeu pi-
rinti, carc s-au intrunit in accasti impirritrasci cctate, in rlenrea lui
Justinian, cal'e a fo.st inrpiratul nostru cel ce in {reapta credin{i s-a
Pristivit, -- ca aduse (inspiratc) de f)uhul ;i aceea;i ii inr.i{irn'li pe
ttrtnasii no;tri. Dinsii (piirintii) au clat anattnra in chip singtlal si iu
condanrnat pe Teotlor al illopsuestiei, invititorul Nestorie si pe Origt l
1i pc Didirn ;i pe Evagrie, care au pl:-rsnruit din nou hasme etine;ti, ;i
crr nilucirik: nrinfii 1i cu visuri ne-au scolrrit din nou tr.ecer.i gi s;chinr-
biiri (lirze ;i transf'rrrrniiri; ale unor lrupuri si ale sufletelor
;i in chip
nelegiuit au hulit inrpotriva invierii rnorfilor; ;i pe .eele scrise de citrl
leo-dorit inrpotrir"a dreptei credinfe ;i irnpotriva celor 12 capitole ale
Fet,icitului Ciril, si elristoln numiti a lui llia.
!;.. $i din nou mir,tulisim a pislls neatinsi cretlinfa sfintului sinotlr
al 'lil-lea, - carele de cu'ind s-a intrunit in aceasti impirriteasci ce-

::*
:r:;
I : V .-l VI (Irul.) 09

tate, in vremea impiratului nostru de sfinti pornenire Constantin -

care (creclin{d) a primit mai mare intdrire prin aceea c5 drept credin-
eiosul irnpirat a intirit (confirmat) prin pecefi hotlririle
acestuia. (ale sinodului) pentru neprimejduire (siguranld) in toate vca-
culile; - care (sinocl) ne-a l5murit pe noi cu dragoste de Dumnezeu,
si mirturisirn doui voinfe firqti, adici doul vreri qi doud lucrdri fi-
re.;ti in iconomia intrupdrii a unuia l)ournului nostru Iisus Hristos' a
f)umnezeului ader'brat, gi care (sinod) a osindit prin judecata dreptei
credinfe (hotirirea) pe cei ce au stricat (alterat) dreapta invdfdtrrri a
adevir:ului (clogma adevdratd), gi care au invilat poporele cd intr-unul
Domnul nostru lisus llristos este (numai) o voinfi ;i (numai) o lucrare,
pi-i nurnim adicd (pe ace.stia):pe Teodor al Faranului, pe Chir al Ale-
xandriei, pe Onoriu al Romei, pe Serghie, Pir, Pavel ;i Petru, care &u
fost inaintestitdtori in aceasti de Dumnezeu p[zitd cetate, pe Macarie,
care a fost cpriscopal Antiohienilor, pe $tefan, ucenicul acestuia ;i pe
Polihroniu cel fird minte, pistrind de aci inainte neatins, ob;tescul Trup
al lui llristos I)umnezeul nostru.
. $i pentru a vorbi pe scttrt (concis), statornicim, ca credirt{a tuturor
blrba{ilor care au strdlucit in Biserica lui Dumnezeu ;i care au fosl
hurrirratori in lume, avind intr-inpii cuvintul vie{ii - ;d se !in.{ tare ;i
sI rdurinii neclStinati pinl la sfir;itul veacului prectlm ;i scricrile ;i
invirfStulile (clogrnele)prcclanisitelor de l)umnezcu; - lepidind qi noi Pi
dind'anatemei ps cei pe care ei i-au lepirlat ;i i-au dat anaternei,ca pe
vrd;ma5ii adevirului ;i ca pe cei care s-au intiritat in degert impotriva
lui Dunrnezeu ;i care s-au striduit si ridice nedreptatca intru indlfime.
Iar dacX ciueva dintre to{i nu ar line 1i nu ar primi (imbritiga)
invlfitulile pomenite (dognrele) mai inainte (rnenlionate) ale dreptei
ercdinte, ;i nu va gindi (crede) ;i propovdrlui astfel, ci ar incerca si se
ridice impotliva acestot'a, sd fic anatema - dupl orinduirea (hotl-
rirea) acum atezati drl citro sfinfii ;i ferici{ii pdrinfi aritafi tnai inainte,
;i sI fie scos ;i sd eadl din starea (ceatri) cre;tineascd (din catalogul
creltinesc) ca un strlin (vrii'imas).
Iar noi, dupi cele rnai inainte orinduite (hotirite), am priceput
deslvir;it ci nici nu este a se atliuga ceva, nic,i a se scoate (din ele) ceva,
',
care lucru pentru nici un cuvint (motiv) nu l-anr putut (face).
rri, ,
t.,ij\ ,(Can. 1 II Ec.; 7 III Ec.; 7,2 Cartagina) Ij.nr'l
i'r'': insemndtatea eanoiri,ilui constir in faptul ci prin el 'sd hcdtifirme
toate hotiririlei dogmatice: ale primelor qase sinoade ecumenice.
, Sinodul care'a emis acest canon, s'a tinut la anttl 692, dupd dll
Vl-lea sinod ecumenic (an 680), qi dupd felul in care se pronunfd'asuprh
hotdririlor dogrnatice ale sinoadelor anterioare, face impresia unui sinod
'ecumenic deosebit de sinodul VI ecumenic, a cdrui continuare este totuqi.
ln textul canonului se face pomenirea chiar de la inceput de ,cu-
vintul teologului', care e,ste cuvintarea rostitd de Grigorie de Nazians
Ia anul 362,-incercind sd justifice retragerea sa in singurdtate, dupd ce a
,fost hirotonit la anul 361 intru presbiter. ':
t

{
 V - VI {Trut }

Textul banonului ii nunreqtesfinti si,fcricifi pe parinfii, care au luat

parte la sinoadele ecunrenice,deci nu tdfi acei'cjre'a,, trecut
in rindul
slinfilor. \,Iiri trebuie rem.rc:rt apoi..faptul cA pe unii dintre
iii.iniir=i
numt'|te clirect cLt nLltrtt,rir'ltircle sfirr[i sau ier:ici1i (c:urlreste de piiUi
Ciril ai Alexandriei nrort,la anul j4"t) si r:j pe e,piscopultfix""i-ffoil";;j
(615*-638)ii nurliester,:reticrnonotelit.
De ase:ncneatmai trebrtie..retinut fuptr.rl ce, intreeqa inr,afiitura cle
creclinfa predanisitd, adici incretlinqata cle ]JumncroL,lJis".i"ii, este l.rds-
'sinoacielor
tratA in Biserici prin asisten[a Siintului Duh, crre li s-a dat
ecumenice -5i ca t'l este mdrtrtrisitii neintrerupt cle r::itre toti sfinfii pi-
rinfi 9i r*rarii lurrrinatori ai luruj.i c:rro aveau intr-lnfii cuvintul viefii cu
scriitorii Sfintei Scripturi, dar nu cd ei ar fi fost infaijibili, ci nunrai ce{au
rinvifat in maioriiltea lor adevirttriie pistrate cle ljiseric;i; a;a ca, luat
individual,,.eitttt trebuie socoti[i infailibili 1i nici inspira{i, ci'piistratori
'siinr'in
ai adevE,ruluil;imurit de Biserici prin asistentruDuhtitui singii.'
dele ecunienice.

:olft C.\NONUL,'!; ,(sE pRtN.lilsc

bI sE iltT-,{REs(j -,\DEV,\I]ATEi-U
I;',. CANOANL-.A$UZATII PINA ACUM)
'; .
;, 'leestui sfint sinod i s-a rnai pirut gi aceia, c:i este un lucru fga;te
buii si de mare insenrnirrat","a ;f de acunr irrainte si rirrnini t"ri
gure) ;i statornise, spre tdnrdduirca su{letelor 1i vindecarca srrferinleioi., tri-
cele optzeci ;i cinci de canoanc.,care au fost pr.inrite intirite de citre
;i
stinfii .ri-fericifii parinfi, cei mai inainte de iroi. si care au fost inr:a
si
predanisiteltotriictt(sub)rrrrrrrt.lesfinfilor;islivi!i|orapostoli.
I)ar devrerne ce in aceste cilu(rare,li se p(r.uncestr.nour si pri_
tnim orinduirile acelora;i slinfi apostoli clate prin C)lerpt-nt,car-grai.ci
din vechirne li s-au rnai adriugat iintrodus) prin oart:cari raticifi
docgi) urrclc lucruri mincinoase ;i striiine dreptei credinfe (false), {eter.o-
spre
paguba Bisericii, ;i carc ne-au intunecat frurnusetea cuviincioasi
a'aur"_
nezeieptilor
-invifaturi .(r.logme),- ant-Iacut lcpidarea cc,il de curiinli
a urlor astfel de orinduiri, spre aidiree si ferir"ea ite prirnejttie
prea cnrsfine;tei t*ig"i,i,.,r"J
I turLi]*, nici intr-un chip judeci,id u in rind. c:u
invatiLura curati (autcntica) ;i (intreagii) des.irvirsitrl i,,,ru apostolilor, rris-
cocirile ruincinoaseivortriri erelice.
Pecetluirrr irrs-i (intarinr) ;i pe toate ct,rerarterdnoorr* care
au fost
apezate de cltre sfinfii si fcricilii rro;tri pdrinfi, ^li aaii.r
'la alti cs1r, tr*,
sute optsprezecesfinfi
de la Ancira, inci si ati -par-inti care s-au intruriit Ni.uia ,si ale celor:
ceror de Ia Neocez{rcea,pr."",r,r
la (iangra; iar lingd-acestea;i (cr:le) ale celor tle li Antiohia ;i a celor de
si ale celor clin Ltodiceea !'rigiei, irici si siriei d:rr
alt: ceior o suti cincizeci care
s-att adunat in accasta de Durirnezeupiiirri pi inrparateasca
cetate si ale
celor d,ui sute care s-au intrunit mai clcniurt i;, ;.,i;;"
de cipetenie
,lmetropc,ia) a f,'fesenilor, si ale celor gase srrte treizeri de sfinf f
ricili pirinfi din calcetlon, de asemeneapi alt: celor .si fe-
din sardica ;i inc:i
si ale celor din Cartagina, apoi inci pi a celor ce dc
curind s_au adunat
g \' - VI 0rul.) 101

in aceasti de Durrrrrezeu plziti ;i inrpdrirteascb cetale irr t'l'r'ltlnr irri

Net:tarie, inaintestititorul acesti:i cr:tifi inrpilrite;ti, Si alc lui Tcofil c;rre
a fost arhiepiscop al Alexarrdriei, ;i alr: ltti f)ionisir: care a fost arhi-
episcop al niarii ceti{i a i\lexandriei, dar ;i ale lui Petru, care il fost
(arhiepi-*r,op) al ;\lexandriei qi rrrartirul' li ale lui Grigorie' care a {ost
episcop al Neocezarcei ii de minuni ftcitorut ('l-ariiitaturgrrl). ale lrri
Itala;ie, arhiepiscopul Alt-'xandriei, ale lui \-asilie arhiopiscopttl Ceza-
re6i Capadociei, ale lui (irigorie episcopul Nisci, alc lui (irigorie Teolo'
'firrrotei'
gul, ale lrri Arlfilolric al lconiei li ale lui care a fost nrai denrult
drhiepiscop al Alexanclriei ;i ale lui Teofil. arhiepiscopul acclea5i mari
cetlfi a Alexandrinilor, ale lui Chiril arhiepiscopul Alexandriei li ale lui
Gheiartie. carc a fcst patriarh al aceste:i de f)trnlnezeq pizite ;i intpa-
ritesti cetifi, dar irrci Si canonul asq;:at clc cdtre Ciprian. care a fost
arhiepiscop al !irii Africanilor 5i tnaltir. 5i de cltrc sirrodrrl linrtt srrb
el, care can()n a avut tirir: (a fost in vigoare) irr l':cr:rile inaintest.lti-
torilor ponrenif i mai inairrte (nrentionati) si nu't:ai dupi obi-
ceiul pre.danisit lor. $i nirndnui sir nu-i fie ingirduit a stricn cele tnai
inainte ardtatc c3nr)arle sau a It'lepdda (abrog;i) sau a prirni in afarS de
cele de fa!5 stabiiite (aratatr') alte carroane, nlincitlos intitulale de
citre unii care le-au alcltuit si caro au ittt:crcat sa precupefeascd ade-
r-irrtl.
Iar dacd cinela s-ar printle innoind vrcun canorl dih cele zise.sau
incercirrd a-l surpa, sd fie invinuit,. prirnindu-5i osinda preerrtll rinrlu-
ie5te un asemenea eanon impotriva ciruia a grctit pi prin aceasta se virt-
dcci rle eeea ce a grc5it.

( C a n . 8 5 A . p o s t . ; 1 . I V E c . ; 1 1 1 1 1E c . : 7 C a r t a g i n a ; 1 0 L l l )
lrJ
Drrpii ce prin canonul 1 ai sinoclrrlui Trulern confirrn5 hotdririle
dogmatice ale tuturor sin6adelor ecttnlenice de pind la anul 692. prin
canonul 2. acelssi sinod procedeazii l;,r .prima .codificare expresl $i eOm-
pleti a carroanr.lor orrise clq--.sinoacicle r,ictttlenice, de cele particularg
sau de unii sfinti pirrin(i pini la acea datir. : i
'codificarea
Deci insemnittertea canonului 2 rezitli ir-r canonicii p-e
**
tii';: daci vreo incercare asen:rndtoare in ce privegte canoanele
s:a Dtai ficut cle c5tre sinodul 4 ecunrenic, prin canonul l. aceea trcbule
socotit5, in lipsi cle dovezi ntai sigurei doar ca o confirulare a cattoanelor
sinoaclelor ecutnenice auterioare, ial' nu ;i a canoa:relor sinoadelor parti-
culare, si cu atit n ai pufin a|e cattrlaneior Sfin{ilor P5rin{i, pe citfl vre-
lr"rr-,.canonul prezent iriSiia nqtnele a toate sinoaclele e'culilettice Si, a ceir:r
particular, cit qi pe Sfintii Pdrin{i.ale cdror rostiri in chestiuni de orga-
nizare qi de disciplinfi bisericeascd au dobindit puterea r:nor adevlrate
canoitne.
Cu toate cI 9i pind la aceastii datd au fost fdrd indoiaii folosite
numeroase canoane adoptate de sinoadele partiCulare, qi numcroase ca-
noane ale Sfintilor PArinS, totuqi acestea nu au avut r.'alabilitatea generald
irr BisericS, pind ia consacrarea lor prin canonul prezent,. aEa cd 9i atunci
 r02
V -'VI (Trut.)

cihd au fost folosite, ele nu -obrigad-decit

sau doar-pe-ceicare voiau sa fe ac"?prc. in unele pdrfi ale Bisericii,
Trebuie mentionat, "J aori iri"ca'onrrl
r difcrite canoane sfnt ard_
tate pe categorii, -si.anume, unele
ca fiind ale "m"a-nro" ecurnenice, ar-
tele ca fiind ate
,Pdrinfi, totqi de ,:11^1q:lg" 9*ii"".f"* .si altele-
-"i" ca ni,rA ate Sfintilor
.la acest canbn inaintq i"t* "i _"i existi $i nu se
mai poate face nici o deosebire in-ce privegte
prlll* sau valoare lor,
intrucit fiind acum_ "a"i,tit"^p"i"i*""'rjn5j""a"Li" i s.s lssun6s_
logte au
cut caracterul eeujnelic, toate valoarea canoanelor emise de sinoa_
dele ecumenice- aei,f inte"iq;;
Lt"o' ioutu """"".ti provenienld
valoare. Ei
A;. orm sint in;iratu "n,roJi"ie diferiteror
sinoade in ca'onul pre.
au rdmasele pini asteii-in corecfiai""o"i""rtarri
fflhi:" a BisericiiEi
sc ineepe cu canoanele a'ostolice.
sq continur apoi cu cere are
atosinoaiiicii'particrru'"
ii l,rJi'b, ," ia"*gdii"
ffii,ff:"i;1r;;.enice,
Canonul dc car.e ne ocupim clcclarrj apoo.ife
Apostolice sau constitutil.ni-Ipo.ioii.n, aqa zisele Orinduiri
* atribuite uneori
Romanul sau puse,.numai suU'nuniete,acestuia, lui clement
transmis de la Sfin{ii-.rrpostoii __-u"atinA ca unul care lc_ar fi
ar fi strecurar sresefi tare ar "a-i"''.rrrlfn.iirrt.u ele ereticii
intuneca lu'rina--ir'a6turii adev.iraie.
Dacii desisur in'vremea aceea consffiu;ib
astfel dc greseti. totugi, h f;;;'i"" A;g;;;:" "o" fi cupri,s
pina astdzi, lru se mai'grsese a" or"i ti;il;""u-.e s_a pdstrat
ry
u.tr"r-d" greqeri.ceea ce crenoti ci Biserica
a proeedat la eriminarea
.!o1, a'a- incif coi""tio ,"rriJ"iiia o fost mcreu
folositd gi serveste si astdzi ",i-ir"". auxiiiar ar Dreptuh:i tsisericesc,
adicd nu din categoria izvoareror luniorountare
'-"'
2 Trutan, ci din u aouu "ut"j;;i". pc care Ie ingiri canonrrl
'id
Mai mentionS-1 apoi,
si canonrlJ sinodului {inut sub Ciprian al
cartaginei a fieut'murtti vremJ'p""?tu
ai' aceeaEicategorie a izvoareror
auxiliare ale nreptului BiserG;;-;ii
";_;i;;^"t""""ir recunoaqte gi
canonul de care ne ocupdm. cu toate
acestea,mai tirziu, el a, fost intro-
dus in mod pracric,
si cl-eonri-txti,iitt"r
damentalide canoanea rise"icii. ril"i " tacii
intrat
;i'r.,ril;;, in colecfiafun-
damentate ale Dreptutui Bis;;i;;;c.*-'
in rindui izvoarelorfun_
-d"pi"""." )
rn canonul z^ Truran, s-a v:izut, pdrinfii
noade ecumerice sint numifi diverselor si-
se folosegtepentru a-i desijna ;;firiili i91"igil. i'r"";i;i;i de arhiepiscop
pe"iJ"a"hii principarelorscaune,ierarhr
stroeriori in srad mitropoliiiror,'-gi-rn,.r-u,
titlul de patriarhi si pe'unii "ui", -ra"a pe aceea care au dobinciit
aproape la tnldtimea_aeestora, a deveni patriarhi, se ridicaser5
fiind d; l"p; ;;;";i;liroporiti primagi,
ettrn a fost ciprial
tt-t;ilaefi{': ori exarhii ai diecezelor.cur}.r
sd fi fost..v^asiiccer M""; ;;;;;iepiseop al cazareici capacrociei. Dare
"fJ1i:!!#.'?l'
::i,r.*,1
3'#i'i:
sinodului
i,1,.&Tr,Lil",Ti"u i;-:"lJ,l;;
of":-::ii,1"
.dupi
{:inut srib ciprian,- s-o-,perii"t ,,DUrnoi
celor din tirilc acelea. oliiceur predanisit
a

':t \' - VI (frrri.)

,oftrCANC)NUI.3: {CEI CASATORITI Dn DOU.\ OHI Nl' l'()T Ii{

'
ct,l,lHICl)
f)e vrenrit']ct,bilrccreclinciosulli tlc Ilristos iubitorul lrottrrl ini-
pirlat a griiit (s-a acirc,cirl) acestui sfint ii er:tttttcnicsirrod.ca cci co 5e
irurtrhri i1 r'ler;i cci curc it'trpdrtirlt'sr:altora cclc rlrttnrrezeic;ti,sI s-t:
aratr: cura!i ;i slujitori nc'prihirrrif i ;i r-redrlici dc jertfa cea duhor ni-
ccascda nrtrelui l)umnezcu, carele estc ;i Jcrtfd ;i ArhicrcY. 5i sh curd-
teasci cele nccurab (pri Iliittitrr) carc: ii a1l;tsi pe acilltia din rrrrn!i trc-
I'egiuite.Pe tingi accaita, pnrrlrq ci cci (dclegafi).ai.pteasfirrttrilliserici
ai Ilornarrilor, au proptls sir se {ie canontrl asllt'itrrii,iar cci de sulr (stii-
pinirea) scaunul acesta al de Drrnrr'lez(ru pizitt'i ;i impirr[te1ti cetnfi (au
;;;t;'rt se tie) canonul tlragostci dc oarrrerri(orrcrtiei)1i al irrfelegerii
(compasiunii), rroi, Ic-atrr itrrpreurtat pdrirrtelte cu iullire dc I)utntrr'lzeu
ire arrrindoul, ca si tru ldsitrr nici ca blindc{ea si fie ingildrritoaro (t_o-
ierllnti, slabir).;i nici cir asprilrlea (rc:r'critrrt,::u) (crudd.
sd fic lrt:onrt'rtoasil
r.igicli). li mai ales cincl, din rreltiinfS. gr:e;ealas-a intins la o nrulfime
destrrl clc nrarc de birlbali.
Socotim (hotlirirri) aladar irrrprcnnd ca cei ce s-au itrertrcat cu doui
ef,sdtorii.;i care pinl la cirrcisprezecc ale tretlrtei luni iartualic dirr al
patrulea incliction trccut al atrului 6199 (an. {il'i1),atr fost robifi pica..
iului ;i nu au vrut a sc curirfi de accsta, s[ fie supuli cateri';irii ca-
nonice.
Iar cei ce au cizut in picatul accsta al cdsirtorieia doua (bigarniei)'
dar irrainte de aceastl cercetare a noastri au cunoscut.ccea cc cste fo-
lositor ;i au tiriat rlul dela ei inSifi 5i au alurrp;attlelrarte aceasti strtind
;i nelegiuitr-rimpr.errnare,sau cci alc clror fettrci clin a tloua cisStorie
au dccedat, sart ;i acei care au cdutat si sc intoarci, invitlind din nou
infelepcirrnea pi pdr5sild repede nelcgiuirikr lor dc ntai inainte, fie ci
ar fi fost presbiter san diacon, - i s-a pirrut sinodului' ci accqtia si
incetezc de la oricc slrrjire sau lncrare preo{easc5.fi sd fie supu5i
,pentm un oarecare titnp anutnit la cerrsetiri (epitimii), dar sI aibl par-
ie (sA se intpirtd;eascii) de cinstea scaurrrtlui li a stiirii lor, iirrlestulin-
du-se cu inainte sederea pi plingirld iltairttt-'a l)otrtnului'
ca sd le iertc lor nelcgirtirea cca dirr rreltiinfi, 'cici este fairi dc cale
(necuviincios)' si binecuvinteze pc altul, ccl care estc datol' si-5i vin-
cleceprrrpriile salc rini.
Iar cei legafi de o singurl sofic, daci cc'a luati a fost vbdutd, *
de asemenea ;i cei ce dupf ftirotonie au triit intr-o singuri cisfito-
rie nelegiuitd, adici presbiterii ti diaconii 9! ipodiacorJii,,oprindu:i
pentru un oarecare pulin tirrrp de la sfinta sluibii, fi certirrdrr-i (supu-
rruindu-i epitimiilor), indati si fie pu;i din rrou (reapezati).in treptcle
lor proprii dar in nici un caz inaintindu-i. la o treapt5 mai inaltS' -
:sc intelege insi, cX dupi ce acegtia s-au dezlegat cle inso{irea nelegiuitI.
Iar le-am statornicit cu privire la cei ce au fost gisifi irt tnai itt;t-
intelc aritate grepeli (cAdr.:ri). dupd eurn s-a zis, pini la cincisprr:zesr-r ale
lunii ianuarie, a indiitionului al pattulea, Fi numai in privinfa felelor
 j 104
V*-VJ (Trut.)

preofegti orlnduind noi (hotdrind)

de'hcrirrr rnainte gi innoincl carronur
core rinduieste, t:cl "g1o iigit ",, rroui cisitorii (nunti) crupi
-ca 1-o
tez sau care a luat concubin' (tiitJare) bo-
sd nu poatb {i episcop,sau pre$-
biter sau diacon,_sau peste tot orice
altceva din catalogul st5rii preo_
lqti (clericale): cleaserirenea$i cel ce a luat veduve
desfrinatE, sau' sclavi, ro" *.lr"ti"u-lint"" sau Iepddati sau
c.le d. p"l*ri (actrita) sd nu
poatr fi episcop, sau
-presbiter, sau diacon - sau peste
,'\ '!L tot
ru orice din cata-
logul stirii preofe;ti
lain rincfuf'"i.""fiO.
(can- 77, 18 Apost.; 26 Traran; rz,
27 vasire eerMare) r ,rnr..rlii. i
Canonul nrevede.indeplrtarea din.sJujba prco!e;1r"r,
starea clericari, a celor "iiu,---"iurici O"t;';; Ei din
fiincr, -,* s-au, casatorit a doua
oarS' De asemenea nrerrede nedepse
telmporalc pentru crericii eare nu
s-au cashtorit reqrementar chiar'inainte'ae
care s-ar fi cdsdtorit in mod r,"t"g'iuii'a"pi hiroionii ,", pentru cei
rriiolJ"in', nefiincl anterior
cdsAtoriti. Tuturor acestora le stabileste
un r*:qim de pedepsc$i de rea_
daci au siivir5it,nrpi"iii:,,ic,-abarr,ri
pila-r" lilianuarie ateapul
nTtf.;e.,
Sc dispune insd pe'iito/.'"H'll;i
'car(' ce s-au cdsdtorit'nu credoud or.i dupd
botez, prccum si au't*ii'ir"i",l?irrfi;:"H
_cci poati fi nici
-episcopi,nici prcsbiteri,nici-ii,i"i,ir, nici arti,,r d;'cicrici. Aceeaqi
Iiste o prevede opre_
si pentru cci care ., ,-",, cdsrtorit reglementar.
eanonul 17 si 18 apostolic. Din canon rezultd dupd
: : :, t. cf, r:ra adniisa o cAsAtorie
I e g a l dS i d u p i h i r o t o n i e . r i, t.,) ::
Textul eanonullri este mdrturie a faptului 'la
episcopii se puteau caiatori cA pind acea d.ati,
si ;;;;;- "a"iiii"-"i.oito.ifi,^"u toate ci inci
.impir:atul Justinian, -_ cu vrco 100 cle ani inainte. _-_interzisssL5
lueru' El mai constituie apoi aeest
,si o advaoa a tendinteror riqoriste ale Bise-
ricii din Roma, cu privire'il rt";";;ivili
r clerului. rn fine, prin felul in
.care
'niale eanonul a indreptat . stdrile provocate d" neo.inji,iotit" ruatrimo_
ale clerului. el constitui; ;-pilrlr a" "t,irrruinfi,'ll,'i.,1nt"qerc
fermitate 'in acelasi tim_p, ins'g1ri- p"in care poate si de
pildd pentru cazuri simiiare. ' --
i;i , ,
servi ;i acum drept
.j
' rilq i,' B,r-! _rr6
u:-r
' 'i" ;r , -C_ANONULA: PACATLTTRE;I bU TENAUI TNCFIINATE' ESTE
IEROSILIE) "')' ,{-,.-":',-:'.
Daci vreun episcop. sau presbiter, sau,.Aialon
cite! sau cintdref, "i,r orlia" sau ipod.iacon, sau
r"st"., ;"*ar), s-ar u*uri*."u (imprcu'a) eu
, o femeie inchinatd (afierositi),' consacrata (dedicata) rui Durn'ezeu,
se cateriseasci, ca si
-unur care i strieat
', ---1,, pe mireasa rui lrristns, iar dacd
ar fi laic, si se afuriseascl.
,ru r * ,,, ',, .t,ri,,
j i_r,t ,.
'
(can: zs Apost.: 9 t tcli,lb N,Et.,: Dl:40.^44,14s
'-9
Neoeezareea; Trutan: 19 Ancira;
6, u cartagrlniii,' ol tt, io,-io,-iz,"a6'iornnt,cer,Mare)
Prin. ferneie inchinatd, dedicata sau
,dintre cele care fac parte di" "it"e"ii" -afierositd, se in{elege oricare
*i-*irtrJl;ilil";;"uelsr, fecioa_
 105
5i'6.' , V:- VI (Trul.)

reior Ei apoi a monahiilor. Pdcdtuirea, cir vreo; astfel de' femeie este so-
cotitd ierosilie.
Caterisirea, ca PedeaPsil prevdzutd pentru ciefici in canonul pre-
'simplii cind e vorba de clericii hirotoni{i,
zent. are in Parte in{elesul ei propriu.
iar in Parte are infelesul de indepirtare tlin functiune' r:lnd e
vorba de elerici nehirotoni$i.
.SA NU STEA FEMEI
CANONUL 5: (IN CASELE CLERICILOR
-(i CARE DAU DE BANUIT)
Nici unul dintre cei tlin catalogul clcrului sX nu-;i ia (clobindouscff,
tini) femeiS sau slujitoare, in afara acelora care se afl5 trecute
ih cinon ca fefe fird binuiali (care nu dau cle biinuit) finindu-,;i (p&s-
trindu-gi) prin aeeasta neprihinirea sa. Iar daci cileva calci cele orin-
duite thoterite) dc noi, sd se cateriseasci. Acela;i lucru sI-l plzeascl
(sa-I observe) ;i eunucii (scopilii, castrafii), p_urtin{ grijd (preocupindu-
ie) de a lor'neprihinire; iar cei ce o calcd (hotdrirea aceasta),dac6 ar
fi clerici si se cateriseascd,iar dacfi ar fi laici, si se afuriseascS.
( C a n . 5 , 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 2 6 A p o s t -7; , 3 I E c . ;7 2 ,1 3 T r u l a n ; 1 8 , 2 2
Vll'ic.; N Ancira; 3, 4', 25', 38, 70 Cartagina; 88 Vasile cel Mare)
Canonul ia mdsuri pentru apdrarea viefii morale a slujitorilor bise*
ricegti, infierind unele obiceiuri rcle care se vede cd persistau, deqi fuse-
serd-osindite inc6 de sinoclul I ecutnenic prin canonul 3'
Prin femei spurcate se infeleg aEa numitele femei introduse pe
aseuns (nelegal) (feminae subintroductae) despre care vorbeqte eanonul 3
al sinodului I ecumenic.
--
Cif Aespre eunuci, degi prin canoane (22, 23r 2! Apost-) Ei prin legi
- codex 4, 42,
impdriteqti (incd de la consiantin cel Mare _1-2), . s-a
interzis spoti."o numirului lor, totuEi, se vede "5 gypq exemplele orien.
tale, continuau si se facd eunuci fi in veacul al vll-leu,. 9up4. cum s-a
p.u"ti."i acest lucru qi mai tirziu, cit a durat impcriul bizantin'

CANONUL 6: (CASATORIA DUPA HIllOTONill ESTE oPRiTA)

De vreme ce s-a zis in canoanele apostolice, ci dintre cei care au
fost inaintafi (introduEi) in cler necdsitor!$!' numai citelii ;i cintire.tii
s6 se cisitoreisci (se'pot cdsbtori), (Ca1. 26 Apost.), ;i noi pdzind (ob-
Se""inal acest lucru (aicastd hot6rire), orinduim, ca de_acum inainte, in
oi.i ott' chip ipodiaconul, sau diaconul, sau presbiterul, si nu aibi in-
g5duinli a'incheia (s[-Ei incheie) insofire de cisitori-e, dupb hirotonia
Iui. Iar cine ar indrdzni'si facd acest lucru sd se cateriseasci. Daci insi
ar voi cineva dintre cei ce urrneazi a intra in cler, si se lege cu o fe-
meie prin cEsitorie dupi lege (legalh). sd facd acest lucru inainte rle hi-
rotonia intru ipodiacon, sau intru diacofl,:sauintru presbiter'
(.Can. 5, 26, .57 Apost.; l! -lV nc.; l,-!3, ?1, 3A 'Trulan'; 7A Ancira;
7 Neocezareea; 16 Cartaginn; 69 Vasile cel Mare) 1,.
 t06
\- -- \'r (Trul;)

Prin cano'ur prbz-ent se interzice

apsotolic. ciisi"rtoria- clin nou. potrivit canr:nului 26
ipodiaconil";:-;...ti;";;il";'ii
hirot,rie, dispunirdul; I"p..,.oiteritor. dupir
;; ;;;i;"oitiu .r;i;; ;;*# "erito.i numai
de a prinri lr.irotr:sia.nu tri"olonln. pent.u i'a iritt.
icli. se prcr-erl,.p,,.l"aria eJi"""i"i.iil r rrttrLr nercspcctarea
II.:rcspcctal aerxtoi 'incru_
Fa;:tul cii a-fosi no,,,t*; t;i'.se
ia nriisuri de ciitrc sin'clui Trul;rrr.
in chestiunea ciisitorjei ;le;;iui,".r;,,rd";l;'"iirtl"t"'irirra
ticii cdsitoriei dupii rriroto.ie 'trr'ci ir pr;rc_
'i,.,torri"o.*
cii nu ar fi rost r.ecesar s; a'cie"icitor. ";;i-;itf"r practi_
se
"L,.pT,:tat
faca jognlai prin canonrrl unui
menic' care a codificat sinrcl ecu_
si " i'treaga legisrafie canonica.
Estc vrednic de re':ar,t,t
rJr"5p1's ilirtrr.-ci-r in-tcxtrlt cairorrtrrui
r:erice intr:i in clnr ci plt'ri'incrre,ie sc spurc
-ilrai.te o-c.i-catorieregalir.fie i'ainte
Ti;
ff "::i?lilll,#:-Jilul::Al;";. a" r,i,"i,iii int,, criacon
sau
Dirr ferrrl irr care'edcrn cli
este,red.ctat caur)ru.,.s-;rr putea irrtr:_
ar*ate, i;;;t'il; lucruri.trecutecu 'ecrerea
lffi,uoJ:rltlft,.;:1" de ril_
." ,t i;1iir"::,ri;t:] cir^sstoria
si clupirhirotesiain iporriacon,
tilffi:
b _-. Fie cri hirotoriio"-;;" putea
fiirii a se nrai facc rrirotcii" ,face crirect i, trc.lrta criacoirurui
i" iiJ.rn"on sau direcl in trerpta presbitc-
rului, fdrd a se nrai *ari.ii rrir"iliil';"
diacon.
Ambele practici sint cunoscute
nu le consacri ins'. "i p ri"o,,i";;;;"" in Biseriea veche. ca'onul prezent
zicc eisitoria etnrului ,firij'f.,i.oi"ril.."r generari de princ.rpru.care i'tor_
eu aplicarc in:ccliati t" "nru.i'"nn".*tn, mai exprirnd qi nornra spcciali.
se gd'scau atunci in situatii;";;;;;;,"{,, irr scnsirl ",ili'oUtigi pe iei cc
I se conformeze. si a,u're p; cu nou. rintruiari canoniei. sd
;;';;j" hirote,sifi ipodiaconi sd se cr,s.ito_
rease5 ?naintc de a oevcni EL"""i"ii.pe.eci
rnte de a se hiroto'i presbiteri,-ni""uin1or"r iriiotSnitl-.i"iu,aiu"oni. ina_
nu renunf5 de tot la cdsitoria. i;.d";;'ill,i"i in cazut ci.d
Dc altfel. "ili
chiar rindttiala canoni* .In-aceastii_dat;i,prctica biscriceasci, si pe alocuri,
apostolic, i.i".-io a"lirol-permiteau contrar canonului 26
neaiunsinea no""iJ g#;il-"prigai;n;i;'intinng"
nu numai cistitoria,ipodia-conril;i Riserici__
a.ip3 r;i;?r;;; ;; ffi; aceeaa dlaeo_
nului _sictriara preotdlui;a;;;ji"ojJ,!,u.
De fapt, eanonul r0 al sinodurui
sd se c'sitoreasc' din Ancira, i'giciuie criaconuiui
d-.,1o1
ni;i;il,';ar.nurnai in cazur ci'd.a deciarat
l^i ci vrea.
iuainte. de hirotonie, sd.,se cisritoreasci dupir hirotonie.
ln ee priveste,5ratu5q acestei lopretigti,
dupi hirotonic- existd opi"iu-"" de a se contracta c&sritoria
ioi.r"i'gloqiti
"il; lsavirsi .a *" "i ii=u. "o"""ter dog:
matic ai cd deci cesaifia-*c;
preofiei, in orice grad, ar crup;i adn:il.rsrrarca tainei
fi:i;"r;;"te. pentru-L J' o.tt"r de tezi sa
fie adevirati. ar t;bui ri ""-al-5"i"u""
despre tai'a hirotoniei, ci ;;;;;;;;tui "a Biserica ar fi invdf.t cindva
cd pentru adminisr.rarea tainei "e*at-o"ir, un i'rpr.diment crenaturi rrari-
s-ar camunicacuiva prin sau-ci, in orice caz, harur care
taina p."otriui,i-; f; ri rlJ:ri""tivur oar,ecunr
7 "V,+tvl (Trul') 107

imun pentru primirea altor.taine gi,jn special al tainei cununiei' f)ar

nicdieri in Biiericd ntt existi vreo unrir despre o astfel de invdtiiturA
Mai mult. insuti canonul 10 al sinodului dir-r Ancira. consl-ituic o cior-itdii
r:rr'iitoare impr;triva tezei clesirre caracterul doqmatic irl misurii prin care
5i opre:pte adurinistrarea tainei cununici clupd, hirotonie. De lrsernenear^
in aplicrea aceleaqi dispozitii, care permitc r:Ssatoriacliacolrilor dtrpri hi-
rotonie $i prip analogic ctl car-c s-a introdus acecttgi practic;i-;i cu pri-
,vire la pres'biterri1- dupa cum, spune Aristcn in r:ornentariul lrr catronul
'6
Trulai ._), trebuie sd vedem contittua confilt;lare a opinici juste. ca
opreli,stearespectivd are tltrlnai carar:ter discipliirar. iar ntt c;tlact-erdOg-
matic.' I\{ai rlenfionbm in fine, cI qi ciriar iir yeacul aI IX *- X-1ea se
;mai practica rincluiaia de a pernfite tututror,clericilor sd se ciisitgrea gi
rlupS'hirotonie. insd rtutntr| in clecursde cloi ani, aqa precum rezulti din
l{tlvela 3 a ltri Leon Filozofql, iar cum rczultir clirrtr-o aitii Novt''lii l ir(:{rq-
tuia, chiar Si in termcn de 10 ani dupir hirotonic,(sint. .\t. vI, lSil). se
inieiegc ci iru este vorba insi nicidecuur de episcopf, deslllc 1t gi111r1- cit-
sitorie dupi l-rirotonie nu ntai gisim pon':,enire'
Din'celc arltate se vedJcit se poate clc clar, cir oprirea ciLsatoriei
dupl hirotonie este o misuri cu caracter discil:linar,.iar t-tu.ul-lllctl. cil-
ract,:r doctrilar. Este deci o chestiutre de discilrlitr.ii, iar uu o chestittrt€
de crcdnli, gi ca atare, ca orice nornrl sau reguli disciplinari, itldiferent
prin ee autoritate ar fi fost aqezatd, atit episco;:ii indiviclual itr cpar--
Liile 1or, cit qi sinodul, poate sd acorde dispensir. Cici in puterea 1o-rsti
cle se diipensa de ia oric'e normd. afar6 de nortnele intetrrr-'iatt,: pe adeva-
-
ruri de
-ir, credinf5 sau pe principii de moral5,
t -
legdturd cu aceasti problemd, se pune aceea a c:isitoriei cleltilui
rdmas viduv prin deces, care, in lumina celor pini itcum lirtnurite, :;e
intut"en cf, esie posibil5, insd numai cu dezlegare sau dispensd d5: 1,3
episcop sau de la sinod, pentru ci fiind posibild in- genere cisAtoria clup:t
hi.otoirie, este posibil5'qi aclmisibild '<i c:lsitoria dupd iiirotrrnic a cleri-
cilor rirmagi v5dttvi.
Fiind insd vorba cle dispensa. absolut necesari ln acest scop. din
partea episcopului sau dn partea sinodului, se in{elege. de la sine, ca
nor^" canonice prin care se interzice cisdtoria dupi hirotonie, ritmine
'in
vigoare ca norml disciplinard 6bligatorie, pentru ci dispetrsa de la
o norme nu,trebuie confundatd cu abrogarea ei'

' CANONUL 7: (TREPTELE HIROTONIEI STABILESC TREPTELE

TnaRHIEI BISERICEqTI)
De vrerne ce am aflat, c[ in unele Biserici se g[sesc diaconi care au
dregrtorii bisericegti ;i din aceasti pricinS, unii dintre ei' purtindu-se
cu ingimfare pi cu samavolnicie (dupd bnmrl plac) -_ (fiicind uz de aro-
gan!6 gi de independenli), ,sed inaintea presbiterilor, orinduim (hotarim)
ca diacotrul, chlar dael s-ar g[si in vre6 vrednicie (slujb[, demnitate)' a-
dicn in orice fel de dregitorie bisericeasc5, unul ca acesta si nu gadd
inaintea presbiterului, fiii dactr finind locul felei (persoanei) patriarhu-
lui sau a mitropolitului slu (propriu), s-ar ghsi in altd cetate pentru'vreo
 1'08
18 \' ; 1'I (Trul.)

treabl (eeUZA)de ctipeterrie, cici atunci i

Se r.a da cinstea ca unrria co
line locul aceluia.
Iar daei va indrlzni cinerra, purtindn_se cu (folosind)
tiranici (despoticd), sI sivirgeasci'uJra ca eutepanfa
aceasta, rrnul ca acela, cobo-
rindu-se din treapta sa proprie, si rie ;;;il;;a'Jintr,,
starea irr care se nurniri el-in itiserics sa, p_.t*-fa tofi eei din
ce se afli Ia Sfintur_Evanghelist r,uco, f,otrivit irrvi$Iturii
a;ezatd ca de insupi oomnrrr si
Dumnezeul nostru, Donrnu*r nostru povifuie;te ra'rr,i"l,o'irr""r:,i,
.ne
de sederile in frunte. cici a spirs "et.,r "-hil;ti;;ira!
egti chemat de ci.eva Ia nunti, si nu "" aceasta: cind
te agczira rocur cel mai de frunte,
ca nu cumva unul mai de einste decit tine'*a
.'"-uliu poitit ri"r-J"-;;;i;
si venind cel ce te-a chemat p"-ii"" gi
acestuia, pi atunci.s5. incepi "u ,u-iir,"'sa .pe eI, si-!i zicn fie: di-i rocul
iei r.a iiil"'io".,r cer mai din
urnri' ci cind eiti chemai, ageazd-te
Ia rocur'""t'ilui'de
"pii"r"n*,pe urmx, ca
atunci cind ar veni.cel ce tu-a'che-ut .e_gi
"i"a Ji", urci_te mai
sus; atunci ili va fi fie cinste in fata
tuturor "*lo" "" sed inrpreuni cu
tine, pentru cd tot "Lr "u t""_rij'p"" -;;;;'r;".:;
i-"
smere$te pe sine. rr.yo. illlfq. ,,'o*ri, iar cer cc se
(L;. i4, B_ a"*fuiJ"f""ru sr se fini
ins' gi in celelalte 1I)-
s.tllijt"'7'""p_to ciericale), pentru ci cunoasrem,
ci decit vredniciile ;1ari
(demnitdiilo,
sus cele duhovnice;ti. ' r a."Sito.iiGl
-- -o ".ii, luirr"iu, sint mai pre-

(Can. 18 I Ec.; 16 Trulan; 20 Laotticeea)

canonul nrezent oqlincre.;teo stare de lucruri
din veacul v si care_a continuat i' care a apdrut inc5
.buni prarte tot timpul cit a crurat
imperiul bizantin in Riisdrit, ior in-eii";i".'iir-ap"s
Este rrorba de ridicaren oiu"oniiol', p.in -alLinist"ativd,
continud Ei astdzi.
runcliun-e nu
"y-ui^lo- nivelul presbiierilor, ci chiai a.ru.r,rp.a-
a";ut*;. Cdci intr_ade"
vdr atit la scaunur de la constantinopol cit
gi la eelelalte scaune ierarhiee mai importarte $i la c"L oin Roma, precum
din
detinind fun<:tiuni adrninistrative, ca ae'"xenipiu-*r Biserici, diaconii,_
hartofilax, de apoerisiar, de-ffifii,'etc.-au ,i. u"onomr aproide
ajuns ca in mc_rd3fu2iv
si se socoteasci a fi srrperiori"p.estiteriror
ri uiieo"i-itir. episcopilor,
inversind-astfcl, dg ne fozi{ii furrrelti. raporl.urile
pe starea h.rricd a diverselgr qlade ale preofiei ierarhice intemeiate
lmpotriva schimbdrii nefireEti a rapoittrlui
dintre treptele preofiei,
se ridicd pdrinfii sinodului rruran qi interzic, sub pedeapsa
sarea raporturilor asprd, inver-
91ntt:: membrii preotiei saerame''taiu,-pu considerente
de funcfitrni administrative.
'ifi :rr' .ir tg;.
""h:CANOUUL
B: (SINODULMITROPOLIEI SA\ SE
- ---:' vt t L CEL PUTIIil,
vu TiE
.O DATA lN AN)
-s voind si noi a fi'e intru toate cere atezate
yrrinfi.innoim gi canonur tle eitre sfinfii nogtr.i
"""u "r^rr.ruiustult;; i;i; fiecare an si-
noade ale episcopilordin fiecare "p""fri"
unde ar soeotiepiscopulrnitropoliei 19 IV iqriirJp"fijl u"rfo (localitatea)
ic. Ec.). .,;,{.,,.j.r.iui
g.iro v-vI(Tml.) t09

t!';,. I)e vreme ce insi, pentru nir,ilirile barbarilor, procunr ;i pentru

alte pricini (cauze) care s-au abdtut (au survenit. ivit, iscat), este cu
nep{rtinlS (a intiistitatorii bisericilor sd poati facc.-sinoadede dnud ori
pe an, i s-a pdrut (sintrdtrltri)ci in orice chip, pgnlpu trebur.ile (chestiu-
nile) biserice;ti, care de buni seamd se I'or ir i, odati pe an sd sc lie
in fiecare epalhie (initropolie) sirtoCrrl episcopilor rnai inainte aritafi,
(in tirnpul) dn la sfinta slrbitoare a Pr;tilor ;i pini la sfir;itul lunii
lui octombrie l fiecirui an, in localitatra pc care-l va socerti,dupi cum
s-a zis, episenpul nritropriliei (mitropolitul); iar epi.scopiicare nu ar venl
(la sinod). aflindrr-se in cctifile lor, si in actlea pr'trecirrCin stare de
sinitate ;i slobozi (liberi) de orice treabi de neinliturat (inevitabild) si
strimtor[toare (presanti), si fie mustrali frife;te (Can. 19 IV EC).
( C a n . 3 7 A p o s t . ; 5 I E c . : 1 9 I V E c . ; r i 1 / I I E c : . ; 2 0 A r t t i o h i a ;9 5 C a r -
talintt)

Canonul r:rezent reinoieqte, aqa cum el insugi spune. clispozifiile unor

banoane anterioare (menfionate la sfirgitul lui) referitoare la sinoadele
mitropoiitane, dispunind, cri clacanu se vor putea inl-runi acesteade doui
ori pe an, din motive binecuvintate. apoi ele trr:buie firrute cel pufin o
dat5pean,qia1]llme,introSfintr'le})astiiisfirlitrrlluniioctombrie' P
$i in acest canon parin[ii intruni{i la sitrodul anterior sint numifi
sfinti pdrinti, iar mitropolia r:ontinud a fi nitmitli cparhie, nllrne pe iingi
eare se folosegtegi cel de mitropolie.

CANONUL9; {CLBRICIISE oPirnSC A'trACE NECOI' CU ilAU-

TURI)
iri rq liici unui cleric si nu-i fie ingdduit si aibl silap pcntru intlr..letni-
cirei'circiumireasci (prirvailie, circir:rnii). Pentru r:5 rlacd unuia ca acestl
nu i s-a ingiduit a intra in circiunri, cu cit nrai virtos (nrr-i este ing{-
duit) si slujeasci altora in aceasta, 5i si se apuce rle cceil ce nu-i tui
ingiduit? (nu-i este ingiiduit). Iar daci ar face cela de acest fel, ori si
inceteze. ori sd se cateriseaseS. ,: j
ifi ,! ta
(Can. 54 Apost.;.24Laodiceea;40 Cartaginc) 'rUl ri
ti't.i. .i : r I I llltr:)t;
lntre indeletnicirea cu negolul de bauturi qi dregitoria preo{easbi
crsteo incompatibiiitate morald, care nu mai trebuie doveditir. De aceea
se inlelege dc la sine, cd nu li se poate ingddui, sub nici un .nrotiv, cle-
ricilor, sd tina circiumi sau localuri in care se face negof ci:, bduturi*-

C.{NONUL 10: (CIERICII SB OPRESC A LI,:.\ DOBINDA SAU

hii ui',C.{IvIATA)
i"e """Episcopul,
ful'--
sau prestriterul, sau tliaconul, luind canr:it6 sau ata nu-
tnitele sutinri (procente), ori si inceteze, ori si se cateriseasci.
(Ctn.44 Ap,,t$.;17 I lic.: 19 Vll [,c.;4 Laot]iceea;J, Lt) Cartagina;
2, 11 \losile eel hlare; 3 Cirigorie Neocezureea(Tuumaturgul) ; 6 Grigct-
'.riede Nisa) t I
 110
lt. lz V,- Vf 1Trul.)

. Se:reproduce dispozifia canonului 4,4 :Apostolie,

calrata, cit qi orice fel de dobinzi care interzicindu_ce atit
s;ar,.lua.de catre clerici in.caz;ul
rciiei ar imltr.urnutaeltora bani.
. .!
(].'\NONUL 11: (CIiE$TrNIr
SA NU I\iBA IMPARTT\$IRE CU
lL-Dl-1il) ,!i r
Nici rrnul tlintle cci nurnirati in starea
preofcasci,r,stu (\,rt,]lt)
Iaic sr n* rrini'ce azirnile cere de ia iudei ,
,o,, ,a ,o'i,rropuurc6(intorri_
riseascd) cu acestia, sau si-i "tr*tt " f,u_uori,-ii"ux''ia'aoctorii
;i nicidecurn sii se .sc:I_*, u"ugiio i" bdi. Iar ;";; cle la ei,
(s-ar apu('a) si faci :" -"1_r",.
;i";"a s-.r i'cumeta
ca aceq5f4, dacd ar if
iar dacir ar fi laic, si.r.rna
se afuriouor"d.
,l; ;;t";il;:d

?1 Apost.;
7 Arttiottitt;
2s,37,38Laocticeea;
ir, ?i,
106
clicri;l;i,kfn,70,
separatismur o" 'c.cregtini ri fatd de eretici a fost intotdeauna
p.iicticat in Biserici,lut?
crupi ",rm i-uu prlcticat ;i ort" I,origii fafii
tinispr 9i in primul. rincl ingi'i morr,i"ii. Spi.it;f;;iu'J"pu..tist dc crey
tenit in IJiscrica crin.rinduiciirc s-;r mo;_
s;eexiincle nu nunrai ra relaliile de _inguste-ale vcchiut"i-b;t;;;;;;;i";i
iiatura ii.i"i.-iisi?asa, ci gi
relatii dt-' alta naturd, cu cei cle crectrnta pdgin,r sau eretica. ra rnr,rrte
pr.zc.t leriferer.zi.ircest scparatism,pornind can'nul
irisi ee-ri "n t"-"i ;;ii;i;;

CANONUL 13: (EPISCOPII SA NU VIETUIASCA

IMPREUNA CU
sol'Ili_n LoR)

-'..:'Il"4 pi acest rircru h'r,enit ra cuno;tinfa noastrr.,ci.in Africa;i i.

Libia ;i i. alte locuri, pr..a iuiiti"li u* ri;;;;;;;;lniint,:statitorii
piscopii) rle acolo nu se {e.esc de a viefui 1e,-
i"rpr:i,u"a-'"u frrpr.;irc lor sofii,
chiar pi dupi hirot.nia care u .'""it
(s-a.,sdvir.;it)asupr.aror, punin.
(prilejr-rind) poticni'e ;i popoarelor
.sminteali (cregtinilor). Agadar., rlar.e
fiind rirrra noasr.ir ca t'ate ,i ,*'il"i ;;;;'i;il;i"io",,,uro" celor cre
sub rnina 'oastri, 'i s-a pi.ut ci in,ici
;";
acum inainte un lucru ca acesta. Iar lu-crul "r\, ; ;;, ," inrimpre de
risturnarea (abroearea).s.au o."rii ii"f,rrr*rrr, nu pentru
-;isurpa*" "gi" ;"-;;;"
ci purtind srija ;rintuirii ffiuite apostoresrt.,
a'p."rraii.ii .p;," ;""i"1i,.,!''u pupoar*ro.
pentru a nu se cla. (prilej) de vreo'prihani si
caci zicc dumnezeieicut iipo.tiot:-inut" ir"irt"i* stirii prcotesti.
spr. r'irirea (slava) rui Durn-
nez(:u sd te facefi; {igi ,revitimltori (f;r;;;;i,rt.ni,ii*;i,juacitor
nilor (clinilor) si Risericii rui Du'rnci,.c',^ si pigi_
p*rcu_fiIsi c.u prac tutu'ur. (1.,
l'ac pe plac, ps toti ii nrullu.ruc,sc;-n""ioti,ra
celor mulfi, ca si se rnintuiaic-A-;i*"11_"i folosul nreu, ci pe act,la al
eual lui ""*ltn.i- ui*ln"i, prc"um
(r Co1.r.o,31_3i; lr,-rl. ;i
rar {"j:jrr-.
daca s-ar prinde cincr.a ticin;r un
cc opre;te canonul),ii se cateri;;;;-' rucru ca acesta (adici ct,da

(Can. 5,51. Apost.; 3 I Ec.; J0,,lg i. r

Trulan; 3,4, ZS,60.Cartagina)
XI ,V-Vl(Trul.)::i

tl C*ronul intefzice convietuir€a cu $ofiiie lor a celor cal€ au fost

ale$i episcopi, cu nrotivarea ed un astfel de trai al eplscopilor, ar aduce
poticnire qi sminteali intre crediucioSi.
Prin'rlrmare, c€ea ce determini misura luat;i de sinod este o cauzi
obieetivA care constil in starea de spirit .sau in pdrerea care ;i-a creat-o
rnasa credincioqilor despre viafa prarticularii a episcopilor, linind ca
ace$tia sd fie nectisltori{i sau nrircar si nu convieluiascii ctt so(iile lor
dupd ce au fost alc.siin demnitatea episcopald.
Mii.sura luatd prin canonul prezent cu toatd i.ncercarea de a o pre-
zenta ca nepotrivitd canoanelor apostolice, este totu[i in cnntrazicere cu
canonul 5 ap<-rstolic,care intcrzice ca vreun cleric, inciusiv episcopul, sit-gi
plrirseascil sofia sub cuvint de evlavie.
tsaptul cii in anul 691-692 a devenit necesari o mf,surii ca acecil
cuprinsi in canonul de care ne ocupdm, arati cd episcopii trliau incit
vi*ta con.iugala, adiui convicfuiau cu sofiile lor $i dupi ce srall afeza{i
in scaune, cu toate cI de.ia Cu 150 de ani n:;ri inainte, Justlnian a inter-
zis printr-o lege (anr-rl 531) ca episcopii sa-qi mai pdstrezc sofiile dupl
intrarea lor in funcliune. (Cod. 1, 3, 48). AcelaEi iucru il interzice ;i prin
novela 6 (novela 6, 1,-an 535), prin care se mai dispune pentru pritna
iatl in legisla{ia bisericeascd;ca episcopul sir iic rincluit ,,fie rlintre mo-
nahi, fie,dintre c:lcricis (Nov. 6, 1, 7). i)e rrltfel rindtriaia aceastade a se
alege c,piscopii dintre monahi, dar ,si dintre clerici de tnir -_ in:ti
ftiri restriclia dc nrai inainte cu privire la so{iile acestora
era vec:hc gi nu a fost sclrimbatii in sensui iu care ea exista
astiziinRiscricii,clecittirziu,nrirrveacuriieXl\:
x\" de cincl s-a impus rinduiala ca episc.opiisi {ie alc;i nutnai dinlre
uronahi. $i aceasti iincluialir insi, nu se intemeiazir nici pe o lei;e bise-
riceascli,nici pe vleo leqe emi-sdde autolitatca dc stat, ci nutllli pc pr:tc-
ticir, sau pc obiceiul ridicat la valoare de lege.
Dc fapt, incepincl de pe \:rcmea lui .Iu:;tiniiln ;i Plnii in vr:rcrrl
XIII - XIV, au existat ;i episcopi ciiluglri 9i epist:opi ditr clcrul dt- ttlit',
dcsphrlifi dc ,.otiile lor, clar ;i episcopi casirtorifi. In fine, in mod oficill
altia la 1625 tr{arturi"sircade credinfa a lui Mitrofan Critopulos,constatu
in r:apitolul XI, cii cpiscopul s;e alegc nttrnai clin clcrul cilu!'i-tresc, satt
ale'ginCr"r-sedintre necrilttgiiri, ace;tia ttrmeazi si depuni voturilc
monahale.

. CANONUI. 13: (CLERUL INFtrRIOR SIi.APAR;I DE CEI.IB.\T)

f)c vreme ce anl cunoscut ci in Biscrica romanilor s-r predanisit
(transniis) in chip (calitatc) tle catron (ctt putere de canon) ci cei ce \'t'(rau
si se invredniceascl de hirotonia intru tliacon sau intre presbiter, str
dea m[rturie (declarlrc-) cI nu se irnpreuni ntai rnult cu sofiile lor,' noi,
rrrnrind vechiul canon al acriviei (de.iirir;irii) cumpltifii ;i bunei rirr-
duieli apostolice, clsltoriile cele dupd lcgi ale bdirbafilor sfinfifi (ale cle'
ricilor), vrettr s[ aibi tirie ;i de acunr inainte, in nici un chip tlesficind
legirtura cu sofiile lor, nici lipsindu-i pe ace;tia cle insofirea (unirea)
intreolalti (unrtia cu altul) la timpul cuvenit.
 13 14 -+.,VI 1Trul.!

prept aceea, de s-ar afla pineva vrednic pentru

.: hirotonie intru
ipodiacon sau intru diacon, sau intru presbiter :icesta,-viefuind
i-p"u-
uni cu -solia cea dupd lege, il nici un chip s6 fie oprit de to
"""irea
la o ustfel de treapti, nici cumva s6 i se ceari in tiripul rriroioniei,-ra ?
mirturiseascd ed se va depirta
-(re!ine) crc,^
sa sotie, penrru ca si.nu ti'r siiili'a
ra insofirea iegali "o p"opriu
ociri t";;;i.jain aceastapricina)-
cisitoria (nunta) eea legiuiti (rinduita) de Dumn"r!" ""u bd;;il
,ri
tatd prin fiinfa sa tie- fafi (prezenga sa); cdci giasul Evangheliei
"t"ige:
ceea ce Dumnezeu a-inlpreunat (imperecheat),6rnul ,irr,rlesparti
9' ti); ;i al (glasul) Apostnlului care invafd: cinstitd este nunta gi 1fit.
patul
ne'spurcat; (Evr. 13, 4) ;i: legatu-te-ni ",, femeia? nu c5uta
o*zresar;
(I Cr:r. 7, 27).
*ri"
lr.u curi-tia wielii '.lujito'ilor (de
-cele $inte), uu ci' ipodiaconii, care
ating sfintelc taine 1i diaconii 5i presbiteiii, f" ur"*itc soroace, s6 se
Ia cete".r "ur" r,iefuiesci*pru""a.-pu"t"ulu"*
il{"1"-gl.j1.1$g
noi sa pizim la *" ii
fer cere care s-au. predanisit prin Apostoli si care s_au
linut chiar gi din vecrrime, cunoscind vremealieca'ui iu"r,r'ri *"i-"r",
a postului $i rugiciunii. cici se cuvine.ca cei "u"u,u
l upropie tle altar
iy.t^iqgul sivirgirii- qetor sfinte, sd lie intri'agi il;";";;;,-:;
Jp;;l;
dobindi eeea ce cu i'imi curati (in mocr ,imprii, a"."rrti
cer de la Dum-
Ilezeu.
rar dacd cine'a. lucrind (procedind) impotriva canoanclor
lice, ar indrdzni si. lipseas-caae tegitur.i aP,sto-
pe c4reva dintre cei sfinfili (clerici) - zicem ;i i.sofire cu ru,"..i" r"ii""iti,
adice, dinire presbiteri sau
diacg$ sau ip-odiaconi, -- re *" lateriseasci. A;ijderea
presbiter sau rriacon alungS pe. sofia sa sub ;i trac6 vreun
"r;i"; (;;;ext) dt, er.rar.ie,
si se afuriseasci, iar sti'ui*d (pcrsistind), si ," [ut"r.i-.,rasci
(ca'. 5
,\post.).
:
(Can.5,77,26-,
VIt.Ec,; 19 Ancira;.1,-B 1 l , A p o s t ; 3 I l c i . I , t l I V _ E c . ;5 , 6 , 3 0 T r u t a n St g
N.eoeezareeo.; I C"ngrw; 3:r| ;;,"J'g,7A Cartagina;
72, 27, 88 Vasile cel Mare)

.Prin canonul de faq s.o.hotf,r:agtc interziccrea ""tiUfiut,,i

inferior (p'esbir'tri, diuconi 9i ipodiicdrll, po"-i." "i-i,i'iiir".r..dn ct"ruttll
se introduserie pe ici, pe colo, opreliqtea'pentru respectir.,ii Apus
cisAtorl. crerici de a se
Dupd cum se ;tie din istorie, si cu ocazia sinodurui
discutat problema aceasta,.dar it-,pl,tri,ru "pri.ii-"arifitei I ecurntnic,s-a
elericilor s_a
ridicat chiar unul dintre pdrinfii aicezi prezenfi
sinod, qi anume paf_
la. "^""-'
nutie din Egipt, 9i intre.;ul sinod.a respin";;tid;.i:
De fapt rigorismur care a dus la ad.ptarea ceiibatului
ain aprr.s.1i
afirrnat la inceput i:r sp.ania ,gi in Franfo,'qi u""*;-i,"*li"oa
anul 30.6la En'ira lspania).a fite;zG ;pi.d9piiri,-p.".iliiuiiror, intrunit in
diaconilorl
oricdrui alt cleric, s5 convietuiascd cu .soliile lo;i lo:pirtin,
vremc,dupir
aceea, sinodul din (Galia).tin11 anul 314, t;t printr_un canori
,Arles _ln
o9), adoptd aceea;i mdsuia ca .5i,sinodul ol"-gi"il."M#
tirziu. diverse
14 V-VI (Truf.)

alte sinoade apusene"Ei unii papi, au cdutat sd impuni -ca normd ge!e,
ralS celibatul clerului'cle toate gradele, dar cu qanse schimbdtoare pinl
prin veacul XI, cind incd 5i in ltalia, ba chiar Ei in Roma, se mai giseau
i:lerici, inciusiv episcopi cdsdtorifi, In acest veac ins{, la 10?4, papa
Grigorie al VII-lei a iiterzis cu desdvirEirt cisdtoria clerului, fiird a se
generaliza aceastd mdsurS. TotuEi, mdsu_ra^ntta devenit 1e;99
putEa insi -categoric
general5 Ei obligatorie, dectt de la anul 1562, printr-o hotdrire
- sinodului tridentin.
ai
Trebuie sd facem clistincfie intre ceea.ce se cheamd institu{ia celi-
batului qi starea celibatard de necls5torit. Prin institulia celibatului se
iniuf"g"'"orapleiul de norme legale,. adoptate de autoritatea bisericeascd
aplseind. prlin care clericilor le este interzisd cu desdvirEire cisdtoria
;iit idi"i" c,it gi dupi hirotonie, fdrd a-i obliga insa la viald in infrinare
sau fdri a lc impune votul monahal al castitdlii. Chestiunea raparturilor
clerului cu fcmeile nu este reglementati legal, ci este trecutd intr-o ches-
tiune de cons,tiinfd, fapt prin care se lasi libere raporturile ilegale, ca
o:"o*p"r.otrie pentru interzicerea raporturilor matrimoniale legale.
Se inlelele de Ia sine ci starea de celibatar sau de neclsdtorit nu
.." .ri-i" d" u" fu"" cu acest lel de celibat, adicd cu ceea ce am numit
itrJtitrrtiu celibatului. ln aceastl a doua formd a sa' ca stare celibatard,
iar nu ca institufia celibatului, celibatul este ingaduit. gi in Biserica Orien-
tuff, ".ii.i"du-sd cea mai veche rinduiaH bisericeasci in aceastd-privin{5,
Oupl """" se permite fiecdrui lnemru al clerului sd se hotdrascd fie pentru
stai"o de celi-batar,fie pentru cea de cdsdtorit. Aceastd fireascd 9i cit se
p;;t" cle normald'rinduiate s-a pistrat pin[ in ve-acul aI XIII-lea sau
bhiur al -\IV-lea pentru toate gradele clerului, dar de atunci ea a incetat
ae a mui fi o rin'ttuiald pentru episcopi, cdrora incd din weacul al Vl'lea
i"*p" a li se ingridi iibertatea de a-alege-intre cdsitorie 9i celibat' Cel
ai"lii care a inipuS in Biserici celibalul . episcopilor. este impdratul
Justinian printr-O novel5 din anul 531, cdci nu li s--a impu.! de atunci
epiicopito. monahismul, ci doar celibatul. ln veacurile urmitoare, pind
ii "Lrl"r al XV-lea, cind s-a aiuns la statornicirea rinduielii-ca gpisco;
pii si fie alc;i numai dintre monahi, sau ca dupd alegere sd fie obligali
i i.rt,.* in tnonahism, episcopii erau fie monahi, fie celibi, fie cisdtorifi'
Neexistind o rincluial[ canonice prin care se impune monahismul
cpiscr]pilor, i.rvcmtotuSi in Biserica R5sdriteand o orinduire canonicd prin
"i.u .b impune celibatul episcopilor in sensul de institufie juridicS, iar nu
in iensuf de stare lasatd ia airecierea episcopilor, 9i aceasta s-a regle-
mentat prin canonul 48 Trulan
cit de neintemeiati este institulia celibatului in genere, se arat6
destul de iimpede din textul insugi al canonului Trulan'

CANONUL 14: (VIRSTA CANONICA A HIROTONIEI PREOTILOR

sI DIACONILOR)
canonul sfinlilor ;i de Dumnezeu:.purt5torilor parin{ilor no-;tri s.i
aib6:tdrie pi in aceea, ca sE nu se hirotoneasci presbiter inainte de trei-
zeci tle ani, chiar tlac6 ar fi om cu totul vrednic, ci sd aqtepte. cSci Iisus
 f?l l5 Vr _ VI (TruI.)

Hristos Domnul s-a .botezat in al treizecile4 an ;i a inceput si invefe:

la fel nici diacon inainte de douizeci ;i cinci de ani, sau diaconili
inainte de patruzeci de ani, sI nu se hirotoneasci (hiroteseascd).
(Can. 15 IV Ec.; 75 Tnr.lan; 7L Neocezareea;16 Cartaginal
F
Dupa cum se vcde, canonul confirma irotiririle unor sinoade ante-
rioare, prin care se stabilegte c5_presbitcrii nu pot fi irirotoni{i decii cle
la virsta cie 30 de ani (can. 11 Neocezareea),iai diaconilele de lb virsta
de 40 ani (can. 15 lV Ec.). Se in{elege insa car,in cazul cliaconifelor, nd
poate fi vorba de hirotonia propriu-zis5, ci de hirotesie, clar incd nici in
-U--p,rt sinodului VI Trulan nu se face distinc{ie verbala categoricd intre
hirotonie qi hirotesie, degi cu privire ia deosebirea de fapt dinlre acestea,
nu incape nici o disiu{ie.
D-uR.rc_un1 -se-giie, pentru diaconife, incd din epoca apostolica'sb
cerea virsta de 60 de ani (I Tim. 5, 9). Ci timpui insl s-a ingdauit primi
rr.a lor pi sub virsta aceasta,ajungindu-se ca prin canonul ib Mc- qi
pfin canonul prezent, si se fixeze drept virsLi cdnonici pentru eie,
virsta de 40 de ani.
Pcntru diaconi se lixeazd virsta canonicdde 25 de ani.
Este cazul si amintim, ci virsta canonicA a episcopilor a suferit si
ea unele rnodificari, gi anurne: potrivit Constitu{iunilor^Apostolice (2, i)
aeeasta vir:siA se fixeazi la 50 de bni, apoi in mod practic'a fost redusA,
stabiiindu-se nai tirziu la 35 de ani printr-o Noveli s lmpiratului Jus-
tinian din anul 5-16(Novela 123, 1), gi apoi Ia 30 cle ani, piintr-o Novel5
a aceluiagiirnpirut din anul 56{ (Nbvela'137,2).
Pntctica de mai rirziu a tsisericii cu priyire la virsta canonicd a
tuturon graclelor clerului, s-a orientat,- in in:prejuriri cclrespunzdtcta-
.1,e.,, dupa prevederile canoanelor, iar in alte. imprejurdri, dupd princi-
,piul,,ci virsta la care cineva poate fi adnris in serviciul pr"rblicaL Bise-
ricii, sa fie virsta la care cineva poate fi adnris in furrctiunile publice
-ale Starului, _g$ici majoratul civil, alteori cel militar, iar alteori cei po-
Iitic, stabilit de legilc diverselc.rr
State.
Numai cu privire Ia episcopi, s-a {inut la dispozifia carc fixeazi
,'.irsta,canonicala minimum 30 de ani, dar gi in aceasti plivinhi, adese-
'la dirlergele Biserici ortodoxe, s-au orientat dupd norrirele referitoare
,ogi,
virstn stabilitl de lbgile statclor pentru inalfii deninitari, sau chiar ;i
numai pcntru cei din anrrmitc corpuri politice reprezcntative,virsti care
de obict,i nu coboariisub 30 de ani, dar urc'i ;i la 40.

CANONI-,rL.15: (\'IITSTA CANONICi\ ..\ Ii)ODlACONII.OR)

Ipodiacon si se hirotoneasci nu mai ntic de douilzcci tte ani; iar
daci cint:r'a dintre cei din orice stare (treapti) clericalS,ar Ii hirotonit
in afara anilor rinduifi (tAri a aveq anii rirrduili), str se cateriseascir.
(Can. 15 lV Ec.; 74 Trulatt,; 77 Iieocezareea; 16 Cortagina)
, ir,'Completindu-se ca.nonul anterior,,.se stabileFte la 20 de ani virste
canbnich pentru hirotesia,,'ipodiaconilor:,dar folosind acelagi cuvint, hiro-
tonie, gi pentru. acest act. : : .;

rES-',i
16 Vr-W"(TruI.) i;' ..'t

, ttt' Partea finalS a ,caDonului. privegte direct Ei canonul anterior, ser-

vindu-Ie ambelor acestor canoane drqpt incheiere, prin felul ln care
prevede pedepsirea celor care ar cdlca dispoziliile canonului 14 cit Ei
ale canonului 15.

CANONUL 16: (trELUL, NUN,IARUL $I SLUJBA DIACONILOR)

De vrerne ce Cartea Faptelor predanisegte ci ;apte diaconi au fost
agezafi (instituili) de citre Apostoli, iar cei (pirrinlii) de la sinodul din
Neocezareea, in canoanele a;ezate de din;ii' astfel au trecut (au pus)
in chip l[mufit c5: ,,dupi canon' trebuie si fie ,sapte diaconi, oricit de
mare ar fi cetatea; si se incredin{eze (oricine) despre aceasta din Car-
tea Faptel6p(' - noi potrivind cugetul pirinlilor la _spusa apostolici,
am aftit ci cuvintul lor nu era despre bdrbafii care slujeau tainelor, ci
despre slujire (servirea) la trebuinfele meselor, Cartea Faptelor astfel
spunind, In zilele aceleA, inmulfindu-se ucenicii, s-a ficut cirtire din
partea elirriqtilor impotriva evreilo-r, cd erAu trecute cu vederea vddu-
vele lor la slujirea cea de toate zilele (ia impdrlirea ajutoarelor). Aga-
dar, cei doisprezece chemind nrulfimea invifdceilor au zis: nu este duph
cuviinfd (potrivit) ca noi, pirdsind cuvintul lui Dumnezeu, si slujim
meselor. Drept aceea, cdutafi frafilor dintre voi papte birbali cu buni
mdrturie, ptini de Duh Sfint 9i de in{elepciune pe care s6-i rinduim
(agezdm)la trebuinfa aceasta; iar noi votn stirui in rugdciune pi in slu:
jirea cuvintului. $i a pldcut cuvintul inaintea intr,egii mulfimi, ;i au
ales pe $tefan, b6rbat plin de credinfi 9i de Duh Sfint 9i pe Filip' 9i
pe Prohor ;i pe Nicanor ;i pc Tirnon -;i pe Partnena 9i pe Nicolae pro-
lelitul clin Antiohia, pe care i-au pus inaintea Apostolilor - (Irerpte
6, 1-O). Tilcuind acestea, dascdlul (invdfdtorul) Bisericii, foan Gurd de
Aun astfel grbie;te: e vrednic de a se rninuna (dc admirat), cum cle nu
s-a' dezbinat mullimea la alegerea birbafilor (acestora), curn de nu au
fost infruntafi (dezaprobali) apostolii de citre ei. Apoi este neccsar a
gti, oare ce fel dc r:rednicie aveau ace;tia, si ce fel de hirotonie au pri-
mit? Oare pe aceea a diaconilor? Dar acest Iucru nici nu este in Biserici.
Sau este oare aceasta rinduirea (instituirea) presbiterilor? Dar
atunci incl nu era nici un episcop, ci numai apostolii. Drept aceea, nici
numele diaconilor nici al preo{ilor, socotesc cd nu era cunoscut 9i aritat.
Agadar, pe temeiul aeestora, potrivit invdfdturii tilcuite mai ina-
inte, facem cunoscut (invdlirm) ;i noi, ci cei papte diaconi pornenili mai
sus nu trebuie sd fie socotifi ca slujitori la taine, ci ci accptia sint cci
cdrora li s-a incredinfat purtarea de grijd a trebuinfei ob,stegti a celor
adunafi atunci: ei ni s-au ficut noud micar prin aceasta pildd de dra-
goste de oameni (filantropie) 9i de rivnl fafi de cei lipsifi.
(Can.; 78 I Ec.,;7 Trulan; 75 Neo;cezareea;20 Laodiceeal . ".
;
Se tilcuiegte canonul 15 al sinodului de la Neocezareea,ardtindu-se
'ctr Sfintii Apostoli, eind au instituit pe cei 7 diaconi, nu au instituit de
fapt treapta clericald a diaconiei prupriu-zise,- cdci atunci existau doar

€:9i* I '-.ar. .i'

o

116 17. 18 V.:VI (Trul.)

apostolii $i nu erau instituifi nici episcopii gi nici presbiterii, - ci au

rinduit numai 7 slujitori speciali sau diaconi, cirora li s-a incredinlat
purtarea de griji in opera lilantropici qi de asistengdsocialS a Bisericii,
care cuprindea pe tofi membrii comunitafii. In acelaqi sens tilcuiegte
locul respectiv din Faptele Apostolilor qi Sfintul Ioan Gurd de Aur. o!i-
nind ci cei 7 cliaconi instituifi de Apostoli nu trebuie considerafi slujitori
ai tainelor, cleci clerici sacramentali.
De fapt, chiar dacd nu existau incd preoli Ei episcopi, diaconii slnt
totuEi amintifi ca treapti sacramentald, independent de instruirea celor
7 diaconi slujitori ai meselor.

CANONUL 17: (CLEITICII SA NU FIE PRIMITI IN EPARHIE

STRATNA FARA CARtn CANONTCA)
De vreme ce clericii feluritelor Biserici, plrtrsinct Ilisericile lor, in
care au fost hirotonifi, au alergat la alfi episcopi ;i au fost a;ezafi in
Biserici striine firS incuviin$area (invoirea) episcopului proprirr, iar prin
aceasta se intimpli ca ei si ajungb (devina) nesupu;i, - orinduirn, ca
de la luna lanuarie a indicationului al 4-lea trecut, nici unul dintre toli
clericii, chiar in orice treapti s-ar gisi, sd nu aibl ingiduinfd si fie
rinduifi in alti tsiserici fird scrisoare (zapis) de slobozenie (carte dc
iertdciune, scrisoare canonicd,de denritere) a propriului siiu episcop, pen-
tru c5, cel ce nu ar. pizi (observa) acest lucru de acurn inairrte, ci ar
aduce ru;ine a.supra celui care i-a dat hirotonia (I-a hirotonit), s6
fie caterisit ;i el .;i cel care fbrl chibzuiali l-a prirnit pe'el.

_ (Can. 72, 1.5, 32, 33 Apost.; i.5, i.6 I Ec.; S, 6, 10, 71, 75, 20, ZJ IV
Eg.; 1, 78 T'rulan; J, 6 Antiohia; 47, 42 Laodiceea; 75, 16, 19 Surel'ica;13,
10ri Cartagina)
Se confirmd normele canonice care interzic hirotonia fdrf, destina-
fie, precurn qi transferarea nereglementard a clerului, generalizindu-se
rlnduiala, ca nici un cleric sd un mai poati trece dintr-o eparhie in alta,
fdri scrisoare sau carte de slobozeniede la episcopul propriu.
Aceast,:iscrisoare se numeqte obiqnuit carte cirnonicii sau clrte de
demitirc. I se zice carte canonicd. tocmai fiindca este prevazutii in ca-
noane, iar, scrisoare de demitere i se zice in infelesul cd i se ing6duie,
adici si: dezleagA sall se slobozeste pentru plecare din eparhie clericul
in cauz5.
ln vechile noastre pr:avile, i se zice ,,earte de icrticiune,,, in ln{e-
lesul cd prin ea se dd iertare, adici dispensii dc la normele comn-
nc ctre nu pcrmit trensferarea clerului.

CANONUI, 18: (NIIMAI SII,A IARTA PARASIRT]A BISERICII.OR

DB CATRIT CLtrRICI)
Poruncim, s4 clericii, care sub cuvint de nlvdlire barbar.d, sau ccrp
din vreo altr imprejurare s-au rnutat (au enfgrat), cind va inceta pen-
 l i a
l9 V-VI (TruI.)

tru ei starea (pricina, cauza respectir,A) sau nlvilirile barbarilor pen-

tru care au fEeut retragerea (din pricina c6rora s-au refugiat), de indatd
si se intoarci la Bisericile proprii, ;i sd nu le pirdseasci timp indelungat'
fdrd pricini. Iar daci cinevfl, rrl se poarti-r dupi canonul dc fafi, si sc
afuriseasci pind cind s-ar reintoarce la Riscrica sa. Acelagi lucru sE se
faci;i episcopului care il fine (re!inc) pc cl.
( C a n .7 5 ,A p o s t . ;7 5 ,7 6 I E c . ;5 , 7 0 , 2 0 , 2 3M C . ; 1 7 T r u l o n ;1 5 V I I
Ec.; 3 Antiohia; 75,76, 79 Sardica)

: Pdrisirea Bisericilor de cdtre clerici se ingiduie numai din motive

de for(d majord, insd nunai pind la incetarea cauzelor care ii determind
si-gi pdrlseascd locurile gi sd enrigreze. De remarcat este faptul, ci se
prevede pedeapsa afurisirii sau excomunic5rii temporale, condifionati
de executarea celor dispuse prin canon. Prin aceastd excomunicare sau
afurisire temporali in cazul clericilor, trebuie si ss inleleage inse numai
oprirea de la cele sfinte sau suspendareadin functiune.

CANONUL 19: (CLERUL ESTE DATOR SA PREDICE $i SA

CATF.H.TZEZE)
Se cuvine, ca inaintestdtdtorii Bisericilor si invefe in fiecare zi,
5i eu deosebire in durninici, intregul cler ;i ttopor' cuvintele dreptei cre-
dinfe, culegind din Scriptura dumnezeiascS inlelesurile pi judecdfile
adevirurilor gi s[ nu treacd (depdgeascd)hotarele cele ce ;i sint puse,
sau predania de Durnnezeu purtitorilor pdrinfi. Dar ;i daci s-ar dez-
bate vreun cuvint din ScripturX, pe acesta si nu-l tilcuiasc[ (interpre-
teze) altfel decit au arltat (expus) luminatorii gi dascllii Bisericilor prin
scrierile lor proprii gi mai virtos intru acestea si se mulfumeasci, decit
alcdtuind cuvint5ri proprii, ca nu cumva sX ajungh (in situalia) ca fiind
neiscusili (nedestoinici) pentru aceasta, sd se abati de la eeea ce se cu-
vine (adicd si greqeasci). Pentru ci popoarelc prin irrvifitrrra pomeni'
lilor pirinfi au ajuns la cuno;tin,ta celor vrednice li de dorit, precum pi
a celor nefolositoare gi de lepXdat, s5-;i potriveasel viafa spre mai bine
qi sE nu fie cuprinpi de patima ne;tiin{ei, ci luind aminte la invifi-rturl,
so feresc pe ei ca sE nu pifeasci ceva rdu, ;i de frica pedepselor care
6it sa vle, i$i lucreazi lom-ii mirrtuirea.
(Can.58 Apost.; 2I Ec.;19 Inodicem; 17 Sardica;71, 121,123
Cartagina)
Canonul impune episcopilor (inaintestltitorilor) obiigalia clea pro-
povldui continuu aclevZirulcredinfci, predicind ;i catehizincinrai alesirr
zileie de duminici.
ln aceast[ lucrare a lor, ei trebuie si se {ind mai ales de predania
,Sfintilor P5rinti, orientindu-se dupir scrierile acestora, pentru a :ru greEi.
Carrsnul este important cu deosel:irepentru faptul cI aratl valoa-
rea Sfintei Traditii.
 118
20. 2l V *' Vl lTrul.f

CANONUL2_0:(EprSCopuLEsrE opRrr sA pRopovADUrAScA

IN EPARHTE
SrnarNaj
'
se nu fie ingiduit episcopului sd invefe in chip obgtesc
public) in altr cetate cgge^hu (in mod
fine rte eI (n9 *t" ."u-j"risdiclia sa); iar
de s-ar prinde cineva ficind acest lucru, sE inceteze
de Ia "pir."dJ; J
sdvir;easc5 (lucreze) insi cele ale presbiterului.

^ .(9q". 74, 36,^85 .Ap.ost.;g, IS I _89.;Z II Ec.; g, Z0 Iil Ec.; 29 IV

Ec.; 78 Aneira; 75,22 Antiohia; i, 71,-72 Siraiiil
canonul rerevd autonomia fiecdrui episcop, prin faptul
episcop striin nu i se ingdduie nici marca*e i;;;-i;-;eiJ cd nici unui
are.credinfei pe
un-teritoriu nesypus jurisdicliei lui. Deci,;i pentru a predica pe
terito_
-*
.riul unei- eparhii s-trdine, orieare episcop irebuie sa iiua "p"6uu""u
piscopului competent.
Mai relevim apoi-e6,, prin mdsu.ra cuprinsi in-p*ruit"""r"i",*n":J"
cuvintele: ,,.sdfhcb_
teze de la episcopie, sd sd.i,-irqeascd insd c'ele ui"
inlelege retrogradarea de la episcopat la presbiterat, ci numai lipsirea
de
episcopald, a aceluia caie cade r"u p"""uhirii" "",ronurui pre-
i:t:oi:lil
zenr. lntr-un aseme.neacaz, desigur el,nu mai poate indeplini decit
siuj_
F3 d" presbiter, adici nu i. se -permite, deqi ;"" ;"p;;itatea haricd, sd
hirotoneascd,s5sfinfeasc5sfintu1.mir,etc.'

CANONUL21:(PocArNTAgr REPRTMTREA
cELoR cATERIsrrr)
cei ce s-au ficut vinovali de grele fdr'ddelcgi (infracfiuni)
canonice
;i din pricina aceasta au Jost supu;'i caterisirii aErxii"i:il gi pentru tot-
deauna-(perpetui),
de buni voie pornind.pi- dafi (impin9il in starea (rocul) iaicilor, dacr insi
spre intoarcere (pocdin!6) reapaaa pe"ut"i p"rrliu
care au cizut din rrar_gi s_e
lac -pe ei'cu desivir;ire .trairri a"'a.uia,
atunci sd se tund5 in chipul clerurui. Ia' dac5 no i:o.-atug" ;; b";;;;;
aceasta, atunci sd-gi lase pirul sr creascr intocrnai ca iaicii,
ca cei
au prefuit mai mult petrecerea in lume decit viala- cea cereasca, ce
preferat vielii cereEti,petrecerea in lume) (au

(Ca!:.5,^62,8I,8J Altos!.;g, IZ I Ee.;,9 III Ec.;

- ? IV Ec.;9 Neoce_
-CiiU
zareea;
-3G Cartagina; 16 sin. I_fl; 3, iO, Vastti' i"il UorL; i
Alexandrinttl)
In eanon este voi6a de caterisirea.de,sdvirgiti'sad definitivi gi per-
pe-tud' ceea ce aratd cd existd. qi o caterisire tempo"ute
c"" dintii se
aplici-peatru fapte grave, pentril inr.a"liuni ;ri;ir;;;;i*ero"li-
"iu"I
tele ei sint cdderea_din harul preotiei ji cono.irea-respectivilor
clerici
in rindul laicilor. unora ca_aceqtia daci'se vor pocdi,
poarte semnele exterio_areale preoliei, sau, cum ri se ingdduie si
spuns -;";;"
canonutlsi p";_
te pdrul tuns ln chipur clerului, dar nimic'-ai -"ti,----' r-e'- cd sint con_
siderafi in adevArcizuti din har.
Este cazul si ardtdm insd cd nu orice caterisire produce
c6derii din har, ci numai caterisirea pentru erezie sau pentru pdcatefectul
impo-
Zz_24 V_VI(Trul.) 119

triva Duhului Sfint, pe cind caterisirea pentru alte infracliuni nu-i

lipseqte de har pe cei caterisifi, ci ii depune numai din orice treaptE
preofeascd, oprindu-i cu desii'virqire de la slvirqirea lucririlor sfinte.
In Biserica veche era obiceiul ea clericii si se poarte tunEi intr-un
fel deosebit clecit laicii. Nu putem Sti insi in ce consta aceasta.'

CANONUL 22: (OSINDA IIIROTONIEI SIMONIACE)

Poruncim, ca cei ce au fost hirotorrifi pe bani, iar nu dup[ ispi-
tire $i dupi alegerea vielii (celei preoteqti), fie episcopi, fie orice altfel
de elcrici, sd se cateriseasce,'dar gi cel ce i-au hirotonit.
(Can. 29 Apost.; 2 IV Ec.; 23 Trulan; 4, 5, 75, 19 VII Ec.; 2 Sardica;
90 Vasite cet llare; Epdstold pastorald a lui Ghenadie; Epistola pasto-
rald a lui Tarasie)
Hirotonia pe bani, caiificatd drept sirnonie, se $edepseqtecu cate-
risirea ambelor pdrfi, Ei a celui hirotonit gi a celui ce hirotoneqte.

CANONUL 23: (OSINDA CUMINECARn SIMONIACE)

(s-a orinduit) ea nici unul, fie dintre episc^opi,..fiedintre presbi-
teri siu diaconi, impbrt[,sind cu prea curata cuminecitur[, si nu ceari
ile la cel care se impdrtd;e;te, bani sau ceva asenrlndtor. petttru o ast-
fel de irnpdrt6s,ire. Cici nici harul nu se poate vinde ;i nici sfin{enia
yi-
Duhului nu o impirtdSim (dirn) pentru bani, ci ea trebuie datd fir.i
clenire, celor vrednici de darul (acesta). Iar dacl s-ar vidi cineya din-
tre cei ce se nurndri in cfer, cerind ceva de orice fel, celui pe care il
implrtigesc cu prea culata cumineclturi, sd se cateriseascl ca un riv-
nitor al r5tdcirii ;i al rdutlfii lui Simon
(Cgn. 4,29 Apost.; 2 lV Ec.; 22 Trulan; VII Ec.)
se vorbeSte de simonie ca qi in eanonul anterior, ins6 numai in
-bani'sau prer'Szindu-se pedeapsacatelisirii, pentru
legaturd cu sfinta irnpdrtSganie,
"uT "r"n ar pretinde c-evaasemlnitor pentru ea. Se aminte$tc
totodatl qi nurnele incepltorului simoniei, adicd a vestitului intru f5r.l-
delegi, Simon Magul.

CANONUL 24: (CLERiCII $I MONAHII'SA NU IA PARTE LA

. SPECTACOLE NEPOTRiVITB CU STAREA LOR)
s6 nu fie ingaduit cuiva dintre cei ce se numard in starea preo-
teascf bau dintre monahi, si meargi la alergdrile de cai (hipodrom) sau
ia fi" dc fafn (sd ia parte) la jocurile de teatru (irrgne puhlice)..Dar de
s-ar Si chema yreun cleric la ttttnt5, cind ar incepe jocurile cele pentru
gntdgire (necuyiineioase), sir se scoale fi indatd s.I se inflep[deze,
astfel pomncindu-ne noul invifitura p[rinfilor. Iar daci s-ar prinde
cinet'a astlpra acestui fapt, sau sd inceteze, sau si se cateriseasci.
(L'an. 57,62; 65 Trulan; 54:Laodiceea;15,45,63 Cartagind)

i
.i
!e. -.* I
 120 2t. 26 V - VI: (Trul.)

Se interzice participarea clerului.qi monahilor la alergdrile de cai

Ei la orice reprezenta{ii scenice, nepotrivite cu starea clerieS. sau
monahali. . ..
' Canonul
ttebuie tilcult finlndu-se seama de faptul, ci ln antichi-
tate sau qi in vremea sinodului Trulan, jocurile scenice erau irnpreuna-
te cu tot felul de manifestdri nepotrivite cu prezenla clerului Ei a mo-
nahilor, gi astfel .provocau defdimarea acestora Ei demoraiizarca cre-
dinciogilor. .

CANONUL 25: (JURISDICTIA BISERICEASCA SE PRESCRIE

DUPA 30 ANI DE NEEXERCITARE)
-Impreun5 cu altele, innoirn gi canonul eare rinduie,ste (porunce$te)
ca parohiile cele de Ia fari (de pe cimp) sau de prin sate, ale fiecirei
Biserici (episcopii), si rimini nestrimutate la episcopii care le !in, li
mai ales dacd'stipinindu-Ie (deliriiiicTrr-le)pe ele firl silii le-au cirmuit
timp de treizeci de ani. Iar dacd in cuprinsul (iniuntrui) celor treizeci
de ani, s-a niscut sau s-ar nagte vreo nein{elegere asupra lor si fie
ingiduit celor ce spun ci sint nedreptnfili sd faci piri (si introducd ac-
liune) despre acest lucru, la sinodul eparhiei (mitropoliei).
(Can.77 IV Ec.)

Se reinnoiesc dispozifiile canonului 1? al sinodului IV ecumenic de

care ne-am ocupat la vremea sa. Aici mai relevdm doar, ci in prima
propoziliune a canonului prezent, prin Bisericd se inlelege Biserica epis-
copald, in sensul de eparhie, adicd de Bisericd pus5-sub cirmuirea unui
episcop. De asemenea menfionim, ci prin cul'intul eparhie din ultima
propoziliune, se intelege provincia mitropolitanir sau mitropolia.

. CANONUL 26: (OSINDA' O*"OrU"Ut CASATORTT IN MOD

NELEGIUIT)
Presbiterul, care din ne;tiinfi s-a incurcat intr-o c6s5torie nelegiu-
itn (ilegald), s6-,si p5streze scaunul, dup5 cele ce ne-au fost legiuite nouX
de cdtrer sfintul canon, dar si fie linut departe (si se opreascd) de cele-
Ialte lucriri, pentru cI destuli ii este iertarea unuia ca acesta. InsI este
f5ri de cale sb binecuvinteze pe altul, cel carc este tlator sd-;i vindcce
propriile sale rini; cdci binecuvintarea este impdrti;irea sfinfeniei, iar
cel ce pe aceasta nu o are din pricina gre;elii celei din ne;tiinf5, cum
va imp5rtipi altuia? A;adar nici in chip ob;tesc (irr mocl publiO nici
osebit (aparte, in particular) si nu binecuvinteze, nici trupul Domnului
si nu-I impdrtigeasci altora, nici sd nu facl o altd slujbh (nici si nu
oficieze altceva), ci indestulindu-se (mullumindu-se) cu inaintegerlerea,
sd plingi inaintea l)omnului, ca s5-i ierte lui nelegiuirea cea clin ne-
.5tiinti. Cdci este invederat, ci o astfel de ntrnt[ rrelegiuit[ sc va

.}ib'.;.
 V-VI(Trul.) t2l
27.28

desface, gi c[ nicidecum birbatul nu va avea parte de viaf6 cu aeeea'

pentru care s-a lipsit de sfinta lucrare (slujire).
( C t n . 1 7 A p r s . s t .7; 4 M c . ; 3 , 6 , 2 1 T r u l a t t ' ; I N e o c e z a r t : e 2a 7;
Vasile cel Il[are.)
Canonul reglementeazd situa{ia preo[ilor -astfel care personal au incheiat
edsitorie ilegald, disptlnindu-se ca o de cdsdtorie si se dezlege,
iar cei care au incheiat-o si nu mai poatd sdvirqi cele sfinte, ci sir rd-
min.l doar cu calitatea de clerici.
: Mdsurile luate prin canonul, prezent anrintesc pe cele ale canonului
3 Trulan, iar mai precis se confirmi cele ale canonului 2? al Sfintuiui
Vasile cel Mare.

CANONUL 2?: (OBLIGATIA DE A PURTA HAINE CLERICAI"E)

Nici unul dintre cei ce se numiri in cler si nu se imbrace cu haind
nepotriviti, nici petrecind in cetate, nici in cale mergind, ci si intre-
buitt1""u imbric5ininlile care pi sint rinduite (destinate) pentru cei ce
--iu" in cler.
se numird
--
dacx cineva ar faqe urr lucru ca acesta, sd se afrrriseasci pc o
siptdmind.
(Can. 16 VII Ec; 72,21 Gangra)
Canonrtl se ocupd de imbrdcdmintel clcrului, dispunind ca aceasta
sa fie potrivith stdrii preoleqti, in felul in care ea era deja stabilitd' Pentru
abaterea de la aeeastd rinduiali se prevede - pedeapsa cea mai simpli
din cite se intilnesc in canoane, 9i anume, afurisirea pe timp de o
sdptdmind.
'
Prin afurisire, in cazul clerultri, se inlelege insd doar suspendarea,
iar nicidecum excotxunicarea sau afurisirea propriu-zis5, care se aplicd
abia in urma caterisirii.

CANONUL 28: (SA NU SE AI,TiiSTRCE VINUL EUI.IARISTIC CU

MUST DE STRUGURI)
De vreme ce am aflat, cd in felurite Biserici, clup5 ce se aduc stru-
guri la altar, potrivit unui oarecare obicei care se line (este in vigoare),
itujitorii celoi sfinte ii impreund pe acqtia cu jertla cea fdr6 de silge
a iumineciturii (a aducerii lnainte), iar astfel le impart pe amindorrl
poporului, - am chibzuit impreun5 ca sI nu mai facl lucrul acesta vre-
urrul dintre cei sfinfifi (clerici), ci, sPre zidirea viefii ;i spre iertarea p6-
catelor, poporul sd fie impirti,sit (sd i se dea poporului) numai cu (pros-
forir) cuminecXturS. Iar aducerea strugurilor si fie socoJitd ca o pirgi,
;i preofii binecuvintind-o osebit (aparte) sX o dea celor ce o cer pe
aceasta, spre mulfumire dititorului rodurilor prin care trupurile noastre
cresc pi se hrdnesc dupb orinduirea bisericeascX. Daci agadar' vreun
cleric ar face impotriva celor ;rorttncite (rinduite) sd se cateriseascI.
(Can.3,4 '1p;32 Trztt: .ltTCortg.)
 122 yJ (Trut.)
29. 30 V -

se interzice a se aduce ra altar alte jertfe decit cea rinduiti de

Domnul, dispunindu-se ca in eazur cind
!e of"" itr"liiii
sd fie considerafi drcpt pirgd! care se distr-ibuie
la altar, i"uqfru
celZr iipsili in'generr\
precum gi clerieilor

CANONUL 29: (POSTUL MARE SA FIE

TINUT TN TNTREGIME)
canonul celor din cartagina rinduie;te ca sfintele altarului si nu
se sivirgeasci decit de cdtre oameni care postesc, in afara (cu exceptiar)
unei zile din an in care se sdvirpe;te cina domneasci, folosirrcl ae t u,ri
seamE atunci, acei dumnezeiegti.pariltr-, un astfel de pogordmint, pentru
oarecare qricini (ctrvenite conditli), fblositoare riseriiii"in u'ell'6;;
(pe a-locuri).D.ar pe noi nimic nu'nc indeamn5 (cleterrnini)
sd pirisipr
asprimea, urmind predaniilor apostolice
li pnrintelti,-orina,iim "i ,ru "o
g,ryin_ua se dezlega ioia -ultiurei s5ptdmini aitt putt,r"ecirne, pi a necinsti
(astfel) intreaga Patruzecinre.
(Can; 69 Ap.; 89 TruI.; 60 Laucl; 4I-4T Cartg.; 16 Tim. Aler.)
. ceea ce in mod exceplionhl qi clin considerente locale s-a ingddr-rit
sub.formd de pogordmint prin canonul 41 al sinodului din Cartagi";a,
se
anuleazi prin nrezentul canon, ardtindu-se cd acel pogo"dmint ni poate
fi socotit 6a reg.,ta generald in bis"rila.

CANONUL 30: (CELIBATUL PREOTILOR DIN PARTII.E BAR-

BARE)
Vrind noi ca toate si se facd spre zidir.ea Bisericii, am judecat
si-i p--og,orimint (am socotit id-i
.luim. crr^
preofii .tratdm cu pogoramine", gi 1le
Bisericii barbare (din pirlile barbare); aea ie"tincit), tiaci'ei
cugeti cE se cade sE treacx peste (sd nesocoteascd)'canonul uportoii".ur
care (spune) cr sub cuvint de evlavie s6 nu arungi propria'so1ie
fi G
I:::*ry:!" rnult{-gcit)celeces-auorinduit,iar fri" i""irta p"i"i,.a
-(rnai ' irr-
Telegrnd'-se cu propriile lor sofii, se indepirteazd (se relin) cle la im-
preunarea intreolalti, orinduim ca in nici un chip,
"a ""'viefuiasc6 im-
pre-u15 cu acelea, ca in fclul acesta sd ne arate dlvada
desd'ir;it6 a fi_
giduinfei lor. Dar aceasta re-am fdgrduit-o
1"on"".o1ior, nu pentru art-
ceva,.ci
luma! pentru ingustimea judccdfii ior, gi pluttu i'striinarea si
nestatornicia obiceiurilor lor (nrorar,-Lrilorior).
(Can. 5 Ap.; 3 sin. I ec.; lZ, 15, 4g Tntt.; 1, 4, g; l0 Gang.'4 Cartg.)

.- Prin derogarea de la canonul cinci apostolic, care interzice clericilor

s5-Ei abandoneie sotiile sub pretexi au n.ha"i",;"-p;;;i;; clericitor
-a".p"ru din
{inuturile barbare, care ar nesocoti nurnitul cunon. .a a" a"
sofiile lor, chiar qi sub,pretext de evlavie, aceasti "o.""ri" li se
face nu-
mai finindu-se seama de inapoic-reaEi de'Iipsa ror a" i"tur"e"re, gi
desi-
qur ^d9imposibilitatea, de a-i aciuce'la ordjire p"in .,."o'acfiune clireetd,
dat fiind cd sc gdseauin.teritorii a-supracArora Biscrica nu-1i putca
clgcit
cu greu exercita controlul siu.
31.32 V-VI (Trul.) 123

- i. CANONUL 31: (iN PARACLISB PARTICULARE SB POATE SI,U.II

NUN,TAICU APROBAREA EPISCOPULUI)
Orinduim ca, clericii care liturghiscsc sau boteazi in paraclise' cqre
se gisesc iniuntrul caselor, si tacd aceasta, cu invoirea episcopului din
locil accla, a5a c5, (incit). daci t'reun cleric nu va pizi acest lucru in
felul acesta (aqa),si se cateriseasc5.
( C a n . 3 1A p ; 7 8 , s i n . I V e c . ; 3 4 , 5 9 T r u l ' ; 7 , 7 a s i n ' V l I e c ' ; 6 G a n g ' ;
5 Antioh,; 58 Laod,; 72 sin.I-ll; 70 Cartg')
Se intcrzicc oficicrea sfintelor slujbe in paraclise particulare' f5rd
ap"oba"ea episcopului local. Aceste Pariiclise care se g-iseau dupd cum
"i."ta "".totrl, i.tinteriorul caselor, sint nTai ales p-aracliseale a$ezimin-
ietor tetu"ite cle asistentd social5, pe care le avea Biserica. ln eie se ofi-
.se administrau chiar unele dintre taine pentru
tiau sfintele, slujbe sau
eredincioqii c"""Ji addposteau,sau carc e-rauangajati in serviciul lor.
Pentru ca totuqi s5 se afirme, pe de o parte, autoritatea episcopali,
iar pe de altd parte, pentru ca nimeni si nu evite bisericile pr-opriY-3isq
-to"uS.t.ile
iur, he cult reglementare,' s-a luat misura interzicerii oricirui
tet ae stuiUa in aceste parlclise, f5rd invoirea episcopului'

CANONUL J2: (LA SFINTA 'IERTFA VINUL SB AMESTECA

CU APA)
De vreme ce a venlt la cunoptinfa noastrd, ci in lara armenilor, cei ce
"e"iti"r"-Jertfa cea nesinger6asS, aduc la sfinta masd ngmai vin, ne-
"-"ri""i"au-l pe acesta cri ap5, intemeindu-se ei pe dascXlul (inv6!5to-
rul) Bisericii, Ioan GurE de Aur, care, prin tilcuirea la Evanghelia lui Ma-
teii ,spune acestea: ,,Din care pricind oare, inviind (Iisus), nu a bdut apd
ci vin." Aceasta a fdcut-o smulgind din rid6cini o alti erezie vltimd-
toare,-cbci de vrerne ce sint unii care folosesc apa la taine, ardtind (Iisus)
ci gi cinil a alezat tainele ;i cind, inviind a asternut (a pus) masi sim-
pli qi in afara tainelor, a folosit (dup[ cum) zice: ,,Din rodul yifei(( (Lc.
22,' fi; Mt. 26, 29); dar vila na;te (produce) vi_nng_a95, ..
bin aceista socotesc ei, (armenii), ci dascdlul (inr'5!itorul), ar rds-
turna aducerea apei la sfinta iertf5.
Drept aceei, pentru ca si nu mai fie stdpinili .si de acum inainte
de negtiinl6, descoperim in chip ortodox cugetul Pdrintelui: Existind
doar de tlemult, vitd-etoa"ea erezie a idroparastalilor care in jertfa
tor foloseau numai ap5 in loc de vin, acest de Dumnezeu purtdtor b6r-
bat, a alcituit cuviniul pornenit, surpind invititura nelegirritX a unei
astfel de erezii aritincl ci aceia (idroparastafii), merg impotriva (se opun)
predaniei apostolice. Apoi ;i Bisericii sale in care i s-a incredinlat eir-
muirea paslorali, i-a predanisit a amesteea vinul cu ap6, cind ar tre-
bui s[ sL sivirpeasci iertfa cea f[ri de singe, ardtind ampstecareasin-
iet"i li a apei din cinstita coasti a Riscurrrpirltorului li lllintuitorulrri
iostru Hrisios Dumnezeu, care (singe) s-a virsat pentnt a da viafd lrt-
mii intregi gi pentru rdscumpdrarea pircatelor. :

*r9*r .. *
 124
V - VI (Trul.l

- $i- inc5 in fiecare Bisericd in care au strilucit luminatorii duhovni-

cetti, s-tipines,_te-
(se !ine) aceastd rindrriaif ,latt-;;, b;;;zeu. cdci chiar
si racob fratel dupi trup, al lui Hristos r)umnezeur nostru, ca pri'rul cr-
ruia i s-a incredin{at ,scau'ur Bisericii lerusalimitenilor, gi vasile
ar_
hiepiscopul Cezareei, a clrui faimd s-a rlspindit i" ToLoigu
lume, ;i
care ne--au pre4anisit in seris tainica lucrarc sfinfitl, astfef
orinduii,
ca Ia dumnezeiascaliturghie, sfintul potir si ro'piinuurci a
din ;pt;i
din vin.
. $i cuvio$ii pir.inti care s-au adunat la Cartagirra, atrag limurit
luarea aminte. ea la cere sfinte sr nu se aducr nirnic
mai mult, decit
trupul-;i-sirrgele Domnului, precunr si insu;i t;;J;
predanisit, adicd
piine ;i vin amestecat cu api.
Iar daci vreun episcop sau presbiter. nu face (rucreazi)
dup' rin-
duial-a predanisitd dc citre apostoi, amestecind "i""r'ri
"u apd, ce aduce
"*l"l jertfa cea preacuratd, si sc cateriseasce,*
git taina, si ca inrroind eele preilanisite. ca vestind nedesivir-

(Can. 3, 4, Ap; g1 TruI.; JZ Cartg.)

Dupi ce sinodul IV ecumenic a eondamnat monofizitismui, Biserica

st5p.initd qi de tendinfa de independenF fati ae Biserica
1T"."$ Impe_
riului-Bizantin, s-a _tot fr&nrintat pin.i cind r* dn"i'igo.-;i;;;_;;-;i',iJd
{inut la Tvin. a cotrdatnnathot.iririle sinoclrrlulIV ec., cleclaratfor-
mal mottofizitd. De atunci incoace. arnrnrii au introdu.si'.'-"
di.,ru.*e obiceiuri
ale lor proprii in rinduielle bisericeqti inire ca;;-$i ;;"il d" ;
i;i;;i i;
sfinta jertfd nunrai vin neamesteeatcu aoi:r.
prczent sc opune iclroparastafilor, eare savir5eau sfinta
.- ^,=91"onul
Jertra nurnal cu apd s;i cornbatc practica lor ca eretieil, pre'i'rzind pentru
orice cleric care gi-ar insugi-o, pedeapsacaterisirii.
canonul subliniazd valoarea tradiliei sau precra'iei apostolice,
temclie.a dreptei credinfe Ei a br-rneirincluieli ii gi*ri"i, ca
;i "ona*rrrria
,,inovafiile" care s-ar introduce inrpotriva prcclaniei.

CANONUL 33: (PREOJIA NU SE nTogTENEgTE)

De vreme ce am cunoscut ci in fara armenil'r se ri'd'iesc
(se in-
troduc) in clcr numa.i c.gi d9 ggam preofesc, _ cei ce incearcI
sX faci
aceasta urmind obiceiurilor iudaice, iar unii dintre ci cttar .ri ""t"";i
se a;eazi cir.rtdrc{i ;i citefi ai durnnezeicscului loca$, am
preuni, ca dc acurn inainte si nu le fie pe.rtii chibzuit iru_
""io"iu.'oiesc a inainta
pe oarecare in cler, sE caute la neamul celui ce
," i*irrt"ozi, ci ispi
tindu-i dupi rinduielile (no'nele). ce au fost agezatei,i-
riir,t"to canoane,
dacd ar fi vrednici si se numere'in cler, _ pc aceltia
jitori biserice;ti, fie ci s-au n5scut din si_i inainteze slu-
strhmoii pi"o1i ii" "a ",,.
Dar nici si nu- se ingiduie vreunuia dintrr: tn!i, ca
rlupi rindrriala
celor num5rafi in cler, si rosteasci, poporurrri ",, jtur-1o"c.
d. pe ;rlrr-
von, cuvintele cele dumnezeie;ti, decit numai
au"a "rl""ul ca accsta
 .V_VI (Trut.)
84. si

se invrednicette de tundere clericaltr gi prirnqte in mod canonic bine-

cuvintarea de la propriul sdu p.lstor.
Iar dacd s-ar priude cineva fdcind impotriva celor ce s-au scris
mai inainte, si se afuriseasci.
(Can.76 Ap.; 14 sin.IV ec.; 1,5Laod.)
Se combatc qi se interzice tot o practicd armeneascd, Ei anume,
aceea dupi care s-a introdus in Biserica armeani, ereditatea de cast5 la
recrutarea clerului. Cum acest princil.riu era potrivnic invS[iturii de bazd
a Bisericii, care nu face distinclie nici intre iudei, nici intre elini, nici
intre sclavi, qi nici intre stdpini, era firesc ca el sd fie osindit. Cu toate
acestea, istoria a inregistrat 9i in alte Biserici de mai tirziu, nu numai
incercdri de afirmare a acestui principiu, ci chiar Ei acceptare practicf, a
acestuia, potrivit mentalitifii laice de castd sau de clasi, care a influ-
en{at uneori Ei cirmuirea treburilor biserice;ti.
Se mai vorbeqte in canon de tundere, prin care se intelege tunderea
clericald, iar nu tunderea monairalS, ariitindu-se cd numai tunderea cle-
ricalir inclrepta{egte pe cincva sd se numere in rindul clerultti 9i sI inde-
plincasca fr-rncfiile clelicitlc. Prin urmare tunderea monahald nu este un
act prin care cineva intri in rinclul clerului, gi deci monahii -simpli nu
fac parte din cler, dupi cum rezultl ;i din cele spuse de Balsamon tn
corrrentariulacestui cftnon.

ci\NoNuL 34: (oSlNDA CONSPIR;\IIEI SAU A UNELTIRII)

Inci ri aceasta orinduie;tc limurit canonul prcofesc, cf, daci se
opregte cu totul flrdelegea de moartc a uncrltirii, (crima conjuratiei, a
conspiraliei), sau a orticirii (a urzirii, faccrii de cete) 9i de t:trtre legilc
cele din afari (de stat), apoi cu mult rnai virtos se cuvine a se apira
(interzice) sd se faci (intimple) aceasta in Biseriea lui Dumnezeu. $i noi
ne strf,duim a pdzi ca, dacd ar fi gisifi unii clerici sau monahi, fic
uneltind, fie orticintlu-se, fie intinzind capcane (curse) episcopilor sau
clericilor cclor itnpreuni cu din;ii, si cadi cu totrtl dintr-a lor treaptd
(c. 18 IV ec.).
(Can. 31 Ap.; 78 sin. IV ec.; 5 Antioh,, 70 Cartg.; 13, 74, 75, sin.
L-II)
Atit conspira{ia sau uncltirea, cit -si tentativa de uneltire impotriva
autoritdtii de stat, ca qi a celei bisericeqti, ir-tclusiv impotriva oricdlui
membru al clerului, este socotitl de gravitatea crimei ;i pedepsitS, in
cazul clericilor qi monahilor, cu caterisirea sau cu indepdrtarea din treap-
ta in care s-ar gdsi.
CANONUL 35: (PASTRAREA BUNURILOR IERARIiILOR DE-
FUNCTI)
Sd nu fie inglduit nici unui mitropolit (cuiva din tofi rnitropolifii),
ea, s6vir;indu-se din viafi un episeop aflat sub scaunul siu (.sub juris-
diclia sa), si ia sau sd-;i insu;easci fie lucrurile (br-rnurile) aceluia, fie
 126 36. 37 V - VI (Trul.)

4e Bisericii hii, ei si stea (acelea) sub paza cleruIul Bisericii al c6rei

intiistdtitor episcop era cel ce s-a'sivirgit, pini la inaintarea unui alt
cpiscop,' afar6 numai daci nu au rimas prcofi in Biserica aceea. cici
atunci rnitropolitul- le va pistra pe acestea neimpufinate, predindu-le
pe toate episcopului care va fi hirotonit (rinduit).
(Can. 40. Ap.; 20t 2.5 sin. IV ec.; 24 Antioh.; ZZ, 26, 81 Cartg.)
Canonul nu:face decit sd extindd'9i privire la mitropolili dispcj.
zifia.cuprinsd in eanohul 22 al sinodului IV _c_u
eiumnic, referitoire ia inaa-
.toririle clerului de a pdstra neatinse bunurile rdmase de pe
u"mi epii"o-
pilor defuncfi.

CANONUL 36: (IEIIARHIA SCAUNELOR PATRIARHALE)

Innoind cele legiuite de c6tre cei 150 de sfinfi pirinfi, care s-au
adunat in aceasti de Dumnezeu pizitd ;i impiriteascd cetatd, gi ile citre
cei ;ase sute treize'ci care s-au, intrunit in calceclon, orinttuim (h;;ri-
rim), ca scaunul constantihopolului sd aibi parte (si beneficieze, sr se
bucure) de intiietdfi (plivilegii;, deopotrivd (egale), t" url scaunului Ro-
rmei.vechi,
Fi-.ca-in lucrurile cele bisericegti,'si se facd tot atit de mare,
ca pi acela, fiind aI doilea dupi acela (can.'28 sin. rv ec.;, aupa "u"u
"i
se numere scaunul ma1ii, cetifi a alexandrinilor, apoi al Antiohiei, gi
dup5acesta,acelaaIcctifiiier.usalimitenilor.
(Can. 6, 7, sin. I ec.; J, 2, sin. II ec.; 2g sin. lV ec.)
' Irentru a se curma definitiv pretenliile neintemeiate ale scaunului
romanr se stabileste din nc,u, in mod clar gi compiet, icrarhia onorifica
a principalelor scaune episcopale,"care incd de li sinodul IV ecumenic
au dobindit titlul de patriarhli. Aceastd ordine se fixeaz.d astfer, noma,
Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Ierusalim
Inceputul ierarhi-,arii s-a ldcut prin canonul'B al sin. II ec., gi s-a
continuat prin . canonul 28 al sinoclului IV ecumenic, preeizinclu_se
printr'-o hotirire a rrt'eiuiaqi sinocl, netrecuti in texiui "i""""J";, Si
ii
anurne' prin hotdrirea care conJerd demnitate patriarhal[ tuturor celor
cinci scaune principale ale Bisericii, in orclinea ardtatd rnui .,rr. De aceea
canonul prezent nici nu spune cd hotdrdqte ceva nou, ci numai cd inno-
ieEtecele ce s-au lcgiuit ntai inainte

CI\NONUL 37: (SILA NU IA PUTEREA trpiSCOpALA)

De vrerne ce in osebite vremuri s-a intimplat ndvilili barbale si
pricind ttrut.*ut,te
lI
asa 1="ou:!6
ca' -cetdfi au ajurs itp.rru "uro, ie"aaJ"s;,
tlin aceastd pricind, inainte -tle
stitdtorul (cpiscoprrl) unci astfel
cetifi si
1u fi putut si ocupe propriul siu scaun'si ,i s" agezein ele cu
starea (calitatea) sa preofeasci, si ca astfel, dupi obiceiul care se
(este in vigoare) si faci :hirotoniile gi sd indeplineasci toate cite line
se cu-
vrn eprscor)ului' - noi pizind prefuirea
;i cinstirea prcofici, si vrind
38. 39 I/-VI (Trul.) 127

(cdutind)'ca in nici un chip obida (apdsarea) pigini sE nu lucreze spre

paguba drepturilor biserice;ti, am stabilit impreuni, ca cei ce astfel au
fost hirotonifi, gi care, din pricina aritati (navirlirii barbare), nu s-au
agezat in scaunele lor, si fie apdra{i (protejali, {inuli departe) de orice
pagubi (prejudiciu), a.saca ei si facd in mod canonic si hirotoniile ose-
bifilor clerici, gi sd-;i foloseasci (sa-Ei exercite) in granifa proprie pu-
terea (autoritatea) de intiistitdtor, ;i si fie statornici si lcgiuiti toatS
cirmuirea care vine de la ei. Cici ingridindu-se asprimea (limitinclu-se
rigoarea legii), de nevoia vremii, nu se rnfugine;te (rasfringe) irotarul
cirmuirii.
(Can. 36. Ap.; 15 sin. I ec.;9 sin; III ec.;6, 29 sin.IV ec.;78 Ancira;
77, 18,Antioh; 7, 2, 3, Ciril AIet.)
,Se rincluieste, ca acei episcopi, care din rnotiv de forfd majord nu
gi-au putut ocupa scaunul pentru care au fost aleqi, sa fie considcrafi in
deplinul exercifiu al drepturilor care li s-ar cuvcni, dupd principiul, cA
imprejurArile nu y:ot sd le stringi nici competcnla legalS, nici extensiunea
jurisdic{iei, chiar daca timpurile ar ziidarnici exercitiul acesteia.

CANONUL 38: (UNITATILE BISEIUCI1STLSA SE RINDUIASCA

DUPA CEr,E Dlr OBSTE (STAT).
$i noi p5zirn canonul agezat de pirinfii nogtri, cel care rinduie ast-
fel: daci vreo cetate s-a reinnoit plin gruterea iurpiriteasci, sau da.ci
s-ar reinnoi de acum inainte (in viitor'); (atunci) ;i orinduirea lucrurilor
bisericegti sb urmeze alcXtuirile politice (de stat) ;i ob;te;ti (can. tZ
sin. IV ec.).
( C a n . 4 , 6 , 7 s i n . I e c . ;3 s i n . I I e e. ; 7 7 , 1 8 , 2 8 s i n . I V e c . ; )
Se contirmd qi se innoie;te vechiul principiu dupd c:areorganizatia
bisericeasci trebuie sd find seama 9i de organizarea de, stat, aclici sa'se
acomodeze acesteia, aqa incit tn cadrul unitdtilor aclministrative ale sta-
tului, sd se organizeze Ei corespunzdtoarele unitafi adminlstrative ale
Bisericii. ln r:anonul 17 al sinodului IV gdsim exprimat literal acelaqi
principiu. i

CAJVONUL39: (AUTOCEFALIA BISBRICII DIN CIPRU)

De vreme ce din pricina ndvdlirilor (impresurdrilor) rrarbare, fra-
tele gi impreund slujitorul nostru Ioan, inainte stitrtorul (elriscopul)
ostrovului (insLrlei) ciprienilor, ca sd se slobozeasci (elibere'ze) dc. robia
pigini pi pentru a se supune in chip cinstit sceptrelor preacregtinescu-
lui stat (stipinirii preacreEtinegti)- prin purtarea de grijl a iubitorului
de oarneni Dumnezeu, - ,;i osteneala iubitorului de Hristos pi binecre-
dinciosului nostru impdrat s-a mutat (a emigrat) irnpreun6 cu poporul
stru din numitul ostrov, in eparhia (n'ritropolia) de Ilelespont, -:n soco-
tim (hotdrim) ca sI,se plzeascl fbrd innoiri intiietifile date (privilegiile
 1:18 V ; VI (Trul.)

conferite) scaunului rnai inainte numltului birbat, de citre sinodul de

Dumnezeu purtdtorilor pirrinfi adunafi mai demult la Efes; ca, noul
lusiinianopol si aibi dreptul Constantinopolului, ;i cI pre6 iubitorul de
Dunrnezeu episcop, a;ezat in acea (cetate) si fie inainte stititor tuturor
celor din eparhia (initropolia) helespontinenilor, gi dupi vechea datini +
sd se hirotoneascd de cdtre proprii sdi episcopi. Dar fiindcir ;i de Durn-
nezeu purtitorii nogtri pirinli au judecat (stabilit) sr se pdstreze obi-
I
ccirtrile cele din fiecare Biserici, ;i episcopul cetilii cizicienilor, spu-
nindu-se inaintestititorului pomenitului rustinianopol, asemena tu-
turor celorlalfi episcopi, de sub nunritul dc Drunnezeu iubitorul ina-
intestititoml (episcopul) Ioan, de citre care daci cere trebuinfa, sd se
hirotoneascd ;i episcopul cet6lii acesteiaa cizicienilor.

. (Can.34 Ap.; 6,7, sin I ec.; 3,2 sin.lI ec.;8 sin, III ec.; 17, Zg,
sin"IV ec.; 36,37, Trul.; 9 Antioh.)
Canonul lcglementeazii o schimbare surveniti, - clin pricina inva-
ziei arabilor,.- in situafia Bisericii din Cipru, asigurind intiistdtdtorului
Bisericii acestea,vcchile privilegii, gi incr sporindri-le insr numai, pentru
timpul cit durcazd schimbarea aritatd in canon.
Este utii sii. remarcdm faptul cd, prin conferirea unor drepturi egale
cu scaunul Constantinopolului, scaunului principal din Cipru, nu trebuie
sd se inleleagi altceva decit cd aceste drepturi i se confeid doar cu pri-
vile la mitlopolia Helespontului, pe teritoriul cdreia, s-a refusiiat idtii-
stdtitorul ciprului. x{en{ionim de asemeneacd in canon cuvintul eparhie
se mai folosegte incd in sens de mitropolie, gi cd se insistr in mod sr:ecial
asupra indetoririi de a se pdstra vechiul obieei.

CANONUL 40: (VIRSTA CANONIC,.\ PENTRU INTRAREA IN

MONA}IIST,1)
'
De vrerne ce a se lipi de Dumnezeu, prin retragerea tlin zgortro-
tele viefii, este (un lucru), foarte mintuitor, - se cuvine ca noi sl nu
primim fdri ispitire (;i) firr de vrcme, pe t'ci carc ipi aleg viafa singu-
ratici (monastici), ci si pizim ;i in privin,ta lor, rinduiala prBclani,stfi
noui de cltre Pdrinfi, aga ci (incit) atunci se cade a prin:i mirturisirea
(votul) r'iefii celei dupd Dumnezeu, cind aceasta este cleja statornicd ;i
este fdcut cu cunoa;tere gi cu judecatE, dupi implinirea minlii (dezvoi-
tarea deplini a raliunii).
Si fie a;adar cel ce voie;te si intre sub jugul monahal nu mai rnic
decit de 10 ani, - inaintestititorul avind ;i in privinla ispitirii acestuia,
str-i sporeascb timpul pentru intrarea (introdu6erea)'9i ipezarei lui iri
viafa monahalS, dacd socote.gte(apreciaz6) ci este mai folositor aceluia.
cici cu toate ci Sfintul vasile cel Mare in sfintele lui canoane (can. 1B),
glrsuiegte, cd cea care se aduce pe sine de bunx voie lui Dumnezeu, gi
care inrbrifi;eazi fecioria, dacd a irnplinit al ;aptesprezeceleaan, sI se
nulnere in ceatd (star-r'afecioarelor),_totusiunrrind noi pildei (rinduiclii)
celci pentru viduve ;i pentru diaconife, arn stabirit prin-asemrhare (anail
40 v-VI(Trul.) 129

logie), zisul an (virsta ardtatd), pentru cei ce gi-au ales viafa monahald.
'apostol
Cici este scris de durnnezeiescul (I Tim. 5, 9), vdduva la 60 de
ani si se numere (aleaga), in BisericS, iar s{intele canoane au predanisit
ca diaconifa si se diaconeasc6 (aEeze)la 40 de ani, vizind cI Biserica a
devenit mai puternici prin harul dumnezeiesc, $i cd merge inainte, apoi
gi tdria 9i rinduiala credinciogilor in {inerea poruncilor dumnezeiegti.
Pricepind qi noi desivir;it acest lucru, arn orinduit dupd dreptate
sd inceapi nevoinlele cele dupi Dumnezeu degtab, s6-[ insemnim cu
binecuvintarea harului ca printr-o oarecare pecete, gi prin aceasta s6-l
indemndm pe cl, ca si nu fie prea nepdsdtor, gi sd nu ziboveascS' $i
mai virtos s6-l impingem cdtre alegerea binelui, spre statornicirea in-
tr-insul.
(Can. 79 sin. I ec.; 15 sin lV ec.; 74 Trul.; 6, 44, 706 Cartg. 5, si"i.
I-II; 8,24 Vas. c.Mare)
Canonul stabileqte o primd orinduial5 rezonabilii, in ce privegte
virsta pentru intrarea in monahism.
Intii se enun{5 principiul care trebuie urmat intotdeauna in aceastd
privinf5, gi anume cA, votul monahal nu poate fi primit decit de la acele
persoane care au ajuns la dezvoltarea deplinl a ra{iunii, gi care astfel, se
hotdrisc in deplini cunogtin{d de cauzd cu ,,cunoaStereEi cu judecatS(.
De aici rezultS. ci in mod norrnal cel care urmeazd a intra in mona-
hism, deci nu in ministire ca simplu vieluitor sau novice, ci chiar in ridul
cdlugdrilor, trebuie s6, fi ajuns la maturitate. Iar aceastii rnaturitate este
identicd cu ceea ce se cheamd majorat, aqa incit de aici se ptrate stabili
principiul cI nurnai cei care sint socoti{i majori pot fi primi{i in monahism.
De aitfel. actul intrdrii in monahism fiind echivalent cu un act de
sehimbare a stdrii civile, este firesc ca ;i la acest act si fie adrnigi numai
cei care au implinit virsta de la care sint admi;i la sdvirEirea actelor de
schimbare a stArii civile. Principalul act de schimbare a stdrii civile este
cdsltoria, gi la incheierea acestui act nu sint admi;i decit cei care au
atins majoratul matrirnonial, care se stabilegte dupd {dri, in func[ie mai
ales de climd intrucit aceasta determind maturizarea mai rapidd sau mai
inceatd a tinerilor. Astfel, acest majorat era fixat uneori in {5ri1e din
bazinul mediteranean, incepind cu virsta de 12-14 ani, pe cind in fdrile
nordice intotdeauna a fost fixat cel nrai devreme incepind cu virsta de
16 ani; dar in mod obiEnuit,la 18-20 de ani.
In funcfie de aceste considerente, trebuie,fixatl de autoritatea
bisericeasci virsta intrdrii in monahism, adicS a depunerii voturilor
monahale, virstf, care fireEte, poate si difere dupd fari.
Al doilea lueru imporlant de care se ocupd prezentul canon, este
virsta minimd la care cineva poate intra in monahism, Ei pe aceasta o
fixeazd la 10 ani" insd numai uzind de mare pogordmint Ei strdduindu-se
si arate c5, cineva intrind mai devreme in mindstire,, adicd mai tindr, se
poate mai bine dezvolta duhovnicegte, gi poate astfel sd se hotdrasci
mai repede la alegerea vielii cdlugdreqti.
De aici se vede ed virsta minim5 de 10 ani, este socotitd vlrsta de
la eare cine'ra poate fi primit ln mfn5stire ca simplu viefuitor, iar nu ca
 r3b 40 V - VI 0rul.)

ToTal propriu-zis, 9i cd abia de la aceastd virstd putind fi primit in

rindul celor care se pun la iDcercare timp de mi'imum patru
ani (can.
41
.Trul.), se infelege..cd respectivii nu pbt duveni monafii propriuiiisi,
mai devreme de implinirea virstei de 14 ani. aceasti rinaiiati ;"il;j s
zinta confirmarea
'logodna gi ciisatorie,.normelor clreptului romano-bizantin, cu privire la fi
potrivit carbra logoclna se putea incheia de la 10 L4

ani, in cazuri excepfionale,chiar de lai ani, iar'cAsaioria de la

14 anl
gi in cazuri excepfionale, cle la 12 ani. prin analosi";
"J intrarea in mi-
ndstire, care nu inseamnd clecit inceperea schimUXrii ltarii
civile ca si
logodna, se putea face, intocrnai ca ,ti aceea, la virstei d;io ;;;;^;".;;:
punerea voturilor, deci intrarea in monahism, se putea face
la virsta la
care se putea incheia cdsiitoria, ar-nindouiirepreientincl schimbar"i
a"
fapt a stirrii civile.
Prin urmare, exista- in epoca respectivd o analogie perfecti intre
cele doud feluri aparte de acte, prin care se schimbi stirea
civild, si
anume' pe de o parte rogodna qi cdsdtoria in viafa raicd, iar pe alti pirte
intrarea in mindstire Ei apoi intrarea in monahisn, pri., aup""".oi-
"n_
turilor, in viafa calugireaicd. $i cle fapt intrarea in minastire
are carac_
terul corespunzator u4ei logodne, iar tund.ereain monahisrn gi depunerea
voturilor, are caracterul corespunzdtor unei ciisdtorii. Similitudinea
c-eastaperfectd intre cele doud feluri de acte, trebuie observatd a-
oricind,
fiindcd practica a ridicat-o la rangul unr:i principiu c.u permanentri
plicare concretd. a_

. DUT preculll, nici logodna, nici cdsdtoria nu sint obligatorii la virsta

nrinimi la care ele pot fi incheiate, tot la fel nici intrai'ca in rnindstire
si nici depunerea voturilor, dacd se cere de citre cineva, nu
trebuie
acceptate nicidecum la virsta minimd prevdzutd pentru acestea,cle
accea
canonul dispune c[_episcopul are dreplui sd aprecieze cricd este
cazul si
mai prelunseascd tirnpur.,,ispitirii", idica at incercirii, qi i" g;e..
ai
dezvoltarii pina la rnaturitate a celor ce doresc a irnbr.itirsa viaia
mona-
hald, cici tocmai ca gi in cazur logoclnei gi a cdsdtoriei, Lnii se dezvolti
si ajung la maturitate mai repecle,iar alfii mai incet.
In canon se arnintegte-cd Sfintul Vasile a fixat virsta cle 1? ani
pentru primirea fecioarelor in ceata sau in societatea speciald
a acest.l.a,
apoi cd virsta primirii in ceata sau societatea diaconifelor s_a fixat
de
canoanela 40 de ani (can..1p_Iy qc), iar cle cdtre Sfintul Ap. pavel,
s_a
statornicit ca in rindul societdlii vdduvelor si nu fie primite clecit I'emei
care au implinit virsta de 60 cle ani.
. -.Prin menfionarea acestei rinduieli, canonul aratr cd in Bisericd pen_
tru fiecare stare existd rinduieli creosebite,gi ca,
{inin.l ou-" de rindu_
ielile care se referd Ia -stdri cleosebitede cea monahald, s-au fixat rindu-
ieli inscrise in canoane Ei cu privire la monahi sau la starea monahalA,
De fapt, invocarea rind.uielilor respective nu este de naturi sd plecleze
pentru coborirea limitei de virstd in cazul monahilor la 10 ani,'ci
clin
contrd, ele pledeazd pentru fixarea unei virste mult mai inaintate
ca
virsta-minipS- pen_truintrarea in monahism, adicd in jurul anilor 40_b0.
- Totugi, finind. seama de faptul cd din canonur ig d si- visite, ."_
zultd cd el fixeazd la 16 sau 1? ani virsta primirii ca novice, urmeaz6 cd,
4r v - Vr (Trul.) 131

In lumina principalelor norme canonice, rinduiala pentru intrarea in mo-

nahism ar treUui stabiiitd astfel: la 10 ani se pot primi simpli vie{uitori
sau frati, la 16-17 ani se pot primi in noviciat,la 20-27 ani pot fi
tungi in monahism.
Norma inscrisi insd in canonul 45 Trulan, cu privire ia iimita mini-
n-ri clevirstd pentru intrarea in mindstire 9i apoi qi in rnonahism, trebuie
infeleasd in spiritut prozelitismuh:i mona]ral, de care atit din textul ca-
nohului prezctrt, cit qi clin altele (41, 42, 43, 44,45, 46, 47, 48,49, etc')'
Trulan.
se poate vedea c5 erau animali parinfii intrunili la sinodul
Men{ionim in fine, cd Ei in canonul de care ne ocupdm' se foloseEte
cuvintul hirotonie, pentru a exprima doar actttl hirotesiei prin care sint
instituite diaconilele.

CANONUL4l:(NOVICIATUL$IISPITI1iDACELORCESE
CALUGARESC)
cei clin cetafi sau sate, voind s6 se retragi in locuri inchise (si-
li se cade
hSstrii, claustre), ;i sd-;i poarte loru;i grija in singuritate,
"ruf intii str intre in min-6stire ;i sd se deprindd cu via{a schimniceascd
.u
trei ani sd se supuni in frica lui
lanaho'eticir, singuratic6), gi vreme de.
ii"-""r*", intiiiiat;rtorului (exarhr-rlui) mindstirii, qi sd- implineascb as-
cultarea cea intru toate, clupi cum se cuvine. $i astfel,- marturisind ei
(""il;"d;-'i dorinla) dgsttle alege,reaunei asemenea viefi'-;i ci.-o im-
ispiteasci (cer-
Lri,ti;earA pe aceasta cie buna voie din toati inima, sd se
(episcopul) din acel loc. Dup[ aceea,
ceteze) d,e cdtre inaintestatitorul
sd peireaci cu stlruinii timp de un alt a', in afara locului
i" "."it chip
lor. Cdci atunci vor cla (produce)
i;r"hir, "a tt ai aerrtin si se arate scopul
ci urmiresc
Jonua'a (increclinlare), cd nu r-ineazd miriri de;arte, ci
aceasti iir-,i;t" pentrii insupi binele cel adevdrat. Iar' 6uni implinirea
"""i utitu tinrp, daci ar rimine in aceea9i alegere' ei si fie inchi;i' ;i
,i ,rr le fie ingScluit sd se indeplrtez.e de acest silag (aditpost, aEezarea,
locuinta) afari daci i-ar tiri la acest lucru vreun folos ohqtesc sau vreo
l""tri;fa ob;teascd, sa1 vreo alti nevoie, care i-ar sili (pripi)' spro
rnoirte,' clar ;i aceasta (sir sc facf,) cu binecuvintarea episcopului flin
acel loc.
Iar cei ce ar incerca sI iasl din strla.sullor, in afara pricinilor po-
menite, (f[rd de motivele amintite), mai intii sd fie zivorifi, flrd voia
i; i;-;"-enitele (numitele) locuri inchise (claustre), iar dup5 aceea,sd'i
vindece pe ei cu posturi,si'cu alte nevoinfe aspre (strimtttri, cazne),;ti-
ind noi, dupi cunt este scris ci ,,nici unul, punind qlna sa pe plug 9i
intorcindu-se ind5r5t (spre cele clinapoi), nu este vrednic (apt) de im-
pirifia cerurilor" (Lc. 9, 62).
(Can. 4 sin.lV ec; 4 sin. I-'II)
Canonul Prevede trei ani de ispitire sau de noviciat in mlnistire
si apoi'un'an de incercare in afara niinestirii, ca astfel sd poatl fi veri-
i'i""ta hotirirea 5i statornieia, eelor care vor si devin5 monahi. Se inter-

'l
j

I
 42. 43 V * VI (Trul.)

zice apoi
1eglrea din mindstire fdrd cauzd binecuvintatd, qi se previd
mijloace de indreptare pentru cei care ar iegi din mtndsti"e, ti moa
nereglementar.
se mai relevd importan{a Ei autoritatea episcopului,- ca unul care
apare ca prim staref al tuturor'mindstirilor din ep^arhie^.

CANOi{TJL 42: (PUSTI.IICU SA NU UMBLE PRIN LUME)

orinduim ca cei numifi pustnici, care sint imbrEcafi in negru
gi p-urtind canetele (nu-Ei tund parur), cutreierd "Lte1r" petie-
-c-u-p-leJe
cind printre birbafii laici, Fi printre femei pf aufAi*irra
1usiie1l-flga-
duinfa.lor_ proprie, (votul), daci tunzindu-,si pretere, areg (doiesc) 'ra
pli,
measci schima (chipul Ei_rinduiala) celorialfi monahi, l_' ace;tia
sI-iie
agezafi in ministire pi si se numere printie frafi. Iir de nu a" ul"g*
aceasta, sd fie cu
-desivirgire goni$i din cetdli, ;i si locuiascl pustiuriie
de la care gi-au pldsmuit gi numirile.
(Can,.4 sin.1Y ec.; 4 sin.l-il)

. Din cuprinsul canonului se ve.re cd Ei in veacul al qaptelea,,mai

exist_aupustinici sau eremili independen{i de agezdrite-minasfiregti'gi-de
ierarhia bisericeascd. Acegtia, trdind un' timp prin pustirr"i, "ulreie"iu
lutnss dedindu-se Ia acte neconforme cu starei lor, carleera cle fapt iclen-:
tica cu cea monahald Ei intemeiatd pe vot cdlugdiesc. penrru a curma
o
stare ilegald in care se gdsesc acegtial fa-{d_
de noimele existente cu privire
Ia rnonahi, precum gi pentru a 6vitb defdimarea stirii monahale, cano-
nul dispune inchinovierea acestora in mindstiri, iar pentru cazul
cd ei
nu ar Ji de acord, dispune sa fie alunga{i din cetd{i in pustiuri.

;' cANoNUL 4a (oRIcE pAcATos sE,poATEcALUcART)

fi -e-steingiduit cregtinului, s6-,si 4_"uga viafa ascetici, gi ca, pE-
rdsind viforul cel prea tulburat al treburilor-vie{ii, si intre i" i"i"artire,
gi.srd se
-tundd dupi chipul cel rnonahal, chiar dac5 ar ti tost p"i", iri
orice cddere in grepeali. c6ci Mintuitorul nostru Dumnezeu a zis:
cel ce vine la Mine, nu-l scot afari,. (In. 6, 3?), agadar, vief,rire ;";;;: ,,pe
ticd zugrSvindu-ne (infdliqfu1du-ne) noua viafa cea intru' pociinf5, o
incuviinfim (aprobdm) celui ce cu adevdrat (in mod sincer) i ie herizepte
(dedicd); pi in nici un chip (fapta vielii lui de mai inainte) nu-I impiedici
pe el de la implinirea (ajungerea) , rirrr!
lintei sale.
, , l . a i f . . 1
(Can.4 sin.IV ec.2,4, sin.I-II.)

canonul stabilegte principiur cd nici o gregeali sdvirgitd de cineva,

nl.poate constitui o piedici in calea intririi ln monahism, pentru moti_
r/ul ce starea monahali este o stare de pociinfr, irlr cei ce vor s{ se
poca_
iasci trei:uie neapirat adrnigi la aceasta,nimeni neputind fI resplns.
 (33
44-46 V--vIGrul.)

, CANONUL 44: (OSINDA CALUGARILOR PENTRIT CALCAREA

CASTITATII)
. Monahul prinzindu-se (gSsindu-se) in desfriu, sau luindu-Fi (du-
vie-
"itr6.r-qii iemeie pentru insofi-re in . cisitorie, ori pentru impreund
(tara cdsdtorie), sI se supunX, dupi canoane (pedepselor) pentru
i"i"u
cei ce au desfrinat.
(Can'.16 st'n.IV ec.; 79 Aneira.; 6,78,79 Vas' c' Mare)
Dispozi{ia eanonului se referS la pdzirea..votului castitdlii, prevd-
zina pea'eps"i" "o""spunzdtoare pentru monahii care s-ar cisdtorii sau
care ar sdvirsi desfrinare.

CANONUL 45: (LUXUL SMINTE$TE PE CALUGARITE)

De vreme ee am aflat, ci in unele mindstiri de cdlrrg6ri{e, eele
"" oo" te se invredniceascd acelui sfint chip (de chioul acela sfint). mai
intii se imbraci de e6tre cei ce Ie acluc in haini de mitase si de tqate
felrrrile gi chiar crr podoabe impestrifate cu aur 9i cu piatrS (o,ietre
icumpe) astfel, aproiiitrdn*se de altar, se dezhracE de vcgmintul cel
dintru atit de scumpe rnaterie, li indatb se sivirgese (face), asupra lol
binecuvintarea cea pentru schiml ;i Ie inve;mintd cn haina cea-neagre,
- orinduim (hotdrim) ca de acgm inainte acest lucru sd nu se mai facS;
cici nici nu este cuviincios, ca aceea care, prin propria sa alegere' (ho-
tlrire), cu voia ei lepficlind acurn (deia) toatl elesfdtarea vietii Ei ittrbr6-
qi intarind*o pe a-
tigind petrecerea (viefuirea) cea dup6 Dumnezeu,
leasta prin cugetdri neclatinate, Si astfel venind la mindstire, - si-i
vie din nou aminte printr-o podoabd ca aceasta,stilcEcioas6 Si trec5toare,
cele pe care le-a gi-dat uitdrii (cele cirora le-a $i fdcut uitate), iar din
ac"a"ir sI ajungd (devini) nehotlriti ;i sd-Si tulbure sufletul aselnenea
valurilor cart n[ptrdesc (inrrndd) ;i care se intorc incoace fi ineolo, incit
ajunge (se intimplS), ca nici mlcar o lacrimd sd nu mai poat5 varsa,
gi sd araie prin trirp umilinla cea din inim5. Dar Fi de ar sc1pa, dttnF r-urn
este firesc, vreo micd lacrimfi, ea s5 fie socotittr de citre cei ce vi"l cX
se intimpld acest lucru, nu atit pentru .inclinarea, (aplicarea) cd-
tre asceti-canevoin!5, cit pentru a p6rdsi lumea ;i cele dln lume'
(Can.726 Cartg.)
Canonul aratd eum nu trebuie si se procedeze la pregdtirea cere-
moniei de tunclere fn monahism a femeilor, condarn.nindca de$ertdciune
Si sminteli, unele obiceiuri neconforme cu seriozitatea aetului, eare se
introduserd sub influenf.l necre"stineascd.

CANONUL 46: (CALUGARITA SA NU' TASA SINGTIR,A' DIN

MINASTIRE)
Cele ce si-art alcs viafa rscetici li sint a;czate in rrrin6stirc si nu
iastr deloc de acolo. Iar daci le-ar tiri (impinge) pe ele sprc acest lucru,
 134
47. 4E v -. vt 1Trul.)

vreo nevoinfr de neinliturat (inevitabila, neapdrati),

necuvinta-rea gi cu invoirea inaintestitdtuai.ui, sd-I faci cu bi_
da" fi-'ut,rr,"i, nu ele si'-
Bure de sine, ci cu oarecare bitrine si cu ceie;;i ;; fiunte
din minxstire, dupd p_orunca cirmuitoarer (proiestoasc)
Gg"-"r*ii
afarl (de mindstirci n*Ie este lor nicidecu- i),g?J"itl"'' io" a rrormi irr
Dar qi birbafii care duc viaf'. uronahard,
dac' i-ar apdsa rrevoia,
sd iasd si ei cu binecuvintarea celui ce-ir]o-i""t"ai"1nt
-ori,rjuite conducerea
legumenia), a;a cd cei ce calci rinduiara cea u",r.r,
tt bdrbafi,rie ailo,j;i',
$J#|:"T:J[."" remei,'i ri"-"'piei #r."txrlo':1p"a*lr-
(Cart.47 Trutan)
,..:
Se interziee cdlugdrifelo-r
vreo cauzd binecuvintatd, _sicdlugErilor, sir iasd clin rnin5rlire far?i
Ei fdri incr-rriiinqar;u;";ril";;ii ministirii rcs_
pective. Cdlugdritelor,' in'spccial, Ii
se interzic.ecu A"s"i",oi.ri.u,
sd dolirrnii
in afara min5itiriior.

CANONL 47: (NECALUGARII SA NU DOAR'\,fA

lN T\,'INASTIRE)
si nu doarmi nici femeia in min-rstire
bxrbiteasch, nici rriirbat i'
cea femeiasctr, rrentr.u c5 se cade, si fi;
";Ji";;;i'i"n ararr de orice
bxnuial' si sminteard, gi sd-qi i"a*pt"
r,iata lor spl'e ceea cc este cu
bun chip (bine uli.cut;
9i statorni" lui I)'mnezeu. rar rraed 'a
face cineva a"uit l,r"r,r, uri ac-al iiJir.uintoa)
"te"ic,,r"i au u"-ii laic si se afu_
riseasci.
(Cart.78,20, 22 sin. VII ec.)

. Pentru pistrar-ea bunei rinduieli in-ce. priveqte viafa mindstireascti,

se interzice ci feme'e ;;;;;iri -inarti"'i atk;b;til
s5 doarrnd in mrnsstiri $de f;;;;i, .;L;il;;;';,i"iiirii';r .ru., "u bdrbafii
pentru pentru clerici
$i laici.
se in{erege insd, ci aceastd afurisire
suspendarea, $i cd numai in cazul in cazul clerieiror este doar
riiciior ."';p;A'"i.riiri"uu adevdrati.
Deci nu se prevede nici pentru "l-tu'"i.r
pentru arta cd se aplicd pentru
un timp determinat. Ests ao p.u.irpr.t,
c[ pentru o-"rtr"r de infracfiune
respective trebuid ;;-'fi" cu termen, iar nu date pentru
ilr1"gr"*

CANONUL48 (Dr"vJgj1TUL,
gr CELTtsATUL
DIN CLERUL DE 1\4IR) Eprscoprl,oR Al,rj$r
Femeia celui ridicat Ia vrednicia.(demnitatea)
mai inainte de birbalur sru,. u.rin i,rf"r"g"." episcopiei, divorfind
hirotonia e.pisco-paliasupra irii i;;;;Ji;"ireciproci) dupi
r""i !e intre intr-o mini.stire zi<ritd de-
parte de srtagul (locuinla) upi."i-p,i"i
ri ra uirrr ;;;'l;""eficicze) trc
49 v-vr(rrul.)' 135

ingrijirea (cea) tlin partea episcopulrti; iar de s-ar arita vreclttici, si se

iniinteze;i la treapta (slujba) diaconifei.
( C a n . 5 , 5 1 , A p . ; 3 s i n . I e c : ; 7 5 s i n .l V e c , ; 7 2 , 7 4 , 3 0 T r u t ' ; 3 ' 4 , 2 5 ,
70 Cartg.)
Dispozifia canonului prezbnt a fost interpretata mai mult ca. o re-
comandaie clecit ca o oblig:alie, intrucit ea nu este insolitd de sanc[iuni,
adicd pentrtt notivul cd ntise prevedeuici o pedeapsbin caz de nee;<ecu-
tarea Li. Interpretatd astfel, ea nici nu a fost apiicatd decit in cazul cind
cei in cauz6,au gdsit cd pot face uz de ea, aqa incit, ss rIlJ s-a impUs ca
norrnd generald decit prin veacul al XIV-lea.
ceea ce trebuis refinut in mod special, este ci dispozifia acestui
canon, se afld in strinsi legdturd cu aceezra canonului 12 ai sinodului
Trulan,si"at-ti"iunadintreelenupoatefipusddeacord'cudispozilia
canonuiui 5 apostolic, care interzice ca lln cleric sd-9i pdrdseascdsolia
pentru
' rnotive-de evlal'ie (vezi interpretarea can. 12 Trttl.)'
In prezetul canon gdsim intrebuinlat cuvintul- divor!, ;i dispozi{ia
referitoaie la aceasta,poate fi invocati spre a-l legititna, prin analogie,
divorlui clericilor pentru motive binecuvintate.
In canon se mai vorbegte qi de treapta diaconieri'llritl carc trcbuie
sd se infeleagd desigur o slujbd nr:nronahalS,in cadrttl viefii minlstire$ti;
o indeletniciie asemdnitoare cll aceea a diaconilelor din viala laic5, iaq
nu o treaptd monahald.
In fine, din textul canouului tru rezultd t'tici petltru episcop ol-rli-
gafia de a se calugdri, qi nici pentru solia sa, cdreia, dup5. divorf i se
iecon,andd sd intre-in ministire- Sotiile puse in aceastdsituatie se duceau
la mindstire numai clacd voiau, 9i chiar la mindstire erau libere s5 intre
sau nu in monahisn. Nu pufine dintre acestea refuzau sd se duci Ia
ministit'e, s,ifie ca igi ,continuau conviel,uirea cu soli,i lor devenili episcopl,'
fie cd tr5iau in lume in mijlocul familiei lor, itripreuni cu copiii, pdrinlii
sau alte, rude. Abi:r foarte tirziu, prin veacul 13-14, i s-a dat canonului
interpretarea cd sint obligate sofiile celor aleqi episcopi sd intre in mo-
nahism, iar ei ingiqi sd devind monahi.

CANONUL 49: (MINASTIRILE SA NU SE SECULAP"TZEZE)

lnnoind qi acest sfint'canon, orinduim ca min5stirile, odatd sfinfite
(consacrate) cu invoirea episcopului, sd r6min5 pentru ,totdeauna minis-
iiti, pi bunurile (lucrurile, averile), care atirni (!in), de ele (le aparlin
lor), sd se pflstreze (pe seama) mindstirii 5i si nu se lrai poatA face ace-
lea loca;uri lumegti, nici sd se dea acestea de citre cineva, oa-
menilor (b[rbatilor) lun-reqti (rrireni), ci chiar dacd s-a Si intim-
plat acest lucru pin6 acunr, orinduim ca in nici un cfiip s5 nu aibd
iarie 1sanu se !ie).-Iar cei ce s'ar apuca (incunreta),de la canonul (orin-
duirea), de fatd (ilainte) s5-I facd, si fie sultttli cercetdrilor (pedcpselor)
eelor din canoane (prev5zute in canoane).
( C a n . 4 , 2 4s i n . I V e c ; 1 3 s i n . V I I e c . )
 t36
50-52 V-W(Trut.)

,-'- Dupi eum textul

. canonului aratd, el reprezinti reinnoirea dispo_
ziliei -cyprinse in canonur 24 al sin. IV u"., 'p"i., ";
vE v ;..i;i;i""
mindstirile sd fie trnsformate in ldca;ir.i fume,.tii--^^ ;"

CANONUL 50: (OSINDIREA PENTRU JOCURILE

DE NOROC)
De acum inainte-nimenea clintre to!i, fie dintre
laici, fie clintre cle_
fgi -sEnu joace"a",r"i.-ri" e;;i ;:;; p.i'au. "ir,"i;i taiila eevade acest
fel, daci ar fi cleric re ru "iiu"i.eas"x,
iar craci ar Ii laic si se afuri-.
seascd.
(Can.42, aJ Ap.)
Se reinnoiesc, in- paTte, dispozi{iile cuprinse
apostoliee, care interzic qi ele in canoanele 42 qi 48
56cui'cu zaruri, $i in genere jocurile de
noroc' ca incompatibile cu principiile morale
si "oi""itEiura crestineascd.
CANONUL 51: (CRESTINII SA NU SE FACA
MASCARICI)
- 3-"911 sfint 9i ecumenic sinod ii oprepte cu totul pe cei ce se numesc
mEscdrici (mimi)- si nriygJiptile (spectacolele)
priveliptile lrepiezeritaliile) ae'"'iiiiouru_, acestora,apoi creasemenea$i
p-_rec^um qi a se imprini (exe_
cuta) iocurile de r"":1-(dt" cort). rar dace cinevu ,r*ro"otu;te (dispre-
luiegte) canonul de- fala ;i se uu ;; sine Ia ;;"; ;i;-acestea
oprite, de ar fi cleric si se cateriseasc5,iar ce sint
de ar fi laic si se afuriseasc6.
. (Can.24,65,66; Trul.; 54 Laod..;IS Cartg.)
canonul condamnd anumite ma'ifest5ri, care
sub pretextur distrac-
ttgi sag al artei, fie_cd-i supuneau fe unii profesi.nigti la suferinfe,
uneorimerseau care
oini ra cruzime,
tie ca-iqlitqd!a litri,".a-ciprimejdu_
apar' F i";;ln atitd'ai"i'i'"oiaie
sauin finuti
iffi?Jat:,-sau'sd
Prin aceasti m6suri, Biserica nu a condamnat
arta Ei nici distrac-
fiile morale gi decente. Nu u condamnat gi nu ;;a;;;
spectacoreiede
artd qi nici alte reprezcntalii cu caracter distracii",'"lu.utiv,
asemeneanici pe cei angaja{i pentru astfel de etc.; de
_urii"rtiri.
CANONIJL 52: (I,ITURGHIA DARURILOR,MAI
INAINTE SFIN-
TITE)
rn toate zilele post'-lui sfintei patruzecimi (pdresimi),
bxti si duminici si de sfint a zi i finavestirii,'si afar5 de sim-
ghie a celor mai inainte sfinlite.- se raJa stnta Litur_
(Can. 66,69 Ap; 49, 50, 57,SZ Laod..)
, s" introduce regyl-a, ca Liturghia darurilor
sdvirqeasci in toate zilele postutui-Mare, acricd mai inainte sfin{ite si se
al porl pagti,
cu exceplia zileror de simbitir qi auminici:-i;"i;;;-.f,a riui'"rintelor
ndvestire. zilei de Bu_
53-54 \r - w (Trul.) 137

CANONUL 53: (RUDENIA NA$IEI DE LA BOTEZ)

De vreme ce rudenia (inrudirea) cea dupi suflet este mai mare
decit leg6tura trupurilor, iar noi am aflat ci in unele locuri unii pril
mesc copii din sfintul ,si d[tdtorul de mintuire botez, 9i dgpl aceea in-
cheia insofire de nunt6, (cdsitorie) cu mamele v[duve ale acelora, orin-
duim ca de la (canonul)'de faf5, nimeni si nu rnai facd un lucru ca
acesta. Iar dacS oarecare ar fi pringi f6cind acest lucru, dupX canonul
de fa!d, unii ca aceqtia si se lase (depirrteze) rnai intii de Ia aceasti
insotire nelegiuitX, iar apoi sd fie supuSi certdrilor (pedepselor) celor
pentru desfrinafi.
Se interzice cisitoria lntre naqi qi mama finului, adici in gradul II
al inrudirii spirituale, care se naqte prin actul finerii la botez. Astfel,
fiind, se infelege c5, in spiritul canonului qi in rnod logic, este interzisd
clsdtoria gi intre rudele spirituale de acelaqi fel, in gradul I, adicd intre
nagi qi fini.
Fdrd indoiald ci este'exagerati teza canonului. cd rudenia spiritu-
a15 ar fi mai presus decit lnrudirea cea dupd trup intrucit aceastdrude-
nie spirituali nu are totusi caracter de tainfi, ci numai gelleral, molal-
religios. Daci teza respectivd ar fi real5, ar tlrma si admiti exagerdrile
unor legiuitori, sau si numai tilcuirile mai tirzii de canoane, care a extins
impedimentul inrudirii spirituale la grade mai indepirtate decit ar fi
cele ale inrudirii fizice, de singe sau de cuscrie.l

Fr 1,, Menlionim si curiozitatea c{ prin aplicarea acestui c?non, s-a ntrscocit o metodd noutr
de 4ivor!, gi anume aceeaci daci tatdl tsi tine propriul siu fiu la botez este obligat
sI divorleze de solia sa. Aceasttrinterpretarc, care pare ln fond ittstl din punct de vedere
al unul tnteles formal, a dat nastere la nurneroaseabtrzut'i. Intr-adevtrr, lntr-un atare
caz, zr plrea ci solia devinl rud{ spiritualtr de gradul II cu so}ul ,si lntr-un asemenea
grad de lnrudire spiritualS este interzisd cisitoria, iar celor clstrtorifi li se interzice con-
vieluirea si slnt obligati str divorleze.
Aceastl interpretare pare numai a fi justI, pentru faptul c,{ lntre sot si sotie nu tncape
. nici un fel rle lnrudire, rrici dc slnge nici de cuscrie, qi cu atlt mai putin o lnrudire spi-
ritualtr, lntruclt ei formeazi lmpreuni o fiin{d, attt sub raport fizic, clt gi sub raport
spiritual, iar dac{ nici raporturile fizice dintre soti, nu produc vreo lnmdire fiind amtn-
floi un trup, apoi nici raporturile de naturd spiritualI nu produe vreo astfel de lnrudire
tntre soti, ei formlnd amtndoi un suflet.
, .De aici se vede ctr lnterpretarea atit de cunoscut{ pe care am mentionat-o qi care a tost
. . folositi In cele mai dubioase scopuri, este de fapt o ristdlmiclre amlgitoare, iar nu o
interpretarc propriu-zistr.

CANONUL 54: (RUDENIA DE SINGE $I DE CUSCRIE)

De vreme ce, dumnezeiasca Scriptur6 ne invafi pe noi in chip
Idmurit astfel: ,,Si nu intri Ia nici o rudE a trupului tiu, spre a-i des-
coperi ruginea ei" (3 Moise 18, 6); de Dumnezeu purtXtorul Vasile a nu-
m6rat (inEirat) in canoanele sale proprii citeva dintre cdsitoriile oprite,
trecind cu vederca pe eele mai multe, dar cu amindoui gltindu-ne noud
€eea ce este de folos. Cdci lSsind Ia o parte mullirnea numirilor celor
rupinoase, ca sd nu spurce cuvintarea prin vorbe, a cuprins necurEfiile
 I38
55. 56 v - VI 1Trul.)

prin numiri indeob,ste,prin care ne-a ar[tat

noui peste tot cisf,toriile
cele nelegiuite.
Dc vreme c.e ins6, p'intr-o astfel cle tdcere
'rin oprirea neli-
;i 'uirr"rt"cat
muritx a cisitoriiror celoi neregiuite,. insdgi fir;;- r-o
am chibzuit (socotit) i'rpreunhli ;re sine,
arrtdm'urai pe toli-1,r"a"operit) cele
in privinla aceasta,'orinduind de acum inaintl,'Ja^si-caaa
sub ca'o'ul
de 7 ani, - de buni seami crupd ce aceia s-au dcspirfit
cte inso{irea
nelegiuitS, - cel ce s-a impreunit cu r/ara sa (clintiia),
nrmti (cdsdtorie), sau tatir ii tiut, cn spre iuso{ire {e
-rnama si tu rilci, sau tatrl ;i fiul
cu clouE femci surori, sau rrra'ra si fiica ."'aoi ili; sau croi lr.'"1i "ii
doud surori.
( C a n . 1 9 s p . : 2 6 , 5 3 , I r u t . ; 2 N e o c e z .2; 3 ,Z T , 6 g ,
Z S , T 6 , T g ,T g , g T
Vas. c. M.; 11 Tim. A[er.; S feoj.-eier.l
se enumeri citeva
9a7uri precise de inrudire de singe gi de i'rudiro
a cuscriei, in care este interzisd cdsdtoria, gi anuin",-pi"a ra graclul IV
al rudeniei de singe, 9i pind ra gradur IV at riideni;i;;
J,rr""iu.
- Menlionirn cd aceste opreliEti nrl au rdmas la linrita fixatd de c;rno-
nul Frez_ent,ci s-au extins ra inrudirea cresinge pi"ti;;rudul
siv, iar la inrudirea_de cuscrie, de asemen"u dupf vII inclu_
"ur" f" prezenta cazul,
pind in graclul V _- VI sau chiar si VII.

CANONUL 55: (POSTUL MARE SA NU SE

TIE CA ROMANII)
De vreme ce am aflat, cE cei din cetatea romanilor postesc
b-etele sfintului post al palruze-cintii'eat"riLil".i:'il;"tri'a in sim-
rinduierii
biseric-eptipredaniste,
romanilor si aib5 tdrie :- j s-q pdrut sfirrt"i"i Sir"'a, "'j'ii peste Biscrica
in- chip neschimbat, .;;;a;drc spune: Daci
verun cleric s-ar gEsi postind "finto duminicd
sau sirnbXti, afal.E dc una
sirrgurS,sE se cateiiseaica,iu,. a" ui:]i iaic sd se afuriseasci.
(Can.66 Ap.) r
Pentru a se intrzibe practica existentr in Biserica
posti in zilele de simbdtd ale marelui post Romei, de a se
al paEter,i, se repetd dispo_
zifia canonutui 66 apostolic, care interlice a-sl;;;ii-h;;inica
qi in zire
de sirnbdtd, cu exceplia unei singure-simueie,qi'*",r*'o""ea
mari a Pagtelui. a simbetei
canon,-pdrinfii, se n-iai referd, Ei la rinduiala bisericeascdpreda_
nisiti sau traditionard, -i,i';;;l
acric5 la o practicd i,itraia-o"Ji,iiti"
Bisericii.
i
CANONUIT b6: (posrul MARE NU sE TINtr cu ARMENII)
De asemeneaam^aflat
-ci in lara armenilor 5i in,alte locuri, unil
m5nined oud pi brinzE in simbetere
ri durninicile sfintei pltruzecimi (pd_
resimi)' r-s-a pirut a;adar si aceasta
fsf. sinoai "i"nir""i"" lui f)rrnne-
zeu cea din intreaga lume, sd posirrl urmind .rr*i-.irrgure riuduieri.
fie
5?-59 v-VI(Trul')

gi si se infrineze (depdrteze) 5i anuure de orice fel de sugrurnari, ca ';i

ne
de oui ,si brinzd "a". "it t rodul ;i facerile (produscle) celor de la care
infrinam. Iar de n-ar pizi-o pe aceasta, dacd ar fi cleric s6 se cateri-
seasci iar dacd ar Ii laic si se afuriseasci'
( C a n . 6 6 , 6 9A P ' )
Se condarlni practica armer,ilor de a minca oud,r;i brinz6- in
Smbeiete .ti aurriniciie marelui post .al paEtelui, dispunind ca _postul sd
." lit a in intreaga Bisericd, dupd o singurl rilduiala tradilona]i, iar nu
dupi mai rnulte.

CANONUL 57: (i'llINOr\SE OPRITE)

(Orincluim) cd nu se cuville sd se aducd la altaro trrierc ;i lapte.
(Can.3 AP.; 28,32,99 TruI.; 37 Cartg.)
se repeta o parte din clispoziliile canonului 3 apostolic, interzicindu-
se a se aduce in chip de prinoase la altar, miere ;i }apte'

CANONUT, 58: (I{IRENII SA NU IA SINGURI ST1NTA CUMINE-

cATURA)
In prezenta episcopului, sau a presbiterului, sau a diaconului, nici
unul dinir" ""i "ur" sint rincluifi intre laici, si nu-;i dea lui insu;i (sd
nu se imp5rtdgeascdpe sine insil9i ctt) dutnnezeie;tile taine. Iar cel ce ar
indrdzni ceva de a""tt f*1, sd se afuriseascd pe o siptimin[, ca unul carc
iucreazd (face) impotriva celor poruncite (statornicite), inr'Sfindu-se dc
aici sd nu cugete ldespte sinc) mai nrult decit trebuie sd cttgete (Rottr.
1 2 ,3 ) .
(Ccm.73, 18 sin. I ec.)
Canonul se referd la o practicd mai veche dupd care credincio$ii
laici, luindu-gi Sfinta Curnineclturd de la RisericS,o duceau acasd9i se
irnpirtd;eau iinguri. De asemeneaobiqnuiau a se face accst lucru chiar
si in fata cterulii. Din aceastd practicd se interzice numai a doua Pqrte'
adicd practica, de a se imp5rtiqi singuri. cr-edincio5ii.laici, chiar qi in
fala clbrului sacramental, fie in biseriid fie in afari de bisericl' Aceste
practici au fost cleterminate de mai muite cauze' qi anume de faptui cl
Lnii erau bolnavi, apoi s,i de faptul cd al{ii mergeau in cdl5torii indeplr-
tate. .:i in fine de faptut ci mulli doreau a se itnpelrtiqi 6ai des decit
nuteau sd vini la biserici.
Relevdm cd gi canonul prezent prevede afurisirea temporala qi cu
terrnen, ;i anume, pe tirr-rp numai de o sdptSminS.chiar 9i acest fapt
aratd practica desei impdrtdqiri in vremea aceea'
CANONUL 59: (BOTEZUL SA SE SAVIR$EASCA NUMAI TN
BlSERICA)
In nici un cltip, s[ nu se sdvirgeascahotezul, in paraclisul care se
gdse;te iniuntrul uirei case, ci acei care doresc si se ilvrecfu.riceasclde

,
i
i
 1{b
60.61 v-W(Trul.)

Iumlnarea cea neprihdniti (de sfintur Botez), acela

sd meargd ra bise_
rlcile cele obgtqti, acolo si se fac5 p6rtaii au *oJ dan lar de s-ar
!i
prinde cineva nepdzi'd cele orindriie
d! "oi-ai"e*o.-ii "turi" sE se ca-
teriseasci, iar dac5 ar fi laic sX .se-aimriseascX.
(Can.37 An.;-IB sin. IV^ec.;31,!!,Tnil.;70
sln.VII ec.;6 Gang.; S
Antioh.; SSLaoct.it0 Cartg.; Z sti.-[_fu.1

Se r-epetdparfial dispozi{ia canonului 31 Trulan, fdrd

cd. botez'rrl in paraclisele particulare se poate sivirgi'toiugi a se mai arita
* "p-;;;;;
episcopulrri, ceea ce nu inseamni insd, cd u"uirtl'bu"i" ,"."procrusd a
canonului 31, ar fi abrogatl.
l'li
CANONUf, 60: (OSINDA CELOR CE SE PREFAC
I\iDRACITI)
De vreme ce Apo.st-olul vestegte, ,cd cel oe se lipegte
este un singur duh cu EI.(I..Co_r. de Domnul
-6, ?11, "uto inv"ae"_i "A Si-"J;';
predi (uneqte) pe sine potrivnicului (se tu"el,
una" rr"i" i"gxtora cu acela.
De-19eea6i pe cei:g s".prefac, (simuteazdj'" iiiff;"ipi,6i
din prieina
stric5ciunii obiceiurilor.(moravurilor) Ior, ii, *oa i""it"i"git
cele acelora (fapt-e),- i's-a p6rut inchipuiesc
r.i"oairr"il, "" r""l"r* chip sx-i certe
pe ace;tia cu aceleagt u:p1u
_"9"9!nfe pi "rrrrr.i, "E;;;-;;pi
supupi cei cu adevdrali indrlcifi,'spre rtrentate sint
slobozire de t.r."u*ua diayolulu!.
(Can.79 Ap; 24 Ancira; gJ Vas. c.M.)

canonul prevede mdsurire de vindecare are celor

care, pentru
gl:i^:""r*nilor qi pentru explcatarea crecluritdlii ror, simureazi amE-
ntzarea. demo-

CANONUI. 61: (OSINDIREA SUPERSTITIILOR

---v+r*ar!vr!
LEPRACTICA)
$Ir A CELOR CE
Y

Cei ce se dau pe mina ghicitorilor, sau a eelor ce

sau a altora de acest fe!, ca ire ra aceia re i";"t" se numesesutagi,
Gti"'l ?"" ce ei ar voi
sd le deseoperelor, si cadx sub canonul de 6-""ii,"i"pa
orinduit (hotdrit) rnai inaint" au "1i"" pirinfi cele ce s-au
iertiri (pedepse),trebuie sE fie i"o"ui-;i despre acegtia. aceleiasi
-(aistraclia)
cei ce trag dupd "i"?ir'ili,:Tii'j
astfel de dobitoacespre invesetirea
pli' qi cei ce spun noiocul si "*uurx sp!1a'neamutul- 9i vdtdmrea cetor sim-
mulfime de alte oarecarezieeri de acest'fei, ;il;;;rr'.?*it"[".,*ulogia) 9i o
bele cele desartealg trup' vor-
33te-c;1ii,6ipe cei ce-se ";;;"-;;nitori
gi vrijitori, 9i cei ficitori de nori,
ae' apaiet"are, (talismanuili-erri"itori.
cei ce strruie acestea .s! nu se schimbi gi nu
de meetesuguri, pierzel{rc se feresc de astfel
ii p"eiiisii ("ii;;.5;i,'iliii,,i-
dafi cu totul din Biseric', p"""irtti-"i"auiesc qi sd fie reptr-
sfintele canoane. c'ci ce
impHrtipie are lumina cu intunericirli-b"-nezeu
precum zice apostolul, _ sau
impreunx petreeere are Bisericu l"i ee
cu ia'oliir sau ce parte
62 V-VI(Trul.) t41,

are credinciosul cu necredinciosul? Sau ce potrivire este intre llristos

gi Veliar? (II Cor. 6, 14-16).
(Can. 65 Trul.; 24 Neocez.; 36 Laod.; 7, 65, 72, 87, 83 Vas. c. M.
3 Gang.)
Orice practici, superstilii, ca gi indeletnicirile menite sd ducl in
eroare, si amdgeascdpe oamenii mai simpli, sint condamnate de BisericA
in genere, indiJerent cum s-ar numi acestea.Cei ce s-ar deda Ia practi-
carea lor, umblind cu vrdjitorii, cu preziceri, etc., 9i nu le-ar abandona,
urmeazd a fi supuEi pedepsei excomunicdrii. l

CANONUL 62: (PRAZNICILE $I DATINILE PACINE$TI SA NU

FIE TiNUTE DE CRESTINI)
Apa zisele Calende gi cele numite Vota ;i cele chernate llrumalia,
pi priznuirea care se face in cea dintii zi a lunii lui Martie, voim ca de
indatd sd fie'scoasd din viefuirea credincio;ilor. Ifar rnai lep6dSm pi jo-
curile obtte;ti (dansurile publice), ale femeilor' ca necuviincioase, gi ca
putind nagte (provoca) multi pagubi pi vdtimare dar incd 9i jocurile
(dansurile) jucate (executate) fie de bSrbafi, fie de femei, in numele
(cinstea) celor numifi in mod mincinos, dumnezei, de cdtre elini (pagini)
pi slujbele (ceremoniile), - ce se fac dupd un obicei vechi qi strdin vie{ii
cregtinilor, - orinduind, ca nici un bdrbat si nu se irnbrace in iraini
femeiascS, sau femeia, in cea care se potrivegte blrbafilor, dar nici sd
nu puie asupra lor obraze (mdsti) de haz (comice), sau de batjocuri (sa-
tirice) inchipuind satiri, sau de jale' (tragice), nici sd nu se strige nu-
mele blestematului Dionisos, cind se strivesc strugurii in teascuri, nicl
turnind vinul in vase si nu stirneasci (provoace) risul, fiptuind cele ale
riticirii diavole;ti, sub chipul neqtiinfei sau al degertdciunii.
De aceetr cei care de acum inainte s-&r apuca sd facl ceva din cele
zise mai inainte, dupi ce au fost pugi in cuno,stin$5,acestol'a poruncirn,
ca acegtia, dacb ar fi clerici si se cateriseascdiar dacd ar fi laici sd
se afuriseascd.
(Can.24,57,65 Trul.; 54 Laod.; 13 Gong.; 75,45,63,Cartg.)
Se condamn6 superstifiile, apoi obiceiurile pdgiuegti gi indeletnici-
rile imorale in sine, sau de naturd si provoace imoralitatea. Era firesc
de altfel, ca anumite practici pdgine" legate de cultul politeist, sd nu fi
dispdmt ugor din obignuinla cregtinilor, care se convertiseri de Ia diverse
religii pigine. Multe dintre acestea,au durat timp indelungat prelungind
semipdginismul, care fusese deosebit de puteruic din primele veacuri, qi
care se manifestase, chiar gi dupd Constantin cel Mare, ca un fel de stare
care a rezultat pe de o parte din rezistenla tradi$iei pdgine, iar pe dq
gltd parte, din spiritul concesorilor cre$tinismului.
Intre practicile pdgine care au supraviefuit, se num5r5 mai ales
aqa zisele ceremonii ce se sdv'lrgeau in primele zile ale lunilor care se
numeau Calendc, apoi sf,rhdtrtrile impreunate cu petreceri zgorr:otoaseEi
 112 V - (Tlul.)
63. 64 VI

indecente, cum erau aga numitele vota qi Brumalia, amincloua legate

puternic de cultul pdgin, qi anurne, Vota, sdrbdtorile oilor sau ale zeului
Panll, 9i Brumalia, sdrbiitorile vinului sau ale zeului Dionisos
1f:acfriiry.
CANONUL 63: (SE OSINDESC MARTIROLOGIILE Fz\I_SE)
Poruncirn ca patimile rnucenicilor (chinurile rnucenicilor) rrrarti-
rol-ogiile, cele plSnuite de citre vrd;magii adevdrului, in chip' ca s-6i
defSimeze pe nrucenicii (martiri) Iui Hristos, ;i ca s6-i aduci la ,r""""-
din!6 pe cei ce le asculti - si nu se rispinrleasci plin Bisericr, ci accla
sd se dea focului. Iar pe cei ce Ie prinreic pe acest-ea,
sau le cinsteic yic
ele ca adevirate, ii clirn anaternei.
(Can.60 Ap.; g sin.VII ec.;59 Ltrcttl.)
Nu numai cd se condamnS.martirologiile false, interzicildu-se difu-
zarea lor prin biserici,-ci se.gi dispune arclerea acestora, pedepsirea
Ei
eu anatema acelor care le-ar cinsti.
De aici se vecle grija pe care
,Biserica a plls-o Ei in pdstrarea texte-
lor cdrlilor cle cult, pentru cd martirologiile er^aucolec{ii orinduite calen-
daristie, ale vielilor sau si numai aie pdtimirii martirjilor, din care nrai
tirziu s-au alcituit viefile de sfinti sau sinaxariile.

CANONUI, 64: (MIRENII SA NU-\SI IA SLU.rfiA DE PROPOVA-

'
DUTTORT)
(orinduim) ci nu se cnvirre ca laicul sr fi'i cuvintare sau si in-
vefe in chip obgtesc (public) insuginclu-gi de aici slujba invaletorrrarcl,
ci si se supund rinduielii predanisite de cdtre Domnul, ;i si dcschidi
urechea spre cei ce au luat darul cuvintului de discilie (invdtitorcsc)
;i
ll,ilty9f" cele_durnn-ezeiegti de !a ace;tia. cici in Biscrica "uo rr,.,",osebite
madulare a facut Dumnezeu, dupd cuvintul Apostolului (I Cor.'12, 2,r),
pe care Grigorie Teologul, tilmrcindu-l in ornilia 26 araii lrmurit' rin-
cluiala cea intru ace;tia zicind: ,,pe aceasti rincluiali si o cinstim ft.a-
tilor' pe_aceasta si o pizim. unul si fie ureche, altul limbi, altul
mini, altul altceva,
ace,ea: ,unul si invefe, iar altul si invege (de la i*i,)i,-
Fil:p: ,,gi cel ce-inva{d (sa o faca) cu ,rpr*f 9i ""f ", ailiju-
lette) sa o taci cu bucurie, ;i cel ce slujegte (sa o faci) cu rivnd; sr nu
tim toti limbi, lucrul cel mai cu inclinare (pentru to!i), nu tofi
apostoli,
nu
..tofi .profefi, sd nu tilcuim toliu; ;i apoi spune: ,,Ce G faci
ns tine pd-stor,'oaiefiind? ce te faci cap,'picior fii;d?,, De ce te apuci
s[ comanzi oaste, fiind rinduit (pus) intre bsta;i?.
si in art Id ,i;i;:
lepciunea-p_orunce;te":,,Nu fi grabnic in cuvinte ,r,, t" rn5sura (intinde),
sdrac fiind, cu ccl bogat, nici nu ciuta sr fii mai in[elept a"cii i-"fli
lepfii".
^ - Iar de s-ar prinde ciner,a ati'gintl (cirlcinci)canonrrl tlc fafii, sr se
afuriseasci pe 40 de zile.
(C'an.33TruI.; 14 sin.VII: IS Laocl.)
65. 66 V -VI (Trul.) 143

i in canon se aratd in mod plastic Ei cu exemple din Sfinta Scripturd

precum gi din tilcuirea unor texte ale ei de cdtre Sfintul !tigg"i."
Teoiogul, cit de ttecesari este buner rinduiali sau orclinea in Biserica.
Pazind aceasti.ordine fiecare trebuir: sd indeplineascdslujba care i s-a
incredinlat. $i sd nu caute a-gi insuqi vreo misiune sau vreo putere care
nu i s-a dat,
Astfel fiind, nu este permis nici laicului care nu a primit puterea
invSldtoreascd ln BisericS, sd predice fdra incuviin{area din partea celor
care delin aceastdputere, sau sd rosteascdorice altfel de cuvint in public,
insugindu-gi puterea invalitoreascA. Adici nu-i este ingdduit sa trateze
in public chestiuni de doctrind, decit cu aprobarea autoritdfilor biseri-
cegti, careia i s-a incredinlat aceasti putere de cdtre insu;i Nlintuitorul,
(NIt. 28, 19; Rom. 10, 15; I Tim. 3, 2). Ctr' rinduiala deci, poate sti invcle
cele ale credinlei citiar gi laicul, dacd este cunoscdtor, daci are aprobarea
vreunui episcop sau vreunlii preot, fiind de altfel toli credincioqii obli-
ga{i sa mdrturiseascir pe Hristos gi aclevtirulile credintc'i, la care ne-a
chemat Et, (Mt. 10, 32).

CANONUL 65: (DATINA APRINDERII F.OCULUI I,A LUNILE

}iOI SA INCETBZE)
' Poruncim de la canonul de fafX (inainte) sd inceteze focurile care
se aprind de cdtre unii la lrtnilc noi, inaintea silagelor proprii de lucruri,
sau a caselor, ;i pe care, dupi un obicei vechi se apuci si le sarb. De
aceea, oricine ar face, ceva de acest fel, daci at' fi cleric si se cateri-
seasci iar dacd ar fi laic sd se afuriseasci. Cir:i este scris in (cartea) tt
IV-a a Impdrafilor: ,,$i a zidit l\{anase altar intregii osti a cerului, in
cele doui curfi ale casei Domnrrlui, ;i :t tt'ecut plin foc pe fiii sii, si
preziceau din setnne ;i ghicea clin zborul pisirilor, ;i a f6cut griitor din
stotnac, (ventrilogi), gi a inmulfit pe ghicitori, ;i a inrnullit facerea ri-
ului inaintea Domnului ca si-l minie pe El. (4 Imp. 21, 5-6).
(Can. 24, 57,62 Trul.; 54 Laod.; 13 Gang.; 1.5,45, 63,Cartg.)
Ca qi prin canonul 62, se ia atitudine impotriva unor practici tradi-
{ionale pdginc.,precum gi irnpotriva superstifiilor gi vrA'iilor [n generc.
Obiceiui de a -.5ri peste focr,rrila annmite soroace,s-a pistrat pinii
azi la diverse popoare,chiar Ei la noi.

CANONUL 66: (RINDUIALA PITAZNUIRII SAP'IAMINII I,UMI-

NATE)
Se cuvine ca, de la sfinta zi a fnvierii lui Hristos, Dumnezeul nos-
tru pini Ia noua duminicf, (duminica ttrmitoare) intreaga siptimind si
o petreacS credinciogii fird intrerupere in sfinta Bisericd, in psalmi ;i
cintece (imne) petrecind gi in cintdri duhovnice.sti, bttcurindu-se intru
Hristos, ;i sirbitorind ;i indeletnicindu-so cu citirea dumnezeie5tilor
Scripturi gi indestulindu-se cu Sfintele Taine. Cici astfel vom fi ;i in-
viali irnpreuni cu Hristos gi impretrni inil[a{i. De aceea,in nici un chip
 t44
67. 68 V - VI (Trut.)

sr nu se fae5 in zilele aritate alergiri de cai sau alte jocuri obgtqti

(populare).
(Can. 9 Ap.; 24 Trut.; 2 Antioh.61 Cartg,)

-P9ntru sdptdmina luminati se recomandd cregtinilor sd frcventeze

bisericile gi-si petreacd toatd vremea in.chip duhovnicesc
evitind petre_
ceriie de altd naturi.

CANONUL 67: (CREgTrNrr sA NU MANiNCE SINGE)

- Scriptura dumnezeiasci n_e-a_poruncit nouf, si ne ferim

de singe,
de sugrumat pi de desfrinare. Agadir, pe cei "uru airr-iricina
lacomului
stornac (pintece), cu oarece rneqte;ug piefac (pregdtesci i"
- -i";;; ;i"-
gele oricirui animal gi astfel il'mdnincd pe acesti,
ii certrrn @eaepsim)
drrpr-cuviin!6. Iar daci cinevu r-a"-apu"a (i'curneia),
.ru *",r* inainte
si mdnince in orice_chip singe de animal, aica ar }i''.t""i"
si se cateri-
seasci iar daci ar fi Iaic s6 se afuriseasci.
(Can. 03 Ap.; 2 Gang.) : ' : 'c 'J

Dupd cum se vpde rimpede, deEi.se pornegte de ra

cuprinzdtoare, canondl interzice i'n m'oa .pii"i"l-"o"."-"i"u o opreliEte mai
in orice chip
a singelui de animale.
,
CANONUL 68: (CARTILE SFIINTE SA FIE PASTRATE cU
EVLAVTE)
(orinduim).
-si nu fie ingdduit cuiva dintre tofi (nimdnui), si stricc
vechiutui ;i Noului TTta+;nt,;;;;_
i:l :,. j,1'"",,::"f,1"^ 'zarifilo"
1or ,st aregrlor (incercalilor) nogtii propoviduitori,
$i are sfinfi-
-"ai1i ii dasc5ii,
'riu sau sd le
dea spro nimicire, fie ao 1nu ril.a"iroJ, celor ce se
numesc ficatori de parfumuri sau artcuivi--aii;;l;i;';;i
(de- ;;;st f"i;
decit dacd au ajuns curnva cu totul ile nefolosit,
""i-iri" p"icina moliilor,
ori apei, ori intr-un alt chip.
. re" cel prins de acum inainte ci face ceva
de acest fel sE se afu-
ristlscS-pg -un an. De ur"-utauu (ra ru
pdrd astfel de cdrti, dacr acera u.i -al ot,r"i."ui"ai-"Ei cer ce cum-
"" r" ri""-p""tr"'ioi*,rr lui propriu.
nici nu le-ar da Lit_"ia "-p"" iul"r"
uiou gi spre a Ie p6stra, cl s-ar
apuca (incumeta) si Ie strice pe acestea.
(Can' 85 Ap-; Z.Tru!.;60 Laoit.; 24-cartg.;
Atatwsie cerMare, crespre
sdrbdtori; c1rig. Teorog. Despre cd4ite sltntii'siiiil"ii;
pre cd.rfile Sjintei Scripturi.) Amrilohie: Des-

Canonul apdri de distrugere atit cdrlile

Sfintei Seripturi cit gi
scrierile Sfinfilor Pdrinfi, prevazind pedeapsa
irapotriva celor care af
contribui intr-un fel sau altul la clistrugerea
acrstora. t
69-?0 V-VI(SruI.) 146

e"'Remilrcdm faptul cii pedeapsa prevdzutd de canon este afurisirea

pe timp de un an, adicd excomunicarea pe timp limitat.' i s r i
* in canon (68) so amiutrsr'lt!rgrrsLot.ii tli: cirrti (zarafji), care rru tlcbuic euiilunCa'ei
cu lil:r'arii, citci tlup:i cunl spune Zonarl gi lliilsarnon in comcntaliilc Ia accst cattott,
negrstot'ii Cc ctrrli erau mai rnulL ncgustori de hirtie. Iii cumpirau cirli, gi, fie calle
' \:opseapuginilc,fiecIptergc:ruscrisultle pe ele, car si le poall vindc peutru a fi
:.ii; folosite la scrierca allor textc pe ck:. Acest ncgo! dc hirtie gi rle cArti, a fitrcut ca mull.e
t l i n o p c r e l c c l a s i c c a l e s c i i t o r i l o r a n l i c i , p r r - r l i u r i; i r e i i g i o ; i s r i f i c d i s l . r u s c p r i t l S t e r g c f e a
tcxtului lor dc pc hirtia pe carc lusescll scrisc. lrr tirnpul Renlslttr,ii s-a girsil" urijlocul
< l t ra f a c e s i r c : r p u r i s c r i s u l c c l i i i n t i i p e a s t f e l d e h i r l i i .

CANONUL 69: (iTINDUIALA PENTRU.,INTRAITEA lN ALTAR)

Sd nu-i fie ingSduit vreunui din tofi cci carB fac partc dintre laici,
sd intre iniuntrul sfintului altar in nici un chip, ntt este insi opritd de
la acest lucru, puterea gi stdpinirea imllirdteascd, atttnci cind, dupd oa-
I'ccare predanie foarte veche, ar voi si acluci daruri ClreatorUlui.
' (Can.19,4'4l"aoc:-.)
Intrarea oricd.rr-rilaic in altar, ial pind in veacul XII chiar Ei a
calugirilbr nehirotonili, a fost cu ciesavirgire inte'rzisd, exceptindu-se
,impirralii, cirrora Ii s-a recunoscut privilegiul clc a intra atunci cillcl adu-
cr:atrdrrruri pc.ntru sfintul altar.
Din veacul XII incoace, Ii s-a permis Ei cAlugaritor 9i cilttgari{elor
sa intre in altar, insi nutnai cind trebuiau sd aprinda ,candelele,sau Iu-
minarile, satt sd indepiineascJr vrco aitd a.scultare. De asemeneil li s-a
permis cu timpul Ei altor laici care irnplineau unele serl icii, in }pgdtgra
pu sfinta slujbd, rinduiald care s-a pdstrat plnd astazi.
Prin ultimele cuvinte ale canonului se subliniaza importan{a Ei
valoarea obiceiului de clrept, ciruia i se recutloaEte puterea de lege, cdci
la acest fel de obicei, se referd expresia: orDttpdoarecare predanie foarte
vcchc".

|'.CANoNUI,?0:(l..Il)N1EII,ESATACA1NBISnRI(.]A)
'Si nu se ingiduie femeilor si vorbeasci in timpul ddrnnezeiq-
tilor liturghii, ci dttp[ cuvintul apostolului Pavel, si tacd, pentru cd ntl
li s-a ingiduit lor a vot'bi, - ci sd se supund, precum si legca zice:
,,Iar de voiesc sX inve{e ceva, si-;i intrebe acasX pe bdrbafii lor.(' (Fac'
,3, 16; I Cor. L4,34-35) ,J
(Can.66 Trul. 44 l,ri;;cl.)

Opreliqtea pe care o cuprinde canonul nu reprezintd numai o mi-

'suri privind disciplina in timpul, servieiului divin, ci mai ales disculiile
.publice cu caracter religios-dogmatic,la care li se inter:ricr: femeilor in
speeialsi ia parte.
 746 71. 72 V - VI (Trut.)

CANONUL 71: (OPIiIREA DATiNILOR PAG1NE STUDENTE$TI)

-- 9"i ce invafi legilc politice' (de stat), nu se cuvine si foloseascd

s5-pi insu;easci (sr ia) obiceiurile eline;ti lpegine) nici s6 se duci la
teatre sau si faei (execute)cele ce se nunlesc tdvdliri (rostogoliri, trinte,
lupte), sarr sd se i'rblace cu haine care sint in afara fo"tosiniei ouj
$!e;!i'- nici in timpul cirrd incep invifiturile, sau cind ajung spi.e sfir-
,situl lor, sau, si zicent peste tot in genere, de-a lungul acestui fel de
invifitqrd. Iar daci cineva cle acum iirainte ar indrirzr"risd faci aceasta,
si se afuriseasc5.
(Can.24,51.,62,6S Tnil.; 24 Ancira.)
Din textul canonului ludm cunostinti cd in vrcrneit accc'a (an 691-
.692)existau gcoli superioarep€rntrustucliul drepttilui, si cd studenfii aces-
tora deqi erau crestini, cdutau sd pirstrezetradi{iile viefii studenfesti pd-
gine, ceeace Ii se interzicea cu clesivirsirc.
',' lil
,,.|T
CANONUL Z2: (CRESTINII SA NU SE CASATOREASCA
CU
BRETICI SI CU NECIi,IiSTINI)

- sd nu se ingiduie ca bdrbatur ortodox si'se lege (prin cdsatorie)

cu femeia -eretic5,nici ca femeia ortodoxi si se uneaii (p"in
casatorie)
cu un birbat eretic, ci de s-ar si vddi cd s-a fic;a-;; il;;; ;;;;;ti
de cdtre vreunul clintre tofi, cisitoria (nunta), si se socoteasci fxri
dc
tdrie, ;i cdsitoria (inso{i.ea nelcgiuitri) s6 se desfacd- cici
nu se cade
a amestecacele ce n-au arnestecare,nici oii si se imperecheze
"" l"p"f,
;i -nici p_nrlii-lui Hristos cu soarta (ceat.) pdc5to;ilorj iar aaca cincva a'
cllca cele orinduite de noi, si se afuriseisci. a
: q
rar daci unii gdsindu-se inci in nec'edinti, nefiind incr
9i,
numirafi in turma ortodocpiror,sau regat (potrivit), intreolalti, prin
ca-
sdtoria legiuiti, ;i apoi urrur dintre ei alegirr.r bf;ele
a atergat la ru-
mina adevdrului, iar celilalt a fost (inut, (stirpinit) de
legatura sirdcir.ii,
nealegind (ncdorind),.sd.vadi (sa ia in iearnir) 'ru"uli-
clu'rnezeieptij
daci solia cea nec.edincioas.i socote;te-ci este bi'e (consimte)
si "rli":
iasci cu sofu! cel credincios, sau dimpoflilri, _
!el- necredincios cu
sofia cea credincioasi, sd,.nu. fie despdr,tifi, dupi dumnezeiescul
.tol: ,,Cici birbatul necredincios se sfinfe$6 p;; apos-
f""rel; 9i femeia ne-
cfedincioasl se sfinfe;te prin birbatrr (I'Cor. T, l4l.
(Can. 1l sitt,.IV ec.; 70,31 Laocl; 21 Cartgt.) i ,rrt - t ;l

canonul interzice categoric cisitoria cu cretici precum si intfi

cregtini ;i. necre;tini, permitind o singurir excepfie,
;i anume aceea care
se inteme^iazdpe cuvintul sfintului Apostol pavei,'cai birrbatul necredin_
cios se sfinfeEte prin femeia credincibasd, iar femeia necredincioasd se
sfinlegte prin bdrbatul credincios, cuvinte in virtutea cdrora. se poate
recunoagte prin ingdduinld, ca legald, cdsdtoria incheiatd intre doi ne_
cregtini dintre care ulte.rior unul a devenit cregtin. cdsdtoria acestora.
 r47
itt; T4 , V -VI (Trul.)

nu se desparte, de;i, ea a clevenit prin convertirea unuia dintre sofi g

tesatirie *i*te, intrc un creqtin qi un necre-stin,cdsdtorie pe care canonul
o i.tto.ri"". ]n afara acestei exceplii, nu se recunoaqtc legalitatea nici unei
alte cirsAtorii intre creqtini si necreqtini'
in categoria. cisdtoriilor mixte mai intrd, in afari de cdsitoriile
intre creqtini--qi necreqtini, ;i cirsAtoriile dintre credinciogii aparlinind
cliverselorconfesiuni cre$tine.'
persoantl apar!inind oric{rci con-
{ Irire;c ar fi si sc ingitluie crlsirtoria unui ortodox cu o
Iiinrl valid' lntr-un
1:si'ni crt:;ti1", atl:irr.,i botcz, I3iserica Orlocloxi il iecunoalteia
itr mod valid botezul'
i \ s e r D e n e ac a z c s t e l o r b a d e ( l u u I p c r s o a n e t c a r c a u P r i n l i t
poutc ntlministra in mod
s i I n s . c c a s t r ls t a r c t t a r i c , l f " " " . . l c - o c o n f e r i b o t e z u l ; l i s t r
ralirl si tflillil (ttrttlllici.
de doud persoane, crc;tinc,
. Nu sc lroatc insri a<irninistra taina cununiei clnd este vorba
i n v e l i d , c i r m e s t e c a z u l a n t i t r i n itarienilor (unitarienilor)'
dintre c a r e L r n a a r c b o t c z u l
l j p s e : i t c s t l t r e a h a r i c l c o r c s p u n z t l t o a r c ; i a l l s o l r t l . n c c e s a r i pentru ca admi-
t
ctrci in accst clrz
lacil clr:cttrle.harice'
nistrurt:r tainei cttnttnici sir Iic eficirce, tdici sh-Si cre-
.
;;t;;;;r".,'iii" pun"t dc vedt,rc al tloctriirei canonice iuterneiatc pe lnv[][tura de
in mod velid taina cunu
c l i ' t i r r ] l i s e r i c i i r i o a s t r e , u n 1 ; r e o to r t o d o - { a r p u t e a r . d m i n i s t r a .
i s-ar adresu' $i aceasta
. niei orici'trot crc.;tini care slnt Lrotez'a!i in nrodi'rlitl, daci trce';tia

tlintre ci e:ite ortodcx'

prcotultti ortodo\ sil administTeze taina
flnduielile t.gor" in vigoare, nrt 'erntit insi
ortotloxe care s-ar cisltori cu un
,r.in1ii. ""to" cic alte coniesiunc, gi nici unei pelsoatr"
cin(l acesta din iurml ar trece la
crestin ncortorlox, clar cu botez rialitl, tlet:it in cazul
ortr'rtloric,s!ttlIIlilcRr'nrcleclara,crlr.ainlbr'iitillt:reditr!aortclt|oxil.

CANONUL 73: (SEMNUL CRUCII SA NU SE PUNA ORIUNDE)

crl.cer aritindu-ne noui mintuirea,se cade-"ca
-riaiuinfa
De viafd fScdtoarea
noi s6 p,rr,** toata spre- a-i da toatd cinstea cuvcniti aceleia
dindu-i
nrin care am fost "iint"ili'cle cdderea cea veche. Drept accea'
ginJul cu cuvintul cu simfirea, poruncim. si
;i'i;";t"a;il st cu ;i ;i
senincle crlucii ficute de oarecare p. pitni.t, (pe jos'
;; ;;;il; .,tiot"t
prin cSlcarea de cdtre cei care umbla' s5
p"1'p".a'trorli), ca ,r,, "un,t'u, -tiruinlei
iir L"t;o"nrit acest semn, ai noastre. Orinduirn a;adar, si se
afuriseasci cei ce cle acum inainte ir face chipul crucii pe pimint' (pc'
pardoseli).
.Canonulreleviimportanlasfinteicruciqiia'misuripentruca
semnul ei si nu fie expus in nici un chip batjocorii'

CANONUL 74: (IN BISERICI SA NU SE FACA AGAPE SI NICI

SA SE LOCUIASCA) ,,
i (, r
(casele)
Nu se cuvine a se face cele ce se numesc agape in
dorrrr,-"rii *" [ii""ici, qi a minca.iniuntrul casei (Domnului), fi q a$-
iar ""i ce inclrizrrcsc a face aceasta, ori sd ince-
i"."" tu"ofo) culcu;uri.
teze, ori si se afuriseascd.
{ i
(Can. 17 Gong.;27,28, Laod'; 42 Cartg')
religioase
Agapele erau r.nese care se clSdeau la sf,ir;itu-1'slujbelor
participat la acestea, fie 9i numai membri-
tie ini.Sgii comunitiii-care a
 75 -. 7.7 . V - 121 1Trul.)

'lor'sdraci ii
comunitSlilor bisericeEti;,Elei,se chemau agape, vrind:sir
se arate prin cuvintul agapi, cd ele sint expresia dragoslei, care stdpi-
ne;te relafiile dintre cregtini.
Jinerea agapelor in biserici, fusesr,,interzisri incd din veacul al
'patrulea, clar se vecle cd nu dispiruse nici in vrenrea. sinodului Trulan.
Agapele au avut un in-rpc-rrtantrol religios educativ ;i social, pentru
cd-prin ele, in prirnul rind, se venea in ajutor ceior lipsili, iai in al
doilea rind, se cultiva in pelrnanen!5 spiritul c1esoliciaritatelntre creqtini,
constituind o vie tnirturie despre valoarea practicd a credintei """9iinn,
In canon se rnai interzice asternerea in ]oca;r_rrilcclr_.cult A rlnor
'culcuguri
pentru dn-rme{i, precurn gi in gener,, -in"a.o,r in lliserica.

CANONUL 75r
-(lN_glSERrCA SA SE CiNTIi CU BVLAVIE, F,\R,{
VAIETE SI RACNBTE)

_ !oim, ca iei ce se afld in biserici spre a cinta, sd .u se folc,seasctr

de strigite netocrrrite(farir de rinduial5, vaiete), ;i si sileasci firea sple
.rdcnire, nici si adauge ceva in afard de cele ce.sint rintlu.ite cte Bisericii
care nu-i sint nici potrivite nici cuviincioase,ci cu multi luare aminte
gi smerenie, sd aducd cintxri lui Dum'ezeu cel care vegheazi
as,upr"6
celor ascunse,cici sfintul cuvint a invifat pe fiii lui Israei si fie .u.""_
nici (3 Moise 15, 31)
(Can. 15 Laod.)
i l , ' . 1 .
Se rinhriieSte ca in bis'ericd si se cinte in mod iuviinqi;q .51cu toatd
cvlavia, evitindu-se vaietele, adausele,cuVintelenepotrivite,ii' strigitelc,
inclrrsivmelodiile nepotrivite.llentrr-ra exprrrna t riiirnl. rel ig'ioasii.

CANONUL ?6: (Sd dEiiNSrN NtrG()TUL lN CURTEA BISI|RICII)

(orinduirn) cd, nu se cuvine a se pune (aqeza) circiuma induntrul
sfintelor curli sau -cele pentru feluri de rninciri, sau si se faci alte
vlnzari' cinstirea bisericii pitind-o. Cici iflintuitoml si Dunrnezeul nos-
tru invifindu_-ne pe noi nrin viefuirea sa in trup, a poruncit a r1u se
face casa tatilui sru.casr de negusiorie; care ;i nanii
imonezile) schimba-
torilor de bani, i-a impristiat ;i i-a izgonit, pe cei'", ia""o., Ternplul
licag ob;tesc
-(local public) rar clacr-rcineva-ai ti lrrins ersupraarirtatei
cilciri a legii, sd se afuriseascir.
(Can.73 Ap.; 74,97 Trut.) '\", ' r :\ ..d i.d.
l '' se interzice cu desdvir;ire subfpedeapba.nfurisirii
practicarda vre_
unui fel de negot in curtea bisericilor. .. r, r.
,'J') ,i'r r,
CANONUL 77: (CRE$TINII SA NU FACA BAIE DUPA OBIC]EIUL
PAGTN) ,\i: ..1 ,lr..lrr:J\
\.,r -':
--'. r' (orinduim)'ei'nu
s6 cuvine c&rcei din starea preofeascd,sau cle-
rici, sau monahii (asce!ii), sd se scalde in baie ",t iurrui si nici vreun
 140
78. 79 Y - VI (Trul.) n .tlB

cregtin laic, cSci aceastl cste cea dintii ilviluire irtaintea p6ginilor' De
r,ui irtittau cineva asupra acestui fa;rt, de ar fi cleric, sd sc cateriscascS,
iar de ar fi laic sd sc afuriseascS' i i..J.iq !ii. ,,:
. (Curt. 30 I'trotl.) ':' "("r' fti I '''' rll
';'
Pentru motive *u.or",1"pJ'"cutn 9i pcntru a evila r$ib;urile sau
lcuzcle de irnoralitate din partea pdginilor, se itlterzice tuturor celor din
starea clericalA, apoi rlonaliitor Ei iaiiitot sd facd baie impreunA cu femei,
fiindcd in vremea aceea, dup! obiceiul pigin, Ia aselrenea bdi erau to{i
eoi, rtu sc foloscitu costumc do baie. i

,; C{NONUI- 78: ($COLI}r!lz\ CA.TEHUMENILOB'),

; (Orihduirn) ci sc cuvinc ca cei ee sint a se lumina (a se boteza catc-
humenii), s5 invele crerlirrfa,5i in a cincea zi a s5ptarninii (joia), si dea
'1:', ;'
seanla (idspundi)- episcopului sau presbiterilor'
'
(Cam:2,74, sin.! eC.;96 Trul. 19,'46I'aod"'). ,
;:;:,:
Canonul prcvecle un pr(xlrall c'atclreticde p.rtru zile 1rc'sdptlmind,
pentru cei care su "6n1,cr;teaula creqtiuistn, urnlittd ca in a Clncea.zi a
s5pt5n1inii,- care, clupil vechea numirrirtoarc a zilelor sdptillrinii era
Jbia, str onis"opului sau presbitelor, progresul pe care l-au fdcut.
lflfe
l r

:..!.!CANONUL79: (OSINDACELORCB,SPUNVITUTE>I NEVRUTE

Nl\srtritEA DOMNLILUI)
_,'"; DESPRIT ..
t'i' "'M6i.t.ri.fsincl noi, cd clumnezeiascanaptere cea ditl F'ecioari a fost
f6rd lehlzie, gi propovifluind intlegii turme, cd ;i f5rx dc sxnli6{d s-4
fdcut, ii supunenr inclreptdrii pe cei ce din neqtiinfi fac ceya din cele
"" r,i ," cuvin. Drept accea,pentru c[ unii, dupd ziua sfintei napteri a
lui Hristos Dumnezeirl ncstnr se aratl pl'ijind fruntea fdiini (semidnr'le,
idine fina) .si implrfind-o pe aceastaintrcolaltir, sub cuvint de cinstire
. ui" ,it"i iuhorii a'neprihdnitei Maicii Fecioare, orinduim ca uimic de
acest fel sd nu se inf6ptuiascd de citre credincio;i. CIci, a tilcui (a de-
fini) pi a zugrdvi cele despre na$terea sa cea negrdit6 (inefabilS). dupi
cele de obgte (comune, obignuite) ;i dupi ale noastre (care se referi la
poi) acest lucru nu cste cinste pentru Fecioara, care mai presus d9 min'
iu ;i a" grai a nf,scut cu trupul pe cuvintul cel necuprins (negr5it). Iar
claci de icum inainte s-ar prinde cineva fdcind ceva de acest fel, de ar
fi cleric si se cateriseasci, iar de ar fi laic s5 se afuriseasca.
canonul rir.rcluiegteca si nu vorbeascd oricine, orice, 9i sd nu se
vorbeascd oricui despre na;terea cea mai presus de fire a Mintuitorului.
pentru a se evita inlelegerile greEite, precum' qi practicile'care s-ar na;te
din astfel de infelegeri, practici pe care le qi condamni canonul.
 t50
80. 8t II VI (Trul.)

.II .'CANONUL.SO: (OSINDA'CLERICILOR

$I LAICILOR CARE NU
MERG REGULAT LA BISEITICA;
Daci vreun epi_scop,presbiter, ori diacon, sau dintre cei
nrrlrrdralii
in cler (in clerul inferibr), sau vreun laic, de n_ar a\rea
nici o nevoie
prea grea sau vreo treabd anevoioasa, ca sd lipseascd
rnai multd .tr.",rr"
de Ia biserica lui, ci_fiind (petrecind) in cetate, .r., ur mer.ge
(la biscrica),
trei zile de durninici-in trei siptimini, de ar ii "ru"i",e
se cateriseasctr,
iar de ar fi laic si fie inde.di'tat de'ra inrpirtafi;;
afurisit). ra,, ru .:;;r;;i";;;

(Can.8,9, Ap.; 66 TruI.; Z Antioh; 11 Sarcl.)

se impune pentru 'rc-rnbrii crerurui ca qi pentru toli
credi'cioqii
laici, obligativit.tea freeventirii bisericii cel pufin odata
ra trci sipti_
4rini, sub pedeapsa caterisirii pcntru c:lerici, sau a exconrunicirii, pentrtr
laici' se in{elege i'sd cd aga precum aratd text'l
ca'onului, obligativi_
tatea aceasta nu existd decit atunci, cind intervin
cauze de for{d majord
care sd opre-ascdpe clerici sau pe laici de a participa
la sfintele siulbe.

CANONUL 81: (OSINDA RATACTRTIMONOTTZITE)

j
De vreme c€r 8'r afrat cd in unele
fdri, ra cintarca cea intreit sfintb
(tls3ehion),
lupr ,,sfinte firi de rnoarte', se rosteste in chip de adaus:
,,cel ce te-ai ristignit pentru nni, mit.tie;i;-;;';;-"rroiL, io" ci acesta
(ridausul;' impreuni cu nelegiuitul eretic care
a ,rir"olit o astfel de ros-
t].re,-s-a lepidat din cintarei cea de acest fel, ca strdin
;";;n;; ;;;:
dinfSr ji- "-oi intirind cele mai inainte statornicite,
crr toati e'ravia de
citre Sfinfii nogtri pirinfi ii dnm anatemei, pe
- eei care, dupd orin_
d;1ireg.de fafi,- primesc in bisericl o astfef d"' ;rrti;;: $isau in \ireun
alt chip
-o adaugd la cirrta.ca cea intreit sfintr
cel ce calci cele o'induite, cste din cinur preofescit.ir,,giiorl. Iar dac5
(sacerdot),porunci'r
sx se
-des^poaiede v.eclnicia preo$eascd,iar. dacE este ti" ,u,, monarr
sX se afuriseasc5.
6 ;I|r .,Ig
(Can:'23; 33,,56,9g TntI.) : . ' l''

Ilonofizi{ii, i'tre care in speciararme.ii, au

addugat ra cintarea cea
intreit sfinti 9i textul ,,cer ce te-ai rdstignit
pentru noi,,. prin textul
acestas-e'exprinri teza monofizitd, cd in Hristos pitimit
a qi s_a rdstirnit
lrentru'noi irunrai firca divi'd, nu gi cea omene.r".',. crioi,lt';J:r;;
-::"":'1
adaosul,osindind astfel din nou si erezia pc care o expri,rd.i----:-

t' Adausul respectiv provine de la rDonofizitul petrc

., Gnafevs.siruFulon, un mohah..<li Ia
Constantinopol, care a triit in a doua jumitate
a veacului v.-ili " ii.,,t o"""""r" ispr:ivi
monofizite si prin Antiohia, rrnde izbLrtisc sli:llungc
a,, p., .",.uu irc'l,atriartrut ortodox
pi astfel il ocup{ et, pin:1 t'c a lost. ct,ndtrnnat.
si depus lu anul 171. ,,t,.
82-84'V-VI(Trul.)

CANONUL 82: (CUM''SA FID 9I CUM SA NU ITIE ZUGRAVIT

M1NTUITORUL)
In unele chipuri ale cinstitelor icoane, mielul se zugrive5tc ara-
tat cu degetul cle fnaintcmergitot'ul (Sf. Ioan Botc'zr.ttorul),care (ni-el)
u-u i"Ff"." ca chip aI harului, infSfisindu-ne noud mai inainte prin le-
ge (prin Legea V. Te.st:rment) pe_adeviratul miel, pe Hristos Dumne-
i"ri' nostru] Cinstind agatlar, chipurile ;i umbrelc vechi ca selnne
-(llrcfigurir,ri)
(sinrboiuri), ;i inchipuiri
'cinstirn ale adevirului, predanisite Bise-
iicii, noi in priniul rincl harul gi adevhlul, primindu-l pe cl
(pe
" ele) ca plinire a Legii.
firept aceea,pent'ru ca aceeace,estedesdvirpit sd se infdfi;eze ochi-
lor tuturor pi prin ine;te;ugul culorilor, orindtriur, (hotdrim) ca de acurn
inainte Hlistos Dumnezeul nostru, Mielul care a ridicat pXcatul lumii'
ii ti" infifi;at (rr-.prezcntat);i in icoane dtipi chipul sbu cel omenesc
in locul vechiului miel, pentru ca infelegind prin aceastamdrefia lui
Dumnezeu Cuvitrtul, si firn inclrumali ;i spre aducerea aminte de pe-
treceqea lui in trup, de patilna Sa ;i noartea Sa lliltuitoare, ;i de
riscutnpirarea (izbdvirca)lumii, cal'c s-a ficut prin aceasta'
Se dispune, ca tradilionaiu r:cprczeutaresimbolicit ir Mintuitorr'rlui
in chip de ririel, care se ficea clupd cele scrise in Vechiul Testatnent, si
fie iniocuitd cu reprezel-Itarea Mintuitorului dupi chipul sdu otr'Ienesc,
caci a trecut urnbra Legii, deci it trccut vrellea simbolttltti, qi a venit
vrernea harului $i adcvirrr-rlui.

CANONUL 83: (MORTII NU SE CUI\TINECA)

.Nirneni s6 nu clea Crrminecitura (Euharistia) trupurilor celor ce
air murit (Mt. 26, 26). CEci este scris: ,,Luafi miucafi(', (L'It' 26, 26), dar
truprrrile celor rnor{i nu pot lua nici nlinca.
(Can. 13 sin. I e c . ; 7 , 1 8 C a r t g . ;2 , 5 , G r i g . c l e N i s a ;3 , 1 6 T i m ' A l e r . )
Exista un'obicei vechi in Biseric.l, de a se da sfinta Cuminecdturd
gi mor{ilor carc nu aPucascraa se impirrti;i inainte de a trece din aceastl
v-iatd. Cu tnotivarea ardtata in canon, sc interzice pe viitor acest lucru,
' CANONUL 84: (tsOTEZUL COPIILOR GASITI)
Urmind a;ezimintelor (rincluielilor) canonice ale Pirilfilor, - orin-
duirn gi despre prunci: Ori de cite ori nu se gisesc martori deplin in-
crediniafi lsigLrri; care sd spund c6 acegtia sint f[rf,^indoiali boteza{i'
;i nici a"";tii (pnrncii), nu ar fi'in stare din cauza virstei si rdspundS
anumit asupra sfintei lucriri (tainei) care li s-a dat (irnpdrtSgit) lor,
acegtia trebuie si fie botezafi f6rd nici o poticnire,. -ca nu cumYl g'
astiel de indoiald sb-i lipseas"a pe ei de aceasti curdfire a sfinlirii.
- t t t " t t i { C d n . 4 95, 0 A : p . ; 7 s i n . I I e c . ; 5 3 T r u I . ; 4 5 , 4 8 , 7 2 , 7 1 0 C a r t g ' ; 7 '
9 7 ' V a s c. . M . )
 732
85 -. 87 V - 1'I (Trul,)

'Atit
canonul prezent cit gi canonul 5s rrulan, vorbesc clespre,botc_
zul pmncilor, ca despre un lucru prea firesc qi obisnuit.,-
cealalta chestiu-ne importairti,
este repetarea botezulgi, lg cale o reglcme'teaztl canruur.
-in cazul copiilor ciespre "i.n * se ;tie bi
se poate stabili cd ar fi fost boteza{i, __ aceasta ca cxccptie cle 1,.
ta rlgu'la
generald, care interzice repetarea sfintei Taine a Rotezrriui (can. a7
iip ).

cANoNUi85: (RINDUIALA ELTBERARII scLAVILoli.)

i ,{){; j
Am luat aminte, dupi scriptnr5, ci prin rloi sau trei rnartori sn
adevere;te tot cuvint-ul (5 i\{oise to, ts; r,{t. lB, 16). Drept aceca orirrdrr-
im ca sclavii slobozifi (elibcrati) de c5tre stipinirl lor'sr dobindeasci
o astfel de cinste in fafa a trci inartori, eei ce siut dc iata vor da intr-
rlie slobozirii (o r.or .onfirma) ;i 'or cia increcrir,lar" J" la ei, celor
ctr
s-au f5cut.
( C a n . 7 5 A p : l l , s j r r ./ , ( ' . : ( ; 2 ,8 2 . t Z t l , t . : 1 , 1 : ; 2( q r t g . :g
Teoj. AlqJ:)
Canonul arat5, dupd cuvintul Scripturii, cJr numai mar,lt.rriaa
cl,ri
satr mai multi inarto{ e.st-evalabild, si'rincluiest", "" sj
actul elibcri:rrii
din.partea stipinilor ror si se facii i,r'jr""r""fu a trei martori.
::1i]119i
rn vecnrme, la eliberarea sclavilor tretluia sd fie prezenti cel pu{in
cinci
martori, clar prin eanonul prezent numd.rl lor ie reduce ra trei.
dispoziliile cahoincc aveau'in Imperiul gizzrntin-""u"uEi putere cum
ca $i
Iegile de- stat, se infelege ci de ra crata acrestuicanon, sctavii
se puteau
elibera gi numai in fafa a trei martori.

,,, 1..$ANONUL 86: (OSINDA CELOR C0 INTRETIN OUi"nrUr,,

Orinduim ca cei carc spre pierzarea sufletelor, adund rlesfrinato
gi le intr_efin_(hr5nesc), rlac6 ai fi clcrici, sr se afuriscascr ri sa se catc.
riseasci, iar de ar fi laici sd se afurisea.sch.
t;tf;
(Can.25 Ap., 1 Neocez.; 3, g, SZ,;,1, 59,fli ior."l
irt.t i+'i-:.';
Pentru fdrdderegea ardtatd in canon, se prevedc, in cazur crerieiror,
lntii afurisrea eu in{elesul de suspenduru, i"L-;p"i;; .tn t" cele sfinte,
;i apoi caterisirea. Aceasta nu insearrnd doui poa"p.l pentru aceeasi
infracliune, ci se arati numai proceciura d; ;;;*t,'Ei anur,e ca sii
1e suspendeimediat -celvinovat 9i apoi sr se juclecesi ie- se
"" cateriseascd.
"-,;;;:"
Deci el sd fie strspendatpini la pr:onrin!a,,"",r"C*p.ui '

' :
CANONUL 87: (OSINDA ADULTERTJLUT) .:]
,
_ .,-A"_"uucare;i-a p5r5sit bdrbatul gi se duce rlupd altul est'6I'dulte_
r5, dupi Sfintul gi dumnezeiescul Vasile, "u"" pido liine
a ales acest
lucru. (acest din profefia lui ferer'ia: cA',,Jn.i--i"rrr"i"- *l*i
-cjtat)
(va fi) a altui brrbat, sE nu se intoarci la b6rbatul""i,-"r
t5, t'4 sE fier( (Icrt:ir.3, 1); ;i i;rri-rsi:,,cercr: o,l* iodatri) spu.ca_
11it*1 adurteri, crste
tT V-Vl(Trul.) --BE

nebun ;i necredincios (pdgln)'(.i,(Proverbe18,23), Dar de s-ar r'ddi ci

a fugit, firi cuvint (pricind) de Ia trirbat, el este vrednic de iertare;
ea insi cle certare. Iar iertarea i se r,a cla acestuia spre a se uni (spre
a fi in contuniune) cu Biserica. Iar ccl care-;i pirisegte ferncia llc carc
ti-a luat-o in mod legiuit ;i aduce pe alta, dupi hot6rirea
Dornnului,- s€ supune osindei adulterului (pentru adulter); cici s-a
canonizat (s-a orinduit) canonic cle c5tre. Pirinfii nostri, c[ unii ca
aceqtia tirnp de un an sd se tinguiascd (sd plingd), doi ani sd asculte,
trei ani si cadi (in gr:nunchi), ;i in al paptelea si stea imprcrrnX cu
credinciogii, ;i a5a s:*rse invrerlniccasci de inrpirtipanic, de se vor po-
cdi, adicd cu lacrirni.
i;,* (Can. 48 Ap";,72,,1,?sin, l.ec.; 93,98 T.t'ul.;20 Ancira.; 102 Cartg.;
9 , 2 7 , 3 1 , 3 5 , 3 6 , 4 6 , 4 9 , 7 7 ,g 0 V a s . . c M
. .)
Canonul pune problema dcspArtirii sau d'ivorlului, aritind cd divor-
ful fdrd nrotive este asimilat. cu adulterul,'clacA cel ce are iniliativa sc
c.isitoreqte sau convietuieqte cu o'persoand str:iind.
"
Dupi lcgile civile. in viqoare Ia clata cmitcrii aeestul canon,i'$l
in conformitate cr-r invd{dtura Bisericii. cirsdtoria se putea desfaee, sari
tlivor{ul se putea i;roduee'in mod legal nentru urrn5toarele motive: 1)
rnoartea moralir - care se socotea a fi provocatd de adulter, sau miii
tirziu gi de atentatul unui sof la viata celuilalt, ori de alte acte asemin5.:
toare, - avind gravitatea cr:irnci,dacd 'ele ar interveni intre soti. 2) t'noAr-
tea religioasit care se -cocotcaa fi provocatir de erezic:qi chiar de schismir.
3) moartea civili - care se socotea a fi provocatd de pedepsirea cu nloar-
tea a unuia dintre sofi, sau cu o pedeapsi privativd de iibertate pe timp
mai indelungat, cel pulin de la trei arri in sus. sall prin deportarea sau
disparilia in condilii nedeterminate a unuia dintre soli. 4) n-roarteafizicd
parfiald - care este provocatd de neputinla fizic6. a indeplinirii obliga-
tiilor conjugale, qi in fine 5) consim{dmintul sotilor, insA numai in cazul
cind respectivii doresc sd clucl o vialir asceticE,sI se c5lugdreasc5,sau
cind sotul este alcs episcop.
Toate aceste motive de divort au rdrnas valabile pini azi in Orto-
doxie cornpletindu-seprin altele, admisc pe cale de analogie,cu cele din
categoriile ardtate.
ln veacul al qaselea,prin Novela 1.34din anul 542, Iustinian impS-
ratul a statornicit principial mativele de divorg pe care le admite Ei Bise-
rica, itrtre ele fiind qi divortul prin cosens, lirnitat la cazul ciird solii
p-ar hotdri pentlu via{a asceticS.(Nov. 1.34,cap. 1i).
.", : I\{enfionirl cd pini gi in vremea lui lustinian, $i chiar mai tirziu,
fonnalitifile de divor!, dupd dreptul rotnan se reduceau la aqa zisul
-repudium((, care consti in ceeace se cheamdcarte de despirlire (iibellus
repudii), pe care oricare dintre soti il putca trimite celuilalt, lichidind
astfel legdtura conjugalS dintre ei. Justinian insd prin Novela 22 gi
Novela 117, a interzis ca ilegali procedura de divorf a repudierii.
,l; Canonul maj prevede qi mijloace de indreptare pentru eei carer
nedespArfir,du-;i dupii lege legitura conjugalS, cqmit adulter, folosind
 88 - 89 trZ: VI (Trut,)

(pentru primaldat5' in textele banonice),-cuvintul

canonizare spre a
arata ci s-a lrotirit ceva in rnoclcauonic.Rcspcctiu"tc niiitouce
de indreo-
tare, constau in trecerea cclor vinovati prin'nnirn"it;i;';;;il"-"r"'p"'r,T_
ten{ei, timp de sapte ani, in aqa fer, ca numai in anul aI qaptelea,
.a fi"
adrniEi la sfinta in-rpdrtdqanic.Trcptele peniten{ei sint ardtate. dupi
lor-, ca: tinguirea, iscultarea, cdderea in genunchi, qi in ,firlit starea
ilp;;;;;
Eedereacu credincioqii (a se vedea dcspre acestea coment.riul la can; -- li
al sin. I ec.).
l;.,--,-'
..,II
CANONUL BB: (TN I]ISIIRICA SA NU SE ADAPOSTEASCA
DOBITOACE)
Nimeni sd nu bage indurrtrul sfintei biserici (sfintului ldcaE),lici
un fel de dobitoc, afari nurnai <Iacx cineva cilrtorind, cuprins d;'p;
msre nevoie' pi fiind lipsit de addpost ;i silap, va trage la vreun aitfct
de.Iicag (bisericd). cdci daci nu ar fi bigat dobitocul induntru, s-ar
putea ca uneori acesta sb se pripideasc5, iar el, prin pierderea dobito-
cului, gi prin aceasta ajungind in neputinfd tle n-gi continuu "atet*iu,
s:&l'supune (expune) primejdiei de moarte.
Dar noi sintem i'vifafi (stim) ci sirnbita pentru om s-a frcut
(N{c' 2, 27), aga ci se cade a se socoti ci pe'tru ioate (aceste pricini),
trebuie sE fie aleasd mintuir-ea ;i ferirea cle suferinfi a ornului. Iar
daci s-ar prinde cineva bigincl dobitoc^ i' biserici
iir-r sfintul to".aj,
fdri nevoier pr€curl s-a zis, tle va fi cleric si se cateriseascx (sa fie ca-
terisit), iar de ar fi laic sX se afuriseasci.
( C a n . 7 3A p ; 2 4 , 2 6 , 9 7 T ' n i l . ) i

Impotriva celor.ce tilcuicsc legile dppS litera lor. eanonul prezent

ne dd o pildd de titcuire duirA inleleJul sau'dupa duhut'care face iiiu, iu,
1u dupir litera care ucide, a unor dispozifii care interzic intloducerea
dobitoacelorin bisericd.

CANONUL SU: IPO'STUL PA$TILON 1NCUTEAZA IN NOAPTEA

lNVrERrr)
petrecind in post si rugdciunil
--: .. ciertinii, ;i in srnerenia inimii
zilele patimii Mintuitorului, Je cade si+i inceteze postul in .*u.rrrito
ain{p-nTgzul nopfii, spre simbdta mare, fiindcx-dunrnezeie$tii evan-
gheli-sti Matei -si Luca ne.;au i'fdti;at adincul inaintat ai ,i"iitri' ""r
dintii prin rostirea (expresia): ,,rn noaptea "i*L"t"i
Iilalt prin rostire (expresia):,,dirnineafi adinci( iut. 28, r) iar ce-
tf,"."Z+,ii.
^, ^(Can.^^S7r 53_,66Aqt.;16, sin. IV ec.; 75, SS TruI.;14 Ancir6.; 1g,
21 Gang.; 28, 49, 51 Laod.)
pa;tilor sd inceteze in sr'rbirta
- se rinduiegte ca postur ma.re, pe la
miezul noptii. pcntru ca atunci indatd spre dirnineataa inviat Mintuiiorul,
gi dcci bucuria Invierii nu mai ingdduie postire.
 155
90-92 \/-VI(Trul')

. INGENUNCHERII IN BISERICA)
CANONUL 90: (RINDUIALA
purtitorii -Pdrinfii
Am primit in rnod canonic, cle la Dutnnezeu
pf""ir"--g*uncltii in durnineci, cinstind (astfel) Inr''ierea
no;tri, ,e ,ro
Drept acu"o "a si nu nesocotitn chipul lSrnurit al fincrii
lui Hlistos.
lirnperle credinciogilor, c_a-siP;
acestei (porunci), ,i"a"i,r, (poruncim)
preofiloi in altar' potrivit obiceiului
bdta, dupi intrarea cea tle sear6 a
pinS duminica
""""'r" fine 1in "igo"r"l nici unul ri no plece genunchii
lurninindei, ple-
seara unndtoare, cincl, dup6 intrarea in vremea (noas-
cind indata genunchii, in ciripul acesta sd aducem rugSciunile
ii"i or*"ulul. cdci socotirn noaptea cea dupd simbati ca inainte mer-
gjio*. f""f-rii Mi.tuitorului nostru, de aiunci incepetn in clip 4u-
spre lumin6'
hovnicesc cintirile, sfir'$ind sirbXtoarea de la intuneric
al zilei intregi' sX sirbdtorim noi
ca de aici inainte in-"urrul nopfii 9i
Invierea.
(Can. 66
91 Vas. c. Xt.;
canonul dispune in cc chip gi cind se cuvine a ingeuuuchea in
biserici, oprind ingenuncherea in zilele de clutninicd, cu motivarea ci-t
;;;;i;"ilg"r..,,ni'a duminica se cinste;tc lnvierea lui Ilristos. Aceas-
ti rincluialS insd nu s:a p5strat in Bisericd DupS rinduiala canonttlui
Drezent. ar trebui, ca de simbirtir noapteil, irind dun-rinica seara, s5 nu se
ingenuncheze in Bisericl.

r CANONUL 91: (AVORTUL ARE CAN()NUL UCIDERII)

Pe cele care dau doctorii lepidatoare de fdt (provocatoare cle
",rortiir-p" ""iu-"u"" primesc otrdvuri pierzStoare (omoritoare), de
prunci, le su;rtrnem pedepsei uciga;ului'
(Can.65 AP; 21 Ancira; 2, 8 Vas. c.M')
ij Canoirut,interzice atit avorturile cit gi evitarea naEterilor prin
ale
distrugerea embiionului. calificind acestea drept crimi, identica cu
ucigagilor.

CANONU.L 92: (OSINDA RAPITORILOR DE FEMEI)

sfintul sinorl a orinduit, ca, cei ce r5pesc fetnei, sub cuvint de
elsdtorie; sau pirta;ii, sau sfituitorii celor ce le rdpesc, dacX ar fi clerici'
si cadd din treapta lor, iar dacd ar fi laici sd fie dafi anatemei.
"'l
(Con.67 AP; 27 sin.IV ec.; 30' 36,42 Vas.c. M.)

; lntocmai ca gi canonul 27 al sin. IV ee., interzice 9i prezentul canol,

sub grele pedepse, r5pirea femeilor, ca Ei cornplicitatea la astfel de acte.
 03.-95 V + VI (Trut.;

.'.,-I],CANOITIUL'93: (NINDUIALA
PBNTRU CASATORIA CELOTT
. DTSPARUTI)
' Aceea al cirui birbat este plccat, fi, fiind cl ne;tiut (disltdr.ut)
ea s€: cdsitore;te cu altul inainte de a se increclinla, ilerlrru' mgartci
a.celuia,sivirge;te aclulter. De asernenease supun aceleasi certdri,
;i so-
fiile osta;ilor, cele ale cdror. sofi -fii'd neptiu$i tJirpar"trl se cisitoresc,
4 precum si acelea,care,.din pricins cilitoriei
biibatului "u_i aStcap_
tE. reintoarcerea. Insi aici luc.ul are oarecare iertar.e pentru ci-i e.ste
mare ,binuiald de moarte. Iar aceea care s-a cisitorit clin neptiintd
c;
cel pdrisit pentru o vrcme de citre sofie,-.apoi lisinrl_o pe ea, petrtrrr
cr s-a reintors la el cea tri'tii cu toate ci a siivirsit aclulter,
tgt"lt din ne;tiinfe :(gi) agadar nu se oprcpte de ra cisdtorie, t"'ii.,"i-ol
dar ai
li nrai bine dacd ar rdmine a$a.
Iar dacd intr-un tiurp oarecare s-ar inapoia ostasul a cdlui sofie,
din lipsei luj nrai intlerungate,s-a unit'(in.soliit';" un att birbat,
.pricina
acesta (ostagul) dac6 voi.rptc si-qi ia indatd pu .oiia sa, dindu-i-."
ui
iertare,
_din pricina. neptiinfei, (la fel), ;i birbatul"i "u*"'r-'1"*tjr" *
ea in a doua cdsitorie. ,. , ,
(Can. 37, 36,46 Vas. c. M.)
canonql intelzice ca vreo femeie s;'r se cdsdtoreasciiinaintc
de a
se.incredinfa 9espre moa-rteasolurui disprrut, fie i' vreo cdidtoric, r'ie ca
ostag, fie in a1t chip, declarind adurte." pu "ui" care ar proced,aastfer.
se
arata totu;i ingdduinfd fafd de acele femei care s-ar cdidtori. ain pricin"
irbscnfeiprea indr:lungatir-asofilor, absentacare poate naqte binuiala
ca ei
ar fi-morfi'-Aceeagi ing5duinfd se aratd gi ferneilor "ur" i-uu cAsdtorit
cu
".te nu stiau cd era cirstirorit. In fine, canonul prevcde
:l:j:1.11,..l::-yi:
ca osta$ul reintors acasd,daci este ds acord, poate sti-Ei revenaide
- " -'. ", sotia,
chiar dacd aceastairrtre timp se miritase. _
:",t':;
CANONUL e4: (JURAMlmrul FAGIN SE OPRE$TE)
';... canonul supune cert6rilor (pedepselor) pe cei care se juri cu
jurdrnint elinesc (prginesc); 9i noi Ie hotdrim'acestora
afurisirea. ,
( C a r t 2. 5 .A p . ; 1 0 ,7 7 , 2 8 , 2 9 , 6 4 , 8 18, 2 ! r a s c. . I V . )
., .,\,iil
se interzice pentru creEtini forosirea jurA'rinteror p5gine, ca incom-
patibile cu calitatea.de cregtin,. precum gi pentru cd ur"u
inrpr"unate, co
formu]9,..9are, echivalau uneori cu lepiclarei credinlei ".&ii"".

.i." CANCNUL 95: (RINDUIALA PENTRU PRI}{IREA ERETICIIbR

iN BTSERICA)
Pe aceia dintre eretici' care se
-adaugd (ataEeazd)
';r;i;6;i""" ortodoxiei qi
n_a{ii celor ce se mintuiesc, _ii primim drlpd rinauiata li
obicei: pb arieni ;i. ps 'racedoneni ne nova$ienii "are-;i zic loru;i
$!- -(patrurp."r"""rif,
catari si, stingaci, ri pe qua't'ckrci'rari
adici pe t;:
0b' Vij VI (Trul.tl .tc 1.5q

tradifi (miercuraEi),r,gi , pe apolinarigti, ii prinrim dind zapise (scris-ori)

gi dind anatemei toatd erezia care nu cugeti (inva!a) cuur . cugetd sfin-
ta soboriceascd ;i apostoleasci a lui Dumnezeu Biserica, pecetluindu-i,
adici ungindu-le tnai irrtii cu sfintul lfir, frtrntea 9i ochii, ;i ndrile
;i gura, ;i urechile, gi pecetluindu-i pe ei zicern: ,,Pecetea l)arului
Duhului Sfint".
Iar despre pavlicieni, care r:evin'la Biserica soborniceasci, s-a
Lsiezatorinduirea, ca neapirat accltia si Iie botezafi din nou.
Ial pe eunonieni, cei boteza{i intr-o singurd cufundare, ;i pe
montanigti cei numifi aici frigi, ;i pe sabelieni, care invafd ci l'iul este
tot una (deopotrivd) cu Tatil ;i care fac ;i alte oarecale rele (lttcrr-tri
de neindurat), gi pe toate celelalte erezii, pentru ci urulfi sint aici mai
ales'cei care pornesc, vilt din fara galatenilor, pe.tofi care vniesc dintre
ace;tia si se adauge ortodoxiei ii prirnirn ca pe p6gini (elini) pi (aclicii),
in prima zi ii primim spre cre;tinare iar in a doua catehurneni, apoi in
a ircia zi le facem lepddirilc de satana (ii exorcizam), ctl suflarea
,de trei ori in fald gi in ochi, ;i astfel ii catehizin i)e ei, $i ii {aceur
sI zi'rtrnveasciin Bisericl ;i si asctrltc Scripturile ;i aturrci ii botezirrn
pe ei. r., r'ri
Dar, Fi pe.'manihei gi severieni, ;i pe cei veni{i din erczii as€-
lnenea (acestora), prirnindu-i ca pe pigini (elieni), ii boteziur din nou.
Iar nestorienii ,si eutihienii ;i sevet'ienii, 9i cei din erezii asemenea
(aqestora) trebuie si IacI zapis (scrisori) 9i sd dea anatemei ert-'zia
(riticirea) lor, ,si pe Nestorie ;i pe Eutihie, gi pe Dioscur', qi lre Sever
;i pe ceilalli incep6tori (corifei) ai unor astfel cle erezii, ;i pe cei ce
eugetd cel,e ale lor gi toate ereziile ardtate me.i inainte ;i a5a sI se
impbrtd;eascI cu sfinta CumirreciturS.
( C a n . 8 , 1 9 s i n ' ; I e c . ;7 , 7 s i n . I I e c . ; 7 , 8 L c t r t c l .(; ; , 5 7 1 2 6 ( ' u t ' t g . ; 7 ,
t' "'I:;:,#'u,
sintctizind dispoziliiic canonice",-'turiou.",;i mai ates
in Biserica,ca-
ale canonului7 sin. II ec.;privitoarela prin-rircaerr-'ticilor
nonul prezent stabilegte, de acord ctr ncela,- trei pr"ocedee,pentltt pritni-
'"" .'r"itftt:ii13i:T'""'.':il'i"1t'j}?o"x.
"a.oid rn-
i' c,rzul'cb'ro,
ir.rscris,
torc de la erczii mai pulin grave;
2) Unqerea cu sfintul Mir pentru cci ce nu all plimit aceir;ti tain".i,
sau care profeseazd erezii de o gravitats mai mare decit cei ciin pritllt
categorie ;i
3) Rebotezarea celor care vin cle la ercziile cele mai grave, in siuul
carora s-a pierciut succesiunea apostolici a preoliei deodatl cu ceil a
.credin[ei.
ln cornentariile la canoaneie B Si 1gi ale'sinodului I ecumenic gi la
canoanele 1 gi 7 ale sinodului II ecumenic, am lSrr-iurit aceastd problemi,
'aritind qi ce profesau cei mai multi dintre ereticii pomenifi. Pr'eze'ntttl
canon'li mai in,sir5 ,si pe manihei, r'alentinieni, marcionifi, nestorieni,
eutihicni gi severieni. ,. I
 96. 97 V - VI (Trul,)

i' Maniheii, valentinienii gi marcioni,lii'eraueretici gnostici,care negau

caracterul divin al Revelafiei crestine, ;i deci al insrigi terneliei Bisericii.
Aderenfii lor purtau fiecare nurnele inte.meietortrlui ramurii gnostice
respective.Acestea apAruserdin veacul II ;i III.
Nestorienii numeau pe Maica Donrnului ndscdtoare de orn, iar nu
de Dumnezeu, eutihienii suslineau monofizitismul, ;rdicd preclominareg
naturii divine in Iisus Flristos,pina la desfiin{areu celei umane, iar seve-
rienii erau o ramuri a monofizifilor. rrrlr, ,r,

CANONUL 96:}(OSINDIREAIMPODOBIIiII DESi\RTE),t?i; ;lrfr

cei ce l-au imbricat pe Hristos, prin botez, au mirturisit sr ur-

meze viefuirea lui cea dupi trup. Agadar pe cei ce-pi infrumusefeazd
gi i;i gdtesc perii capului cu rniiestrie de impletituri, sprs y[ff,rns1sn
celor ce-i vdd, .si prin aceasta pricinuind amigire sufletelor slabe, ,ii
vindecim nirinte;te cu certare (pedeapsa) potriviti, povifuindu-i pe
ei ;i invilindir-i si viefuiascd cu infelepciune, ca piiasind amrgirla
gi de;erticiunea cea clin fipturi (fire), si-;i poarte mintea nein-
trerupt citre viala cea nestricitoare ;i fericiti, ;i cu fricd s6 petreaci
intru curifenie, gi dupd putinfi sd se apropie de f)umnezeu, prin curi-
fenia viefii, ti sd impodobeasci mai mult pe ornul cel din lduntru, tlecit
pe cel din afar5, cu virtufi ;i cu obiceiuri preabune ;i neprihhnite, ca
si nu poarte in ei nici o rimx;ifd din ritdcirea potrivnicului. Iar tlacb
cineva s-ar purta impotriva "utrotrt'tluide fafd, si se afuriseasci.
canonul condur-nni nu ingrijirea sau gatirea dercenta a fapturii
omenegti,ci extravaganfele,adici girtirea ;i impodobirea indecentii, fdcuti
scopuri imorale.
.in
CANONUL 97: (lN CT,ADTRILEBISERICESTi SA SE T,OCUIASCA
. lN MOD CUVIINCIOS)
Pe cei c€, sau- locuind impreund cu sofia, sau in alt chip
ficind ob;te;ti (transformincl in localuri pubrice) Idca;urile sfinte ii
purtindu-se cu nesocotin(i (dispre!) fafr de ele, si in acest chip stind
in ele, poruncim sd-i scoati ;i din casele catehumenilor ""le din
(-preajrna)cinstitelor biserici. Iar daci cineva nu ar. pizi acest lucru,
de ar fi cleric, si se cateriseascE,iar de ar fi laic, si se afuriseascd.

i . P a n . 7 3 A p . ; 7 4 , 7 6 ,9 7 T n t l . ) .
i
Canonul interzice ca cineva sti locuiascd in rnocl necuviincios in
clSdiriie bisericegti, dispunid, ca cei care ar face rina ca accasta,sd nu
mai fie ingdduili nici rnicar in sdlile destinate catehumenilor, ci si fie
scogisi din accstca.
Prin aceasta mdsurd, s-a afirmat clreptul autoritililor bisericeEti;de
a dispune asupra tuturor clddirilor destinate h-rcrdrii reliriioase a Bisericii
gi aparlinind oricdrei Biserici locale. ,ti,titt.r
OB-100 V-VI(Trul.) 150

A-,,. CANONUL 98: (SE OPRE$TE CASATORIA CU LOGODNICA

ALTUIA) ,;{l$ .1 :
pe femeia logoditi cu altul'
'irdind Cel ce ia spre insofire de cdsdtorie
*.
inci logodnicul, sX fie pus sub invinuire de adulter'
(Can. 77 Ancira; 22,69 Vasile cel hlare)
Logodna era socotitd gi asirr-rilat[ in rnulte privinle cu cdsltoria, cdci
se incheia prin faccrea promisiunii reciproce de clsirtorie a cel.or ce se
logodeau, promisiune care echivuleazi cle fapt, cu cousim{imintul necesar
ar:elea pentru cei care stricd o cisittorie.
Biserica a cosiderat intotdeaua gi actul logodnei ca avind o impor-
tanti asemlndtoare cu acela al cAsirtoriei si de aceea a supus Ei logodna
aproape aceluiaqi regim ca Ei cdsatoria. Se inlelege deci cd in cazul acesta.
pedepsele previizute pentru cei care stricd loglodna eratt asemdnltoare cu
acelea pentru cei care stricd o cdsdtorie.
Pina astdzi Biserica trateazd logodna cu aeeea'siseycritate, ;i asimi-
llnd logodna cu cdsAtoria, nu permite hirotonia acelor candidali la inirarea
ln cler care au fost logodili bisericegte 9i apoi au stricat logodna, consi-
derindu-i ca $i cind ar fi divorfafi si neingdduindu-le sd se cdsdtoreascd
cu o altd persoani, dacd vor si devinii elerici, pentru cd aceastA cdsdtorie
se socote$te ca a doua.
tt',
CANONUL 99: (PRINOASE OPiTITE)
- Am aflat cX in fara armenilor se intimpld gi aceea inc[, cf, unii
frigind in interiorul sfiptelor altare pirfi din cirnuri, (apoi), le fac
prinoase impirlinrlu-le preofilor bucifi din ele, in chip iudaic (dttpa
obiceiul iudaic). Drept aceea, pdzind neil.rtinar,ea Biericii, orinduim si
npi fie ingiduit vreunuia dintre llreo(i, si ia pirfi anumite din cir-
nuri de la eei ce le aduc, ci ace;tia sd se ildestuleze cu cele care ar
binevoi aclucitorul, ficindu-se acest fel de aducere in afara bisericii
Iar dacS cineva nu ar face acest lucru asa, si se afuriseascd.

(Can.3 Ap.; 32,33, 56 Trul.; 37 Cartag.) 'ln

Ca $i prin alte canoane ale acestui sinod, se relevd unele practici

armeano-iudaice, dispunindu-se iniitturarea lor din Biserici. In caz concret,
este vorba de ofrandele dc carne pc caro canortl le interzice in interiontl
bisericii, in oricc formi s-ar pritcticit <'lc. ..,

CANONUL 100: (Si OStirrnE$TE PICTURA IMORALA) "(

''i"
.Ochii tii sI priveasci cele drepte", pi ,,cu toatl paz'a tinerefii
inima ta'( porunce;te Inlelepciunea (Provcrbc 4, 23, 25), cdci sirnfirile
trupului lesne strecoari in suflet cele ale lor. Poruncim apadar ca cle
'acum inainte, in nici un chip si nu se mai zugrdveasci, fie pe table
(tablouri), fie altcurnva infifi;ate, chipuri care amdgescvederea ;i care
 160 r :10I. 102 V - VIr (Trttl.)

strici mintea gi' imping spre afilirile pldcerilor rupinoase. Iar claci
cineva s-ar apuca (s-ar incumeta) si faci act'st lucru, si se afuliseascd.
' Deqi se ocupd numai cu pictura, condnurnind folosirea ei pentru
propagareairrroralitatii, in rnod logic si liresc, se poate consiclerd,c'd prin
analogie, hotirirea canonuiui prezent cuprinde condamnareain principiu
a folosirii oricdrei arte.in scopuri irnoralc.

.,; pENTRUpnIMIntr,\ cuMINECA:.

cANoNIJil 101:(RlNDUr.{r,A
TURU)
^.'.,--Dumnezeiescul Aposto{ eu glas inalt numc;te pe ontul cel zidit
clupi chipul lui Durnnezeu, tlup ;i loca; al lui Hrist<ls. Asadar, cel cp
a dobindit vrednicia cereasci prin pbtirnirea rnintuitoare, af lindu-se
pus rnai presus decit toatd zidirea sirnifitoare, mincind ;i bind pe llris-
tos, se impreuni pentru totdeauna cu viafa vepnici, sfinfindu-i;i su-
fletul ;i trupul, prin impdrt5girea cu dumnezeiescul har. Drept aceeadaci
.ar vrea cineva si se impdrti;easci cu Preacuratul Trup in vremea adu-
nirii (liturghiei), ;i sZr se facd prin irnpir,tigire (participarc) una cu
acela, fdcindu-si miinile irr forura crucii, a;a si se apropie ;i sI pri-
.meascl impirtS;irea harului. Cdci pe cei ce in loc de mini, pregdtesc
oarecare vase (receptacole)din aul sau din altd materie, pentr.u pri-
nrirea dunrnezeiescului dar, ;i prin acensta se socotescvrednici prea-
culatei pricestanii (de preacurata imparta;anie),, cu nici un gind ntr-i
intirim (aprobdm) ca pe unii care cinstesc nrai mult ruateria cea ne-
insuflefiti ;i supusi miinii omului, decit chipul lrri Drrmnezdu, Ier
daci s-ar prinds cineva, dind preacur.ata curninecdturi celor ce aduc
ni;te vase (receptacole) ca acestea, si-! se afrrriseasci L;i el gi cel .ce le I
-
'aducepe
aeestea.
Canonul interzice folosirea unor rcceptacelesru vase pentru prin:ilcir
slintei cuminecdturi, condamnind trufia celor care voiau ca s;i in ace.st
cltip sa-,siarate prin'vase sculnpe gi prin lucru deosebit,,superioritatea
lor falti de cei simpli Ei in genere falf cle siraci.
Folosirea receptacolelor, existenta in veacul vrl, aratd cd , exista
practica de a se impirrtdqi mircnii a$a culn se impiirtd;esc astdzi clericii,
ceea ce inseantnA,cei actuala rinduialir lrentru impdrtiisirea mirenilor s-a
,introdus mai tirziu.

CANONUL 102: (MAIIISTII.IA DUIIOVNICULUi)

Se cade ca cei ce au primit de la Dumnezeu puterea rle a lcga
,g! de a dezlega' si cercetezefelul (calitatea) picatrrlui ;i aplicarea sple
intoarcere a celtti ce a picituit,;i astfel si aduci bolii lintlecare4 po-
trivitd, ca nu cumva folosindu-le pe ami'doui f6r6 mdsur.6 si grepeas-
'ci.,in' privinfa izbivirii celui incircat (suferinci). cdci nu
dste sinrpli
boala pdcatului, ci feluritd si in multei chipuri, pi ndscrtoare cle multer
 161
I vlr

.vlistare ale ,stricSciunii, difl care r'6ul se r:evarsS di*r plin 9i merge
inainte: pind s-ar opri prin pttterea vindecdtortrlui (a doctorului). Drept
aceea, c"l "* aratii ;tilnf5 cloctoriceascir (meclicala) ip privip{a suflg-
tului, mai iutii trcbuic sa celceteze starca (clispozilin)ceirti ce a picd-
,tUit;..Ei daci inclini spre sindtate sau'climlroti'iv6,- cireami la sine
insdqi'boala prin nlravui'ile sale; .si vegheze cum se ingrije;te in vre-
rnea'.aceasta,lintrc timp) cle intoarcereii (rcstabilrea) sa, pi daci nu se
irnpotrive;le, mesterului (doctorului), ;i v4tdma{ea sulletului,opre;tc
,din pr:iCinA folosirii doctoriilor puse ,asupra ei, ;ii astfel sI se mdsoare
,rlrilostivirea tlupd v rednicie.
circi tot cuvintul (toata grija) lui DumneaQu.;i ale celui cdruia i
incrcdinlat cii'ruuir:ca de . p$stor (pas{orala), este sd adtrci inapoi
s-a 'intoi.rrcA)
(sa oaia cea rdticitd ;i si vindece pe cca lnulcatit de 'arpe,'
ii fA*l 'ici s.r o impingd .spre .pr:ipastia deznidljduirii ;i nici a sl^6bi
-dispicfuirea
iti,ii rpt. molcgirea ,si spre viefii,' ci in orice (fcl de) chip
si stea-irgpotrir;a sulerinfci (patimei), lic prin doctoriile cele rnai aspre
(uqoare)
;i'inaj iu!i-, fie fi'i' cele' rnal rnoi (stiportabile) ;i mai blilde
.ii sa s" nevoiasci (iupte) spre inchiderea (cicatrizarea) rinii, cercetind
-ioadele pociinfei qi ingriiiqd ct1 infelepciune. p9 gmul. cel chemat spre
iiiatucirea cca'cle'su:;.-Aiadar- treb'ie ca 'ei sd lc gti'r pe anr.indoud'
fi /pe cele AIe asprirnii gi pe -celeale .obiceiului (certite- de obicei)-,dar
ii-,'urnrlrii chipul-ccl' m6i inditinat, la cei cars nu primesc asprimea,
Vasilgr., !i
"ppc",uotne ipva{d pe noi Sfintul , 1.
':'. .'(Can. 1'2sin. I ec.; 2,5,7 enctrd\t'Enciclq'lui' Atanasie cel !,fare
citlt'e'RuJh't; 2; 3; 74',7 5, 84: 85 V ast.Iec: L4.; 4, 5, 7, 8, Grig' tv"i's'/.
Cuprinsul canonului este cie cea mai tlare intltoltar-r[ii pentru ind-rti;
rl')arr)adulrovnicilor, citrc sint povdfui{i sa procedeze cu infelepciune fafd
de piicito;i gi cu o niiiestrie, asemitnitto:rreaceleia pe care o foLosescme-
,dicii in tratarea bolnavilor.
''.. priu."u
de a lcga gi dezicga, angajerazilrt ceermai grga rdspunder-e
pe. clrmqitorii sutlr-Itelor crt'rlincio;iloi', folosinclu-lc, in clzul cirmuirii
.irccstora, de lucruri mult mai delicate si mai inportante in acelaqi timp'
tlccit sint celc ce ceclsub inr;rijirea rncdicilor' :
Pentru a releva iprpoitinqa pe care o are milicstria duhovnicilor,
credincioslii siqt ega plecum
i;utertr spune cu dreptate cr't pretgtindeni,
:j.nb.;i,duhovnicii, Ior. r l

CANOANELE SINODUI.UI VII ECUMENIC DE LA NICEEA'(787)

' : ! '

. (SE iNT \TTESCCANOANIIT.JI PRIMITE DE INTREA-

. . C,INONUL 1:
GA BISEhICA PINA ,\CUM)
celor care au dobindit vrednieia (demnitatea) preofeasctr, rlntiu-
ielile canonice le sint midurii 9i indreptiri, pe care primindu-le c1
bueurie, cintim ,impreund -cu dumnezeiscul vestitor David' cdtre !om-
.nul Drimrlezeu- zicind: ..,,[ntru calea mdrturiilor tale m-am desfdtat
 762
rvu
c3
.intr_u toatS bolafia(( (ps.- 118, 14) 9i: ,,Ai poruncit
'"t1;; ca mSrturiile tale
si fie clreptate in veac; infelepgegte-rni.9i.r,iu
in.r 11a, 1BB_114).
$i daci glas'l p'oo'ocesc (profetic)- tru po",rrr""gte noui si pizim
in veac nrirturiile lui^Durnnezeu^gi sa riiefuirn i"i;;;|",
este in'ederat
(evident), cI ele r'irnin neclitinate si ne.strimutate,
clci si "ir;a;;i
cle Du'rnezeu ll{oise zice astfel.' ,,Acestora nu este a li se adiuga
(;.;i;:
;i nici nu este si se scoatd (ceva) dintr-insere (5 Moise -rt"iia:
ti, sz1.,gi a,,.rrrre- I
zeiescul apostol Petru, prosldvindu-se intru'"t" *
,,Spiu "i"e.-,;i
ingerii doresc si priveascd,, (I petrr: 7, 1Z), pa'eliice:',i* ,,Chiar dacd
noi, sau inger din cer de ar biner,lesti'voui, .si
'i"-J;;
----- - "*u ce lr_om
binevestit noi voui, si fie anaterna,,(Gal. 1, B).
Agadar, acestea^astfel fiind, ;i fiindu-ne noui mirtnrie,
bucurin_
9"-rg de ete ca ,si cind cineva ar'sis^i "o*o"i ;;li";;" ';i bucurie (ne
insu;im), primip in inimile noastrs sfintele canoane, intirim intrea_
ga ;i nestrdmutata_o_rinduire a lor, a celor
""-.i"i"i", te a" citre sfin_
tele.trimbife ale Duhului, ale preasltrvifilor apostoli, alg
te sinoade ecumenice, gi are telor ce 's-au intrunit- celor pase sfin_
io"ar pentru ape-
zarea unor asftel, cle rinduieri, ;i are sfinfiror 'o;tri
paringi. ca"i *i
tofi sint lurninati de cdtre unul gi acela;i Duh,
au- orinduit cele de
folos. $i-pe acei pe care "i ii-r"i"n anatemei, ;i noi ii drm anaterner;
gi pe cei care ii
lupu-n^caterisirii, 9i noi ii caterisim; ii O" cei care ii
:upun afurisirii, gi 'oi ii afu.isim, iar pe cei pe "u"u- ii auu certdril
(epitimiei) ;i noi agijderea ii_ supunem. cici dumnezeisscul
Pavel care s-a urcat in ar treirea cer pi a auzit ";;,i";;iu apostol
cele negrdite,
st{sn ld'rurit: ,,r'i.d^ iubire de argini si fie p".turru
'oastri, indss-
ttrlindu-vi cu cele de fafi (pe care le"ave!i),,.
lnvr'. fS, by.-
r.r,. (Can.1sin. IV ec.;2 Trul.; l Cartg,;10 sin.I_II.)
Prin canonur 2.al.sin. Truran, se statornicegteo colecfie
a canoane-
lor emise pind atunci si acceptate ca formind cociul oficial
de canoane al
Bisericii' canonul prezent face in cuvinte
.mai scurte, acelasi lucru, con-
fi',ind canoanelecmisc pini tn.'."-ol,lui_(zBZ), ac "ii." sfinfii
de. cdtre primere qase sinoaclc ecumenice, de cai.u ^sinoadele apostoli,
locale gi de
cdtre sfinlii parinli.
Trebuie re'rarcat in mod deosebit faptul, ci in ce priveEte
sau prterea canoaneror, se aratd prin canonul prezcnt valoareo
ii clc sint emise
de crtre oameni luminali, de cdtre unul gi u"uiu. sfint buh, numindir-i
1:etofi cei care au agezatcanoanere,,.trimbi{e ale tiuhuluiifint,,.
se interzice apoi ca la canoanere existente sa se mai adauge
ceva.
sau sd sc scoati ceva dintr-insele, vrind sd li se arate
in feluf acesta
valoarea lor ve;nicd. La acesteaobservdm, cd in.sugi.i"oJ"r
vII ecunenic
a adiugat canoane noi la cele vechi, fapt care n., iu-u scazut
'aloarea celor anterioare, dar nu a preju'diciat ni"i"uroo".il desigur nici
""rn" din urmi.
Astfel- fiind, inlelesul canonului trebuie ldmurit l" ,pi"it"r,
iar nu in
litera iui. $i dacd, nu trebuie sd se creadi cd toate.onoi.t.iu
sint hotiriri
luate de cdtre sinoade in aceragi chip inefauit,--;;il;;irt"n!a
sfintului
Duh, in care s-au adus hotdririle dbgmatice ale acestora.-
este pentru e6
2 !.II

intre canoane deosebim doud categorii, 9i anume.: unele de cuprins dog-

matic Ai altele de cuprins juridic - disciplinar. Atit unele cit gi celelalte
s-au dat de sinoade. carei ftlra indoiala au avut asistenla Sfintului Duh,
dar canoanele de cuprins dogmatic, se intemeiazd pe revcla{ie, iar cele de
cuprins juridic disciplinar, sint simple misuri legale, care nu au caracterul
neirecdtor al adevdrurilor revelate. Cauoaneie de cuprins dogmatic nu se
pot schimba, nu datorita faptului ca ele au fost acloptate in forml dc
canoilne, ci clatoritd cttprinsului lor, pe cind cele care nu au _cuprins
dogmatic, pot sa fie schirnbate de cdtre puterea legislativa a Bisericii
Ecumenice, dupd cum aceeaqi putere poate sd mai adauge altelc noi
intruclt este evident, pentru oricine, cd puterea legiuitoare a Bisericii
nu a incetat dupd epoca sinoadelor ecumenice' qi cd Biserica o de{ine ltr
intregimea ei gi azi, precum o detinea gi ln epoca sinoadelor ecumenice'
Prin urmare, deosebim in mod precis calloanc care nu sc pot
schitnba qi canoane snprlse schimbirii. Este evident insl cA schirnbarea
canoanelor, ca Ei inmullirea lor, nu se poate face decit de organele care
ciefin clepiin puterea lcgiuitr:re a Bisericii, 9i adic[, de cdtre sinodrtl
ectrmenic.

CANONUL 2: (EPISCOPUL TREiIUIE SA I'IR CARTUII:\Ii $I

si' RivNIToR) , ,. ,, ,t. ,ri,
De vreme ce, cintiud ne incretlinfdm lui Dumnozeu: ,,lntru drep-
t[file Tale voi cugeta, nu voi uita cuvintele Tale" (Ps. 118, 6), este
mfntuitor ca tofi cre;tinii s[ pizeasci acest lucru, dar cu deosebire ct'i
imbricali cu vrednicia preofeascb.
Drept acgea, orinduim, ci tot cel ce vrea s5 fie inaintat irr treapta
episcopiei, s5 gtie (cunoasca),desivir;it Psaltirea, pcntlu ca astfel, din
aceasta, si se indemne a invifa 9i intreg clerul siu. Si so ispiteasci
insi cu dinadinsul de citre mitropolit, dacii are osirdie si citeasci cu
pitrundere, iar nu in trccere (superficial), atit sfintele canoane cit ;i
ifittta Evanghelie, cit gi caltea dumnezeiescului apostol, ;i toati dum-
nezciasca scriptur6, gi s5 se poarte dupi poruncile dumnezeielti, ;i s6
invefe poporul siu. C[ci fiinfa ierarhiei noastre sint cuvintele celc pre-
aanisite de Dumnezeu, adic[ adevirata cunoa;tere a dttmnezcic;tilor
Scripturi, precum a rostit marele Dionisie Aeropagitul (In sc'r'icrca sa
,,Despre lerarhia Bisericeascd'j).Iar dacd s-ar ildoi, ;i 1-ar plimi bu-
curos, s[ faci qi si inve{e astfel, si nu se hirotoneasci. CIci Dumnezeu
a zis ip chip de prooloc (profetic): ,,Tu ai lepddat cunoa;terea ;i Eu te
voi lepdda pe Tine cd nu-mi sluje;ti mie ca preot" (Osea 4, 6). .i;n
:ttt (Can 58,80 ap.j 2 sin.l ec.;19 Trul.;12 Laod.;.tQ Sard";1-8Cntg.)

Canonul arati ci episcopul trebuie sii fie neap[rat un om invdfat'

cunoscind nu in mod superfieial, ci temeinic, atit Sfinta Scripturd,'cit 9i
sfintele canoane. De asemenea sb cunoascd trinr: Psaltirea, pentru il sc'
 164
3. '4 VIt

vedea,cd cel ce urmeazd,a deveni,episcop indeplineEte sau nu

acestc
condiluni. canonul aratd cd trebuie sa fie ri,p,ls uhei examindri aproiun_
date partca (cte cdtre) mitropolitului comp.etent, qi numai clac{ va
_din
dovedi riy1d, gi cunogtin{e suficient, ,si daaa va intruni gi arte insugiri,
candidatullaepiscopiepoatefihirotonit,a]tfelnu.

CANONUL 3: (NUMAI BISERICA ISI AI,EGE SI-U.IITORII SAI)

Orics alegere de presbiter, sau de diat.on, ficuti de citte .l."ga-
tori lumepti, si r'Sminir fxri tirie, dupi canonuJ ca.e zice:
,,Dacd \:rcun
episcop, folosind dregrtori.lume;ti, gi prin ace;tia s-ar face stipin pe o
biserici, si se cateriseasci ;i si se afui'iseasci (de arel!r.."ea) tofi
lui" (Can. 30 ap.). 9i 1r:,ria;ii
cici se cu'ine, ca cel ce vrea sf, lie inaintat la episcopie,sir se
{-eaS._a^ae cdtre epis_c-opi,dtrpi cum s-a orinduit (froHrit) de cdtre sfin_
lii pdri'fi cei de la Niccca in canon,l care zice: ,,b" """f"u ca "pi.r"op.rt
si se a;eze mai cu seamd de citre toli (episcopii)cei di' eparhie ('ritrep'.6-
lie); iar daci ar fi greu vreun rucru ca acesta, fie pentru vreo nevoie
strimtordtoare- (presantd), fie pentru lungimea d"trm.rlui, adunindu_se in
orrce chrp trei la un loc impreund alegitori fdcindu-se
sesc (absenti) gi incuviinfind (consimlind)' prin scrisori, ;i cei care lip-
atunci sl se
facd hirotonia. rar intirirea celor ficute si se clea in fiecare eparhie
(mitropolic), mitropolitului.
(Can, 4 sin. I ec.; S!^ap; 4,siir. I ,.lntioh.; t?, 1.3
I"ctod.;6 Sard.;1 C-poL; ,Can':
75,,49,S0 iartg.l ,ec,.;,'1g,.'23
; .i.)
Reproducind cuprinsul canoanelor 30 apostolic, si 4.al sin.I ecumenic,
canonul de fa{d confirmd dispozifiile acelora, interzicind,arnestecul c1reg1-
torilor lumegti in alogerile c1e-cpiscopi, gi statornicincl ca alegerea
uiui
episcop sd se facd de cdtre cel pufin trei ,episcopi, in frunte
cu un mi-
tropolit. ,:.,,' ,,
i;, .'r *:; ,
CANONUL 4: (SE OSINDE$TE IUBIR}IA DE ARGINT
$I SIMONLA)
Dunrnezeicscul apostol Pavel vestitorul adcvdrul.ri (1;ropoviidLrito_
Tul), --- agezind (rincluind) presbitelilor dirr Efes, sar nrai degrabi in-
tg'esgl.ui cin
_(corp) preofesc (rinduiala) asernenea u'ui caron, a errit
deschis astfel: ,,Argintul sau aur.ul sau haina 'imihui ;;-;;i-dftt;;
toate vi le-am aritat voui, cxci astfel ott""iiia,i-r,i ;; cade s.I
i.enili
in ajutorul celor necreclineiogi,socotind voi c6 este nrai,fer.icit a d$
decit a lua(( (l-. Ap. 20,33-30).
_ Drept aceea,;i.invifindu-ne- dg la acela, ori 'duim.c. t,piscop'I,
ndscoci'd pentru ci;tig. ruginos (nasbociri,pretexte) in
1i'icini ir" pi*-
!e, sd nu plSnuiascS nicidecum a cere aur; sau argint, sau altceva de
la episcop, sau clericii, sau monahii cei car.e se aflX ,.ib
"l (ii sint su-
pusi). cxci zice ap^ostolur: ,,Nedrepfii riu vor rnopteni
imparrgia tui
Dumnezeu(((I cor.-6, g) ;i: ,,Nu sint'cratori copiii si'agoniseasci pirin-
filor, ci pirinfii copiilor,:(II Cor. 2, 14). i. .,ji.:r ,,tr,:.
5Vil 165

lrl, Daci, aqadar, pcltru, stoarcereaaurului sau a'vreunui alt soi, sau
pentru vreo patimd ,B sd' s-ar gdsi cirleva (d4tre episcopi) oprir-rd de
ia slujbi (Iiturghie) ;i afurisind pe vreunul dintre clericii supuli lui,
sau inchizincl vreo cinstiti (sfintir) biseric5, spre a lltl se sf,r'ir;i in ca
slujbele lui Dumnezetr, 9i trecind (intir-rzind) nebunia lui asupra (lucru-
lui); celui nesimfitor.ycu, atlevdrat fdri sirnfire fiind (ace1a)se va su-
pune;i aceleapipdtimiri,';i se va Fi intoarce riutatea lui asupra capu-
iui s6u (Ps. 7, 17), ca un' cilcdtor al pcruncii lui Duurnezeu 5i al rin-
cluielilor apostoliie,,,Cdci:,,;,i,,Petru,cdpetenia (corifeul) diltii al apos-
tolilor porunce5te: ,,Pdstorifi turma lui Durnnezeu cea intru a voastri
(grije). r-cghind asupra ti, qi nu cu silnicie ci cu tragerc de ininr5,
clup5 Dutnnezeu; nu cu cdutare de ci;tig ru;inos, ci cu rivpi, nu ca $i
cind a{i fi stlpini ai ob;tilor (pirstorili}or), ci pildi facindu-vi tur-
lnei,. si cind se va ardta 1\ritipdstorul, prirnifi cunulla cea neve-stejitd
a rndririi(' (I Petru 5,2-_4).
(Can. 29 Ap; 2 sin.',lV, ec.; 22, 23 Tru'\.; 5, 75, 19 sin. VII ec';
12 lttocl.;'Z Sarcl.; 9 Vos,.ic.M.; Enciclica lui, Ghenadie.; Enciclica lui
T'arasie.)
Cuprinsul cbnonului,preZent este o pledoar.ie,impotriva arghirofiiiei
qi impotriva celei mai urite manifestdri a ei, sirronia.
: , , |n textul ,canonulu'ise enutneri Si se condamni, citcv:t diutrc c:e:lc
rnai frecvente forme de rnanifestare a arqhirofiliei ierarhilor din vremea
rospbctivd, $i prin anaiogie; se inlelege, cd este condatnnatd orice mdsurd
prin care , vreun ierarh sau vrib altd fali bisericeasc5;ar cduta si-istoarcl
venituri sub orice pretcxt de la subalterni.
, Este vorba firgte numai de ciEtig rtt;inos, neadmis in chip lcgal,
cis,tig ce nrt i se cuvine,' si ;care, daca totuqi Sc stoarce, constituie 1n
pdcat grav, cdci prin eI ,,Se ia piinea fiilor((, 9i pdrinlii apar astfel in
chip de straini asupritori.

CANONUL 5: (SE OSINDE$TE SIMONIA)

Picat de moarte se considerd, cind oarecari pdcituind, rimin
neindreptafi. Dar -si mai riu decit aceasta, este dacl se ridicd cu cer-
bicie (incdp5linare) irnpotriva dreptei credinfe Pi a adevdrului, pre{uind
mai mult pe Mamona, decit supunerea fafd de f)umnezeu, 9i se impo-
triyesc rinduielilor lui canonice. In ace$tia nu este Domnul Dumnezeu,
de nu cunlva smerindu-se i;i vor veni in fire (se vor trezi) din gre;eala
lor; cdci trebuie ca aceptia cu tot dinadinsul sb se apropie de Dumne-
zeu pi cu inirnd zdrobit[ sd c-eardlisarea 9i iertarea acestui plcat gi sd
nu se mindreascd cu danie nelegiuiti. CIci ,,Domnul e aproap,e de cei
zdrobifi cu inima (Ps..33,19).
Drept aceea,'cei ce se fdlesc cd au fost rirrdui{i in Biserici, prin
dare de aur (prin diruirea aurului), gi, punindu-pi nddejdea in acest
obicei riu, care instr5ineazi de la Dumnezeu, 9i de la toatd preofia' ;i
care, clin aceastd pricin6, cu fafa neru;inatd qi in gura urare (cu gura
neacoperitA); prin cuvinte ocdritoare batjocoresc pe cei ce au fost ale;i de
 6 VII

citre Duhul'sfint, pentru bunEtatea (virtutea) viefii Ior

;i care au fost
rinduifi (in-Biserici), fdrx dare do aur (atunci), mai iniii cei ce
fac
aceasta, sh ia t'eapta cea tlin u'ni cinului lor,'ce.to.e
(a starii propriiy. iar
_a
dacb ar stdrui (persevera), s[ fie inrl,reptafi p.ir, (epitimie).
Iar dacd cineva s-ar vldi cindva fdciird aceasta intru hirotonic
(crr prilejul hirotoniei) si se u'neze dupr ca'onur apostolic,
-dobindi care zice:
.Daci. vreun episc<rp,sarr presbiter, sau tliacon ar prin bani
(demnitatea) aceastl vrednicie, sX se cateriseascd
;i acela, ;i cel "" i_"
rrirotonit gi sd se taie cu t-otul gi din. eornuniune iruii"a,
impdrtdqire),
ca Simon Magul de cdtre nrine petm(r (Can. Zg ap.l it
- - ,ariiderea ;i dupi al doilea canon ar cuvfopilor rro;tri piri'fi de
Ia Calcedon, care zice: ,,DacX vreun episcop, ar "ivirgi hirotonie
bani ;i ar cobori intre lucrurile de .'inr"""- harut carl nu se #"t*
vi'cle, ;i
ar hirotoni pentru ba_ni episcop, ori horepisc'p, ori- jresbiter,
ori tria-
con,-ori pe altcineva dintre aceia ce se nuinird'in cler, sau pentru
bani
rindui), econom sau, ecdic (apdrtitor, avocat) bise_
3,1,:1"tlll ligslitui,
rlcesc' sau paranl'nar' sau_pe orieine din canon (di' caiatogut
gilor bisericesti), pentru ciglig ru;inos stu;ba-
rle seama sa, cer rlovedit ci a
ficut (intreprins), acga;!a, sx.ie primejduiasci in privinla propriei
sare
trepte (spite), iar cel hirotonit si nu aine,rici-u;-1Jr.
dirr hirotonia
sau inaintarea acea-din nego!, ci si fie strrin de vrednicia sau de sluj-
-6ani.
ba pe care a dobindit--o prin Iar daci cineva s-ar r-idi 1". apa.uay
ca mijlocitori in de apucit,oi
.astfel 1"tu"*ij- "";i"*r" si nelegiuite,
sd cadi gi acesta din treapta sa, daci ar fi cleric,_ iar ae ar fi laic sau
cdlugdr, si se afuriseascd.r.(Can. 2 sin. IV cc.).
_(C?n. J?_op; 2 ^t^in_IV ec.; 22, 25 Trul.; 4, 75, 19 sin. VII ec.;
'M.;
U Laod.; 2 sard.; 90 vas. c. Encictica'ur raraisle; Encicrica lui
Glrcnadie.)
Prin canon se..cond,amnd in pri.rul rind simonia indirectd,
practicati sub formi de daruri, ofeiita in scopul dofinairii ac..a
unor c1:rrrni-
td{i bis_ericegti,sau a oricdrui ser'iciu clerical. Apoi simonia propriu-zisi
se condamnd urrnindu-se intocmai dispozifiil" """bonuilr-lg 'qi
' ip. 2 sin.
IV cc., ale cdror texte se 5i reproduc.
h
:, CANONUL 6: (SINODUL MITROPOLIEI SA SE ADUNE
ODATA
" PB AN)
De vreme ce este.(existd) un canon care zice:
,,De doui ori pe an,
in fiecare eparhie (mitiopoiie) trebuie si se facl cercctirile
cano'ice
de crtre adunarea episcopiror" (can. 3z ap.),- d;, ;il;ricina
oboserii
celor ce se intrunesc ;i a lipsei lucrului trebuito" p"'i- cdl5torie, cu'i-
s5iir pirinfi ai sinodului
c'rp tr pe'tru . -aI paselea(ecumenic) a orinduit ca in orice
orice-cuvint (1;ricina) s5 se lind odatS pe an (sinoclul),
-
;i cele gre;ite sd se indrepteze (Can. g frut.j .;b
A;adar, pe acest canon il innoim noi, si dae5, s-ar
afra vreu' dr&r
gdtor oprind acest lucru sd se afuriseasc5. Iar dacd
vreunul clintre nri-
tropolifi nu ar avea griji (rr neglija) sE se faci rucrul acesta,
firi (a fi)
 167.
7. 8 vrl

nevole ;i silS gi fSri vreo binecuvintatd pricin6, s6 fie supus cercetSrilor

eanqnicer
----l;;"
cind se finc sinodul pentru treburi canouice ;i cvanghelice' sr:
pizirea
cuvine ca episcopii intrunifi sd fie cu osirdie li cu griid intru
de viafl fdcdtoa-relor poryn9: ale.lui Dumnezeu' Cici
durrrrr""uiurtilor ii
intiu pariiea acestora multi rdsplati este"' 1Ps' 1B' 11), pentru cd ;i
este tnustrarea
-f6clie este porunca, iar legea este lunlin5, $i calea viefii
(Prov. O, ie;, qi ,,Porunca Domnului este strilucitoare'
li i'drumarea,, (gii nr-raibe
iuminind ochii" it t. L8, B). Dau rnitropolitul si nu fie volrtic
;;i;t; cere din'cele ce aduce episcopul cu sine, fie dobitoc, fie altceva
(alt s.oi). Cici de s-ar dor,edi ficincl lucrul acesta, si se dea inapoi
inrpiitrit. .
$..t.
(Can. 37 ap.; 5 sin' I ec'; 9 sin' IV ec'; 8 TruI'; 20 Att'tioh; !t't Cattgl')
se dispune, - in conformitate cu alte canoane si indeosebi cu cano-
nul 3i aposiolic'qi B trulan-ca cel pulin odatd pe an sir sc intruneascd
sinodul fieedrei mitroPolii.
Din text se con;tat1, cd 9i in tirnpul sinodului qapte ecumenlc' clr-
cu rn^scriplia teritorialir nritropolitarl5, se nttmerstetot eparhie.

CANONUL 7: (BISERICILIT SE TIRNOSESC NUM,\I CU SFINITE

MOA$TE)
Dumneizeiescul apOstol Pavel zice: ,'Pdcatele unor oanrcni sint vb-
dite iar alc altora urmeazi dup[ acelea" (I Tim. 5, 24). A;adar, picatc-
lor mai inainte sSvir;ite, le urmeazi ;i alte p[cate. Astfel, rdtdcirii
alte nelegiu-
iereriei; nelegiuite a clevetirilor de cre;tini, i-au urtnat _;i
iri. CEci pr""u- au luat (scos)din bisericd chipul cinstitelor icoane (sfin-
ielor icoane), au pirdsit';i alte oarecare obiceirtri, carc trebuiesc sd fie
innoite ,si firiute iritocprai dupd a;ezinritul (tegea)scris ;i nescris.
Agadar, cite cinstite biserici s-au tirnosit fdrl cinstitele moagte
ale mucenicilor (martirilor), orinduim ca in ele si se facd aFezareamoal-
telor, cu rugeciunea obi$nuitd. Iar cel ce va fi tirnosind biseric[ fdrd
sfintete ntoalte, ca unul care a cilcat predaniile bisericegti sd se cate-
riseascS.
'l'rul.;
(Can.31. up.; 4 sin.IV ec.; 37 5 Antioh.; 83 Cartg')
Canonul restabile"lte vechea rinduiald a folosirii sfintelor moaEte-la
sfitrtirea bisericilor, dispunincl ca in bisericile dip care icoanele au fost
azvtitite sau care au fosi sfi'tite fdrd sfintele moaqte, in timpul iconoclas-
mului, ig tiu sfinlite din nou, punindu-se intr-insele 9i sfinte moa;te.

CANONUL 8: (NUMAI CEL SINCER CONVERTIT SE PRIME$TE

IN BTSERICA)
De vreme ce, oarecareriticifi din legea (retigia) evreilor, cre-
deau ci pot sX ia in ris pe llristos'Dunrnezeul nostru, preficindu-se ci
 168
I VII

se tncre;tineazx, dar' lepidindu-r; pe

II (rre,gindu;L)i"in.
'fic-incl, ascuns pi {ininrl
simbrta in tain5, ;i alte lucruri iirdaice -'orinclui-
'""ge"i ";- ;;;iai;
ti .lo -se prirneasci nici la- impirtdsire, ni,.,i iu i,re, inigi i*n fiir"_
ric5, ci'si fie pe e'rei, dupd legea (religia) roi', ;i:'ici,;re,c'piii krr
sd nu-i boteze, nicilat3
si cumpere sau sidobindrisci rob,isctav;.
rar dacr vreunul d,intre ei se intoarce (r:onve*e;tc)' din crcdirrfii
cinstiti (sincerr), Fi, biruind datirrele si treburiio lor, o: r,a nrrrturisi-
din
toati inima' st)re a-i-incredinfa (convingd
$i a-i inrJrepta pi,,pe,arfii,
acesta sd se primeascx ;i sr se boteze, si copiii kii sd tie, intei:itri.,irrla
se lepdda {ab!ine) de nre;te5ugrrrile evreie5ti; iar claci nrr ar filastfcl,
sE nu se primeasc5ei in nici urr chip.
(Can. g4 Trut.; 1 Antioh.; Zg, 37, 3g La,,tl
1,64, ?0,21 ap; 77, )
Canontrl dispune in c,,fel sd fie primiti ln Biselicri eweii eare sc
converstescla credinfa cregtind|insistincl asiupra 'ecesitdfii,de
a.se ve=
rifica sinceritateaconvertirii.
Aceast:i nri'tstiri are insd clrracter de principiu. care trebuie observat
in toate caztrrile de convertire a oriciiror necrestini Ia creclin{ti c:r.gstinir.
Ea nu trebuie privitd ca o mdsura special acloptatd in-u'nrrt privinta evreilor,
ci nrrmai ca o ;rplieare a unui principiu gcneral, Ia crin cazurile
posibile.
Ci ea nu renrezinti o nrisuri discriminatorie fati de errrcl,'rezultd
9i din faptut cd, spre deosebirc a" "niii"li"'i"ei'r";p;riale clin vr.*(,A
aceea' canonul prezent nu cuprinde nimic potrivnieevreilor ci,a;r:a*tindu-le
consideralia cuvenitd un_or oalxeni, -<ublirqiaza,,doar:,necesitatea unor elq:
menta:'e rTrisuri de prudentfi, ?n ceea.cerprivolte ;accelttarea,prinfiii,in
'
Bisericd a celor convertiti dintre, ei. ,; ,;-;., .'t
j:-
CANOISUL 9: (DEF'AIMAREA ICOA},TELOR SE I'OSINDE$TE}
Toate jucdriile copildre;ti i,i grunrele neburrcsti,sclielilc,.,,ii.,.i-'
Iroes€, 5i cele cat'e s-au fiedt (alcitirit) inrpotrir-a cinstltctorl i.outio.
trebuie s[ se predea episcopului cr-rnstantinopor*lui,srr'e o fi rrrr.c.l-f
o parte (scoa*se din cirt'ulafie) irlrprrruni cu cclcla.!tecir,li 'c,l.eti."..foi
daci s-ar afla cineva ascunzindu-Ie pe acestca,;; ;; ii ;;;
presbiter, ori diacon, -sEse cateriseascd,iar de al fi laic ori;i;;;;r,,
ixtuger, sx
se afuriseasc*,
(Can.60 ap.; 63 Trul.; Sg Laod.) t., ,-,*.,-,i ,i.i , f r,. ..
. -. 9"rpnul dispune scoaterea din eirculafie .ca eretice, a scriefilbf,
alcdtuite lmpotriva icoanelor. .. .. a
Din canon se vede cd spre a r::rtjocori sfintelc icoanc mli foloseim
pe lingi scrieri gi alte rr-rijloace,cum iint unele inchipuiri sau
figuri, pe
care canonul le nume$te jucdrii sau ehiorrri copildreqti, apoi
unetE gtd;
n-ebuneqti,care erau niste versnri sau cintece'uai3ocoridare. se
interzic
qi se,dispunc ee textele qi chipu.ile respectiun.a ifJ"pir*
:l 1"-$",? ""
9l scrlerlle eontra icoanelo?;la Patriarhia din Constantinopol,
-, I' seotinclrr*se
astfel din circfrlatie. ,Jri r t r ' r . r, ; : , , , r ( l . r , j . l i i r r x l d r 1 t i l ,
 .|69
1{r..1,1,VtI

.:: :.CANONUL 10: (CIIHRUL SA TIE PRAVILELE $I LA MUTARI] $I

. .., LA PURTARE)
Dc vreme ce unii clintre clerici, nesocotirrd rinduiala cauottici,
pdrlsinclu-gi parohia lor aleargi la alti palohie, ;i nrai cu seami ip
aceasttrrle Dumnezeu p[ziti gi implrlteascl cetate, ,si stau (se stabilcsc)
Ia dregdtori lunre;ti, sivir;ir-rd sfintcle slujbe, (littirghii), in paraclisele
(capelele) Ior, pe ace;tia rtu este ingiiluit a-i iprimi in nici un fel de'
cas6 sau bisericir, firi (i.oia), episcopului pt'opriu ;i a episctlltultti Con-
itantinopolului. Iar daci va face cineva 9i ar stirui (in ceea ce a fdcut),
sX se caleriseascb.Cifi insn fac lucrul acesta cu ;tirea rnai inainte polne-
nililor preofi (vlSdici). nu le este ingEduit a lua asuPra lor purtdri tle
grije lumeEti si de ale vielii, ca fiind oprili dc cdtre dutrrnezeiegtile
canoane a face aceasta. far claci lcinet'a s-ar prinde avind asuprXsi o
sarcinS mai tnare decit cele zise, oli sd incetezc ori sd se cateriseasci.
Aqadar nrai bine s[ se ducl (preotul) sirre inl'dfarea copiilor gi a cas-
nicilor (sclavilor), cetindu-le lor cu sthruinfi Scripturile, cici spre aceasta
a ;i luat moptenire preofia.
.i,ts
( C a n . 7 5 , 2 0 , 5 8 , 8 1 , 8 3 a p ; 2 , 7 5 , 7 6 s i n ' .I g c T i3 , 4 , 5 , 7 , 8 , 7 0 -
2 0 , 2 3 , s i n .I V e c . : 7 7 - 2 0 , 3 7 , 5 9 , 6 4 T r u I . ; 3 , 7 3 , 7 6 , 2 7 A t t t i o h . ; 1 9
Lnocl.;7, 2, 3, 72, 75, 76 Sctrcl.;76, 34, 48, 65, 77, 80, 90, 727, 123 Cartg';
11 sin' I-IL)
Canonul interzice preotilor s4-s;ipdrAseascdparohiile qi si se anga-'
la care
jOzc'sluiitori la capclele particular'e,i-lir:"rinvolraa epi-<coptilui."de
gi
iTleacd a episcopului locului in care ar vred sii se aqeze.De asenrenea,
chiar si in ciizul cind ar avea ir-rvoirilearitate, li sc intcrzice preofilor sd
ia asupra'1or sarcit-ticonrune,nebisericeqti.
Prin capol se afirtnd competen{aexclusivir a autoritii{ilor bisericeqti
'chestiunile
ln privintt drcpturilc gi obligaliile clericilor, ca slujitori ai
Risericii.

CANONUL 11: (liCOi\iOMlI $I DITEPTUL D-U DEVOLUTIUNE iN

BiSERICA)
Fiind cu'tofii indatora{i (obligali) si pizirrr dumnezeie;tile canoane
sintenr clatori sd-l linem cu orice chip nevdtimat gi pe cel care zicc sE
fie economi in fiecare bisericS.
$i daci fiecare nitropolit aFeazdeednonr in biscrica lui bine este.
Iar de nu, episcopului (patriarhului) Constantinopolului ii este ingdduit
ca' din propria sa putere sE rilduiascd (instituie) econoln in biserica
aceluia. Apijderea ;i mitropolifilor, daci episcopii supupi lor nu voiesc'
(nu se hotflrdsc) sd ageze economi i1 bisericile lor, acela;i lucru (aceeagi
rinduiali) si se pdzeasci (observe)5i in privinfa ministililor.
. , ( C a n . 3 8 , 4 7a p . ; 2 5 , 2 6 s i n . I V e c . ; 3 5 T n t I . ; 1 2 s i t ' r ' V IeI c . ; 1 5 A r t c i r a ;
7, I Gang.; 24, 2i Atttiolt.; 26, 33 Cartq.; , t n,,I,-II 10 Teof. Aler.; 2
Ciril Alex.)
 uwl
Pri' fd'x{ul i-anonului prezent se dd qi expresie
pect al dreptului de,devolufiune ierarhicd, forr'ald, unui as_
lxistLnt cle rr,rft in ;i;;; il-
sericeascit,fiind un drept inerent oric:irei
adrninistra{iiorganizateier3r6ie.
Degi nu i se zice pe nulne, drepturui cle clevoluiiune,
aci\astaeste vorba in canonul prezent. totusii cl.spre
Este gregit insJ sa sc creadi cir
;tbi':r prin acest canon s-ar fi introdus ir, .,oiuiu--
bill.ic"asc.i nur.itul
drept' pentru cd a i se fi pe nurrle, er este cuprins in intrc,aqa
Jdr3 4s
legislatie bisericeascd, deoarece ni.e.ica
are orqanizafie ic_:rarhicd.adicii
una in care autoriti{ile conclucdtoare,sint
oiinduite ierarhic, fiecare
d.injrg autoritirfile superioare, avind dreptul
a. .rfru.'"ghere, contror
si indrumare' asupra celor de grad inferi;;. b;i.r;;il;i cre devolu{iunc
nu este altceva. dccit un fapt'iiresc
ar unei a"touiaqi^ruperioare, de a
intcrveui, in virtutea pozitiei "i
i*iai"" superioare, - 9i ca u'lrare.
a dreptului de supravoqhc,re, control
$i de irdrumare, __';";";;;llir\
drepturilor autoritdtilor inferioare, insd numai
atunci. cind acestea ntr
se conformeazi lcgilor existente, sau cind
ar lucra chiar impotriva rnr.
Acest fcl de intcrvcntie. raportat la pozitiile .u,, r"
niverurile Ia
eare se gdsesc autorititile de care se trateaz.i.osto
de,falrt o intorverr_
tie devolutivS. adie5, una prir care autoritatea
superioard coboard _-
q'ici aceasta inseamnd cuvintul devolutio -_ coborire -
la nivelui autn-
rititii inferioare. Dar nu 'umai ci atito.itatea
superioardcobnar;--r r* 'ive-
lul celei inferoare, ci ea i ,;
ii substituie nc"iu.lo, tniptini"a'tcigea in
locul oi.

cind autoritatea interioari ii dd_prilei celei

superioa." J devolueze.,,1st_
fel nu se exercite g."pt"r a";;;i;iiun".
deii-"il.t"-nu,nai un drept
asa zicind extraordinar, in sensul.
cr exercitiur lui nu are caracterul
constant sau ordinar, de fiecare zi, al cclorlaltc
clrenturi.
'r" 'r"r"rd
cit privegte c,prinsut acesiul- il;;t,-;i
", nunrai la o
anumitii activitate. sau la un anumit aspect
soilrii orice autoritate care funcfioneazd al activitdtii pe care o desfd.
i,., rnoa--i"g"i,'"i fu ansamblr:l
functiunilor autoritdfl ."rpectirr;: p";lt"
^nu cd este necesar -u'unritd
si firesc, ea in
cazul cind autoritatea inierioard
indepli.,"qtu. o
'i-pot"i"" funclie tn,
rno'd legal. sau cinr{- aceasta pro""dlrza
toc,lai celor prescrise
de 're're;sd intervind autoritai"" ;;p;;io;;i;
$;;;""1'nu"ra."
nitd funcfiunea sau-lucrarea.leeataii, uU=oi"i-n"""i"ia,'i" neindepri_
plinit-o autoritatea inferioard. .s" intut"g" care nu a im-
insd ci. interverrtia autorititii
superioare in competenfa autoritSfii
inferio""e,r rn ,i""a cre faptur cA
aeeasta trebuie sd fie motivatd cre'carenta
autoritdtii i,rfurio*ri';;'r;
se poate produce automat, ci --- conform. uzantelor'tegate
aplicdrii legil-orbisericeqti,-.- abia dupd ;i in spiritul
cel pufi'r doud sau trei avertis.
rnente' sau chemiri_ Ia ordine, potrivii
cuvinteror scripturii de ra Matei
18. 15-17, unde cjlirn:
"pu-ii'va greEi f*tlf"'ter;""fiilU, gi_t rnustri
intre-tine qi el singur..., iar'de nu"te'va
"r*ft",l1"i'"i" irrp.u.rnd cu
tine inci unul sau g9i, prin gura i doi .",, trei m".to.i sd se
*.
niceased.riee euvint.( .,si a" ",1-i- va-.ascultape stator_
ei, spune-I,Biserieii. si
de nu va asculta nici de Bisericd, .5-1i fie qie'ta
.ii, otdi. $i vames(.
 t7l
12 vtl

.i prin urm€re, intervenlia autoritl{ii bisericeEti superioare in compe'

ten[a-autoritafii biserGqti'inferioare, gstg.pqsipila 9i legal:: :1.,3.:i"ii3
qi 'u nu'litr cu
i; i;.4" lucrurile sau funcliunile autoritdlii i'fcrio-arc spccificatir in
p.i"i." la anumite func{iuni, culn ar fi de exempltt cea
de a institui economi' adici a.dmi;
canonul dc care t'ru-n".tpatn, u""n"
autoritatea inferioard
nistratori ai bunurilor bisericeqti, in cazttrile cincl obliga{iile
indeplineasid
omitc s6 faca acest lucru, sau chiar refuz:i si-qi bunu-
pentru administrarga
lag*le, care i ,"' in pii,'t cle a institui econolni
rilor biserice.sti. nu llnple-
Din cele ardtate se vede clar c5 dreptul de devolttliune adicd asupra
biscricesti,
lcazir asupra autonomiei ficcirei autoriiirli in
tiber!1!f^-1"^:;tt le exercita
cirepturilor proprii ale fieciruia Ei asuprq
,r',n,ii.tdup"rta.'nt de autoritSlile coordonate sau superloare'
qi nici "" }?9Lt-o
Dreptul a" a""oi"tiune nu trebuie nicidecum in{eles
direclionar, in virtutea cdruia- toate lutoritntile
fi exercitat ca un ;;;;; supc'rioarc' 5i
inferioare bisericcgti ar fi ia bunul pjo"- "f autoritA{ilor
bunul plac al
.nume, preotii lar bunul plac al p-top-opifoi, frotopopii.la
iar
cpiscopilor, apoi upir"opii ta uunut pinc oI arhiepiscopilor' insemna
T::iil*
strlcareit
o astfel'de rinduialii, ar
bunul plac aI pat.-i;iil;. catroauelor
oricdror rinduieti. 9i-'iiirtit.ti"ea unui tf"t* "t.!9fyl^ fotrivnic
legalita{i in genere'
ii-oricarui drcpt in genere, sau oricdrei exercitd qi asupra
Me'liondm. i; r*;, ;a aruptul de devoiufiune, se
aga cum prevcde $i canonul
minSstirilor de cdtre conclucerile eparhiale,
n-rir-rf,stirileavea.u
;;;;;;;, di" ilxtul c6ruia rezultd, c5 in vremea aceea decit o au azl'
eparhiale'
o independentl mai mare faF de conclucerile
CANoNUI-:12:(RINDUIELIPENTRU,IustRATuAREABUNU-
;i RILOR BISERICE$TI)
instriinirrd in
Dacd s-ar afla vreun episcop' sau vreun egunren' sau rrrirrdsti-
efrscopiei
mind dregitoreasca din agoniselile- 1nt*"tif"l-
"ii"i p""r|""", ia fi" fdri tirie predarea lor, dupd ca-
rii, sau dindu-le
poarte grij6 tuturor
nonul Sfinfilor Aili.r-lt,- "u,- zice: ,,Episcopul
'si 'rintluiaicd
-s6- (chiverniseasch)
bunurilor (t.r"rr.it*j-- iiserice;ti ;i j" le lu-i fie ingXduit
pe ele ca gi cind Dumnezeu i-ar sta dar- sX
"eg}t";'aatuiascd
ia rudelor proprii
Iui .s1-;i insu;eascd ceva clin ""*.1"", 'un faci parte-'ea
ii id"""u' sd le
eele ale lui Dunrnezeu; iar daci ar 's6'-
u""'tot"' cele ale Bisericii"
racilor; dar s'i nu vincld din pti"i""
(can. 38 aP.).
Iardac6arpune(pretexta)eipricind,c5.p'6nrintuladucepagubb
dea locul (te-
si o6 nu este spre nici un folos, nici in acest fel sd nu
tocatnici, ci clericilor sau plugarilor (agricultorilor).
i",riil'J""ga;""lioi pe'
Iar dicd ei ar folosi vicle;ug urit,;i dregitorul-va cump5ra
plugar (agricultor), in acest
mintul de la un cleric sau de'la un 9i
epis-
clip sa fie vinzarea fdrd t5rie, pi (bunul) sd fie intors, (restituit)
min6stirii, iar episcopul sau egumenul care a {[cut acest
;;;i"i-ril
din nri-
tr"rr, si f1e al"trgui; episc'opul din episcopie, iar egunretrul :rrri'
,rerti"u, ca unii ce riu risipesc cele ce nu au atlunat'
 1 ,12
13. 14 \'ll

( C a n . ; 3 8 , , 3 9 ,4 0 , 4 7 , Z J A p ; 2 4 , Z S s i n .I V e c . : 4 g TruI.;
7I, 73, sin
V.lI ec; 15, Anciro; 24, 25 Antioh.; 26, .lS Cartg.; Z Ciiit
AJer.; 10 Teofil.
Ale:r.)
Canonul itrterzict'in gencrc instrdinarca in orice fornrd a vrcunui
bu. bisericesc.in mocl special, se interzice ca ceva clin bunurile biseri-
ceqti sd fic trecute in orice form{ in miinile dregirtorilor lumelti, oprin-
du-se chiar gi,sd li se vindd acestora pdminturi d"eale bisericii, qi airp"-
nindu-se ca atunci cind ar apirea vreo astfel de necesitate, vinzarea
si
se faci clericilor, sau celor iare trdiese cli:r ','r* pJ-ir-rtului.
Drept temei pentru interzicercir oricdrel instririniri a bunurilor
bisericegti, se'rc'produce integral textul cano4ului 38 apostolic.

CA_NONUI, ' SLUJTTORTLOR BrsERrcE$Tr SA

11.- _T4$EZAREA
,
sAr,AgE DE RIND)
,,,
De vreme ce din pricina necazului, care, pelrtru pdcatele noastre
s-a _ab5t-qtasupra bisericilor, au fnst rdpite cle'cXtrc ou.,,"n." hirbati.
unele sfinte IScasuri (biserici si aseziminte) gi episcopii si ministiri
sl s-arr preficut in sdla;e cle rind (actdposturi'nust"sti, case
cle ri.ci).
D-ac5,-a;adar,. cei ce Ie stxpinesc pe acestea,\,oiesc (se hot6rrsc);
y I-9 a"q inapoi, (r-estituie). ca sx fi.' arez-ate-'ai,i-iiou (rest:rrrilitc)
dupd veehea stare, bine li frumos este; iar de nu, po.rncir'
'riei'ii si se ca,
t-eri.seasciaeeqtia dac.i sint din catarogur (cin,r) preofesti, iar
dac5 sint monahi sau laici, sE se afuriseasc5,ca fiinrl osinditi,
<Ie cXtre
Tatil, .si de crtre FiuI si de cltre sfintul n"r,
ii ,e liu ur"roti u,riru
viermele nu se sfi.seste ('' rnoare) si focul nu se sti'ge (NIc.
46), fiinclcE ',,1+r,9, 41,
-se impotrivesc glasului iui flurnnc.zeu "or.. ,iir, iu"*1i
casa TatEIui ,meu cas5 de, negustorie,, (Tn. 2, 16).
(C'cm.4.21 sin. IV ec.; 4g, Tnd,: I sin. I-II: 2 Cltiril ,4let-.)

Din textul canonului se vecie cd fn tirnpul iconoclasmului rluite

lc,caguri sfinte, risezaminte.de binefacere sau institufii bisericeEti gi de
q-sistelrt6socialS.ca gi aite imobile alc btsericiloi, ain'-centrele epu"itiaft
si- chiar mindstiregti arr fost transfornratc in locaqrri a" rind. 'sinorlul
VII cc., restabiiind cultui ic<ianelor,a luat mdsuri p*ntru restituirea
bunurilor, care i se luaserd Bisericii in timpul h.rptci irirpotriva icoanelor
$i fireqte, in prirnul rincl pentru restituiiea imobileloi. care fuseserd
destinate cultului sau chiar si activitdfii cle alti naturd a Bisericii.
.,
-CANONVL 1a-, (4$EZAI',EA SLUJITORILOII
'--- -' BISERICESTI sA
sE DUPA PR.AVILA) .' 'u.
T.ACA ii
--" - Este prea inve.derat_tuttrror lpen_tru to{i) c6 in preofie truuuit
si domneascd rinduialu.
Fi este binepl5cut lui oo*r,ez!,r, ca cere ale
insrituirire i' lxeofie, sX se ii;-7; se faci), cu
l.*t:l--ir:credinfi.i,
trtate anrrnte (cu preciziunr.). Apadar.,pentru cE vedern
ci unii pl.iirresc
i15 VII

nemailuind hirotesia
tunderea in oler' din pruncie Idrd hirotesie ,apoi'
d e l a e p i s c o p , ; i c i t i n c l d e p e a n l \ / o- n l a a d u n a r e ( s l u j b acum
a r ) ' f ai.ai'te
c^iucrul
acesta fdr6 de rinauiatA (necinonic), 5f.(e1'nicinrca tle
privin[a c?ilugiirilor si se pd-
si nu se mai fa.a-lucrui acesta; iar in
zeascl aceea;;i (ti"d.;i;t. ia. hirotesia citelului este ingiduit fiecirui
clacd egun'enultri
;il;;. ;a o'fa"a i"-ioi"isti.ea sa ;i numai in aceasta,
- fire;te ";Jt liincl pres6iter, - i s-a clat dc citre episcop
insu;i,
hiroie.sia pentru cirmuirea (treapta) de egumerl'
Agijderea,elupdVechiulobiceipilrorepiscopiistrcadesirinairttclze
(hiroteseisca; citel- cu invoirea episcoputttt' ,, ,t.; .)/
u" i, ,,,1
' ' ' ' ' : " ? ' ''ri
( C a n . 7 4 , 7 5 , 2 7 , 3 3 T r u l ' ; ' 1 5 L a t t t l ' )i '
in' lt'-il'i'
Canonul dispune, ca rinduielilr: privitl,,"::.."i:,.1t'tittiil"it
p r e o l e a s c a s e s e o b s e r v e c u p r e c i z i u n c i n l a t u r i l r c { u _ s c . , a bfh.ra
i t t c hiqo-
rilcdclit
acestea. In special Jl"i".ri"" indeplir-rirca funcfir,inii de cite!,
egumenul,in,mindstircit si-i'---
tesia in accarstat."upia, -Ei qi se dispunc ca 'egumerl''';
sii
clacJrreste presbiter a primit hirotesia ill trcaptii clt"
i recunoa;te gi horcpisqol:ulYl'ia
poata hirotesi cite!. Acelaqi clrcpt -se exprc:; dln
i"lit"-""ti.rt" "pif"opuiui'vicar, insa numai ciud are tnanciat horepis-
acestui tlrelrt al
partea episcopuiui";i;.-p;";;-iurrciamenterrea clovaclir
copilor, canonul i.t\rJJ ,;"*it-f o,Ui""i:;' ittpt q" constituie o nou'r
;i:,;i;;&i'i-;; ;",,,,.;uEt"obiceiurui putcrc icge. clc
;;'il"^i;ili;ii;'

CANONULl5:(Cl.tilil('ULSA'S[-L]'IEASCAL"\()SINGUIIA
BlSElitcA)
c,lclicul sf,' nu I'e
:, De acum inainte (de la c'itnonttl cle'fatir inainte)'
,rinduiasca ta ao*e-biserici, cici acest lucru este de lreaba (pto4t_,tl
n e g u s t o r i e i ; i a c i ; t i g u l u i r u l i n o s , ' l i s t r S i r r o b i c epoate
i t r l u i bcirlcva
i s c r i c esi
s c . sltt-
Circi
am auzit din inruii-?i"r"r Domnului cir ,,ilu
j e a s c h l a c l o i d o m n i ; c a " i ' u t ' p " t t " t ' l i l ' v a u r i - ' s i p e c e l i l a l t i l(\{t' Yil
iubi, sau de unul;;';iipi;i pe celSlalt il va nesocoti (dispre!ui)(6
b', 2 4-'A;adar,
). ' ,; :.
- intru ceea ctl
,,fiecare, - dupd cuvintul Apostolului 20) si'r
(I Cor'. 7, ,si
a fosi irfr"-ut, intru "",,u "" este dator sh i'imin6"
se fac in trebttrile bise-rice;ti
stea Ia o singur6 biselicir. cici celc ce
"i;tig"",uitr"i,-ti"t.str5i'e cle f)ttmnezeu. Iar pelt1u trcbttin!.
i""; felurite. r\saclar, de aI'
i"".it,,i viefi, sint indelet'iciri (rncgtc;ugiri),
'celle 'trebuincioasc
trupului; cici
vrea cineva, sd-si "i;tig.t din acestea Inine, nrii-
'rele ;i ale celor ce sint c'
;t." ";;;i;l; ,,ifitil"'evoile iil
(r'' Ap. 20, d4)' $i acestea-(sa se observe)
.nile acestca au ti;iit'; cele din
: aceastd cle Dumne zia pizitd cetate, iar in locurile (localitirlile)
uiu"e, si se inglduie, din pricina lipsei oamenilor'
ec': 17' 18'
(Cun. 14, 75, ap,; 75, 76 sin'-l ec; 5, 10t l!' -sin' ly
S n r t l ' " 5 4 ' 9 0 C a r t g ' ) ir ':
3 1 T r t ' t t . ; 1 0s i n V t i " i . i S A r t t i o h ' ; 7 5 , 1 6
 174
16.'lf vrl

'
: Se interzice slujirea unul preot la doud biserici, se in{elege insd cri
si la mai multe, calificind acest lucru drept negustorie qi goand dupA
iiqtig rusinos.
..;
Se ingaduie totu;i ca un preot sd slujeasctila doua sau mai mr:lte
biscrici, atunci cind este lipsi de clerici. i t ; ' , ;lr
, l

I ' l
ri' -
cANoNITL 16: (sB ostNDE$TItLuxut, clEltut-ut) :
Toati upurdtatea(frivolitatea) ;i podoabatrupeasci, sint striine
dg rinduiala ;i de starea- pr:eofeasci. A;adar episcopii
-""rtr"1u sau clericii, care
se -irnpodobescpe ei cu haine strilucitoare ;i (r-nindre),ace;tia
trebuie si se indrepteze, iar daci ar stdrui si se dea cert5rii, a;ijclerea
gi cei ce se urlg cu miresme. Pentru ci, rdddcina amiriciunii odrislind
in sus, ritdcirea (erezia) clevetitorilor de creptini trriciune s-a ficr.rt
bisericii sobornice;ti gi, cei ce au primit-o pe aceasta, nu numai ci
au urgisit zugrivirile de icoane, ci au lepbclit ;i toatr evlavia, r,dtx-
mind (iig-nind)^pe
-cei ce rviefuiesc in chip cuviincios si cucernic ;i
s:a implinit intr-insii ceea ce este scris: ,,Llriciurre ests picitosslrii
cinstilea lui Dumnezeu(((Sirah, I, 24).
f)t'ept aceea,_
{e se vor gisi oar.ecare luinclu-i in lis pe cei
imbrdcafi crr hainr de rind 1si'rpla; si cuviincioasi, prin certare si se
indrepte. c6ci din vremurile niai' clernult, fiecare La.nat di1 starea
preofeasci se pulta cu inrbricimintea cum se cade (modc:sta)gi
ctrviin-
cioasi. cici tot ceea ce se ia, nu di' t.ebuinfi, ci pe'tru impodobire,
cade sub invinuirca
zice nrarele \rasilc (in.de ulur5tate (desertlciunc',-neciribzuinlri;, precrrrii
prrtvila sctrrtii 49 pt.' 'ronahi;: ,,Dar nu se
irnbldcau nici cu inrbrirCdrnintepestrifd cliri
fesnturi- ite matase, nici
nu au adrugat la nrarginea ve;mintelor bucrfi de alti culoare. cici
au auzit din li'rlla graiului tlumnezeiesc,ci cei ce poarti haine
moi
sint in caseleinrpirafilor (Matei 11, B). I .
(Can.27 Trut.; 21 Gangra;) 'nn,,
t, .ttl ; ,.rO o, ,. '.;
canonul condamnii luxul in gehere gi al clerrrlui if1:'special.,Tot*
tli .ui-utq ca prin lux se p.o'ooaZi sminteald gi chiar se alimenteaza
rdticirile hulitoriior de cle;tini, ar-.ro fost cazul, cu rlr.rgmaniiicoanelor.
;i

CANONUL 1?: (FARA 1NVOIRhA Epr,scopur,Ui NU SE FACL

MINASTIRE)
oarecare cilugiri, pirisincl mEndstirire lq1:, cE unii ce
ndzuiesc
si 'stbpineasc6,;i ne-voi.d si ascurte, sr apuci sh zideasci
roca;u.i de
inchin5ciune neavind cele (trebuitoare) pentru isprivire (daci
atadar,
cineva (dintre cdlugdri) s-ar.apuca rsi faci rucrul ";";d); sr
de cit.e episcopul-locului; iai aaca ar avea cele (trebr-ritoare) se opreascir
pe'trrr
isprdvire, sd fie dusd la capit (indeptinire) cete plariJiic
'in ---i""";i";.
ae et. ,\ceeasi
";i-;
(rindrriald) si se pizeasci (obse*'b; pri'i"'tu
9i
clericilor'.
18. l9 VII 175

-ni 'r:(Can.4, 8, sin.IV ec.; 47,42,46 Trul.; 1 sin.I-II) itttt it 'l

. . canonul opregte pe cilugdri, pe clerici ;i pe laici, si zidcasca iiird

'he'observarea
normelor prescrise, mdnistiri, dind in cornpetelnlacpisco-
pilor, ca ;i prin alte canoane de altfel, (can., 4 sin. Iv^ ec.) ttprob;rrcir
fcntru intemeierea gi zidirea mandstirii. Este de relevat faptul cA-n vre:
hea sinoclului VII ecumenic, ctitorii de loca;uri sfinte ficuseri ttn mart:
pas tnainte in ceea ce priveqre dreptrlie care gi-lc asrgur-auprin ctitorig,
ace.stc'adepii;ind iinritJ institu{iei canonico-juridice a ctitorului ;i deter-
minind aparilia instituliei juridice bisericeqtia patronatului'
Deosebirea esenlial[ dintre acestea doud consti in faptul, cil palro-
nii ramin proprietari ai ctitorilor, pe ci4d ctjtorii propriu-zi;i tlec' in
proprietatei Bisericii agezdmintelc ctitorite de ei.

. CANONUL 18: (LA CASELE EPISCOPALE $I iry MAN,\STIRILE

DE CALUGARI; SA NU STEA FEMEI, NICI SA SLUJEASCA)
Fifi f5rd poticuire (sminteala) ;i celor. din afar6, - zice dunrrrc-
zelescul Apostoi (I Cor'. 10, 32). Iar a viefui (a locui) femeilc in minis-
tiri (dc caiugiiri), este lucrul pricinuitor de toath sminteala. Daci,
'prinde
s-ar cineva cd are sclavd (roabd) sau slobocld (liberd) in epis-
copie sau in mdnistile pentru indeplinirea vretrnei slujiri' si se celte
(pr,clepseasci);iar stiruirrd si se cateriseasc5.
Iar daci s-ar .:i iltimpla si fie femei la rnetoace (in strburbii) ;i
ai \,oi episcopul sau egumenul, si faci o cildtoric la cele de acolo
(metoacef (atunci), de fald fiind episcopul sau - egurnenul, in timpul
aceln femeia nicidecttnt sit nu faci vreo treabi dc slujire, ci si se ose-
beasci (izoleze) in alt loc, pentru nebinttire, pinl-l se va intintpla pleca-
rea episcopului (va plcca episcopttl).
(Can. 5, 26 ap.;3 sin. I ec.;3, 72, 73, 47, 5-8- Trttl.: 20. 22,sirr.I'/1
ec.; 19 Artcira;3,4, 25,38,70 Cartctg.;88 Vasile c. M.) : ,r i
Se interzice gederpa femeilor la episcopii qi in rnAnAstirilede ci-
lugirri, precunl Ei angajarea acestora in serviciul manlstirilor de b5rbagi
;i al casclor episcoPale.
C)prcli;tca cuprinsd in canon estc cleterminati desigur dc grija sinol-
dului de a fcri de blnuiali pe episcopi gi pe cilugiiri, ca sd nu dca Prilej
- sa
ereticilor - dintre care cei mai activi erau pe atunci iconoclagtii
defriimeze c l c r l t l .
i i

CANONUL 19: (SE OSINDE$TB SIMONIA) .i , .,. \

Atit de rtrult s-a instipinit uriciunea iubirii de algin{i Ia cirmui-
-to1ii BiSericilor, a;a c[ oarecare dintre bdrbafii care se nunresc evla-
Ei
viofi, pi dintre femei, uitind porunca Domrltrlui, s-au amdgit gi fac
pentru aur primirile celor ce vin spre cilttl pt'eofesc;i spre -r'iafa sirr-
ggratecd (rnopahali). $i se intinrplfi precum zice marele Vasile; cd esttr
 l, i 20 vII

de lepxdat;i intregul, atr'cirui inceput este netrcbnic cici nu este in-

gbduit a sluji lui Dumnezeu;i lui illamona. (1\.{t.6,24).
Dacd a;adar, s-ar grsi cineva ldcind acest rucru, daci este episcop
s8u egumen, sau oarecale din starea preofeascir, ori s5 ilrceteze, bri si
se cateriseasci, tlupi canonul al Z-lea al Sfintului Sinod cle la Calcedon,
far de-ar fi egurnenS, si se izgoneasci din mdnistire,;i si fie preclat5
la o altd mdndstire spre ascultare. Agijdcr.ca ;i egunreiul care iu are
hirotonie intru pre-sl:iter. trar in prir,infa lucrurilor (bunuriior) cclor
date de pirinfi copiilor dlept zestre, sau a celor acluse clin averea lot
(proprietatea lor), claci mii'tut'isesc cei ce le aduc ci acestea'sint inchi-
nate (afierosite, consacrnte) lui Durunezert, am orinduit, ci, ori de al
rimine, ori de ar iegi, acelea sd rdmini in mdnistire, dupi fdgiduinfb
aceluia (carc le-a adus), afard dac:i n-ar f i vina inaintestititoruliti
(egumenului, pentru ie-sirea din mdnastire a aceluia).
- 2 3 , T n i . ; 1 , j , l S s i n . V I I t , c . . Ii 2 l . t t o c l . ;
^(Catt.29 ap.: 2,in. IV cc.;22
2 sard.,'90 vas. c. l\1.; Enciclica lii c;henmtie; Enciclicct L.tti Tarasie.)

risindc-;te simonia si dispunc, ca bunirrire pc iare lc uducc

-.canonul
.fig.din zestre, fie din activitatea proprie -* vreun frate cle manirstire..sli
qiimini in proprietatea maniistirii, chiar ;'i ptunci cind respcctir.ul ar
pSrasi mandstirea, insd numai claci nu ar fi cietenrfnaL Iu lccusta cle
vrco vinii a egumenuiui.
Este relevat in special. faptui, cir in canon se frrcc cit,,rsebir.eintre
c g u m c n u l c a r e a r e l r i r o t o n i a , i n t r u p r e s b i t e r s i . c g u t r r c , n r r l( , r r ' ( , n u t r i :
aceasta hirotonie, disl:unindu-se ca egumenui vinovat de sinronil:, sb fie
indeptirtat din mlnirstire ,numai dacd nu. are hirotonia intru prr:s6iter.
I)e aici sint cle refinul dqua luqruri ;i artruile : cA cgumenii pot l:i rrlcyi ji
dintre cdlugarii care nu au hirotonic intru pr.esbiter, apoi ca egu_rneniior
'celc avcall aceastd hirotonie li se aplicau
.care - alte nonne ck, sane{iunc clccit
pentru egurnc.nii firti hirotonie.
Mai relevdtn dc asemenca, cd prin canonul prezent, nu Se clispurib
rtumai in privinla hirotoniilor simoniace, ci ;i in privinfa cclor car.c avind
Itirotonia, sint primifi de vreun episcop ,in clerul lui, in nrod sinroniac.
Pc'ntru hirotoniile simoniace se prcvccle impreunit cu cunenul 2 ai sin.
lV ec., catcrisirca. iar pcntru piirnirca sinrbnitrcri in clurul ('i)arllial ca
;i pentru primirea simoniaqd in rninastire nu sc Ilrevede t'rr-rmai decit
caterisirca, ci sc lusu celui care s-ar plt,tir la astft,l dt'actr', ltosil:iiitatce
de a reveni asultra lor, si numai in cazul cind nr-r r.evinc, rrlrnc:rz;r,i i sc
aplica pedeapsa caterisirii. : -

"' '
: . -
-trr'- . C AN O N U L
2 0 ;Grri N A .C tl rtOtl
',t : s:r ' uU M.\i t.r i.l)
.,,, Orinduirn ca tL' la cauorrttlde fafir inainte, si nu mai lic nrirrir-
tire de dou5 feluri (dubli, mixtir), pentru ci acest lucrrr rnultor.ale.este
(se face) smintcali ;i poticnire. Iar dacii unii, inrlrreunl-r,cq, ncamurile
(rudele) lor yoicsc (se liotirrisr-) a. s-elepitra (ilo..lume), si a,ur:4ra
,r.ietii
 21 \;II 177

singuratice (monahale), bdrbafii se cade si meargd in mindstiie birbi-

teaicS, iar femeile sd intre in ministire femeiasci, pentru ca intru
aceastase bucttrd (se tlttl!ume;tc) Dumnezeu.
Iar cele ce au fost pini acum de doui feluri (duble, mixte), sd
fie, cilnuite dupi cattonul sfintului lostru pirinte Vasile, li dupd
porunca lui care astfel orinduiegte: ,,Sd.nu viefuiasci (locuiascd).intr-o
ininistire cilugiri ;i cilugiri!e, cf,ci impreun:i viefuirea prilejuieqte
adulter. Sd nu aibi c[lugdrul vorbire slobodi cu cf,lugdrifa' sau cllu-
girifa,:si yorbeascd deosebit 'cu cilugbrul, lici si se_culce cilugdrttl
in mindstire fertreiascS, nici sI nrdnince cilugdrifa singuri impreunf,
cu acela.
Ial cind ,se,aduc cele trebuincioase 'traiului de citre partea bdr-
blteasci la canonice (ciitugiirile - femei care trdiesc dupa rinduiala
sall canonul cAlug:iriei), egumeha ministirii ferrreie;ti impreund cu
T oarecare monahie bdtrinil si le primeascd pe acestea (cele necesare
traiului), in afara.por{ii. .:i r*-rlir
'Iar de s-ar intinrpla, ca tfili cSlugSr sd voiascl a veclea vfeor?lhd['l
prin pufine ;i scurte cuvinte si vorbeascd cu aceasta, in fiinfa de
fa!6 (fiind de fa!A) a egumenei, 9i indat6 sd se indep1rteze (sd plece),
de la dinsa. rr ,
' ! r ' i r

, (Catt..47Trul.; 78,22, sin.VIl ec.); .,

Canonul intt'rzi<t' fi infarea minastirilor mixte de cdlugari 9i c51u-

gdrile care - dersi nu erau ingirduite dtrpa rinduielile monastice Ei .dupti
I-egi1ebisericc;ti liftr lui'Justinian, - totu;i sc vedc ci pe alocupi s6ntinua
sa t'xistc.
Nu trebuie sii se infeleagi insi, cir mindstirile mixt9, - pe care
clnonul le nurne;tc cluble, - ar fi fost altccvl decit doua minastiri
distincte" unE dc. calugari 9i alta de cilugirile, avind o singurd conducere
cu
;i fiind alaturi unar de alta. Din aceasta pricina qu sg.putea observa
destula severitate nornlele cu privire la izolarearcalueirilor de cilugarifc'
In canon se indicti ;i norprele respective.

II'''i';CAI{oNU'I, S1:'(MIITARfiA CALUGAITILOR SE I"ACE CU INVOI-

REA EGUMBNILOR) :

Nu se cuvine, ca monahul sau monahia si-pi pariseasci minbs-

tirea proprie ;i si se ducd in alta. Iar dg s-ar intimpla lucrul acesta,
acela (caie se duce), si fic neapbrat gizduit; dar nu se cade sd fie pri-
mit (in alti minastire) fdrd invoirea egumenului siu. ,a
' :-''
Can. 4 sin. IV ec.;19 sin.VII ec.; 80 Cartg'2,3, 4, sin' I'Il)
Se opregte trecerea c[lugdrilor de ia o mindstirc Ia alta dupi bunul
lor plac, interzicindu-se primirea lor in rindurile monahilor altei minS-
stiri, altfel decit cu invoirea egumenului propriu.
 1?8
22 Vrl

-: CANONUL 22: (VIETUIREA CRE$TINILOR SA FIE CUVINCIOA'

'J SA; CLERICII $I CALUGARII SA NU INTRE IN OSPATARII
DECIT DE NEVOTE)
.gob 9b rnlt'.rr, ,tl; .r) l}lll , t ti
r' Mare lucru este a inchln'd' tdttil lui f)umnezeu, sl,ra nu se robi
dorinfelor proprii. ,,Cdci, ori de mincafi, ori tle befi, - zice dumne,
zeiescul ap<lstol,toate spre slava lui Durnn€zeu si le. facefi" (I cor. 10,
31). Iar Hristos Dumnezeul nostru, in Evangheliile sale, a poruncit si
s9 -1ai9 inceputruile p5catelor; cdci nu numai adulterrrl se supune cer-
tdrii (pedepsegte.) de cdtre El, ci 9i pornirea cugetului spre sivirgirea
(comiterea) adulterului se osindegte, zicind el: ,,cer ce a ciutat (s-a
uitat) la femeie spre a o pofti pe ear a ;i sivirgit adulter cu ca in
inima lui(' (Mt. 5, 2B). Apadar, din aceasta invifindu-ne, sintem datoli
si ne curifirn cugctele. CSci ;i daci ,,toate sint ingiduite, dar nu toate
folosesc" (I Cor. I0,23), precum invdfdrn din rostirea apostolici.
ASadar, (precum) este prea de lipsi fiecirui birbat si minince
il
pentru a trii, ;i pentru cei a cdror viafi este in cdsbtorie
;i au copii
pi stare laici, este lucru fdri de ocari (reproE) a rninca laolalti uarba,tii
cu femeile, numai si aducd urul{umire eelui ce di hran6; dar nu cu
oarecare apucdturi de teatru (scenice), sau cu cintece satanice si de
cetere gi prin unduiri (rnlddieri) desfrinste, asupra cilora vine iles-
temtrl proorocesc (profetic) care zice astfel: ,,vai celor ce beau vinul
cu (cetera) ;i cu harfi ;i nu se uiti la lucrurile Domnulni ;i nu infeleg
lucrul miinilor sale(( (Is. 5, 72).
$i dacd ar fi cumva unii ca ace;tia, intre cre;tini, si se indrep-
teze, iar de nu, si aibi tdrie asupra lor cele apezate in chip "ut otti.
cle eitre cei de dinaintea noastri. rar pentru cei a ciror "ia1x este 3
liniptiti ;i singuratici (solitare), - cei care s-a indatorat Domnului
Dumnezeu, si ia jugul cdlugiresc, si stea singuratic ;i sI tacd. Dar
nici care ;i-au ales viafa preofeascbnu le estJ ingdduit nicidecum se
minince osebit impreuni cu ferrrei, decit doar cu oaiecare de Dumnezetr
temitor ;i cvlaviopi bnrbafi ;i femei, ca ;i aceasti mincare impreuni
si ducd la zidire (indreptare) duhovniceasch. Acelagi lueru si ie faci
osiin privinfa rudelor.
Iar cle s-ar gi intimpla cindva 'ca monahul satr un birbat eir cinul
p_reofesc'si nu-qi ia cele de trebuinf i neapdrati,
;i cle nevoie vrea
si tragd fie la han (ospitarie), fie la' casa cuiva, acela si fie volnic
(sn aibd-voie) a face lucrul aeista, ca sirit de nevoie, nrrmai (sd-l faca)
cu evlavie. .i
., I rrlullilill J$.rri(lfi.It :rll t. , lJi
g:,4f;,4g, 62 Trut.; 1g,25 sin.,
(Can. 42, 43, 54 dp:,.'gltstitlrlftet.f'Sit
VII ec.; 79 Ancirra; 24 Laod.; 40, 60 Carg.; gg Vcs, e. M)
canonul cuprinde regulile de conduitd morald gi sociala pentru laiei,
preoti qi cdlugiri, infierind mai ales exeeselecare se petreceau pe la mesei
o s p c f e ,c t c .
.,i :
22 Vtl 179

Fiind oprit in genere, ca preolii sau monahii sd intre in circiumi

sau ospdtdrii, canonul ii dezleagd totuqi de Ia aceastd opreliSte, in cazul
pentru
cind fiind la drum, i-ar sili nevoia sd intre in astfel de localuri
a minca. ospdtSria este numiti (,,Pandohion(), adicd han, casd de ad5post
pentru toati lumea care are nevoie' fie aflindu-se in drutl, in cilatorie,
fie din alte Pricini.
 Itflllir tit' . Ii , ', ]:
i8 Ee ;.: .5116.i : rir

'
' r'I
!]"t 'i; '1*t I
.t, , i e
'tt:,

III. (l;lN0.lXItLE SIIOADELOIT L(Xl;tLB

'!e. i 'j

CANONUL SINODULUI DE LA CARTAGINA TINUT PE TIMPUL

.,t.t r,ti SFINTULUI CIPRIAN IN ANUL 256

, CANONUL 1: (BOTEZUL ERETICILOR $I SCHIZMATICILOR.

i'i SUCCESIUNEAAPOSTOLICA)

Iubigilor frafi, fiind noi intrunifi in sfat, am citit scrisorile tri-

mise de la voi, in privinfa celor care cred ci sint botezafi de eretici,
ori de schismatici, -si vin la eatoliceasca bisericd, care una este, in care
ne botezdm ;i ne rena;tern. In privinfa cirora sintem incredinfali ci
pi voi ingivi procedind in acelapi chip pistrafi tlria canonului Bisericii
eeurnenice. Insi fiindci sir-rtefi in comuniune cu noi, ;i voifi sd cerce-
tati accrastadin dragostc obpteasc5,nu vi punenr inainte o socotinff,
noud, acum fomrulatS, ci pe cea din vechime cercati cu toati acura-
tefea ;i sirguinla de inairrtapii noptri, .si pdstrati de noi, o impirtdpim
vou5, pi adlugim, hotirind .si acum tot ceea ce eu tirie gi statornicie
totdeauna finem, ci nimeni nu se poate boteza afard de catoliceasca
bisericS; fiindci botezul este unul pi se aflS numai in catoliceasca tri-
seric5. CA scris estc: ,,Pe tnine m-a pirisit' izvorul de ap5
vie, ;i gi-au slpat lor gloape gdrrroase,'carenu pot fine ap[" (Ier. 2, 13).
$i iar5;i Sfinta Scr{pturi vestind inainte zice: ,,Depiftafi-vi de apd
striin5, pi si nu befi din izvor str'6in" (Pilde 5, 15-16). $i se cuvine
ca mai intii apa si se curifeasci Pi sE se sfin{easc[ de preot, pentru
c8 cu insusi botezul sd poatl ;terge pdcatele omului celui care se bo-
teaz[. $1 prin proorocul Ezechil zice Donmul: ,,$i vE voi stropi pe
voi cu ap5 curatd gi vi voi eurili pe voi, 9i voi da voud inimd nou5,
qi duh vE voi da vou5. Deci nu poate cur6{i li sfinfi api cel ce insugi
este necurat, gi care nu este Duh Sfint" (Ezechil 36, 25), iar, la Numere
zice Domnul: ,,$i de toate, de, care se va atinge cel necurat, necurate
vor fii' (Num. 79, 22). Deci cel qe nu poate lepdda pdcatele sale proprli,
fiind afard de Bisericd, cum poate, botezind, sE dea altuia iertare de
p5cate? CEci pi insSgi intrebarea, care cum se pune la botez, este dovadS
adevdrului; cdci zicind celui ce se cerceteazdz,,Crezi cE primegti iertare
de picate 9i via[5 vegnicS?" nu zice altceva, decit cd aceasta se poate
da in catoliceasca biserici. Dar la eretici, unde nu este bisericd, e eu
 182
I Carfg. (256)

neputinli a primi iertarea p5catelor. $i prin urrnare ap5r[torii ereti-

cilor sint datori sau sd schimbe intrebarea, sau sr apere adevdrul, daci
nu cumva sX le atribuie si biserici scelora,despre care susfin ci au botez.
Trebuie i's5 ca cel ce se boteazd str se si uirg6 cu sf. Mir, pentru ca,
primind unger€a, si se facd pirta; Iui lrristos; clcci ereticuf, care nrr
are nici jertfelnic, nici bisericE, nu poate sfinfi undelmnul; prin ur-
mare nicidecunr nu poate fi ungere Ia eretici. Cdci ne este ldrrrurit
ci Ia aceia cu nici un chip nu se ;roate sfin{i untdelemn spre lucra-
rea harului. Fiindc6 sintem datori a sti ti a nu ignora ci s-a scris:
,,rJntuldelernn al pxcrtosrrlui si nu ungi capul rneu,. 1ps. 140), ceea
ce chiar dedemult a vestit Duhul sfint in psarmi. ca nu cumva, abE-
t-indu-se vreunul, gi rEt5cindu-se de Ia carea cea dreaptd, si se ungl
de eretici, dupmanii lui Irristos. crci culn se r'" "uga pentnr cel ce
s-a botezat cel ce nu este preot, ei sacrileg qi pIcXtos. deoarece Serip-
tura zice lcx ,,Dunlnezeu pe cei pic5tosi riu'ascult[, ci de este cineva
cinstitor de Dunrnezeu gi voia r,ui o face, pe acela il aseulttrc (Ioan,
.9' 31); prin Sfinta Biserici tnfelegem cd se <IX iertare pxcatelori dar
cine poate si dea ceea ce eI insu$i nu are? sau eum poate sXvirli
cele 'duhovnice5ti cel ee leaptrdi pe Duhul Sfint? pentru aceasta cel
ce vine extre BisericE este dator a se reinnoi, ea si se sfinfeascx
inlSuntru prin sfinfi; cEci scris este: .,Fi!i sfilfi, precurn sfint si,ri iui,
zice -D-omnul (Levitic 11, 44; ,lg, 2; 2,0, Z),' pentru ca gi cel rrrins
de rrtxeire sd se dezbraee $i et insu;i de aceasta prin Botezul adevE-
r3t 5i bisericese, fiind cr oricare orn venind citre Dumnezeu, pi cru-
tind un preot, aflindrr-se in rxtieire, a cxzut in sacrilegiu. cxci'aami-
terea botezului ereticilor si schismasticilor cuprinde in sine si consim-
lirea din partea celor boteza{i de clinsii. Fiindcr nu poate fi valld iir
parte; dac5 a putut sE boteze, a putut sd dea si
lre Duhul sfint; de
n-a ;putut, din cauzx cd este, in afari de BisericH, n-are pe Dutrrul
sJint si nu poate
,botgza pe cel. ce vine, deoarece botezul este unul,
.si 'unul este Duhul sfint 5i una Biserica intemeiatd cle Irristos Dom-
nul nostru, fiindcx dintru incepui a z.ii Apostolul puttr cx ea este
in-temeiat5 pe: unitatei prin urnlare cele ce se s5virlesc de ,dinpli,
mincinoase ;i departe fiind, toate sint fdrd valoare. ci nimic nu poate
fi primit 5i ales cle Dumnezeu dintre cele ce se fac de aceia,
-.u
1rn'"uru
Domnul in Ev_anghelii ii numeste. vrijmasi, potrivnici ai SIi:-
,,Cof
n-u-este cu Mine, .ir4potriva mea este, si cel ce. nu adrrni cu Mine
risipclte" (trTatei 12,30). gi fericitur Apostol roarr. pEziria *r.r""ii"
Domnului a scris mai inainte in epistole: ,,ari auzit-:ci vine Antihrisi,
pi acum inei s-au ficut mulfi aniihristirr
6'Ioan 2, lB): drept aceia
stim cE esie yremea cea de pe. urmx. Dintre noi au iegit, dar;.n-au
fost dintre noi, ,Drept aceea si, rioi datori sintem a pri"epe: qi
a inleleee
cx vrajrttriiii Do'rrnului,;i eei ce se nunnescantihristi,,r.,
sint in star.c
a da harul Domnului. $i pentru aceasta noi cei ce sinte.r cu Donrnul.
pxstrrm unirea cu r]o-mn}I, gi sintem inzestrati 5i
dupd 'oinfa r,ui, adnri-
nistrind pr'eo{ia Lui in Bisei.icd, si'tem datori a i.pa.iu
;i a inlrtrrr.a
I Anc, 183

,gi a disprefui gi a socoti ca spurcate pe toate ce le sivir'5esc potrir'-

nlcii lui, adici vrijmapii .si antihri;tii. $i celor, care vin de la ritdcire
gl r[zvrdtire la cunoa;terea credinlei adevirate gi biserice;ti si le ddm
indeobstc taina puterii dutnnezeiepti, 9i a unirii, ;i a creclinfei ;i a
adevirului. j; i; i)'! r t;

(Con. 62 Ap) ;'

canonul lipseqte din colecfiunile: Nomocanonul in XIV titluri,
Cormciaiagniga, Indreptarea legii gi Cniga Pravil. Se gdseqtein Sintagma
Ateniand 1vot. tlt, p. 26). Prevederile acestui canon nu au fost respectate
in intreaga Biserici, ci nutnai in Biserica din Africa aga culn se aratd
in can. 1 si 2 VI ec.

CANOANELE PRIMULUI SINOD LOCAL DE LA ANCInA (314)

I
IDOLiLOR)
,CANONUL 1: (PREOJII CARE AU JERTFIT
In privinta piesbiterilor, care au jcrtfit idolilor. 9i apoi iari;i
s-au luptat in prigoane pentru crcdinfd, nu irtsd prin vreo preflcitorie,
ci cu adrev5rat, nici punind lucrurile la cale de mai inainte, nici lu-
crind cu intenfie vicleanS, nici induplecind pe prigorritor ca sd pard
numai cd s-au supus ehinurilor, atrigindu-le pe acestea asupra lor
numai la aparenfE ;i dc formi; sirrodul a hotdrit ca ace;tia sd se im-
pirt6;easci de cinste $i de ;edere; darnu este iertat ca ei si aducd
jertfd, sau sI propoviduiascE, sau in general sd sdvir;eascX ceva din
slujbele ierarhlce;ti

. .,.: (Can.,62.Ap.; 10 Sirl. I ec.; 2, 3, 72 Artc; 70, 14 Petru AIet.)

Sinodul de la Ancira fiind convocat in mod expres pentru a regle-
utenta stdrile de fapt create de persecufia lui Maximilian, - in timpul
cdreia multi dintre cregtini, - clerici gi laici, - s-au tdcut vinovali de
apostasie (lepddare de credinfd), a analizat in amdnunt cazurile de speli
stabilind, condi{iile reprirnirii in Bisericd a acelora dintre apostati, care'
pocdindu-se, au cerut sd fie reprimili in Bisericd.
In primul canon se regletnenteazd situafia reprimirii in Biserici a
presbiterilor care din team5-sau lipsd de tdrie sufleteasc[ au jertfit ido-
iilor. abatindu-se astfel cle la credintd Si ficindu-se vinovali de infrac-
{iunea de apostasie.
ln privinla sanclitrnii ce trebuie sd se aplice in speld, pdrinlii pun
in aplicare prevederile can. 62 apostolic care dispune sd se excluda din
Bisericd toli cei ce au decizut de la credin{d, cu tnenliunea cd cei ce se
pociiesc dintre clerici, s5. se reprimeascd in comunitate, dar nutnai ca
laici. Prezentul canon intregeEte partea ,a doua a canonului apostolic,
reglementind situalia acelora dintre presbiteri c5zuli de ia credinld (apos-
ta!i), care pocdindu-se cu adevdrat au f5cut qi dovada acestui fapt prin
 181
2 Adc.

zelul ior pentru Hristos,-suportind cu neinfricare chinurile

supu.Ei cgtre persecutori, dispunind ca la,care aurfost
.{.e unii "" ""uEli",
-al'-presilter
dac& cer;,sE fie
reprimifi, gi sa poarte qi pe n-rai departe riumete
bucure de cinstea sederii intre preotj; dar pentru Ei si se
cd au paicrituit jertfind
idolilor sint considerafi nevreoriici ae n ,-,-,oi p.""tia lucrdtoare, in_
-"*
terzicindu-le in 'rod-cxpres de a ma.i
-sruji in caritaie dc prco(i, adicir cre
a aduce sfinta Jertfd,, d. a p.opoviclui,'^si p"ti"""i"t,"rre a saivirgi vreo
func{iune, preoteascd de conduceo. Fulro",ri acordat se condi{ioneazi
de dovcada ce trebuie sd o facd """siiu c6 in ins;i
mod sincer qi adevrrat.arat{
zel pentru credinfd $i nu in mod viclean.
Menfionind aceastapdrinfii au avut in vedere pe
biteri- care pentru a se reabirita tratau cu prigonitorii at:eiadirrtre pres,
pentru a fi supu$i
la ehinuri nnrrai in mod aparent
si nu in'tJpt,-".:iii"a i;;;"d;;iil;
c;i numai fati' de. acei presbiteri va opera g.aiierea la care.,se
'a dovedi
-p.in
ed _s-au pociiit sincer si care n-au intenfiontrt tr, nnii.'J' ;""*t,
viclenie.
Desi nu se face mcnfiunc. sc consideri] ca ra ir.rt'aqi
fi supuqi si episcopii sa'cfir:ni vor
-aposiati. iractica exi.stentd-rn Bisericd. aga cum se
eonfir"ni si de Sf. cipiian in scrisoareadcsp.e-v;riiil;
- -------.. ri rrtiiciin^tnr-
68), episcopii aposta{i,pledeazd
Fentru,u""11t*.
:.,, , j }
CANONUL 2: (DIACoNri CARE AU JERTFTTrDoi,rL6R) , ,r
.
Agijderea si diaconii, ca'e a' ;iertfit idoril'r.
dar dupi ::; ti:
rigi s-au luptat pgltl.y credinfE, altcunr sX
aibe cinste, dar sE irrceteze
de orice sluibd sfint5, qi de' a aduce piinea
sau lraharul.
'#g^ sau de a
propovrdui. Dac[ insi oarecare rlintre
eiriscopi ..o" de searnx Ia
ace;tia vreo rivnr,
-sau umirinta bli'defii. si- r"-ooi-rd Ie dea ceva
mai mult, sau s5-i ierte, dinsii au puterea sX facl acest lucru.
(6!,ap: 10, t2 sin. I ec.; 702 TruI.;
I. :1, \S, 12
2' L p Anc.;
'L'l 10; t< petrtt
Atex: SVasiIe c. Mare;4,5 Grigl Niss)

subiect ar infractiunii de apostazie in acest canon

sint diaconii, $r
ln cazul diaconilor ca Ei al presbiierilor gi al episcopilor,
prevtizuli in pri-
mele_can_oane.pdrin{ii de la sinod acoida in'gu"Jui-giatrierea
celor c(_.
fac dovada ci se cdiesc sincer. unii ca acestia iqi vor pdstra
diacon, cu interdictia de a exercita-slujba aii.""iei,-"u'precizarea cinstea de
aduce (administra) sfintele daruri gi de a citi ruqdciu,-ri-t" -- q
- de
,t.riu"- I
De la aceastd normd_general;i,.in cazul diaconilor,.parinfii.
epjscopului dreptul' ca de ra caz ra'caz, tinind seama acordd
de sinceritatea uo-
cdintei si n-rodul de viatd al per-ritenlilo.,cu .f.""pie
"fribzuin{a, adici
admifind anumite circumstanle-atenuairt" s,,,u-ug.*i"il,
,a aplice ; ;";;:
'prn.rdzutd
tiune_dupd caz, mai uqoard sau mai gr"u, inti;.]" """
ca_
non. Balsamon comelrtind acest ""rori motiveazd aceasti spunind de
ci s-a
socotit aEa .deoareee
-(in Bisericd) fiecare cloctorie sufleteasci depinde
de judecata episcopuluic 1sint. At. iU, 2J). ;i;
.3; { Anc' 1s5

ir;r:r .'Q6IrI9NUL,3: (CEI TARI IN CRIIDINTA) " r*"ti;:

".i;i
pe cdi ce au iugit si au fost prinqi, sau au fost tridafi de ai
lor, sau altfel au fost clespuiali de a1'eri, sau au suferit chinuri, saU
in ternnifX s-au aruncat, gi stligild ci sint cre;tini, si au fost sfi;iafi'
sau cu sila punindrr-li-se ceva Iucru idolesc in miini de cXtre siluitott,
sau de sil5 primincl o oarecare tnincare de la idoli, insi nrirturisind
neincetat cX iint crrptini, ;i mihnirea asupra celor ce li s-a intimplat
artrtind-o pururea cu toatS atitudinea ;i infdfi;area lor, ;i cu smerenia
viefii, unii ca ace;tia, fiild afari de p[cat, si ntr se opreasci de la
irnplrt5-sire; iar de 1u s-au ;i oprit de cdtre cirreva din strictefe prea
nrale, sau din nepriceperea unora, indatd si se primeascI. Aceasta este
in vigoare deopolriYZr-pi pentru cei din cler ;i pentru ceilalfi laici.
S-a mai cercetat deodatd ;i aceea dacd se pot inainta in treapta prco-
teasctr laicii, cre au c[zut in urma aceleiaSi silnicii; deci s-a hotdrit
ca aee$tia si se prohiriseascd (hirotoneascd), ca unii care nimic nu Bu
p[c5tuit, dac5 viefuirea lor de rnai inainte s-ar afla dreapttr.
(62 Ap.; 10. 11. 12 sin. I ec.;4. 12 Anc.; 2. 10. 1'3.14 Pe'tru Atet).
Prirna parte a canonului reglemerrteazd situatia claricilor $i mire*
nilor, care fuqinct din calea prigonitorilor, in un'rra trtidirrii confrafilor
lor., au suferit consecintelc pcisecu{iei, au fost supu_Eila chinuri (au .fost
intemnifati sau cu sila au linut in miini lucruri idolesti sau au_primit
mincare clin jertfa idolilor), li s-au luat averile, dar gi-au lrlentinut cu
tlrie creclinta, mdrturisind neincetat cd sint cre$tini. continuind sd duc5
o viati in srtrerenic cregtinescd,stabilind <ir unii ca ace$tiirsi nrt se o-
preasci de la impirtisanie. cu precizarea ci, in cazul lu care din prea
mare strictele, sau din nepriceperc, unii ca aceqtia 3u fost excluqi de la
inrpirtdsapic, sA fie reprirriti de inclati in comtnitate cu toate dreptu-
.ifJ.- "ilriau.inarr-t" cii r-r-au pdcltuit cu nimic. Combntato-i ca Zonara
(Sint. At. iII, 25) si Pctru al Alexandriei (in can. 13) mentioneJrzihotS-
rirea pirinfilor ca fiind bazatd pe invdlitura Sfintei Evanghelii.in care.se
afate cd Domnul nostru lisus Hristos a indrumat pe sfinlii sdi ucenici,
(l4t: 10,
ca in cazul in care silt prigonifi iltr-o cetate sd n,eargi in alta
23), qi cd nu osinde-stepe cei ce, trddali de ai lor, au suferit de pe urma
persecu[iilor',dar si-au] pistrat credinta mlrturisincl-o cu statornicie' in
to.i timpr-rl martiriului. . .
|n partea a doua se reglet"rlenteazdsitualia mirenilor, . din situatia
aceqtia
aritatd, .eare c€r sd fie primi$i in cler, stabilindu-5s s[ unii ca
poi fi hirotoniti cu condilia ca sd indeplineascl cerinlele irnpuse candi-
da(ilor la hirotonie.
'
CANONUL 4: (CERTAIIEA CELOR SLABI IN CREDINTA) ,
; In privinfa celor care prin constringere au jertfit idolilor 9i pe
lingi acegtia ;i in privinfa celor care au participat la ospefele de la
 t86
'5 Anc

idoli, toli aceia, care cle;i fiinil sedu;i,

au, mers acolo cu infifiqare mai
veseld pi au imbricat haind n ai t,rxoare
,-"" irir"pi"tatit fdri rczervi
din osprful pregilit, sinodui u- rtoia"it ir
ca un an ie fie ascultitori, gi
trei ani sd se pro.gtearn5,
;i ctoi ani sI ;"iti.ip" iir_oi Ia ruglciune,
gi numai atunci sd se apropis .1"
.uru ce este desdvirSit.
'
(62 Ap.; 17 sin. I ec.;-', g, g Anc.; 2 Laod..;43
73,75, 81,84 Cart.; Z, II N,eocez.;
c..Mare;'2, S ietri at Aler.; 2 Grig. Niss./ ; ;s1.,
las.
'regrementeazd
, -Pdrinfii in acest canon condifiile repri'ririi'irr Bi_
Fericd a acelora {ill:u cr_edinciogi,care, prin constriirgere au tbst silifi
s{. aducd jertfd idorilor, dar au sdvirEit' d;-';" jrua'}oruncit
prigonitori cu senindtate gi veselie" nearitind de crtre
'credinfa.'unii nici o mihnire din cauza
cd li se,catci in.picioare ci-aJii;, d;;'i""'*iiii-ir;l
In Biscricd, pot fi reprimili numai chlRd
ce iEi'vor fi-ispa;it pedeapsa,
previizutd
3i de. canonul 1l al sinodului I de'iu'iil-i"*u, ;i anume gase
api.dg pocdin!5 (1."l sd-r petreacd in ascurtu"",
i"er-"ni ra r" pro,stearnd
$i d9i ".ni."g-p""!::ip:_ numai ta .ugaciunu, aupl-"*" in at ;aselca an
vor fi adrnisi la irrrpir.ti;anie).

cANoNUL b: (cERTAnsi'cnl-on sil;; tN cREDTNTA) i

Iar cei ce au rners Ia ospefele
-"].",'ea
idoliror cu rrain' jalnicx pi ;ezi.d
Ia mas' au mincat, dar in toite
implinit timpul de_t19i ani al Sederii au l'crimat, tlaci au
niune f5ri de imp5rti;ani"l ia, f.o.t""rr""ii,
'JJ=rr., si se primeasci in comu_
au mincat, ,i r*"i cloi ani pro$_
ternindu-se, intr-ir treilea'u"-.a-r"
;rrir'easci in-cornur.,iune fdrd de
impxrtdSanie, ca si ia cere.I;-r5lirsitu'in
ar n"t""ili "". Episcopii insi
sE aibd putere ca, cerceti'd f"lul.-int"u"J"rii-i"i,"ra]i
blind, sau si nrelungeas"e *ui--"it rrateze si rnai
tinrpul cle poc'infd. Dar inai'te
dc toate sE Ii se cerceteze atit viafa
rlc mai inainte, cit ii cea rrrai
din urm5, .si asa si se misou*-LfinJ"1uu.
(62 Ap.; 11 sin,I ee.; 4 Arc.; 2
Z,_tt Grig. al Neoc.; zg, ?s,
81,84.Vos. c. I[are; 2,3 pe:truot Ai";; 4o!.;
Z Grig. Nis.)
In' acest canon,
.continuintr cazurile similare (asem.indt'are1 regre.
menteazd modul reprirnirii in Bisericd " ""toi "" iu p";ti"ipat,
silit. la ospelele date in cinsila i.rotiio.r, rn mod
cu rlihnire--qi'intristare,(lnereu
l5crimind qi imbrdcafi in tr"ina O"A"fi"l. ,.. ..
t
lntre acestiase f1ce.distinctie inl"9
"",i cg au mincat,Ei bei ce,nu:au
mineat, st;i.bilind ea: cei .. "":.',i#at, cr;fi;;"i";;;"de
treapta a treia de penitenfS a celor petrebcre in
ce se progtern si incd un tirnp (rig-
precizat) in treapta a patra.(petrecere
ir, conuniurrn ttrJ'i.piirfdranie) sd
li se dea sfinta:i-pa.iaqand;-;;;l"r
ce n_au mincat din cete .idolegti,
si li se dea cuminecdtura A"ia aoi uni petre_cuti
de tr,ire in comuniune,fara'inffiu;,a1ie in prosternare gi ul.l an
pdrinfii precizeazd
ti'pul de peniten{d poate fi p;e;;;lat in.sd cd
sau prelungit de la eaz la caz
6, ? Anc,

de ,65lre episeop finind seama de circutnstanfele atenuaute\sau ag'ravanl

te invocate de perritenli. lntre elrcumstan[ele atenuante se numirdr ciintg
sineerd qi dovida cd viata lor anterioard a fost in conformitate gtr inv5-
lalura tsiscricii.
'
CANoNUL 6: (CERTAIiIiA cELoR sl.nBl tx cnnb\rtrTA)'1'
In pril'infa celor gc au cedat numai de atueninfarea nluncilor
jertfit idolilor ;i pin5 in
;i a luErii uo""ilo", sal'de a exil5rii, .5i au
timpul de fa!6 nu s-a poc[it, nici nu s-au intors' acum insfi in timpu!
ii"dant,ri apiopiinclu-se ;i ajungind la hr-.tErirea intoarcerii, sinodul
a hotarit ci pinl la ziua cea mare sd se pro;tearnd trei ani, .;i dup[
alfi doi sd se prinreasc6 in comuniune, f[ra de imp6rt5lanie, ;i a;a si
vind la cele ileslr.irlite, incit intreg timpul de lase ani s6-l impli-
neascE. Iar dac6, oarecare mai inainte de acest sinod s-au primit Ia
poc5infS, de la acel timp sX li se socoteasc[ incelrutul celor ;ase ani
de pociinlE. Dac[ ins.I, s-ar intimpla primejdie qi a;teptarea morfii din
boaie, sau din alta oarecarg priei15, ace5tia si se primcascd dup5 rlorlna
de fat5.
(6 Ap.;'77', 72, 1,?sin. I e.e.;4, 5, 7, 8, g, Anc.;2, Neoces.;'7Cart.;
2,5 Grig. Nis.) ,i
ln acest canon se reglementeazd modul reprirnirii i1 Biseried'a a:
celora care de teama ca prigonitorii si nu le producd pagube rnatOriale
s-au lepddat de credinta in Ilristos qi nu s-au pociit-imediat. ci abia dupl
terrninirca persecufiei. in preajma gi in titnpul dezbaterilor sinodului
de la Ancita. In sensul cesta se va da eurs cererilor apostalilor acestora
in vederea reprimirii lor in BisericS. Unii ca ace;tia se vor Plimir L"m?i
daci fac,qase ani penitentd rsi anulne de la ziua intoarcerii. data tinerii
praz'
sinodului. siptimina a patra a eincizecimii (can. 37 ?P.) qi pini ia
hicul PaStelor sI rirnini in treapta a doua de penitenld, trei ani in treap-
ta a treia. cloi ani in a patra ,si abia in al q'apteleaan s5 se invredni'
ceascdde sfinta cuminecdturS.
Ce.lor ce' au inceput penitenfa inaintea datei intrunirii sinodului
termenul de Ease ani se va calcula de la acea dati.
. . - pacd unii din penitenli se va intimpla s5. fie po patul de(Ynoarte,
pdrinlii siabiiesc ca aceiEtia sE fie reprirnili ln comuniunea bisericeasci
pgtrivi! qlr-rduielilorexistente, adicd obliga{iunea lor de a prelungi peni-
ienla ir:r caz d,e insdndtoqire, pind la implinirea termenului de qas€ ani
(A se.vedea$i Can. 1.3,I. ec.,5i Zonara Sint' At' III' 34)'

I CANONUL 7: (CERTAREA CELOR SLABI N CNNOTNTA)

i

. ,In privinla celor ce impreunS s-au ospatat la serbarea p5gineascb,

in locul hotdrit pentru p5gini, ducind ;i mincind insi acolo bucatcle
 188
t,6 dne.

lor proprii,. sinodul a hotirit ca timp de doi

ani progternindu-se si se
primeasci in comuniune; iar ori de' trebuierte--fi;;;;;'a
impxrtiganie, episcopii_au dreptur si judece,' .tr;;-;;; se prirni cu
pi de a cerceta cealaltd viafi a fiec5ruia. ei au drrcptur

162Ap.; 71, sin.I ec.)

., .f:,. tn .1c.est
-canon.se stabiles[e cr accia clintre creqti'i, care de tea-
ma martirirJui ou"rtcipau la
mincind acolo alimente propqii .gspd{u-lcl.t in "l"rt"a-1loriro. J"&"a--ii
;e' fie reprirnifi dupd s.cotin{a episco_
pului dar nu nrai devreme Oe doi ani cle prosternare.

CANONUL B: (CERTAREA CELOR SLABI

IN CREDINTA)
Iar cei ce a doua oard
;i a tleia oarl au jertfit idolilor de
sil5, patru ani sd se pro;teasci, iar doi ani
rnuniune' fbri irnp'rti;anie, "f-i i" af si se prinreasc5 in co-
plinteascS. xpi"flu ", i*.ra"i,,'it 9i se
(62
!!., 1-1,sin. I ee.: 4, 5,-9 Ane,; I Laod".;4J Catt.; 2, 1I Grig.
Neoeez.;73, ZS, 87, g4 Ve,s.i h{ure.; 2, 3 petru Ater.; Z Ci;g.- Wiij
In accst caD6n se arata ci cei ce prin-
constringere au fost siri{i
sd jertfeascd idoiilor pot fi reprimili ";d;i'drpJ'i"r""""i
gi anu're: patru ani in treapta u treia, 'J"i.i.u de, penitenfd
ooi- u^i'i]e gi abia in al
qapteleaan si se invredniceaicr de
sfinta i'rpirrtiqa'iel ! .

CANONUL 9: (OSINDA VINZATORTLOR

DE FRATI)
rar tofi aceia, 'care
nu nurnai s-_aulepidat de ra credinfi,
ridicat gi impotrivE .:i- at siluit ci s-au
fe f.a1i,- pi-s-a""ril"i
siluirii, ace;tia trei ani sn sc prir'neasci 'Ia' pricinuitori ai
gase ani in cel ar pro'ter'erii; to"ut ai".,iiarii, iu, in arfi
si alt an sd se primeascb rn comuniune
fErE impirtxsanie' ru!! ani implini,,a "n-sJ'i,;;;;ilr".scr
insi si=" se
_ cerceteze cre cele
uiit "i"1u rqr din'' ac;sr tirrrp, bit
*:lxi;:t"i ei

73,.75,81,84Vas. c. Mare; Z,'S beiri-'A"".;

iCiiS. N;j'',
subiect al infractiunii de fiincr cei ce s-au repidat de
credinld silind la aceasta;i pe alli.apostazie
ira1i.
unii ca ace$tia pot fi reprimifi nyr.ai dupi
10 ani cle penitenfd 9i
anume: trei ani si stea la locul ascultdrii, gase
ani- in"cer aI prosterni_
rii, un an sd se primeascd in cohruniune
fdrni inrpdrtirganie qi abia duo5
"rli impliniti id se irvrednicea."a o" i,r.pa;Gi;it""a
10 crau dovaira
de ciin{5 sincera qi se constatti cil au avut -in tot acest
nrorald !,,,i
tirnp o purtare
ireproEabild. ,. ::, ,j. i irj-,i ri, irt
1(Fl2 Anc. 189

CANONUL 10: (CASATORiA DUPA IIIROTONIE) i, '1.u.

. J.
Tofi cei ce sint pu;i ,diaconi, dac5, chiar la punerea lor au rndrtu-
risit pi au zis cI trebuie si se insoare, fiildci nu pot r'6mine a;i,1,
acegtia insurindu-se dupd aceasta, si rdlnini in slujbd pr+utru ci li s-a
dat lor voie de citre episcop. Daci insd oarecare, tlcind ;i primindu-se
la hirotonie cu condi(ia si rdmind a;a, dar dupi aceia s-au ilsurat,
si inceteze din diaconie. .i r ,i: rri no, i

( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 1 4 ' : i t t .I V e c . ;3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n i . ; t N e o c e L l "1; 6
Cart.; 69 Vas. c. Mare.)

ln acest canon, avindu-se in vedere obiceiul lgcal, se reglenrenteazit

problema cdsdtoriei diaconilor in sensul ca aceEtia puteau contracta cA-
sdtorie nu numai inainte de hirotonie, cum s-a stabilit prin canonul Zii
apostolic;i cum se aratd $i in A;eznmintcle apostolice (vII, 17), ci 'si
pot rA-
dupi hiroionie daca declarau cu ocazia hirotoniei,lor ca ei nu
"u"iratoriti. In cazul ca nu fAceau o astfel de declaratie la hiroto-
-iii*
nie, gi ulterior se casatoreau, trebuie sd inceteze din siujbai diacorriei.
hi-
Prin can. ii al sinodului truli'rn se intcrzice insA casAtoria dupd
-"Lstabilindu-se
astfel vechc-'tr rinduiala prevAzuta in canonul 26
"oto"iu,
intrau in cler necdLsatorili numai
apostolic,.potrivit cdreia diptre cei ce
cite[ilor Ei cintirrefilor li se da voic sA se casittorearscA'
irt, tji! ,ltr..rt' i,

F: l , ,|,|:
CANONUL 11: (RAPIREAjLOcoDNICETl,rtn,ini ,iltrril,
Sinodul a hotdrit ca fetele, care s-au logodit, pf dupd aceea au
fost r{pite de allii, s5 se dea inapoi celor ce mai intii s-au logodit
cu ele, chiar de ar fi suferit ;i sili de la aceia.
( 6 7 A p . ; 2 7 ' i i n I V e c . ; 9 2 , 9 8 T r u 1 . ;2 2 , 2 5 , 2 6 , 3 0 , 4 9 , 6 9 1 / c t s 'c '
M)
Prevederile accstui canon care stabilegte ci--tlogodnicilc rapite sa
se de'a inapoi logodnicului lor, chiar dsci au fost siluite de riipitor, tre-
ales
buie coroborat cu canonul 67 Apostolic si 98 VI Ecumenic Ei rnai
laiq ta aprecierea logodnicului li-
cu canonul 22 al sfintului Vasile care
sau nu pc logoclnica rupita'rsi necinstitl dc aitul'
bertatea cle a reprimi
: i l

C A N O N U L ' 1 2 :( C A T E I I U M E N { I C A Z U T I ) ' t " . ' , "

f.ir1i1.; j|1: '
' , l . | ,

Sinodul a hot5rit ca eei ce au iertfit idolilor mai inainte de Bo-

tez, Fi dupd aceia s-au botezat, sd sc inainteze in t'eapti, ca unii ce
sint spilafi de pdcat.
(74, sin. I ec.; 5 Neocez.;5 Chiril Aler.). (.. il: i "

tn acest canon se revine la . cazurile de spefd reglementate in Pri-

mele noud canoane, privitor la primirea apostalilor, stabilind cd, cate-
 190
13-15 Anc.

humenii ce alr jertfit idoliloq prin botez se ?onsideri spilafi de pdcat.

_sigur, aici se are in vedere Ei prevederile ean. 14 I Ec.; in ca.e s-a sta-
bilit modtrl 9i timpul de penitenlir aI catehumenilor apostali.
,j-?i rl r: I

: cANoNUL
rs: fionrrrscoerr;
.!6rr' llor"oiscopilor nu le 'este iertat sd
hiroton"u."U ,prertit"ri sau,
diacon in altl eparhie, dar incE nici presbiteri pentru cetate, decit
nurnai cu incuviintarea episcopului clatd prin scrisori. .,.:
.al
(8 sin. 7 ec.; 74 sin 7 ec.; 74 Neocez.; 8, 10 Atttioh;. S?-I:,aocl.;89:
Vas. c. llIcn'e)
In acest canon se stabilegte statutul juriclic al horepiscopilor star,
bilind cd aceEtia aveau dreptul sd hirotoneasca preofi ql iliaconi numai l i
pe raza circurnscripliiior lor. in alte circumscripfii puteau irirotonii insa
rrumai cu delegatie scrisS de la episcopul locului. ,,,;., j

CANON IJL 74: INtrRINAREA FATARNiCA)

Presbiterii sau diaconii cei din cler, care se refin de lu""i*u.i,
sinotlul a hotdrit ca ei sd se atingi de ele, gi apoi i;a tle vor voi, sii
se infrineze cle la ele; iar de nu vor vrea, qi nici iegumele, ce sint
puse lingi cirnuri, nu vor si le mxnince, si astfel de nu se vor su-
pune canonului, si inceteze ei din treapti.

, (51, 53,66 Ap.; 2,27, Gangrct;28,86 Vq;sr

.q,I\Iare),,,,,
g ii:.
' In acest canon se au in vedere clerieii, pr.eofi Ei diaconi, r'egei
tarieni.
Pentru a nu produce sminteald in rindul credincio;ilor, pdrinlii
obligd pe unii ca acegtia sd guste din mincarile cu carlle servite ia a-
gape, fdrd a fi obliga{i sd'manince. in caz cd,refuzd sa faci acest lucrtt
;i refuza sd mdnince si legumele, ce sint puse iingi c{rrruri, se prevecle
sanc[ionarea acestora cu clepunereadin treapti. .:
, f 1 _t r r .1r, . ld
;t
.t,. CANONUL 15: (BUNURILE BISERICIII
- In privinfa lucrurilor apar{inEtoare Biserici, pe care p.esbitelii,
neJiind episcopi, le-au vindut, Biserica sd le reclame inapoi.
$i sti in
c'hibzuin{a episcopului de se cuvine a lua preful inapoi oii nu, fiindcd
de multe ori venitul celor vindute le aduce mai rnulte clccit preful.
'-
( 3 8 , 3 9 , 4 0 , 4 7 , 7 3 A p . ; 2 2 , 2 4 , 2 5 , 2 6 S i n .I V e c . ;5 3 , 4 g T n i l . ; I I ,
12-,13 sin. VII ec; 24, 25 Antioh.; 52 Laocl.;22, 5J, 81 Cart.; Z Chiril A.ter;
la Teofil Alet) ,rv, I
in acest canon se'reglementeazd ,statutul juridic-r,al bunurilor,, pro-
prietatea Bisericii, stabilind ci instrdinarearacestora,nu se poate iace,
16-1E Anc. 191

fdrd incuviintarea episcopului. In cazul in ,care in timpul vacan{ei epis-

eopale, presbiterul ar incheia un astfel de act, eI este declarat nul, epis-
copul nou numit avind dreptul sd revendice bunul sau si refina pretul,
tinind seamade interesul gi rentabilitatea actului incheiat.

-,,.. CANONUL 16: (SODOMIA. CADEREA (AMESTBCAREA) CU DO-

BITOACE (BESTIALITATEA) ;*,.i t
'r: :
Dintre cei care au pXc[tuit sau irdcitui'esc cu' dobitoace,' cifi atl
pleituit inainte de a fi de doudzeci de ani, pro;ternindu-se cincispre-
zece ani, si se inrpirti;eascd de comuniunea rugdciunii, apoi irnpli-
nind cinci ani in aceasti comuniune, attrnci si se atingd de cumineci-
turi. Dar si li se cerceteze ;i viafa lor din timpul progternerii, gi apa
sI dobindeasci blindefea. Iar daci, oarecare fdri curnpit a rdtnas in
picate, sd se supuni progternerii celei lungi. Iar cei ce au trecut peste
virsta aceasta;i avind sotii, au cdzut in picatul acesta,si se pt'optearnd25
de ani, apoi si se imp5rt6;easci de comuniunea ruglciunii; dupi aceea
inrplinind cinci ani in cornuniunea rugiciunilor si se impart6;easci
de cuminecitur,d. Iar , daci, unii pi femei avind gi trecind de cincizeci
de ani, au pdcdtuit, numai la . ie;irea din viafi si primeasci irnpdr-
t6;anie.
, : (17 Afte.: 7,63l'as. c. Mare; 4 Grig. Nis.) ', '

In acest canon ca gi in urmitorul. se stabilesc'Iancliunilo'.* *e all

plicd sodomitilor, celor ee intrefin relafii scxuale cu anirnaie
rrl
s" CANONUL 1?: (SODOMIA (AMESTECAIiEA CU DOBITO.ACE))
, t
Sfintul sinod a poruncit ca cei ce picXtuiesc cu dobitoace -si sint
lepro;i, sau au fost leprogi, ace;tia si se roage cu iernaticii (cei ce
stan in locul deschis clin fafa u;ii Bisericii).
; l itl..ttry
(16 Attc.; 7, 63 Vas. C. h[are: 4 Grig. Nis.)
Vezi canonul anterior
'1"ttt- t '''"1l Ii .
t . i ' /.')

CANONUL 18: (EPISCOPIINEPRINIITI iN I'IPARHII..COBORI-

'.'.
RBA iN TREAPTA)
.*1r.'
Daci unii care au fost pu;i episcopi, ;i ntr s.au pt'imit de :epar*1
hia pentru care au fost numi{i, ar vrea sd meargi in alte eparhii,
;i si inliture pe cei a;ezafi acolo, ;i si afife impotriva aeelora riz-
vrdtire, aceia sd se afuriseascd. Dacd, insi ar vrea sd rbmini in paro-
hia unde au fost mai inainte presbiteri, sd nu fie lepidafi din demni-
tate; iar daci se vor ridica cu tulburar.e impotriva episcopilor a;eza{i
acolo; si li se ia lor ;i pdstoria ;i si fie lepidafi (sd fie erclusi din
Biserici). .! ir. .: i
 19; 20 Arrel

(14, 36 Ap.; I sin. I ec.; 9 sin. III ec.; 29 sin. IV ec.; 3T TruI.; IT, 1g
Antictlt.; 77 sin. I-II.; 7,2,3, Chiril Aler.)
In canon se are in veclere cazul cincl un eprscop, care nu ;i-a pu-
tut ocupa scauntrl destinat lui, intcnlioncazA sa rapeasci prin violeulti,
eparhia altui episcop legal instituit, dispunir-rd ca, un astfbl de episcop
sI se afuriseascd,adrcd sd nu mai aiba dreptul erse bucura cle cinstea cu-
venita episcopilor
Dacd fdrii rea' inten{ie, doregte, sd pdstreze parphia pe ca'e a a-
vut-o ca presbiter, piqit cind s.inodul va decicle asLlpra ocuDarii sciillnu-
lui pentru carc a fost hirotonit, Parinlii disl;urr ca unui aitfel ctc epis-:
cop sI i se asigure toate drepturile presbiteriale.
In cazul cd un astfel de epi.scopprod.ucc tulburAri impotriva c1-ris-
copului locului, Parin[ii dispun ,ca unuia ca acesta sd i se ia parohia $i
sd se excluda din Biserici. .,it, .^1,,"rr,
,r,
CANONUL 19: (C,,\DEREADE I-A I,'tlCIOnIE- (I'ltci()rirA)) ,""
lll
cei ce l[gdtluind fecioria, violeazx votul, si se supund hotaririti
pentru cei ce se cdsitoresc a doua oar6. A;ijderea am oprit ca feeioa:
rele si viefuiasci impreund cu oal'ecare bdrbati ca surori.

- , ! 5 , 2 6 A p ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c . ; 5 , 7 2 , L J , 4 0 , 4 4 , 4 6 , J Z , T r u l . ;
4 8 , 2 2 s i n . V i l e c . ; 3 , 4 , 2 5 , 3 8 , 4 4 , 7 0 C a r t . ; 3 , 4 , s i n .I - I L ; 6 , 1 g ,l g , Z 0 ,
60 Vas. c. Mare)
in prima parte s acestui canon se are in vedcre infrac{iunea cll-
cdrii fdgdduin{ei castita{ii prin incheierea legald tr ciisdtoriei, prevdzind
pentru cei ce savirgesc aceasta, pedcap;a ce se dd cr:rlorcastitoriti :r doua
oard, adici oprirea pentru un an de la impartAEanie (Can. 4, Vas. C. M.).
'
In partea ultimir se interzice vie{uirea fc'cioarelor (care au depus
votul castita[ii) impreunii cu barbali, ca suroi-i, t,crrziede sminteala intre
credinciogi. ! ,t
, ,lr I a l $ ',
CANONUL 20: (ADULTERUL)
Dacd solia cuiva a comis adulter, sau daci cineva conrite adul-
ter, se cuvine ca acela Ia ;apte ani si dobindeasci cele derlvir;ite,
potrivit treptelor care duc acolo.

can. 87, VI ec.; cor]firmi prevederire acestui canon stabilind treptelc

J:enitenfei,un ar1in treapta prinrd, doi ani in a doua, trei ani in a treia,
unul in a patra, si numai in anul aI optulea te po{i irnpirtagi. .
 193
2l:-24 Anc.

cANoNuL 21: (AVORTUL o,OPADAREA DE PRUNCI))

r, i
Pe femeile care sint desfrinate ;i-;i ornoarS f6tul 9i se indelet-
nicesc cu pregdtirea mijloacelor de avort, hotdrirea de mai inainte le-a
oprit pina ti iepirea din viaf6, pi aceasti hotSrire se line indeobpte-
gisind ceva spre a le trata mai blind, am hot6rit ca vreme de 10
Dar,'sE
ani impli,eascd in prnitenf5, potrivit treptel't' hotirite.
(97 Trul.; 2, 8 Vas. c' Mare)
provoaci avort sau cilrc
canonul are in vcdere pe femeile carc-;i
si se su-
rnijlocesc altora si facd avoit, stabilind ca unele ca ac€stea
prin treptele stabiliie, prin derogare de
p""a "piti-ii de 10 ani, trecincl
respectat prin care astfel de fapte se sanctioneaza
i" oii""i"f existent ,si
cu oprirca de la impirrtdqanie pina la moarte'

CANONLi]- :]2: (UCIDEITEA DE VOIE)

In privinfa uciderilor de voie, vinovafii s6- se pro;tearni viafa
lor intre&6, iar de cele desdvirgite si se invredniceasca numai la sfir:
gitul viefii.
(8, 56 Vas. c. Mare.; 5 Grig. Nis.1
A se vedea qi canoanele Paralele'
r''tb L' :
cANoNuL 23: (UCIDEREA"FARA VOIE)
In privinfa uciderilor f5r5 r,oie, hotirirea de mai inainte poruil-
cegte ca'cei vinovafi sE dobindeasc6_cele-desdvir;itela anul al 9ap-
sd impli-
telea potrivit treptelor hotiritei iar a doua hotdrire porunce;te
neasci vreme de cinci ani.
(8,77, 57 Vos.c.Itl.are;S Crig: Nls.)

Canonul menlioneazd doud hotdriri existente -pentru sancfionareh

trcigaqilor din impiuden{d, fdrd premeditare, proba6il stabilite P! -ca}e
ao %fii""i, fiindcd nu exisid nici un canon cale sd p,revadd astfel de
io"cii""i.' Sfintul Vasile cel Mare prevede in canonul 57 o penitenld
de 10 ani in acest caz.

CANoNUL 24: (CREDIi\f,ELE DB$ARTE $I VRAJIToRIA. (SUj

PERSTITIA $I MAGIA))
i'
Prezicitorii li cei ce urmeazi moravurile piginilor, ori intlodu'c
in casele lor pre oarecare spre aflarea farmecelor sau ;i pentru curdt'e'
si cad5 sub canonut penitenfei de cinci ani, potrivit treptelor hot-6-
rite, trei ani de progteinere ;i aoi ani de ruglciune, 1516 irnpf,rtSganie.
(61, 65 Trul.; 36 Laod'.;7, 65, 72, 87,83, Vas. c. Mare;3 Gng! Nis')
194 25 Ancl 1-2 Neocez.

In acest canon se sancfioneazd cei ce practicd moravuri pagine,

farmece, prezicdtori, etc. if

CTINONUL 25: (CADERE (PACATUIITE) CU SORA LOGODNICII)

In cazul cind cineva, logodindu-se cu o fecioari, a necinstit mai
inainte pe sora ei, incit a rlmas gi gravidS, ;i dupd aceea s-a cunrrnat
cu cea logoditS, iar cea necinstiti s-a sinucis, se pomncegte ca conr-
plicii si se primeasci intre cei ce stau impreuni Ia rugdciune in
biserici dupd 10 ani de pociinfd, potrivit treptelor hotdlite.
(54 Trul.; 2 Neocez.; 7B Vas. e. Mare.)
Pornind probabil de la un caz concret, de eonc.urs de infracfiuni,
Pdrin$i prevdd pentru complici la infrac{iuni 10 ani de penitcn[A in
plima treaptd (pocdin!a), dupd care poate trece ln treapta a patra,
ISrA sE arate cit trebuie si petreacd in aeeasti treapti, Idsind aceasta
la aprecierea episcopului.

CANOANEI.E SINODUI,UI AL DOII,EA LOCAL DE LA NEOCEZAREEJi

(315)

CANONUL 1: (OSINDA PREOTULUI CARB SE CASATORtr.STE

DUPA HIROTONiE, COMITE ADUI,TER SAU BSTE DESFRINIT)
Presbiterul daci se va insura, sd se scoatd din treapta sa, iar
do va fi desfrinat, sau va comite adulter, sd se excludl cu desdvir-
,siregi s[ se supuni penitenfei.
( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 7 4 s i n .I V ' e c ; 3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n L I . ;7 0 A n c . ;1 6 C a r t . ;
32,69 Vas. c. Mare)
ln acest eanon se stabileqte pentru preotul (respectiv pentru tofi
cei din cinul preolesc) care se c6sltoregte pedeapsa caterisirii; iar pen-
trl cel ce comite desfriu sau adulter pedeapsa excluderii de la rugd.
ciunea comund cu credinciogii din bisericd gi va fi trecut in rindul pe-
nitentilor.
Can. 11 sin. I ec.; menfioneazd cd preotul desfrinat qi adulter va
trebui sd treacd prin toate treptele de pocAinfa gi numai dupd aceea se
va invrednici de implrtSganie, dar numai in rindul mircnilor.

CANONUL 2: CASATORIA CU DOi FRATI) .I

Femeia, dacd se va mXrita cu doi frafi, si se scoati din comuni-
une pin6 la moarte; totupi dac[ in wemea morlii va zice c5, ftreindu-se
sdnitoasi, va desface cSsitoria, atunci clin mili va avea pocdin{5. Iar
daci va muri femeia, intru acest fel de cdsdtorie fiind, sau bdrbatul,
atunci pentru partea rimasd in vlafi cu anevoie va fi pociinfa.
(19 Ap.; 54 Trul.; 23, 68, 76,78, 87,Vas. c. Mare)
 1e5
!-5. Ncocea

de-
cSsdtoria incheiatS cu fratele, respectiv sora, primului sot este
ctarata nei"g;fi sanc{ionind pe cel ce face aceasta cu scoterea din co-
pifri fu slitqit,rt vieiii, clacd nrt se pocdieqte Ei nu desface cd-
il;i;;
sdtoria nelegiuitd.
DacS se afla pe patul de nroarte, 9i promite c5, dacd se face sdnS-
tos nu va .mai trai in cdsdtoria nelegiuitd, i se poate permite sd se
mirturiseascd qi si se impdrtdqeasc5.
In cazul in care una din -va pdrfi va muri, partea rdmasd in viald'
se spune in canon, ,,cu anevoie fi p6cdinla", adicd viala intreagi va
rdmine intre penitenfi.
.rr
, cANO:{uL 3: (oslNDA CA.SATO}iIILOR NEPRAVILNICE (NE-
LEGALE))
Pentru cei ce cad in mai multe nunfi este invederat timpul
hotarit pentru peniten!6, dar intoarcerea 9i credinfa lor le scurt:eazd
timpul penitenfei.
(79 Anc.;7 Neocez';1, 50,80,Vas. c' Mare)
!n canon se vorbegte despre cei ce rdmin vdduvi dupa cdsAtoria
a cloua gi se cdsdtoresc din nou, precizindu-se ca unii ca acegtia trcDule
*a ,r"m"r" timpul stabilit cle penitenfd, - fdrd s5 arate. cit anume, cu
-Ei viafa lor.
;rantl;""a ca i"urtu poate fi sburtat in funcfie de credin{a
respectat, fiindcd nu e
$;-;i;i ;; face releriie la un obicei existent 9i
stabilit in nici strnfflrioo.
'cANoNut +:
@anul'i{hanA DE PACAT)
i' Daci cineva poftind o fenreie, i;i propune a^ s9 culca cu dinsa'
dar hotirir"u ," n.i va deveni fapt6, se vede cE prin har a fost scdpat.
(70 Vas. c. Mare) J
Aici se face referire la cele patru trepte ale stdr-ii dc. pecil do-
(pofta), lupta, hotdrirea (consim{dmintul), 9i infdptutrea' Lonar-a
rinia
qi lupta, dacd vor fi invinse de
isi;i. A.t. ffi' Z5-Bb), precizeazi dorin{a
iriiiiit"-qi-nu devin"hbtdrire qi faptd'nu se pedepsesc.Hotdrirea se va
ilil;" judecdlii Ei acuzei, iar infdptuirea se va pedepsi'
ri'
CANONUL 5: (CATEHUMENII)
catehumenul, care a intrat in Bisericd pi st6 la locul catehume-
"n*,-iuli-"" pa"ei"i, de este dintre ingenunchetoli, si asculte firi
,re *ui pacatuiaJce; iar dacd gi ascultitor fii'd va pdcitui, si se excludd
- . . -Bisericd.
din -., ' J

:., :.
Vas. c. Mate;4,6
- ..{2, 77,:'72;13t 74 sin. I ec.; 9.6 TruI.; 19 Laod.; 20
T'imotei Alet.; 5 Chiril AIer.) l; ) r :!; '
 1s8
6-8 Neocez.

In canon se face menfiune'de doud din

treptele catehumenatului.
lngenunchetori gi ascultiitori, stabilinJu_se cd,
in caz cd, se cornite un
catehumenul va fi depus intr-o treapta inierioard
l,i_":t,
clus. qi in final ex-

" CAN'NUL 6: (BoTEzuL copIILoR. (BoTEzuL

DUAL)) ESTE INDIVI_
Femeia gravidi trebuie sb se r.umineze(boteze),
cdci ceea ce nagte nu este pirta;i intru aceasta cind 'a vrea;
cu cei
ca si se arate voinli propril a iieclruia la mirturisire- niscut, pentru
rn canon r" gregitd despre botez, care oprea
femeia gravidd sd _"?Tb:t"^_inv4aty.3_
se boteze,socotinh;;';,
qi botezul pruncutui p3:1ta!in pintece, se ii""r,"?ri""az s_ar srivirpi
, 9i statiiffi ao".rarataInvi_
fdturi precizindu-sece botezul'este un act individual' care presupune
mdrturisirel-qeygytd a c.redinfeica act riUerae voi;E
m consecrntii parinlii arata cd fcrneiir gravidi,
s.i se boteze, fdrd sd afecteze persoana prunculuT dacd vrea poate
ar" pi.,iu"*le sdu.
CANONUL T: (CASATORTA A DOUA)
Presbiterur s6 nu minince Ia nunfile celor cds'torifi
deoarece nunta a doua ccre peniienfi;' cine "; a doua oard,
ii;;;i- presbiter, care
prin participarea sa Ia ospltare aprobi aceste
nunfi?
(1'7 Ap.; 3 Trur.; 7g Anc.; 3 Neocez; 7 Laocr.;
3, 12 vas. c. Mare)
ln acest canon se face referire la norma canonicd
doua cdsdtorie fdri sdvirEirea epitimieicuveniti, stauiriia care interziee a
ie preot.
Pdrin{ii oprelg pe preot ia participe la nunta ;;;;" pentru a nu
se crede cd eI aprobd ceva pentru care el u i,rrpr, "piti_i"."
.ts,i,
CANONUL 8: (DESPARTIREA CANONICA A
CLERULUI (PEN-
TRU ADULTERUL SOTIEI). (DIVORTUL CANONIC
AL CLERU-
LUI)
De se va vrdi in pubfic cd solia curva care
- este raic, a comis
adulter, unul ca ac-el-a nu-poate ou.ri i., "r"jnu-p"*t*isc6.
dinsa va comite adulter dupd hirotonie, el ^ Iar, dacb
tste d;d; si o cremit6;
iar de va vielui cu dinsa, nu poate
fine- slujba ;" T;; incredinfat.
(18 Ap.; 3,6, 73,26 Trut.; 2? Vas. c. Mare)
In acest canon pdrinfii au avut in vedere eventualitatea
sofie devine adulterd gi consecin{ele ce le produce cind o
preo!eascd. cu privire ta slujba
Pornind de la principiul biblic cd prin cdsdtorie
se stabileEteo strinsl legdturd, ea devenina o ""iiuiu; intre sof Ei sofie
;; -rld; L6'ii
Moise 2, 24) pdrinfii precizeazd cd orice pa"oi .a"iiqi;..ou
un so[, pd_
0. 10 Neocez. LS?

Ei pe celdlalt sof, qi hotdrdsc in consecinld urmi-

teazl, in acelaEi timp-promovdrii
toarele: interzicerea in cler a unui credincios a cdrui solie
a fost dovediti ca adulteri; obligd pe preotul a cirui solie este doveditd
de adulter s5 divorfeze de ea; Ei ounga pe preotul care nu vrea sd di-
vor(eze de so{ia doveditd adulterd sd se lase de preolie.

CANONUL 9: (PACATELE DINAINTE DE HIROTONIE)

Presbiterul, dacd, s-a inaintat dup5 ce mai inainte a pacatuit in
trup, gi va mirturisi cd a picfituit inainte de hirotonie, si nu jertfeasci"
rrminina in celelalte, pentru zelul sru de altfel; cdci rnui{i au zis ci
gi hirotonia iartd cele rrai multe pdcate. far, daci el- insu;i nu mdrtrrri-
seFte Si nu se poate dovedi ardtit, atunci el insu;i are puterea de a
hottrri ce sE facd.
'1-r!;;
(25, 61 Ap.; 2, 9, 70 sin. I ec-:6 sin- II ec.;4, 21,23 .l? i-n"'!
, 8, 70, iz w"o""zj 3', 32, 57, 70, 82, 89 Vas. c. h[are; 3, 6 Ttofil AIet)
!n lurnina rinduielii stabilite prin can. 61 ap., care impune can-
clidafilor la preofie sd indeplineascd o serie de condifri privind- brrnul
nume in soqiLtate qi prin can. I sin. I' ec., prin eare se impune ca inainte
de hirotonie candidaiul si fie supus unui examen sever, in canonul a-
cesta se are in vedere cazul presbiterului care a desfrinat inainte de
hirotonie dispunindu-se urmitoarele: Daed preotul insuqi a mlrturisit
sii se cdiegte sE se opreasci de Ia aducerea Jertfei, dar sd-gi pdstreze
onorurile isd SadA intre preofi; si se cuminece in altar, etc.); cit pri-
esc pdcatele mai miei se apreciazd: ,invocindu-se pdrerea unora cd
oeesiea se iartd prin hirotonie", in cazul in eare este bdnuit fdrd a se
face dovada qi fdri ca cel invinuit s5 recunoasci, pdrinfii lasi pe seama
eonqtiin|ei presbiterului insugi sd judece dacd este sau nu vrednic sd
aduia :ir*ta lui Dumnezeu; cazul- in eare se face dovada viefuirii in
desfriu" gi presbiterul nu recunoaqte, in lumina doctrinei cenonice, un
astfel de presbiter trebuie sd se cateriseascdqi si fie lipsit de toate o-
norurile.
La sanclionarea presbiterului instituit fdrd examinarea canonicd
prealabild, se cere sd se aibd in vedere qi prevederile altor canoane, in-
tre care se numdri gi can. 9, I ec.

CANONUL 10: (PACATELE DINAINTE DE HIROTONIE)

A;ijderea si diaconul, de va c5dea in acelapi pacat, s5 aibS nurnai

treapta slujitomlui bisericesc.
( 2 5 , 6 1 A p . ; 2 , 9 , 7 0 s i n .I e c . : 6 , s i n .I I e c . ;4 ' 2 1 , 2 3 T r u l ; 1 2 , A n c ' ;
7 , 8 , ' g , 7 2 N e o c e z 3. ;' , 3 2 , 5 7 , 7 0 , 8 2 , 8 9V o . sc. . M o r e ; 3 , 6 , T e o f i lA l e x ' )
Canonul este o continuare a celui precedent. Privind pe diaconul,
dovedit cle desfriu, se prescrie aceleaEisancfiuni ca Ei pentru preot. Dia-
conul se va scoate din diaconat 5i va deveni slujitor bisericesc,
 198
ll-14 Neocez.

,CANONUL 11: (VIRSTA CANONICA PENTRU PREOTI)

Presbiterul mai inainte de 30 de ani si nu se hirotoneascd, de

ar fi chiar bbrbat vrednic pentru toate, ci si a;tepte. cdci Iisus Hristos
Ia 30 de ani s-a botezat gi a inceput si invefe. :rL,
(74 Trul.)
Fixind virsta de s0 de ani pentru candidatul la hirotonie s€ res-
ecta intocmai cele stabilite prin can. 14 VI ec.

CANONUL 12: (CEI BOTEZATT IN,STARE ,

DE EOALA)
Dacr cineva bolnav fiind s-a luminat prin botez, nu se poate
inainta l_a presbiterie; c6ci credinla lui nu est'e din convingere, "i Jin
-
nevoie; flrd numai poate in urma zelului gi credinfci sale] gi de mai
apoi, gi din lipsa cle oameni (candiclali).

sin. I ec.;,7 sin. II ec.; 95 Trttl;

1 sin I-II; 1, 5, 89 Vas. e . Mare;

Prin acest canon se solufioneazd.o veche controversr pe terna cd

cei botezafi in stare clinicd sint sau nu sint valid botezafi, diipunindu-se
ea unii ca acegtia sd- nu fie promova{i in cler, excepiind Lazurile in
care acegtia dddeau dovadd de mult zel qi credinfd staiornicitd in tirnpi
dacd nu erau alti candidati. . j

CANONUL 13: (CLERUL DE LA TARA $I CEL DIN CETATI) '

Presbiterii de la jertfi in biserica eetifii, fiind de
-sate--nu pot
fafi episcopul sau presbiterii cethlii; nici.a da piinea, nici'paharut, in
timpul rugiciunii, iar dacl cei din urrnd nu sint de fa!d,
;i singuri
vor fi chemafi Ia rug5ciune, atunci sd dea piinea pi paharul.
115Ap.; 75, 76, sin.I ec.; 6 sin.IV ec.;)
Pdstrind distincfia ,intre preofii urbani gi preofii rurali, qi res-
pectind dispoziliile can. 6, IV ec., care interzice hirotonia absolutd, fdrd
destina{ie, prrinlii prin acest c€rnon interzic preo{ilor rurali sd slu-
ieascd sfinta Liturghie in bisericile urbane, eiceptind cazul cind din
lipsd de preofi urbani, prcotul rural era cxpres invitat sd slujeascd sin-
gur.

CANONUL 14: (HOREPISCOPII)

H3repiscopii-.insi- sint dupi chipul celor Sipfezeci de ucenici; qi
. '
-ei 9a impreund liturghisitori - ai episcopilor, cinstindu-se pentru zehit
lor fafd de s6raci, pot sX aduci jertfi in bi.scricadin cctate.
 GaIrg' 199
16 Neoeet,; 1-2

(8 sin..I ec.; 74 sitt. VII ec'; 13 Attc.; 8, 70 Antioh.; 57 I'aod'; 89

Vas. c. Mare) ,:t ,. ,Ir .r* gb
Prezentul canon considerind pe horepiscopi ca impreuni liturghi-
sitori cu episcopul eparhiot, le peimite acestora sd sdvirqeasei sfinta li-
turghie lib-er qi in biserica din cetatea episcopali,_deEi pdstreazd deose-
bir6a de grad dintre ace$tia, ca fiind dr-rpdchipul celor- 70 de ucenici,
' episcopieparhioti
Ei - care se considerd a fi dupl ehipul.sfinli1or-apostoli.
Difbrenjierea dintrc episcopii eparhioti qi horcpiscopi,_admisd pe
linie administrativi, se considerd ci nu poate fi invocatd pe linie saera-
r:rentald,undc sint egali.

CANONUL 15: (NUMARUL DIACONILOR)

Potrivit canoanelor diaconii trebuie sd fie sapte' oricit de mare
ar fi cetatea. f)espre aceasta insd te vei increclinfa din cartea Faptelor.

Fixeazi numdrul de gapte diaconi pentru fiecare cetate repro-

ducind prevederile din Faptele Apostolilor gi prevederile din can' 16
sin. Trulan.
i b .

CANOANELE SINODULUI AL TIIEILEA LOCAL

DE LA GANGRA (340)

. CANONUL 1: (OSINDA CEI,OR CE DEFAIMA CASATORIA)

Daci cineva ar defdima nunta gi pe ceea ce se culcx cu bxrbatul

s[u, credincioasi find gi evlavioasi, ar urgisi-o sau ar defiima-o' ca
gi cum nu ar putea intra in impdrSlia cea cereasefi, sd fie anatema.
(5,57 Ap; 13 Trul; 4,9,70, 74 Gang.)
Pdrintii condamni inv5f5tura greqitd a lui Eustatiu despre ci-
sdtorie, care considerd cdsdtoria ca pe o iscodire diavoleasci, anatemati-
zind pe cei ce implrtdEeau aceastdcredin[i.

CANONuL 2: (INFRINAREA FATARNICA)

. ;
-:.
Daci cineva ar osindi pe cel ce cu evlavie 5i cu credinfd mXnincS
carne, afari de singe pi de jertfd idoleascl i;i de sugrumat, ca 9i cunr
acela nu ar avea nidejde din cauzi ci se implrtS;e;te cu carne, sd
fie anatema.
(57, 53,63 Ap.; 67 TruI,; 74 Ancir.;86 Vos. c. Mare) )
c Respectind prevederile can. 51 qi 63 ap., pdrinfii sancfioneazi cu
anatema pe toli cei ce pretindeau infrinarea firlarnic5.
 g(t(t
3-7 Gang.

CANONUL 3: (RoBr (SCLAVT) STApiNr)

$r
Daci cineva sub pretext de evlavie ar invifa pe
'"" un sclav sd
defaime pe st5pin ;i si-gi piriseasc5 srujba,
;i rx to:"ur.x-.iapi
nului siu cu bunlvoinfi gi cu toa16 cinstJa, .s6 fie, uiratu*u.
(82 Ap.; 4 sin. IV ec.; gS Trul.; 641,,
BZ Cart.; 42 Vas. c. hlare)
Cor-rsacrdstarca sociald existentii a impir{irii societdtii laice in
stdpini gi sclavi.

CANONUL 4: (APARARBA CLERULUI CASATORIT)

Daci cineva ar afirma cE nu se cuvine
a primi cuminecitiira de
Ia un presbiter insurat, cind liturgfr;.ugtu aceasta,
sd fie anatema.
5 Ap.; 3 sin. I Ec;15,4g Trul.; I, g, l0 Gang.;
4 Cart.)
Condamnd pe eustatieni care nll recunosc drept
toria preofilor. act legal cdsd_

CANONUL 5: (OSIT{DA I{ULITOiTILOR BISERICII)

Daci cineva ar invlfa despre casa lui Durnnezeu
ci este de dispre-
luit qi adun6rile dintr-insa, sd fie anatema.
]
80 Trul.; 20 Gang.; 1l Sard.j
se condannii eustatienii care desconsiderau
casa Domnului si
nesocotesc rug5ciunile din Biseric5, interpretind
eronat textul de la
I Tim. 2, B in lare se spune ca noninuiui ;;*;;;;.-,,,c1
i" orice loc.

CATYONUL6: (SCHTSMA$r osINDA EI)

Daci cineva ar s'virqi slujbele cele biserice;ti
intenfionat, impo-
triva Bisericii. defxirnind Biserici,
rl u" voi sd lu,creze cere'ale riir""i'"ii,
-impotriva
nefiind impre*ni cu presbiteruri socotinfei episcopulrri, si
fie anatema.
(31,47 Ap.; 6-sin.-Il ec.;3 sin.,III ec.;7g
sinIV ec.;31,34 TruI;
2, 5 Antioh.; 14 Sard..;10,77 Cart.; 7J,74, lS iin t_ti;-i
Vis. c. Mare).
- continuind sirul osindirii
.inva{;iturilor gregite ale eustafienilor, in
&Best canon se anafernatizeaz| tofi cei ce defiimd Biseriia gi pe preo-
lii ei, vizindu-se astfer preofii elstatienito, ;;;r"^"""sa"*,i .i"f*ii
aclcvdra{i.
!
CANONUL Z: (CHIVERNISIREA PRINOASELOR)

= Duqi ci'erra ar vrea si ia rodurile aduse pentru Bisericd, sau a

le da celor cc sint afari de Biserici i*p"t"i*'*.rti"iui
cpiscopului,
8-11 Gang. 201

sau a aceluia, ciruia i s-au incredinlat acestea, gi n-ar voi si procedeze

dupi socotinfaaceluia,si fie anatema.
4, 38, 41 Ap.; 26, sin. IV ec.; 35 Trul.; 77, 72 sin. VII ee.; 75 An:
cira; 8 Gangra; 24, 25 Antioh; 26, 33 Cart.; 7 sin. I-il; 1.0 Teofil Alet.;
2 Chiril Aler.)

CANONUL B: (CHIVERNI'SIREA PRINOASELOR)

Dacd cineva ar da, sau ar primi rodurile destinate Bisericii flri
de episcop, 9i de cel ce este rinduit pentru orinduirea caritifii, sd fie
anatema, ;i cel ce dd ;i cel ce prime9te.
,47 Ap;26
( 4 , 3 8 , 3 9.ZS s i n .I V e c . ; 2 5 T r u t - ; 7 7 , 7 2 s i n ' V i l e c ' 7 5 A n c ' ;
'2l, eittolt.; 26, 33 Cart.; 7 stn. I-II; 70 Teofil aL Alet';
? Gang.;
2 Chiril Aler.)
Prin aceste doud canoane (7-B) se condamni eustatienii care des-
considerau rinciuiala potrivit cdieia averea bisericeascd se chiverniseqte
numai de episcop.

CANONUL 9: (OSINDA CELOR POTRIVNICI CASATORIEI)

Dacd cineva se dedic6 fecioriei 9i infrintrrii, nu pentru'bunStatea

;i sfintenia fecioriei ci pentru cd scirbindu-se se indepflrteazi de cisX-
torie, si fie anatema.
( 5 , 5 7 , A p . ;S s i n . I e c . ;1 6 s i n . I V E c . ; 7 3 , 4 0 , 4 8T r u t ' ; 1 , 4 , 7 ' d , ' | 4
Gang.; 4 Cart.)

CANONUL 10: (OSINDA CELOR CE BATJOCORESC CASATO-

ITIA)
Dacd cineva dintre cei ce traiesc in feciorie pentru Dornnul, Fi
ti-ar bate joc de cdsitorifi, si fie anatema-
( 5 , 4 L A p . ; 3 s i n .I e c . ; 7 6 s i n .I V e c ' ; 7 3 , 4 0 , 4 8 T r u l . ; 7 , 4 , 9 , ' 7 4
Gang.; 4 Cartag.)
ln aceste canoane (9-10) se condamnd invSfdtura greqitd Ei fA-
'prnicd a eustatienilor despre feciorie gi cdsdtorie.

CANONUL II:(AGAPELE) .fr

DacE cineva ar ttBf5ima pe cei ce fac agape din credin{i, ti cheami
la agape pe frafi pentru cinstea Dornnului, ,si dacd n-ar voi a se face
pirtagi chem6rilor fiindci disprefuiesc ceea ce se face;-sE fie anatema.

ct
 202 12-15 Gans.

(74 TruI.; 27;28 Laod:; 42 Cartg.)

Se condamnd cei ce, urmind invd{dtura eustafienilor, refuzau sd
meargd la agapele oferite de cei avufi intru cinstirea Domnului..

CANONUL 12: (EVLAVTA FATARNTCA)

Dacd vreunul dintre bdrbafi din ascezi pdrutd intrebuinfeazl
haini invelitoare, ;i ca ;i cum pri.n aceasta o" arrea dreptatea, ar defri-
Fa pe cei ce cu, evlavie poartd mitdsuri, qi pe cei ce intrebui n[eaz6
imbrdcimintea obgteasc5,si obipnuitd, sd fie anatema.
(27 TruI.; 76 sin. VII ec.)
'
Pdrinfii condamnd pe eustalienii care defdimau pe cei ce purtau
eu evlavie haine comune sau de lux, pentru cd ei in mbd fifarnic, pen-
tru a-gi ardta virtulile, purtau haine aspre. :\

CANONUL 13; (OSINDA FEN,IEILORCARE I]\{BRACA VESMIN-

TE BARBATE$TI)
DacI vreo femeie din ascezi pdruti gi-ar schimba irnbricimintea,
gl in locul hainei ferneicpti obi;nuite, ar lua imbrdciminte b5rbSteasci,
sI fie anatema.
(62 Trul.;)
Pdrinfii osindesc pe eustafienii care cereau femeilor sii poarte a-
ceeagi haini ca qi bdrbatii gi sanc{ioneazd pe femeia care ,,din ascezd
pdrutS" ar purta haine bdrbdtesti.
.
CANONUL 14: (OSINDA CELOR CE DEFATMA CASATOnTA)
Daci vreo femeie ar pir6si pe b5rbatul siu ;i ar vrea sd se
retragi, scirbindu-se de cisdtorie, sd fie anatema.
(5,48, 51 Ap.; 73,8Z Trut; 7,4, g, 10 Gang.) ?

- Vizind -[nv5{5tura gregitd a eustafienilor fafd de cdsatorie, pdiinlii

osindesc pe femeile care din scirbd iEi pirdsesc birlbatur.
:.r.)
CANONUL 15: INDATORIRILE PARINTILOR FATA DE COPII.
(ASCEZA NU DEZI,EAGA DE INDATORIRI LEGALE FATA DE
coPrr)
Dacd cineva gi-ar pXrisi copiii sii, 9i nu i-ar mai crepte gi nu
i-ar indrepta cit atirnd de eI, spre cuvenita cinstire de f)umnezeu, ci
sub pretextul ascezeii-ar neglija, sE fie anatenta.
al
(35 Cartag.;)

ll
 203
tG-t9'Gang.

A v i n d i n v e d e r e i n v d { d t t r r a g r e q i t i a e u s t a ( i e n i l o r . c ainr eascezd'
cereaua-
a"ptiio"---for sa-Ei pariiuut"a famitii Ei copiii Ei sd triiascd
pdrintii supune """ilolii p" parintii care perdseau-copiii qi nu se ingri-
j;-d'" .;"it"""u Ei educareaacestorape motiv de evlavie'
''cauoxut
16: (INDATORIRI ALE coPIILoR FATA DE PA-
DE INDATO-
RINTI). (EVLAVIA Nu-I DEZLEAGA PE COPII
RIRILE LEGAL.EFATA DE PARINTI)
de cei credin-
DacS oarecarefii s-ar depirta de pdrin{i' mai. ales pdrinfilor'
gi ng ar'da luvenita cinste
ciogi, sub pretext de evtavie
preti"i"au-se de cdtre ei evlavia, sd fie anatema'
(7,74, 75 Gang.)
coPiii care, din
Pdrintii continud ideea 9i condamni la fel Si Pe lor.
pretinsd evlavie, nu se ingrijesc sau nu respectl Pe Pirinfii

-s: CANONUL 1?: (FEMEILE SA NU-$I TUNDA PARUL)

tunde pirul'
na"a vreuna dintre fernei pentru asceza p,5rute $i-ar
ceil-adatDumne",*"tpt"aducereaamintedesupunere'sifieana-
tema ca una ce strici porunca supunerii'
(7,73,74 Gan'7.)
' Se interzice femeilor q5-si tundi pdrul, vizind invdfdtura eusta-
d" evlavie, sd-qi tundi pdrul"
tienilor care cereau femeilor' ca s"*t

CANONUL 18: (DUMINICA NU SE POSTE$TE)

duminica' si fie
Daci cineva, pentru ascezi p6ruti at aiuna
anatema.
Ap.;'16 sin.IV ec';55 Trut'; 74 Ancira;29' 49 51' Laod')
. .. -(69
duminica'
Condamnd pe eustalienii care lnv5{au se se ajuneze

CANONUL 19: (POSTURILESA SEt'1rrVa N CINSTE)

DacS r,reunul dintre cei ce practicd asccza,f6r5 nevoie frupeasci'
qi care se
ar aispretui pi ar iirl"Sa posturile cele transmise indeob;te
sd fie anatema'
ft";J d; Biserica, aviia icela 9i mintea intreaga'
(69Ap;29,56,89Trul;49,50,57,52Laoc\';TDionisieAler';
75 Petru Atex.: 8,70 Timotei aI Aler')
nu res-
Pdrinlii anatematizeazS,pe-cei -ce urmind pe eustafieni
pectai port'uril" iinduitu de Biserica, desconsiderindu-le.
 n4
20.-zl Gang.

CANONUL 20: (CINSTIREA SFINTTLOR)

Dacd cineva,
-intrebui'find socoteali disprefuitoare gi scirbindu-se
ar prihdni adunirile- ce se
-fin in cinstea mucenicilor, uau liturghtiic
ce se fac intr-insele, gi pomenirile lor, si fie anatema.
^,- ^ (31 Ap.; 4 sin. IV ec; 31, 80 Trut.; S Gang.; S Antioh.; 11 Sarct.;
83 Cartag.)

.. continui girul osindirilor vizind si pe cei ce, urmind pe eusta-

{ieni, dispre{uiau, din scirbd, adundrile cL se {in in cinstea mucenici_--
lor, sau liturghiile ce se fac in cinstea acestora'gi ponreni.il; io;,;

CANONUL 21: (EVLAVIA $i INFRINAREA FATARNICA SE O-

SINDESC)

Acestea ins5 Ie scriem, nu spre a stirpi pe cei ce vreau sd prac_

tice asceza in Biserica lui Dumnezeu potrir;it scripturilor, ci pe ."i
"e
iau pretextul asce.zci spre mindrie, iiclicindu-se iiiipot.i"a celor ce
mai simplu, gi pe cei ce introduc inovafii impotriva scriptu-
l,f$"i::"
rilor si canoauelor^bi,serice;ti.Agadar noi inc6 admirdm;i fecioria
cea
cu, smeren'e, si, prinrim inirinarea "Luu "u se face cu demnitate pi
cu
evlavie .si aprobxm retragerea cu srnerenie de la rucrurile rumepti qi
c_instim legitura venerabild a nunfii, ;i nu defdiminr bogilia cea'dup'd
dreptate agonisiti 9i impreunati cu caritatea gi ldudirn iimplicitatea'pi
cumpdtul in imbr5cdminte, care servegte numai pentru simpla
u"op"-
rlre a trupului; iar de Ia n6zuinfele spre moriciune
- ;i lux in imbri-
cdrninte ne intoarcenr, ;i casele rui Dumnezeu Ie cinstim pi aduntrrlle
care se fac intr-insele ca sfinte si folositoare le irnbrifi;rrn, nu
inchi-
zind in casr cinstirea de Dumnezeu, ci cittriina-;;l; i;;sur1e zidite in
numele Iui Dumnezeu pi adunarea ee se face in Bisericd spre folisul
obgtei o- aprob5'r, 9i facerile de bine irnber;ugitu ui*- t"u1iro",
fac-potrivit predaniei bisericesti pe'tru s5raci, ;;-;;
'toaie Ie l[udirn, si scur.t zis,
dorirn sr se faci in Bisericr cele predanisite d" a.rrrrrru"eiegtile
Scripturi 9i de Predania Apostolic5.

. ( . 3 ! , 5 ! , 5 : A p . i j : i n . I V e c . ;2 7 , 8 0 T r u I . ; 7 6 s i t . V t I e c . ;5 , 2 0 G a n g . ;
5 Antioh.; 77 Sard.83 Cartag.)
canonul acesta formulat ca o concluzie generald a canoanelor pre-
eedente (1-20) prezintd in a'rdnunt invdfdtu"ra mincinoasd a Iui
Bus.
pe rind fiecare punct al acestei invatitu.i. i;--i"i-;-
flti:'^TTlr_onind
te :lu canoane se anatematizeazdseparat toate punctele. iar in can. 21,
referindu-se la acea invdfdturd, .'"aa reguiiie g€""rir" pentru tofi
cregtinii ortodocgi.
Avind in vedere invdtdtura gregitd a eustafie'ilor care eereau
practicarea unei asceze rigicle, perinlii susfin cd adevdrata
ascezd este
numaicea propovdduitd de Bisericd, confonn prer.ederile sfiirtci s";ip:
-cu
turi, adicd practicatd cu evlavie gi nu din rnindrie.
I Aatioh.

Condamnind falsa invd[Atura a eustalienilor pdrinlii enun{d in a-

cest canon $i o serie de linii directoare, indemnuri Ei sfaturi, cu valoar€
de porunci, Ei anume:
a) fecioria impreunatd cu smerenia sd se prefuiasc5, daca nu se
invocd in fata altora ca un merit;
b) infrinarea este bunS dacd este cu demnitate gi evlavie $i dacE
se practicd cu sinceritate qi cu intenlii bune creqt-ne;ti;
c) bun lucru se consideri gi abfinerea de la afaceri lur]egti qi trdi-
rea in retragere, dacd aceasta se face cu inten{ie bund 9i cu smerenie;
cl) cdsltoria sd se respecte ca un lucru voit de Dumnezeu;
e) avufia sd nu se osindeascS,dacd este agonisitd in chip cinstit $i
dacd este impreunatd cu caritatea;
f) simplitatea Ei moderafiunea este lucru ldudabil;
g) luxul in irnbrdcdminte este condamnat;
h) bisericile gi adunirile frafilor sa fie cinstite;
i) serviciile divine sd se cinsteasca;
j) str se aprecieze faptul c6 cei avu{i oferi mese siracilor prin inter-
mediul bisericii.
ln incheiere se subliniazi faptul ca Biserica singurd ne PdzeEtede
Invdldturi greEite de aceea se cere ca S A se respecte invifSturile ei.

CANOANELE SINODULUI AL PATRULEA DE LA ANTIOHIA (341)

CANONUL 1: (PRAZNUIREA PA$TILOR)

Toti cei ce indrdzncsc sd desfiinfeze hotdrirea marelui li Sfintului
Slnod intrunit in Niceea in prezen{a evlaviosului ,si de Dumnezeu prea
iubitorului impirat Constanain, in privlnla sfintei sdrbitori a mintu-
itoarelor Pa-sti, si fie excomunicali ;i lepidafi din BisericS, daci vor
stdrui a se impotrivi din poftd de cearti impotriva celor bine hotirite'
,si acestea si fie zise pentru laici. Iar daci vreunul dintre proesto;ii
Bisericii, episcop ori presbitcr ori diacon, va indrdzni dupd hotirirea
aceasta, sd se osebeasci spre ziplcirea popoarelor pi spre tulburarea
bisericilor .si sd serbeze Pagtile cu evreii; Sfintul Sinod a judecat ca
acela si fie strSin de Biserici de acurn inainte ca unul ce Pi-a ingr6-
mddit picate nu numai siegi, ci s-a fdcut multora pricind de striciciune
pi de zdp6cire .si nu numai pe acegtia ii caterisegte din slujb5, ci qi
pe cei ce vor indrizni sd se impirtigeasci cu acegtia dupi caterisire.
Iar cei caterisifi si se lipseascf, gi de cinstea exterioari, de care i-a
fdcut pirtagi sf. canon gi preofia lui Dumnezeu.
( 7 , 6 4 , 7 0 , 7 1 , A p . ; 7 s i n .I I e c . ; 7 1 T r u t . i 7 , 3 7 , 3 8 , L a o d . ; 3 4 , 5 7 , 7 3 ,
106 Cart.)
 I Antioh.

Primul canon prevede pedeapsa cu caterisirea pe seama celor ce

serbeazd pagtile deodatd cu evreii, ca unii care incalcd hotaririle sino-
dului I ecumenic.
Din istorie se cunoaEte disputa care a avut loc in primele vreacuri
intre creEtinii din Asia Micd, care serbau Pasca deodatd cu evreii la 14
Nissan, fi apoi la trei zile serbau Invierea Domnului indiferent de ziua
sdptiminii, Ei cregtinii din Apus care serbau Invierea Domnului in prima
duminicd dupd 14 Nissan.
O astfel de disputd s-a iscat Ei la Laodiceea. Episcopul MeUton de
Sardes (Lidia) publici o scrisoare in care apdrd obiceiul bisericilor din
Asia Mic5. La acasta rispunde Victorin, papa Romei (189-199), amenin-
find cu excomunicarea pe cei ce nu acceptd obiceiul apusean.
Episcopul Policarp aI Efesului rdspunde papei respingind ameniF
{area gi declarind cd cei din Asia pdstreazd tradilia apostolicd. . .
In disputd intervine cu succes Irineu, episcopul Lyonului, ucenicul
Iui Poiicarp, eare scrie papei Victorion, pronuntindu-se pentru obiceiul
apusean implorind insd pe papa sA nu tulbure pacea Bisericii.
Cuvintul autoritar al lui Irineu a potolit spiritele gi s-a restabilit
pacea, fiecare pistrindu-Ei obiceiul incetd[enit.
, Chestiunea s-a repus la sinodul I ecumenic (325), la care pentru a se
introduce o practicd uniformd, prin can. 7, s-a dispus urmdtoarele: Pag-
tile creEtine sd nu se serbeze odatd cu iudeii; sd se serbeze in prima du-
minicd cu lund plina dupd echinoc{iul de primiSvard; dacd duminica, cade
deodatd cu Pasca iudaic6, sd se amine cu o sdptimind; qi obligd pe episco-
pul Alexandriei, sd comunice data exactd a serbdrii Pagtilor, trimifind
enciclice bisericilor.
lntrucit nu to{i s-au conformat acestei hotdriri, pdrin[ii de la An-
tiohia au emis acest canon.
Hotdrirea sinodului I ecumenic a fost insd respectaG de Biseriii

Indreptarea calendarului fdcutd de papa Grigore XIII la 1582 prin

care s-a introdus qi o noud pascalie, admisd in apus Ei neacceptatS in
rAsdrit, a produs gi un nou decalaj intre rdsirit gi apus, in ceea ce priveqte
serbarea PaEtilor.
Congresul panortodocs din 1923 de la Constantinopol, a acceptat
lndreptarea calendarului iulian respectat plnd aici.
Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in privinfa serbdrii
Pagtelui a hotdrit: 1) cu-privire la serbarea Pa;telui si se menfind dispo-
zi{iile canonice ale sinodului I ecumenic de la Niceea, in temeiul carbra
PaEtile se vor serba in fiecare an in prima duminicii dupi luna plin5,
care urmeazd echinocfiului de primdvarS. Considerind insd ci dupd ca.-
lendarele cregtine in uz calcularea datei lunei pline nu este exactd (ci
intirzie cu cinci zile), pe viitor va fi hotdritor momentul, in care luna
plind, ce urmeazd dupd echinoc[iul de primivard, se aratd deasupra Sfin-
tului Mormint al Domnului din lerusalim. Iar dacd s-ar intimpla ca data
2, 3 Antioh.

cu Pasca ebraicd, in acel caz

serbirii PaEtilor astfel stabilita s5 coincidd
serbareaPagtilor"ou't'useamindpeduminicaurmdtoare.-2)SSrbdtorile
apoi numdrul iunilor;i at
fixe gi zilele fixe ai"-""pri1sul siptaminii, ca tnai inainte' 3) Aqe-
la tocui lor intocmai
zilelor din siptamd;^;e-i;
utrenei' a.Apostolului qi a
zarea glasurilor, a svetilnelor cu evanghelia
ca 9i rnai inaite in lepdtura cu
sfintelor Evanghelii-;;-il iit;rghie, rdrii'
;;;;t"i "uf""au" indreptatl-a fixat
serbarea pagtiior. +l$aia i.r"ufrutui,rt ;;tt;i"dl octoniUrie ziua de
pentru luna octombrie pentru, urr.rf fgii,
i+ ociomurie. - r --^ D
Maiamintimcdsfintulsinodal-BsericiiortodoxeRoma n e psfintelor
data rinlro-
tdrirea sa din 31 ;;;;;" ira "oi"-uriul igzs a dispus,ca trecut' adica tot
ca ;i^in
Pasti sd se caiculez;-;i i" ";1;;*"*1i;#";t"t in conformitate cu ho;
torl-.i"uilita
dup6 vchea nourt"i-pas"uli", "ur" u
tiuii.iln sinodului de Ia Niceea'

CANON tJL 2:(AFURISIRE $I AFURISITI)

T o f i c e i c e i n t r 6 i n B i s e r i c 6 ; i a spoporul'
c u l t d s f i n t e lsc
e Sferesc
c r i p t uder i , dpartici-
arnu
sau
particip[ ta "uga"it"'u imp""t"'e-cu ace$tia sd se
oarecarei nerinduieli,
nare Ia sfinta nurruri.liu'potrivit mdrturisi 9i nu vor ardta
se vor
lcpede din Bisericb, pin6 cind nu, vol' putea primi iertare; nu le
roduri de pociinfd, ;i atunci ruginau-se
e s t e i e r t a t i n l A s a ' c o m u n i c e c u c e i e x c o mroagS'irnpreuni
u n i c a { i ' n i c i u m bcu l i n Biserica'
dincase
cei "" ""-i" -rr
S se roage ,.np"".t"a cu *i "u tu adunS impreuna in
nici s6 se primearJ in altS Biserica sau pres-
alt6 Biseric6. Iar;; ;; va vndi c6 oarecare dintre episcopi'
clericilor)' va comu'
;ilil; diaconi, .uo ou"""ore din^canon(catalogul ca unul ce
i;;t sd'fie eicomunicat
nica cu "ri u*"o'i,iii*tt;-;;;.1"
tulbur'6 canonul Bisericii'
e c ' ; 1 7 '7 3 s i n ' l V '
( g , 7 0 , 1 7 , 7 2 . 7 5 , - 2 8 , 3 2 , . 3!i5. ;, 1 8 , 6 5 4 p ; 5 . s i r r "I
77 sard.;9,70;
e c . ; 1 7 , 6 6 , 8 0 r r u i . ; ' s , - i i A n t i o n . i 4 7 "4 2 l l a o d i c e e a ; 9 '
23, 106 Cartg.)
chestiune'
Vezi can. g,71,12 Ap', care trateazdaceeaqi

CANONULs:(CLERULSEI\,TUTANUMAIDUPAPRAVILA)
DacSvreunpresbiter,oridiacon,oriingenere-oricineclintreeei
duce in alta, apoi des6virsit
din pr.otie, pa"arilrJu-gi p-arohia sa, se va
ta put""aci timp indelungat in alti parohie'
mutindu-se, "u iu"u""a-
daci episcopul siu propriu
acela sd ,ro *ui^^iit""gttiruarca mai alei, parohia sa' nu va asculta'
chemindu-l ,si ttatuinai-i sa se intoarci in
desdvirgit si se cateriseasci din sluib6'
Iar de va stirui i"- ""ti"a"iali,
"" ." mai reintegrezg sau de serviciu. Iar
incit nicid""o* J- \a _locul
aceastb [ricin6, l-ar primi alt episcop-'- 9i
daci caterisit fiind p""i- care desfiin-
de la sinbdul obptesc, ca unul
acela sd p"i-uu""a-.fiiii-iu
feazd legiiririle biserice9ti'
 206 4-6 Antioh.

! 1 1 , 1 9 A p ; 1 5 , ! 6 s i n . I e c . ; S , t 0 , 2 0 , 2 J s i n .I V e c . ; 7 2 , 7 8 T r u t . ;
75, 16 Sard.; 54, 90 Cartg.)
Vezi can. 15, 16 Ap.

cANoNuL 4: (srAREA cLERIcTLoRcATERrsrTr (RAspoprTr)

Daci vreun episcop caterisit de sinod, ori presbitcr, ori diacon
c-aterisit de episcopul
-sbu propriu, ar indrdzni sd sivirpeascd ceva din
slujba- preofeascd potrivit celor obignuite a le indeplini nlai inainte, ori
ca episcop, ori ca diacon; acela si nu mai poati avea nidejde li alt
sinod nici de reintegrare, nici de a se putea apira,
-""
q
ti cei "oro,r-
nic! cu ei toli sE se lepede de la Biserici, ,si rnai ales, dac6 cunoscind
ei hotxrirea cea dati impotriva celor amintili mai sus, ar indrizni sI
comunice cu dinSii.
(28 Ap; 5 sin. I ec.; 6 sin. II ec.; 2g sin. IV ec.;,72, tS Antiohia;
3, 4, 5, 14 Sard.;29,65 Cdrtg.;gg Vns. c. Mare)

-canon'il repet-a gi intregegte can. 12 Ap., prin care se dispune cI

un cleric pedepsit dacd nu se supune igi pierde dreptul legal de apel la
un for superior gi nici nu poate fi iertat.

CANONUL 5: (SCHISMA)

. -91"a vreun p-resbiter, ori diacon, defaimiird pe episcopur siu s-a

d-esp5rlit pe sine de Biserici, pi a ficut adun"r"- or"iita gi a ridicai
altar, pi chemindu-l episcopul nu s-ar supune, nici nu ar voi sb i se
plece, nici s5-l asculte, fiind chemat intiia gi a doua oarr, acela des6-
virgit si se cateriseasci, gi nicidecum s6 nu mai dobindeaicd serviciul,
nici sd nu mai poatd primi cinstea sa. Iar de ar strrui in a tulburi
;i rizvrdti Biserica, acela prin stdpinirea externd si se pedepseasci ca
un tulburdtor.
- _ (31 Ap.; 0 sin. II^ec.; 3 -sin.III ec.;18 sin. IV ec.; 31,34 Trut; 6 Gang.;
6 Gang.; 14 Sard.; t0, t7 Cartg.;9, 13,74, t5 sin.'I-Ii;7 Vas. c. Maiej
Respectind dispozi[iile canonului 31 Ap., pdrin(ii adaugd cd, delic-
ventul rdzvrdtit, dupd ce a fost caterisit sd se predea aut6ritdfilor de
stat- competente pentru a fi pedepsit pentru rdzvrdtire. Aici se intdregte
rinduiala.cd singurd autoritatea bisericeasci este indreptdfitd sd judece
-caterisire,
pe clericii in funcfiune, iar in cazuri extremb dupa fostul
cleric poate fi judecat de autoritatea civild in starei lui de mirean.

CANONUL 6: (STAREA CELOR AFURISITI)

Dacd cineva a fost excomunicat de episcopul sdu, acela sX nu se
primeasctr mai inainte de alfii, dac6 nu_ s-ir prlmi de insu;i episcopul
sdu, -saur finindu-se- sinod, pi prezentindu-se J-ar apdra, gi'"orroirrgirrd
sinodul, ar primi altd-sentinti. $i hotdrirea aceasta are'valoare p;tru
mireni Ei presbiteri ;i diaconi ii pentru tofi cei din canon.
 *

7-9 Antioh.;

( 1 2 , 7 6 , 7 3 , 3 2 A p ; 5 s i n .I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 2 0 L a o c l . ;7 3 S a r d . ; 7 1 ,
29, 133 Cartg.; I sln. SoJ/ o(r B ,
' In acest canon se intdresc prevederile can. 32 ap., stabilind rindu-
iala ca un excomunicat sau afurisit de episcop nu poate fi primit decit
numai de cel ce l-a pedepsit sau dacA sinodul va hotdri ltltfel.

CANONUL 7: (SCRISOIiI SAU CARTI CANONICE)

Nici rrnul dintre strhini si nu se primeasci fdrd scrisori de pace.
( 1 2 , 1 : i , 3 2 , 3 3 A p . ; 7 7 ,1 3 s i n .I V e c . ; 7 7 T r u l . ; 8 , 1 1 A n t i o h . ; 4 1 , 4 2
Laod.; 7, 8. 9, Sard.; 23, 706 Cartag.)
,.)i, Vezi canoanele paralele. $i indeosebi can' 11 IV ec.

CANONUL B: (SCRI'SORISAU CARTI CANONICE)

Nici presbiterii rurali si nu dea scrisori canonice, decit nurnai
citre episcopii invecinafi si lrimiti scrisori; horepiscopii neprihdnifi
insd si dea scrisori de pace.
-t'- (12, 13,33Ap.;77,73'sin. lV ec;17 Trul.; 13 Ancira;70 Antioh.;
42, 57, Laodiceea;32, 106 Cartagina.)
,,., nJn acest canon se interzice presbiterilor rurali sau protopopilor sI
eiiiiiS scrisori canonice, ingiduindu-le doar sd emitd simple scrisori cdtre
episcopii invecinafi, aga cum se admite acelaEilucru Ei horepicscopilor'

CANONUL 9: (AUToCEFALIA $I AUTONOMIA)

Episcopii din fiecare eparhie trebuie si recunoasci pB_episcopul
proestoi dil capitala metropold, 9i care deline purtarea de grijd a
ioati eparhia, pentru ci in capitala metropoli se intrunesc din toate
pdrfile lofi cei ce au afaceri de aranjat. Pentru acaea s-a hotirit ca
aceasta si aibi precftlere in cinste, 5i ceilalfi episcopi si nu facd nimic
mai insemnat fird de dinsul, potrivit vechiului canon in vigoare al
Pdrin{ilor no;tri, decit numai cele ce privesc fiecare parohie in parte,
;i linuturile de sub dinsa. far fiecare episcop sd aibd stdpinire ileste
parbhia sa, pi s-o cirmuiasci potrivit evlaviei cuvenit[ fiecSruia ;i sb
iife griji de tot linutul supus cetifii sale; a9a ca sd ;i hirotoneascd
atit piesbiteri cit ;i diaconi, Si sd dispunS toate cu juclecati; dar mai
mult nimic sE nu se apuce si fac6, firi episcopul capitalei rnetropolei,
nici acesta fdri de socotinfa celorlalfi.
,, Ir
(34 Ap; 4, 6,7 sin. I Ec.; 2, 3 sin. II ec.;:8 sin. III,ee.; 28 sin' IV
ec; 36, 39 Trut.)
Canonul lntfege;te Ei dezvolta pe larg prevederile can. 34 ap., con-
sfinfindu-se organizarea mitropoliilor autonome, care erau de fapt biserici
na{ionale (etnice).
210 10-12 Antioh.

CANONUL 10: (HOREPISCOPII)

Sf. Sinod a hotdrit ca cei de pe sate, sau de Ia far5, sau ata nu-
mifii horepiscopi, de ar fi pi luat hirotonie de episcop, s6-;i cunoascd
mEsura dt'epturilor lor ;i sd cirmuiasci bisericile supuse lor, 9i sd se
mulfumeasci cu ingrijirea gi administrarea acestora, sd a$eze adic6 ci-
tefi ;i ipodiaconi gi exorcipti ;i si se mulfumeasci cu inaintarea aces-
tora; dar sd nu indrdzneascd a hirotonii nici presbiteri, nici diaconi,
J
fdrx episcopul din cetatea cdreia este supus atit eI cit ;i teritoriul lui.
Iar de ar indrizni ciner-a sd ealce cele hotdrite, acela sI se caterlseasci &
;i sd se lipseasci de cinstea ce o are. $i horepiscopul si se factr de
c6tre episcopul cetdfii, clreia este pus.
(8 sin. I ec.; L4 sin. VII ec.; 73 Ancira; 74 Neoceznreea;I Antioh.;
57 Laod.; 89 Vas. c. Mare)

Prin acest canon se reglementeazl in chip dctaliat cercul de compe-

tenld al horepiscopilor, prevenindu-i cd vor Ii depugi din treapti dacii
vor depdgi limitele competenlei lor.

CANONUL 11: (INFATISAREA CLERUTUI LA CAPETBNIA STA-

TULUi)

non, s-ar porni sd meargi la impdratul, fdrd ;tirea ;i scrisorile episco-

pilor din eparhie ;i rnai ales ale celor din capitali, acela sX se izgo-
neasci gi lepidat sd fie, nu numai din comuniune, ci qi din demnitatea
de care era pirtap, ca unul care cuteazd si supere urechile prea iubi-
torulu,i de Dumnezeu impdratul nostru, impotriva orinduirii biserice;ti.
Iar de ar cere vreo nevoie urgenti a se adresa impdratului, aceasta s6
o facd cu chibzuirea gi socotinfa episcopului capitalei eparhiei pi a
celor ce sint intr-insa, gi cu scrisorile acestora sd se inzestreze pentru
cdlitoriB.
(6 sin. Il ec.;7,8,9,21 Sard.;12 Antioh.; 104, 106 Cartg.)
Pdrin{ii, pentru a curnta dezordinea, interzic categoric clericilor
sub pedeapsa caterisirii de a merge la curtea imperiald. 7n caz de nece-
sitate se pot duce cu scrisoare de recomandare emisi clin partea sino-
duhri mitropolitan.

CANONUL 72: (ApEr,UL CLERICTLOR LA CAPBTENIA STA-

TULUD GMPARATUL NU ESTE INSTANTA BISE}iICEASCA)
DacE vreun presbiter, sau diacon caterisit de episcopul s6u, sau
ti un episcop caterisit de sinod, ar indrizni sr molesteze urechile im-
piratului, cuvenindu-se a se adresa sinodului m:ri mare al episcopilor,
13.,14 Anfioh. 2tL

gl dreptatea ce socotegfe ci o are, sd o supuni mai multor episcopi, ;i

sd aptepte de la dinpii cercetarea 9i sentinfa; iar dacd el disprefuind pe
aceptia ar rnolesta pe impdratul, apoi acela nu este vrednic de nici o
iertare, nici loc de apdrare sd aibir, nici nddejde de reintegrare viitoare
sd nu agtepte.
' (28,74'.Ap; 6 sin. lI'ec.; 9, 17 sin. lV',ec; 7, 8,9, 74. 21 Sard;
4, 17, 75 An.tlohiu;29,65, 704, 705, L06Cartg.)
Prin acest canon se intiregte'regula stabilitd c5 infrac[iunile sdvti-
gite de clerici cu caracter bisericesc se judecd nurnai de forurile judec;i-
toreEti bisericeqti qi interzice apelul la irnpdrat sau la forurile civile.
Cei ce incalcA acest principiu pierde posibilitatea iertdrii Ei reintegrdrii
in post. In chestiuni bisericeryti este admise illsd calea recursului Ei
apelul la forurile superioarebisericeqti.

CANONUL 13: G/TUTAREA (.TRANSFERARFIA) iERARHILOR)

Nici un episcop sd nu indrlzneascd si se ,mute de la o epai'hie
la alta, gi sd hirotoncasc[ pe oarecare in Bisericd pentrq indeplinirea
slujbei nici sI aduci cu sine pe alfii, decit numai dacd s-ar duce che-
mat fiind prin acela, in al ciror teritoriu s-ar duce. Iar daci nefiind
chemat de cineva, s-ar duce f5ri rinduiali pentru hirotonirea oarec6-
rora pi pentru orincluirea afacerilor bisericegti, care nu-l privesc pe
dinsul, sX fie nule cele f5cute cle dinsul, gi el incd s5-qi ia pedeapsa
cuvenitl herinduielii sale ;i intreprinderii ilegale, caterisit fiind ime:
diat de acum inainte de Sfintul Sinod.
(14, 35 Ap; 15 sin. I ec.; 2 sin. II ec.; I sin. III ec.; 5 sin. IV ec.;
17 TruL; 73 Ancira;27,.22Antioh.;3,15 Sard.;48,54 Cartg.)
A se vedea ean. 35 np., a cdrui prevederi le reia intdrindu-le.

,- CANONUL t,\: (SCAUNEI,B (Ih-STANTIiLE) DE JUDECATA

Itlt^"t PntirRU Episcopl)
l$l ;' I

Dacd vreun episcop s-ar judeca pentru oarecare invinuiri, apoi

s-ar intimpla si nu fie de acord in privinfa lui episcopii din eparhie,
unii adicd declarindu-l nevinovat pe cel ce se judecX, iar alfii vinovat;
spre a scipa de toati indoiala, Sf. Sinod a hotdrit ca episcopul rne-
tropoliei (mitropolitul) sd cheme din eparhii invecinate pe alfi ciliva
episcopi, carp sd hotdrasc[ pi sd dezlege indoiala' spre a intiri ir-npreund
cu episcopii cei ai eparhiei pricina supusi spre iudecare.
(28, 74 Ap.; 0 sin. II ec.; 1 sin. III ec.; 9, 17 sin. IV ec.; 4, 12, 75
,Antioh.; 3, 4, 5, Sard.)
ln acest eanon se instituie ca for de judecatd sinodul epLscopiior
'din eparhiile invccinate, care era chentat sd judece eazulile arnpra
Ctrrora sinodul ,metropolitan nu a cdzut ln unanimitate de acord.
 272
15-18 Antioh.

CANONUL -15: (JUDECAREA E,PISCOPILOR) (SCAUN UNIC

DE"IUDECATA) (INSTANTA UNICA)
Dacd vreun episcop, pirit pentru oarecare vinor,ifie, s-ar judcca
de- eitre tofi episcopii din eparhie, pi tofi de acord a" od.r"r impiotriva
lui- o_hotdrire, aceasta sd nu se mai judece de alfii, ci si rdmini in-
tdritd sentinfa dati cu unanimitate de c6tre episcopii ain epartrie.--

. ( 2 8 , - 7 4 - A p .5; s i n .I i e c . ; 6 s i n .I I e c . ; g , 7 Z , 2 g s i n .I V e c . ; 4 , 7 2 ,
74,Antioh.i 3, 4, 5, Sarcl.;29, 65, Cartg.; gg Vas. c. Ir[are1
se intdreEte rinduiala potrivit crreia, ia o hotarire luatd cu unani-
niitatc' de sinodul rnitropolitalt nu se admite recurs sau apcl.
'
CANONUL 16: (RAprRE DE SCAUN EPTSCOPAL)
Daci vreun episcop firi episcopie, aruncindu-se pe sine asupra
unei biserici fdri episcop, ar r5pi scaunul fXr6 de hotdrirea sinodului
complet, acela sd fie lepddat, chiar daci ;roporul intreg pe care l-a
ripit l-ar alege pe el. Iar sinod complet eite acela, la care este pre-
zent gi cel al capitalei, mitropolitul.
(14 Ap.;1.5 sin.I ec.;5 sin. IV ec.;2A Trul.;21 Antiott;7,2,
17 Sard.; 48 Cartg.)
Canonul intdreEte rinduiala cd rinduirea gi instituirea episcopilor
in fun{ie este de competenfa sinodului mitropolitan competent, adica
p1e-zidgt^de -rnitropolit, Ei rinduiegte cd cel ce nu respectd aceasta rindu-
iald sd fie lepddat, chiar dacd poporul intreg l-ar solicita pe acesta.

CANONUL 17: (EPISCOPUL CARE NU.$r IA SCAUNUL tN

PRIMIRE)
Daci vreun episcop luind hirotonie de episcop, pi rinduindu-se
a cirm'd poporul, ny ar primi slujba, nici nu s-ar indupleca sr *"or-
gd la biserica incredinfati lui, acela sd fie excomunicat pini cind fiind
silit ar primi, sau pini cind sinodul complet al episc-opilor eparhiei
ar hotdri altceva in privinfa lui.
(36 Ap.; 76 sin. I ec.; 29 sin. IV ec.; 37 Trut.; 1g Ancira; 1g Antioh.;
17 sin. I-II; 7, 2, 3, Chiril Aler.)
Vezi canoaneleparalele.

CANONUL 18: (EPISCOPUL CARE NU-$I POATE LUA tN

PRIMIRE (OCUPA) SCAUNUL)
DacE vreun episcop nu ar merge la parohia, pentru care a fost
hirotonit _nl dil pricina sa, ci, sau din caiza refuzurui poporului, sau
pentrur alti, pricini, care nu s-a produs din partea sa, icela str fie
pirtag gi de cinste ;i de slujbS, numai si nu nerinigteascI afacerile
r0. 20 Antioh. 213

Bisericii, unde ar petrece; pi si primeasci acela, ceea ce va hot6ri si-

nodul complet al eparhiei, judecind cele ce i s-au supus.
(36 Ap.; 76 sin. I ec.; 29 sin IV ec.; 37 Trul.; 78 Ancir.; 17 Antioh,;
77 si.n.l-II; 7, 2,3, Chiril Aler.)
Acest canon ca qi precedentul repetd prevederile canonului 36
ap., addugind cd competent sd decida situafia episcopului care nu-gi
preia postul sau care nu poate sE gi-l preia, este numai sinodul mitro-
politan competent, prezidat de rnitropolit.

CANONUL 19: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCOPULUD

Eplscopul sI nu se hirotoneascl fdr6 sinod pi fdrd prezenfa celui
din capitala eparhiei ;;i acesta neapdrat fiind de fafd, rnai bine este
sE fie impreun5 cu dinsul tofi irnpreund slujitorii din eparhie ;i pe
care cel din capitala se cuvine ai chema prin scrisoare,$i mai bine este
de se vor intruni tofi; iar de va fi cu greu aceasta totupi negregit tre-
buie si fie de fa!6 mai mulfi, ori prin scrisori sE consimtd, 9i aga
sau cu prezenfa celor mai mulfi, sau prin votul lor si se faci institui-
rea; iar de s-ar face altceva irnpotriva celor hotdrite de sinotlul pre-
zent, hirotonia sE nu aibe t6rie. $i de s-ar face instiiuirea potrivit
eanonului hot5rit, dar unii s-ar opune din pofta lor deqartS, sd aibi
tlrie votul celor mai rnulfi.
(1 Ap.; 4, 6 sin. I ec.; 3 sjn.. VII ec.; 72 Lsodiceea; !6 Sard.; 1
C-poI; 13, 49 Cartaguna)
Repetind prevederile can. 4 Ei 6 ale sin. I ec., pdrinfii intdresc
rinduiala cd alegerea, hirotonia gi instalarea unui episcop sd se fac5 de
cEtre mitropolit pe baza hotdrirji sinodului rnitropolitan, luatd cu una-
nimitate, sau nrajoritatea voturilor membrilor, fie prin vot direct, fie
prin scrisori, in care se exprimd consimfdrnintul expres gi clar.
- , ,,
CANONUL 20: (SINOADELE MITROPOLITANE) ' .,

Pentru trebuinfele bisericelti gi pentru dezlegareapricinilor con-

troversate, s-a hotirit ci este bine sE se find in fiecare eparhie de
douX ori pe an sinoadele episcopilor: intii adicl dup6 a treia s[ptE-
nrinX a sirbdtorii Paptilor; astfel ca in a patra siptimind a cincize-
cimii sE sq incheie sinodul, cel din capital5, in;tiinfind pe episcopii
eparhio{i; iar sinodul al doilea si se tinX la idele lui octombrie, care
este a zecea zi a lunii lperverteu: ca la adeste sinoade sd vini pres-
biterii pi diaconii pi tofi celor ce li se pare cd sint nedreptd{i{i, ;i
de la sinod sd dobindeasci judecati. InsI sd nu poatd oarecari de sine
si fini sinodul f5ri aceia, cirora li s-au incredinfat rnitropoliile.
t,. (37 Ap.: 5 sin. I ec.; 2 sin. lI ec.; 79 sin. lV ec.; 8 Trul.; 6 sin,.
|TII ec.; 40 Lac,d.;78,73 Cartg.; 6 Laod.)
214 21-81 Antioh.

. Repetind prevcderile can. 27 ap.,' sq intdre-ste rinduiala potrivxt

clreia sinodul n,itropolitan se intrunegte de doud ,ori pe an: ln sdpti_
nrina- a - patra dupl Paqti Ei in luna octombrie, gi ci la acest sinod se
vor dezbate toate pricinile ivite, addugindu-se insd prevedqrea ca regui
intrunit acest sinod este numai dacd el se convoac5'clemitropolitul in
drePt'
r,
'
CANONUL 21: (MU'IAREA EPISCOPILOR ('IRANSFIIRUL))
Episcopul si nu se mute de la o parohie la alta, nici ilin, voia
sa_aruncindu-se, nici silit de popor, nici ionstrins de episcopi, ci sd ri-
mini la biserea pentru care a fost sortit de Ia irrcep.it an'iiir"i"*"u";
;i si nu se strimute de la ea, potrivit hotdririi date acum,mai inai"i*
in accastd privin!5,

_ (46 Ap.; 15 si,n I ec.; 5 sin. IV ec.; 20 TruI.; 16 Antioh.; I, Z, IT

Sard.; 48 Cartg.)
Repetd gi intdre;te prevederile can. 14 ap.,9i l5 i cc,.

CANONUL 22: (AUTONOMIA EPARHIALA)

, ,Episcopul sx nu intre in cetate str6ind, care nu este supus[ lui,
nici in linutul care n-u line :"'i
-de eI, pentru hirotonia cuive, "ibi "x
a;eze presbiteri sau diaconi in locurile supuse altui episeop, cleeit nu-
rnai cu voia episcopulrri propriu al finutului. Iar cle ar indrizni ci_
neva una ca aceasta, hirotonia sb fie nuld, si dinsul sl 'primeasin .epi_
timie de Ia sinod.

_ _ (3J Ap.; 15 siy. .I_n:.; 2 sin. Il .ec.; .g sin. Iil'ec.: S sin. Iy ur.,
17 TruL; 13 Ancira; J, 75 Sarcl.;4g, 54 Cartg.)
Intdregte prevederile can. B5 ap.

CANONUL 23: (EPI.SCOPIANU SIr MO$TENE$TE)

sr nu fie iertat ca episcopur si aseze in locul sdu pe artul mos-
!e1it9r, ehiar de ar fi sfirpitul vietii, iar cle s-ar faee. eeva rle acest
fel' firi tErie sd fie agezarea. $i sE se pdzeasce1*giri""* bissriceascl
ce zice cr nu trebuie
!i .u pund altfel lpiscop a"-c'li"u*ui
pi cu hotxrirea episcopilor,
-rap.iu;";;;
cu sinod
car,e dupi adoimirea ""rui': -
terea de a prorno\-a pe cel r.rednic.
7,30. V6 Ap.;4 sin. I ec.; B sin. VII ec.; 22,49 Cortg.)
Reia ;i intdreEtcprevederil.ecan. 26 ap.
r;
CANONUL24: (CHIVEITNISIREA
BUNURII-,OR
EISNiIIISTII''.
Bine este ca cele ale Bisericii si se pistreze .pentru Bisei.ici
cu
toatd grija ,si cu buna conptiinl5 pi qu ,credinfi cltre
iiotvdzEtorul Fr
25 Antioh. 215

Judecdtorul llumnezeu. Acestea se cuvin. a se chivernisi cu judecata

gi stipinirea episcopului, caruia ii este incredinlat poporul intreg pi
sufletele celor c.e se adund la biseric5. $i cunoscute si fie cele ce apar-
lui, ca
fin Bisericii, cu gtirea presbiterilor gi diaconilor dimprejurul
ace;tia sd gtie gi sd nu le fie necunoscut care silt cele proprii ale
Bisericii, incit nimic sd nu le fie ascuns; ca, de se intimpld episcopului
sd moar5, cunoscute fiind lucrurile cele ce aparfin Bisericii, nici aces-
tea sd nu lipseascd li sd nu se piard6, nici cele proprii ale episcopului
s5 nu se surpe sub pretextul lucrurilor bisericegti. cSci drept 9i pla-
cut este atit inaintea lui Dunrnezeu cit gi a oamenilor ca cele proprii
ale epicopului sd le lase oriclrora ar voi el; iar cele ale Bisericii pe-ntru
dinsa a se plstra gi nici Biserica si nu sufere vreo pagubS, lici episco-
pul si nu lie [psit de bunurile sale in favorul ob;tesc sub pretextul
bisericii, sau cei ce-i aparfin si cadd in proces pi pe lingd aceasta din-
sul dupd moarte sI se acopere de ociri.
( 3 8 , 3 9 , 4 0 , 4 7 A p . ; 2 2 s i n .I V e c . ; 3 5 T r t t l ; 2 2 , 2 6 , 8 1 C a r t g . )
Vezi gi cahonul 38 .si 48 ap., unde se trateazd aceleaqi chestiuli.
A se vedea normele in vigoare in Biserica Ortodoxd Romdn5 prevdzute
de Statutul de Organizare .5i Func{ionare a Bisericii Ortodoxe Romdne qi
Regulamentuiui pentru ad'ninistrarea averilor bisericeqti.

CANONUL 25: (EPISCOPUL ESTE INTIIUL CHIVERNISITOR AL

BUNURILOR EPARHIEI) :

. Episcopul s[ aibd stipinire asupra lucrurilor bisericepti ca sE le

chiverniseasci pentru tofi cei ce sint lipsifi, cu toatd evlavia ;i frica
de Dumnpzeu; dar, si se impirtlpeascd ;i el de cele trebuincioase, daci
ar fi lipsit, l.a nevoile sale constring6toare, gi frafii, care se gdzduiesc
la dinsul, incit si nu fie lipsifi in nici un chip, dup5 dumnezeiescul
apostol care zice: ,,Avind hrani pi imbrdcdminte, cu acestea ne I'om
indestula(' (I Tim. 6, B); iar de nu s-ar indestula cu acestea ci ar schim-
ba lucrurile biserice;ti pentru trebuinfele sale casnice gi veniturile Bi-
sericil, sau rodurile larinilor, nu le-ar chivernisi cu ptirea presbiterilor
ori diaconilor, ci casnicilor sii sau rudelor, sau fralilor sau fiilor sdi
le-ar da puterea de a le chivernisi, ca astfel prin unii ca aceStia sE se
pEgubeascdpe ascuns gestiunea Bisericli, acela si dea seami sinodului
eparhiei. Iar, dacd .si in alt chip s-ar invinui episcopul sau presbitdrii
eei impt'euni cu eI, ca $i cum cele ce aparfin Bisericii' sau din larine,
sau din altd afacere bisericeasc5, le iau ei pentru sine incit si strim-
loreze pe siraci gi astfel si acopere de elevetire qi ocard atit gestiunea
Bisericii, cit ;i pe cei ce chivernisesc in felul acesta, - ace;tia sd fie
pu;i in ordine, hot5rind Sfintul Sinod cele cuvenite.
b
(35,38,40,47 Ap; 26 sin.IV ec.; 72 sin. Vil ec.; 70, 1I Teofil
AIer.: 2 Chiril Aler.)
7

x?
1, 2 Laod.

r+ Vezi prevbderile can. 47 ap., care se respecti intrutotul

Si fn
Biserica noastrd. A se vedea Statutul si Regulamentul
pentru admi_
nistrareabunqlil6.bisericegti.
rc

:;i" cANoANE"'#Tf?i111f":J'il:ILEA
LocAL' "
I

CANONOUL 1: (CASATOTIrA A DOUA)

Am hot6rit potrivit canonului bisericesc, ca celor care
liber 91,
lgsiuit s-au impreunat prin nunta a doua,;i nu s-au-clsitorit
clandes-
tin, dup5 ce a trecut un timp scurt, pe care l-au petrecut
in rugiciuni
;iposturi,dupiiertaretrebuies5liiedeaimp5rid;ania.
(17 Ap; 8 sin. I ec.; 3, g? Trul.; Ig Ancira; 3,
T-Neocez.;4, lZ,
22, 87, 99 Vas. c. Mare)
Pornind de ia indemnurile sfintului Apostol pavel (Rom.
T,:11
cor. 7'^19.),.pdrin{ii de ra Laodiceea,ingdduie doua cesdtoril,
1i_-t- _sia-cei
daca ea se incheie
petreacd ,,un anumit .liber qi legal, indicina e[itimia [a cdsdtori{i sI
,tinrp sc,-trt,,(sf. Vas. C. M. """. i, spune un an)
cp rugdciune gi cu post.
, concepfia aceasta riguroasd a Bisericii referitoare la
cdsdtoria a
dgtg tg..exprimd ;i in alte canoane, potrivit "a.oru,-uj-nici
o p"rroo"a
edsitoritd a doua oard nu poate fi consacratd in cinur pr6otru."(can.
'osputere1z ap.;
12 vas'
-c. M'). b) preotur nu trebuie sa particild--tu de la
nunta celor cdsitorifi a doua oard (can. 7 lr"o".il'*
") ""i ce se cdsd-
toresc a doua oard.nu se pot cununa cu ritualui'prescris pentru
intiia
nuntd (can. 2 Nichifor), ci dupd rituarul prevdzut 'in moriti"t"i"
p""1."
nunte a doua.

CANONUL 2: (PRIMIREA CELOR CE SE POCAIESC

DE PACATE)
cei ce au phcituit in felurite gregeii
;i au stiruit in rugiciunea
mdrturisirii ;i pocdinfei ;i s-au intors desdvirgit de
la rrut6fi, unii
ca ace;tia, dupi ce li s-a dat vreme de pociinf5, potrivit
misurii gre-
selii' sd se primeascd in comuniune pentru indur5rile ri bundtatea lui
Dumnezeu.
(52 Ap.; 12 sin, I ec.;43, r02 TruI.: 2 Ancira;3
N e o c e z . ; 7 4v a s .
e. Mare) ,,:
Repetind prevederile "u.t.' 5z ap., pdrinfii previid ca
tofi cei ce se
cdiesc cu since'itate gi se reapddd dc pdcat sd se primeascd
qi sd se
invredniceascd de sfinta Impdrtdsanie.
 2t7
3-?;Leod.l

CANONUL 3: (CEL CE CURIND BOTEZAT NU SE PRiME$TE

IN CLER)
Nu se cut'ine ca cel de curind luminat si se aducd in tagma
ie-
rarhiceascS.
(67, 75, 80 Ap.; 2, 9 sin..I ec'; 9, 70 Neocez'; 70 Sord"' 77 sin'
l-II; 89 Vas. c. Mare; 1, 4 Grig. Nis.)
A se vedea 9i can. 2 sin. I ec'

CANONUL 4: (DOBINDA $I CAMATA SE OSINDESC)

sE
Nu se cuvine ca cei ierosifi si imprumute bani pe dobinzi' 9i
jumdtate'
ia camiti ;i cele ce se zic camete pe
(44 Ap.; 17 sin. I ec.; 70 TruI.; 19 sin' VII. ec'; 4 Laod';5' 16
Cartg'.;2, li Vas. c. Mare.; 3 Grig' Neocez';6 Grig' Nis')
, A se vedea gi can. 17 I ec. .ri: F? ..rn-.lfi'i
':TV{-}i'

-i,:'. go*oNUL 5: (ALEGEREAcLERULUI)

"ri*
Nu se cuvine sd se facd hirotoniie in prezenfa ascuttdtorilor.
(4 sin. I ec.; 3 sin. VII ec.; 79, 23 Antioh'; 72, 73 Laod.; 76 Sard.;
7 C-pol.; 73,49, 50 Cartg.)
Cuvintul de hirotonie'intrebuinfat in acest' canon are sensul de
alegere. Parin{ii intdresc rinduiala traditionald Ei dispun ca alegerea s5
ca la ale-
se facS numai a" m"*tlrii cu depline drepturi in bisericS, 9i
geri sd nu asiste cei fdrd drept de vot sau strdinii'

CANONUL 6: (ERETICII SA NU INTRE lN BISERICA)

Nu este ingiduit ereticilor sX intre in casa lui Dumnezeu, dacd st5-
ruie in eres.
(10, 45, 64 Ap.; 2; 4 sin. III ec.; 9,32, 33, 34, 37 I'aod'; I Tim' Aler')
Pornind de la precizarea fdcutS de Mintuitorul, care a spus -c5:
(Lc' 11,23; 1\{t' 1?' 30)'
,,Cel ce nu este cu Mine, impotriva mea est',"
pa"-til dispun categoric' ca ereticii, care st:1ruie in erezie sd nu fie ad-
misi in Bisericd. i.]

,f, CANONUL 7: (PRIMIREA ERETICILOR) l

'
Cei ce se intorc din eresuri, adicl dintre novafieni sau fotiniani,
sau quartodecimali ori catehumeni, ori credincioti cle ai lor, sd nu se
primeasci inainte de a antematiza tot eresul, pi mai ales pe eel de
.ur" ." fineau; gi apoi pe cei ce se ziceau la dingii credinciogi, invS-
7

ha
8-10 Laod.

findu-i simboalele,-credinfg-i-9i ungindu-i cu sfi'ta rJngere, ap si se

imp5rtigeasci cu Sfintele'Taine.
(46,,
!7 4p.; 8, 79-sin.I ec.; I; ?'.sin. II ec.;95 Trul.; 8 Laoct..;S?
Cartg.; 7, 5, 47, Vas. c. Mare)

":
CANONUL 8: (PRI\{IREA ERETICTLOR)
cei ce se intorc de la eresul celor ce se zic frigi, de
ar fi ;i in
clerul cel de Ia din,sii socotit, gi s-ar zice cei ,r"i *iii,
unii ca aceg-
tia sd se cateriseascd cu toat5 sirgui'fa gi si se boteze-'de
presbiterii Bisericii. episcopii 5t

- , i , . t t
_ _ _ ( 4 6 , 4 7 , 6 8 A p . ; 9 , 7 g , s i n I e c . ;l , 7, sin. II ec., 95 TruI.; T'Laocl.;
57 Cartg.; 7, 5,4T Vas.'c.Itiurel
In privinfa primirii ereticilor a se vedea gi can. 1 qi Z sin. II ec.

CANONUL 9: (ocoLrREA A$BZAMTNTELOR ERETICILOR)

celor ee sint ai Bisericii nu Ie este ingiduit sd meargd
tirele, ori la cele ce se zic locuri mucenicepti "ut" o"i"x"or Ia cirnr-
cretici, pentru
rug5ciune ori pentru^vindecare; qi unii "u'""usiio,-;;.,;,
ti """ai1-r"ioli
sd se exeomunice pinl.lu g" tirnp anumit. fa", pl"ei"du_se
furisindu-se cd au gregit, sd se pfim"as"e. ;i mir-
' , (10, 77, 45, 46, 64, 20 Ap.; 2, 4, sin,,III ec.; 6, SZ,
JS, J4, 3T Laod.;
EJ Cartg.; 9 Tim. Atex)
Interzicind vizitarea cimitirelor ereticilor pdrinfii
sanefioneazA ne
cei botezafi cu oprirea tempcrari de la impdrtd5arrieqi
cu prelungirba
termenului de catehumenat^,pind la pocdinfd, a
celor ce nu respect5
aceasti dispozi{ie.

CANONUL 10: (OpRIRpa CASaTORTEI CU ERETICTI) .:u'

Nu se cuvine ca cei ce sint ai Bisericii sd iinpreune

cu nebdgare
de seami pe fii lor cu ereticii prin leglturu .eietiri"i.
(26, 45, 65, Ap.; 14 sin. IV ec; 6, TZ, TruI.; 37
Laod.; 21 Cartg.)
Problema cisitoriiror mixte, tratatd in acest canon,
s-a discutat Ei
reglementat qi la sin. IV ec. (can. l4), ca gi la sin. VI
ee. (can. Z2).La
toate sinoadele s-a dispus cd aceste cdsdtorii sint interzise. pdrinfii
de
la Laodiceea (vezi gi can. 31 Laod.) interzic cdsdtoriile
mixte, gi le per-
mit numai in cazul in care partea neortodoxd trece la ortocloxie.
cei ce
nu au in vedere aceastd rinduiald gi incheie cisdtorie, pdrinfii
o eali=
ficd ca fiind fdcutd ,,cu nebdgare de seami,,. .
 219
11*14 Laod'

CANONULIl,:(CEATAPRBSBITERELORSAINCETEZE,(sA
NU MAI FIINTEZE))
adic6
Nu se cuvine a se a$eza in BisericS ccle ce se zic presbitere,
intiistEtdtoare.
a se mai
-,., Prezbiterele sau intii stdtitoarele pe care phrinlii-interzic
db bine'i,-p-omcnite de Sfintul A-
iii{iiHiti'i"^;ii;;,-ri"f ,i""afdtoarele
primului. si-
oostol pavel G Tim. S, i; Tit',. 2, 3) qi cunoscute de pdrin{ii
rr Niceea (Can. ig) ca fiind organizate intr-o societate
il;;.;;;i"t-a"
anumit, asemSndtor cu cel al con-
aparte prin consacru* a"pa'un rituil
-femei
ir.-i.iunea de catehete pe searna femeilor, indru-
sacririi diaconilor, *"i"a
.,rp"u""gt i"a p" ;i in bisericd, de unde au primit si nu-
;il ;i'd" ales cd
*;I; iirtlistalato""6,- U,t"nrindu-se de cinste deosebiti mai
Ele nu aveau voie si predice gi nici sd a-
nraloriiatea erau qi in virstd.
;i.t" il iliezarea ierneilor, sarcind rezervati diaconilelor.
ed urm5-
Probabil din cauza mindriei lor qi mai ales a-.faptului pen-
pSrinfii de Ia Laodiceea interzic
reau adeseori interese rrateriale,
tru viitor sd se mai instituie prezbitere sau intiig:zdtoare'

CANONUL 12: (ALEGEREA EPISCOPILOR)

EpiscopiisSseaseze|a-conclucereatrisericeasc5cuhotdrireami-
vreme. in-
tropoli{ilor * " "pil"opitor ""to" dimprejur, fiind -examinafi
jdil$tt,ddt ,ittI;-;;"1u """ait1ei, cit pi a conduitei dreptei viefi'
'(58,80
Ap.; 2,4, sin.-! ec-.;l2^, 19 Trul'; 2' 3 sz1t".VII-ec':79 Antioh';
6,-i0 Sii,i.; 1C-poI'; 13',49,50 Cartg'; 77 sin' I-il)
5, fi'I;;i.;
ec'; 2 VII ec'
A se vedea indeosebiqi cqn' 58 ap';'4:I ec': 19 VI
:-:'ao*oNul'13: (clBnul- sA FIE ALES ,cIJ R1NDUIALA)
,'
fi agezafi in
Nu se'permite plebei sd facd alegerile celor ce vor
preofie.
(4 sin.I ec; .79 Antioh.; 5,72 Laod;.70 Sard'; 50 Cartg')
care produceau de
Pirinlii interzic ParticiParea- maselor (Plebei),
obicei dezoidine la alegerea clerului'

CANONUL L4: (SFINTA CUMINECATURA NU SE TRIMITE

DINTR-O LOCALITATE IN ALTA)
j :, SEi nU, se trimltd Cele Sfinte in alte parohii Ia sdrbltoarea Pa;ti-
lor, dupi chipul cum trimit piinile cele binecuvintate'
(9,70 AP; 2 Antioh.; 32 Laod')
.,i- Perintii .interzic obicreiul de a se trinrite'celor din afara bisericii
faci acest
cete Jtfrte,'-uai"a Siinta Curninecdturd, dar permite sd se Ei
7

l5-lE Laod.

lucru cu' ,,Piinea binecuvintatd", anafora (piinea

care rdmine
-r"os din prescu_
rile (din cele cinci binecuvintate, oin "u."
.prescuri), -,, .-"- sfintul Ag_
nef gi celelalte pdrticelc obiEnuite la proscomidi;
.
CANONUL 15: (CINTARETTTBTSERTCESTT) .i
Afar5 de cintirefii canonici, care se urcd pe
caite, altora nu ri se permite si cinte in amvon gi cintS din
uiseric5.-
(26 Ap' 7G sin. I ec.; 4, J3, TS Trut.; 14
sin VII ec.; 59 Laod.; 10J
Cartg.)
Prima oari despre cintarefii canonicegti se
_ face pomenire in
canonul 59 Laod., Ei can. 108 Cart., iar despre cartriie cle piete dupd care
se executd cintarea ne pomenegte sfinttil Aposior pavet
(I Tir".-4,
13). Prin aceasta nu se int-erzice poporului sd cinte. ci
se dii indrumarea
ca acestasd c.inte secondind pe cintdieful oficlal.

CANONUL 16: ($I SIMBATA SE FACE SFINTA

LITURGHIE) ,
Simbita, impreuni cu alte Scripturi, si se citeascd gi
Evanghelia.
(66 Ap; 55,56 Trut.; Zg, 49,51 Laocl.)
Se dispune ca qi slmbdta sd se sdvirqescdslujbe divine
teascd din sfinta Evanghelie, gi alte cdrfi sfinte, pu"ir" $i sd se ci-
a dezrdddcina
obiceiul la unii cregtini de a urma simbdta rinduielile
ebraice (vezi qi
can. 66 ap., Si 29 Laod.).

CANONUL 12: (CTTTREAPSALMILOR)

Nu se cuvine. a.--se impreuna (cintarea) psarmilor
(slujbelor dumnezeie;ti), ci in inte.vatur in aclunxrile
ae- dufi*;;;;;" psalm sd se
faci citire.
(75 TruI.; 15 Laocl.)
Prin acest canon se introduce rinduiara, contrard
vechiului obi-
:.u1' gu la slujbe, dupd cinta."u pr"r-rlui sd i" int"oa.r"d gi unere ci-
tiri, in s-coppractic didactic p"nt",, a nu obosi pe
scop Psaltirea s-a impdrlit in mai rnulte ""iir-".' - credinciogi. In acest

. ;
CANONUL 18: (VECERNIA) :
Aceeapi slujbi a rugEciunilor trebuie sE
se faci totdeauna gi Ia
ceasul al noulea gi seara.
.l
(15, 59 Laod.; 108 Cartg.)
''
Pdrintii considerind ca sint suficiente.rugdciu'ile
se pot citi atit la ceasur al noudlea cit gi stabilite, qi ele
,i"ri iu-ru"ernie, interzic
19-22 Laod. 22r

astfel introducerea neoficiald de noi texte, cum probabil se incetate-

nise in unele locuri. :q ,1

CANONUL 19: (VECHEA LITURGHIEI) :

se cuvine ca, dup[ predica episcopilor, mai intii s6 se sdvirgeasc[
gi rugiciunea catehu,menilor, sd se faci rugiciunea celor ce sint irr
pocdinfi; gi veninid ace;tia sub mini .si indepirtindu-se, si se faci
istfel irei'rugdciuni pentru credinciopi, una, adici cea dintii, in tain6'
iar a doua ;i a treia cu glas inalt si se plineasci; apoi a;a pacea si se
dea: pi dupd aceea presbiterii vor da episcopului pacea, atunci mirenii
s5 dea pacea, gi aga sd se sdvirgeascl Sfinta Jertf6; ,si numai celor ie-
rosifi le este iertat si intre in altar gi sd se curninece'
(69 Trut.; 44 Laod.)
ln acest canon se expune rinduiala veche a sfintei liturghii, aqa
cum o gdsim gi in Agezlrnintele Apostolilor, care apoi a fost inlocuitd cu
rinduiala stabilitd de sfintul Vasile cel Mare Ei sfintul Ioan Gura de
Aur, p5strate pini azi.
Permisiunea numai a persoanelor sfin{ite de a intra in altar, s-a
statornicit gi prin can. 69 sin. VII ec.

CANONUL 20: (DIACONII)

Nur se cuvine ca diaconul sd ;add inaintea presbiterului, ci sd
padd Ia porunca presbiterului. Asernenea pi diaconii si aibi cinste cle
la slujitorii bisericegti 9i de la tofi clericii.
(15, 39 Ap; 75, 78 sin. I ec; 7, 76 Trul'; 5 Antioh.)
A se vedea indeosebi Trul. can. 18 I ec. Ei 7 Trul'
:
CANONUL 21: (IPODIACONIII)
Nu se cuvine ca slujitorii bisericegti sa-;i aiba locul in diaconi-
con qi sd se atingi de vasele sfinte.
(4, 6, 75 TruI.; 20, 22, 24, 25, 43 Laod.)
Prin ace.stecanoane (21, 22, 23, 25) pdrin{ii pun capit dezordinii
produse de ipodiaconii, citefii 9i psalfii, care uzurpau drepturile diaco-
nilor, indrumindu-i pe ipodiaconi sd stea la uEile de intrare, sd nu se
atingd de vasele sfinte, sd nu dea sfinta piine, Ei pe tofi ceilalfi sd nu
poarte orar. ,.i,
'irr , r1{
t.. CANONUL 22: IPODIACONII) ,i al ,
Nu se cuvine slujitorului bisericesc a purta orarul pe umir, nici
a plrdsi ugile.
(4, 6, 75 TruL; 20, 21, 24, 25, 43 Laod.)
7

23-27. Laod,.

CANONUL23:(CrTETrr,pSALTrr (CINTARETTT)
Nu se cuvine citefilor, sau psarfilor a purta orar, gi aga sE citeascd
sau si cinte.
(29r 5_9Ap.; 16..{ry I ec.; 4 ,in. I\/ ec.; 4, 33,25 Trut.;
14 sin,
lV ec.;22,59 Laoct.;10J Cortg.)

CANONUL 21: (ESTE OPRITA INTRANEA CLERICILOR lN

cRI$l\,rE)
,1 !
Nu se cuvine ca- cei ierarhicegti, de la presbiteri pin[ la
gi diiconi,
-apoi cei din tagma bisericeascd pind la slujitorii bisericegti, ori citefi,
ori cintire{i, ori exorcigti, ori ugi6ri, ori celJr di" ;;;;
ascefitor, sI
intre in circium6.
(54 Ap; I TruI.; 40 Cartg.)
lnstituie interdicfia clericilor de a iirtra in localuri cle consirmatric
publicd (circiumd).

CANONUL 25: (IPODIACONII)

,.,i
Nu se cuvine slujitorului bisericesc s6 dea Sfinta Piine,
sau: si
binecuvinteze paharul.
(4, 6, ?, 15 Trul.; 20, 21,ZZ, 24, 43 Laod..)

CANONUL 26: (EXORCI$TIr) ,.

Nu se cuvine ca cei ci: nu sint inainta$i de citre episcopi si
cate-
hizezp, nici in biserici, nici in case.
(7 sin.II ec.; I0 Antioh.)
Prin canon se..interzice- persoanelor necdsdtorite sd se
instituie
in-func{ia de exorcigti, sa catehizuiu, utit in biserici, cit gi in
case parti-
culare._ se cunoaqte cd exorcigtii pregdteau pe "it"rrrturri
- mai inoii
particular,,in case Ei apoi in biserica ti botez.^prima
.*"irra " airpa""i
prin introdrgcgrgapedobap{smului. Despre a doua sarcinj
ni se p;streaza
u.me in rinduiala
_botezului, momentul tn care sivirgitorul intreaba:
,,Te lepezi de satana?'
in vremea sinodului de'la Laodiceea exersau astfel de func{ii
pcrsoanc necdsetorite. De aceea, pe viitor se interzice 9i
-exorcist. unor astfei de
.pcrsoanesd mai exercite funcfia de

CANONUL 27: (RINDUIALA PENTRU AGAPE)

Nu se cuvine c1 cei ieraticegti, ori^ clericii, ori laicii, chemafi
fiind
tj, sr-;i aleagi parfi, deoarecerinduiara rirJ"Lil"a se acopere
(Ie iqi!="
ocara. ..
.. :
(74 TruL; tI Gang.; 28 Lao(t.; 42 Cartg.)
 2E-30 Laod.
223

CANONUL 28: (AGAPELE NU SE FAC IN BISERICA)

In casele domnegti, sau in biserici, nu se cuvine a face cele ce
se zic agape, pi a minca in casa lui Durnnezeu 9i a agterne culcu;ul.
(73 Ap.; 74,76,97 Trut.; 77 Gang.; 27 Laocl; 47,42 Cartg')
ln aceste canoane se reglementeazi modul de servire la agape
sau mesele dragostei, interzicindu-se unele obiceiuri compromi{5l9ul":
'.
Despre agape ne face pomenire sfintul Iuda (5. 12),- gi sfintul
-Co".
Apostot pavel (t 71., 21, 2Z;. tniliat se {ineau g$ata. cu sfinta litur-
ghie, inainte de liturghie, Ei apoi dupa liturghie. ulterior s-au separat
du siintu liturghie, se f5"eau seara in biserici sau incdperi special ame-
najate sau c-aseparticulare. ln aceste canoane se interzice a se face
urif"l do mese in biserica (uncle unii obiqnuiau sd faca qi aEternut), speci-
ficindu-se cd de Ia mesele din case particulare sd nr1 se ducd nimic
acasir, pentru a nu fi de ocari. Aceasta pentru ci pdginii acuzau pe
cregtinici Ia acestemese se dedau la desfriu.

CANONUL 29: (CIN,STIREADUMINICII)

Nu se cuvine crcAtinilor si urmeze obiceiurilor iudaice pi sirnbita
s-o petreaci in repaus, ci si lucreze in ziua aceasta, duminica insd cin-
'stind-o
cu deosebire, de le-ar fi cu putinfS, sd o petreaci in odihnd ca
(Si) cregtini. Iar de s-ar gdsi cd sint iudaigti, si fie anatema de la llristos.
(7,.64, 66, 70, 77 Ap.; 71, 55, 66 Trul.; 1 Antioh.; 76, 37, 38
I L.aod.;57, 73, 106 Cartg.)
t
|t
Parintii avind in vedere tendinfa unor creqtini de a serba atit
simbtrta cit $i duminica, dispun categoric ca sinibdta sd se lucreze, iar
duminica, ziua Invierii, zi de bucurie, sS nu se posteasei (can. 66 ap.),
str nu-qi plece genunchii la rugdciune (can. 20 lin. I ec.), Ei sd nu se
lucreze (Eusebiu Ist. IV, 18, 19, 20) ,,de ie-ar fi cu putinld"' Aceasta
insetnneazd cd nu tofi sint obliga{i si nu lucreze duminica' La aceasta
Valsamon (Sint. At. III 19?) adaugd cd in caz de nevoie sau siricie
sau din leapdratd necesitate se poate lucra gi duminiea, 9i unii ca
aceqtianu vor cddeasub PedeaPsd.

CANONUL 30: (RINDUIALA PENTRU BAILE OBSTE$TI)

Nu se cuvine ca cei ierarhicegti, sau clericii, sau ascefii' si se
scalde in baie cu femei, gi nici cre;tinul, sau laicul; cdci aceasta este
cea dintii osindire din partea piginilor.
(77 Trul.)
!n motivarea la aceastd dispozifie se invocd cuvintele sfintului
Apostol Pavel, potrivit cdruia creEtiniilor nu se pot face sminteald, nici
iu-deilor, nici pdginilor, nici Bisericilor lui Durnnezeu (I Cor. 10, 32) Ei
 'i[a
3l-33 Laod.

sI se ingrijeascd de cele bune nu numai inaintea

Domnului, ci gi inaintea
oamenilor (II Cor B, 21). In aceastd ordine cle
idei se interzice cregti_
nilor sd facd baie impreund cu femei, intrucit
aceasta atrage osinclire
din partea pdginilor.

Cu nici un eretic nu se cuvine a incheia cis5torie,

sau a se da fiii
sau ficele dupi eretici, ci mai ales a-i lua, dacl ar f5gidui
cre$tini. ci se f.ac

(26, 45, 65 Ap.; 14 sii. IV ec.; 6, 72 Trtd.; t0

Lacd..;21 Cartg.)
Acest canon intregegte can. 10 privind cdsdtoriile
zind cd in princioiu se interzice cdsdtoria cu mixte, preci-
eretici, au"'ru admit in caz
ci partea neortodoxd trece Ia ortod.oxie. problema'este
dezbdt"ti ;i J"
can. 72 Trul.

CANONUL 32: (BINECUVINTAREA ErrETrcIr-oR

NU E BINE-
CUVINTARE)
Nu re cuvine a primi binecuvinti'ile ereticilor, care mai murt
sint absurditnfi decit binecuvintdri.
(70,t17, 45, 46, 64 Ap.; 7g sin. I ec.; Z sin. II ec.;
2, 4 sin. III ec.;
1 1 , 9 5T r u l ; 6 , ? , B , g , 7 0 , 1 4 , 3 7 , 3 5 , 5 4 , 3 Laod.;
7
7, 47 Va.s.c. M&re: g
T'im, Aler.)
i'l i

Prin acest canon se interzice obiceiul de

piine sau prosfore binecuvintate de *"rji;,;; a primi de la eretici
ai,p5'""-
-s!_qiprin can. 14
a interzis acest obi^iei s1]ntre c.egtinii-"arJ ;;;$;;6;
la al{ii astfel de piine. Motivur invocat este trimird unii
cd'"""il"ii ""avind preo{ie
adevAra.td nu pot- binecuvinta.
.S.copul mdsurii l;t"
cregtinii contacte directe cu ereticii. ;" oe a nu avea

CANONUL 33: (SE OPRE$TE RUGACIUNBA - - . . ERETICiI

CU -'-----^ SI
scHrsMATICrr)
Nu se cuvine a suthga impreiirtftfileieticii,
sau cu schismaticii.
(10, 11, 45, 46, 64 Ap; 79 sin. I ec.:
7 sin. II ec.; 2, 4 sin. IIItec.;
7 ] , 9 5 T r u l . ; 6 ,T , 8 , g , 1 0 ,1 4 , 3 1 . 3 2 , 3 4
Laod.; 7, 47, Vas. c. Mare.: g
Tim. Aler.)
si 's'u'
Acest canon, care repetd prevederile can.
_ 45 ap., adaugd cd orto-
docgii nu pot avea comunitate de credintd
niei cu sehismatieii.
 ,.34-36 Laodiceea 2.25

CANONUL 34: (MARTIRII .ERETICII,OR NU SINT MARTIRI)

'
Nici un cregtin nu se cuvine sd piriseascd pe rnartirii trui Hristos
$i si se ducd la pseudomartiri adici la ai ereticilor, sau la cei ce mai
inainte au fost eretici; cdci acegtia sint strdini de .Dumnezeu. Deci cei
ce se vor duce la dingii sd fic anatema.
( 7 0 , L 1 , 4 5 , 4 6 , 6 4 , 7 0A p . ; 2 , 4 s i n .I I I e c . ;6 , 9 , 3 2 , 3 3 , 3 7 L a o d . ;
83 Cartg.; 9 Tim. Aler.).
Candnul'reia prevederile can. 9, care trateaze aceeagi:.chestiune
gi uncle se aveau in vedere cei ce . cinsteau pe martirii "tgliqi]g1 din
ignoran{d sau fiindcd au fost seduEi; ei fiind de bund credin{d, intre-
gind dispr:zi{ia, al',ind in vedere de asta data pe cei ce cinsteau pe
pseudomartiri ,,cu deplina dispozilie sufleteascd" cum spune canonistul
Valsamon in comentariul sdu, sau"in rnod inten[ionat. Pe unii ca acegtia
li san{ioneazdcu pedeapsaanatcmei.

CANONUL, 35: (SCHISMA $I IDOLATRIA)

Nu, se cuvine creptinilor si pdrdseasci Biserica lui Dumnezeu, gi
sd se indepdrteze, gi si invoce pe ingeri,, pi sI faci adun6ri' cici acestea
sint oprite. Deci de se va afla cineva ch stdruiegte in idoiatria aceasta
ascunsi si fie anatema, cici a pdrdsit pe Domnul. nostru Iisus lfristos,
Fiul lui Dumnezeu, ,si a venit la idolatrie.
Canonul are in vedere o anume erezie a angeiicilor, care consi-
derau cd trcbuie sii ne rugdm ingerilor gi nu lui lJristos, invocind sme-
renia. Despre aceastA erezie ne {ace pomenire gi sfintul Apostol Pavel
(Col. 2, 1B). Canonul nume;te idolatrie ceea ce sfintul Apostol Pavel a
numit siujirea ingerilor nu fiindcd cinstirea ingerilor .rr fi idolatrie,
ci fiindcd prin aceasta necuratul lndepdrteazd pe om de la rugiciunea
cdtre Iisus Hristos, gi astfel sintem impingi spre idolatrie.
' : ! :

t CANONUL 36; (OSINDA VRAJITORIEI SI A CI1trDINTELOR

DE$ARTE)
Nu se cuvine ca cei ierarhicepti, sau clericii, si fie vrdjitori ori
'cele
descintitori, ori matimatici, ori astrologi, sau sd facd ce 'se zic
filacterii, care sint legituri ale sgfletelor lor. Iar cei ce Ie poartd, am
poruncit si se arunce din Bisericd.
(61 Trul.; 24 Ancir.; 7, 65,72,81, 83 Vas. c. Mare; 3 Grig. d,e Nisa)
Chestiunea celor ce se indeletnicesc cu vrdji qi descintece este tra-
'Ancira
tatd Si de cal. 24 Ei 61 Trulan. Fdrin{ii de la Laodiceed osindesc
la fel qi pe matimatici ori astrologi, care fdceau ghicitorie, ca 9i pe
cei ce poartd ,,filacterii'1, sau legdturi Ia eap qi la git dupa obiceiul iu-
claic, men{ionat qi de evanghe}istul Matei, (Mt. 23, 5), sau tn scop tau-
maturgie, legind partea bolnavd a corpului. Unii ca aceltia, considera
pdrin{ii, cd trebuie sd se exCluclddin Biseric5.
226 37-41 Laodiceea

CANONUL 37: (ESTE OPRIT A PF,TRBCE CU NECREDINCIOSII

sr ERETICTT)
Nn se cuvine a primi de la iudei sau eretici, darurile trimise de
sdrbitori, nici a serba impreund cu ei.
( 6 4 , 7 0 , 7 1 A p . ; 7 7 T r u l . ; 9 A n c i r a ; 6 , 9 , 2 9 , 33, 31, ii9, ' 39Lao-
diceea.)
Aceste canoane (37, 38, 39) reiau chestiunea interdicfiei de a avea
comuniune de credin{5 Ei in viald cu iudeii 9i pdginii stabilitd deja prin
*
canoanele ?0 Ei ?1 ap. Chestiunea va fi tratatd similar qi la sinodul de la
Ancira ca gi la sinodul Trulan. A se vedea canoanele paralele.

CANONUL 38: (ESTE OPRIT A PRIMI AZIME)

Nu se cuvine a primi azime de la iudei, sau a se impirtdpi cu
pdgindtdlile lor.
(7, 61, 70, 71 Ap.; 7 7 T r u l . ; 9 A n c i r a ; 6 , 9 , 2 9 , 3 3 , 3 4 , 3 7 , 3 9 L c t o d . )

CANONUL 39: SARBATORILE p,iGiNILOR NU SD TIN)

Nu se cuvine a fine sdrbitorile cu pdginii 9i a se face plrtagi de
nclegiuirea lor.
'
(71 Ap.; 71, 94 Tntl,)

CANONUL 40: (SINODUL MITROPOLITAN)

Nu se cuvine ca episcopii chemafi fiind la sinod. si birfeascd, ci
si meargl pi sI invele, sau sd se inve{e pentru inrlreptarca Bisericii gi
a celorlalfi. Iar de ar birfii, unul ca acesta pe sine insu;i se acuzi, fdrd
numai dacd ar lipsi din cauza vreunei eventualitdfi extraordinare. :i

(37 Ap; 5 sin. I ec.; 79 sin. 4 ec.; 6 sin. 7 ec.; 20 Antioh.; 78,76, 95 #+
Cartg.)
Canonul impune ouiigHiirritutea participi"iis"efiscopilor la sinodul
mitropolitan, relu,ind qi intarid prevederile can. 37 ap.
:.,,,
CANONUL 41: (EpISCOpUL ApROr3A CALATORTILE CLERTCI-
LOR)
Nu se cuvine ca cel ierarhicesc sau clericul si cdlStoreasci fird
porunca episcopului.
(72, 13,32,33 Ap; 77,13 sin IV ec; 17 Trul.; 6,7,8, 11 Antioh.;
45 Laod.; 7, 8, I Sard. 32, 706 Cartg.)
A se vedea canoaneleparalele, in special canoaneleapostolice.
 Laodiceea
227
42-45

CANONUL 42: (SCRISORILE SAU CARTILE CANONICE)

iNu se cuvine ca cel ierarhicesc sau clericul s5 cdl5toreascl fdrd
clrfi canonice.
(72, 73,32,33 Ap.; 7L,13 sin'lV ee; 77 Trul'; 6,7.,8, 17 Arttioh';
41 L.toct.;7, 8,9 Sard.23, 106Cartg.)
" itq''i' :? {rt i"' '; 'li
Vezi canonul 12 ap.

,,,. CANONUL 43: (IPODIACONII)

Nu se cuvine ca slujitorii bisericepti, chiar pentru vreme scurtS
sd piriseascd u.sile ;i si ziboveascl in rttgdciune'
' '
( 4 , 6 , 1 5 ' l r u l . ;2 0 , 2 7 , 2 2 , 2 ' 1 , 2L5a o d . )
^ :? d,
VeZi canoeneleparalele. .
,rirlri o" ,'i ,,1r,, ,r'u

CANONUL 44: (FEMEILE NU INTRA lN ALTAR) ''

Nu se cuvine ca femeile sI intre in altar.
(69 Trul.; 79 I'aod.;)
zonara, in comentariul sau spune c6 dacd parin{ii de la sin. vI ec'
(T'rulan) interzic tuturor laicilor ia intre in aftar (can. 69 Trulan,, 19
Laod.), cu atit ntsi mult se interzice aceasta femeilor, care, independent
de voinla lor, au lunar scttrgeri de singe. . ,nii ,.:,) ..,np,
'''::rt
6^t6*ufi +5:Got'Ezut ietci{uvIENILoR) i'r $tri''':tl',?
Nu se cuvine a se Primi catehumenii spre luminare duP6 douE
s[ptdmini ale Patruzecimii. . j
9e 3P.',, tl:'t
(14 sin. I ec,; 78 Trul.; 46 Laod')
Prevederile acestui canon se referS la rinduiala ca cei ce urmau
i+ Yl:
s5 fie botezafi in simuiia mare trebuiau s5 se anunle episcopului
ale pentru ca episcopul, in prima zi a postului
timele zile ,,ciElegilort'
"'t.t^"
m*J ra le poatd do cregtin ;i sd fie treculi intre cei ce se pre-
sc poatd hotcza.in simbdta cea ma-
laG." pentru tun.rinire (botcz) ca-si
iu,lnt".nul de timp-in'"u""'unii ca ac^eqtiae1ali .opli*.a{isd posteascd'
ia's. ao"g. neintrerupt 9i in fiecare zi si meargd la bisericii'
in primele
Pdrinlii dispun ca cei ce nu se afiuntd, cel mai -tirziu
celor ce se vor
cloua iapiimini cie post, s5 nq se mai admitS in rindul
in faptut cd unii ca aceEtia
boteza in simbSta *ur". Motirrarea consta din vre-
cotnplet canonul de rugdciune
,;;;;t";" 9i .,,t iEi indeptinesc
po.t"lui. Dispozifia aceasta nu exclude insd posibilitatea botezdrii
,n-r"u*
la alta datd. ! i,, ;l{i; i.i3 b I
 .?28
46-50 Laodiceea

CANONITL 46 : (pREGATTREA CATEHUMENTLOR)

'a'''' se cuvine ca cei ce vor sh se lumineze
sd invefe
--upil"op,.r.ri
credinfa pi in a
cincea zi rJin fiecare srptrmind s[ dea ,*-u
sau pres-
biterilor.
2, 74 sin. Il ec.; ?9, 96 Trul.; 19,45 Lctod,) ''
- i .i
In acest canon se intdregte obligafia catehumenik:r de a-gi insu$i
invS{Aturs de credin{6 in mod sistemitic, iar in fieca;; zi
a cincea din
sdptimini (Joi) sd se prezin-te in_fafa
-episcopurui sau prezbiterului pen-
t.u a ardta ceea ce^au scopul'".*i.ii "*'""'cei
-invdfat. ce veneau la
botcz si fie de,plin fortificali in crcdin6.

CANONUL4z: (CATEHUMENTT
BOTEZATT
IN cAZ oa r:o.r.#y
se cuvine ca cei ce in boarE au primit luminarea gi apoi
sculat, sd invefe credinfa ;i si cunoasc-d c6 s-au i"vreani"ii- s-au
-,la;
d;
dumnezeiesc.
(2, 14 sin. I ec.; ZB,96 Trul.; 72 Neocez.;79,45,46 Laoct.;
45 Cartg.)
catehumcnii care se irnbolniiveau puteau fi botezafi inainte de
se-fi implinit in intregime tirnpul_presciis pu"t* inil"tti" a
(inva{dmin-
tul.de.credin{d) (can. 14 I ec.; +o taorr.). Dicd se i"ra"alo;"au
insa erau
obligati sd continue inst*frea- gi edlca.*u prui""iiri pentru catehu-
meni, gi a ardta cd s-a lnvrednieit de darul aumnuzeilsc'al lumindrii, ;

CANONUL 48: (MIRUNGEREA)

se cuvine ca cei ce se lumin4azil, botez str se ungi cu haris-
md cereascd9i si fie pdrtagi impnrifici fui{uptr
ff"isto-r.
(7 sin.Il ec.; 95 Trul.) L, ,,i irV
Prin acest cano-nse intdregte obligafia adrninistrdrii sfintei taine
a l\{irungerii imediat dupd botez.

,.]Li-lcANoNUt49:(RlNDUIAI,APENTRUPosTULft[ARE).ei'.
Nu se cuvine a ss jertfi piine in patruzecime, decit numait
sim-
bdta pi drrminica.
(66,69 Ap.; 52 Tnil.; 50,57 Laod..) , :
. Vezi comentariile de la canonul b2 Trulan.
ri i..
CANONUL 50: (POSTUL MARE) o,
, Nu se cuvine jgia din sdptEmina cea de pe urmd din
-sd se dezlege- patruzecimea
Patruzecime, gi astfel a neciniti intreagn; ci se cuvine a
ajuna toatd Patruzecimea cu minciruri useate,
t1-56 Laodiceea 229

(66, 69, Ap.; 29, 89 Trutr.;7 Dion. AIex.; 8, 10 Ti,m. Aler.)

Vezi canoaneleparalele.

CANONUL 51: (POMENIREA SFINTILOR)

Nu se cuvine a s6vir;i in Patruzecime praznicile na;terii rnucenil
cilor, ci pomenirea sfinfilor mucenici sd se fac6 in sirnbete 9i duminici.
(66,69, Ap.; 52 Trut.; 49,50,52 Loocl.)
StabileEte rinduiala ca ;sfintii si se pomeneascd in :postul , marc
numai simbdta qi duminica. {I

CANONUL 52: (NU SE FAC PETRECERI IN POSTUL MARE)

Nu se cuvine a fine nunti sau zile de naptere in Patruzecime.
(66, 69 Ap; 52 Trut.; 49, 50,52 Laod.) , ,
rnterzicenuntilegipetreeer1le?ntimpulpostu1uimbre.

CANONUL 53: (CRE$TTNII SA FIE CUVIINCIO$I LA NUNTI)

Nu se cuvine ca, cregtinii, mergind la nunfi, sd joace sau sE sar5,
ci sE mdnince sau si dejuneze cuviincios, pieeum se cu'.'ine cregtinilor.
(24 Trul.; 54 Laod)
.1,;.!: t.lr:i.,:? ^1,
i. R

CANONUL 54: (PETRECERI OPRITE PENTRU CLER)

' 'Nu
se cuvlne ea cel ierarhiceiti orl clerlcii sd priveasci oarecare
spectacole Ia nunti sau Ia ospefe, ci mai inairrte de' a intra teatraligtii,
sd sc scoale;i sE plece.
(24 Trul.; 54 Laod.)
Canoanel.e53. 54, 55 stabilesccomportamentul cregtinilor Ia nunfi.

CANONUL 55: (OFRANjDELE SA NU FIE FOLOSITE PENTRU

PE"TRECERI)
Nu se cuvine ca eei ierarhiceqti ori clericii sd fac5 ospele din con-
tribufii, dar nici mirenii.
'j
(60 Cartg.)
11, r

; CANONUL 56: (CINSTIREA CUVENITA EPISCOPIJLUI) )

:
Nu se cuvine ca presbiterii inainte de intrarea episcopului str intrB
ti si .sad5in altar, ci dup5 episcop sd intre; firi nurnai de ar fi nepu-
tincios sau episcopul ar fi ciltrtorit.
( 2 , 3 7 , 3 9 , 5 5 A p , ; 8 , 2 3 s i n .I V e C . ;1 7 T r u l . )
 5?-60 Laodiceea

Impune prezbiterilor de a da cinstea cuvenitd bpiscopului in tim-

pul serviciului religios
,..1.

CANONUL 57: (IIoREPISCOPII gI PERIODEVTIi)

Nu se cuvine a a;eza episcopi in sate gi la !ari, ci periodefi; iar
cei agezafi mai inainte, si nu faci nimic fdrd de socotinfa episcopului
cetSfii' dar asemenea nici presbiterii s5 nu faci nimic firi de socotinfa
episcopului. 5w, r ,r .,)s,.
(8 sin.I ee.; 13 Ancira; 74 Neocez.;8, 70 Antioh.; 6 Sard.) :iii
Pentru a men{ine autoritatea episcopului se clispune ca pe viitoi
sd nu se a$eze episcopi la sate (parohii mici), ci periodevfi, adicd preofi
superiori din preajma episcopului din cetate, care in numele episcopu-
lui inspectau biserici'le de la sate din cuprinsul eparhiei si raportau dcs-
pre starea acestora episcopului. Locul acestora l-au luat azi protoiereii,
protopopii sau blagocinii cum ii numesc sclavii, care conduc unitafile
administrative teritoriale. numite in Biserica noastrii azi protopoiate.
Periodev{ii ca qi episcopii de tard, nu au voie sd facd nimic fdrd incu-
viinfarea episcopului eparhiot care se afl5 in cetate.,) li,

CANONUL 58: (LITURGHIA NU SE FACE IN CASE PARTICU:

LARE)
Nu se cuvine a aduce jertfi prin case de cltre episcopi sau
prcsbiteri.
(31 Ap.; 18 sin.IV ec.; 37,34;59 Trul.; 7,70, sin-VII ec,; 6 Gang.;
5 Antioh.; 10 Cartg.;12 sin.I-II) ^l
irl
'rtir,.
Vezi canoanele paralele.
"! rv l ; ,\
CANONUL' 59: (CINTARTLE$r CTTTRTLEDiN BTSERICA)
Ntl se cuvine sd se citeasci in bisericd cintiri speciale, nici cirfi
necanonice, ci numai cele canonice ale Testamentului Vcchi si Nou.
(60 Ap.; 63 Trul.; 103 Cartg.;)
,.,i re?.*3 .,r1r. ' e* rl{
P r ' 1 , . ..'
CANONUL 60: (CANONUL SFINTEI SCRIPTURi) .
.i l.ir
cirfile Testamentului Vechi care trebuie si se citeascd sint: 1. Fa-
cerea lunrii; 2. Ie;irea din Egipt; 3. Leviticul; 4. Numerii;5. A doua Lege;
6. Isus a lui Navi; 7. Judecltorii ;i Rut; 8. Estir; 9. Ale impdralilor intiia
gi a doua; 10. AIe impdrafilor a treia pi a patra; 11. Paraliponiena intiia
;i a doua; 12. Ezdra intiia 9i a doua; 13. Cartea psalnrilof 150; 14. pil:
dele lui Solornon; 15- Ecclesiastul; 16. Cintarca' Cintirilor; lZ. Iovi
18. Cei doisprezece proroci; 19. Isaia; ?0. Ieremia ;i Baluh, Plingerile
1. 2 Sa'rdica 231

pi epistolelei 2l.Iezechil; 22. Daniil. Iar ale Testamentului lfou acestea:

Patiu Evanghelii, a lui Matei. a lui Marcu, a lui Ioan; a lui Luca;Tap-
tele Apostolilor; $apte opistole catolice: a lui Iacob una, a lui -Petru
dou[, i lui Ioan trei, a Iui Iuda una; patrusprezece epistole a lui Pavel:
Cdtre Romani. Citre Corinteni doud, Cdtre Galateni una, Citre Efe-
seni una, Citre Filipeni una, Citre Coloseni una, Citre Tpsaloniceni
doui, Cdtre Evrei una, Cdtre Timotei doua, Citre Tit una ;i Cdtre
Filimon una.
(85 Ap.; 24 Cartg.; Atanasi.e cel Mare despre sdrbdtori; -Gr!0179.o1.,
despre cariite Sf. Scripturi; Amfilochiu despre cdrfile Sf. Scripturi).
Prin canonul 59 se impune ca in bisericd sd se cinte numai cint6-
rile canonice (autorizate) cu text luat din Sfinta SripturS,- iar. in eano-
nul 60 se araid care sint cdr{ile care alcituiesc canonul Sfintei Scrip-
turi, qi anume 22 de cdr{i ale Vechiului Testament qi !o1te c5rfile Nou-
Iui Testament, afard de Apocalipsa, care probabil in Frigia nu era cu-
noscutS. Se remarcd ci sint ardtate toate cdrtile pe care 9i azi le con-
siderdm ca atare (canonice).

CANOANELE SINODULUI AL $ASELEA LOCAL, DE LA SAIT'DICA

(343)

CANONUL 1: (MUTAREA (TRANSFERAREA) BPISCOPiLOR)'

Osiu, episcopul cetdfi Corduvei zise: ,,Nu atit obiceiul cel riu,
cit mai virtos corupfia cea preavitlmltoare a cirmuirii afacerilor bise-
rice;ti trebuie sd se'dezridicineze chiar din temeliile ei, ca nici unuia
dintre epscopi sI nu-i fie iertat a se muta dintr-o cetate mici in alt[
cetate. Ceci Lste vddit pretextul acestei caaze, pentru care se fac unele
ca acestea. Cici niciodati nu s-a putut afla vreunul din episcopi, care
sI fi nfizuit a se muta de la o cetate rnai mare la o cetate mai mic6,
prin ceea ce s-a dovedit cX unii ca ace;tia s-au aprins cu un infocat
ihip al l[comiei dupl averi, ;i au slujit mai mult trufiei, ca s[ se para
ci iu ci;tigat stflpinire mai rnare. Pritr urmare nu sint oare de acord
ca astfel de r[utate sE se pedepseascdmai aspru, cdci socotind ci unii
ca ace;tia nici comuniunea laicilor nu se cuvine sI o aibS?" Episcopii
ziser5 cu tofii: ,,Toti sint de acord".
(14 Ap.; 75 sin. I ec.; 5 sin. IV ec.; 20 Trul.; 73, 76, 18, 27 Antioh.;
2,77 Sard.,48 Cartg.)

cAxroNul, 2: (IN$ELACTUNEA, LA MUTAREA (TRANSFERAREA)

., EPISCOPiLOR.)
Episcopul Osiu zise: ,,far de s-ar afla r,reunul a;a de nebun ori
indrdznef, incit sX fie de pirerea de a aduce o oarecare scuei pentru
unele ca acestea,adr,'r'erindcd i s-au adus scrisori de la popor' v5dit
 232
3 Sardica

este cd,s-a putut corupe. ciliva oarecari cu platd gi cu pref pentru ca

sI
facr turburEri in Biseiicr, ca pi cum ar dori, firepte srli aib6 pe dinsul
episcop. Deci socotesc ca acest fel de viclepuguri
;i-n.,utti"i sini cit mai
vrednice
_de pedeaps5, incit unul ca acesta n*ici Ia ,riiiitur viefii se nu
se invredniceasci nici chiar de cornuniunea laicilor. Rispu",i"ii-
a"J
ori de si'rtefi de acord cu aceastd socotinfi?" Rdspuns-aui
,,su'aprob6
cele spuse.,. i.i,
(14 Ap.; 75 ,fn. , "r.t S sin. IV ec);20 Trttl.; 7J, 76, 7g,27 Antiohj
_
7,17 Sard..;48 Canfg.)

. Pdrinfii de la sarciic. ir primul canon au in vedere abuzul unor

episcopi'care din ldcomie gi dorinla de a ob{ine puL.e m"i mare
se mu-
tau abuziv de la o cetate mai micd ra alta mai mare. penru a curma
pe viitor un astfel de abuz clispun ca unii ca acegtia $i
sd se cateriseascd
qi- sE fie privali de orice drepturi, incrusiv de acela cl"
co-uniune a lai-
cilor; .i
In cel de at doilea canon men[ioneazd fapt.l cd dacd unii ea a-
cegtia vor cduta si motiveze, in mocl netemeinic, cd au f.icut aceastd
la.
cererea credincoEilor (care aveau drept la alegere), p5rinfii aispun ca
unii ca acegtia nici in ceasul morlii sd nu.se inireciniceascd de cbmuni_
rrnealaicilor.
{.
CANONUL 3: (AUTONOMIA EPARHIALA. JUDECAREA PRICI-
ITILOR DINTRE IERAR}III DIN APUS. SINODUL EPISCOPTLOIT
VECINI)
'Episcopul osiu zise: ,,Aceasta i.cd este de nevoie
u ." "aa.rs; ";
unut dintre episcopi sd nu treaci de la eparhia sa in alti eparhie,
fici
in care se grsesc episcopi, firr numai de s-ar chema de frafii cei ce
sint intr-insa; spre a nu se pdrea cd noi inchidem u;ilc dragostei. Ase-
menea trebuie si ne ingrijim ;i pentru ca, dacd vreo eparhie careva
dintre episcopi ar avea pricini impotriva fratelui ;i impreund episco-
pului s5u, nici unul dintre ace;tia si nu eheme episcopi clin altd eparhie
drept judecxtori. Iar dacd cumva vreunuia tlintre episcopi i s-ar pxrea
cd este condamnat in vreo pricind gi ar socoti cr pricina lui nu este rea,
ci bunE, ca astfel sE se innoiascr judecata, de s-ar pdrea dragostei voas-
tre sd einstim memoria Sf. Petru ;i sE se scrie lui Iuliu episcopul Romei,
in privinla celor care s-au judecat, ca prin episcopii vecini ai eparhiei, de
ar trebui, sd se innoiasc5 judecata, ;i el sX dea pe judecEtori. Iar de nu
s-ar putea dovetli cd pricina lui este de acest fel, incit sd fie nevoie de
1.doua,judeqatd, atunci ccle' orlatd iudecate si nu se mai desfac5,,sicele
fXcute sI rdmind intdrite.
,
(35 Ap.; 75 sin. ec.;S sin.:IV ec.; 7J, 16,21 Antioh.; 2,4, S Sora')
l; 5 Sardlca 233

CANONUL 4: (SINODUL EPISCOPILOR VtrCINI.) i .;'

Episcopul Gaudenfiu zise: ,,Dacd vreunul dintre episcopi s-ar

caterisi prin sentinfa episcopilor', care se afld in vecin6tate gi ar zice
cd din nou va aduce motive de apdrare pentru sine, atunci si nu se
puni altul in scaunul siu, pind ce episcopul Romei, cunoscind chestiu-
nea, ar da hotdrire in privin{a aceasta.
(74,74 Ap.; 3, 5 Sard.; 76 sin. I-II) ' rJ
:
CANONUL 5r (RINDUIALA EPISCOPTLORDrN APUS") i8
Episcopul Osiu zise: ,,Hotdrasc6-se cI dac6 vreun episcop s-ar piri
gi, intrunindu-se episcopii acelui teritoriu, l-ar scoate din treapta lui'
qi el ca gi cind ar fi fost chemat s-ar refugia (cu apel) Ia prefericitul
episcop al Bisericii Romei, gi acesta ar voi sd-l asculte ;i ar socoti
ci este cu dreptate a se cerceta din nou pricina lui ;i va crcde de cu-
viinti, sd scrie episcopilor invecinafi cu eirarhia, ca acestia si cerce-
teze totul cu deanndnuntul gi cu temeinicie, .si sd aducd sentinfd in
chestiune, potrivit fidelitdtii adevlrului. Iar dacl vreunul dorind sd se
asculte din nou pricina lui ;i la rugimintea lui episcopul Romei ar so-
coti sd judece, ;i acesta ar trimite presbiteri din partea sa, si fie in pute-
rea acestui episcop de a judeca ori de este bine 9i de a se hot[ri dac5
trebuie sI trimit5 judecdtori impreuni cu episcopii invecinafi, ca iu-
decdtori vor avea puterea aceluia de a judeca, care i-a trimis; gi aceas=
ta este a se primi. Iar daci episcopul flomei ar socoti ci pentru cunoa;-
terea pricini episcopului ajunge 9l sentinfa datd mai inainte impotriva
episcopului si faci ceea ce s-ar pZrea preainfeleptului sdu sfat cd este
bine". Episcopii au r[spuns: Se prirnesc cele spuse.
(14,74 Ap.; 5,6 sin.I ec.; 2,6 sin. II ec.; 79,77,28 sin.IV ec.;
11, 15 Antioh.; 3,4, Sard.;23,28,705,725Cartg.)
,.?
. In canonul 3 se trateazi trei chestiuni:
In partea primi se intdreqte rlnduiala cd nici un episeop nq are
dreptul sd se amestecein treburile altei eparhii; '
In partea a doua se intireqte rinduiala ca, controversele dintre
episcopi sd se judece de episcopii acelei circumscrip{ii, adicii din ca-
drul mitropoliei.
ln partea ultimd se reglementeazd modul in care se judeci un
proces in recurs, qi anume, se cere pirfilor sE se invoiascd ca in cadrtrl
patriarhhatului Romei sd fie imputernicit in mod solemn papa Romei
ca instant[ de apel, care sd fie in drept sd respingd sau sd admitd cere-
rile celor ce se socoteau neindreptififi. Astfel ca, in caz de respingere
a cererii, sd rdmini valabitd sentin{a dat5, iar in caz de admitere a cererii
sd se trimitd cererea pentru a fi judecat cazul din nou, intr-o instan!5
alcdtuitd din episcopii vecini, al{ii clecit cei ce au judecat in prima in-
stan[d, sigur din aceeaEimitropolie.
 .w

6. 7 Sardica

ln can. 4, se stabileqte ca sd nu se ocupe scaunul episcopal pind

llu se _pronun{d sinodul episcopilor vecini, dicd papa Iuliu ai Romei
a-aprobat cererea de judecare in recurs a cazului;-iai in can b, se pre-
cizeaz6,,in final, cd din instan{a de recurs a episcopilor vecini,'pot iace
pa-rte nu numai episcopi ci ,si unii presbiteri, p-e cn.b papa Iuliu va con-
sidera sd-i trimitd

CANONUL 6: (ALEGEREA EPISCOPILOR.)

Episcopul Osiu zise.' ,,Dacd s-ar intimpla vreo eparhie, in care se
afld episcopi mai mulfi, sd absenteze un episcop qi acela pentru oa-
recare lenevi/e nu ar voi sd se infif$eze ;i si hotirascd impreuni a-
supra agezdrii episcopilor, iar mulfimile adunindu-se s-ar ruga si se
facl agezarea episcopului cerut de din;ii, trebuie ca mai intii episcopul
cel ce a absentat si se ingtiinfeze prin scrisorile exarhului eparhiei
(inteleg adicl al episcopului mitropoliei), ci mulfirnile se roagi a li se
da lor pistor; socotind cum cd bine este a se a;tepta ca sd vie de fafd
pi acesta- Iar de nu ar veni, fiind poftit Si pnin scrisori, 9i nici
nu ar rdspunde prin scrisoare, trebuie sd se satisfac5 voinfa mulfimii.
Trebuie sE se cheme insd ;i episcopii eparhiei invecinate pentru ape-
zarea episcopului mitropoliei. Dar in general si nu fie iertat a pune
episcop intr-un sat sau intr-o cetate micI, pentru care ajunge 5i un
singur presbiter; cici nu este nevoie sI se a;eze episcopi acolo" ea sE
nu mic;oreze numele pi autoritatea episcopnlui. $i episcopii eparhiei,
dupl cum am spus mai inainte, sint datori a aieza eniscopi in alte ce-
t5!i, in care s-a gisit cE si mai inainte au fost episcopi. Iar de s-ar
afla ci intr-o cetate a;a de mult a sporit numirul poporului, irrcit sd
se socoteasc5vrednic5 ;i de episcopie, apoi aceia si primeasci pi epis-
copi. Tofi sint de aeord cu aceasta?" REspuns-au to!i: .,f)e acord((.
(1 Ap.; 46 sin.I ec.; 76, 79 Antioh.; 72, 5T Laod.; 53,56 Cartg.)
In canon se trateazd trei chestiuni: alegerea episcopilor; institu-
irea mitropolitilor si interzicerea asezdrii de episcopi in localitdfile mici.
In privin{a alegerii episcopilor, pdrin{ii respcctd hotdririle sino-
dulrri I- ecumenic (can. 4), potrivit cdiora aiegerea o fdceau clericii gi
fruntagii cet6{ii. In aeest canon se vorbegte insd de popor, ca dovadd cd
aeesta, adicd poporul, fie dircct, fie prin reprezentantii sdi, alcgcau pe
eplscop.
ln privinfa instituirii mitroprlitului se aratd cd ra acest act tre-
buie invita{i 9i episcopii vecini.
ultima parte intdregte rinduiala, aritatd $i in canonur b7 Laod.

CANONUL 7; (LEGATURA EPISCOPILOR CU CAPETENTA STA-

TULUI.)
Episcopul osiu zise: ,,starea clefavorabild a imprejuririlor noas-
tre' gi multe striduinfe ;i cererile nedrepte ne-au f6cut si nu avem
 235
8.'9 Sardica

atita tihn[ ti libertate, citd trebuie str avem. CEci mulli dintre epis-
copi nu intrelasd a se duce in tabdrd, ;i mai ales cei din Africa, care,
p"L"rrrn am aflat cle la iubitul nostru frate gi irnpreund episcop Gratu,
nu primesc sfaturile cele mintuitoare, ci le defaima a;a incit un om
ia.r"" la lagdr cele mai multe ;i deosebite cereri, care nu pot sf, fie
de folos bisiricilor .si nu ajuti gi nici nu spriiinesc pe siraci .si pe mi-
reni sau pe vSduve, cum ar trebui sd se intirnple ;i cu_meste de cu-
viinfd, si mijlocesc unora demnitili ;i funcfiuni lumeqti. Deci aceasti
anoriralie ne pricinuiepte pagubX nu fdri oarecare sminteal6 9i osind6'
-cui.iincios
Ci am socotft a fi mai ca episcopul sd dea a.iutorul sau
aceluia, care este asUprit de cineva, sau daci vreuna tlin rtidUve s-ar
nedrepiili, sau iaripi daci vreun orfan s-ar lipsi de cele ce i se cuvin,
ae cumva gi aceste ca]Ulzear avea cerere drreapta. Deci, iubili frafi,
fiind cu tolii de acord asupra acestei chestiuni si hotiri{i ci nici unui
episcop nu-i se cuvine s5 mearg[ la tabdri, afar6 de aceifl, pe care
i-a chemat prea evlaviosul nostru imp[rat prin' scrisorile sale. Dar
fiindci d,,emulte ori se intimpl[ ci unii, avind trebuinfi de gra-tier-e'
se refugiazi la BisericS, deoarece pentru pdcatele lor s-au osindit la
inchisoare sau Ia deportare in vreo insul[, sau daci li s-a clat orice
fel de pedeapsb, .tttoiu ca ace$tia sd nu li se denege ajutorul, ci fir6-
intirzieie fi inra indoiald sd li se ceard iertare. Deci daci sinte-fi de
acord cu acestea, cu totii sI volafi pentru('. Rxspuns-au to{i: ,'Si s'e
hotdrascd aceasta{'.
(17 Antioh,i 8,9,20,27 Sard.;704, 706Cartg.)
!'
A se vedea comentariul canonttlui 11 Antiohia

CANONUL 8: (SOLII BI'SERICE$TI AI EPISCOPILOR)

Episcopul osiu zise: ,,Infelepciunea voastra s6 hotSrascd .si aceas-
ta: deoarece s-a socotit ca nu cumva vreu,nul dintre episcopi,_ducin-
du-se la tabiri, s6 cad6 sub osindd, daci unii ar avea cereri de acest
fei, de care am pomenit mai sus, si le trimitd pril diaconul siu. Cici
la(a slujitorului nu este odioasi, ci cele ce i s-au incredinfat, m'al- c9.-
rina le poate exopera". R[spuns-au tofi: ,,Ac'estea inc[ se hot6r5sc".
(11 Antioh.i 7, 9, 20, 21 Sard.; 704, 706 Cartg')
' ' I

CANONUL 9: (RINDUIALA PENTRU SOLII BISERICESTI AI

EPISCOPILOR.)
Episcopul Osiu zise: "Socot ca ;i urmitoarele- si se hotirasca:
naca eiiscopii aitt oarecare eparhie - ar trimite cereri cdtre fratele ;i
i*p""""a eiiscopul lor, cel ce se afli in cetatea mai mare, adici in
""oituU. ,nut"opole, et si trimitd pe diaconul siu gi cu acesta cererile'
airia"-i'acltuia'Si scrisori d,e recomandare, scriind deci fireste, 9i citre
frafii pi impreuni episcopii no,stri, care ar fi petrecipd in acela;i timp in
 2?.8
.10 Sardlea

Iocurile, ori in cet5file,'daci

in care prea
afacerile obgtegti. Iar, . -evlaviosur impirat chiver'isegte
vreunul dintre "pi-"rpil" avea prieteni
Ia curtea palatului, gi ar voi sd-i roage pentru ceva prcacuviirrcios,
sE nu se sfiascl de_a-i
cinarea ca s5 acorde celui IuBa pi prin diaionrrl *e,r, * a" u Ie cla inr;ir_
ce se roagi aj'torul'ror cer folositror. Iar
cei ce se duc Ia Roma, precum am zii ,rrui inuirrt", t""t
rri" sX <Iea ce-
rerile pe care le-ar avei iubiturui nostru r."t"
ii'iiirpr.urrx episcop
Iuliu, ca eI mai inainte si Ie cerceteze,ca nu curl\,a
'rerrra din ere
sd fie prea indrdzneald si a;a s5-i trimite ta iaulra, lcordina'-re
torul .,si ingrijirea sat'.^To1i episcopii au rdspu's cE sint aju_
de acord;;i ci
hotdrirea aceasta este foarte
iotrivitX.
(11 Antioh.;2, 9,20,27 Sard.;70.4,106Cartg.)

CANONUL 10: (SA SE TII{A RINDUIAL,A CANONICA

A TREP-
TELOR PREOTE$TI. TREPTELE PRIN CARE SE
AJUNGE LA
EPISCOPAT)
Episcopul osiu zise: ,,socotesc cr este de trebuinf5 gi
aeeea ca str
se cerceteze cu toati grija- gi sirguinfa, cd dacd ,r"".r.,
bogat, ,u, i"o_
Iastic din for, s-ar invrednici u rJ fo* episcop, sE nu
se areze in epis-
copat mai-inaintc, pin6 nu va fi indepti"it sruiLa au "itut,
pi de presbiter, ca prin si de tliacon,
-f_iecaretreapth. de s-ar socoti-vred"i", re pouii
p59i. progre-sind .spre inilfimea episcopiei. $i va """u--gradul fiecirei
trepte lungime de
cunoa5te credinta lui-vreme,- f-ire;tef nu prrea micd, prin care sii se poati
qi ferul onestitilii rnora"rJiio",
buna ,.i ituto*i"I;-;i
-cuviin!5 a lui; ;i soeotindu-se el vredni" ao rrr.notia cea drrmrre-
zeiascd sE se bucurg de cinstea cea mai mare. ca"i'"i.i
nu se euvine,
El nici prieeperea, _nici bunele moravuri nu adrnit u ," U"a" i;
Ia episcopie, cu indrEzneard gi cu.u;uri"te, i""il-""i ;;;;
Jii."op.rl, ori pres-
biterul, ori diaconur sE se- p,*a i"' lnir,1l"iril",'
"a?" c, drept cu_
vint s-ar socoti neofit; fiindca ct;ar 'a
;i preafericitur Aposto!, care
fost .si invdfdtorul neamurilor, se verle'ea'" ;t;it
grab5 agez5rile in treptele ierarhice; fiindch ;t^Ji;;";";;';":
;;i;-; f6cutd intr_un
tlmp .mai ^indelungal^va putea ardta dupr cuviinfd- ",inluirea
ravurile fiecSruia". zis-ai to{i ci sint de ri n!o-
aco"t ,;t nioia".rrr.,., nu tre_
buie sE se desfiinfeze acestea.
(80 An.; 2, 9
r,
Neocez.:2,3,72 Laocl.; _-siz.I ec.; 74, lS Trul.; 2 sin. 7 ec.;g, 10, 11, 12
16 Cartg.;Ii sin.I_II;4 Chiril Ater.)
ln acest canon se intireqte cele stabilite prin ean. g0
ec'. eonform gi cu recomandirile sfinturui Apostol paver Ap., Si 2 I
qi 5, 22), de a nu se promova in crer eei (I Tim. 3, 6
de clrind boiezati gi ca nime-
nea sE nu fie hirotonit prea pdrinfii eer si se examineze
_degrabd.
ee urmeazd a fi primit in cler bine cel
sd se treacd prin toate tiept"t" preoiiJi iri
care sd petreaci un anumit timp, adicd "rungime de vrcme
nu prea micd,,
sau timp necesar a ardta cd iirdeplinegte toate conaiiite
si este vrednic
ll Sardica iI

(can. 1? sin. IX local). Tirnpul sau vremea legald cit sd petreaci in fiecafe
treapt5 stabilegte autoritatea bisericeascdcompetentd (can. 80 Ap.; 2, 14
sin. I ec.; 15 Trulan). in orice caz accst timp nu pcate fi scurt.

CANONUL 11: (AUTONOMIA EPARHIALA. LrPSA EPiSCOPILO1T

I DIN EPARHIE)
Episcopul Osiu zise: ,,Avem datoria sd hotdrim gi c6, dacd un
episcop vine dintr-o cetate intr-alt5 cetate sau dintr-o eparhie
intr-alt5 eparhie, pentru fal6 slujindu-se de laudele sale, sau de sfiq-
tenia religiei, gi ar voi si zdboveasci mai multi vreme acolo, gi epis-
copul acelei cetdfi nu ar fi iscusit la invifare, si nu-l delaime gi sd nu
vorbeasci intr-una ndzuindu-se si rugineze gi si injoseasci persoana
episcopului de acolo; cdci acest pretext obignuiegte a produce tulburdri;
gi prin viclenia aceasta urmiregtp si-gi ciqtige gi sd-gi acapareze scau-
nul cel striin, nesfiindu-se a-gi pdrdsi biserica, care i-a dat lui ;i a
se muta la alta. Deci trebuie sd se hotirasci timpul spre acest scop,
deoarece a nu primi pe episcop s-a socotit a fi lucru neornenesc li b6-
diran. Cici vi aducefi atninte ci in vrelnea trccuti Pdringii noptri
au hotirit cd dacd vreun mirean (petrecind in cetate) in trei zile de
duminicd in trei siptimini nu ar merge la serviciul divin, sd se inl[-
ture de la impirtS,sire. Deci daci pentru mireni aceasta s-a legiuit, nu
trebuie, gi nu se cuvine, dar, nici nu folose;te ca episcopul, dacd nu
ar avea nici o nevoie mai grea, sau tleabd anevoioasS, si lipseascl
tirnp mai, indelungat de la biserica sa gi si mihneascd poporul ce i
s-a incredinfat('. Tofi episcopii ziseri: ,,Hotdrim ci gi pirerea aceasta
este foarte potrivit6".
( 8 , 9 , 7 4 , 7 5 , 3 3 , 3 5 A p . ; 8 , 7 5 s i n .I e c ; 5 s i n , .I ;V e c ; 2 0 , 6 6 , B 0
T r u l . ; 2 , 7 3 , 7 6 , 7 8 , 2 1 A n t i o h . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 , 1 7 S a r d . ;4 8 , 7 7 ,C a r t g . 1; 6
sin.I-II).
Pentru a curma abuzul unor episcopi de a se amesteca:in trebu-
rile altor episcopi s-a intdrit rinduiaia ca sd se respecte autonomia
eparhialS, ca nimeni si nu-gi pdrdseascd eparhia sa, Ei mai ales cd
episcopul sd nu lipseascd din eparhie mai mult de trei sdptdmini pentru
a nu produce tulburdri.
PSrinlii au avut in vedere aici rinduiala stabiliti pentru mireni
prin can. 14 ap. 9i hotdrirea pdrin{ilor de la Elvira (Spania 307) prin
can. 21. Ulterior, prin can. 16 al sinodului IX local, s-a dispus ca un epis-
cop sd nu lipseasci mai mult de gaseluni.
,i -
' n''CAnorgrJL (AUToNoMIA
t2: EPARIITALA.coNcEDruL. LrpsA
BPiSCOPTLOR DrN EPARHTE)
Episcopul Osiu zise: ,,Deoarece nimic nu trebuie sI se treaci cu
vederea, sd se hotlrasci ;i acestea.'unora dintre frafi ;i impreuni epis-
copi li se pare cE in cetifile unde au'fost pugi episcopi, gi-au agonisit
 l2-t4 Sardica

prea puline averi proprii, pe cind in alte locuri, au cigtiguri mari,

din
care-ei.pot si;i ajute pe siraci. Deci socotescsi li r" irrgadrri" lor a,sa
ci, dacd ar vrea si meargi la averile lor, spre a stringe rodurile, trei
zile de duminicd,
,adici trei sipt5mini, adici si petreacd ei la averile
lor._pi si rneargd la biserica din apropiere, in "u"u r. presbiter,tine
slujba dumnezeiasci, pentru ca si nu se pari ci el estl fnrx sldjba
dumnezeiascd, gi si liturghiseasci ;i sn nL meargi prea adeseori in
cetate in care este episcop; in chipur acesta nici aieriie lui proprii nu
vor suferi n-ici o pagubi in urrna absen$eilui, $i se pare cd se r.a inl6_
tura invinuirea truliei gi a nrino'riei.,. Tofi episcopii zist,ri:,,Se apro_
bi .si aceasti dispozofie,..
!36,68, Ap.; 19, 80 Trul.; S, 20 Gang.; 71 Sarct.;76 sin. t_II; 71,
1.21 Cartg.)
.. can. 12 reglementeazd o stare speciari a episcopilor care au
rnoqii pe teritoriul. altor eparhii. Ace;tia pot ramine la icele mo;ii cel
mult.trei sdptdmini pentru a-qi aduna.oid"l". In aceJ timp se atrage
atenfia ca episcopul sd nu meargd cles prin cetate, unde aie regecliriqa
episcopul eparhiot pentru a nu produce nepldceri acestuiu. l" i"iri*rl
este obligat sd meargd in fiecare- duminici ia biserica parohiaia, ipro-
piatd de mogia sa, sd asiste la sfinta Jertfd.

. CANONUL 13: (PEDEPSELE DATE DE UN BPISCOP AU TARIE

IN INTREAGA BISERICA)
Episcopul osiu zise: ,,si aprobe tofi pi acestea: Dacd vreun dia-
con' sau presbiter, sau oricare dintre clerici ar fi excomunicat, ;i s-ar
refugia la alt episcop, care-l cunoagte ;i gtie cd s-a dezbinat cle'comu-
1iu-nea cu episcopul siu, nu trebuie sd-i acorde aceruia comuniu,nea,
ficind ocard fratelui siu episcop. Iar de ar indrizni si facd aceasta,
si gtie ci, adunindu-se episcopii, va fi tras la rispundere'. zis-au epis-
copii: ,,Hotirirea aceasta va pistra totdeauna pacea gi va menline uni-
tatea tuturora". e
- _ ^(!3, 12, 76, 32, 33 Ap; 5 sin. I ec.; 6 Antioh.; 7t, 29, tJ3 Cartg.;
1 Sof.)
vezi comentariile la canoanele paralere Ei in special comentariul
a canonul 32 ap.
CANONUL 14: (INSTANTA DE APEL PENTRU CLERICI. APELUI
CLERTCTLORPEDEPSTTTDE EPTSCOP)
Episcopul Osiu zise: ,,Md simt indemnat sI nu trec cu ticerea
nici cele ce md agitd permanent: Dacd s-ar gisi vreun episcop iute rle
fire, ceea ce trebuie si fie departe de un astfel de bdrbat pi pornindu-se
in grabi impotriva unui presbiter sau diacon, ar vrea sd-l scoati pe
acela din Biserici, sd se poarte grijd ca unul ca acesta si nu se osin-
deascd indati, nici si se despoaie de comuniune". Tofi episcopii ziseri:
-cel ce se scoate sr aib5 putinfa a se adresa episcopului capitalei, mi-
r,15.16 Sardica 239

tropolitului acelei eparhii; iar dac6 cel al capitalei lipsegte, sX meargd

la cel mai apropiat, gi si se roage ca sd se cetceteze caLrzalui cu temei-
nicie; fiindcd nu se cade ca cei ce se roagd sd nu fie ascultafi. Iar epis-
copul acela, care l-a lepddat pe el pe drept sau pe ,ne'd,rept, estc
claior sd fie cu ribdare spre a faqe cercetarea pricinei ;i hotdrirea lui
ori se va confirma, ori va suferi modificare. Dar mai inainte de s-ar
cerceta toate cu bdgare de seamd 9i cu credin{6, cel lipsit de comuniune
sI nu-pi atribuie siegi comuniunea pind nu se va limuri cauza. Iar
claci adunindu-se oarecare clerici, vor vedea trufia gi mindria lui, de-
oarece nu este cuviincios a suferi ocara .si mustrarea nedreapti' tre-
buie sd-l indrepte pe acela spre calea cea bund cu cuvinte mai aspre
gi mai grele ca si ie supuni gi se aseulte de cel ce porunce;te cele ce
se cuvin. Cdci dupd cum episcopul este dator sii ofere slujitorilor dra-
goste curati gi tratarnent bun, in acelagi chip 9i supupii cu sinceritate
trebuie si indeplineasci pentru episcopi cele ale slujbei".
( 1 2 , 1 6 , 2 8 , 3 2 a p . ; 5 s l n . . l e c . ; 4 , 6 , 2 0 A n t i o h ^ ; 7 3 , 7 5S a r d . ;
9, 70, 77,20, 29, 132 Cartg.)
Prin canonul acesta pSrin{ii intdresc rinduiala stabilitS prin can
5 I ec., care prevede cd prezbiterii gi diaconii afurisi{i sau caterisi{i
de episcopul eparhial se pot adresa cu apel la mitropolit, prevdzind,
-spe{di
ca"ui in cind, datoritd lipsei cu totul intimplatoare a mitropo-
litului, prezbiterii Ei diaconii pot sd se adreseze mitropolituiui vecin
autorizat de mitropolitul locului sd-l inlocuiascd.
in partea a doua pdrintii recomandd ca prezbiterii Ei diaconii in
cauzi sd aqtepte cu rdbdare hotdrirea gi sd nu cleveteascd Ei cirteasci.

CANONUL 15: (AUTONOIIIA EPARHIALA)

Episcopul Osiu zise: ,,Cu tolii hotirim incd qi urmitoarele: Daca
vreun episcop ar voi sd puni vreun slujitor bisericesc striin din alti
parohie in vieo treaptd, f6r5 de invoirea episcopului siu propriu, acest
iel de agezare si se considere nuld qi firi tdrie. Iar daci oarecare ;i-ar
permite acest lucru, trebuie ca aceptia sd se admonieze gi si se indrepte
ipre calea cea fuund de cdtre frafii ;i impreuni episcopii no;tri". Zis-au
tofi: ,,Aceastd hotdrire incd si fie inalterabild".
(35 Ap.; 76 sin. I ec.; 2 sin. II ec.; 8 sin. III ec.; 5, 20 sin. IV ec.;
1? Trul.; 73 Ancira; 73,22 Antioh.; 48, 54,90 Cartg.) , 6.
:'1 Vezi comentarille la canonul 35 Ap.

CANONUL 16: (LIPSA (CONCEDIUL) CLERICILOR DE LA

BiSERICA LOR)
Episcopul Aeliu zise: ,,Nu vi este necunoscut ce fel de rnari lu-
. cruri se intimpld in Illitropolia Tesalonicului. Fiindci de multe ori se
duc acolo presbiteri ,si diaconi din alte eparhii ;i nemulfumindu-se a
 17-19 Sardica

petreee vreme scurti, rXmin,

;i tot timpul il petrec acolo, ;i abia un
timn foarte indelungat sint silili a se iiapoia ia bisericile'lor;
.r""i ,a
se hotirascd in privinfa acestora(.. Episcopul ori" "ir":
,,r{otiririle
care s-au adus in privin{a episcopilor, s6 'e observe gi peniru
aceste
persoane". i:
(8, 9, 74, 75,-33,-!5,^36: S!
Trut.; 2, _Ap; B, 15 sin. I cc.; S sin. IV ec.; i,
10^,-69,80 21 Anfioh.;'i, Z6 Gang.; tl,-ii'Sara.; 48,71,i20',
!3_,_16,
121 Cortg.; t6 stn..I-il.)

. .Dispozifiile canoanelor 11 gi 1B ale sinod.r,rluiprezent, referitoare

la absenfa- episcopilor din eparhiile lor, se aplicd prin acest c.anon
cu privire la presbiteri gi diaconi. ;i
,.., ,,
CANONUT, 17: (pRIMTREA EPTSCOPILOROS1NDiTT) .
r.. Episcopul osiu zise.' ,,rJrmind pi propunerii fratelui nostru olirn-
piu, se se hotirasci incS;i aceasta ca, daca v"e""-uplrcop suferind
$fa s--11scoate pe nedrept, ori pentru gtiinla, ori pentru mirturisirea
Bisericii catolicegti, ori pentru apbrarea'aAevirutui,
,* tugina A;;;
mejdie, dar fiind supus jude_cdfii-nevinovat, ar merge irr" alt6 "utiti,
si nu fie oprit a petrece acolo pin6 cind s-ar inapoii, sau pin6 "u a"
putea gdsi scipare de ocara ce i s-a ficut; cdci durer.os gi ^p"ua greu
lucru este ca cel ce a suferit prigoani neclreaptr si nu ie prim&sca
de noi; unul ca acesta trebuie s6 se primeasc-d cu prea multd bun6-
tate ,si blindefe(. Zis-au tofi: ,,sa se hotirascd pi aieasta...
(L5 Ap.; 75,76 sin. I ec.; S, l0, Z0, ZS sin. IV ec;17, 1g 't.rul.;
70,75 sin.VII ec.; 78 Ancira; J A.ttioh; 71,1.2,76Sard.;50Car:tg.1
Prin acest canon se instituie o excepfie de la prevederile canoa-
nelor.ll Ei 12 prin care s-a stabitit ca ipiscopul sd nu lipseasca din
eparhia sa mai mult de trei sdptdmini. Aici s-a avut in veclere cazul
lui Atanasie cel Mare, alungat din scaun, care iqi petrecea tirnpul in
Apusul Europei.

CANONUL 18: (INGADUINTA NEINTEMBIATA)

. Episcopul Gau_denfiu zise: ,,Tu gtii frate Aefiu, ci de cind ai fost

a;^ezat episcop, totdeauna a stipinit' pacea: pentru ca sd nu r6min6
niei o urmi de divergen!6..dg nEreri-in privinla persoanelor bisericegti,
sd se hotdrasci a fi p_rimfi toli aceia, care au fost ptrgi ae museu'li
Eutihian, deoarece nu Ii s-a geiit tor nici o vind,..
(4 sin.II ec.; 79 Sard.) :il i ' .4.1.r'

.1 ; CANONUL 19: (NUMAI EPISCoPII SAVIR$CIC HIRoToNII)

Fiindc6 avem datoria sr fim linigtifi gi r6bd6tori ii s6 fim "" ,"iior-

20.21 Sardica zlil

teniq statornici fafd de tofi, care au fost odat5 promovafi in clerul

bisericesq de c5tre vreunul dintre, frafii no;tri, daci nu vor voi si se ina-
poieze la bisericile la care au fost numifi, de acurn inainte sd nu se
primeascd; iar Eutihian nici nurnele de episcop si nu ;i-l revendice
pentru sine gi nici Museu si nu se socoteasc[ drept episcop; iar mi-
reneasca comuniune, de ar cere-o, nu trebuie si li se denege(t, Zis-au
tofi: ,,Se aprobi".
(4 sin. II ec.; 18 Sard.) 1 . .r ,., | ,
Ambele canoane (1U, 19) reglementeaz6,un caz aparte din biscricd
din Tesalorric, intdrind regula cd intituirea clericilor intrd exclusiv in
cornpetenfa cpiscopului. Vezi gi canoanele paralele.

CANONUT, 1r0: (SE INTARESC HOTARiRTLE CATVONTCEADUSE

DE SrNOD)

Episcopul Gaudenfiu zise: ,,Cele hotdrite spre mintuirea qi cu

unanimitate ;i potrivit stirii noastre a ierarhilor, plicute lui Dumnezeu
gi oamenilor, firi numai daci hotiririlor aduse va urma frica; cdci si
in;ine ;tirn cd durnnezeiescul ;i venerabilul nume al preofiei a ajuns
adeseori sub osind[ pentru neru;inarea citorva. Deci dacd ar indrizni
sd facX altceva impotriva celor hotirite de to{i, nizuind s6 placd mai
mult truIiei gi mindriei decit lui Dumnezeu, si cunoasci chiar de acum
cd s-a ficut pe sine vrednic de a fi tras la rdspundere gi de a pierde
cinstea ;i demnitatea episcopiei". Rispuns-au tofi: ,,Hot6rirea aceasta
o gdsim potrivitd gi o aprobdm".
(11 Antioh.; 7, 8,9,21 Sard.;104,105Cartg.)

CANONUL 27: (RINDUIALA PENTRU LEGATURA trPISCO-

PILOR CU CAPETENIA STATULUI)
. .A€asti dispozifie incd si fie prea cunoscuti ;i indeplinitX e6
daci fiecare dintre noi episcopii, care sintem agezafi pe lingi drurnuri
sau canal, vizind pe un episcop, l-ar intreba despre pricina cbldtoriei
;i ci unde merge; ;i de va afla cd acela merge Ia tabird, sd cerceteze
condifiile ardtate mai sus ;i de va merge chemat fiind sd nu i se
pund nici o piedici cdlitoriei lui. Iar de va rn€rge pentru de;ertdciuni,
precum s-a spus mai sus dragostei voastre, ori pentru cererile unora
s-ar sirgui a merge la tabrr6, si nu iscileasci nici scrisorile lui, nici
si nu aibi comuniune cu acela". Zis-aa toti: ,,Se hotird;te ;i aceasta,,.
17 Antioh,; 7, 8, 9, 20 Sard.;104, 706Cartg.)
Prin aceste'canoane (20, 21) se intdregte rinduiala stabilitd de-ia
prin canoanele 7, B si 9 ale acestui sinod, rinduindu-se ca episcopii ie
nu meargd nechemafi pentru orice chestiuni, la curtea lmpdratului.
 242 L. Constantinopol (:]94)

CANONUI, AL SAPTELEA LOCAI; DE LA. CONSTANTINOPOL.

- TTNIJT IN ANUL 394

CANONUL 1; (CATERISIRiiA EPISCOPILOR (Ciii EPISCOPI

,
POT CATERISI PE ALTUL; NICI DoI, NICI TRIII NU PoT CATE-
RISI PE ALTUL)
' Aravian episcopul Ancirei, zise-:
,,Nu pentru pricina de laf6, ci
temindu-md pentm intreaga viaf6 viitoare, .og Sfiniul sinod "e. J--ir",-
nunle ^ori de pot doi episcopi sd cateriseascx, sau n,u?
poate face aceasta-in absenfa-mitropolitului, sau nu? pricinei $i ori d; se
pr"r""i"
nu se va aduce nici un prejutticiu; md tem insi ca unii luind puiere din
cele zise sd nu indrizneascx unele ca acestea;deci vi rog si rdispundefi,,.
Nectariu, episcopul constantinopolului zise: ,,I,iudabild'este prbpu.ru"uu
prea cucernicului episcop Aravian; dar ca in viitor s6 nu se mai poatd
intirnpla asemenea luclu, firi a osirrdi cele trecute, vollt hotiri p""i""
viitor('. Aravian, episcopul Ancirei zise: ,,pe cele trecute le osi"d";te
sinodul fericifilor Pirinfi de la Niceea, care orinduiegt,e ca cei ce hiro-
tonesc sr nu poati fi^mai prrfin decit trei episcopi, si nici mitropolitul
si nu fie absent; eu insl am pus intrebarea, ternindu-mi in pii"inlu
celor viitoare. Eu doresc deci ca voi s6 v6 pronunfafi linrurit, daf nu"or,-
difionat gi firi indoiald, cd urmind sinodului de li Niceea, doud persoane
nu pot nici sd hirotoneascS, nici sd
dupi altele Teofil, episcopul Alexandriei _cateriseascd_peun episcop... A;; 'ru
zise: ,,Impotriva ""to" ""
mai -sint nu se poate aduce hotirire de reprobare, inai ales dacE fiind
in viafr nu au fost osindi,ti; daci insr cineva a"e i.r vedere pu .J- "u
vor trebui si se caterise-asciin viitor, mi se pare c[ nu ,nutnai trei epis-
copi trebuie sd fie de fafi, ci daci se poate, tofi episcopii ,pu"lrio1i,
pentru ca condamnarea celui ce este vrednic de-caterisiri, si'fie mlf
temeinici qrin votul mai multora, fiind de fafi gi cel judecat,.. Nectarie
episcopul constantinopolului zise:,,Deliberindu'se ar,ipru unor propu-
neri ,si orinduiri legale, acestea se hotdrdsc fird si se
fini seama'de
weo pricind personalS. Agaclar precum a propus prea sfinfitur episcop
Aravian, voind si se hotirasci in privinfa ceror din viitor, precum
logic 9i in chip uman gi-a fixat pirerea prea sfinfitul episcop Teofil,
se hotirSgte ca in viitor cel supus judecdfii s6 nu se cateriseasci nici di
trei, gi mai virtos de doi episcopi; ci cu votul unui sinod mai mare gi
adic5 a celor din eparhie, precum au orinduit pi canoanele apostolice-,
Flavian episcopul Antiohiei zise: ,,L[murite sint cele ce le-a propus
prea sfinlitul gi prea cucernicul episcop Nectarie,
;i prea sfinfitul pi
prea cucernicul episcop Teofil; gi tofi ai Bisericii Ie int5rim(,.

(7, 34, 37,74

!p.i e t".! ec; l sin. Vil ec.; 14, 75,1g,20, 23
Antioh.; 12. 40 Laod.; !, 6 Sgrd.; 8, 70, 7J,__12,tS,' 75,' 7g, Ig, 4g,' ;0,
9 , 1 0 4 , 7 4 7 ,7 2 8 , 7 2 9 , 1 3 0 , 1 3 C
2 m t g . ; 1 3 s i n . I - I I ; 9 T e o f i lA t e r ' . )
l. '?l.Cnrtaglna

. , -.Pornindu-se de la cazul in spefd, cind un episcop a fost caterisit

de cloi.episcopi'in absenfa ocestuia, agezincl in locul lui un a}t episcop,
parintii declaia ilegatd hptdrirea, 9i intiresc ritrduiala, in sensul cano-
nului T4 Ap., ca eJ:iscopul sd fie judecat de un for legal de judecatd,
ca invinuitut sa tle citat gi audiat, iar pronunfarea sd se dea de sinodul
complet, format clin episcopii eparhilor, din cadrul mitropoliei, in frunte
cu mitropolitul.
uti-, iL..:llijrli

:rI",:l
';
CANOANNI,E SINODUI,UI AL OPTULEA I,OCAL DE LA Ci1'RT/\GINA
: (419)
CANONUI, 1: (iNTARIIIEI\ CANOANI'L,OTiDE 1,A I'.iICBtrA)

.-, Episcopul Aureliu zise: ,,Agadar aceste orinduieli' care se gisesc'

la noi, fiincl cxemplare fidele de pe cele originale 9i pe care Pdrinfii
nogtri le-au adus c1 sine la timpul sig de la sinodul din Niceea, astfel,
pistrindu-se tipul acelora. de la Niceea, si se pSstreze intirite ;i cele
hotdrite de noi".
(I s.n. IV ec.; 2 T'nil.; 7 s:irt..Vll ec.)
Sinodul de la Cartagina din 419, s-a intrunit pentru a hotdri in
privin{a dreptului papei de Ia Roma de a primi apelul de Ia episcopii
din provincil. intrucit, papa pretindea e5-i revine acest drept in baza
hotdririlor sinodului I eeumenic, citindu-I pe aeesta, cind, in fapt, se
referea,la lcan. 5 al sinodlrlui de' ld Sardicai pdrinfii pentru a rdspunde
papei, hotir5sc sd se pastreze hotiririle de la Niceea ca Ei cele luate
de-ei, contestind astfel drcptul invocat de papa Romei'
.1
.CANONUL 2: (SFINTA TREIME)

Sinodul intreg zise: ,,Precum voiepte Dumnezeu inainte de toate

crerlinla bisericeascE,ce s-a prcdat de noi, sd se rnirturiseasci in acest
sldvit sinod cu aceea;i mirturisire; apoi rinduiala bisericeasci sd se lini
cu invoirea fiec6ruia gi cu consimfdmintul tuturor. Dar spre intilirea
minlii frafilor ,si impreuni episcopilor noptri celor de curind hirotonifi,
se cuvine a adduga cele ce le-am primit prin hotirire intdriti de Ia
Fdrinfi ci uniunea Treitnei, adici a Tatdlui ;i a Fiului ;i a Duhului
Sfint, care este cunoscutd cd nu are nici o deosebire, si o finem sfinti
in minfile noastre, gi precum am invdfat noi, a;a le vom invifa gi pe
popoarele lui Dumnezeu.('
tot..aga tofi episcopii instituifi de curind ziseri limurit: -Afa
primirn, aga finem, a.sa invifim, urmind credinlei evanghelice irrrpreu-
nE cu invS{5tura voastrd".
: . . 1 - . . : . : t :

. ,'..(1 sin.II ec;7 sin.Il/ ec.;l Trttl.) i,' r..iU1

"V -*r]F

244
3-5 Cartaglna

' rn acest canon se aratd cd mdrturisirea de credinga,

formulatd
mai inainte de Sfintii pdrin{i trebuie sd fie pdstratd
""-ii.i" 9i neschim_
bat5,
.deoarece, pe baza ei s-a emis canoanu in scopul intirririi ordinii
canonice.

CANONUL 3: (INFRINAREA) (
Episcopul Aureliu zise: ,,precurn la sinodul
examinat condifiile infrinirii ;i castitrfii, se trotara;t, finut mai inainte s-au
"a cei din cele
trei,trepte,-impreunate prin oarecare legitur[ a curiliei prin
consacrare
vorbes-c adicd despre elliscopi, presbiteii
;i aiaconi,'p""'""- se cuvine
cuviogilor episcopi ;i iereiror lui Dumnezeu
;i levi,tilor si srujitorilor
dumnezeieEti consacriri, sd fie intru toate inirinafi,
; sd poatd primi
ceea_cecer in genere Dumnezeui ca ;i noi api;derea sd
-d" lu
ce ni s-a transmis prin Apostoli $i s-a pistrat chiar din r.echime(.. finem ceea

_ ( 5 , , 7 7 , 2 6 , S l A p ; S ' s i n . I e c ; 7 4 s i n . IV ec.; 5, 6, L2, 1J, J{)

Trulan; 78 sin. VII eCuntenic; 7g Ancira; 7, g Neocez.; 4
Gang.; 4, ZS,
:15,70 Cartagina; 12,22, 88 Vas. c. Mare.)

ii CANONUL 4: (INFRINAREA CLERICILOTTDE LA SOTIE)

TaustiL episopul Picenului^din provincia potentinei, reprezentantul
Bisericii de la Roma zise: ,,si se decidi "a "pi."op"i
ir p"iriii""ii'';i
diaconul 9i tofi
-cei ge se ating de cele sfintej pazitori'ai'infri'arii, J
se^relini de Ia femei'. Tofi episcopii au rispuni: ,,Se hotdri,ste ca iofi
cei qe stau sau slujesc Ia altar sd respecte infrinare,,.
( 5 , 7 7 , 2 6 , 5 7 a p . ; S s i n .I e c . ; 7 4 s i n . I V _ e c . i5 , 6 , 7 2 , 7 5 , 3 0
Trul.
J!::.V-I_I ec.; 79 Ancira; 7, I Neocep.;4Ga;il;'5,'Zi,'JS,'Tb C"ig.;
1 2 , 2 7 , 8 8V o s . c . M a r e ; 5 , 7 3 T i n t .A I e r . )
Ambele canoane trateazd despre necesitatea infrindrii membrilor
elerului.

CANONUL 5: (LACOMTA)

. Episcopul Aureliu zise: ,,Patima rdcomiei, despre "u"" ,ri-*rri ,,,j

se indoiegte cd este mama tuturor relelor, trebuie sr se reprime ca
nimeni sd nu se foloseascd de cele striine, nici sd treaci
-".*""ui cineva pentru
ciptig peste hotarele Pirinfilor, nici si fie-ingnduit cleric si ia
in.vreun chip camiti pentru vreun rucru. $iiele de curind aduse, fiind
intunecate gi cu totul ascunse, se vor cerceta de noi ii ss 1,n hotiri in
privinfa lor. rar despre cele ce dumnezeiasea scripturi a legiuit prea
luminat, noui nu ni se cade si hot6rim, ci mai virtos si le urmdm. prin
urmare ceea ce este. de imputat cu atit mai virtos se cuvine a se osindi
la clericirt. sinodul intreg a zis: ,,Nimeni nu poate lucra impotriva pro-
orocilor, nici impotriva evangheliilor, firi primejdie de a ti puaup'rii..
.'6-t -Cartagina

44 Ap.; 17 sin. I ec.; 70 Trul.; 79 sin- VII ec.; 4 Laod"; 16 Cartg';

2, 74,Vas. c. Mare; 3 Grig. Neocez.;6 Grig. de Nisa)
Se condamnd ldcomia si cdmAtdria'

CANONUL 6: (SFINTIREA MARELUI MIR)

Episcopul Fortunat zise: ,,Ne aducem aminte c5 la sinoadele linute
mai inainte s-a hotirit ca Sfintul Mir, sau grafierea penitenfilor' sau
sfinlirea fecioarelor gi locurilor li bisericitor si nu se facd de qresbiteri.
Dar'dacd cineva se va dovedi cd face aceasta, ce trebuie si hotirascd
in privinla lui?" Episcopul Aureliu a rdspuns: ,,\Iredniciile voastre au
auzit cele propuse de fratele gi conliturghisitolul nostru Fortunat; ce
zicefi in pii"i"1a aceasta?., Zis-au tofi episcopii: ,,Pregitirea Sfintului
Mir'Si consacrarea fecioarelor si nu se faci de presbiter; nici nu este
ingdduit presbiterului si impace pe cineva la liturghia publicS; aceasta
este p5rerea tuturor".
( 5 2 A p . ; 7 2 , 7 3 , 1 9 s i n .I e c ; 7 s i n . I I I e c . ; 7 6 s i n . I V e c . ; 4 , 3 7 , 9 5 ,
102 Trul.: ? sin. VII ec.; 48 Laocl.;7, 43, 44 Cartg')
Prin prezentul canon se interzic presbiterilor patru lucruri: pre-
gdtirea sfintului gi Marelui Mir; consacrarea fecioarelor; tirnosirea bi-
Iericilor Ei gralierea penitenlilor, rezervindu-se acestea numai pe sea-
ma episcopilor.

CANONUL 7: (DEZLEGAREA CELOR CE SINT PE MOARTE)

Episcopul Aureliu zise: ,,Daca cineva fiind in primejdie de moarte
ar cere si se impace eu sfintele altare, lipsind episcopul, atunci este
cu dreptate ca piesbiterul s[ intrebe pe episcop, gi apa, dupd dispozifia
acestuil, sd impace pe cel ce este in pericol de moarte' aceastd rindu-
ialtr trebuie si-o iniirim prin hotSrire mintuitoare". Tofi episcopii au
rdspuns: .Se hotirIgte ceea ce sfinfenia voastri crede de cuviinli si
aproblm in chip necesar".
(52 Ap.; 71, 73 sin. I ec; 6, 22 Ancira; 2 Neocez,; 43 Cmtg. 73
Vm. c. Mare; 2, 5 Grig. de Nisa)
ln acest canon se admite o exceplie de la prevederile canonului
prececlent, stabilind cd peniten{ii in caz de moarte, dacd episcopul
iipseqte, pot fi absolvifi de pedepse Ei de presbiter, impdrlagindu-i cu
sfintele taine, cu aprobarea episcopului. .ir

CANONUL 8: (CINE POATE PlRl PE CLERICI?)

lj't
'
Numidlu, episcopul Mazulitaniei zise: ,,Sint mulfi cu viefuire imo-
raltr, care socotescci pot f[rd deosebire s[ pirasci pe pdrinli pi p9 ep!s;
copi; sI se primeascd-acegtia ori nu?" Episcopul Aureliu zise: ,,Aprobd
 '248
9.-U''Cattagina

oare dragostea voastrr ca cei ce si't incurcafi in

glas de acttzare impotriva pdrinfilor?'. ziseri ceva ru;i'os sE ridice
i"ir'"pir*pii: ,,cel cb ai
cleveti sd nu se primeasci,r.

. ! 3 4 _ , ^ 3 7?, 4 , 7 5 A p . ; 6 , s i n .I I e c . ;g ) t Z , t g , Z I s i n .I V e c . ;g T r u l . ;
14, 15, 20 Antiolt..;40-Laod..;4 Sarcl.;l\g, IZg, 13A Cartg,;.IJ
si,.. I4I;
9 TeoJiI AJex.)
Canoanele B, 9, 10. A s;c r.edou conrentariul la cirnoanelc
lele. p4,{?_

CANONUL 9: (OSINDA PUSA DE UT\ EPISCOP

-NU SI, RIDICA
DE UN ALT EPTSCOPsAU Pi-tEoT) ..
Episcopul Augrr-sri'1,
.reprezentanturpro'iucici Nurnidia zise:,,vefi
file -dg cuviinfd sd hotdrifi ci daci vre-un episcop, sau presbiter;, ar
primi in comuniu"l pg_""i ce clupi merit"r "i"*,i-jr"ilo, il"i*t';.";i
din Biserici, acela incd
impreund cu cei ce fug ae _se_puo* u fi risnu'zitor .ie u"eeasi vinovifie;
nbtarireu "unoni.e u "pi""op,Jui Ior propriu,..
Tofi episcopii ziqeri: ,,Se alrrobi din partea tututior((.
( 1 1 , 7 2 , 7 3 , 5 2 , 5 J A p . ; S s i n .I e c . ; 1 1 , 7 3
s i n . I V e c . ;t T T i r d , ; 6 ,
7, 8.11 Antioh.,41,42 Laict..;13 Sarcl.;n:, iAb crilg.;l'." , , . | ,.'

CANONUL 10: (PRESBITBRII OSINDITI SA NU

MA\ FACA SCiJiJ

Episcopul Alipiu, reprezentantrrl prorrinciei Nulnidia

zise:..,,Oare
sd nu se hotxrasci gi aceea c6 dacd r*u,tl prestritur, ori"ai"a"ast,r.,r*rou
de crtre episcopursdu propriu, ince'rnat iiina a* t""ii" a""fui"u.ia
ar socoti cE trebuie. si aducd separat rui Durnne""" "ur" er
sfinte, o*i uii
altar ar socoti sd ridice impotriva crettirigei
li t *i"aJi*lii bi;e;ide#:
unul ca acelasd nu scape vileniiu, upi."opui""i,ir'Jr"iii
s_c-qry _nepe<repsit,..
din provinciaNumitriei- .nGtrir
zise: ,,cele propiir*'Ji"'fratele
"f
Alipiu sint necesarmente in conglisuitu ""-"r:iJi"ta
rinduiara,b.iid_
'
riceasc6;astfel spunefi ce se pare ciiagostei voastre?(,)" ;-
(31 Ap; 6 sin. II ec.; 3 sin. III ec.; 1g sin. IV ec.;
31, 34 Tnil; 6
9y"S..t 14 Sard.; S Antiott.; 11 Cartg.;'1J, t4, 16 sirt.. I-lI; 1 Ves. c
1\Iare)

CAI{ONUL 11: (APELUL PRESBITERILOR OSINDITI 'DE,'EPI-

SCOPI)

. Tofi- episcopii au zis.' ,,Daci 'reun prtrsbitcr ar fi osindit pentru

'ii.
purtarea lui, u'ul ca aeesta are datoria sd vesteasci
ou "rrir"rrrii
vecin5tate, ca,acegtia asculti'tl lucrul;i
llrin ei si se,iipace cu:,er)isco-
pul sdu. rar de nu ar face aceasta,ci ceea ce s6 nu,fie,
c'mi'drie;irr-
 247
12. 13 Cartagina

gimfindu-se, s-ar despdrfi pe sine de comuniunea cu episcopul s6u, ;i

fe"ind schismd impreuni cu oar"care, ar aduce lui - Dumrrezeu cele
sfinte, unul ca aceia sd se socoteascl anatema ;i sd piardl locul sdu;
bagindu-se de seami ca nil cuml-a si aib5 pir6 dreapta impotriva
episcopului.
31Ap.;5sin.I,ec.;1'8sin.IVec.;31,34'I'rul;4,5,6Antioh';
6 Gtng,; 70,29 Cartg.; 73, 74,I5 sin' I-II)
Pdrintii instituie regula r:a in cazul osindirii unui presbiter, e-
piscopul si trimitd cazul spre judecare 1a episcopii din vecindtate, ca
prin rnijiocirea acestorasd se impace lucrurile'

CANONUL 1'2: (EPISCOPUL SE JUDECA DE 12, PRI]SBIT!-

RUL DE 7' DIACONUI, DE 4 EPISCOPI (12 EPISCOPI SA-$I
ALEAGA), .
Episcopul Felix zise: ,,Potrivit celor hotarite la sinoadele din ve-
c5irne propu.t ca, c{acdo."Ju episcop (ceea ce sd nu se intlmple) ar
cidea f' o""o invinovilire 9i apar multe piedici incit _ngise pgt aduna
n.tui--"f1i, atunci p""tiu "u u""l invino'd1it _si nu rdmind sub acuz6,
sd se audieze tle ll episcopi, iar presbiterul de ;ase episcopi ;i de al
siu, $i diaconul de trei".
(74 Ap.; 5 sin. I ec.; 6 sin lI ec.; 9 siyt !V'ec'; 4, 6, 74, 15' 20
Antioh; 73,-14,Sard';L sLn.C-pol; 74, 15,96,707Cartg')
Pdrinlii stabilesc rinduiala ca atunei cind nu se poate. intruni
sinodul episcopilor dintr-o mitropolie in frunte cu- mitroplo^itul pen-
extra-
tru a se institui in for de juclecatf, atttnci si se instituie un for
orli.,u, 9i anume f;;ir;t aitt tZ episcopi pentru judecata episcoiruliti
pen-
de ;ase episcopi pentru judecarea piesbiierului Ei de trei episcoPi
tru judecarea
" diaconului.
-privintra judecat5 tre-
1; prcsbiterilor Ei diaconilor, acest for de
in cazul ln care cei condamnali de
buie inleies ntlmai ca for de recurs,
episcopi se declarau nemultumiti.

C;\NONUL 13: (ALDGEREA EPISCOPILOR)

Episcopul Aureliu "i5s; ,,C€ zice sfinfia -vogt1{. despre ,acestea?('
ca
To(i episcopii ao respuns: ,,Trebuie si tinern hotdririle date de noi
sd rxmi-
nu cumva primalii .luunui-'uparhii oarecare din nechibzuinti
pe eprs-
ne neglijalf. n""i aduni'tlu-s-e nrulfi episcopi sd hirotoneasca
irei-episcoii, ditt oti"aru loc ar fi, vor hirotoni
cop. lo'" a" ..o fi ";;i;;
pe episcop "o por,rt"u primatuiui, $i-aaca vrettnul s-ar impotrivi intru-
ceya rnirturisirii sau isciliturii sale, acela se va lipsi pe sine insugi
de cinste".
(1 Ap; e sin. lV ec.; 3 sin. VII ec'; 79, 23 Anti'Llt.; 12 Laod; 6
Sard; I C-pol; 49,50 Cartg.)
 '248
rl4. 15 Cartagina

lntdrind hotdririle l-ugte. prin can. 4

f ec., privind alegerea qi
hirotonirea episcopului, parinlii'rt"tld .
""-, il, ;;;"i'i" care unur qi_ar
retracta hotdrirea luatd sd fie lipsit de
cinste.

CANO]\TUL 14: (PREOTUL SE JUDECA

DE 5 EPISCOPI IAR DIA_
CONUL DE 3)
Asijderea s-a hot5rit ca din Triporitania,
vinciei, sd vinx un.episcop in delegalie gi din cauza sdriciei pro-
judece de 5 cpiscopi, diaconur ca presbiterul de acolo sd se
at s,"p"ecum s-a spus mai sus, firegte sub
pregedenfiaepiscopuluilui propriu.' '

(74 Ap.; S'sin. I ec., 6 sin. II g s.in. IV

Antioh.; 73, t4 Sarct.;1Z, 75, 20,-96, ibZ_ec. ec.;:4, 6, 14, lS, Z0
Cartg..1
se reslernenteaz'' o situaliev rspeciald
vLLrsrq a
4 stdrii
cia Tripolitania.
)tdrrr existente
exr\l in provin-

CANONUL 15: (PETRECERI OPRITE. JUDECATA

LUMEASCA
i SI CEA BISER.ICEASCA. JUDECATORI ALESI)
De asemenea s-a hotdrit ca oricare dintre episcopi
'sau diaconi, sau clerici, impotriva cdruia ,-u sau presbiteri,
,iai"ut-i. sir"ri.i vreo
pricin5 criminalx ori civild, craci, refuzi"a
voi sd se disculpe in fafa judecdtoriilor Jume;ti, :"a""aiJ"iu'uir""iceascd, ar
;hi;;;* s-ar pronunfa
sentir,rfain favorul lui,_ iotu;i s6 piardi r;;;i
;;; ;i-a"lurta ra cere cri-
minale, iar in cele civile, r'a pierde cere ce
; ;ilid"; ]ii., p"o"us, de va
vrea sd-;i lini locul sdu, ;i acesta inc5
se hotaiistJ- ca, daci de la
oarecari judecxtori bisericegti s-ar face
apel Ia alfi ludec5tori biseri_
ce-sti cu putere mai mare, intru nimic sd nu-i
"ui"i"u"f,o ""i ce a cxror
sentinfd se anuleazr;_<Iacd nu se poate dovedi
mXnie, sau din patim5, sau cE prir,'roi"rr, ci au judecat din dug-
dar s_au -it,iit; iar dacd prin
invoirea p5rfilor se judecitori, degi ar fi
^vor alege
rinduifi, si nu fie ing6duit-; mai pufini decit cei
;;;i;. Iar ca copiii iereilor nici si nu
meargd. Ia spectacole rumegti, tri"i "e Ie priveasci,
s-a oprit incd Si tuturor cre;tinilor- pentru ac"a"ta totdeauna
ca si se fini departe de ace_
Iea ;i si nu mearg5 uncle sini (se audivorbe
de huld.
(74'Ap.; 5 sin. I ec.; 6 sin. II ec.;,9,
1T sin. IV ec.; 24, SI, 62,56
Trul.; 5,72, 14,15 Antioh.;54 taoci.;i,5,
1 4 S a r d . ; 1 2 , 2 g , 6 1 , g T , 1 0 4 ,1 2 2
Cartg.; 9 sin.I-II)
In prima partc. a acestui canon se interzice
a face apel la in-
stanlele j'.rdecdtoreqticivilc, in cazul in care
stdrile de fapt sint dc
competentainstan{elor bisericesti.
In partea a dou. se interzice copiilor clericilor
de a participa ra
spectacole, fapt i'terzis dealtfel pentru toti
creqtinii, in scopul men_
finerii unei vieti morale conform cu ir-rvdfdi""u a"- "ildintd a Bisericii.
16-18 Cartagina 245

CANONUL 16: (TNDELETNICIRI OPRITE. STAREA CIULA A

crTETrLoR. VIRSTA CANONiCA A DIACONTLOR)
Agijderea se hotir5;te ca episcopii, presbiterii gi diaconii sE nu
se faci arenda;i, sau arlministratori, nici s5-pi agoniseascd hrana din
vreun Iucru rusinos sau, necinstit; clci sint datori a avea in vedere cele
scrise: ,,Nimeni, osta,sfiind lui Dumnezeu, se incurcd pe sine in lucruri
lume;ti".
Apoi citefii, ajungind la virsta junefii, si fie silifi sau a se cisd-
tori, sau a face figiduinfd de infrinare.
Asemenea s-a hot[rit ca clericul, daci imprumuti bani, s5 pri-
meascd banii sii inapoi, iar dacd va imprumuta, sub altd form6, sI pri-
measci cit a dat.
$i diaconii sd nu se hirotoneascXinainte de 25 ani.
Dar nici citefii sI nu se inchine citre popor
( 5 , 6 , 2 0 , 2 6 , 4 4 , 5 7 , 8 7 , 8 3 A p . ; 7 7 s i n .I e c . ;3 , 7 . 7 4 s i n .I V e c . ;
6 . 9 , L 0 , 1 3 , 3 3 T n t I . ; 7 0 , 7 4 , 7 5 s i n . V I I e c . ; 7 0 A n c i r a , 4 L a o d ' . ;5 '
25, 126 Cartg.; 77 sin. I-Il; 74, 69 Vas. c. Mare; 6 Grig. de Nisa.)
Norma referitoare la obligalia cite{ilor, ca la virsta junefiei, sau
si se cdsitoreascd, sau sd facd fdgiduin{d de infrinare pe toatd via{a,
s-a aplicat numai in Biserica din Africa. Regula generald impusa prin
canonul 26 Ap., era cd acegtia se puteau cisdtori cind voiau.

CANONUL 17: (MITROPOLIILE DIN AFRICA DE NORD)

S-a hotirit ca Mauritania Sitifensis, precum a cerut, s5 aibi pe
propriul siu primat, deosebit de primatul provinciei Numidia' de la
care din sinod s-a despdrfit. Apadar, cu inlelegerea tuturor primafilor
din Africa ;i cu a tu,turor episcopilor, pentru depirtarea prea mare
i s-a admis.

(6 sin.I ec.; 89, 96, 127 Cartg.) :

Reglementeazi situatia ivitd in urma reorganizdrii politice a A-
fricii, cind organizarea administrativd a Bisericii se impunea sd- ur-
meze organizdiii politice. Astfel, se stabile;te ca $i noua provincie
Mauritania Sitifensis sd-qi aiba un prim ierarh aI sdu.

. cANoNuL 18: (HIROTONIA CLERICILOR. MORTII NU SE CU-

MINECA, NICI BOTEAZA. SINOADELE EXARHALE DIN AFRICA)
'
Agijderea s-a hotdrit ca, hirotonindu-se episcopu!, ori clericul, cei
ce-i hirotonesc mai inainte si le puni in urechi cele hotdrite de sinoade,
ca nu culnva lucrind impotriva hotlririlor sinodului sd se cdiasc[.
 230 l9 Cartagina

' Tot aSa sa hotdrit sd nu se dea Euharistia trupurilor celor morfi.

Cici s-a scris: ,,Luati, rnincafi"; dar trupurile morfilor nu pot nici a lua,
nici-a minca gi ca presbiterii s[ nu boteze din negtiinfi pe cei ce au
murit deja.
- Drept aceea si se intireasci in acest sinod ca potrivit celor hoti-
rite Ia Niceea, sI se convoace in fiecare an pentru pricinile bisericesti.
care de multe ori se intirzie spre pieirea poporului, la care sinod topi
cei ce lin primele scaune ale eparhiilor sx trimitd clin sinoadele ior
gpiscopi reprezentanli pe doi sau gi pe cifi vor alege, pentru ca sinodul
intrrrnit sE poatd avea deplinE arrtoritate
'(37
Ap; 3, 9, 73, sin. I ec.; g, 7g sin IV ec.: 8.
VII ec.; 20 Antioh; 76,77,95 Cartg.)

In prezentul canon se ,atrage atenfia presbiterilor de a ol:serva

in tot cursul vielii cele ce au primit ca invrtdturi cu ocazia hirotoni-
sirii.
In partea a cloua se interzice darea lmpirtirsaniei trupurilor
moarte ea gi botezul acc.stora.Aici in partea ultirni se men{ioncazd ci.
po_trivit rinduielii stabilite la Niceea -sinodul general al Africii procon-
sttlare cu- capitala la cartagina s_dse intrune-"ascdin fiecare an,
$i ca
la acest sinod fiecare eparhie sd delege ce) pu{in doi reprezentanii'plus
-t*"i1:::1ara
aceastase va ,,.'nain""o.,., *no.,,,I s; ", """r;r;^ ;-
n9d, imprrnindu-se obliqatia ca sinodul- general sd se intruneasei in
viitor nu'mai atunci cind era necesar.

CANONUL 19: (RINDUIALA (PFTOCEDURA)JUDECARII EPI-

scoPrloR AFRTCANI)
Episcopul Aureliu zise: ,,Daci vreunul dintre episcopi cstc pirit,
acuzatorul trebuie sE inainteze rrira Ia (cniseopii) cei ce sint.in fliltea
provinciei lui, ;i cel ce este nirit nici de la comuniune si rru se lipseas-
ci' fird numai daei clremat fiind plin serisori spre a da r5spuns Ia"iucle-
fu,I celor alegi a-l judeca, nicidecurn' nu, s-ar prczenta Ia iiua hotiriti,
adrl5 in termen de o lun5, de Ia ziua in care s-ar dovedi cd a primii
scrisorile. Daed ar ardta insd eI oarecare pricini adevrrate
;i constrin-
gdtoare, care iI impiedici de a se infnfi;J sr?re a rrspunde impotriva
celor ce s-au atlus contra lui drept acrrze,sE aibf, p,liirt1u de dezvir:o-
vEfire -in cuprinsul altei luni; dar dupi a tloua lunx sd nu mai fie in
comuniune, pind ce nu se va dovetli curat. rar daci nu .r'a voi sE se
prezinte in fafa sinoclului anual general, ca rnrcar acolo sd se rezoll.e
cayZ!- Iui,^ se va judeca cd el insusi a rostit impotriva sa hotdrire de
osindire. nSipe timpul, in care este afarr Ae comnrtiun", ,e nu se im-
pdrtdpeasci nici in biserica sa, nici in parohie. Dar pirisul lui,
dac5
nicicind nu a absentat in zilele in "are i-a dezbitut afacerea,nicidecum
si nu se lipseasci de comuniune; daci insd pirigul ar lipsi ur"rn"i-*
'?il'+22: Cartagina 251

du-se, atunci, reintegrindu-se episcopul in cornuniune, piri;ul insupi se

va lepicla de comuniune, dar a$a ca sd nu i se ia lui putin{a susfinerii
acuzirii, de ar putea dovedi ci la termen a absentat nu pentru cd nu
a voit, ci pentru cd nU a putut sd se prezinte; cici este clar, cX introdu-
sE fiind aciiunea inaintea judecElii episcopilor, dacd pirigul s-a prihdnit,
atunci nu ie va primi la acuzare, decit numai dacd ar vrea sd aclioneze
.pgntru afacerea sa prqpric, nicidecu.m, insi pentrtt cele bisericegti".
'' "' (34, 37, 74 Ap.; O sitt.'Il ec; 9, 77, 79, 27 sin. lV,ec: 8 Trul'; 74,
1 5 , 2 ' 0A n t i o h . ; 4 0 L a o d . ; ' 4S a r c t .8;, 7 0 , 7 7 , 7 2 , 7 5 , 5 9 , 7 0 4 , 1 0 7 ,1 2 8 '
129, 130, 132Cartg.; 73 sin.I-II; I Teof. Aler.)
Canunul cuprinde trei pdrfi 9i expune in general procedura jude-
cdtoreascd,conformd Ei prevederilor canonultsi 74 Ap', pentru cazul cind
rtn episcopeste pus sub bcuzare.
r-l
CANONUL 20: (RINDUIALA (PROCEDURA) JUDECARII PNES-
BITERILOR, DIACONILOR SI A ALTOR CLERICI)
IlacS se vor piri presbiterii, sau diaconii, completindu-se mai ina-
inte nuln[rul legal al episcopilor ale;i, din locurile invecinate, pe care
,.i-ar eere cei pirifi, adicd gase la caurzapresbiterului, Pi _trei la cea a dia-
.conului, imprlund cu acegtia 9i episcopul propriu al celor pirifi'-va cer-
ceta priciniie lor, pdstrindu-se intre acuzatori ,si plrili -aceea$irindulati
a zilelor, a termenilor, a.ccrcetlrilor 9i a persoanelor; iar cauzele celor-
talgi clerici le va cerceta pi solufiona gi singur episcopul locului.
'
(14 Ap.; 9 sin.iV ec.;4 Antioh.; 72,15 Cartg.;)
ln acest eanon se expune procedura pentru judecarea presbite-
rilor, diaconilor qi a celorlaifi clerici.

CANONUL 27: (ESTE OPRITA CASATORIA CU NECRE$TINI

$I ERBTICI)
:-.-. Agijderea s-a hot5rit ca copiii clericilor sd nu se cisdtoreasca cu
pdgin sau cu eretic.
. (4 sin.IV ec.;72 TruI.; 70,37 Laod.;)
Interzice copiilor clericilor de a se cisitr:ri cu eretic Ei pngin.

CANONUL 22: (CLERUL SA NU DEA (SPOREASCA) NINTIC

(lN PROPRIETATEA) NBCRESTINILOR $I ERETICILOR)
Episcopii, sau clericii, precum s-a zis, sE nu introducd acelora in
prietate nirric prin dona,tii din bunurile lor.
(38,40 Aqt.;22 sin.IV cc.; 35 Trul.; Antioh.; 81 Cartg.)
 23. 24 Cafiagina

- Pdrintii interzic creqtinilor si facd acte de donafie pe searna e-

terodocEilor

CANONIJL 23: @PTSCoPII AFRICANI SA NU MEARGA LA

ROMA DECIT CU CARTI CANONICE)

_ Asemenea episcopii sE nu c5ldtoreascapeste mare. f5rd nunrai

cu hotdrirea episcopului propriu aI seaunului celui dintii din fi""are
eparhie, adicd de nur va lua mai ales de ra insu;i primatul
- ceea ce se
zice scrisoare de trimitere formald, sau de recomanhur".
(33 Ap.; 73 sin.IV ee.; 11 Antioh.; Zg, gg, 705Cartg.)

Prin acest canon sinodul stabileEte rinduiala ca epscopii africani

s5-nu meargd la Roma, la impdrat sau ra episcopul Rorr^ei,decit
cu in-
voirea mitropolitului care..va di gi scrisoarea'de recomandare,ae trimitere
sau formald, cu semndturd qi gtampild.

CANONUL 24: (CANONUL CARTILOR SFINTEI SCRIPfURI)

Asijderea s-a hotdrit cx afard de scripturile canonice nimic sI

nu se citeascx in Biserici sub numere cle dirrnnezeie'ti Scripturi. lai
'Nunerii,
scripturile canonice sint acestea: Facerea, Iegirea, Leviticul,
a..doua L'ege, Isus qlJul Navi, Judecitorii, Rut, patru cirfi ale im_
pdrafilor' doud cirfi Par'alipomena, rov, psaltirea, "itt"i "a4i
ale lui So_
!oT.gt,_l? cdrfi ale.-prorocilor, fsaia, feremia, Iezechil, Daniil, Tobie,
fudit, Estir, dou5 ceili Ezdra;-ale Noului Te;ta;;"ii--pat*" Evinghelii,
o calte_ a Faptelor Apostolilor, 14 epistore ale lui pavet, croui
el
postolul,ui Petru, trei- ale Apostolului roan, una a apoitot,rt.ri "j"
lacob,
una a Apostolului luda, o Cirte a Apocalip.sei lui loari. tar
aceasta se
face cunoscut fratelui gi conritrrghisitorului nostru Bonifaciu, gi
celor-
Ialfi episcopi din acele pdrti, ,pri intirirea *"r""f"i-f.op.rr,
'u"*rt"". deoareee
noi de Ia P5rinfi am primit sa Ie citim in Bserici ,
fL
(60, 85 Ap.;
9? loqa.; Atanasie _c.. Mare cte'pre stirbdtori: Grig.
Teol. despre cdrlile sf . scripturi; Amfilohiu crespreac:6ieist"
cartil
In canon se enumerd cdrfile Vechiului restament vrednice
sd se
citeascd in Bisericd. De observat cd in privinfa "a"iiio"
sfintei scrip_
turi,. ca-re sint- primite in calitate de cirfi "uro.ricu'-lo.espunde
.- "".,t_
nului edr{ilor sfinte din biserica latind. sint mentrionate
.Nu cdr{ile Ma_
cabeilor. dar sint ye1!io1at9: Infelepciunea lui soi-o*o,.r, tntretepciu-
_
nea fiului lui sirach (Ecclesiarh,ul), Tovit,
9i Iudit, adicd patru din
cdrtile .pe care, $i Biserica ortodoxd le enumerd intre cirtile canonice
erleTestarrentului.
consemnarea aceasta, sau canonul acesta al cdrfilor Vechiului res-
tament, constituie o particularitate a Bisericii din Africa.
25. 26 Cartagina 253

Menfionarea acestor cdrfi in acest canon trebuie sd o ln{eiegem

in sensul cd toate aceste cdrfi, prin canon se permit a se citi in Bi-
sericS, fiind cdrfi bune qi instructive (vezi gi can. 85 Ap.), vrednice cte
cinstire qi sfinte.
Rinduiala biserceascd permite gi chiar reconandd ca oamenii piogi
si citeascd atit carfile strict canonce, cit gi pe cele necanonce ale Sfintei
Scripturi, dacd folosirea lol era permisA.

CANONUL 25:' (INFRINAREA CLERICILOR DE LA SOTII)

Episcopul Aureliu a zis: ,,Prea venerafi frafi, deoarece s-a adus
spre dezbatere chestiunea despre infrinarea unor clerici de la sofiile
lor, cu excepfia citefilor, propun ceea ce s-a intirit la diferite sinoade
ca atit ipodiaconii, care se ating de Sfintele Taine cit ;i diaconii $i
presbiterii, dar pi episcopii, si se ;i infrineze de la sofii la timpuri anu-
mite, ca sI fie ca gi cum nu le-ar avea; ceea ce de nu vor face, se
vor scoate din slujba bisericeascd; iar ceilalfi clerici si nu se constringl
la aceasta, decit numai la virstd inaintat6". Sinodul intreg a zis: ,,In-
tirim cele propuse dupi cuviin!5 de sfinfenia Voastrd, fiind sfinte ;i
plScute lui Dumnezeu((.
(5,'17, 26, 5L Ap; 3 sin. I ec; 74 sin. IV ec.; 5, 6, 72, 1"3,30
Tru!.; 78 sin. VII ec.; 19 Ancira; 7, 8 Neocez; 4 Gang.; 3, 4, 35, 70
Cartg.; 72, 27,88 Vos. c. Mare; 5, 13 Tim AIer.)
Prin acest canon se impune gi ipodiaconilor sd se relind de la
relaliile sexuale cind se pregdtesc pentru sfintele Taine (vezi gi can., 4
Cartg; 11, 13 VI ec.). . :

CANONUL 26: (NUMAI SINODUL POATE IIOTARI INSTRAI-

NAREA AVERII BISERICE$Ti)

Agijderea s-a hotdrit ca nimeni si nu vindi averea bisericeasci.

$i dacS un bun bisericesc nu ar avea venituri ;i o nevoie mare ar sili,
aceasta sI se arate celui ce std in fruntea acelei eparhii pi impreuni
cu numlrul hotirit al episcopilor si se hotdrasci ce este de ficut. Iar
dac5 ar sili o nevoie atit de rnare a Bisericii, incit sE nu se poati
sfitui inainte de a vinde atunci episcopul sd cheme spre mdrturie mdcar
pe cei invecinafi, avind grijl si arate sinodului toate imprejurdrile
intimplate bisericii lui; ceea ce de nu va face atunci vinzdtorul se va
arita vinovat inaintea lui Dumnezeu ;i a sinodului gi strSin de demni-
tatea sa proprie.
(38, 39, 40, 41. 73 Ap; 24, 26 sin. IV ec. 35, 49 TruI.; 77, 72, 1 3
sin. Vil ec.; 75 Ancira; 24, 25 Antioh.; 33 Cartg.; 2 Chiril Aler.; 1 0
Teof. Aler.)
 27. 28 Cartagina

_ Prin acest canon ca qi prin numeroase alte canoane s-a stabilit

rinduiala cd nimeni nu are voie-sd vindd averea bisericeascd
Prin derogare, pdrin{ii de la cartagina, admit vinzarea in caz de
necesitate urgentS, a averilor care nu sint rentabile gi indicd procedtrra
de urmat.

CANONUL 27: (pOCATNTA CLERULUT CAZUT iN pAC.,\TBi "

Asemenea s-a hotirit ci daci presbiterii, ori diaconii, s-ar dovedi
vreodatd in vreun pdcat-mai greu, care trebuie sd-i inliture din slujbe,
sd nu -se puni asupra lor miinire ca peste cei ce se oui "a
peste laicii credincio$i; nici s6 nu li ie dea voie sb trrociiesc,
ie inainteze in
treapta clerului ea celor ce s-au botezat din nou. ,._r.roi
(25,47,68 Ap.; 27 Trut.; 4g Cartg.;3,32, 57 Vas. c. Mare)
l
Prin accst canon se instituie rinduiala ca cel ce a fost odatr lepal
caterisit din treapta
-ierarhici,^riiciodatd nu mai poate inaupli"i-"1-:
serviciu in calitate de preot. In spe{d clericii catLrisiii nu se mai po!
reprimi in cler.
- Expresia ,,ca celor ce s-au botezat din nou", nu trebuie infereasd
ci se repeti botezul, ci cd cei ce s-au curifat de pdcale p"i" p,i"ai"ia
(ceea ce-se numegte botezare) sint acu_mc'ra{i de pdcate,
fiina i"to"-ui
ca gi cei ce s-au botezat din nou, adicd in starea imeaiat aupa
rroi"i.
'9 qr ;
CANONUL 28: (AUTOCEFALIA BISERICILOR DIN AFRIqA)
Apijderea s-a,hotdrit ca p_resbiterii
ri diaconii si ceilarfi clerici
inferiorl in pricinile ce re au, au"a ttr ar'ti mur-,tumijT
cu judecdt'riile
episcopilor lor, atunci s5-i asculte episcopii i""u"iriuiiii
cete dintre din_
'"orrimie-i"t"r
;ii Ie vor rezolva epjscopii cei chLmafi
episcopului propriu. prin urmare daci'ctriar-q" diilf,'- "li
vof ,o*ti si apeleze pi
de Ia dingii, sr nu apereze la judecitoriile de- pil" ;;;;,
ci Ia primafii
eparhiilor proprii, preeum s-a hotdrit ae..*urt-e ori;iil
pri"inia-epis-
copilor. rar cei ce vor apela Ia judecdtoriile de pu.t""-u"",
si nu se primeascd in comuniune in Africa. de nimenea.

(6 sin. Il ec.; g sin. IV ec.; 4 Antioh.; t0,

tI, IZ, 14, li,20,' 23,
105,.125Cartg.)

stabilegte ordinea ierarhicd a instanfelor. disciprinare

gi de ,riii_
iudc-
cata in Biserica Africii Ei anume: instanta'.epid-p;i;i;;;-.fri"t]
",ri; "
dului eparhiei locului,
I singd.urui episc6pito" "nici"i
cooptafi la cererea inculpaturui a episcopilor
cu invoirea.episcopuluilocuiui
dul general condus de mifroporitul primat "a ini6nli'a"'"p"r. si sino_
- .cei ce nu respectd aceastd ierarhie gi fac
apel ta Roma ,se scot
din comuniune.
 255
29-32 Cartagina

CANONUL 2e'lCEr AFURiSITI NiJ SE CUMINECA) ,

Agijderea sinodul intreg a hotSrit ca cel ce pentru lenevirea
sa a fost excomunicat, sau episcopi, sau orice fei de cleric, dac6 in
timpul excomunicdrii sale, ar indrizni sd se irnpdrtd;easci inainte de
a fi ascultat, acela sd se juclece cX insupi a adus asupra sa hot6rire de
condamnare.

(28Ap.;5sin.Iec.;6sin.IIec.;29sin'IVec;4,72,15Antioh';
.J,4, 5, 14 Sarct.;L9,65 Cartg.;88 Va.s.c. Nlare)

lnterzice irrlpartiqirea celor excomunica{i'

CANONUL 30: (ALEGEREA LOCULUI DE JUDECATA)

A;ijtlerea s-a hotarit ca acuzatul, sau acuzatorul, daci in locul
unde estl cel ce acuzd, s-ar teme de vreo violenfd a rnulfirnii inCr5z.--
nete, sa-;i aleagi un loc deaproape, la care nu-i va fi cu gleutate si
aclucd martori, undc se va rezolva cauT'a.
(75Ap;15,16sin.Iec;5,70,20,23sin'IVec;77,78Trul';
10. 15 sin.Vti ec.i 18 Ancira; 3 Antioh; 77 Sard')
Se instituie norlna cd cei impricinati igi pot alege locul de judecatd'

CANONUL 31: (CLERiCII NU SE POT IMPOTRiVI TNAINTARII

LOR)

Tot aga s-a hotdrit ca, dac5 oarecare dintre clerici ;i diaconi n-u
,-u" .tpurr" episcopilor loi, care pentru oarecare pricini constringi-
toare afe bisericilor'Ior ar vrea s6-l inalfe la dem-nitatea mai mare in
sd
biserica lor, sI nu mai slujeasci nici in treapta din care n-a vrut
ias5.
(3g, 55 Ap; I nn' IV ee.; 34 Trul'; 57 Laod'; 89 Vas' c' Mare)

se instituie norrna ci episcopul are dreptul s5 promoveze pe cle-

ricii sdi la trepte mai inalte, chiar fdrd voia acestora. Cei ce refuzd
ascultare, se vor despuia gi de slujba ce o indeplinesc in treapta in
care se gdsesc.

-CANoNTJLSZ:(AVEREAAGoNISITAopCLERICI(AGONISEALA
DE DUPA INTRAREA IN CI-ER BSTE A BIStrRICII))

Agijderea
'c-are s-a hot[rit ca episcopii, presbiterii, diaconii, sau oricare
clerici, n-au avut nimic, daci promovati
- fiind, ;i-ar cumpara pe
timpui episcopatutui sau clericatului lor, ,tarini- sau orice fel de mopii
p" ,rr*ui" lor, sd se considere ca gi cind gi-ar fi insu;it ?runurile Dom-
 256
33. 34 Carfagina

nului, daci nu cumva admoniafi fiind le-ar restitui Bisericii.

le-ar reveni ceva in proprietatei lor, mai cu seami Iar daci
din ddruirea cuiva,
sau din mogtenirea rudelor, cu aceea sd faci dfit ;r;i;fa
lor. Dar dac6
ar voi sr le retragi chi_ar-gidupi ce le-au oferii t"-d"a nis"ri"ii),'sa
1*a
se judece ca nigte netrebnici, fiind nevrednici de demnitatea
bisericeasci.
(4, 38, 40, 47,Ap.; 22 sin. IV ec.; 23, 35 Trul.;
24, ZS Antioh.;
22,26, 81 Cartg.; Z stn.'I-II)

Pdrintii fdcind deosebire intre averea bisericii qi

cularr a- clerului, ca qi intre averea personard averea parti-
- moEtenitd Ei acumulatd I
in timpul serviciului,_dispune ci de averea cigtigatd <l
prin mogtenire sau
'"r,iui"i"tu
altd _cale particulard episcopul ,a a-iip",il dupi
,lega1d, _poate
sa; de.cea cigtigatd din urma-venilurilbr din servi^cii nu poate
ins;j clis_
u.ne' gi^se impune sr o transmitd Bisericii, fiindcd exrsta
gi-ar fi insugit bunurile Domnului. bdnuiala cd

CANONUL33:(PASTRAREA
AVtrRrrBrsERrcBgTr)
Tot astfel s-a hotErit_cq-presbiterii s6 nu vindd f6r6 gtirea
pilor lor vreun lucru de-al BiSericii, in care episco-
au rost consacrafi, de ase_
menea nici episcopilor nu Ie este ingiduit s6 vindd mogii
fdrr .stirea sinodufui, sau presbiterilor lor. Deci ale'Bisericii,
1 ""rii"a nici o nevoie,
nici-episcopului nu-i este ieitat si abuzeze de
averea inscrisa in regis-
tru bisericesc.

(7,64,70,71 A p . ; T s i n . I I e c . ; t 7 T r u t . ; 7 , g ? , 3 g L a o d . . ;S L ,Z 3 ,
106 Cartg.)

. se intdregte de a nu se instriina
^rind-uiala
A se vedea gi can. 38, gg Ap;2T Ci.i. averea bisericeascd.

CANONUL 34: (pAgTrLE tN BrsERrcA AFRTCII) ' ,

, .- pniscop-ul Epigoniu zise: ,,rn acest._scurt articol, alcdtuit din cere

hotdrite la sinodul din Iponia socotim si- nu
"" -oaiii"u nimic, nici sd
se adauge; afarr de aceea ca ziua sfintero" paiti-"e'se"-publice
pul sinodului'.. in tim-

70' 77 Ap; ? sin' II ec'; 11 Trut.; 7, 37,3s Lacid.;31,23,

rco JJitfj'
Se.stabilegte regula ca data sfintelor pagti
ririlor sinodului I ec., sd se facd cunoscutd stabilitd conform hotd-
ginei de cdtre Biserica din AlexandrL,^ celor crin provincia carta_
o"ur6-riioirii,ri general care
s e { i n e a d e o b i c e i i n l u n a a u g u s t ' ( c a n . 7 31r
Carte.)..*
 35-3? Cartagina

CANONUL 35: (COPIII CLERICILOR (EMANCIPARE))

Episcopii -pringi clericii sd nu lase pe fiii lor a se- face- independenfi
{sui juris) emancipare, decit dac6 s-ar incredinfa de moravurile
ii viista ioi; deoarece de aici inainte picatele lor li se vor imputa nu-
mai ingi,si lor.
( 5 , 1 7 , 2 6 , 5 7 A p . ; S s i n , ! e c ' ; 7 4 s i r t .I V e c ; 5 , 6 , 7 2 , 3 0 T r u l ' ;
l S s r ; . V I I e c . i 1 9 A i c i r a ; 1 , 8 N e o c e z , ; 4 , 7 5 G a n g , ;3 , 4 , 2 5 , 7 0 C a r t g ;
72,27, 88 Vas. c. Mare; 5,73 Tim. Alen)
In canon se atenfioncazd clericii sd nu abuzeze de dreptul- de
I
{ emancipa{iune a celor de sub puterea pdrinteascd,-a copiilor, ci sd facd
acest act numai atunci cincl sint incredinfali cd, copiii sint maturi'
Din acest canon se constata pe de o parte cd autoritaea bisericeascd
dAdea o mare aten{ie modttlui de viafd al ciericilor Ei copiilor lor,
pentru a nu compromite tagma clericali gi -apoi prin- faptul cd , se vor-
begte de copiii episcopilor Ei clericilor ne face dovada cd ace'stia erau
cisdtori{i qi nu celibi. Celibatarismul incd nu s-a generalizat in apus
ta vremea sinodului (417),cum suslin teologii apuseni. :.

CANONUL 36: (!'AMILIILE CI-ERICILOR TREBUIE SA FiE

cRESTINE)
Dpiscopii, presbiterii, $i diaconii si nU se hirotoneasci inainte de
ar face creptini ortodocai pe tofi cei din casele lor.
f58, 80 Ap.; 19 TruI.; 77 Sard.; 127,123Cartg')
Se impune ca o condi{ie pentru intrarea in cler, ca intreaga fami-
lie a candidatului Ia preo{ie sd fie creqtind, drept garanfie.

CANONUL I]7; (SFINTA JERTFA (VINUL LITURGIC). PRINOASE)

La cele sfinte nimic mai mult si nu se aduci decit trupul gi sin;

-gele
Domnului, precum gi insugi Domnul a predanisit, adici piine pi
t vin amestecat cu api. Iar pirga, sau de miere sau de lapte, s5 se aduc6,
precum se obipnuiegte, inir-o zi anumitl spre taina pruncilor; -si deSi
se aduc mai ales in altar, totu9i si aibi binecuvintarea lor proprie deo-
sebit6, pentru ca si se deosebeasci de taina Trupului pi Singelui Dom-
nuilui. Dar nimic mai tnult si nu se aducS din pirgi, decit cea din
struguri ;i din griu.
(3, 4, AP; 28, 32, 57,gg TruI.)
Respectind prevederile canonului 3 AP., Ei aie canonului 32 Trulan,
pdrintii dispun ca Ia altar pentru cele sfinte sd nu se aducd decit numai
biine qi vin amestecat cu apd. Din pirgd se admite si aducd numai
struguri Ei griu, iar lapte, miere numai la data clnd se boteaz[ pruncii,
Ei toate acesteasS se binecuvinteze separat.
 268
38-41 Cartagina

Mierea 9i laptele, dupi un vechi- obicei,, se aduceau la

- altar, cind
se botezau paEtilor cind se botezau catehumenii,
_pruncii sarl- il ziua_
pentru a le da acest-ora(r. petru 2, 2) pentru creEtereain
Hristos.
Prin aceastd decizie.se pune ca'pat onicei,ir"i poiri"lt cdruia piinea
qi vinul euharistic se sfinfeau deodita_cu- raptele^gi
mierea, care apoi
se dddeau celor nou boteza{i in locul impdrtdganiei.

CANONUL 38: (CERCETAREA DE CATRE CLERICi

$I CALU-
GARI A FEMEILOR CARE TRAIESC lN INFRINARE (A
FEMEI-
LOR AFTEROSITE))
Clericii, sau cei ce se infrineazi sd nu intre la viduve, ffi
fecioare, decit numai cu ingdduinfa gi invoirea- "pirJop,rr,ri satr la
ror sau a
presbiterilor; dar pi aceasta sa tr-o iaci singuri,
ci lu "r'e.i"i colegi, sau
cu aceia, cu care episcopur sau presbiterii* singuri
ur irrt"ur" Ia acest
fel de femei, sau unde sgaflr ae rale clerici, r"ri oti"u"u
creptini cinstigi.
(3, 16 sin. IV ec.; 4, 46,47 Trul.; 7g, 20,22 sin. VII ec.1
Prin acest canon se stabiiegte rinduiara ca vizitarea
qi a vdduvelor de cdtre clericii rnieriori, .,i a" "dt";;;";rii,-.i fecioarelor
facd decit dacd sint insoli{i de alfi crerici sau oameni "" Ji
de incredere.
Aceeagi reguli este gi pentru'episcopi, presbit".i
,si aiaconi.'
CANONUL 39: (TITLUL IERARHULUI INTIISTATATOR)

_ Episcopul scaunulul celui dintii si nu se numeascl exarhul ie-

reilor, sau iereul cel mai inalt, sau ceva tle acest fel, ci
numai episcop
al scaunului celui dintii. F
h'

(34 Ap; I sin. tV ec; 6 Sard".)

Prin ac€st canon
-se stabiieEte, ca episcopur cartaginei, numitd
,,primas totius africae" sd se intituleze ,,epislop oi ..u"*itri celui dintii,,,
Ei nu altfel.

CANONIJL 40: (CLERICII SA NU INTRE IN CIRCIUMA)

clericii sr nr.r intre in circiumr pentru ca sd mEnince
decit numai daci nevoia strdinitifiil-ar sau sd bea,
sili.
(5a Ap,; 9 Trul.; 24 Laod.)
A se vedea gi comentariul de la can. b4 Ap.- .

cawonul 41: (cEI cE sT,uJEScSFINTALITURGITTE

sA AJU-
NEZE)
sfintele altarului sd nu. se sivirseasci decit numai de persoane
eare au ajunat, exceptindu-se o singurd zi la an, intrucaie
se sdvir;egte
42. 43 Carfagina

Cina Domnului. Dar daci, slvirpindu-se oarecari spre vreme de seari

sau dintre episcopi, sau dintre ceilalfi, s-ar face pomenire pentru cei
rdposafi, aceasta sd se indeplineascd numai cu rugbciuni, dacd cei ce
fac aceasta se vor afla prinzi{i.
(69 Ap.; 29 Trut"; 50 Load.; 1 Antioh.; 47 Cartg.; 16 Tim. Aler/
ln Sfinta Scriputrd (Lc. 22, 20; I Cor. 7, 25) se aratd cI Isus
Ilristos a instituit sfinta Taind a Euharistiei dupd cini (dupd mincare).
Cu toate acestea s-a respectat rinduiala ca cei ce sdvirEesc sfinta
liturghie sd ajuneze.
Canonul prezent, avind in vedere obiceiul celor din Asia Micd,
care serbau pomenirea cinei Domnului cind serveau o cind special5,
admite prin derogare, ca dupd aceastd cind, sd se slvirEeascd sfinta
Liturghie. Dar, dacd se face sfinta Liturghie pentru pomenirea celor
morfi seara, aceasta sd se sdvirqeascd numai de clerici, care au ajunat
altfel sd se facd numai rugdciuni.

.. .
CAITfoNUL 42: (AGAPE $TOSPETE SA NU SEFACA IM NTSNNICI;
Episcopii, sau clericii sd nu ospdteze in biserica, d.ecit nutnai daci
din intimplire din nevoia striindtltii fiind in trecere ar poposi acolo.
Incn gi poporul si se opreasctr pe cit se poate de la astfel de ospefe.
'
(73 Ap.; 74, 76, 97 TruL; 77 Gang.; 27, 28 Laod.)

Prin acest canon se interzic sd se facS sirnpozioane (ospefe) in

bisericd. Pdrintii de la sinodul Trulan (can. 74), pun capdt obiceiului
de a minca Ei bea in bisericd gi in curtea acesteia.

CANONUL 43: (POCAINTA. (DEZLEGAREA CELOR CE SE

POCAIESC))
Celor ce se pocdiesc sd li se hotdrascl timpul de penitenfd cu
judecata episcopilor, dupd deosebirea picatelor; iar presbiterul sd nu
clea absolufie celui ce se pocdiegte firi ,stirea episcopului, decit numai
in lipsa episcopului din nevoie constringfitoare;,dar, daci vreodatd de-
[ctu[ celui ee se pocdiegte este public ai divulgat, zguduind Biserica
intreagi, apoi asupra aceluia inaintea tindei si se punX mina.
6, 22 Ancir.:; 2 Neocel; 6, 7,

ln canon se dezbat trei chestiuni: una, ci episcopul singur are

dreptul a fixa timpul peniten{ei pentru cei ce se pocdiesc; a doua,
preZbiterul poate face aceasta numai in lipsa episcopului Ei in ca7 de
necesitate; qi a treia, penitenfilor cunoscufi pub'lic cd au sdvirEit fapte
grave, iertarea sau absolu{iunea trebuie sd se facd tot public, inaintea
uqilor bisericii. :
280 4446 Cartaglna

CANONUL 44: (CEATA FECIOARELOR INCHINATE BISERICII)

Fecioarele afierosite, cind se despart de pdrinfi, de care erau ocro-
tite si se incredinfeze ferneilor celor mai cinstite cu ingrijirea episco-
pului, ori in lipsa acestuia cu cea a presbiterului, sau impreund locu-
ind unele pe altele si ss supravegheze, ca nu cumt'a raticind in toate
pirfile si vateme renumele Bisericii.
(76 sin. IV ee.; 4 Trul.; 6, 126 Cartg.; 78 Vas. c. Mare)

A se vedea gi can. 46 Trulan.

CANONUL 45: (BOTEZUL BOLNAVILOR. PRIMIREA CELOR CE

sE POCATESC)
Bolnavii, care nu pot rdsprrnde pcntru sine;i, sI se boteze atunci
cind prin voinfa lor vor exprima mirtnrie despre din;ii cLl pericolul
lor insugi.
Earul gi impdcarca cu Biserica sd nu se denege actorilor si mi-
milor gi celorlalte persoane de acest fel, sau apostafilur, care se pociiesc
9i se convertesc la Dumnezeu
( 4 6 , 4 7 , 4 9 , 5 0 , 5 2 , . 6 7 , 7 5 , 8 0 A p . ; 2 , 9 , 7 7 , 7 2 sin. I ec.; 24, 51,,
95, 702 Trul.; 8 sin. VII ec.; 2, 3, 12, 77, 47, 75 Load.; 72 Neocez.;
63 Cartg.; 17 sin I-II; 7, 5, 89 Vas. c. Mare; 4, 5 Chiril Aler; 7, 4
Grig. de Ni.sa)

ln acest canon se instituie rinduiala ca bolnavii, care nu-Ei pot

mtrrturisi credin{a qi convingcrea personali, nu pot fi botezali numai
dacl aduc un girant, care sd asigure cA atutrci cind se va insindtogi
aceqtia vor fi credincioqi ai bisericii. Vezi 5i can. B sin. VII ec.; 72
Neocez.gi 47 Laodiceea.
In partea ultimd a canonului se precizeazd cd nu pot fi lipsiti
de harul dumnezeiesc tofi cei ce petrec timpul prescris pentru poclin{5,
inclusiv actorii gi bufonii, care erau socoti{i ca ttnii care s-au lepddat
de credinfd.

CANONUL 46: (CINSTIREA SFINTILOR)

S[ fie iertat a se citi ine[ ;i patimile maltirilor, cind se slvirgesc
zilele lor de pomenire de peste an.
(60 Ap.; 63 Trul.; 703 Cartg.; Atanasie cel Mare despre
,sdrbdtori).
Prin acest canon, prin derogare de la regula stabilitd prin cano-
nul 24, cd in bisericd nu pot fi eitite numai cdrfile Sfintei Scriptuni
precis aritate, se permite ca in zilele de pomenire a sfin{ilor martiri
sd se poatd citi in bisericd descrierea patimilor lor (sinaxarui).
 261
17. 48 Cartagina

CANONUL 47: (BOTEZUL DONATI$TII,OR. AJUNAREA CELOR

. CARtr SLUJESC ST. LITURGHIE)
S-a hotirit ca sd intrebdm pe frafii ;i impreund iereii nogtri si-
ricu ii Simplician, nurnai despre pru'cii botezafi de donatigti, ca nu
""*u imprejurarea accasta, "rea c" ei nu au f6cut din voia lor proprie,
p"i" "aiEdrei pirinlilor sii irnpiedice si nu se poatd inainta Ia sluii-
cu
iea sfintutui altar, cind se vor intoarce la Biserica lui Dumnezeu
inten{ia de a se mintui. $i incepind sE rosteascd acestea, Onomat li
Urban, episcopii provinciei Mauritania Sitifensis au zis: ,,fnci demult,
"i;t;" f"st trim;i la sfinfia voastr6, noi am venit si aritim cele scrise
i" p"i"i"t" imprejuririi ci nu am a-steptat s5 vin6 fra{ii no;tri delegali
ai ilIumidiei; dar cum de atunci n-au trecut pufine zile, iar cei ce au
iost agteptuii,
-vederea,t-"o sosit inc6 nicidecum, noi nu putem mai departe
trece cu cele cu care am fost insdrcinafi de episcopii noptri
colegi gi din carrza aceasta frafilor, primifi cu inirni bund propunerea
,roalt"e: despre credinld am auzit-pi ain'expunerea de la Niceea: in
privinla sfinielor, care se savirgesc dupd prin1, corect este si se aducf,
de cei'ce au ajunat, precum estc cuviincios, 9i atunci s-a intirit.
(2g TruI.; 3 Ancira; 1, 47, 5?, 66, 67, 68, 69, 91,92,93,94,99,
717, 718, 179,724 Cartg.; 7 Vas. e. \tore)
Partea primd a acestui canon, trateazS despre donatiqti, iar a
doua despre sfinta liturghie.
plelind de la purictul de vedere ci trebuie sE se arate larga in_le_-
legere fafd de schismatici, pirinfii hotirlsc ea sd se recunoascd valid,
bo*tezuladministrat de donaliSti, qi sd se primeascd Ei in c1er, acei, care
au fost botezafi in copildria lor, considerindu-se cd copiii nu sint vino-
^pdrinfilor,
r:afi pentru rdtdcirea qi rdticirea aceasta nu a atins bazele
er,eclinfei cregtine. Dai se precizeazd.cd aceasta se poate face numai
dacl cel ce se intoarce ta Bisericd cu dorinfa de a se mintui, va con-
damna rdGcirea p5rinfilor sii.
|n privinfi sdvir$irii sfintei liturghii se intdre$te rinduiala ca
aceasta si se facd numai de preo(i care au ajunat, cu exceplia din-Jo-ia
mare, la cei ce pomenesc cina Donnultti. De mentionat cd.. pdrinfii de'
la.sinodul Trulan, prin canonul 29 au anulat '!i aceastdexcepfie'

CANONUL 48: (NU SE INGADUiE BOTEZAREA $I HIROTO-

NIREA DIN NOU, NICI MUTAREA EPISCOPII,OR)
Referitor la insarcinarea ce ni s-a ddt nou6 la timpul siu ra-
portdm gi cele ce s-au hotlrit la sinodul din Capua, cd nu se permite
a se face botezflri din pou, sau hirotoniri din nou' sau transfer[ri de
epis"opi. TotuSi Cresconiu, episcopul tinutului-Recensa, desconsiderind
popot,rt s5u, a nxv[lit asupra bisericii din Tubina 9i potrivit hotdririlor
-ai au multe ori fiind fliut atent si p[riseascd acea biseric[, in care
i-i"trut, iotu;i pini astdzi n-a vrut s5-o pdriseasc[. Despre cele ce vi
 49 Cartagina

Ie-am comunicat acum am auzit ci sint adevirate; gi

ne rugdm, potrivit
celor ce ni s-au incredinfat, si hottrrifi, deoarecu
"u"oiu ne silegte la
acest lucru, a ni se da libertatea ca s5'putem ,r;;-;;;"sim
provinciei impotriva aceruia potrivit airporiliilor cdpeteniei
iloliurtto" preaslivifi
pentru cE cei ce nu, au voit a se supunl
brindei admonilii ; ;ii;;i;;
voastre, pi si indrepte cele ce nu sint- iertate, i"aita
,i--r" op"""r"d prin
a-utoritatea stipinirii lumegti. Episcopur Aureriu
" *ri ,,Dupr ce s-a
observat rinduiala dispozifi_ilor (din fiinte
gat fiind foarte -qt s.-i)duptr "" ci"r"or,iu, degi ru-
de'aragost"a noastri s6 renunfe, -rinoautui,
dar el totugi a
rerazat, si se considere ca fiind afard au "o-p"i""!a
in urma disnretului 9i inctrp[fine"ii .at" fiindcE
a ajuns in frrt"""u st5pinirii
ltgusji": npiscopii d;r;;-;ii];;; ziseri: ,,De tofi *e hotxrd;te aceas-
ta?" Toli episcopii au rdspuns,- "c" ;;il;t,
;t*","ri"apro5e,,.
(74,42,68 Ap; S Antioh.; 9 sin.I_il)

ll-plima parte a canonurui se confirmd rinduiara

-68;;i cd botezul nu
se repetd (can. 4T Ap.), la fdl nici hirotonia (""*
nu-qi poate pdrdsi icaunur.gi 9i ca "pi;p;
_oc-upa artr,r (can. 14 Ap.); iar in partea
a doua..se cere aprobarea sinodului-ca episcopul
cresconiu din Recensa
care fiind-dbspuiat de demnitate in bil
supune judecdtii pentru-.a_fi predat autoritiiilo. il;;""ui-""pi."opilor, nu se
a"-.iii care sd proce_
deze in cazul in sp-efi aplicina iogite tivite.

CANONUL 49: (ALEGEREA EPTSCOPTLOR)

Episcopii onorat gi urban au zis:

,,!l"x gi aceea
-"" ni s-a incredintat
deoarece doi epircopi invecinafi din" Nu-iJiu i-nirrznit si hiro-
9a,
toneasc5 un iereu, si hotlrili u n*u mai face rti"oto"ii
- "rir: a" "pi"""pi
decit numai de cdtre doisprezece". Episcopui n"*ri"-
treze rinduiala cea veche ca nu mai puiin " ,,se se p5s-
decit trei airrt", "oO"lofi
orinduifi sI fie de ajuns pentru hirotoiria upir"opif"";
cici de pildi in
Tripolis sau in .Lrz.ui poplurulu-farbare-sint foarte
aproape; apoi duptr
cum -stifi in Tripolis sint de tot numai "ir"i
*pir.opi, ii1rt" eu putinl5
ca doi din mumrrul lor sr fie adeseori refinuii
este dificil ca dintr-un numir oricit de il;;g'!di a"'v"uo necesitate. cdci
gi aceasta nu trebuie si # J""te fi prezenti;
{ie.-piedica pentru foloiul nilericii; cici ;i in
aceast5 biseric5 in care sfinJiire oouri""
-avemafi binevoit a vE intruni, ade-
seori gi aproape in fiecare duminicd
de c,"i ce se hirotonesc. Deci
pot eu oare sr convoc- deseori doisprezece
sau zece sau nu mult mai
pufini episcopi? Pe- doi insi aitr'-*i-
ai' apropiere imi este usor
smereniei mele si-i intrunesc taotaiia.-ni"
"u"^'u"[urtu a"ugo.tea voas_
trh vede impreund cu mine cb acest lucru,
doisprezece episcopi nu se poate observa,.. ci hirotonia sd se faci de

.- ^(4.si.n, I ec.; 3 sin. VII ec.; Ig, ZJ Antioh.| IZ Laod..;6 Sarcl,.13,

15 Cartg.)
50. 51 Cartagina

ln aceste canoane (49, 50) prin cuvintul ,,hirotoneasc5" trebuie

15 sg inleleagd Ei ,,sd aleagd". A se vedea in acelaEi sens Ei can. 4 I
ee., 9i t9 aniioltia. In canonul 49 se stabileqte regula ci sint suficien{i
trei episcopi pentru alegere gi hirotonie. In canonul urmdtor se dispune
ca in caz cd se ridicd obiecfiuni cu privire la candida{i sd se adauge
inci unul sau doi episcopi care sd cerceteze persoanele care ridicd
obiectiuni, iar cele obiectate sir se conexeze le cercetarea Ei nu numai
daci cel cercetat iese curat in fa{a poporului sd se hirotoneascd'

CANONUL 50: (ALEGEREA EPISCOPILOR) [

Dar trebuie si se hotdrascd ;i ci atunci, cind ne intrunim pentru
alegerea unui episcop Si s-ar ivi vreo obiecliune dupX noi am tratat cele
de cuviinfi, ar fi lucru prea indr5zne!, si se giseasci numai trei pentru
justificarea celui ce este a se hirotoni (episcop), ci numlrului aritat mai
inainte sX se adauge insl unul sau doi, ;i din poporul acela, pentru care
este a se hirotoni episeop, intii s[ se cerceteze acele persoane, care
ridlcd obiecfiune; dupi aceea inc[ ;i cele relevate impotriva candidatului
si se conexeze la cercetare ti dac5 el se va dovedi curat in fala poporu-
lui, atunci sd se hirotoneasc[. DacE, sfinfiile voastre primesc aceast[
propunere, sE se aprobe prin hotirire unanim6 a vredniciei voastre".
Tofl episcopii au rdspuns: ,,Se aprobE intru toate".
(46 sin. I ec.; 3 sin. VII ec.; 19, 23 Antioh.: 72, 73 I'aod; 6 Sard';
73,49,55 Cartg.)

CANONUL 51: (PA$TILE lN BISERICA AFRICil)

I' Episcopii Onorat gi Urban au zis: ,,Deoarece trebuib sf,' Tacem
conexiunea tuturor chestiunilor care ni s-au incredinfat' propunem
inctr Ei cele cu care am fost ins6rcinafi in privinfa zilei Paptilor, ca duptr
obicei pregitirile totdeauna sE Ie facem prin Biserica Cartaginei, Ei nu
cu timp scurt inainte de acea zi". Episcopul Aureliu a zis: ,,Dupi curn
ne amintirn incd de mult am ficut cunoscut, ed in fiecare an avem sd ne
intrunim spre a ne sfitui gi daci se pare sfinfiilor voastre cind vorn fi
adunafi impreunl, atunci s5 se publice ziua sfintelor Paqti prin dele-
gafii care se vor afla in sinod('. Episcopii Onorat gi Urban griir6: ,,Acum
rugtrm adunarea aceasta sd binevoiasei a incunogtiinfa prin scrisori
eparhiile noastre despre aceasta(. Episcopul Aureliu a zis: ,,A;a trebuie
sd se fac5".
( 7 , 6 2 , 7 0 , 7 7 A p . ; Z s i n .I I e c , :7 7 T r u l . ; 7 , 3 7 , 3 8 L a o d , ;5 4 , 7 3 ,
106 Cartg.)
ln acest canon se confirmi gi dreptul poporului de a alege gi,
propune episcopilor pe candidalii la preolie (a se vedea ;i can. 4 I ec.).
 52. 53 Cartagina

confirmarea alegerilor se face de cei trei sau respectiv patru sau cinci
episcopi.
Avind in vedere obrigafia impusd prin canonul 1g ca Ia sinodul
general din cartagina, care se tin-e in iiecare an, de reguld in
luna
august;
-fiecare eparhie sd trimitd cite doi reprezentanfi, p?rin{ii stabi-
lesc ci la acest sinod sd se faci cunoscutd qi data la care sd se serbeze
Prdznuirea Invierii Domnului.

CANONUL 52: (MITROPOLITII SA CERCETEZE EPARHIILE)

. Episcopii onorat ;i urban ziseri: ,,Verbal am fost ins6rcinali

ca sx vi rugEm si_ finefi searna gi de cele hotirite de sinodul de l";i
rponia, dup5 care holiriri.fiecare eparhie trebuie sr se cerceteze pe
timpul sinodului $i.si finefi sesma de, imprejurare cd in acest an gi
in
cel trecut- afi intrelisat de a cerceta dupr reguld Mauritania. npis"opul
Aureliu zise: ,,Atunci nu am hotrrit nimic iri privinfa provinciei Mau-
ritania, deoarece este situati la extremitatea Airicii
li lrte aproape de
barbari; Dumnezeu sE n_eajute ca si pute* i"d"pri"i ai"rii"cru
_insd
cu prisosinfi, firr de--a fig6dui s6-I indeplinim, pi sd rienim i" p"o"i"-
'*otirru
cia voastr5. Dar, fra-{ilor, g oa gincrifi "x au"i rationale """
aceasta' apoi gi frafii din Tripolitania gi Arzuitania ar putea cere ace_
Ia;i lucru in privinfa lor(..
(58 Ap.;.19 Trul.; 71 Sard.;t9 Laod.;71, 121,123Cartg")
Prin acest canon- se intdregte rinduiala care impune episcopul'i
obligafia de a vizita cel pu{in odati pe an toate localitdgile si'bisericile
din eparhie.

CANONUL53: (cuM I'AU FTTNTAEpARHrr Nor. RApoRT cu

PUTEREADE STAT)
Bpiscopul Epigoniu zise..,,,La multe sinoade s-a hotdrit cu sfinfitd
sdunare, cd poporul, care depinde in parohii de episcop,
si care nicio-
datd n-a avut episcop propriu, si nu-si ia inclreptitori deosebiti atlicx
episcopi, firi numai cu consimfirnintul episcopuliri,
-cuprinpi de- care fin dintru
inc-eputi deoarece ins5 unii episcopi fiind de oarecare volnicie,
se instriineazd de comuniunea fralilor, _sirind-osindesc se
;usiiticx ;il;;j
cum ei stdpinirea le este intemeiatb pe oarecare putere veche absolutl
algpra acelor locuri;. dar gi mulfi- dintre prg-sbiteri ingimfafi pi nebuni ipi
rid;icd cgrpi-ci-aimpotriva episcopilor prof1i.i.
-sa-i cu orp*iu
;;;orul
si cu sfdtuiri riuvoitoare ca cu ttecur'".rit5 l"te;inJ
bun5voinfa pu'a' 1ie
din;ii lolus! indreptxtori; 9i mai ales fal5 a" inter"ri"iunea ta sintem
inda-torali, fratele n,ostru prea credincios AureliJ, "i"i--a" multc
ori,
neadmifind_ acest fel de incercrri, Ie-ai impieaicai.
Tinind seama deci
de aplec5rile riutlcioase pi de sfaturile imor,ale uf" i"fo" a" """rt
]"i,
eu'propun ca poporul care a fost supus unui episcop vechi dintr-o paro-
54 Cartagins

nu
hie anumiti ;i care niciodatl n-a avut epislopul-s-5u-prolriu5,s-6
p""ta p"i-i conducdtori separafi- Deci daci Prea Sfin{itul Sinod intreg
Aureliu
este de acord cu cele prop.rr" de mine, s6 aprobe'. Episcopul
"ir"t ,,f" nu si't impot"iia celor urmirite de fratele li imp-reund
A#p"i nostru ci mdrturisesc ci am fdcut ;i voi faee aceasta, fireFte
iiiX a'" cei ce sint de asemenea pirere, nu numai in Biserica Cartaginei'
;lT"-i";;"g" ""L"riiat" i.ia"t i""us"i. Dar sint mutfi, care, inlelegin-
du-r" cu poporul lor ,si precum se spune ii seduc, gidilind urechile lor,
iii";rii"d de partea'loi oameni cu viafd osindita; ba chiar ingimfin-
a;-; gi dezbinindu-se de aceast5 cornunitate a noastrS, ace;tia de;i au
pe
iost chemali de mai multe ori si vind Ia sinod, totugi rdzimindu-se
p"p"""r lor propriu, au refuzat fiindcx le era fric6 nu cumva s6 se
i"]"op""u d"i;"tete lor. Eu zic deci: dacd vi se pare ci trebuie si luptim
in toi chiput ca ace;tia nu numai sd nu-gi pdstreze-aceste finrrturi, ci
nici bisericile lor, care in chip regretabil au ajuns in mina lor, ;i ca
si se lepede cu puterea stafuluiin chip sigur ;i si fie inldturafi de
i"supi scaunul primafilor. Cdci trebuie, ca cei ce sint devota,ti tuturor
fraliior gi sinodului intreg, nu nurnai sI-9i pdstreze dupb dreptate scau-
ttnf Io" propriu, ci sd oblini ;i linuturile de acest fel, iar cei ce se soco-
tesc a se apnra cu poporul ior' .si disprefuiesc dragostea fr6(easc6.- nu
nuirnai sd piardi u""lu'linuturi, ci chiar, precun-unora atn zis, sI li se ia li
Iocurile loi prin puterea dregitorilo_r, ca care sint r6zvrdtifi";
Epiicopii On^orat ii U"trut ziJer6: ,,Inalta inlelepciune a sfinfiei voas-
tre s-a irrtipx"it in mintea tuturora pi socotim c5 trebuie s6 aprob5m
p"op,r.ru""u voastrd cu votul tuturora". To{i episcopii ziser6: ,,se apro--
bd, se aprobd".
(31, g4 Ap.; g sin. I ec.; 6 sin II ec.;3,8 sin' III ec'; 77' 78 sin'
5' '8' 70
IV gc.; 25, 31, 34, 38 TruI.; 73 Ancira; 14 Neocez'; 6 Gang';
Antioh.; 57 Lacd.; 6, 14 Sard.; 70, 77, 56 Cartg.; 73, 74,15 sin I-II)

Pdrintiiavindinvedererinduialacareimpuneeasdnusepula
episcopi in localits{ile mici pellrq eare este suficient si "q !Iu:^!ifl q.l
c5 infiintarea de noi episcopii se face numal clr
Laodiceea; 6 Sardica), si
episcopului'cdruia i-a fost subordonatd, pina atunci localitatea
lnvoi"eu
care atl
suu p"o"i"cia respectivd, hotdrSsq s-d se pedepseascdtofi aceia
rinduieli, anume cu dcspuierea prin
incalcat sau vor incdlca' aceste $i
bi*
io.t", "" ajr-rtorul u"io.itatitor de stat, dacd nu se supun normelor
serieeSti.

CANONUL 54: (AUTONOMIA EPARHIALA. CLERICII STRAINI)

Episcopul
-p'rin Grigoriu zisei ,,La multe sinoade s.a hotSrit Fi acum
chiar ittlut"p.iuttea voastri, prea fericifi fra_ti, s-a apr,obat ea nici
lr.otdrirea
,rr 1pi""op si nu-;i insugeascl q" un cleric strdin, fird de
mai inainto. bu" menfionez c5_Iulian s-a comportat
.pir"6p"frif siu de
;;- l;-;;iii rdine fali de atitea bi'cfaceri ale lui Dumnezeu ingrimidi-
266 55 Cartagina

te asupra lui prin smer,enia mea, gi a;a de nechibzuit gi de indrXznet

s-a purtat incit, pe unul ps care l-am botezat in virsta copildriei, li
care recomandat fiind mie din cauza sdrdciei lui mari, gi pe care eu
l-am nutrit gi l-am crescut in curs de muli ani, gi care precum zisei, a
fost botezat in biserica mea de mina smereniei mele -sia fost scos la iveald
fiind fdcut citef in parohia Mapalitaniei gi a citit acolo timp de doi ani,
pe acesta, nu ;tiu prin ce fel de dispreluire a smereniei mele, l-a ripit
acest lulian, 9i zicind cr este cetifean al localitilii Bazaritania, care-i
aparfine lui, ineS gi dispune de el impotriva invoirii mele, ba chiar la
hirotonit intru diacon. Dacd este ing[duiti aceasta, si ni se recunoasc5
pi noui astfel de posibilitifi, prea fericifi frafi; iar de nu, apoi si se
interizci astfel de neruginare, pentru ca fapta lui lulian sd nu se ames-
tece in cele ale altora". Episcopul Numidiu zise: ,,DacX se va vXdi ci
rulian a fdcut aceasta fxrx sd fi intrebat gi fird sd fi rugat pe vredni-
cia ta, cu tolii socotim ci firi dreptate ;i cu nevrednicie s-a fdcut acest
Iucru. Drept aceea dac5 acel Iulian nu-gi va indrepta gre;eala sa ;i nu
va restitui poporului vostru pe ling5 satisfac$ie, pe acel cleric, pe care
a indrtrznit s5-I hirotoneascS, procedind impotrivi hoteririlor sinodului,
si s-a dezbinat de noi, igi atrage asupra si osinda indir6tniciei sale(r.
Episcopul Epigoniu zise: ,,Fratele pi impreund liturghisitorul nostru
victor, cel dupr virstd pirinte -si dupd instruire cel mai vechi birbat
onorabil, doregte ca aceastd cerere generali si se execute in toate
privinfele".
( 5 7 , 3 5 A p . : 1 5 , 1 6 s i n .I e c . ; 5 , 1 0 , 2 0 , 2 J s i n .I V e c . ; 1 7 , I g T r u l . ;
3 Antioh.; 75, 76 Sard.; 50,90 Cartg.)
A se vedea gi canonul 1d I ec.

CANONUL 55: (PRIVILEGIUL EPISCOPULUI DIN CARTAGINA}

. Episcopul Aureliu zise: ,,Frafilor ascultali cuvintul meu. De multe

ori s-a intimplat ci clericii, dacd'aveau .r"voiu, cereau de la mine dia-
coni, sau presbiteri, sau episcopi; Si eu aducindu-mi arninte de cele
hotErite, unnez aeestora, aFa ci md infeleg cu episcopul acelui cleric
care este cerut, gi-i ardt acelui episcop c[ clericul s6u a fost cerut dintr-o
biserici oarecare. $i iat6 c[ pini acum intr-adevrr nimeni nu s-a opus;
dar ca nici in viitor sd nu se intimple aceasta, adicd sE nu ni se opuni
cei de la care voi cere acel lucru, deoarece ltiti cd eu mi ingrijesc de
multe biserici si hirotonii, cind mi infeleg cu vreunul dintre "i impr"-
und iereii cu doi sau trei martori din colegiul vostru clerical, pi dac5
se gxse;te cd respectivul este evlavios, cu dreptate este ca dragostea
v_oastri sE judeee ce si facd in acel cazi edci eu, precurn ptili fri{ilor,
'Episcopui
dup5 voia lui Dumnezeu, mr ingrijesc de multe biserici,i.
Numidiu zise: ,,scaunul acesta totdeauna a avut puterea ca du undu
vrea si in numele oricErui i se adreseaz5 sd hirotoneascd episcopi dupi
dorinfa fiec5rei biserici".- Episcopul Epigoniu zise: ,,Bundvoinfa'ta mo-,
dereazi puterea, cEci tu frate, indrdznegti mai pulin decit ai pirtea, prin
56 Cartagina

ceea ce tuturor te arili bun li iubitor de oameni; dar aceasta depinde

de judecata ta, sI lii seama de persoana fiecdrui episcop; 9i dac6 crezi
de cuviinti, la prima gi singura intilnire si aperi puterea acestui scaun
deoarece eEti nevoit si primelti toate bisericile. Drept aceea noi nu-fi
dim {ie puterea, ci o confirmim cu invoirea ta, ca totdeauna gi unde
crezi de cuviinf6 sE posezi pe acela si fie sub jurisdic{ia ta acela, pe
care-l voiegti gi si prohirisepti inainte stXtitor pentru biserici' pi pe
ceilalfi solicitatori. Episcopul Postumetian zise: ,,Dar dacd cineva ar
avea numai un singur presbiter, oare ;i acela unul trebuie si i se ia?((
Episcopul Aurelian zise: ,,IJn episcop poate hirotoni mulfi presbiteri cu
voia lui Dumnezeu, dar mai greu se gise;te un presbiter destoinic pentu
episcopie; drept aceea de s-ar afla cineva avind un singur presbiter 9i
aqela fiind destoinic pentru episcopie, este dator a-l da 9i pe acela unul
spre hirotonie". Episcopul Postumetian zise: ,,Dar daci alt episcop ar
avea mulfime de cleric; este datoare acea mulfime s5-mi fie intru aju-
tor('. Episcopul Aureliu zise: ,,Firepte, precum tu ai venit intru ajutor
altei biserici, este constrins pi cel care are mai mulfi clerici s5-ti dea
unul dintr-in;ii spre hirotonie".
( 1 5 , 7 6 A p . ; 5 , 7 0 , 2 0 , 2 3 s i n . I V e c . ; 7 7 , 7 8 T r u l . ; 3 A n t i o h . ;1 5 ,
16 Sard.; 54,90 Cartg.)

Prin acest eanon se confirmd privilegiul episcopului Cartaginei ,,pri-

ma totius Africae", de a aqeza gi sfinfi pe alfi episcopi, 9i de a transfera
in interes de serviciu, pe unii dintre elerici, dintr-o eparhie in alta, eu
respectarea normelor canonice privind transferul 9i subordonarea cano-
nic6 a clericilor fa!5 de episcopul competent.

CANONUL 56: (INTINDEREA $I GRANITELE EPARHILOR)

Episcopul Onorat si Urban ziserd: ,,Am, auzit hotirirea, c-a paro-
hiile si nu fie invrednicite a primi episcopi, decit numai cu invoirea
aceluia, cirora sint subordonate; dar in pdrfile noastre, unii episcopi
hirotoniti pentru anumite parohii cu invoirea eniscopului, care detine
din vechime acele finuturi, pretind pentru sine incd 9i altele. Aceasta
tnebuie sE se impiedice $i si inceteze in viitor, cu hotdrirea dragostei
voastre(3.Episcopul Epigoniu zise: ,,Fiecirui episcop i s-a pdstrat ceea
ce i se cuvine, pentru ca din complexul parohiilor nici o localitate sd
nu se rupE spre a obfine episcopul siu propriu, decit numai cu invoirea
celui ce define stipinire asupra acelei localitifi; iar dacl acesta se in-
voiegte ca acel finut cedat sd obfini episcop propriu, cel numit sE nu-;i
extindi puterea asupra altor linuturi, deoarece numai acel linut singur,
care a fost luat din corpul tuturor, a fost invrednicit si primeascd cin-
stea de episeopie proprie". Episcopul Aureliu zise: ,,Nu mi indoiesc ci
cu dragostea voastri a tuturor se va hotiri ca episcopul numit intr-un
finut cu invoirea episcopului de mai inainte sd delind numai poporul,
 268 57 Cartagina

pentru caie'a fost hirotonit. Deci fiindcl socotesecE toate s-au dezbitut
gi daci toate concord5 cu socotinfa voastri, aprobafi-Ie pe toate cu votul
vostru(d.Toli episcopii ziseri:,,Tb1i Ie aprobim .6i'te iritxrim prin isci_
l,itura -noastri";_ .si au iscilit. Aureliu
smli1d cu hotdrirea prezent5, pi citinh-o, -ep-iseopulBisericii cartaginei, con-
-ii
arn iscnlii-o. esiJa".l"
ceilalfi episcopi au isc5lit-o.
( 3 7 , 3 4 A p . ; 8 s i n .I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 3 , g s i n . . I I I e c . ; t . l g , s i t t .
I V e c . ; 2 5 , 3 7 , 3 4 , 3 8 T r u I ; 1 3 A n c i r a ; 7 4 N e o c e z . ; 6G a n ( t . i; , g , 7 0
Antioh.;.57 Laod.; 6, 74 Sarcl.; 70, 71,5J, gg Cartg.;.i.3, 14, li Sin I_II)

ln canon se stabilesc normele privind intinderea gi granitele epar-

hiilor. A se vedea gi cornentariile canonului bB Cartg.

CANONUL 57: (ROTEZUL DONATI$TILOR)

Deoarece sa hotxrit in sinodur de mai inainte imi amintesc in ar_

monie cu voi c5, copiii cei mici botezafi de donatigti, care incX nu au
t gtut cunoapte pierzarea rdtxcirii lor, dupd ce vor ajunge la virsta "upu-
bild de ralionare, cunoscind adevirul, pi urind ijeutlatea donati;tilor
acelora fafd de catoliceasca Biseric6 a lui Dumnezer,r,care s-a rasfinait
in toati Inmea, unii ca ace;tia si se primeascd dupd rincluiala veche
prin punerea miinilor, ;i nu trebuie sE se opreascE sub cuvint cle rdti-
cire de la starea clerului, cind venind Ia credinti. Biseriea cea adevira_
t5, au considerat-o a_lo1 proprie ;i intr-insa crezind in Hristos, u, p.i-
mit Sfintele Taine ale Treimii, clespre care este invederat cd toate sint
ad_evrrategi sfinte gi divine, pi intiu acestea este toat5 nddejdea sufle-
tului. $i cu toate ci mai ales indrizneala precedentd a ereticilor
se
ob-rdzniceptea predanisi unele lucruri potrivnice sub numele aclev5ru_
Iui, acestea fiindc6 sint sirnple, p"ucurn invald Apostol zicind:
,,IJ,
Dumnezeu, o credinfS, un botez.. (Efeseni 1, b)l ;i cLea ce ,e "uvirr"
se
se dea odatd, nu este ingrduit sd se repete; dupd ce se va anatematiza
numele r5tdcirii, si se primeasci prin- punerea miinii in Biserica
cea
una, care precum s-a zis, este porumbiln gi singur5 Maic5 a cregtinilor,
intru care se primesc._toate-tainele sprL mintui'rea oegiri"d gi viu f5cd-
toare, care celor ce rimin in eres Ie aduc mare perleapsi a"
ori"al,
cEci ceea ce le-ar fi fost lor mai luminxtor in adever Tpre
a dobindi
viala cea ve;nicd acea r5tieire Ii se face lor mai iniunecat
mare osind5; de care unii au fugit ;i de mai
.si cunoscind cete adevdrate ale
-acele
Maicii Bisericii catolicqti, toate sfinte Taine "" i;;i;;-;";:
rului le-au crezut si le-au primit. Deci unora "u u"ort*u, cind
cercarea
ii va arEta cu via!5 bunr, firi indoiali ;i clerul Ii se 'a cra cu
tdrie
spre slujba celor sfinte; Fi mai ales intru atita nevoie fiind
lucrurile.
nimenea nu este, care nu re-ar ingEdui aceasta. Iar daci oarecare
cle,
rici d,e aceeagi credinld, cu mulfinrea ;i cu demnitdlile lor
ar dori sE
se intoarcd Ia noi, care insi din iubirea cinstei sint aplecafi
spre viafa
'58 Cartagina 269

trecdtoare gi ii refine de la mintuire, judecdm ca aceasta dimpotrivd se

cade a se lisa la chibzuinfa mai mare, hotirind frafii mai inainte men-
fionafi, ca si se cerceteze cele relevate de noi cu sfatul lor cel mai
infelept, pi noi ne vom invrednici sd intirim ceea ce trebuie sd se re-
glementeze din partea noastri in privinfa acestei chestiuni, Iar ceea
ce privegte numai pe cei botezafi in pruncie, ne indestuldm ca de le va
plicea lor si consimtd cu hotirirea noastrX de a se hirotoni acegtia.
Agadar toate cele ce le-am cules mai inainte de la preas{infifi episcopi,
preasfinfiile voastre si le intdreasci impreun6 cu mine ca si Iie
desdvir;ite(r.
( 4 6 , 4 7 , 6 8A p . ; 8 s i n .i e c . ; 7 s i n .I I e c . ;9 5 T r u L ; 4 7 , 6 6 , 6 7 , 6 8b, 9 , 9 1 ,
92, 93, 94, 99, 717,778,119,124 Cartg.)
, Intdrind cele hotdrite prin carlonul 47 ci copiii boteza{i de do-
natigti pot fi primifi in cier, dacd revin Ia Biseric,i, in acest canon se face
o adevdratd meditafie despre irnprejurarea ci taincle numai atunci au
deplind valabilitate dacl se s5virgescin Biserica Ortodoxa.
La intrebarea dacd clericii donatigti pot fi primifi in clerul orto-
d<;x, cu pistrarea treptelor ierarhice, parin{ii considerd vrednici de re-
{inut opiniile episcopilor Romei gi Mediolanului care nu recunoqteau va-
iabilitatea hirotoniilor fdcute de donatiqti. Cu toate acestea,avind in ve-
dere starea de fapt Ei nevoia africanilor de a trata cu blindele pe schis-
matici, cum se aratf, in canonul 66, pdrin{ii vor hotdri prin canonul 68,
ca clericii donatiqti sd se primeascd in clerul Bisericii Ortodoxe.

cANONUL 58: (DARIMAREA IDOLILOR. (BISERICA $I STA-

TUL))
\,u
Se cuvine a se cere de la prea credinciogii implrafi ca's6 porun-
ceascd a se distruge cu totul rdm5;ifele idolilor din Africa intreagS;
fiindci in multe locuri de lingi mare pi de pe la diferite mopii sporegte
inci nedreptatea acelei rlticiri; si porunceasci a se clistruge atit aces-
tea, cit gi templele lor de pe tarini gi din locuri ascunse, f6ri de vreo
potloabd aflindu-se, cu tot chipul sd ss porunceasci a se strica.
(84 Cartg.)
Canonul 58 ca si cele Sase care urtneazd (59-64) fac parte din in-
drumdrile sinodului date delegatiei pe care sinodul a trimis-o la impd-
rafii Arcadiu gi Onoriu.
Delega{ii au fost imputernici{i si ceard impdra{ilor sd emitd legi
privind: a) ddrimarea idoliior gi templelor pdgine (58); b) sd redea foru-
rilor judecdtoregti bisericegti privilegiul de a judeca qi in chestiuni ci-
vile, acordat de impdratul Constantin cel Mare gi retras de impdratul O-
noriu printr-o lege din 399, gi si considere definitivd hotririrea acestor
foruri interzicindu-se a se mai apela de la sentinfele acestor foruri la
 59. 60 Carfagina

alte foruri civile. ln n:otivarea cererii pdrinfii invocd dreptul apostolesc,

dispozifia sfintului apostol pav-el (I cor.6,'b), dupi ca.-e cregiinii sini
datori sd rezolve in. fafa forurilor judecdtoieEii Uiri"ic"gti toate chestiu-
nile controversate dintre ei. pdrin{i1 mai cer sd se interzicd. a se cita ca
martori in forurile- civile._a.judecdtorilor clin forurile bisericegti care au
iudecat anterior pricina (ss)f c) sd se interzicd ospe{ele pdginiio", ta ca"e
au inceput sd participe
-9i creEtinii (60); d) sd nu se ilna spectacoiedumi-
nica gi in zilele de sdrbdtoare (61)j e) s6 se sanctioneze cei ce sus{in gi
apdrd pe cei condamna{i de foruri'Ie bisericeqti (62); f) sd nu iie ouiigaii
sA-$-imai-exercite profesia artiEtii care s-au botezit
1oe; Ei g) sa se p'ei-
mita publicarea gi in Biserica din Africa a liberdrii sclaviior, ago "u- l
se procedeazl in Italia (64). ,
t

it
CANONUL 59: (JUDECATA BISERICEASCA PENTRU MIRENT.
(BISERICA $I STATUL)
Trebuie insd a cere de la impirafi ca si binevoiascd a hotdri c6
daci oarecare ar voi sd rezolve in biseiici orice fel de pricini potrivit
dreptului apostolesc existent in biserici, gi hotdrir,ea cl6ricilor iru i-ar
plicea unei pirfi, sd nu fie iertat a chema la judecdtorie lumeasci
pe-ntru mrrturie pe acel cleric, care mai inainte a cercetat acelapi lucru,
ori s-a intimplat a fi de faf6 la cercetare; ;i ca nimeni care esie inru-
dit cu o persoani bisericeascd sr nu se cheme Ia judecatr lumeasc6
spre a fi dator a mdrturisi.
(74,75, Ap.; I sin. IV ec.; 731Cartg.) '"';:r. "e r r

CANONUL 60: (CRE$TINIIgI OSPETELENEcREsrrNrLoR.

(BrsERrcA $r STATUL)
Mai departe, deoarece in multe locuri, impotriva poruneilor
dumnezeiegti, se lin ospete, introduse de riticirea p6gin6, a;a incit pe
ascuns gi cregtinii se adund cu piginii Ia {inerea acelora, trebuie sr se
mai ceari de Ia impdrafii cregtini ca sE porunceascr a se opri unele ca
acestea atit din cetlfi, cit pi de pe mo;ii; cu deosebire sd se cear6, din
cauzd cd unii chiar gi la sirbitorile de nagtere ale fericifilor mucenici
nu se insprimintr a sdvirgi astfel de prcate, in unele cetifi, chiar pi in
locurile sfinte; in care zile se sivirgesc - rugine este chiar a o spune -
dansuri murdare prin farini gi pe strdzi, ata ci nipustesc cu obrdznicii
lascive asupra cinstei mamelor de familii gi asupra pudoarei
altor
nenumtrrate femei, care vin cu, ,evlavie la sfinta zi, incit mai cd fug
,si
de apropierea insdgi a sfintei credinfe.
(24, 57,62, 65 TruI.; 54 Laod.; lS, 45,63 Cartg.)
6r-64 Cadagina 27r

CANONUL 6r: (ZILELE DE (SPECTACOLE) PETRECERI. (BISE-

RrcA $r STATUL))
Apoi trebuie sd se mai ceari de la impdrafi ,si ca spectacolele
jocurilor teatralicegti si se opreasci duminica si in celelalte zile lumi-
nate ale credinlei cregtinilor; mai ales ci in cele opt zile ale Sfintelor
Pa;ti mulfimile se adund mai mult Ia hipodrom, decit la Bisericdi tre-
buie sd se mute zilele rinduite pentru acestea, cind s-ar nimeri sb cadd
pe zilele de sirbitori ale cregtinilor ;i nimenea dintre cregtini nu tre-
buie si fie constrins la a participa la aceste spectacole.
(9 Ap; 24,66 Trul.; 2 Antioh.)

CANONUL 62: (CLERTCTOSINDTTTDE BISERICA. (BTSERTCAgr

STATUL))
' Se se mai ceari de la impirat gi ca sd binevoiasci a ordona sd
nu se permiti ca clericul, fie de orice demnitate, condamnat prin sen-
tinfa episcopilor pentru orice fel de vin6, sd se absolve el nici de bi-
serica, al cireia a fost, nici de orice fel de alt om; punindu-se pentru
aceasta pedeapsS de amendi in bani, pi de pierderea demnit5fii, aga ca
sd porunceasci sd nu-i justifice nici virsta ;i nici genul.
(52 Ap; 24,57 Trul.; 45 Cartg.)

CANONUL 63: (ARTI$TI CRE$TINI. (BIStrRICA gI STATUL))

Trebuie si se mai ceari de la impirali gi ca daci cineva de la
orice fel de indeletnicire distractivi ar voi si vind citre harul cresti-
nismului gi si rimind liber de acele intindciuni, sd nu fie iertat nimi-
nui a indemna gi a sili pe unul ca acesta iardpi la acele indeletniciri.
(52 Ap; 24,57 Trul.; 45 Cartg.;)

CANONUL 64: (LIBERTATEA (RoBiLoR) SCLAVILOR. (BrSERi-

cA gr STATUL))
,,ln ceea ce privegts publicarea in Bisericd a liberdrii sclavilor,
dacd se va vedea ci iereii nogtri colegi fac aceasta in ltalia, atunei este
evident cd gi noi cu incredere vom urma felului lor de procedare din-
du-se libertate ardtat, -dupr ce !e va trimite locfiitor ca sd se poat6
sdvirgi toate cele vrednice de credin!6 pentru starea bisericeascI gi pen-
tru mintuirea sufletelor gi noi le vom primi cu laudi inaintea Domnu-
lui. spuneli daci sfinfia voastri le aprobi pe toate acestea, ca si ar6t
cd propunerea mca se intdre;te de citre voi, gi cd voi cu sinceritate
gi cu plicere vefi primi acestea pe lingi consensul nostru ar tuturor,..
Zls-aa tofi episcopii: ,,Tofi aprobim cele propuse ;i cele inlelepfegte
expuse de sfinfenia ta trebuie si se indeplineascd((.
(82 Ap.; 4 sin IV ec.; 85 Trul.; 3 Gang.; 82 Cartg.;)
 65. 66 Cartagina

CANONUL 65; (EprSCOp OSINDrT. (OSINDA PUSA pE UN E-

PrscoP)
Episcopul Aureliu zise: ,,Dar dac6 ,si in privin$a lui Ecytiu, care
mai demult a fost osindit prin sentin$a episcopilor dupi cum insugi a
meritat, socotesc cd afacerea lui nu trebuie scipati din vedere de cdtre
delegafia noastrS, ci dacd s-ar intimpla sb se giseascd in acele pirfi,
atunci fratele nostru si poarte grijn de ordinea bisericeasci precum tre-
buie, pi unde ar fi cu putin{d, si actioneze irnpotriva lui". Zis-au tofi
episcopii: ,,Aprobdm intru toate pi aceasti procedare; cu atit mai virtos,
fiindci acest Ecytiu, a fost condarnnat mai demult, gi rdzvrdtirea celui
neru;inat, fald de ordinea gi mintuirea Bisericii, sd se inlringb pretu-
tindenea cit mai mult". $i au iscilit: Aureliu episcopul Bisericii Carta-
ginei, consimfind cu hotdrirea prezentl gi dupi citire o iscllesc. De ase-
menea au iscilit-o pi ceilalti episcopi.
(28 Ap.'; 5 sin. I ec.; 6 sin. II ec.; 9 sin. IV ec.; 12, 74, 75 Antioh.
29, 62,78, 93 Cortg.)
Dupi ce s-au elaborat indrumdrile pentru delega{ii trimigi la curtea
imperiald, (can. 58-64), pdrin{ii, prin acest canon insdrcineazd pe dele-
gafi ca, dacl din lntimplare vor gdsi pe fostul episcop Ecytiu, caterisit
de sinod, prin Italia, unde se crede cd a plecat, sd caute sd-l infringi gi
sd restabileascdlinigtea.

CANoNUL 66: (BLINDEIE FATA DE R.{tAcrTrr'boNAri$rr)

'
Dupd ce s-au dezbdtut ;i s-au luat in considerare toate cele ce
par 9 contribui spre folosul bisericesc, cu aprobarea gi inspiralia Duhului
lui Dumnezeu' am gdsit de bine sd se trateze blind 9i balnic cu indi-
vizii donati,sti menfionafi, degi se dezbinr cu gind neliniltit chiar ;i de
la impdrtd;irea cu Trupul Domnului, pentru ca, incit ne privepte, s6
cun_oascdindeobgte toli cei ce s-au incurcat in comuniunea gi tovirdgia
a-celora prin toate eparhiile Africii precum c6 s-au legat cu o rdticire
ticiloasS, fdrd indoiali, precum zice Apostolul: ,,certind cu blindefe pe
cei ce stau impotriv6, ca doar le-o da Dumnezeu pocdinfd spre cunoap-
terea ad-ev-5$!gi pi sd scape din cursa diavolului, adu;i fiind de el spre
a lui voie'((2 Tim. 2,25-26).
(47, 57, 67-69, 97__94,gg, 177-119, 724 Cartg.)
Prevederile din aceste canoane privesc pe.donatiqti, gi anume: -
se recomandi ca in raporturile cu aceEtia sd se trateze paEnic Ei cu blin-
defe (66); - - se hotdrdEte sd se informeze dregdtorii d'in Africa despre
starea lor ('67);- se considerd cd pe cale de iconomie sr se admiti vara-
bild hirotonia acesto_ra,_;icei provenifi din cler, dacd cer, sd fie primifi
gi pursi in demnitd{ile lor, dacd episcopul considerd necesar gi dica cel
ce cirmuieste in acel loc liserica aprobd, gi dacd aceasta duce la pacea
cregtinilor (68); - gi in final, se stabileEte cd pentru stabilirea pacii sa
se trimitd la donatigti o delegafie care sd trateze aceasta.
67-69 Carlagina 273

tz CANONUL ;.67: (CONLUCRAREA (APEL LA) CU DTIEGATORTI

Sr STATUL)) ;!,,
sT,\TUtUr. (RTSERTCA
S-olhotdrit deci si se dea din sinodul nostru scrisori citle dr.egi-
torii din Africa, de la care s-a socotit a se cere ceva potrivit sprc d
ajuta llaicii noastre comune, Bisericii catolice, in cazurile cind autori-
tatea episcopilor se delaimb prin cetdlii adicd sd se cerceteze cu auto-
ritatea pi cu competcnld drcg6toreascd,gi cu crcdinfa creqtineascS,cele
Qe s-au ficut in toate locurile, in care maximiani;tii au refinut biseri-
cile, apoi ca pe cei ce s-au despdrfit de ei s6-i pund Ia tot cazul in
actele publice, spre toatd cuno5tinfa sigurd a tuturor.
(47; 5,7,66;.68,69 97;-94, 99, 177*779, 724 Cartg-)

CANONUL 68: (IIIROTONIA DONATISTILOIT) .,,

Mai apoi sra hotirit sd se trimitd scrisori cbtre fr,afii pi impreuni
episcopii no;tri ;i cu deosebire citrc scaunul apostolesc, in care ;ade
pomenitul Anastasie, fratele nostru venerat ;i irnpreund slujitor; fiindci
el gtie cI Africa are mare nevoie ca pentru llacea ;i folosul Bisericii,
acei dintre donati;ti inpi;i' care oarecind au, fost clerici, gi care dupd
ce li s-ar indrepta infelegcrea, ar voi si treaci la unitatea ecumenici.
si se primeascd in demnitifile lor prnprii, potrivit hotbririi fiecirui e-
piscop ecurncrnic;i dupd voinfa celui ce cirmuie;te in acel loc biserica,
daci s-ar vedea ci aceasta corespnnde picii cregtinilor, dupi cum este
clar.ci ;i in vrernile trecute ata s-a procedat in privinfa acelei dezbi-
niri; ceea ee mirturise5te prin pildele din multe ;i aproape din toate
bisericile Africii, in care a fost odrdslit acest fel de ritdcirc; nu pentru
ca si se desfiinfeze ceea ce s-a hotirit la sinotlul car.e s,a lindt in pir-
file . cele de peste mare, refcritor la chestiunea aceasta, ci pentru ca a-
ceea 3.."r rxmini in vigoare in favorul celor ce vreau astfel si se intoarci
la 'catoliceasca Bisericd, e3 si nu se facd nici o imbucitrfire a unit[tii
tlin cauza acestora. Prin cele ce insd este evident ci unitatea ecumenici
in tot chipul se indepline;te pi se ajuti spre folosul invederat aI su-
fletelor frifepti din toate locurile, unde petrec, ;i cele hotdrite Ia si-
nodul de, peste.mal'e impotriva demnitdlilor:lor, si nu-i impiedice aceia
citi vreme nici o persoani nu este exclusd de la mintuire; anume .ca
cei ce au fost hirotonifi din partea donati;tilor, daci ar voi si se intoar-
ci, indreptindu-se la credinfa ccuntenici, ace;tia nu dupi sinodul de
peste mare, sd nu se primeascd in demnitdtile lor, ci mai virtos sd se
primeascd, prin ceea ce se poarti griji de unitatea. ecumenic6.
(17, 57, 66-69,91, 94,gg, 117-tr
rc, 124Cartg.) ;t,.

CANONUL 69: (PACE.\ CU DONATI$TII)

Apoi s-a hotirit ca dezbitindu-se acestea, si se trimitd delegafi
diri numirul nostru cdtre cei ai donati;tilor, ori cdtre episcopii, pe &ie
ii au ori citre laici, spre a vesti pace ;i unire, fdri de care nu se poate
 n4 70.71 Cartagina

menfine mintuirea creEtinilor, prin cars delegali s[ li se facl cunoseut

tuturor donatigtilor ci nici un motiv binecuvintat nu au de a aduce
impotriva catolicegtii Biserici, mai virtos si fie cunoscut tuturor pril
actele publice, pentru cdnfirmarea dovedirii, ce fel de procedurr au ivut
ei fa!5 de schismaticii lor maximianiptii; cici atunci, de ar voi si in-
geleagi, li s-a aritat lor de la I)umnezeu, cd ei atit de fdri dreptate
s-au dezbinat de la unitatea bisericeascd, dupi cum acum ei strigi c5
maxirniani;tii firi dreptate s-au dezbinat de dinsii; ;i din nurnirui- ma-
ximiani;tilor acestora, pe care cu vldita autoritate a voinfei lor. proprii
i-au osindit, .;i mai apoi i-au primit in denrnitd$ile lor proprii, .si botc:zul
p€ care l-au dat cei de din;ii osindifi;i lepidafi, l-au primit'r;alitl, spre
a se v5di cum se pun ei cu inimr nebuni inrpotriva pacii Bisericii, cetei
ce este rdspinditi in toatd lumea, frcindu-le acestea in favorul lui Do-
nat gi nu consideri ci se spurcd pe sine prin comuniunea celor a;a pri-
m!!i de dingii pentru necesitatea picii, fi intre aceea se cearti cu noi,
adici chiar ;i cu catoliceasca Bisericd, care se intinde pin6 la marginile
lumii qi nu vreau si inlcleagi ci din cauza spurcaiei cornuniuni cu
cei ce, pe care mai inainte tofi ii acuzau, acum nu i-au mai putut
invinovS!i.

C.q,NONUL70: (lNF lriNARll..\ cr.ERUr-UI DB LA SOTII)

, Rdspindindu-se ptiri ci unii dintre crerici nu sc r.efin de Ia so{iile

lor, se hotrrS;te ci episcopii pi presbiterii ;;i diaconii sint datori si se
refind de la sofiile lor, la timpuri determinate; ;i dacx nu fac aceasta
si se aurot'eze (excludi) din starea ecle'siasticir;ceilalfi clerici si prr se
constringl la aceasta, ci trebuie sd se pistreze obiceiul fieclrei biserici.
(5,-!!, 26, 57 Ap.;
.3 sin. I ec; 74 sin. IV ec.; S, 6, 72, 13, 30 1,rul.i
18 .sin. VII ec.; 79 Ancira; 7, I Neocez.,4 Gang.; j, q, ZS, St Cartg.; g
DianisieAler; 12,27,88,Vos.c. I\Iare)
;.,
Prin acest canon se stabileste obrieatia clerului superioi de a se.
re{ine cle la relafii sexuale la anumite timpuri determinate. Nu obligi
i;r accasta ;i pe clericii inferiori, intrucit ace;tia nu se ating cle sfinte"le
Taine. ' t )

CANONUL 71: (NU SE INGADUIE PAIT;\SIREA SCAUNUI,UI)

S-a hotrrit iar6;i ca nici unui episcop sr nu-i fie iertat, pirr-
sindu--;i scaunul siu statornic, si se mute ra o oarecare biserici, "o ,u
afli- in finutul sdun sau purtind griji de lucrul siu propri., ,rrui *,rii
4ecit se cur,ine, si fie ne-pdsitor pentru purtarea de grijir ;i osteneala
fafn de scaunul siu propriu
'ig"Trut.;
(sBAp.; 2s sin.tv ec.; 11,12 Sard.;tif fiia.ff{]t, ns
Cartg.;16 sin. I-II)
72-74 Cartagina

Scopul acestui eanon'gsfg..:dea obliga pe episcopi sd nu-$i mute re-

;;edinfa in alt loc decit cel stabilit, reprogindu-le ca prin aceasttr sA nu
ncrglijeze treburile episcopiei ;i sd se ocupe nurnai de afacerile lor pro-
1;rii.

CANONUL 72: (tsOTBZUL COPIILOR GASITI)

Apijderea sa hotSrit in privinfa pruncilor, ci de cite ori nu se vor
gdsi martori siguri, care si afirme fdri indoiald cI aceia sint botezafi,
pi nici ei din cauza virstei nu vor putea rdspunde in chip potrivit des-
pre taina cea datS lor, acestia sd se boteze fdrd nici o piedicS, ca nu
curnva aceasti indoiali s5-i lipseascd pe ei vreodati de curifenia aces-
tei taine, ;i fralii nn$tri, delegafi ai maurilor, ne'au recomandat aceasta
deoarece ei cumpirtr de la barbari mulfi copii de ace;tia despre care
nu se ;tie daci au fost botezafi.
(49, 50 Ap; Z sin. lI ec.; 84 Trul.; 8 sry.VII ec.; 45, 48, 110 Cartg.;
1 , 9 1 V a s .c . I I a r e )
in acest canon se inrpune rinduiala ca sd se boteze copiii despre
c:ire nu sc gtic dacli au fost sau nu botezali
'CANONTUL
73: (IN AFRICA, ZLIJA PA$TILOR SE VESTE$T]I LA
SINOD)
' .lr ' trj tl
A;ijderea s-a hotirit ca ziua cinstitelor Pa;ti si se publice tu-
turor prin iscllirea actelor sinodului. Iar ziua sinodului si se find aceea;i
care s-a hotf,rit la sinodul de Ia Iconia, adici cea inainte de ziua a ze-
cea a calendarului lui septetrrbrie; deci trebuie sI se scrie cipeteniilor
tuturor eparhiilor ca atunci cind yor convoca la sine sinodul sd lind
iiua aceasta. ,(
(37 Ap; 5 si.r I €c.,' 8 TruL; 6 sin. VII ec.; 7, 20 Antioh.; 34, 57,
95,146Cartg.) :

Reluind cele hotArite prin canonul 34 qi 51 pdrinfii stabilesc ca Ia

sinodul general de la Cartagina, c.rrc se va line la 21 august, in fiecare
an, si se facii cunoscutd ziua in care se va prdznui lnvierea lui Hristos.

CANONUL 7,1: (SCAUNELE NU SE TIN VADUVITE MAI MULT

DE UN AN)
A;ijderea s-a hotirit ca nici un episcop interimar nu are voie si
fini, prin orice fel de stiruinli sau inrperecheri ale mirenilor, scsunul
cdruia i s-a dat (episcop interimar), ci si stiruie ca pini intr-un an si
se ingrijeasci de instituirea noului episcop pentru, acegtia; iar de ar
neglija aceasta,dupi itnplinirea anului si se aleagi alt episcop interimar':
(36 Ap.; 25 sin IV ec.; 35 Trul.)
 2i6 75.*lf Qd113oi11'1

De obicei Biserica:viidr-rvit;i,seadministra de elerul bisericii respec-

tivc pina la instituirea unui nou episcop (can. 36 Ap.). pentru a se evita
formarca de partide ;i scanclaluri sc numea.cite un eipii;cop.intcriurar.
Acesta avea obligafia sa pregriteascd in cel mult un an^ocuparea postu-
Itti cu un t.tular. Pririnfii au in vcdere cazul in care in accit timp epis-
copul interinr:rr nu pregdtea ocuparea postuh.ri, dispunirrcl ca un astfel
tlc episcc,psil iie inlattrrat ;i sii se aleagi un noi.l lclri:inirtrator.

cANOt\UI. ?tr; (Ap-\It.iTolilt SAR:\CILO]I. (ilISi,:RlcA ill sTA,

TUL))
.ii, :
Impreuni cu rolii anr h'tiliit sd se ceari de la irnprrrfi ca,' clin
cauza tratamentului riu fald de srraci, de porara crrora Biserlca nein-
cetat este supltrati, si se alcagi purtarea de erijJ a eJriscopilordefc,n-
sori pentru acc;tia impotrill tiraniei boga{ilor.
(2,23 sin.IV ec.;.9VCartg.)
Din canon rczu.Li c':i impirafii Teoclosiu fi Onoriu au satisfAc.rrt
ce'rcrea pririnfilor numincl pe lingd episeop-un edic lavoeat - - aparirtor),
speciirlaies de r:piscop,prr.otime gi cetifenii fruntlli. :

c.\NoNuI. ?6: (EpI.SCOptISA IA'PARTE I..{ SINODADI|)

De asemenea s-a hotirit, ca de cite ori ar trebui si se intruneascl
un sinod, episcopii, cale nu sint impiedicafi nir;i de rirsti, niei tie ne-
pltin!5,
_nici-de vreo nevoie mai grea, sa se prezirtte duprl eur iinfi,
pi-si se dea,de qtlre prirnafilor din fitcare eparhie trespre tofi episcopii,
ori de s-ar fine dou6, sau trei irrtruniri ;i de s-ar arege oricifi cu schim-
bul din fiecare nurnir la ziua sinodului neaplrat si se prezinte; iar daci
nu ar putea si se prezinte, din cauza ivirii unor nevoi multe, precurrt
se poate intimpla, de nu vor anunfa primatului propriu cauza impiedi-
c6rii lor, apoi unii ca aceytia trebuie si se indtituleze cu "olruniunea,
proprii lor Biserici.
(37 A1t.; 5 sin.'I ec.;.19 sin. Il, t:c.,
Antiolt.; 40 Leod.; 18, 73,77, g5 C'ortg.)
In canon se are-in_vcdere obliga$ia episcopilor clesemnalisi parti-
cipe la sinodul general.,C'ei.ce nu puteau m-ergeSi nu anunlau pe piimat,
clatr dc s:rnc!ir-rr.et.

' : .:. :
,l
|:..,.,,.
_/. cr.{NoNUr.77:(JUDECARI|.{
lN ABSIINf4) .;
- ln privinfa lui cresconiu al \/ilarecenfiei s-a hotrrrit dt: citr,e
tofi aceasta,ca de acunr inainte asijckrreasi.se dea cki stir.e prirrratului
Numidiei pentru ca sr ftie ci el trebrrle str indemrie priri' scrisorile
salc pc nrenlionatul Cresconiu ca si se prezinte la adunare, pentru ca
 .7:a(l:rlt;rgitrrr ,'17
?8,

el sI nu irrtirzie a se prezeuta la apropiatul sinod a 'toatd Afriea; iat'

de va refuza si vini, si $tie c5 se r? aduce sentin![ itnpotriva lui.
(35 Ap.; 5 sin. / ec.; 8 Trul.;6 sin. VII ec.; .20 Antiah,. 40 Laocl.; 18,
41,7 3 , 7 6 , 9C5g rts7 .) :
ln acest'cauon se aratd ei episcopul care nu se lrrezintd la judecata
poate fi judccat qi in lipsi.
'
CANONUL 78: (CURIT{ARBASCIIISITEI DIN IPo}iIA)
S-a hotirit iarigi ca, deoarece nu se nrai poate aurina pentru multi
vreme ca Biseriea din lponia,si rdmini f[rd de prrrtilfori de grijd li rleoa-
rece bisericile de acolo se de{in de cei ce carrtd cornuniunea ilegali a
lui Ecftie, ,trimitindu-se din sinodul yrrezent, episcopii: Rigin, Allpio,
Augustin, Mateiu, i Teasiu, Evodie, Plachian, Urban, 'Valoriu,
Amvivie, Fortunat, euodvultdeu, Onorat, Ianuarie, Apt,. Onorat Arnpe-
lie, Vicotorian; .Evanghel gi Rogatian. Si adunindu-se ;i irrdreptindu-se
cei ce au socotit cu hotirire vrednici de osind[ c5 trebuie si a;tepte
fuga lui EcJtie, cu rugdciunile tuturor si se hirotoncasci acestora epis-
cop, iar daci aceia nu vor voi sE se gindeasci la pace, sX nu irnpiedice
alegerea prinmtului spre a fi hirotonit, intru folosrrl Eisericii, care este
pirisitd de atita vreme.
- ( 5 8 A p . ; 2 5 s i n . l V e c . ; 7 9 T x u l . I I S a r d . : 6 5 , 7 1 , 7 4 , 9 3 , 1 2 1 ,1 2 3
Cartg.)
Ip. acest canen se dispuns sd se rlucd cifiva episcopi in Iponia pen-
tru a iestabili ordinea stricatl de episcopul caterisit de sinod Ecytin
(vezi qi can. 65).

CANONUL ?9: (ORINDUiALA PENTRU CLERICIT lNVrNUrTr)

S-a hotirit iar:d;i ca rle citc ori clericii sint recl;rmafi ;i li se adrrce
vreo acuzE, atit pentru ca si nu se aduc5 def5inrare : iserieii, cit si in
interesul respeetului ce i se cuvine Bisericii, pentru care Ii se face cru-
fare clcricilor acestora, tot aqa gi pentru ca sd se impiedice trnfia ere-
ticilor gi mindria p[ginilor daci acepti clcrici vor voi s5-;i apere cauza
tor, precum se.cuvine, Si sd-li dovedeascl nevinovXfia lor, si facd aceas-
ta in timpul cxconrunic5rii lor de un an; iar daci vor intrelisa str-;i
limureasei afacerca lor in tirnp de un an, de aici inainte uicidecum
str nu se mai primeasci cuvintul lor de apirare.
(74; 6 sin. II ec.; I sin.IV ec.;)

Fericitul Augustin spune Cd fiecare cleric,'trebuie p€rmanent s5

aibi in vedere conqtiinfa, pontru noi in;ine, gi reputafia bun5, pentru
deaproapele. (reputafia tibi, farna proximo tuo). Pirinlii avind in vedere
plstrarea rrnei bune reputa{ii a elerului dispun ca ccl despre care s-a
rispindit ln public qtire'a cd a eomis vreo vinovific, este dator, in inte-
 80-82 Cartagina

resul bunei lor reputatli ;i al vazei Bisericii, sr caute

ca in ,curs de un
al
r !e de-sculpe-e.rnfa{a.fonrlui-.juclecdtoresc ui*ri""r" gi prin aceasta
si-gi dovedeascd nevino-vdtia in fita opiniei publG.-
Daci nu fac a_
eeasta vor picrde dreptul de a se apiro ii 'or fi c'ndamnati
nicare pe tin'rp de un an, aeeasta nu pentru ei s-.r fi cu €XC.olru:
q dovadd cd ar fi vinova{i, ci fii"J.i fd;;i- p.i" 1"".-i;.
ei au ,inqaduit ca lur'ea sd poatii
ehiar numai binui ctj au eomis vreo vinovdtie. .:

CANONUL 80: (CARTILE CANONICE. ALE :CALUGARILOR)

'
, . . A;ijderea s-a .hotirit, ca daci cineva prime;te
pe \/reunul din .ri-
nistirile striine_gi ar voi si-I, prornolrze pe aeela in cler,
ori si_I puni
egumen Ia minlstirea. sa, episcopul, care iau-'""u".1L,-
dezbinindu_se de;
comuniu'ea cu ceilalfi sn se niurfumeasex numai cu comuniunea
porului s5u; iar'heela si nu 'r5min-6 nici cleric, po:
ttl"i Jg.r-.n. :
( 1 4 , 1 5 . 1 6 A p ; _ I S _ 1, 6 , s i r tI. e c . ' ; . 4 , - 5t,0 , Z 0 , , Z J
s i : nI.V e c . : 1 7 , .l g ,
20 Trut.i 19:zr -qi'vti i"i ;"i,,"2iinim} t,:2, is,"ti,:l6.sard.;
Cartg.; 2, 3,4 sin. I-II) : : s4,g0
In acest calton se interziee episcopului si primeascd calur,irl.iq1,1,
alti eparhie, firi scrisoare de trimiterb. s"
primifi in cler qi nu pot fi numi{i egumeni Etie cd acegtia nrr 1;ot fi
lvezi .si L"". ZOi.
cANoNiJL 8-r_:
(Eprscopul sA NU LASE MogrENrRE ERETI-
crr.oR gr NECRE$"TNILOR)
Asijderea s-a hotdrit..ca daci vreun episcop ar prefera.
Biserici, si lase mo;tenitori pc eretici ,u" pegini, fafx de
oii i* sint r.uderrii.
ori de sint afari de rudenia sa, sE se pronunfe gi
d'pd nroartea rui
anatema asupra unuia ea acesta ;i numeie tui nicidecum
sx n, ,u 1ro-
meneascx de iereii lui Durnnezeu, niri str se poat5
Jo"iino"eti. dacx 'a
muri fIrE testament, deoarece fdcinclu_se ;pi.;*p,
l"l--a"to"ia si facl
cuviincioasaimp5rfireaaveriisalepotrivlirai'ja"int"i-;;j;
(38, 40 Apt.;22 sin. IV; 35 TruL; 24 Antioh,.;ZZ, 32
Cartg.)
Pdrintii la acest sinod prin canorrrrl 22 interzic
general fetr:'tor biserice;ti sd lase nt;iL"i;o;;;;'i;; episcopilor fi i'i
iierodocqitor: iar,
in eanonul 32 reeomandi si t.ansmite averea lor
bisericii. In eanonirl
prezent reglementeazd in anrdnunt eontinuiul
"*""irr"ili.
Drept'l de a ai episcopitoi a fosi-;gil;;;;t
^testa prin canonnr'
40 apost.lic qi 24 Antiohirr..pgntrir episcopii ";;;';;-;;ipu[ie
- "ii.,aui"i"
se prevede pedeapsaanatenrei qi qtergerea lor din
aipii"i.
CANONUL 82 ; (LTBERAREA. SCLAVILOR)

- De aserneneas-a hotirlt ca in privinfa libeririror de sclavi, care

se fac in Biseric5, s[ se petifioneie tut i-pe.iufvY-er:'vr
(72 Ap.; 4 sin. IV ec,; gS Trut.; S Cnng.; 64 Cartg.)
83-85 (lartagina 279

Sc repct-'rclisltozilia crrtronului64 Cartagina, potrivit c"lrltia petrtru

invoirc:aautoritirtilor de stat.
libcrarea sclavilor sli sc crcrtrt"t

C..\NONUL 33: (lIUCI)NICI 1NCIIIPUITI)

A;ijclerea s-a hotilit ca pretutinderri altarelc, carc sint ridicate
prin {arini pi prin vii, ca si cum intrrr polrrcnirea nrucenicilor, in care
insi nu se dovede;tc a fi apezatnici un trup, nici moapte ale urucerticilor'
de cste cu putint5, sd se distrugd de citre episcopii locali, ial daci a-
ceasta nu se poate face din cauza tulbur:irilol poporului, totuti si se
admonestezegloatele ca sd nu se aclune la ac:le locuri. $i pentru ca
cei ce cuget5 drept cu rrici o superstifie si nu se lege de aceste locuri,
nicideeum sE nu se sivir;easci aeolo lronrerrireantucenicilot', decit rru-
mai dae[ ar fi vreult trup, salr oarccare rdmi5ifi dc ale nrucerricilor,
ciri dacd s-a predanisit in vechime in chip demn de irrcredere ci acolo ar
fi fost domiciliul de origine, sau al mo;iei, sau al patimilor t'reuttui
martir; iar toate altarele, care se ridicd oriurrde in urrrra visurilor'gi
descoperirilor false ale unor oatneni, in tot chipul trebuiesc inldturate.'
(31 Ap.;4. sin.lV ec.;37 T'rul.;7 sin.VU ec.; 5 Arttioh.)
'
Prin canonul i:rezent se clispune clistrugerea falselor altare, sub
cere nu sint moa;te ale martirilor.
.il
CANONUL 84:.(DARIMAREA IDOLTLOR;)(BISERrCA $I STATULD
De asemenea s-a hotdrit a sc cere de la prea sldr ifii inrplraf i.
ea rimipitele idolatriri, nu numai cele sculptate, ci ;i ccle din orice.fel
de locuri, ori din dumbrdvi, ori tlin copaci,cu tot chipul si se nirnice'asci.
(58 Cartg.)
Se lepetl qi intdresc dispczi{iile din canotrul 5B Cartagin.r.

CANONUL 85:(PIiIMATUL CAI|TAGINEI) ,l

Tofi episcopii ziseri cd daei se hotirX;te c5 trebuie si se dictcz,.
in sinod oarecare scrisori, si binevoiasc6 a dicta pi a isc5li in nunrele
tuturor veneratul episcop, eare lrrezideazd in acel scaun. Deci se hoti-
r5;te ca episcopilor delegafi, care trebuie sI se trimiti irr eparhiile din
Africa din cauza donati;tilor', si li se dea scrisori, care sd cuprindi
cercul imputernicirii lor, peste care imputernicire sd nu treacd. $i au
isc6lit. Aureliu, episcopul Bisericii Cartaginei, am consimfit cu hotiri-
rea prezentn ;i citintl-o iscilesc. A;ijderea au iscilit si ceilalli episcopi..
(55 Cartg.)
Aici se menficlneerzdunu din prerogativele episcopului din Carta-
gina; primas totitrs Africae, de a redacta ;i semna in numele sinodului
general documenteqi corcsl:ondenfalegaili de acest sinod.
 86 Cartagina

CANONUL 86: (INTIIETATEA INTRE EPISCOPI SE STABILESTE

DUPA VECHIMEA IITROTONTET)
Episcopul valertin zise: ,,Dacd bundtatea rdbdirii voastre imi
permite, voi expune pe rind cum s-a procedat in timpul trecut in Bise-
ri-ca.-Car-tagineigi cele ce s-au intErit in nrod sirbdtoresc prin iscilitu-
rile frafilr' ;i mdrturisesc ci noi sintern datori a le line pe toatr: aces-
tea. Agadar n9i stim cr rinduiala bisericeasci totdeauna s-a pds{r:at
nestricatd, incit nici unul dintre frafi n-a indriznit a-;i. lua iniiietate
fafi de cei mai vechi ca dinsul, ci potrivit iubirii, intiietatea ti s-a dai
totdeauna celor mai vechi" ceea ce s-a primit cu bucurie ;i de urma;i.
!{infenia voastri deci si admiti a se inieri si mai mult aceasti rindu-
iald prin cuvintul vostru". Episcopul Aureliu zise: ,,Nu ar trebui ii
relenim asupra acestora, dacd'nu i-ar fi ivit unele concepfii a" ""i"-
feles, care ne:aq indreptal atenlia asupra acelor hotrriri; deoarece ins5
chestiunea aceasta, pe care fratele 5i-.impreuni liturghisitorul nooii,i
a relevat-o acum este comuni, pentru cd fiecare clintre noi si-si cunoas-
c5-rangul hotErit lui de Dumrrezeu;i ca cei instituifi mai'.tir.ziu..si
cedezelocul celor de mai inainte, 5i si nu indrhzneasci a lucra oarecind
fdri gtirea acestora, pentru aceasta propun, dupd cum rn-am gindit, ca
i"lt"g, s[nodul de acord si infrineze pe cei ce disprefuiesc pJ cei mai
intii de ei, ;i pe cei ce indr5znesc ceva fafd de cei mai vechi.in hir.o-.
!oni-ec'. sanctip, episcopul primului scaun al Numidiei zise: ,,Tofi
frafii,.prezenti aq auzit propun€rea fratelui gi impreund iereulrri nostrl
Aureliu; ce zic Ia aceasta? Episcopul Diatimiu zise: ,,Se supune apro_
birii voastre ceea ce s-a hotirit prin votul celor bitrini, pentru ca
cele cuprinse in hot5ririle sinoadelor de niai inainte din Biserica car-
lgSinei sE se observ.ede''citre to!i, fiind deplin intlrite hoteririi voast""l,
Tofi episcopii ziser5: ,,Ilinduiala aceasta a fost observatd uiii a" fiii"ti
cit ;i de_inaintagi, gi se va pEzi de c5tr.e voi prin voia lui Dumnezeu
observindu-se insr gi- drepturile episcopilor celor care au precxdere in
Numidia Si Mauritania.
, .- Spoi tofi epi,scopii, core au iscXlit hotdririle acestui sinod, au
hotErit ca matricula adicx consemrlarea scauneror duptr rangul Ior
;i
norma din vechirne a Numidiei trebuie sI se pAstreze atit il scaunul
prim, cit gi la mitropolia Constantinopolului.
(34 Ap; 4,6,2,78 sin. I ec.; 2,3 sin. II ec.; g, g, sin. III gic,;".
9 , 7 7 , 2 8 s i n . I V e c . ; 7 , 3 0 , 5 9 T r u l . ; g A n t i o h . ; 2 0 , 5 6 L a o d . ;3 , 4 , S , S c r d . , ,
17,39,89 Cartg.) ,ji

. ln acest cqnon se cere sd se respe"t"'lindri"Ia privind intiietatea

onorificd dupr timpul h.irotoniei qi nu-dupd alte prerogative sau impor-
tanfa scaunelor. Se adrnite o excepfie cu piivire re-feritoire la Mauritinia
gi Numidia. Pentru a nu se isca discufii s-a dispus prin canonul Bg si
se emitd o gramatd cu ocazia hirotoniei. din care si rezulte data precisi
'
a sfin{irii.
87-90 Cartagina 281

'CANONUT-
87: (.IUDECAREA EPISCOPILOR. (EPISCIPII SA SIr
SUPUNA SINODULUI)) i
ln privin{a lui couclvultdeu, al centuriei, deoarece potrivnicul lui
a cerut ci si se introduci la sinodul nostru, intrebat fiind, ori de voie;te
si fie anchetat cu acela inaintea episcopilor; c6ci rnai intii fdghdrria. in
cealalti zi insa a rdspuns cd nu-i place aceasta;i s-a dus, - tofi epis-
copii au hotdrit ca nimeni si nu se irnpirtigeasci cu- acel Coudriultdrru,
pine ce nu se va termina procesul lui. Dar a se lua de la dinsul episco-
pia, inainte de sfirlitul procesului lui, nici unui cre;tin nu i se poate
pirea cu cale.
( 7 4 A p . ; O s i n . / 1 e c . ;9 ; 7 7 , 1 9 , 2 1 s i n . I V e c . : 8 T t u L ' : 7 4 , 7 5
Anl.ioh.;40 Lc.oct;.4 Sarcl.; 8, 72, 75' trg, 96,'721, 728, 129, 730 Cat:tg,;
1 3 , 7 6 ,s i n . I - l l )
'
se aplicd principiul ca pe timpul jurlecSfii, cel invinuit se 1u1-
pendd, fdri insa i Se completa locul cu un alt titular.

CANONUL 88: (PIJNIiRE.'\ lN RIITRAGIIRE DIN EPI'SCOPIE)

In privirrfa lui Maxirnian al Bagensiei, s-a hotirit sx se dea din
sinod epiitole, atit citre dinsul, cit ;i cltre popor, ca acela si se retragd
de la episcopie, iar aceia (poporul), s[-;i caute pe altul.
Al'eJ, )
/9 sln. III ec; 76 sin. IJi; t0 Petru AIet.; 2, 3 Cl'tiril
Se aprobd cererea de retragere a unui episcop din funcfiune'

, CANONUL 89:'(CTIRTILEDE HIROTONIE)

apoi s-a hotirit ca cei ce se vor hirotoni de acum inainte i1-epar-
hiile Airicii, s[ primeasci scriso{i de la cei ce-i hirgtonesc, isc[lit5 cU
rnina acelora, cuprinzind ele consulul Pi ziua, pentru ca sf, nu se
,tar"i nici o inaoiaia in privinfa celor din urmi sau a celor dc mai
inaintc.
(86 Cartg.)
Se instituie obliga{ia de a se emite gramatii cu ocazia hirotoniei"
in care sd se arate numele consulului qi data emiterii'

CANONUL 90; (GITETII SA nAltlttA UNDE z\U FOST iIIRO-

TESITI)
-dati, s.a hotSrit, ca daci oricine ar citl in bisericd chlar 9l
Alijderea
numai o si nu se prirneasci de alti bisericd in cler. $i au iscXlit:
Episcopul Aureliu, at Bisericii din Cartagina consimlind cu hotdrirea'
pi"""ni[, ,si citind-o a iscdlit-o. De asemeneaau iscilit qi ceilalfi episcopi.
(33 Trul.; {4 sin. VII ec.; 15 Laod.;) rr.
canoanele : /
Vezi $i Paralelb.
 282
91, 92 Cartagilra

CU\NONUL I}1: (INTI'LEGERE;\ CU DON,\TI$TII (I3ISITRIC;\ $t

STATUL)

: Episcopul Aureliu''zise: ;,socotesccE ceea ce s-a

sur)us currpirririi
dragostei t'oastre trcbuie si se intXreasci
;rrirr hotdliri bisericesti. Noi
tofi arn frgdduit sx no pror)unem ci fiecare'crintr;;;i-irebuie
- si trateze
cu cdpeteniilc donati;tilor,- sau si_;i asocieze p"
"itf .,pi.r",r1rii:;;i,;;,
ca astfel si trateze cu aceia in fiecare cetate
tori sau prin cdpeteniile acclor locaritxfi; ;i rocilitatrr, pri' crregi-
ri au":i-ioli aproua aceasti
propunere, atunci-str sc
lrrrblicer(.Tofi episcopii ziscra: _To1i .ini J;
acord ;i tofi intirim act'asti propu,-,er:epi'in iicaritura
,oastr6. De ase_ -sa
nlenea cereln ea scrisorile ce sint a se ti.i'rite
din sinod ta d.egrior
Ie iscileascr sfinfia ta pentru- toti(r. Episcopur
Aureliu zisei ,,Daci
se pare dragostei voa-stre,apoi si se ciieasci
forn',uiarrrt tratati'eror
crr dinSii, pentru ca cracSsc aprobi,..tofi_si
intdrirn acea crirectiri de
procrrrrrri('. Rdspurrs-au tofi episcoliii:
,,si *"'"itu;:;,.. citit_a nota_
rul Lait.
( 4 7 ,5 7 , 6 6 - 6 9 , 9 7 _ 9 1g ,g , 1 1 7 _ 1 1 9 , 1 2 4
Cartg.)
Toatc sc.referd la donatiqti.

CANONUL 92: (INDRU]VIARI PENTRU INTELEGEREA

CU DO\Z\-
TrgTrr)
Episcopul Bisericii
_Ecumenice, Aureliu, zise: ,,Rugdm pc prea-
vrednicia voastrd si se citeasc5 ceea ce ni s-a i'gaauii p.in autoritatea
acelui scaun oreainalt, pi si porunceascba se .ruce
eitindu-se mandat'r ri'un""ilarlrJ"a"t"l", ra irldeprinire,.. $i
episcopul Bisericii Ecurrre_
nice zise:_,,Binevoifi.a ascurtamandatrrr,"""u t"nf,Ju
c'tre vredniciavoaitrd.citr.e ao"ut-iGpi-ancxina -uJ*i"li
ii-r."i"r*#;
Ior, ;i apoi rrspunsur trimifindu_le
lor si ni-l face{i cunoscut lrrin scrisorire voastre:
,,Noi, trimitii autorizafi ai sinodului nostru ortodox,
ctr voi si dorim sX ne bucur5m de inrlrepta""""ir"lt"X;intrrm in tratative
dragostea f)omnului care zice: ,,r""i"i1i caci cunoaStenr
ii,rt r?"iiiriri" ou"" cd aceia
fiii lui Durnnezeu se vor (Matei b, gli Dar, $i pri' proroci
lumi(._
spune ca si celor ce nu voie.sc s5 se num.iardi ne
r"i1i iri irortri rroi si re
zicenr: ,,\/oi sinteti frafii noStri. Deci
admonifie a noasti'i, "ir. ilil,*-iil"i.rti""u-nu trebuie sa dispreluifi aceasti
pieii, cici crac6 voi crcrreti
cd afi avea dreptate, si nu intrelisali
a o spunc; anunle i;i;.rrt";';l#
dul vostru, aleieti trintre "oi p"-"ui'""-i
i"i."a*w ;; expunerea ap6-
rtrrii acelei dreptS-ti a. r,oastl r, .:upa
lum gi noi vorn face aceasta: anu-
me ca cei ale;i din sinodul vostru imoreuni
cd cei alepi dintre noi si
tratezein liniste i",l?:lrri_1irq"J irt"i1"* hgtnrit
care desparte comuniuneavoas,tr6 rle "."i,"," rle cercetat,
Dumnezeului nostrrr noi, fi "ri- "rr" i.oiu Domnului
-sfir,.sii'i,,t-aii"ii
.lu :* p*,i "u6t in
cumva sufletete neputincioaie 'ecrri, ca nu
;i popr,""i ri"i';;;;;;,i;, si se piarcr'
93 Cartagina

in dezbinarea sacrilegd prin incrcdcrea in oaureni. Cdci dac6 vefi primi

frdfe;te aceasta, u;or se va limuri drcptatea; iaq de.y-Y "--fi si faceli
aceasta,.reaua voastrx credin![ se va cunoagte indati". $i citirrdu-se
acest formular, to{i episcopii ziseri: ,,Se aprobi intru toate; a;a s5-fielt1
cu- hot5--
$i "" lscilit. liu."ti,r, episcopul Bisericii Cartaginei consimfesc
"iiuo pr*r"nt5, 5i citind-o iscilesc. A;ijderea au iscilit qi ceilalfi episcopi'
(47,57,66-6,'9l,93.94,g(),117-11g,724Cartg.)

CANONLTI_93: (i\TDnuM.iRI PENTRU SOL,II TRIMi$I LA DONA-

TISTI)
, Ilstrucfiile clate fralilor Teasiu ;i Evodiu, delegafii trimili tlin
sinodul cle la cartagina "it"" p"uacinstifii ;i preaevlaviqii domnitori:
impirafi
;Ci;e i,or sosi ei cri voia Dorni-rului irr fafa prea cucernicilor
,e iu A"."opere felul in care elpeteniils donatiltilor la- sinodul din anul
ei-*ar"t ptin intervenliile clicgltorilor au fost invitafi si se intru-
iua".e cu deplind libertatc a cuvintului cI dacd ar incerca si suslinX
io"iii"" lor .sE-5i aleagd pr: cili'a dintre din;ii in nur'ir suficient.'
care sd trateze in linbte cu noi Si cu smerenie ereFtineasci sE arate fdri
;;iri; "e u" fi de partea lor oarecare dreptate, pentru prin aceasta
9a
iA s" "orroasci puritatea ecumerlicl (ortodoxi) care din timpurile vcehi
d stidlucit la iriellirne, ii acum (sd se cunoascd) de asetnenea (aceastd
puritate) in urma'ne;tiinfei .si unilateralitifi adversarilor' dar deoaroce
,r" ut avut incredere in aceasta, altroape nimic nu au indrbznit sd r[s-
p"-"aX. beci dar, deoarec s-a exhairriat fafd de dinpii .procedeul episco-
pesc .;i cel pagnic ;i dinrii nefiincl in stare si rlspgndd ceva impotriya
adevirului, in'chip nepermis au recurs la forfi incit pe multi, episcopi
pi pe mulli eleric,""a re tx""* despre laici, i-au incitqat prin viclenie'
ii ip"i au luat unele bisericl pi de asemenea au incercat sd ia li altele;
prin u"mare a rimas ca bundvoinfa lor, a impdratilo_r, 1i se ingrijeascil'
pentru Biserica catoliceasc[, ceea ce i-a niscut in evlaviosul sin matern
griia lor impirl-
ii i-a nutrit cu tiria credinfei, sd se intdreascl prin
teac[; ca nu cumva niSte oameni indriznefi in timpurile lor binecin'
stitoare de Dumnezeu prin oarecal'e teroare s[ puni stdpinire 3slpt3
pnpoarelor neputinciose din cauzd cd ng i-a putut corupe seducindrr-i.
bXci este cunoscut gi de multe ori s-a ptrblicat prin legi, marea rnul{ime
de uriciuni, ce se comit de cei ce se intrunesc llegal, eeea ce de multe ori
s-a gi osindit prin hottrririle sus-numifilor, prea evlavio,s-idomnitori; deci
impotriva nebur:riei acelola sd putcm eipita aiu'tor divin. care este
tr.obiftr,tit; nici str[il de Sfintele Scripturi, cit5 vrerne ;i Apostolul
Pavel, dupd cum se vede din adev5ratele fapte ale Apostolilor, cu
ajutor armat 3 rXpus conspira[ia celor neastirnpdrali (F. Ap. 27, 33, 23'
24. 25\. I)eci noi aculn cerenl acqnsta ca si se acorde neintirziat apirare
institutilor catolice;ti ale Bisericii, in fiecare cetate ;i in locurile rlife-
rite ale fieclrei moSii din veciirEtate. Deodat[ trebuie sd se mai ceard
 28.{
ll:1,Cart:rgirra

;i ca sI se pizeascd lcgea datd cle Teodosiu cel tle binecuvintati

nire Pirinte aI lor, in:prir.infa ceror 10 litre de 'orrre.
au"'urup"o ereticirorl
eare hirotonesc pi cal.e se hiiotonesc, precum
si asupra proprietarilor
la eare s: gise;te.aclunarca acelora; si se o",lor,o ca aceastdlege a5a
si se intdreascr-t. Si
.incit sa-_aibnputere asull.a lol., ate ciror r.iclenii
sprijinitorii Bisericii catorice t"Lau do'edit mdrturii, ca astfel
l'5car de frici si inceteze de Ia procedura ;rrin
,,"},i'rr"to,
-inii"ri"
1i cre ra rdutatc
ereticr cei ce vid picrz'rea cea ie;nici,
li toi"ri sir se curii_
feasci 5i sE se indrepte. ltai trebuie apoi si se cear6 ca cu
stire a lor si se innoiasci rcgea cea di' b'nd cin-
riing, ;;;-" ridicat puti'fa
ereticilor de a putea pri'ri "ur,u, .u,r_prin moStl.i;i;;
tei sau de a testa ;i scurt zis, ca ".rtor prin testa'ren-
cL .int ffiitile irrcreder.earor
in neb_unie gi vreau si persiste in r6ticirea
donatiltilor, si Ii so ia
dr:eptul de a IEsa ca rrropieni." ,u,r'a pri'ri
ceva. Iar ""i .o prin gindul
unirii gi al pEcii vreau "u indrept-e, "u .,r.1r"n,lar.ll acotrci legi sf,
li
poatd pri'ri moptcnire, chiar daci
re-a reverrit'Ior ceia clin clar sau
mostenire cintl se aflau incii in riticireu
-sr "r"1i"itor,
-"utoti""ar"u
li""rtu cu cxccpfia
acelora care au socotit cE trebuie treacr lo
nurnai dupd ce au fost crrenraJiIa Riserici,
iu.decgtd; cE; d;;;;; 'nii ca ace;tia
este de crezut cE nu de J'ica
c*tei'cereitij';,,
folosul pimintesc' au dorit ;laecalii
irnir.ea'.cato-ricea-sci.irr privi'fa
nesafiul citre
acestora este necesar ajutorur autorit6filo" tuturor
ca delegafiasi ]i""a"*i'eplrhii gi hotirinr
lucrezeri si ducaIa i"i"r]ir"ii-l"ii'rilntu"tute
si altceva,ceeace.ar credecd este ravorauiip""l"u ?rosur de actiu'e
Dar s-a mai hotirit afarX-,tu-u"uri"u.ca Bisericii,,.
narea 'oastrS cirre prea.sr'vifii_ sd se trimiti scrisori din adu*
care si se con\ringi. rlcplirr cE delejafii imnir.3ti, si- ""Griiatill supr*rne, 'rin
sini ;i;kt;;;oi Ia preaferi-
cita curte prin coirsimlemit,iut ;;;i;
aI tut'ror; pi deoarece este ino-.
portunsdiscili'r noi tofi aceste scrisori,.u u"""1*,";#;;;"r.iiiitr"ri;
n.astre ale tururor s5'nu fie supra-i;;";;1",'i;-;;;;
frate Aurerirr,
ca dragostea ta si bincvoiasci
a le iscili in numele nostru aI tuturon,
$i au iscilit. Aurr:liu, episcoprrl Bisericii Cartaginei,
se consimtcsc cu.
hotirirea prezenti, 9i citind-o am
iscirlit. Asijderea au iscilit ,si cei-:
talfi' - Apoi trebrrie si se trimit5
scrisori ;i citre dregdtori, ca pinb
ce Domnul va rrinevoi si intoarc'
ra noi pe deregafr sx acorde api-
rare Bisericii ecumenice Ia autorit5file
cettrfiror ;i proprietarii mo;iilor.
Iar in ;rrivinfa lui Ecyfiu se mai
acraugx;i ca si se inriture nerugirrarea
Iui din provinciile in eare er ipi prrne
in evidenfi drepturile sale iera-
tice faftr de purtdtorii cre grijr ai Bi.sericii
crin rponia. Episcopului Bise_
ricii din Roma inci trcbuie sI i
se trimitl scrisori, precum qi altora,
unde este impEratul, spre a Ie ""co,na,rcra
pe delegafi.'$t au iscilit. fJe
asemenea, Aureliu, episcopul Bisericii rlin
Cartagina,.ceiralfi
con.rirnfesccu ho-
tirirea prezenti gi citind-o, iscilesc. Asijtlerea
;i au iscilit.
. ( 4 7 ,5 7 , 6 6 _ 6 9 , 9 7 , 9 3g,g , 1 1 7 _ 1 1 g , 7 2 4
Cartg.)
9-l-00 cilrtagino 285

CANONUL 94: (I\'IPACARE.,\ CU DONATISTI LA CARTAGINA.

(BISERICA $I STATLTL) (REZUT{ATUL CEI,OR HOTARITE DE
siNoD))
Din toate eparhiile str se trimiti liber delega$ie la sinotl. Se dis'
pule a se trimite delegali gi scrisori cStre lVlizoniu, deoarcce trebuie
sh trimitl liber tlelega{ia; pentru cX numai in Cartagina s-a fScut uni-
rea, sd se trirnit[ scrisori cdtre dregitori, ca 9i dregitorii ace;tia si dis-
pun[ a se pune striduinfb pentru unire gi in celelalte provineii ;i cet6fi;
iar de la Biserica Cartaginei in numele Africei intregi si se trimitl
rnulfurniri la curte odati cu scrisorile episcopilor pentru ci s-au liberal
de donatilti. S-au citit scrisorile papii Inocenfiu, precum c[ episcopii
nrr pot trece oricind in pnrfile de peste mare; ceea ce s-a intirit prin
invoirea episcopilor iar spre a exprilrra mulfumire pentru urmirirea
dorratiftilor sd se trirniti la curte doi clerici ai Biseric'ii clin C'artagina.
( 4 7 , 5 7 , 6 5 - 6 9g,7 , . g 39, 4 , g g , 1 1 ? - 7 1 g , 1 2C4a r t g . )

C'.I,r\ONUL95: (SINOADIILE I|\-{RHALE DIN .,\FRIC.^\)

S-a hotdrit cd de acum inainte nu mai este necesar ca in fiecare
an si se intruneasci fratii, ci de cite ori va cere trebuin$a obgteasctr,
adici a toati Africa, (atunci) dindu-se scrisori din toate pirfile citre
acest ieaun, trebuie si se adune sinodul in acea e;rarhie, in care ne-ar
indemna nevoia 1i inrple.jurlrile; iar pricinile, care ntt sint ctitnttrte,
si se judece in (episcopii) eparhiile, parohiile proprii.
.i: (37 Ap.;5 sin. I ec.;79 sin. IV ec,; E Trul.;6 sin.VII ec.: 20 Antioh.;
4A Lond.; 78, 51,73,76 Cu'tg.)
Prin acest canon se stabilegte ca pc viitor sinoclul general sA nu
se rnai intruneascdanual (vr'zi can. 18,51,7B), ci numai cind este nc'-
voie a sc discutl probleme de intcres genelal. Sinoadelecplrhialc insit
si se' intruneascii anual, pentru a discuta problemele speciale (private).
.
CT\ TJONUI, 96: (.IUDECTITORI ALE$I. DIJNIUITORI BISERI-
c E$ T r )
Iar dacl se face apel 5i cel cc a apelat ;i-ar alege judecitori, ;i
apoi ;i acela pe care l-a pirit ;i-ar alege, de atunci inainte nici rrnul
dintre ei si nu mai apeleze.
Delegafii desernnafi de diferite eparhii se primesc cu pl6cere; ;i
adici cei din Nurnidia, clin Vizacis, din Mauritania Silifensis, de aseme-
nea cbi din Cezareea,precum ;i clin Tripolitania.
, Pe lingi acestea s-a hotirit a se cere ca pentm toate nevoile
Bisericii si se aleagd cinci executori, care se vor impirfi in diferite
uo*u'/rn
A p . ; t ; . i : r . I I ' c . ; g , i n . I l ' , , c . ;I : 1 , 1 0 0 , 1 2 2c u r t e g . )
 286
97. 98 Carfagina

canonul are. trei pirfi. partea intiia, eontinud prevederile

nului precedent, instituindu-se instan(" a" cano-
;"o".oiri il upur a judecd-
"p;;t".
torilor alegi, de ra care nu se mai poate apeli la sinodul
gu.ru"ai.
a doua se adreseazd.reprczentanfilor epaihiilo, ta sinoa. partea
^ 'r" ultimi
cuprinde hotdrirea de a se alege cilcj executori,--"u.
pe eparhii, pentru a,incasaveniturile bisericesti. vor repartiza
l
i . J

CANONUL s7: (AvocATiI sAu ApAltAToRIr BIS1IRICiT$T.I.

EPISCOP C}IEMAT iII JLIDECATA. BISER]CA
TSI STATLI,)
s-a nrai hotirit ca rlelegafii Vicenfiu qi Fortunatian, cei
merge in numele t'tu.or eparliilor si cea-rd'4q ru p,:uurre"ilii ce vor
i*pi,ili -li
ca sd dea voie a se institui defensori scolastici, "u"*
.X aiba stujU
grija.
-de a apara drepturilc, i' afaccril" gl";i"ii;-ri icestia ca iercii
eparhiei, care au
.primit misiune pcntru apirarea aiacerilor celor bise-
ricegti, si poati lucra cu inlesniri pentru afacerile Bisericii
eele de
trebuinfd cit ;i a intra in cancelariile judecntoriiior
de cite ori ccre
nevoinfa spre a so opune faftr clecei potriviici.
s-a hotirit ca deregalii cci alepi, trimigi la cu.tea
impiriteasci, \
si aibi litrertate dc actiune.
'
Este cunoscut cd mauritanii tlin Cezareia au ruirtrrr.isit prin i
scri-
sorile Ior ci Primos a fost somat prin_ autoriAtil. ".iiiir
se prezinte la sinod, cici d.gne ordinele intpiriteltili:i rigaveniei sI
,a se prezinte
neaprrat; ;i s-a i.timplat cE de;i s-a cdutat
acest primos,-mauritani
nu s-a gisit,
precum au anunfat diaconii; iar acum-deoar.ece
aceia;i
cerut cd trebuie sd se trimitd scrisori de la i'tres,irrod"i-]"'pr""r,r- au I
stitul frate, primatele_rnocenfiu, s-a hoidrit a'." t"iriit* I
ca si .stie ci sinodur a ciuiat- pe primos, iscrisoare; pentru
;i nicidecirrii ,r, s-i' grsit.
(2, 23 sin.Ilt ec.; ?5, 93 Cctrtg.) l

prinru parte, r'cpctd

, .. canonul cuprinde.trei lrarfi. ;i intiregte preve-
derile canonului 75, prin caie s-a hotdrit s.i sc c6art ilnparaqilor
nreasci la iiccare eparhie aparitori pentru alacerile biiericeEti. s.i nu_
partea
a doua cuprinde hotarirea prin carc se acordd deplind libertate
de ac_
{iune delega{ilor la curtea imperiald. partea ultimd cuprinde hotdrirea
de a'se face cunoseut episcopului primat al Mauritaniei
ca nu s_a pre_
zentat la sinod episcopulprimos.

. r.l
CANONUI, 9E: (RINDUIALA PENTRU INFIINTAREA DE
EPARI'
HII)
;i' , ll

S-a hotirit gi aceea ca popoarelb, care niciodati ritr

au avut epis-
copii sii proprii, nicidecum nu vor primi episcopi nici
in viitor, decit
nurnai daci se hotdriste de sinodul complet al fiercdrei
eparhii $i rle
09. 100 Curlagina 287

nrimatul cu cidere ;t cu consimfimintul aceluia, sub a clrui

cirmuire se afltr acea biserici.
,(34Ap.; 6 Sord.; 53, 56 Cartg.l
Vezi canoanele paralele.

CANONUT. 9e: (ORINDUIREA TREBURII.OR BISIIRICE$TI DUPA

PACEA CU DONATI$TII)
Fire;te ctr gi acele popoare, care s-au convet'tit de la donatifti ;i
au avut episcopi f6r6 de hot[rirea sinodului, acestea se vor invrednici
fIrI indoialS a avea episcopi; iar popoarele care au avut episcopi, Si si-
vir5indu-se aceltia, n-au voit sI aibl episeopul lor pt'opritr, ci au n5-
zuit si fie supu;i ocirmuirii altui episcop oarecare, aceasta nu se cuvine
a li se refuza. Totuli pi aceea s-a dispus ca episcopii, care mai inainte
de aducerea lcgii impdrdte;ti desprs unire, au convertit pe popoare la
Biserica ecumenicS, acei episcopi trebuie si le aibii pe acele popoare,
pe care le-au avut; iar dupl legea unirii gi mai departe trebuie ca
toate bisericile .:i ocirmuirilc lor, chiar daci poatc fi oarecare drop-
turi, care se cuvin acelor biserici, sd se adjudece episcopilor catolice;ti
din acele locuri, in care bisericile s-au defirtut de eretici, ori s-au con-
vertit mai apoi Ia catoliceascaBisericI, ot'i de nu s-au convertit; $i daci
cineva dupi entiterea lcgii impirSte-1ti $i-a insulit oarecare biset'ici,
trebuie sX le restituie ps acelea.
(38 Ap.; 47, 57, 66-69, 91-94, 117-719, 124Cartg.)
. I
, Trateazii despre donati;ti.
lO lr

CANONUL 100: (JUDECAREA EPISCOPILOR)

Duptr ce in urma raportului ;i cererii episcopului Mauqenfiu, s-a
citit scrisoarca atlusd tle episcopul Placenf iu, suplinitorul dclcgatului
Numidiei, si care scrisoare dupi dorin{a aceluia;i Placenfiu s-a citit
ipaintea episcopilor ;i deoarece, ciutindu-se, tricidectun nu s-au gisit
cei dupi spusele diaconilor aveau s[ stea inaintea u;ilor, adicl b5-
trini din Germania cea nouI, chiar ;i dupi ce au fost ciutafi de doui
li de trei ori, din care cauzi Sfintul Sinod a hotirit sd se tritnitl scri-
sori lrrimatului Sanctip, ca si ia slrre ;tire c[ eytiscopulnu poate fi
expus ocirii dupd voia poporului men{ionat. Episcopul Maurenfiu zisc:
,,Deoarece bitrinii din Gerrnania noul :ru fost ciuta{i de dor.ri si de
trei ori, ;i nu s-au gisit, cu toate ci au fost avizafi de inainte stititorul
episcop si se prezinte la slivitul sinod, care se line pe timpul idusului
de acum, totrr;i ei s-au hotlrit si absenteze crr totii; deci dar sfinfia
voastri si hotirasci asupra ecestei chestiuni, ca si nu sufdr eu nevi-
novat de calomnie prin persistenla lor". Sfintul Sinod a hotirit sd aduci
sentinfa sa din acest sinod impotriva indirltniciilor potrivit judecifii
ieratice; cleoarecesmerenia bisericeascd trebuie si se pdzeasci in toate
 r0l-103 Cartagina

luerurile, s-aq frelrjuit"scr_isori,c[tre.primatele Xtntip, ca.:stria la cuno6-

tinfi despre judecilorii ade;i de sinod, care fdri intiiziere, sd cerceteze
in cetatea t.r5u1sifia, gi si-aduci hotdrirea potriviti asupra chestiunii.
Episcopul.Maurenfiu zise: ,,cer jqdecitor pe preasfinlitul kinJip,
frimat
-sarnpsihiu,
pe preasfin{itul Augustin, pe Florentin, pe Teasiu,' pe pe
secund gi pe Posidiu, poruncifi sd se hoirrasci aceaita penti.u -irr6...
sfintul sinod a invoit pe jutlecitorii cerufi; iar pe "uilur1i judecrtori
-va
necesari pentru complctarea numdrului lor, prima-tul Xantip hotiri
si-i aleagi bitrinii din Gerrnania nou5.
(74 Ap.; O sin.II ec.; 9 sin.IV ec.; 72, lJ, 96,IZ7 Cartg.)
Se recla proccclura judecdrii episcopilor. I
;
CANONUL 101: (PAcItrA DINTRE RISllRtcA RO\{EI
$I ALEX.{N- j

DRII.:I) ' ' , '

s-1 mai hotarit ca sd scrie preasfi.fitului papi Inocenfiu, in pri-
. .
vinfa, neinJelegerii dintre Biserica Romei ;i cea a Aiexandr.iei, ca ambele
biserici si p6streze intreolaltd pacea pe care o propor.iduie;ie u"*"rr.
comentatorii apuscni susfin ci este vorba clesprc controvcrsa cu
1;rivire la Sfintul Ioan Gtrri de Aur.

ctANoNUl, 102: (piiRA.SrREr\ INTRE SOTr NU ESTE qlvoRT)

(DIISPAR'IrRE). : :i
'ca, :ipostolice,
S-a hotdrit potrivit inr-igdturii evanghelicc si - nici
cel .I5sat de sojie, nici cea Jririsiti rte brrbat s6 nr se inrpreune cu
altcincva, ci ori si r6mini a$a ori si se inrpace; ceca ce daci vor dis-
prefui, si fie supttgi la penitenfi; in privinfa acestei chestiuni, trebuie
si se.ceari emitcrea unci legi impirirte;li,
( a ! _ A p . : 8 7 , 9 3 , 9 8 T r u t . 2 0 A n c i r t r ;g , 2 1 , 3 1 , 3 i , 5 6 , 4 6 , 4 g ,? 7 , 8 0
Vat. c. 3lare.)
ii Vezi canoanele paralele.
ll
CANONUI- 103: (SFIIITELE SI.UJRE SE RINDUIESC NUMAI.DE
.srNoD)
S-a rnai hotdrit, ta rugiciunile intirite la sinod, ori cele tle intro.
ducere la. liturghie, ori cele ce sc rostesc Ia aducerea Jertfei, ori la ju-
nerea nriinii, de tofi sd se sivir;easci si niciodati nicidecum sd nu se
ro-steasci altele impotriva credinfei, ci si se citeasci cele ce s-au adunat
odinioari de cei preainfelepfi.
(60 Ap.; 63 Trul.; 39 Lar.trt.;) .
. .

m.ri rugir:ilrnile aprob:rtede'sintid. :

l0l-106 Cartagina

. CANONIIL 10{; (JUDECATA BISEITICBASCASI CIA I-UMEASCA)

S-a hotirit ca oricile ar cere vreodati de la implrat ca afacerile
salc s6 se judecc la jrrdecatoriile lume;ti, sd se lipseasc5 de dernnitatea
sfl; iar de ar cere de la impirat judecata episcopeascd, intru nimic si nu
i sc puni picdici.
(74 Ap;6 sin. II ec.; I sin IV ec.; 12 Antiolt.; 15, 96 Cartg.)"t&)
: \Iezi cornentariiiede la canonul 12 Antiohia.

CANONUL 105; (CARJI CANONICE. (CL[']RICIIDIN AFRICA SA

NU NilIARGA LA llO\'IA DtlCiT CU CARTI CANONICE))
Ciricine, nefiiirtl in colnuniune in ,\frica,. ar trece. pe ascuns spre
a intra in comuniune in pirfile de peste mare, se va plgubi de clericatul
sau.
. ( 7 2 , 1 3 A p . ; 5 s i n . I e c . ; 1 7 , 7 3 s i r LI.l ; g c . ; 7 7 T r r L I . ; , 6 , 7 , . 8 , . 7A7n -
9 a r : d .2; 3 C a r t g . ).
t . o l r , ;4 1 , 4 2L u < t c l . ; S
j \,'ezi cirn. t2j 73 Ap. +i ZZ,.Cartg. . Tr:

CANONUL 106: (R:INDUIALA PBNTIiU T,EGATURA CLBRULUI

I
cu CAPi.TENIA STATULUI ROMAN DE r\P[,'S)
S a hotirit ca orieine va vrea vreodati sd rneargi la curtea
inrpirflteasci in scrisoarea tle recomandafe, care se trimite citre Bise-
ricl Ronrei, si se arate in chipul cel mai clar scopul pentru care merge
la curte, ;i de acolo sI primcascd apoi alti scrisoare citre curte. Din
cauza accasta, daci cel ce a luat scrisoare de trimitere (recomandare)
numai citrc lionta, trecind sub tdcere nevoia pentru care trebuie si
,rueargi la eurte, 'ar vrea de-a dreptul si meargd la curter ocela' se va
scoate clin corntrniune. Iar dacd aeolo in Rorna i s-ar ird vreo neVoic
riea;teptatd de a rnr:rge la curte, r,a arita nevoia aceasta episcopulUi
Romeif ;i l,a lua altir sct'isoare de la insugi episcopul Romei. Apoi sci-
sorile tle trimitere tlate clericilot' lor de cXtre primali sau de citre oricare
tlintre episcopi, si aibd indicati ziua Pa$tilor; iar daci ziua Pa;tilor
{in acel an nu este inc[ cunoscutd atunci, sd se pun[ data Fa;tilor
"trecirte, in felul cum s-a ohi;nuit a se scrie de Consulat, itr. actele
publice.
i s-a hotdrit apoi $i aceea ca delegalii acestui clnstit sinod .trinii;i
la curte si cgari cle la preasldvifii impdrafi tot ceea ce vor crede folo-
sitor impotriva donatigtilor, a pdginilor ;i a cgltului lon S-a mai hot5-
rit apoi la cererea tuturor episcopilor, ca toate scrisorile: care trebuie
si se dea din sinodul acesta, si le iscdleasci numai sfinfia ta. $i au
iscilit. Aureliu episcopul Bisericil Cartaginei, consirnfind cu hotdrirea
plqzentetsi citind-o am iscdlit-o. Aliiderea au iscdlit ;i ceilalfi episcopi.
(12 Ap,;, 17 Antiph,; 7, I Ssrd.; 97 Cartg.)
 107-ll0 Cartagino

Reglementeazi modtrl in care se pot oi,fine rtrdienfe la curtea im-

periald.
C,\NONUI- 107: (I,)PI,SCOPUL
NU Po.\T[ ,IUDECA PRICIN..\ S.{,)
Pe vremea preaslivifilor impdrafi, irr anul al ;aptelea al lrri
Onoriu, gi in al treilea al lui Teodosiu, al augu;tilor consuli, in a lap-
tesprezeceazi a calentlelor lunii iulie, in cartagina, in al troilea des-
p6rfimint al Bisericii. s-a hotirit in acest sinod ci un episcop singur
si nu dea sentinfi in afacerile judecltore;ti proprii.
( 7 4 A p . ; 6 s i n .I I e c . ;I s i n . I V e e . ;7 2 , 7 5 , 2 0 , 9 6C a r t g . )

. Se dispuno clr ut't cpiscop ntt l)ultc si clt,rrsentinfa intr-o r.lrest,r.rpg

de jtrdeeatircirre-l privcste.
:j
CANONUL l0S: (D()NATISTII DOBINDIiSC LIitEIl.TATI.t)
Dupi corr,sulatul prcaslivifilor augu;tilor impirafi, in anul al
optulea al lui Onoriu si in al patrulca al lui fl:odosiu, in ziua a opt-
sprezecea.a calendelor lunii iulie, in Cartagina, in al doilea desp[rfinrint
al Bisericii Episcopii Florentin, Posidiu Prcsidirr ;i Venanfiu atr prirnit
.in sinodul acesta delcga{ia impotriva donati;tilor. in vremea aceaste
s-a dat lege ca oricine, potrivit slegerii sale libere si primeascr ner.o-
in!a cre;tirrisnrului.
(80 Ap.; 12 Neocez.:99 Cartg.)
nu cuprinde nici o dispozi{ieci.rnonicri.
,Canonul
"
cANONUL I0g: (OSiNDIRlt.^\pAI_AGIANISXTUI.UI)
Pe r.rtmea prcaslSvifilot impirafi, in anul al 1? al lui Onor.iu .'i
in ai optulea al lui l'eoclosiu, al consulilor in calendcle lunii rnai, in
cartagina, in cancelaria biscricii lui Faust, fiind episcopul Aureliu lrre-
;edintele sinodului general, asistat de diaconi, s-a hotirit de citre tofi
episcopii bisericii din Cartagina, intrunili in Sfintul Sinod, al ciror nume
pi iscilturi sint puse la acte.
De va zice cineva ci protoprrintele Adam s-a fdcut (de Dumnezeu)
om nruritorr fl$i incit ori de ar plcitui, ori de n-ar p6c5tui, va muri
cu trupul, adici va ie;i din trup nu tlupi vina ptrcatului, ci din nevoia
filii, sd fie anatema. r .:..4qg:,,
(1, 4 sin.III ec.: 110-l 16 Cartg.)
j
Vezi canoanele paralele.

J CANONUL 110;(BOTEZUL COPIILOR) i

A;ijderea s-a hotlrit ca oricine tlgdcluie;te, ori zice c[ pruncil
cei mici ;i de curind nlscufi din pintecele maicilor, botezindu-se, nu
rll-ll3 Cartagina 291

se boteazE intru lEsarea picatelor, gi nici nu-pi atrag nirnic, din pdcatul
strlmogesc al lui Adam, care trebuie si se curefe prin baia rena;terii
(de unde urrneazi cd la acegtia nu se infelege forma botezului cca intru
lSsarea picatelor cea adevirati, ei cea mincinoasi), sd fie anatema; fiindci
nu altfel trebuie si se infeleagd cele spuse ds dpostolul:,,Precum printr-un
singur om h intrat pdcatul in lume gi prin p[cat moartea; ;i astfel
moartea a trecut la tofi oamenii, intru acela prin care tofi au pdctrtuit('
(Rom. 5, 721, {iri numai in felul, in care pururea le-a infeles catoli-
ceasca BisericS, cea rispinditn gi intinsd pretutindenea. Deci pentru
canonul acesta al credinfei ;i pruncii, care de sine nici unul din picate
n-au putut sdvir$i, cu adevirat intru lisarea picatelor se boteazS, ca
si se curifeasci intru din;ii prin rena;terea ceea ce gi-au atras din
nagterea cea veche.
(7,4 sin.Iil ec.; 72, 109, 171-116 Cartg.) :
Vezi canoaneleparalele.
'
CANONUL 111: (LUCRARBA HARULUI) '
Agijderea s-d hoterit, ca, oricine ar zice cd haful lui Dumnezeu,
prin care cincva se indreapti prin Iisus Hristos Domnul nostru, are
putere nurnai pentru lisarea picatelor celor sivirgite deja, ;i ci nu di
incl ajutor spre a nu mai sdvirgi altele, si fie anatema.
(7, 4 sin.lll ec,; 709, L70, 112-116 Cartg.)

CANONUL 112: (LUCITAREA HARULUI)

Agijderea s-a hot[rit, ca, orlcine va nice ci acelapi har al lui
Dulnnezeu cel prin lisus Hristos Domnul nostru ne aiuti numai ca sd
nu picltuirn, deoarece prin aeela ni se descoperd gi ni se aratd cunoal-
terea picatelor spre a Fti ce trebuie sd cerem, pi de ce trebuie si no
ferim, dar prin el ntr ni se di ;i ca cunoscind ce este de fIcut, si avem
gi dragostea Fi putinfa de a fiptui, si fie anatema; fiindci Apostolul
zicind: ,,Cunoptinfa ingimfeaz5, iar dragostea zide,ste" (I Cor. B, 1),
este prea nelegiuit a crede cI spre a ne ingimfa avem harul lui Hristos'
iar spre a ne zidi nu-l avern cittr vreme ambele sint darul lui Dumnezeu
pi a $ti ce trebuie a fiptui; si a iubi ceea ce trebuie a fiptui; ci dla-
gostea zidind, cunogtinfa s5 nu poati a se mindri, cici precum s-a scris
gi der la Dumnezert: ,,Cel ce invafd pc oanleni ;tiinfa (Ps. 93, 10), tot
a5a s-a scris c5: ,,Dragostea de Ia Durnnezeu este'r (I Ioan IV, 7)'
! (7, 4 sin. IIl.; 109-117, 773'"-716Cartg.)
ti) \'

CANONUL 113: (TITEBUINTA HARULUI)

1rt;, Agijderea s-a hotlrit ca oricine ar zice c6 pentru aceea ni se di
nou6 haiul dreptifii, ca ceea ce putem face prin voinfa liberS, si s6-

i;,

T
I
 rl,l. 115 Cartagina

vir;im mai ugor prin har, ca ;i cind daci nu ni s-ar fi dat harul, de;i
nu utor, dar totu;i arn {i putut 5i lirii actla sI implirrirrr ponrncile
tlit ine, sa iic anitt{.rn:t.(liici unrit a r orbit l)onrnul tli::;Jrreltlrlurilrr
pot'uncilor, ilcolo uu a zis: ,,S'iht'5dc .llinc nrai.grelr putcti ff,ptuit', ii
a zisl ,,Iiiirii dc :llinc nitrtir: nrr putefi {ace". (Ioan. Ir';. 5).
1 l J , , s , nI .l l : l t t l t 1 1 2 ;1 1 1 1 l t . C
; ctitq.) E'::

c.\NO\Lt_ I I {: (fo1l'l (r.,\rrIiNII "\U I).\OATll)

-\rijtlerca s-u hotririt cii in plir inf a cclor ce le grriir'1tc Sl intuJ

Apostcll loln: ,,f)c vurn zicc, cit p.lcat nu alenr, pc noi insine nr. anra,
ginr 5i nu (r\tr) atlevirlul inll'u uoi" 1l Ioan i,3), tlaca oalccine ar li
de Jlirere ci sint a se in[t.lt'ge astfcl, ca ;i cind ill' spr.rne ca l)enrlu
cugi't umilit nu tr*buie sir zicettr cit nu al,(:nr picate, itl nrr fiintlcir crr
arlevirrat ala ('ste, sir f ir. anatcnra; f iirrtlcir .lpostoltrl urai alloi trrnre4zli
;i adar.rgii :rstfel: ,,I)c lonr mairturisi pacatele rloastt'e, e'r'crJinciose.slg
cl;i drc.pt ca str nc itrte phcatclc;i si ne curi{eascir de toati ntdrep-
1atea" (T lc.rln l, li), "si aici lirtiurit st arati ci nu nrrlnai dirr crrgr't
trn:ilit, ci chiar.cu arlelirat s.ezice. Circi,\postolul putea sii zici:,,1)c
lrim zicc ca nu avetn pitcat, ne iuirlfirnr pe noi ;i nu este urnilin,ti intru
..noi", zicir'td insi ci: .,ne :rmiginr pe noi in;ine, uu este aclevirul intru
noi"'; a alirtat limurit cir cel c'r zicc tlcspre sine ci nu i.u.c pircat, . rru
!pufr(' adcviirrrl, ci rtrinte.

1 1 , ' 1 , : i r t . I I I e c . ; 1 0 9 * 1 1 . 3 ; 1 1 5 - - 1 1 6C a r t g . )

i , ( ' : \ : r t ) \ l , L 1 i ; - r :( , \ i . \ { l l N I N U l . l S T ' I lI : ' - \ l i A D I I P . \ ( ' \ ' f l - )

..i
De acr-,rrr*neas-a hotirrit ca tlacif oricine ar zics cii rrr.le "., 1., rdsl
tesc slirrfii in rugtr:'iunt'a rlornnea-"ci:,,,Si ne iar-ti nouir p,icatele noas-
tre" (\'late..i ti, l2), nu lc zic pentru sine in;ipi, rleoarccc lt)r r$ [i. nrai
estc necesard aceasti cel'et'e, ci pentlu alfii care. sint pdcdtoSi in poporul
lor, 1i ci't trtr zicc ficcare dintle sfinfi:,,Iarttr-trti ntie tllrtorii!e urnle",
c i , , l : : s i n o t r i d a i r " r r i i l en o a s t r t . t ' , c A p i c u r n c c l d r e p t a r i n f c l e g e s j c r r a r i
rirai rirtos pcntru alfii decit pcntru sine, si fie anattlmal cici sfint;i
drept era Apostolul lacob cind a zis: ,,Cir intlu rnulte gresirn tofi..
(Ic. 3, 2). Pentlu ce rc. adaugl ,,tofi", rlecit numai ca ideeir aceasta sii
fie in armonie cu psalrnul, unde se citc;te: ,,Sir nu intri la juclecrti cu
lotrrrl tlirr, cir rur sc t a inclrepta irraintc ta tot cel t ir.l" (lts. I 11, 2);
;i in lugScitrnea preainfelr.ptului Solonron: ,,Nu este oni, carc si rlu
g r e ' e l . l s c i " ( l I I l t c g . B , 4 6 ) , 1 i i n c a r . t e as f i n t u l u i l o v : , , l n n i i r r a f i t ' c 5 r u i
o m s r ei n s e r n n c a z d c a f i e c a r e o r n s i - ; i c u n o a s c h n t . p u t i n f a s a ' . ( I o v 3 7 , 7 ) .
Drept irceea incr ;i sfintul si drcptul Daniil proorocnl la plural zicg:
,,\oi anr pdcitrrit, arn nelegiuit'', (l). i) si celtrlalte, p{: care acolo cu
rrrrrilinfi qi dupir adcr'5r' le mSrturisrrste, ca si nu se crt'atli, pl'ecrrrn
socotesc unii acelsta, ci el nu r,orbe;te despre p5catele s&lo, ci : mfli
.l1AaIt8'Cartngiria

r,ittos despre ale'- poporului siu, dupl aeeca a zis c[: ",'rni rugatn ;i
nrlrtUriseanr p[catcle nrele fi picatele popotului ttteu,'f)ott"llului Dunt-
lezeului mert" (9.20); 1-a yoit str zicii: ,,phcatelenoaslre" ci a zis: ,,Ale
poporului s[u Pi ale sale"; ca 9i cum prorocul ar fi vizut inainte de
cei cc Ie vor infelege liu acestea.
(1, 4 sin. III ec.; 709- 77,1,176Cctrtg.)

CANONUL 116: (RUGACIUNBA DOIINEASCA NU !:sTE FAJr\I1,-

NICA)
Alijdcrea s-a hotdrit ci oricine afirrrrl ci curirttele dirr rugi-tciu-
nea f)ornneascd unde zicem: ,,Las5-ne noui datoriile rroastre(r(Ifirtei
6, 12) a5a si zic de sfinfi preculn c.I numai din crrget snrrit, iar nrr
dupi adevdr se rostesc acestea,sd fic attatetrta.Circi cirre ar suferi pe
cel ce se roagd, millind nu oamenilor, ci lui Dumnczcrr insuSi? pe cel
ce cu trUzele sale zice cd voiestc a i se ierta, iar cu initna zice cd nu
arc 1licatc, care sd i se ierte lrri.
(1, 4 sirt,.IIIec.; L09-115 Cartg.)

(IAI{ONUL li7: (JUITISDICTIA ASUPIiA BISIIRICILOR ITEVE-

I, . NITE D]i I-.,\ DONATI$TI. Ri},IDUIIII'A C1RMUIRII i}ISERICI-
LoR INTOARSE DE LA DONATI$TI)
Alijderea s-a hotirit, fiindci nlai inairrte cu ci.tiva arri s-a deci.s
intru aceastdbiserici de c[tre un sinod contplet cd toate aeele biserici,
carc se afl6 sub jurisdicfie ;i s-ar, fi fiicut catolicepti trrai irtainte tle
aducerea legilor irr privinla donatiltilor'. sd revind acelor scaunc, prin
:ri eirror cpiscopi au fost indetrrnatc si se impreutle ctl unitatea cato-
liceaseir, iar toatt ac','lea,carc dulri t'tniterea legilor s-au itrrprerrrrat,
si rcvini acelol'a. de care s-nrr firrut si eirrd erau clc pitrtea lui f)ortat.
Si fiindc[ dirr carrza aceasta s-au ivit gi se ivesc multe ct'rtrtri intre
episcogriin privinfa jurisdicfi.ei, acunl s-a hotirit irr acest sfint sirrod
cn, in privirr$a ct f or cc s(. parc ci aturtci nu s-a ficut ingrijirr: drsir-
vir$itl, orirrrrde.existi biserieii catoliceascd,"dar .gi dc cea-din partea
Iui f)orrat. ;i acelea xu de;rins de scaurre diferite, in oricare tinrp s-rr
'fi ficut acolo unirr.a. sau irrainte, sau drtpl ettrittrea legilor,,"i dcpirrdl
'aparfirtut acolo catoliceascabiscricl existcttti
dr. a'cel scaurl, cdruia a
din lechimc.
( 4 7 . i 7 . b 6 - - - 6 99,1 - ! - 1 , 9 g , 7 1 81, 1 9 , 1 2 4C a r t g . )

CiANoi\UL 1l8; (NOUA OItiNDUIItt'l ,\ IJITAIII{iILOD DUP;\ iN-

TOA ItCEREA DON..\Tr,5TILOli )
,. Fire.6te astfel, ci, dactr s-au conl-'rrtit episcopi de la donatipti la
unitateo catoliceasci, episcopii s5 impartd deopotrivi intre dinlii cir'
 tlg. 120 Cartagina

ctmscripfiile gisite a.ta, in u*re efiu ,ambele,prrti:

viinteze un9l9 finuturi unuia adicd si li se incu_
li afiufo altuia, aFa ci cel mai vechi in
episcopie si imparti, iar cel mai mic si
aleag5; de cunrva va fi nu_
mai un I,o", .ru aparfine aceluia care se va gisi ;i
mai invecinati iar daci
cu amincloui scarrnele se irrveci neazd, aceluia
i se va lisa, pe care ntrrl_
fimea-l va alege. $i cre cumva cei r.cchi catorice;ti vor vrea pe ar
gi cei ce s-au intors de Ia lor,
-Donat pe al ror, sd rie bier- uti pirerea celor
mai.mulfi fafi de cei mai pufini; iar dael pX"iil!,i"i"ugale,
celui mai vcchi episcgp. gi dic6 se vor g5si mai multe si revind
loeuri de fclul
acela cd intr-insere- sint ambele p6rfj, "u""" *-*n--poi'ir,,pa.ir
rii "iiii
egal, fiind num5rul din acele locuri inegal, acolo iniii si
se impartd ii
chip egal numerii, pi pentru ceea ce rxniine a"
lit.ir"r'rn acer roc, se va
observa ceea ce s-a zis mai sus cincr s-a vorrrii-Jespro
u" singur loc.
(47, 57, 66-69,97_94,gg, 117, 119,124 Cartg.)
:!
CANONUL T19' (STAPINIREA UNUI
TINUT BTSERICESC "CiR:
DUPA DR]'PTUI, DE STAPI}IIRN NAS'Ur'NiN ]r EXi'ON
MUIRE. (PRESCRIpTIA .IURISDICTIET nUpA lrp,ei aNl)
Apijderea s-a hotirit ca dacr cineva dupi emiterea Iegitor
ar con-
verti vreun loc la unitatea catoliceasci ri dacr l-;; ;;4t"" pe
acera trei
yi fla s5-I pretineld cineva, de aici si nu se mai "oui.:i a" ra el, crriar
dacd in eursul celor trei ani existi un episco;r, care avea clreptul
si-l
ceari, dar s-a linigtit; iar dacd nu a existit un astfel de episcop, si
nrr
se hot5rasc5 in condici; ci cind lo",rt ""t viduvil 'rru p"i-i episcop,
sX_i
fie lui ingiduit a-I cere in e'rs cre trei ani de la a"oa-ri. Tot
a;a'daci
vreun episeop s-ar intoarce din partea lui Donat la triserica
""u "uio,
liceascE, sE nu se hotdrasc6 ln condici in timpul hotdrit, ci din ziua in
care s-a intors, sI aibE dreptul a eere in curs de trei oni, to"u.it" ""io
se euvin scaunului s5u.
(47, 57, 66-69,g1-g4,117, 11g,124Cqrtg.)

CANONUL (TERTTORTALE) DTNTRB

l?q,_q{EIMELEGERTLE
EPARHIILE JUDECA SC AUNUL SINOdAL)
- A;ijderea s-a hotirit ea oricare_episcopi, care pretind popoarele,
despre eare ered ci se cuvin scaunului lor,'urmiri"h- .a fu"e a""orti
nu prin hot5rirea
-cetorlalfi episcopi, ci ar ntrvili asupra popoarelor
(Ie trece sub jurisdicfia sa), care fin de altul, fie ci "tl vrelu, fie cE
ele nu vreau, str se pcdepseasc5cu pierderea (pricinii) lor. $i toii u"oiu,
care au ficut aceasta, dacr nu se va solufiona (afacerea) in aarru""o
episcopilor, ci se ceart[ chiar pe aceasti ihestiune, s6 se inde pdrtezi
de acolo..acela-despre care se 'a dovedi, ci abandonind pe judr.cdtorii
bisericegti, a fbeut nivilire (asupra popoarelor).
g-easc-5 $i nici si ,ru se amx-
cineva pe sine ci a luat de Ia primat icrisori pentru a le
!ine,
ci ori de are scrisori, o-ri de nu u"", ia srr infeleagE irr cel ce te'fine
(popoarele) pi de Ia acela si ia scrisori ca sE se aiate
ci el i; dhi;
pagnic deline biseriea ce i se cuvine lui. Iar ao"a
Ei "c"ra care mai
l2l. 122 Cartagina:

inainte a definut biserica ar aduce irnpotrivi Vteun Inotiv' asupfa'aces-

tuia inc5 sX se hotirasci irrtre episcopii judecitori, sau de cltre aceia
pe care primatul, i-ar da lor, sau de citre cei inr"ecinali, pe care-i yor
alegc prin bund invoiald.
(6 sin.I ec.; 9, 77, sin.lV; 25 TruI')
Prin acest canon cautd sa se previt1i cqlltroversele clintre episcopi
in privinla fiotarelor proyilciilor episcopcqti. Se disput're ca nici un
epscop sd nu-gi revenclice in chip arbitrar vreun-popor care dc fallt
reverldice
aparline altui episcop. Ori ce prete.lie dc acest fel sa se
iorutrti de jtrdecatl al episcopilbr ;i sI agtcptc Sottirirca acostuia.

CANONUL 121: (JUDECARtrA CELOli CE l\IiAT,\ NEPASARE

FATA DE TREBURILB I]PARTIIILOR LOIT)
I)e asemenea s-a hotirit ca tofi acei episcopi, care ar _neglija s6
ciltige pentru ulitatea catolic[ locurile aparfindtoare scautrului lor' sd
,r pldupruascl de c5tre episcopii sirguincio;i din vecindtatea lor, ca
si nu se intirzie a face aceasta. Pentru aceia dacd in termen de ;ase
luni de la ziua intrunirii in acest scop rritnic nu ar isprlvi, atunci acele
locuri se vor atribui celui ce poate si le ciltige; a5a insd c6, dacl acela,
despre care se arat[ cd lui i se cuvin acele locuri, iltr-adins, din oarece
calcul s-a plrut numai c5 negliieazx, fiind aceasta pe placul eretieilor,
z6d6r'
ca ei si fie primiti fSrd zgonrot: ri in aceasta de c6trc altul s-a
ii"it rirg"irria l,ri, p" "u[ dacl ar fi intrebuitrfat-o, mai nrult ar 'fi
iiiXtit p"e cei ereticii aceasta cercetindu-sc intreolaltX de c6tre episconii
Iar dacir episcopii iu-
i"a""at[ii, locurile se vor restitui scaunului sdu' judecltor' pe
iecitori sint din diferite eparhii, acel prirnat va da - p-c
;i-;;i teritoriu se afli locul, in privinfa cdrula s-a ivit neinfelegerea-
iur- iu"e prin invoire cornun6 s-ar alege judecitori_ dilr vccinltate' si
se aleag6bri unul ori trci; li daci s-ar alege trei, s[ urmcze sau 6ot6-
ririi tuturor, sau a celor doi.
(58 Ap.; 19 Trut.; II Sorcl.; 79 Laocl; 41,77, 123, 124 Cartg')
Canonul are in veclere situaiia reintregririi donatigtilor in Biserie:-'t.
CANONUL 122: (DE LA ,IUDECATOITII ALE$I NU SE POATE
FACE APEL)
Iar de Ia Judecatorii aleqi prin infelegere cornurri, s6 nu fie irrgx-
duit a apela. $i oricare de s-;rr doyedi cd din indiritnicie nu vrea si se
",tp,tne ludecltorilor, episcopul prilnului scaun, r:unoseind accasti irrr-
prl;,rra"o, va da scrisoii ca nici dnul dintrc episcopi si nu comutrice
cu acela pin[ ce nu se va supune.
( 5 8 . 7 4 A p . ; O s i r r .I I e c . ; 9 s i n . I V e c . ; 1 0 0C a r t g ' )
,15,96,
Textul acestui eanon face parte integrantd ditr canonul-precedent;
se trateazi despre forul de judecatd al episeopilor aleqi, de la care nu
se poate ayrelala nici un for. . , ,:

I
t
i
 296
123;126 Carlagtna

CANONUL 123: (oSiNDA EPISCOPULUT NEP.AS;ATOR DB

. TREBURILE EPARHIEI) :..
Dacd vreun episcop va fi ncglije.nt fa![ de creiici, ori in prjivinla
condicilor, ori in privinfa scaunelor,.sd se itlmonieze.de citre episcopii
'neglijenfa
sirguincio;i vecini ;i sd i se arate lui ca ,i .r,, aibd cuvint
'admoniat,
de aplra-rei iar daed din ziua in care i fost pina in ;uru i""i,
pctrecind i' ace.asi
_cparhie,nu ar purta grij5 in privinla ;;1d;;-;i;1
datori a se intoarce la unitatea catoliceasci lirtodo*d), "u unul ca acera
si nu intre in comuniune, pini nu va indLplini a"uri to"",r.
executo.ul nu ilr veni i' acele locuri, sE nu I se pun6 in "ar"irra $i daci
*pis:
copului.
( 5 8 A p . ; 7 9 T r u I . ; 1 , 1 S a r c l . ; 4 7 .i ; , T t , t Z I , I Z Z , t Z 4 C a r t g . )
In , aceste' doud canoane se continud chestirffieb' convertirii
do-
nati;tilor Ia ortodoxie.ca $i in eele doua canoaneantcrioa"o.-- t-:'--^ :Y

. CANONUL 124: (OSINDA EFISCC}PILOII CARI] FAC ARATARI

^-' ^'
NEADEVARATE)
Iar dach se va dovedi ci vre'n episcop a minfit in privinfa
iir-
tririi in comu'irrne a ereticilor rl'natigti, sprnind "t;i; intrat in comu-
niune, sl se_dovede.5te
cE el insusi 5tie cE nrr-au intrat in comuniune, acela
sd piardi chiar episcopia.
(58 Ap.; l9,Trut.; 11 Sard.;.tZ, 52,77, 121-1ZSCartg.)
,,
CANoNUL125:(AUTocEFALIABISERIcIIDINAFRIcA)
A;ijderea s-a hotdrit ca presbiterii, diaconii, gi ceilalfi clerici
in]
feriori care vor fi 'emulf-umifi de sentinfa episcopilor lor, in priciniie
ie
l_quY: sE se audiezg-de episcopii Ior invecinafi gi co"t"ove.r"r"
""ru a:i"t"b
din;ii,_ le
-vor soluliona aceia care au_fost_acceptagi ae-li ", "orrri-fl-
rnintul_episcopilor lor proprii. Iar claci
;i de Ia """iir" ai voi s6 apeleze,
sr nu le fie iertat si apeleze decit numai la sinoadel" ai' at"ilu
.a"
la primalii eparhiilor roi. Iar cer ce ar vrea sE apereze --- peste mare, de
nimeni si nu se primeasci in comuniune in Afriia.

28, 705 Cartg.)

'Vezi
canqnul 28 Cartagina.
i
CANONUL
.126: (VIRSTA cANoNIcA PENTRU cALUG,\RrrE)
Agijderea s-a hotdrit ci dacd oricare tlirrtre episcopl ar pune, sau
a. prl- vSlul edlugxresc:p6,,o fecioard rrini.la virsia ae zi- ae' o"i,-i"
edzurile cind a fost trevoif sd faci aceasta fiingl priimejduiti castitatea
feciorelnici, sau in cazul cind se binuie;te existenla vieunui i"aregos-
{27-tZ! Cartagina 2W

tlt 1ruternic, 3au a-unut rdfitor sau aceea se simte stitrbntutii de oarecare
primejdie atlucitoare de moarte, pi pSrintii ei, sau-9u! a cdror grii5 se
glsertl, sc roagi ca si nu se sdyirFeascdfir[ dr: schimi cilugireasci; -
fixat acel nu-
iic unul ca acesta si nu-l inr-inttiasci cu silodul' c&re a
mdr al anilor,
(16 sin..lV ec.;4,4Q TruL.;6,76,,44 Cartg.;I8 Vos' e"L'Iare)
prin acest canon se instituie o exceptie privind rinduiala stabilitd
ed fecioardle sE fie Cftltrgdrife.la 25 de:ani,- clispunind cd, in caz de
necesitatc. bine nrotivat,'-fecioarele se pot c5lugSri 9i' sub I aceasti
virstit.
'l' ' -. t : ' i : '.{i
:

cANONSL 127: (Sc-.iI-rNUT,Ill'l JuDEcAT-' \ '5INOD\l.A ix

AFRIC^) i
. $ijderea intreg sinodul a hotirit sd se aleagi din fiecare eparhie
cite trei judecitori, pentru ca sb nu se mai refini pentm timp mult
tofi e;piscripiiintrunifi'si la sinod. $i s-au'ales din Biserica Cartaginei, Vi-
"uiiliii; Foitunatian. Clar; din: eparhia Nurnidiei, Alipie, Augustin' li
Resiitut; din cparhia Bizacenei, pe lingl preasfinlittrl Primat Donatian'
Cresconiu, Igcrind ;i Emilian; din cea a Mauritaniei Sitifensis, Severian,
Asiatii $i'Il11et, cliir eparhia Tripolitaniei Plautiu, trimis dUpi obicei
in delegafic; care tofi au cet'cetat impreuni cu preasfinfitul primat Au-
reliu toate chestiunile; pc cafe intreg sinodul l-a rugat sE iscbleascdtoa-
te che.stiunilc sr:ltrfionui" tau scrisorile. $i au iscdlit: Aureliu, episcop.q!
Cartaginei, consirnlind cu hothriiea prezenti ;i citind-o am iscilit. A'
semeneil au iscdlit ri ceilalti episcopi.
se dispune aleqerea a trei judecatori din fiecare eparhie . pentru
al termina agendele sinoclului, eliberindu-sq astfel episcopii participanfi,
pentru a plcca la centrele 1or eparhiale. .',
.
CANONUL 128: (CEI AITURISITI NU PoT PlRl PE CI-ERICI)
s-a rnai hotdrit dc.citrc tofi, deoareceprin hot[ririle de mai inainte
ale sinoadelor s-a nortrtat in privinfa persoanelor clericale, carc trebuie
sd se admilfi la acuzar<.,6i nu s-au hotirit care persoane si nu se ad-
miti; din cauza aceasta hotirim dupi dreptate ca acela si nu se atlmitir
la acuzare. care a fost scos din comuniune Si se giserste sub afurisirt',
' :' I
fie eleric, fie laic bel ce voie$te sd acuze.
(74 Att: 6 .qin 'II g',
ec.; 21 sin.'IV cc.,' 8.' 19' 30. 129' 130'Cartgil
:
Vezi ;i canonul 6, Il,ree.

C-,\NONIJL 129: (ARATAREA CELOR, CE NU-I PgT PIRI PD

".
e_t-nntcl)
:.:.{gi}derec's.a hotirit ca qici un sclati si nici ehiar .ei tiberatrilua
nu se itlmite la acuzarei apoi nici unul dirrtre aeeia, pe care legile
298 130-132 (:artagina

clvile nu-i admlt si' pirased pentru vinovxfii, precum nici unul dintt'e
aeeia,,care sint pingdrifi, cu pata privafiunii de dreptrrri civile, adici
comedianfii pi nici oricare persoane,care s-au spurcat cu fapte ruiinoase;
nici ereticii, nici pigirrii, rrici iudeii; totuli tuturor, crrori li se refuzi
acest drept dc acuzare, nu li se refuzd dreltlrrl de a acrrza in cauzcle
lor proprii.
( 7 4 A p . ; 6 s i n . I I e c ; 9 , 2 1 s i n l l l e c . ; 8 , 7 9 , 3 0 , 1 2 8 ,1 3 0C a r t 1 1 . )

CANONUL 130: (IN\TTNUIREA NEDOVEDITA INL,\TUR,,\ pE

PIRITOR)
AFijdeea s-a hotirit c[ de cite ori clericii vor fi pugi de acuzatori
sub acuz6 pentru mai multe vinovifii, ;i una dintre ele, care la ineeput
s-a dezbitut, nu s-a putut dovedi, celelalte si nu se rnai adrrriti dupi
aceea spre dezbatere.
(?4 Ap.; 6 sin. II ec.; 9, 27 sin. IV ec.; g, 79, 30, 128, I2g Cartg.)
continuind prevederile canoanelor anterioare in acest canou se
arati ci se aplicd regula cle drept canonic potrivit cdreia aclizatorul
eare nu poate face dovada devine calomniator.

CANONUL 13i: (CINE POATE FI MARTOR LA JUDECAREA

CLERICILOR)
$i sE nu se mai admitl la mdrturie ca martori cei despre care s-a
poruncit si nu se primeascd nici la acuzi, sau pe care acuzatorul ii aduce
din easa sa; nici si se primeasci mlrturia pini la virsta dc l.l ani.
( 7 5 A p . ; 2 s i n . I e c . ;8 , 7 9 , 3 0 , 5 9 , 1 2 8 - 7 3 01; 3 2C a r t g . )
In acest canon se aplici principiul din dreptul roman potrivit cd-
ruia nu pot fi martori impotriva clerului persoan-elecare nu iint admise
ca aeuzatori sau au fost martori ai ap5rirrii acuzatorului. r:recunr nici
rrrinorii,

CANONUL 132: (DUHOVNICUL NU POATE Fi MARTOR. .sIN-

GURA MARTURIA DUHOVNICI.]A.SCA NLT ARE CREZ;\RE)
A;ijderea s-a hot[rit ei daci un episcop ar zice cindva ci cineva
Iui sirrgur i-a mlrturisit vinovilia sa, gi acela tlgiduielte, si nu soco-
teasci episcopul ci va fi tirit in ocara sa, fiindcd lui singur nu i se
di crezimint, chiar daei zice ci din imbol<tul conptiinfci sale nu poate
si fie in eomuniune eu cel ee tdgtrduie;te fapta sa.
(75 Ap.; 131 Cartg.)
ln acest eanon sc aratd ci nimeni n,, pn"tu fi jtrdecat pe baza mir-
turiei untri singur martor, nrai ales cind acesta are informatiile din scau-
nul mirtlrrisirii. care sc eer sd rimini ca seeret profesional rsau dc
servieiu,
1t3 Cartagina; Scrisoare eltre Bonilaciu

CANONUL l33: (EPISCOPUL SA NU FIE GRABNIC A OS1NDI

FARA DOVEZI)
Cite vreme episcopul propriu nu ar comunica cu cel afurisit, cu
episcopulacela si nn comunice ceilalfi episcopi;ca episcoprrlsd se fe'-
raasclmai bipe a nu zice impotriva cuiva cet'a' ceea ce nu poatc doredi
cu dovezi de la alfii.
Episcopul Auleliu zise: ,,Dupi ce s-au adus hotdririle prin voinfa
sinodului intreg intrunit ;i a smereniei mele, se deeide si se faci ltrche-
ierba tuturor agendelor rezolvate in chip definltiv mai inainte 9i im-
preuni dezbaterea celor stabilite cu ziua de azi si se primeascd la acele
bisericesti; iar cele ce inci nu sint solufionate le vom comunica in scris
in ziua urmitoare cinstitului nostru.frate Si impreuni etrriscopBonifaciu
prin frafii no;tri, episcopul Faustin 9i presbiterii Filip 9i Asell". $i
au iscXlit.
(72, 16, 28-32, 75 Ap.: 5 si'r. I ec.; 4 sin. IV ec.; 4, 6, 20 Antioh;
7 3 , 1 4 , 1 5S c r r d .9; , 1 0 , 7 1 ,2 0 , 2 9 , 1 3 2C a r t g . ) "
ln acest eanon se contini-ri canonul anterior dispunind si se Pe-
depseasci episcopul care va pedepsi pe baza informa{iilor oblinute din
mirtusirile fdcute la spovedanle.

S C R I S O A R E A

Trimisi de sinodul intreg din Africa citre Bonifaciu, episcopul

Bisericii Romei, pril episcopul Faustin, presbiterii Filip ,si Asell dele-
galii Bisericii Romci.
Aureliu, Valentin al primului scaun din eparhia Numidiei ;i cei-
lalfi, in numdr de 217, prezenli la sinodul iltreg al Africii, lui Bonifaciu'
prea fericitului st6pin gi prea einstitului frate.'

Deoarece Domnul a hotdrit ca sttterenia noastrd sd rdspundd 1n

scris in priuinla celor dezbdtute i,mpreund ctt noi de preasfinfi$i, fra[ii
rnstrii, linpreund. cu e,piscopul Faustin si impreund, presbiterii Filip s.i
Asell, clcftori sintem, ntt ltti Zosint', episcoptr.Ide ferici'td pomeni're, de la
care ni s-cu adu.s scrisori 9i insdrcindri, ci uredniciei uoastre, care cIL
toia lui Dumnezeu a ocupat loctLl ace.htia, a od lace cunosctft pe scurt
cele hotdrite prin conseniul nostru al ambelor pdr$i, dar fdrd insistare
asupra deztnterii am4nun.tite acelor soltftjonate, iy,tru care pdstrindu-s.e
dragostea, clar pe eare, le.-arn .scos /ct capdt nu fdrd micd osteneald in
-orijd
dispute, aui.nd. ca 'in acte ,sd se introducd, cel^e ce se referd la
clrcstiuin. $i acita'itacd ar mai, fi i.n ac.esteorp, ar pri.mi, stdpine frat9,
cu pred mare bucurie, ceea ee ar fi udzut cd, in chipul cel mai pagnic
s-n hotdrit. Presbitrl'it| Attictriu, clin aauza edruia, ;i a hirotonirii gi
afurisirii. ;i apetultLi lui. s-o niiseut mare sminteald nu nttmai nn Bise-
rica din &cco, ci gi tn cea din Africa intr€agd, dupd ce a cerut iertare
 300
Scrisoare ctrtre Bonifacitr

|t€i"t'tru'teft'rdtdcirile, s-a reifttegrtft in cott,tniune; Dat.

copul nostru urban ctin s_icca i hnprvtutr epis_
1..st c.t crintii. iore o inctrept:at fdrd
echiuoc totul, eeeo. gra <re
griid' de-pae9d 'si lg .inclrept,it.no-o"ii";";,,;;' Tret,uie.rj sr:
linigtea ui'sbriclia.cd,rrTLltllmai acttrn, ci .qi irr I'or.re
cdci multe de aceste.a s-att intitnplal', irt :,rrtptti t,iiitor,
"i- p,uitr.,, t:iltor sd nc
ferint de unele sirtilare "o" iiiiu" mai grilo, niti]in r:ct prt:s.tiiterul
Apiariu sd. fie inrdturat cre ra B;i.serica
ain ii""i," Jrarrrirra,r-pi f ireste,
dentnitatea gi treap,ta sa; qi duna ce ua prhni
- 'att -ccriso'area canonicd. sd.
exerelte datoriile de 7n'e:sbit", i, ot-iccn.e
putea; gi acestea i te-an| trtcttiiintit toc,,- tii"rln ,o z;rea ;r xa
tut
propriile lui scri,gori,,tdr! nici o.greutate. ettu.r.iit,t-Iol""ur"rnn lui prin
Liar mai inainte clp a se, d.a
acestei ehestiztni astt'el cle soltttii, prir-t.trealtele,
prin hotdriri amd.nunrite, insugi iu'"ir" nr_nr.,t.octtpol
o prniinr oral, ca in Ttriuit*a
actelor bisericegti, noi srt cereni {iiartu,ai ta jyat;l noi,,tr)i,t ipreurra epi.r:co?tttr
Faustin, si de ta impreund, pre,tttiterii, Fit;;'F;'
;;'"ii L|"'ra expund totttt,
increil'infat sii trateze crr noi, precunl gi
l1-I^l,,rL-"
execute uerbar, nu scripturistic; iar ,roi, cele pe care .,*d.re
cerincl' lislructia acrusd. cu
dinsii in scris, au. prezentat-o; pe carc
aln citit-o pi am an.erat-o ro,
rytg, care ui se Si ctcluc-printr_ingii ac?Lnl:prin cate s_a i-ind.tlit ca s(t
sd trateze cu noi ",atr"tt ciesthmi: irtii, d.espr:"
ip"iirit" episcopilot cdtre
icreul Biseficii diiz R,:ntu; al aiile,a-,-ca episcopii
precum s-a intttnTtlat pind acum.: al sd. nu rneargd ra cut:!s,
trbilea.,' """ ":iinr:ite Ttresbitetilor
gi diaconilor sd se.c.ercetezed.e epi*copii
ueiini, ai,",i- uli o, f i sc,Lside
priTtit rlin contuniune;'.al pcttrulea. ii pritirtto.
:::$t:::?.^c-hi7t
utn comuniune o episcopului urban si a-citd.rii tcoaterii
I,i Ia Rorrro.rlocd nu
qr indrepta cele ce^treb.r:i"r:..it:!r"ptate.
Dintre accstea, "iTtiscopilor
in p.rit;infa
el{cstiunii prime gi a treia, o,nTrmeia s{ sg_
aalniti uperr,t
la Roma ;i ca olacerile crericilor sd se rlecicrd
ae epii[oytii ror epw.hi-
ali, incd in nmtl trecut, pri.n scri,toriin ;;;";;r-""t
ti"i'""-irata
c?:ja ace.ruiasi
epi.scop de chstitd Zo1int, ne-affL s.irquii a
acest€a le uom obserua ^l::r_""::",, ed noi 7tt:
pentnt tin{p scurt fdrid cle- -o'e ridtd,,rroron cttiua,
pind' cittd se ua Iqce eercetorea hotiiririror
iinocrtttii /n. ,\rfcr:en..p
dcunL ceretn si de ra sf inlia ta ca .gd"iiisptti o1sa,
cn o"nl,on sti sr:obset.ue
de noi in felul cTLm s-ctu clezbdLu.tqi hotdrit' rto prlrlrtii
iiii cle ta
Niceea: ;i sd disrui ca sd sc cerceteze eele ce .sirtt
instrttotio de aeolo de la. zroi. aiici: p,;*;';; ;;.#
,,f>n"i"-rrr:),pi_rn"p ,.ste oclt:at, +i
episeolt;i' intnmif.i'rlfr, 'acna ii";i:;i;,'n jud,eca Si.I_ar sc'ote dtn trenpia
lui, dacd dinstilui i' s-ar pd.rect sd,apileze gi .*ri ,n
,nfrflfure to ii,a
lericitul episcopar Bisericii tle ra Ronta; oare episcopttl
R.omeisd -rteon_
stmtd a-L'asadta -si' a dispune c& sentinga
sd se inoiasc:d, ;;
liotdrased'a se .scrie epi'copitor a;extli in eparhia
tinritroJd ;i apropiatd,,
ca dinlii toate :ii le cet cete:e rlin nou ctt slrouintd gi
sd finalizcze cAltzct
tlipd.,ficlelitatea. allqudrttrtti? Iar dacd.
si cel ee'cere sd'se cscult;'di;
ttou afacerea lui ytrin rugdntintea rui ar ind.u?trecape
ep,r.rcajut-,i"*oi
ca.'sd-tiilritd. un presbit,r:r cli.tt.juntr sdu, sd"
ti-e tn ynter:ia aeestui e.pis.. 'f,"'o
eop 'de a' soeoti si a lucleca eunt ua L.rea; ua sta
in clreptul ,du
t
t
 301
Scrisoorc citre Bonilaciu

d.ecide.gid,acd" ua alege pe cei ce treb.uiesd iudece.fiind pre,zeTti'\p-:?,-^

una n1;.i'eqtiscopii, ctuiitt Ttuterea aceluia, care i:o trimis; iqr d{tcd Da.crcde
gd Ttentnt "",.""toruo aiuc'erii .sirtt de ajuns .ep.ircopii, st'i Jcrcriceea ce
bine", ,ysemenea,i4 pyiuitt[a
iieii ,,rt"tnptttltti .sJut i s-ar pdrect cd este
'i.iil,i,ti,.itri, pornit sPre rlLbile, ceea
;i cliaci'onitor,,clttcd, ureun episcop
ce htsd sd nu se intimple s-ar p()rni. czt grabli ,si ctl- asprinrc alupr-s
ut.et,nti presbiter scttt cliucon cle Zl sittt, gi ar uT'ea scaatd pe acelu
^sti-I
clin bisericct scr, .sri se potu'te grijd ca sri rru. se osirucleosg_d 7t.eneclrep,L,
sau s,i se cles'poctie cle contunhme. I)eci cel sco.s sti uibd clreptul tle,
i n.,i7gn ta ep;scopii cei clin uecin,.itate, ;i cauza lui sd .se o,scttlte pi
sd se cerceteze nttti cucleandnttrztul; fihtdcd nLL se cacle cq cei ce se
u,tculta[i; iar episcopul acelu, cure l-a lepddat pe eI
,i"glf, sd nu lie
pe Tir.ept sau pe netlrept, es.tc1latot- sd printccrscd,. cu, cercetarea
'piiiiii, .rdbdare
ii trdtart "a tui'ori sd.se conJiTnte,ori sd sei,ndrepte"$-'Lceste'-t
ci,clictls-au arlerctt la acte pind Ia sosirea eremplarelor origittule qle
j'elul cel din'
s:noclul*i cle ta Niceeag caie dacd, se cuprincl acolo itt
{}cea instrucl,ie, care ni s-a ardtot prin trofii trint.i;i cle-ltl scaunul etps-
tolic, atunci se
-x,loir" uor obserua Si la uoi in Itatio in o,cela;i iel ;i nai nu.
,a ud nwi amintim aiestea, nici mtt xom fi silili a mai cere ci
creclent, cd. ctt ajtttoTul tttilostiuirii Domnului l)tttt'tnezeului nostru, iiind
Sfinlio ta proesirssttl Bsericii din Roma, in uiitor nu se ua mai sTLpTLne
se uor obserua in pt'iuinta noastrd' r:ele ce trebuie
acea 1ntttiecinte; ;i'J'r(tlectscd
sd se obsl'rue eu clragoste chilr dac(t noi ntt grdint,, c(t dttpit
tilitne"in".ea ;i cliepiatea clitruitd $ie de CeI Preai'nalt, chiar insul'i in--
acelea treiuie sd se pdzeascd, dacd n1t cllntucl ILu xa [i altttl
tii"Si cd peste joart-e rnult.e
cttpt.insul caulanelor sinaclului de Ia Niceea' cdci noi
cilrti ant clat, da7 nicitnule n1r an1, citit acete canoane in cd'r$ile'rle 'la
R;;;.";"-;;;oii'nt d'e ta Niceea in lelul nt'nz'ni s-au trim'is cle acalo
ii ti,strucgla rmendiona,til mai irwinte; tlar, fiindcd' aici intr'o ccnte gre-
ntult sd"'ni
ceasc(t nrl ortu ltu;tut sd le gdsirtt,p.e acesteu, darint' J'oarte
ls bisericiie rdsdiitene, unde. se s,ufle cd acele hotd-
ti-'ii{""a cele de
got gd.si cttiar i,n odgina.l. aceea 9i mgdm Pe cucernicia ta
i.irt:ii .De acet| $iytzitttt'i, sclic(t'celor
sit hlneuoie;tt cnfar-'tnsuil sa"scrii-iere'itor d.in
d,in Bisericd; entnihiei, Si d'in cea clin Alerandria, ,si clin cea rlin Constan'
1;"fi&, itir qi atliri,'aqg! se-i'nuo'ie;te sJin{ia to^l! de scalo sd ai
cle cdtre sirttfii Pdritt'[i,.pr,in
se trirndtd. canoanele'stabilite la Niceea
l)utttneze\L uei aduce aceastd deosebitit bineta'
ceea ce cu aitftorul lui
Cd.ci cine se indoieSte aslLpro lmpreiu-
.cere tuturor biserieilor apTLsene.
'TQr-ii
c6" eternqtlarele de Ia greci sint cele mai autentice ale sirusdului
de ta cele-
intr,unit la Niceea? Fiind" ad.usedin atitea loatri deosebite 9i
'brele
biserici ale -cind grecilor ;i cit, contporirtdu-Leintreolall5 5irlt in con-
cor.danfd, gi pind nu se face aceost{t, nai mirturishn cele aduse
episcopi|of; .Cat€
n<lad, in instnlcfia nten|:io nlS mai inain'te, in priuinfa
clericilo, care
apdleazdla ieretil lti-sericii Romei, Pi in priz:in{a cauzelor
trehu:esc.srjsesolrrliottezedecdtreepiscopii.epctrhiilorlorproprii,y
uoia lui Dum'
obseri;incJu-te pind la confirmare, ne incred.em' cd, c1t
 Scrisoare ctrtrc Celestin

nezeu prea feriqirea uoastrd. incd ne ua ajuta in priuinla aceasta. Iar

celelalte dezbdtute gi i,ntdrite la sinodul nostrtt, deoarece mai inainte
menliom{ii frali ai no;tri, iittpreund. cu episcopu,l Faustirt. ;i impreund
presblterii Filip ;i Asell, le aclttc cu sine, d.e ueti ttincuoi, ei le oor
face cunosafte siinliei uoastre. $i au iscdlit. Domntd nostrrl sd te pdstreze
noud,la ntul{i ani, preu f ericite frate.
A,sirsderecou iscdlit, Alip:tt, Attgustin, Posiclitt, Marin ;i ceilalli
episcopti.

S C R I S O A R I i , {

sinodului din Africa cdtre papa Celestin, episcoput cetilii Roma.

Aureliu, Palatin", Antoniu, Tut, Seruusdei, Terentiu, Fortunat,
Martin, Ianucn'iu, Aptat, CeIt, Donctt, Teasiu, Vichentie, Fortunation Si
ceilalf.i intruni[i i.n sinodul general al Cartaginei - stdpinului prea
ia,bit ;i Jratelui prea cinstit, Celesin.
Ne rugdrn ca prealrn sfin[ia ta ne-ai ardtat buatrie pentru infd.-
'li;area lui Apiariu, trini[ind scrisori prin pn'esbiterul nostru
Leon, tot
crsu ;i ttoi in acelagi cltip trinfitent cu bucurie scrisoa.reaprezentd in
gtriuitt{a curdtirii aceluictgi. C(tci, firepte era, gs(Lrnai Ttuternicd ndzuitl$d
;i. a noastrd Si a uoastrd., Si nu se pdrea a fi necesar(t ascultarea lui
grabnicd atunci cind fusesedeja ascultat.
Deci aenind acum la noi preo sfinfitul frate gi impreund episeo-
Ttul ttost:ru Faustin;, ant, intruttit sinod gi arn crezut cd este trimis la
noi pentru ca, precutn Apiariu prin silin$a aceluia s-a fdcttt presttiter,
apa fi aamt prht osteneala lui se ua curd.[i de atitea inuinoudtiri arurt-
cate asupra lui de cei din Taurachhn; ale cdt'tti delicte fiind atit de
rriulte ;i de mari, colnpletul intrunit al sinodului nostru a gdsit cd pro-
tec{ia menlionatului Faustin a intrecut judecata, gi riuna de apdrare,
a intrecut dreptatea lui cle judecdtor. Cdci la inceprut Faustirt. s-u |mpo-
triuit chior toarte mult intregului sinod aducind diferite ocd,ri, earecurn
apdrind priuelegiile bisericii din Romn, ;i t;oind ca acela sd. primeascd
cle la noi contunhtnea,. pe care sfinfia ta, auind incred,ere tn apet, ceea
ce insd"nu a fost in. stme sd douedeascd.,l-a repus in comuniunb. Totugi
m.ai pufin wntry d.insul s-a fdcut aceaste, cqe ce mai bine uei cunoasie
clin citires actelor. Dim,potriud, fdcindu-se cu osteneatd judecatd. trei
zile de-a rindul, tn cursul cdrot"a cu ntihnire am cercetot rjiferitele
crcuze qtluse acehda, Du.mnezeu, dreptul jutlecdtor, cel mai putirnic ;i
tndelung rdbddtor, a tdiat pe scurt atit tdrdgdndrile tmpreind episc6-
pului nostru Faustin, cit gi subterJugiile acelui Apiariu, cu care se sileo
sQ,,acopere uriciunile lui .nelegiui,te, rdgrunzind, fire;te, htcdpdlinarea
uritd. Si prea rdv mirositoare, precum gi neruginarea tdgdduirii, prin,
care uoia sd inece gunoiul atitor uoluptd{i. Dar d,nd Dutnnezeul nostru
a strimtorat congtiinla hd, gi cele csc?{??..se in inimo ltti, fiind osindite
ca in noraht"l uinordtiilor, le-a clat la iueald chiar in fata ttfturor oatne-
 Scrlsoare ciire Celestin 303

.milor, o*icleanul tdgddltitor a inceput indat:d. sd rndrturi.seascd toate lnui.

uuirile acluse lui, ;i abia cindua s-a uddit pe sine beneuol itt' priuinla
luturor loptelar inJ'ante cle ttecrezut; de asentened a intors irt. .su.sptnuri
c'lilur ;i sperantu noastrd, cdreia l-crnt ;i incredinlut ;i d<treantca sd
se pocttd,curu{i din, itttirtdcittnile ruginoose, 9i, [rate stdpine, p'in mdrtu-
rish'ea sa, aJard de oceea cd e potolit aceastii intristure a noustrd, pn"in
unica ;i singura rttittgtiere, co,re ;i pe n'oi ne-Q sctipat cle ttsteneala
plinutltti neincetat, s-a ingrijit qi pentru ranele sale de ureo doctorie
oarecare,. clersit'drd cle uoie ;i lttptittclu-se aL conqtiinfa so. $i Qcllttr,
tlu,Ttdce ittclcplinint cuuenitele inclindciuni clatttrite, noi te rugd.nt ca in
uiitor s(t nu tlai u;or a'ezd:rtirtt celor ce uin tle aici gi itt t:iitor sd ttu
Tsrimegtiin contttrtitore pe cei ce noi i-arn etcontunicaT, deoctrece sfin-
tia ta usor po{i aflo cd orso s-o ltotdrit ;i Ia sinoclul de lo N iceea ;i
do.ca de acolo se uerle ct1 lucrtd acesta se obseruti reJeritor lq clericii
injeriori ;i laici, apoi ctt qtit rmi uirtos trebuie sd se obserue aceasta
at, priuire la episcopi. Prin tLrmare SJhtlia ta sd"rut prime;ti in com:u"n'i-
une con;tient ;i ctLm nu se crLt-ine pe cei ce cnL fost etcomunicali in
eparhia lor. De crsen'Lenea sd interzici Sfin$ia ta, refu'gierea neru;inatd,
ct prezbiterilor ;i clericilor, dupd cum li se ctwine; cleoareceaceasta nu
s:e rLOrnlet de Biserica din Alrica prin ureo hot(rrire a Sjin(ilor Pd-
rinfi, Si h,ftdririle sinoclului ck: lu Niceea trinfit lct tnitro'pttlilii lor in
cltipul cel mai ldnturit atit pe clericii cle gracl in[e.rior cit Si pe episcopi.
Apoi acela;i sinocl cle Iu Niceea a dispus at infelepciune ;i cu dreptate
ca aric'tt chestiune, ce poate ctpdrea, treltuie sd se solufiorteze deJ'initiu
la locu'ile lor proprii, deoarece Pdrinlii au recunascut cd nici o Tsro-
rincie nu ua lipsitd tle darul Duhultti SJint, at. ajutorul cdruia preo$ii
lui Hristo.s obserud.in ntod in$elept dreptatea ;i o pdzesc ferm, ut atit
nwi uirtos, deoarece tuturot' le este ingddttit ca in cazul cd nu sint
m.ulfumifi de sentinfa judecdtorilor locali, sd.apeleze la sinadul eparhial
propriu sau. chiar $t la sinadul ecunteTtlc,' sctr oan'e este cineua care
Tnate sd prentpimd. cd Duntnezeul nostru ittspirc\ clreptate nuntai TLnora
dintre forurile judecdtoreSti, oricare or fi acela - $i ua lipsi de aceasta
ntullimea preof.ilor-, care se uclund ta sinod? $i care poate fi intracleudr
temeinicd judecata de peste n1ere, in, fala cdreia persoanele necesare
la Jacerea dispoziliilor nrL se 'pot 'prezenta ori din cauzo ertenudrii senile
I
L'

sau in untw altor nenuntdrate impedimente? Insd despt'e aceea cd tu ai

putea sd trimi{i pe cineua clin partea Sfinliei tqle, ntt crm gdsit ttimic
stabilit cle cd.tre urelLn sin,td aI Sfintilor Pdrinti; iar ceea ce ai trimis
odinioard prin Faustin, episcopttl coleg al nostru ca ;i cind aceasta s-ar
Ji hotdrit cle cdtre sinoclul cle la Niceea, noi 7711 am pu,tut gdsi nimc asct'
ceua in copiile exacte cile izuoarelor originale ale sinocltthti de la Niceea,
pe care le-&m pr,mit de la pres sfin'[i.tttl Chiril, episcapul ?los-
tru coleg ol Bisericii din Alerandria $ de la prea cinstitul
Atic, episcopttl Constantinopolultti ,,si pe care noi le-am trimis
episcopttlui de piae mentoriae, Bonif acitt, inaintasul tdzt, prin
prezbiterul Inochentie ti ipodictconul Marcel, care ni le-au adus noud'
Deci nu mai face.ti ca Ia cererea oricui sd trimiteli aici pe clericii uog-
 I I-U

trLsdt'rateze in,'ajacerile noastre .gi sd, nu perrniteli. aceastapentruca.sd

nu ziceli cd noi am introdus. mindria lumeascd rtegartd.in Bsericd lui
J{rl.sfc;.s,care Bisericii .acluce larnino sim.plitirfii si ziua urnilinfei pe sea:
ma.celor.ce doresc sd uadd Fte l)uttznezeu.$i deosreceApiariu cel arecl-
nie de plins, a fqst scos din Biserico lui Ht:istos,.'in urm,a rdutiititor tai
netegiuitc, ehiar pe fratele'nostru .Eaustin, sintem siguri cd in uiitor, cu
;stireu gi cortlucrarea sJinliei lale, p(tzindu-se rlragostea frdfeascd, Atrica
niciclecutn nu tu nuti sufefi aeest lacru. Iscdtitura. -. Dumnezeul
rtoslru sd.pilzeo.sci pe siin[ia yoastrti, f.rate stdltine, intru ntulli ani, nr
gmdu-te-pentru noi.

CANOAi{EI.E SirX'I'T:I,I:I SINOD .\I. NOUALEA LOCAL DE L:\ I

CONSTANTI\*OI,OL, NL}IIT ST SINODUL INTIIU _ :\L DOII,E.,\ a
I

(86r)

L'iti(JNUL 1; (i )ri'E-\li.ltElIii,\ ri, \N ASTITi tl.oi i. :\ Ei _\s]-nA IN. \ -

i TIiA ^{,V I'R I LOR I,(J} i. i\,{AN-{ST I It I P.^\TIIT)NALII)
Zitlirea minAstirilor:, lucru atit cte vencratiil ;i de cinstit, ;i din
vcchime bine chibzuit de Iericilii ;i cuvio;ii nogtri Piirin!i, astizi se
vede riu ficindu-se. CEci unii punind numc dc lnitrlstire averilor si
proprietdfilor lor ,si fdgdduind ci lc afierosesc Iui Dumnezsu, .se'inscriir
pe sine stillini ai cclrlr afierositc,;i socotcscci lrrestesugind(irr;elirrd)
amigcsc p" Dumn"zcu nunrai cu numirca. Cdci ,',,.i ,* ru;ineazd a-9i I

insu;i ;i dupi afierosire, acea;i stdpinire, pe care nrai inainte nu et'au

opri{i de a o define- $i atita precupe{ie (negustorie){ac din acest lucr:u,
incit rnultc. din celc afierositc se vid vinzindu-se de insusi cr.i cc le-au "1
I,
afierrsit, spairnd ;i scirbii pricinuind celor ce le vid. ;i nr, tru-ui ii ',
llu 'se pociiesc .in .prirrinfa. celor odatd afierosite lui l)ur:rnezeu, pcl'-
rmifindu-;i lor insu;i stipinirea asupra acelora, ci incf, fdrl sfialfi sj
altora n transmit. Dcci pentru aceastaSfintul Sinocl a hotirit ca niuriniri
sd nu-i fie iertat a zidi ministire firi de ;tire,a ;i invoirea episcr.rpului.
$i drrpn ce acela a luat la currostinfd, ;i ;i-a dai inr-oirea si- a sivirlil
rugiciunea trcbuincioa'i, pr.ecurn cei din vechime cu iutrirc de 1)um.
nezcu .s-a llgiuit,. sir se zideascdmin,istirea, apof toate cele ce se curirr
.ei itnpreunii cu ea insisi ,..i seiscrie in condicd Si s6 se a;eze in arhivele
cpiscope;ti; dar cel ce le-a afierosit nicidecum sI nu 4ibi voie, Iirid in-
r'girea episcopului, o sc aleza egumen llc sine, san pe altul in locul
sdu. Cici dacl cincva nu pgate fi stdpin peste cele ce le-a dlruit unui
orr.L cllnl sc va admitc a .sc ripi stipinirea asuBra celor cq cineva te
consfinfcyte pi Ie dcdictr lui Dumnezeu.
"
{ 1 , 8 , 2 4 s i n . l l / e c . ; 1 gT n t t . ; 1 2 , 1 3 ,1 4 ,1 T s i n . V I l e c . : )
'
| l-n acest crrnon sr.:intdresc doui hotziriri mai vechi-prir:ilcl infiin-
{;irca inihJtstirilirr qi de.stinatih ;rv€i'ilor lccstora, '.t,,btt,rid,,rse cii niii
tr mintrstiie nrr sc poate intemcia fdra cre qtirea qi binecuvi,rta..'a oJit-
2 I-II 305

copului competent, Ei cd mindstirile !i averile mindstireqti trebuie sI

rdminii intacte, neputindu-se intrebuin{a pentru alte scopuri Ei nici nu
pot trece in proprietatea particularilor.
Canonul are in vedere abuzul unora care zidind mindstiri Ei in-
zestrindu-le cu averi, te donau bisericii, dar se considerau Ei 'pe mai de-
parte ca proprietari qi se cotnportau ca atare, numind stare{ 9i chiar le
vindeau.
Pentru a curma aceste abuzuri se dispune ca nimeni sd nu poat.d
ridica mindstire fdrA invoirea episcopului ;i cd cei ce a zidit'rmindstirea
nu poate numi stare! decit eu invoirea episcopului :
.
Parinfii admit ;i excepfii sub forma de privilegii pe seama unor
intemeietc-rride minlstiri care n-au men{ionat dreptttl de a numi pe sta:
re! in actul de infiinfare.

CANONUL 2: (CALUGARII SA STBA iN MINASTIRE)

Fiindci unii se imbracd la aparenfi cu viala monahiceascS,nu ca

s[ slujeasci lui Dumnezeu cu curitenie, ci numai pentru ca cu c[c€r:
nicia chipului si dobindeasci faima evlaviei, si prin acoasta si giseascd
imbclgugati plicerc in loluptdfile lor proprii cici tunzindu-;i numai
pirul locuiesc in casele lor, neindeplinind nici una dintre regulile ;i a-
;ezdmintele monahilor'; Sfintul Sinod a hotdrit ca nimetri sd nu se invred-
niceasci de schima monahiceascd firi de prezenfa celui ce este dator
s5-l primeascd la ascultare ;i si aibi stdpinire peste el ;i sd figlduiasci
ci va purta grijd de mintuirea sufletului lui, fiind acela, firepte; bSrbat
iubitor tle L)umnezeu gi proestos de ministire ;i destoinic de a mintui
sufletul adus de curind lui Durnnezeu. Iar daci cineva se Ya vidi c5
a,tuns pe vreunul fdrd de fiinfa de fafi a egumenului,'care are datoria
de a-l primi sub ascultare, acela si se supunl caterisirii; ca unul care nu
se supune canoanelor, gi strici buna rinduiali rnonahiceasci, iar cel ce
s-a tuns firi de socotirr!5 ;i fdrd de rinduiald, sI se dea in ascultarea
pi in ministirea in care episcopul localnic va socoti. Cici tunderile c:ele
firi de judecatX ;i gre;ite necinstt'sc atit schinta monahali, cit ;i fac
si se huleasci uunrelc lui Hristos.
(4, 24 sin. IV ec.; 40--.49, 85 Trtil.; L7-21 sin. VII ec..;3 Gang;
63 Cartg.; 3-7 sin'l-II)
Scopul emiterii prezentului canon a fost restabilirea bunei rindu-
leli in cintLl monahal. In acest scop se innoiesc hotirririle existcnte. luate
de sinodul VII ecumcnic (can. 12-22) ca gi unele rinduieli ale sfintului
Vasile cel Nlare. Intre acestea sint men{ionate, necesitatea, sub pedeapsd,
a se primi in rnonahism numai persoane bine verificatel tunderea sd
nu se facd numai in prczenfa stare{ului sub a cirrui ascultare va sta qi
a calugdrului mai bitrin, a nagului sub a cdrui supraveghere gi educa{ie
reliqioasdmorald va fi dat. rdspunzind de fornrarealui.
 3. { I-II

CANONUL3: (STAIIETULsA-sI cAurE cALUGAnrr FUGITI

(OSINDA STARETUI,UI CARE NU-SI CAUTA CALUGARII FU.
ctTt)).
s-a socotit si dobindeascd indreptare ;i ccea ce se face riu, dar
gi ce se trec cu vederea prin neglijenfi ;i ,Ienevire. ci ctacd *l"rm
proestos de ministil'e, pe monahii cci suboriclonafilui calc fug din rni_
nSstire, nu i-ar ciuta cu multd stiruinfi, si afiinclu-i nu i-ir lua cu
sine, qi nu s-ar invoi a-i ci;tiga ;i a-i insinito;i cu doctrina potriviti
;ii cuvenii5 gre;c,lii, - Sfintul Sinod a hotiilit ca acreastasa se ,"p""i
afurisirii. cici daci acela, ciruia i s-a increctinfat purtarea de gri;l a
dobitoacelor celor necuvintitoare, ;i neglijincl tur.rna, .r., ," lasr neJreiep-
sit; apoi acela ciruia i s-a incredinfai conducerea pastorali a tui,nrelor
lui rrristos, pi 'inzind urintuirea lor'cu trinddvie pi:cu lene'ie, "",ri""
va lua pedeapsafaptei lui indrdznefe?
(4 sin. IV ec.;46 Tnil.; 21 sin. VII ec.; g0 Cartg.;2,4 sin. I_II)
.
Prin prezentul canon se innoiesc cl^spozifiile canonului 46 ?rulan
gi 21 ale sinodului Vll ecumenic. in acest canon se prescrie pedeapsa
i-
furisirii pen_tru egumenul care nu se va ingriji sA reaciuca in miniistire
pe cilugiirt. l dezcrtor.

CANONUL .I: (CALUG.iIIUL }'UGIT. OSINDiT CALUGARULUI

CARE FUGE DIN r\{INAsrrRIr. MAI rvrAlr.Er.E
cAr,ucAItILoR
ESTE EPISCOPUL. (STAPINIREA I]PISCOPULUI ASUPIIA CA.
LUGARILOR)
vicleanul s-a nevoit in multe chipuri sd umple dc ocari cinstea
schimei monahicepti ;i spre scopul acestl a gisit rtr.rlt u;rrtor in vremoa
eresului celui de mai inainte. Cd monahii p6risindu-9i mintrstirile lor
de sila eresului, unii (se duceau) la alte lrntrnastiri;, iar alfii in lrca_
.;urile_ brrbafilor lume;ti se duceau. rn-str, ceea ce pe diryii se pires
atunci a-i face fericifi prin dreapta credinfi, in nbrai nebunesc cezind;
ii face de ris. Acum dreapta credinfi rrspindintlu-sc si Biserica libe_
rindu-se de sminteli, totu$i pdrdsindu-;i minlstirilc lor, pi ca un riu
c-u anevoie de opri,t, incoace gi incolo
de multi nepodoabi umplu ministirile, -invirtindu-se gi strrmutindu_se gi
dar si mirltd ".ri"a"iala-iii
aduni intru sinc, ;i cinstea supunerii o rup ;i o strici. cd Sfintul sinod
curmind nestatornicia pornirii acestors, pi nesupuserea,a hotarit ci dacf,
vreun n_ronqhfugind din rninxstirea sa, s-ar rluce sau in altx ministire,
sau -in locuinfd lumeasci ar intra, ;i el si cel ce l-au primit, sx Jie
.
afuri.sit, pini ce fugarul s-ar inapoia in mindstirea din carl r6u-a fugit.
rar dacd episcopul pe oarecare dintre monahii cei dovedifi i; dr;;;i;
credin{E-;i-in cinstea viefii, ar voi sx-i mute in alt6 ministire i","op,ri
statornicirii (viefii) minlstire;ti, sau pi in casi lumeasci, va socoti a-i
ateza spre mintuirea celor ce loeuiesc intr-insa, sau aiurea (in alti
5 r.in

parte) va binevoi s6-i pun6, aceastd'imprejurare nu face vinovali nici

pe cei ce-i primesc, nici pe monahi
(4, 23 sin. IV ec.; 2!), 47 Tnrl; 73, 27 sin. VII ec.; 80 Cartg.)
Pentru a curma dezordinea d.in monahism provocatd de iconoclasm,
aga cum s-a ardtat qi in canonul 13 aI sinodului VII ecumenic, prin acest
canon se pedepse;te cu pedeapsa afurisirii cdlugirul care pdrasegte mi-
ndstirea ca gi cel ce il priuregtc. Se instituie prin derogare de la regula
generali ci fie'care calugar trebuie sa petreacd permanent in mindstirea
sa (can. 4 IV ec.) qi o excepfie in sensul cI episcopul dupd chibzuinfa
sa poate aproba cdiugdruiui si trdiasca 9i in afara rnindstirii sau chiar
si primeerscdo slujbd afari de mindstire.
!r. 'rr
.iji
. , t i
,i
CANONUL 5: (NOVICIATUL $I iSPITiREA CELOR CE SE CA-
LUGARESC) 1.r r I il..:.

, Gf,sim ci lepidlrile de lume cele ce se fac fir[ judecatn pi firi

multd ispitire, mult stricd monahiceasca bund rinduiali. Cici unii artul-
cindu-se pripit pe sinepi in viafa monahiceasci ;i neglijind asprimea
;i osteneala infrinirii monahice;ti, iardqi se intorc cu ticilogie la viafa
cea iubitoare de trup qi voluptoas[. Pentru, aceasta$finfnl Sinod a hotlrit
ca nimeni sb nu se invredniceascd de schima monahiceasci inainte de
s-ariflovedi pe sine potrivili .si vr€dnici de acest fel de via{i prin timpul
cel de trei ani, riuduit pentru ei spre cercare. ,5i sinodul a poruncit ca
aceasta si se find in tot chipul; afard de cazul cind o boali grea clzind
asupra-i, va sili si se scurteze timpul cercirii; sau de cumva ar fi
vreun b[rbat evlavios, care pi in lumescul chip a petrecut viafa mona-
hiceasci. Cici la un birbat ca acesta ajunge g{ timpul de ;ase luni pentru
ispitirea deplin6. Iar de va proccda cineva impotriva acestora, apoi
egumenul c6zind din egumenie, sd-;i afle pedeapsa neascultbrii in pe-
trecerea sub ascultare; iar cel ce s-a fdcut monah, sI se dea in alti
rnindstire, in care se pdzepte desdvir;i-t rinduiala monahiceasc6.
(40,47 Trul.; 126Cartg.; I8 Vos. c. XIare;2 sin.l-II)
ln acest canon se reia can. 2, al acestui sinod, tratind despre pri-
mirile in cinul monahal fdcute pripit Ei fdri precaufiune, stabilind ca
pe viitor sd se respecte, sub pedeapsd rinduiala ca nimeni sd nu se in-
vredniceascti de schima monahiceasci pind nu se va supune unei cer-
cetdri timp de trei ani in nrindstire pentru a dovedi cA este statornic
in hotdrirea sa de a se dedica viefii cdlugdregti, Ei cd este vrednic de a
intra in cinul monahal. Exceplie se admite numai daci respectivul este
bolnav sau dacd di dovadi de evlavie qi bun nume in viala lumeascS.
In regulamentul monahal se prevede ca perioada de noviciat, rasoforia,
poate fi intre 6 Iuni gi 3 ani.
Balsanron comentind acest cbnon aratd cd in timput noviciatului,
candidatul va trebui sd poarte haine lumegti. Dacd imbrar:d haina cd-
 q08
6I-Il

t1;!uie
1]it er1ig.rfa sa jur:uintelesau fdgiduinfele.
Llfl*:,T:e este' nrenflonata
l{rndulara {upy.l
gi in Molitvernicui mare gi -- se re"specgi
--'"rYY'. gi
Y' 't'
ip
Biserica noastri prtrivit reqirlrnrerntrrrLri
vietii tr",onutat'*.

CANONUI- (j: (F,{GADUTNTA,SARACIET)

Monahii sint obligafi sr nu aibi nimic ar lor propriu, ci
toate ,ale
lot sr le atribule rninistirii. cici fericitul r,uca ,i"J JJ.pru cei
ce cred
in Irristos ;l inchipuiesc viefuirea monahilor, ,,ci nici-unut. nu
zicea c6.
di. a sa a\'ere este ccva al iiu, ci totul le era-eleobgte,,(I..Ap.+,-szj.
Feritru aceea celor ce vioesc si fie rno'ahi, ri se-li-voie
in'privinJ'a
averilor lor, str ia dispozilii mai inainte ;i si transrniti
averile lor oric6-
ror persoane ar 'oi
-care, firelte, nu sint oprite prin lege. cSci dup5
cq se vor face rnonahi, minlstirea are stfipinire p*lt, toate
ce le apar_
fin lor, pi nu li se ingdduie loi .u ti. poo.tu grija qi ii ta"r-alip"i+jr
asupra bunurilor lor'. Iar de se va vdai ca *-.*,r.r,ri ili ru
insqi oarecare
svere care nu s-a at'ibult ministirii
;i se va robl pattrnei'iubirii de
eigtig, aceea str se ia cle la dinsul de c6tre "Surrrurr,
iu" a" citre epis_
cop' pi vinzinclu-se in murtor-a, sa ie inrparlti "eror saraci pi
_prezenla
Iipsifi' Iar cel ce a cdutat si rdpeasci o astfel tle
avere ca oarecind
Anania, sfintur sinod a hotirit sii se^infer"pr"*e
gi' este lirnurit rcf, eele canonisite "" certare potrir.itr;
dc. sfintul'3t;il ;;";." rnon*hii trtrr.
pafi, a hotirit s.d aibf, vigoarg
;i pentru rrrolahiile l.emei.
( 4 0 A p . ; 2 2 s i n . , I , Ve c . ;J i T r u I . ; J g , s i n . t , t I e c . ; 2 4
A n t i o t t . : . ;2 2 , 2 6 ,
&.1Cart,q..;4 sin. I-*IIl
Prin preze'ntul canon se .einnoiegte dispozifia
sfinturui vasile.cel
no":!"I 4,nu
Y:r.r,,:.?(^o'..11 pc,ateaveanici'o p"of.-i"trii"*f,"'t*-uirdsrinrei
32) a votului
ei siraiirii de buni voie pe care l_a
:::111:l,f:
qepur' irl o spune mai anrdnr-rnfit,stabilind: ca rnonahul poat",i-aii
puna in prealabil dc ave.ea $a, tra'snrifi'd-o
r;g"i ;i ; vrea (can, 22,
8l Cart.),
,gt!fel_pie1cle.acest drept, intreaga av6re treclnd in proprieta_
tea mintistirii' Dacir
nien 5i va fi vindutd, _iE;iva pastr?r .vere& ea va fi ruata f";i";";; ;;;-
iar c€ea ce se va incasa se ,\,a impargi s6racilor.
Dacd cilugirrur este dovedit cd a tdinuit ce""-"i ;;
; i"oupri cu excl,_
derea clin comuniune.
Rindrrielilc acesteas(,')enlioneazd in canon, si se
h-rgdrilor cit gi cdlugiri{elor. aplica atit cii-
In aceastti pr'in!. s-au emis ;i citeva legi imperiale,
de exemplu
novgla 123 a lui lustinian, prin care se dispune
* "u""u" cerui ce vrea
sI se cilugdreascti, dacd are copii, s{ o irnpaltri legal
acestora,iar partea,
rdmasd sd treircd in pronrietatea minastirii, Daci,
cel in cuuza, """" ,a
dea mai rnult crrpiilor si se pund
,si el in parte ardturi cle copii, i";-;.;:
tea aceasta va reveni mlndstirii. Aceleagi prevederi
se dau .gi pentru
parinlii celui ce i.rtrA in monahism.
7. 8 l-rt

In cc privcsc bunurilb primite drept mo;tenire de cilugdri' ,sd

aplici prevtdtrile unei novele a lui Leon Filozoful (886*912) prin Cdie
st.. disptrne ca monahii. care primesc ceva dupi ce au intrat in cinul
cilugrircsc sint liberi sd dispuni dupil dorinta lor, dacd arr daruit ei ceva
tninistirii cind au intrat in ministire, iar daci nu au claruit rrirrric.itot
dispune numai de 2 - 3 din valoarea bunurior, pe cind 1 - 3 trebtrie sd
o trcaci in proprietatea minlstirii.
In biserica noastrd chestiunea aceasta este reglelnentatd de regu-
l,amentulvielii monahaleen conformitate cu legile lirii.

CANONUI- 7: (EPISCOPII SA }:U RIDICE TTIIT..\STIRIPAqRO.

N,\LE)
\redem ci multe episcopll se pribu;esc pi se primejdrrir-sc a si"
desfiinfa cu totul, fiindci cei ce stau in fruntea lor toatd grija pi silinta
o intrebuingeazi pentru a zidi minlstirl noi; -si pe acelea ninricindrr-Ie
5i me;te;ugind acapararea veniturilor, Iucreazi pentnr folosul acestora.
f)cci pentru aceastaa hotirit Sfintul Sinod ci rrici unuia dinird episcopi
nu-i este iertat sd zideascddin nou rninistire spre distrugerea episcopiei
sale. Iar de se va v6di cineva irrdr5znirrd s5 faci aceasta,acela sX se
supuni cert6rii cuvenite iar cea zidith dirr nou cle cl, ca si cum de ld
inceput nici nu ar fi ci;tigat drept de ministire, si se atribuie episeo-
piei ca un drept cigtigat tle sine. Cdci nimic din cele infiinfate impotrivi
legilor ;i fnr[ rinduiald nu poate aduce prejudiciu celor aqezdte canbl
nicetrte.
(38 Ap.: 26 sin.IV ec.: 77, 12, sitt.VII cc; 15 inciro; 7 (iang.: 24,
25 Antiah.; 26,33 Cartg.; 10 Teaf. AIer.: 2 Chiril Aler.)
Prin acest canon se interzicc ca episcopul sir ridiie ilinestiri f i
seama sa. Dac.i face aceasta, tot ce a ziclit va trece in Droprietatea
episcopiei.

CANONUL 8: (O,SIND_\ CELOn CB-$I IAU STNGURI BARBA.

TIA SAU O IAU ALTORA)
Dumnezeiescul gi sfintul eanon al Apostolilor pe cei ce se taie pe
sine insusi ii judeci de sinucigafi; fi fiind ierei ii eateriseste;iar ne-
fiind ierei, ii oplc5te, de la inaintarea la preofic; clar este ei clirr cauza
aeeastas-a hotilrit ci daci ccl ce se taie pe sirre este sinucigas,apoi eel
e'e taie pe altul ueigag este. CEci cu dreptate l-ar privi cine'.'a pe urrul
ca acesta clriar ca pe un r,iolator al fdpturii insipi. Pcntrrr aceasta
Sfintul Sirrod a hotirit ci daci vreun episcop, ori presbite.r.ori diacon,
s.ar pifi e.I castreazi pe cineva, sarr cu nrina sa proprie, sau prirr po-
rnnci, accla si se supuni catcrisirii, iar de ar fi mirban sd se afuriseascS;
afarE de euml'a c5zirrd irr vreo boal5 ar fi sitit sI taie nrenrhnrl cel ee
ndtinte$te. CE precunr carlonul prim al sinndului de la Niceea pE cei . eq
irt lioal5 sau chirurgisit nu-i pedepseqtCdin pricina bolii,-a:a ii noi riti
 9. r0 I-II

osindim pe preotii.cei ce poruncesc a se face eunuci cei bolnavi. dar

nici pe mirenii cei ce intrebuinleazd mina Ior proprie la tdiere tt,t-i in-
vinovifim; crci aceasta o socotim vindecare a boiii, iar nu ca viclenie
impotriva creafiuni sau ca violare a fdpturii.
(22,23,24 Ap.; t sin:1.e9.;)
Vezi canoaneleparalele.

CANONUL 9: (CLERICII SA NU BATA)

- ^--Peoarece-apostoleseul-si dumnezeiescul canon supune caterisirii pe

iereii care se apucd sd bati pe credinciogii cei c" au picituit .u.r pu
neeredincio;ii cei ce au fdcurt nedreptifi, cei ee megtegugind slujesc mi-
niei lor gi falsificind agezdmintele.apostolice;ti, au infeles sub acei ierei
numai pe cei ce bat cu miinile lor,,de;i.nici canonul nu are acest in-
le_les' nici mintea sinitoas5 nu adrnite a se infelege aceasta. Dar cu
adevrrat zadarnic gi foarte gregit lucru ar fi si'se*cateriseasci numai
cel ce de trei ori sau de patru ori lovind ar bate cu nrina sa, tlar str
rEm,inr nepedepsit acela, care dindui-i-se voie ca prin porunca ce o d6
si batd, continu5 rizbunarea brutal gi pini ra mbarte. pentru aceasta, -a;a
deoarece canonul opre.ste in general de a bate, Fi noi impreunr
hotdrim. cici preotul lui Dumnezeu trebuie s6 povifuiasci pe eel ce nu
se supune legilor prin inv6fdturi qi sfatu'ri, citeodatd ins6 ;i cu certrri
bisericegti, dar sb nu se foloseasci de bice si lovituri, asupra trupurilor
oamenilor iar daci unii nicidecum nu s-ar supune,;i n-ar di ascultare co-
recfiunii c_ert5rilor, nipe{ nu opregte, ca aeestia si se infelepteasci prin
aeuzarea lor la dregEtorii locului. crci ;i canonul al cinciiea al sino-
drrlui de la Antiohia a canonisit ea cei ce bagd in Risericd gilcevi si
tulbur5ri si se indrepte prin mina cea dinafa--r5.
(27 Ap.; 5 Antioh.; SSVas. c. NIare)
Prin canonul prezent se interpreteazd canonur 2? ap. care interzice
clerului sd batd, in sensul siu aulentic ed nimeni nu are voie si batd
qi nici si dispund ca alfii sd batd gi se aratd cum trebuie preotul sd pro-
eedeze in cazul cel-once au pdcAtuit. $i anume, pornind de la prlrru-
derile cuvintului sfintului Apostol pavel catre Tit, in care spune cd:
,,Inv5[Storul este doctorul sufletului, iar doctorul nu bate ci trateazi qi
insdndtoqeazi pe cel bolnav Ei pe cel rdnit", se recomandd ca in cazul
ci nu sint suficiente mijloace moralc si pedepsc duhovnceqti, atunci
picdtosul respectiv sd se predea autorititilor civile, ca aeeste" .d-t p"-
depseaseS,interzicindu-se aplicarea bitiii din partea preotului.

CANONUL 10: (LUCRURTLE SFINTE NU SE INSTRAINEAZA).

(OSINDA PENTRU INSTRAINAREA I,UCRURILOR SFINTE).
Cei ce s-au ar5tat pe sine dedafi patimilor, nu numai si nu se
infrieo;eazr de pedeapsa sfintelor canoane-,ci indrhznesc chiar.a-si bate
rT I_II 311

joc de acelea. Cici le ristXlmicesc ;i le falsifici voinfa dupi firea lor

pitimati; pcntru c5, dupi cum zice Grigore Teologul, potrivit rivnei
lor pltimate, nu numai socotesc ci riutatea lor este iresponsabili, ci si
se socoteasci chiar ca ceva dumnezeiesc,cici apostolescul canort zice:
,,Vas de aur, sau de argint, sfirrfit, sau pirrzd nimeni si rru-5i mai insu-
Seasci spre folosire acasi, cici este potrivtric legilor; iar de s-ar prinde
cineva si se pedepseascdcu afurisire". Deci acest canon infelegindu-l
spre ajutorul nelegiuirilor lor, zic cd nu trebuic si se judece ca vred-
nici de caterisire cei ce transfonni cinstita imbrdc6minte a sfintei mese
in hain[ a lor, sau in vreo altl imbrdciminte; Si inci lici chiar cei
ce sfintul potir, o ce piginitate! Sau cinstitul disc sau cele asemenea
acestora folosindu-le pentru trebuinfele proprii le murddrersc,fiindci zic
ei, canonul a hothrit si-i supuni afurisirii pe cei ce catl intru aceasta'
iar nu caterisirii. Dar cine ar putea suferi mdrimea unei striclciuni li
pigin6tifi de acest fel? Cici pe cind canonul supune afurisirii pe cei ce-9i
insu5esc obiectul sfinfit nutnai spre folosinfi dar nu spre ripire de-
sivirpiti, aceia Si pe cei ce rdpesc sfintele sfintelor qi comit sacrilegiu
fafi de ele, ii libereazi de caterisire, 9i nu-i consider5 vrednici de cate-
risire pe cei ce, chiar ;i dupi judecata lor, cinstitele discuri si sfintele
potire le murddresc spre slujba mincirilor; cu toate cI vdditd se face
spurcbciunea gi este clar ci cei ce fiptuiesc unele ca acestea cad nu
numai sub caterisire, ci Si in vinov5fia piginitifii celei extrenre. Din
cartza aceasta Sfintul Sinod a hotirit sd se supunX caterisirii celei de-
sivirgite cei ce rdpesc spre folosul propriu sau intrebuinfeaz[ spre fo-
losire nesfinfitd sfintul potir, sau discul, sau lingura, sau cinstita im-
briciminte, sau cel ce se zice aer, sau in genere orice dintre cele
sfinte din altar, sau din vasele sau vestnintele sfintc. Cdci una este a
spurca gi alta a fura cele sfinte. Astfel, pe cei ce iau afari din altar
vasele sfinfite, sau vegmintele spre nesfinfitd intrebuinfat'e a lor, sau
le dau altora, pe acegtia canonul ii afuriseste, pi noi impreund ii afu-
risim. far pe cei ce Ie lipesc desir,ir;it, ii supunren osindirii sacrilegiilor.
(25,38,72,73 Ap; 25 Antioh.; 8 Grig. de Niso; 2 Chitil. ALet.)
ln acest canon se dii interpretarea autentici canonului 73 apos-
tolic, care in'terzicea folosirea in alt scop a obiectelor sfintitc, precizind cd
se pedepsegtecu caterisirea ceii ce i;i insu5escsau instririncazii un bun
sfinfit, qi cu afurisirea pe cei ce intrebtrinleazi pentru vreun scop oa-
recare, un obic'et,bun al bisericii.

CANONUL 11: (NEPOTRIVIRI). 1NDELETNICIRI NIIPOTRIVITE

PENTRU CLER. (INCOMPATIBILITATI).
Dumnezeie;tile si sfintele canoane supun caterisirii pe presbiterii
ori diaconii, care primesc dsupri-Ie dregXtorii sau indeletniciri lumepti,
sau cele ce se zic purtiri de grijd in casele dregitorilor. Deci ;i noi
intirind aeeasta, hotirim ;i in prir,infa celorlalfi eal'{r se numdri irr
eler: ci dac6 vreunul dintre ei s-ar indeletnici cu dregltorii lumeFti, sau
 312
12. 13 I-Il

g p$ml--asupri-;i cele db'_sezic purtiri de grij6 in casele sau mogiile

d-regitorilor, acela s! se alunge di' clerul s6ui c6ci ,rirnurri-n,r
sluji Ia doi domni,_ ;;;;
4rpa cuvintul nemincinos ui toi Irristos aau"xluiur
nostru Dumnezeu (Matei 6, 24).
(6,20, 87, 83, Ap.; J, T sin IV ec.; I0 sin. VII ec.,16 Cartg.)

. Inngind qi 'intdrind dispozi[iile canoanelor gl apostolic qi B

calce.
don, pdrintii precizeazi ci s-e interzice, sub pedeapiilterisirii
tuturor
clericilor de a prirni dregdtorii lumeqti.

EANONUT, 12, (PARACLISELE DIN CASE. (RINDUIALA PENJ

TRU PARACLISELE DIN CASE PARTICULARE))
-

pe
-clericii eare liturghisesc, sau boteazE in paraclis"L,-e"r" sint inl6un-
tlql casei, firi-'irrvoirea episcopului, pi noi impreunb L hotxrfu" ;;;;rt";
cici pe cind sfinta Bisericr arltr calea cea dreaptd, ^"t^.
si ae tate'tii.l
vintului eelui adevhrat, pi pdstreazd-si invafi ilr""lrririt"l;;;:t"trl.ll,
urit qi necuvios r-e
3pol -n-"!u, l" pernriti "a ""i ce viefuies" irrrpr.",rrre-i.,
brutalitate ,si neascultare, furi$indu-se in "u.u, ix ;":fi- buna ei rindu-
ial,e' .:i -sd o umple de multi tulburare ;i tle srninteri. pent'r aceea sfin-
tul li cle Dumneze_uajutatul sinod de acum, de acord 'ai,r"*";;';;i"".
sfintut Sinod at vl-lea, a hotdrit sa fie i"peaiif cu ecunlenicul 'il]si
turghieesc in paraclisele,
ee sint prin case,Iepedarea
dir, .i* re"r"al+e
t_'.I^";rt::
de cdtre episcopul rocurrri. rar daci unii afare de aceStia prtrun-
zl'd in case' vor indrizni sr se atingd de liturghie, fir6 ae
invuiiea
episcopului, acegtia sE se cateriseasci, iar cei "u ,Irrt pertali
comuniunii
acestora si se supuni afurisirii.
(3! Ap.; t4
l1_ siry.I,\:c.:31,34, Sg Tru"L;7, 10 sin. VII ec.;6
Gartg.; 5 Antiah.; 53 Laod..;12 Cartg1.)
Vezi canoanele paralele.

CANONUL 13: (OSINDA CELOR SCHISMATICI). (SCI{ISMA

'' FA-
TA DE EPIsCop) ,
cel viclean aruncind in Biseriea rui Hristos sdminfa neghinei
ere_
tice, -si acestea vizindu-le tEiate din rddicini cu sabia nun.rtri.
pe. altd,cale spre viclenie, apucindu-se sa desfarta- trupur a ve'it
I'i Hristos
prin nebunia schirnaticilor. Dar sfintul sinod' ,xti."l"'a
(ridd;"i;;j
desivirpit ;i aceasti viclenie a lui, a hotirit "E E;t-l; acum inainte
vreun presbiter sau diacon, va osindi pe episcopul slu
fentru
'.i oarecare
vinovdfie, inaintc de- sinodiceasca judeeati pi """""t*u,
du osindirea
lui desdvirgiti ar indrizni si
ry d*epdrtezede la comuniu'ea cu acela,
;i numele lui nu-l va .pomeni la sfintele rugiciuni ale liturghiiror,-;er,; pre-
:cum s-a predanisit'Bisericii, hcola sd se iupuni
caterisirii $i
 313
14. 15 I-tI

l i p s e a s c d d e t o a t i d e m r r i t a t e a i e r a t i c e ajudeca.ta s c h . C i cmitropolifilor
i c e l - c e e s t e r i9in dosin-
uit.in
ptipit
ceata presbiteriali ;i'il';,'r-i;uil pirintele
de.:te insu;i mai i;i"t- ti"--it'a*""ri' a"pa chibzuinfa Sat PC presbi-
nu-"'t*-"'*J"ic nici de demnitatea
;i pe episcopul sau, acela I3.t cei ce vor urma acestuia' de vor
teriei, nici de rrt-Ji""a'"'p'"tttit"l.. lqri iar de vor Ii
Ji" aemnitateq
fi.dintre ""i iuroriii," ri'"i"tu"."ia din Biseric5' pi'd cind
ta .'" uiuiit*ut"a
-r"friitttoticii, -i'or -intoarce
morrahi, sau mireni,'A*saiir;it la episc'pul lor
se
desfdcind legitura' *
propriu.
s i n '- l l t e c ' ; 3 7 ' 3 4 T r u I ' ;
( 3 1 , 5 5 A t t . ; 6 s i r r ' I I e c ' : 3 - ' s i r i ' . I /eI c ' : 7 8
s i"tton' ii, ts sinl-il; 70'77cwtg')
a carig.iil"s"/J.;
:
- . Reinnoind Prevederile canonulu i 31 aPostolic' Prin canonul dem- Pre;
se dei.p6aie de toati
z€nt,rs€ sanclioneazi cu pecleapsacateiisitii Ei inainte de
5i dio"n""l car" ";-;;-;tJpqng gpicgpuluiinfractiunilor
nitatea presbiterul "#itt;i;';"ii"i1i"i u sinbaUui'asufra
a se fi. pronunlat
J" "at" se acuzi ePiscoPul'

" ' ITPISCOPULUI SCHISMATIC)' (SCHIS-

CANONUL 14: (OSINDA
MA FATA DE MITROPOLIT)
cd acuzd pe mitropolitul sitt'
Daci vreun episcop, 1uh - nlejcxt pe sinegi de la corltt:
sinoautui' .s-ar dep[rta
mai inaint* a" "etili;;;;
niunea cu el ii nu ar pomcni rnrnrele lui rfup6 obicei la dumnezeiasca
sii"t"i- sinoa i ttote"it ca acela si fie
slujbd tainicl tst.* iiiuigiti"i,-
de nritropolitul-sau'-ar face schism6'
caterisit; numai d;'d";il;ittaoo" misura datoriilor sale, ti nici
Fiindci ser crrvine ca fiecare s6 cunoascd
pt "pit"opul siu' nici episcopul pe mitro-
presbiterul "e ,r,,'t-?"fu'i'i"
politul sdu.
lV ee; 31' 34 TruI'; 6
(31 Ap.; 6 citt' II ec'; '3 'sin' III ec'; 18 sin
Cortg'; 13' 75 sinl=-il)
Gong'.;14 Sarct.;5 Antioh'; 70, 77'62
pedeapsi ca Si in'tlo:
ln Prezentul canon se stabileqte aceeaqi
di;tr; epiicop gi mitropoiitul
nul precedent, 9i cu referire ta rapo.tui
sIu.

cANoNuLlS:(OSINDAscI{IsMEI)'SCHISMAFATADEPA-
TRIARH. CARE DESP,{RTIRIINU ESTE SCHISI\IA?)
qi mitropolifi'
, , Cele ce sint rintluite pentru presbiteri, episcopi, daci vreun
pentru patriarhi.-Drept aceea
eu nrult mai virtos se pot.ivesc indrizni si se depirteze de
presbiter, ,u, "pir"'Jpl'?,, "","rir;it,'"t poq"tli-"umele acestuia'
comuniune" "u p"npltiur'ta" f"itiuttt' li nu ar slujbx tainic6, ci mai
pr€cum este hotarii' .;' ,i";Ji;';r. g;F""z"iasca
osindireadefinitivi a aces-
inainte ite infitisar;; l; ]uiu ii"oa.rlni ri de
 31.t
16 I-JII

tuia, ar face schism5, sfintul sinod

a hotirit ca acela sb fie cu totur
striin de toatx preofia, daca numai .," ..ru
vidi ci a fncut aceasti nere:
giuire; $i acestea s-au. hotirit si s-au pec_etruit
pe,rtru- cei ce sub pre_
textul oareciror vinovifii se deprrteazd de intiii
lor stitdtori, si fae
schismi ;i rup unitatea Bisericii. ce"i- ""i-
"; .r; d"espart pe sine de
comuniunea cea cu intiiur stxtdtor ar lor p"ntru
ou"J"""* eres osindit
de sfintele sinoade, de p6rinli, fir"itJ ual"i, ;;'comuniunea
.sau
dcela, care propoviduie;te eresul'in public, gi cu
cu capul descoperit ir
invafi in Biserici,. rrlii ca, aeegtia nu 'umai
cd nu se vor supune cer-
tirii canonice;ti, desfrcindu-se' pe sine;i
d" ;;"i;i.r]rr"u
numepte episeop chiar inainte dL cercetarea sinodiceascd, ", cel ce se
vrednici gi de cinstea cuveniti celor ortotocqi, ci se vor in"
cici ei nu au osindit
pe episrop-i; ci pe, pseudoepisgopi pe p.seudo
;i invf,f'tori, ;i nu au rupt
cu schism5 unitatea Bisericii, "i :r-",, .itit se
izlX"easca Biserca de
sc-hismesi. de dezbiniri.
:. :
(31 Ap.; 6 si,. II ec.; S sin III ec.; lg
Gang.; 14 Sard.;S Antioh;'t0, 71,6i Cartg.; 73, -sin IV ec.; 31, 54, TruI.; 6
74 sin.I_II)
canonul prezent intregind
.canoanele -18-qi- 14 precedente ldrgeqte
aceleagi prevederi qi in rapZri"rii"--." patriarhur, fa{d de care tofi cei_
lalfi clerici trebuie sd se supund.
. -- sg menfioneazd insd, avind in vedere prevederiie canoanelor 13
!i...15'-cd acesteaprevdd. num-ai_situafiacind cei "i;;ii-piovouca schisma
fafd de_superiorul sdu invocina anumite a"ri"il
;;i;$ii;
nedovedite. In cazul in care insd superiorul propdvaduiegte de acesta dar
in bisericd vreo invdfdturd eretica, atunci "orpe"tii,ii in public
-i,.t 'u""rt
au areptur Ei da_
toria ea imediat sd. se despartir de acel superior.
-;t;" caz nu nurnai
cd nu vor fi sancfionafi, clar vor fi liudaii, pcntm
pe eel vinovat Ei nu s-a rdsculat impotriva ace.stlia. osincrit legal
-
.
CANONUL 16: (RETRAGERI'A DIN.SCAUN. PIERDEREA
SCAU-
-SASC
NULUI PRIN I,IPSA (\IECANONIC.\). MAT MARE
OTi
LUNI DIN EPARHIE)
privinfa gilcer-ilor pi tulhur5rilor, cels ce
. -tl se intirrrpld irr Risc-
rietalui Durnnezeu, este dc nevoie sd se hotrru.t"e-riu*asta:
c,, nici un
'fniii-ierxtor.
*ip ri- nu se areze episcop in biserica, ar cirei triieSte
;i se afli in demnitatea sa. deeit numai ia"e ;il; ;;;; i,oi" va re.unta
Ia episcopie. Dar trebuie ca rnai intii cerceti;d*;;.
;;;;#*;;"'ii;
confonrritate cu Sf. Canoane) pricina celui "r:rri*ri
,ce a fi izgonit din
episcopie, sd se ducX la capif; upoi upu, dupd caterisirea acestuia. sI
se promoveze altul in loeul lrri la episcopie. Iar
daci vreunul dintre
episcopi, aflindu-se in demnitatea sa, nu ar voi
niei sx-'a"pa,.tindu-se
renurfe ra epis-
copie, nici s6-li p6storeasedprnp.iut rx" pnpor,
"i de
episcopia sa, va zdbori mai murt'de
ia!9 tuni'in "li lo",'iro"uprrnindu-se
nici poruncii impdrdtesti, niei iniupii"i"a'-rr"inl'piirin"rr"r.ri
sdul ;i
 315
l7 I-II: I const. (879)(sf. sofia)

nici chinuit fiind de:vreb boald cumpliti, care-i priciriuie;te riemi|eare

aese"i"pita; cleci clacd unul ca acesta, care nu este impiedicat, de rlici
una din pricinile menfionate, se cleparteazl de la epscopia sa ;i mai
mult de .saseluni peti'ece intr-alt loc, si se instrdineze desXvir;it de
cinstea gi demnitatei ae episcop. CSci in privinla celui ce se leneve;te
in privinfa purtarii de grijS a trlrmei. ce i s-a incledin{at, ;i zSbove;te
intr-alt loc mai mult de gase luni, sfintul sinod a hotdrit sd se fac6
desdvirpit strdin de arhieria, prin care s-a rinduit a pdstori, ;i la locul
episcopiei lui sb se rinduiasci altul in locul lui'
( 9 s i n . I I I e c . ; 1 7 A n t i o h . ; 7 2 S a r d . ;7 1 C a r t g . 7 0 P e t r u A l e * ; 3
Chiril Alet.)
Vezi canoanelc19 al'sinodului III ecumenic 9i cele paralele.

CANONUL 17: (SA SE TrNA RINDUIALA URCAfiII TREPTEL9R

PREoTE$TI)
'Iirgrijind
intru toate de buna iinduialS bisericeascd' am socotit
ci este ?e- nevoie a hotiri ;i aceasta: de acum inainte nici unul dintre
-i"u"i, sau monahi, s6 nu se ridice deodati la indlfimea episcopiei, ci
1nui- i"tii cercetindu-se in treptele eclesiastice, a;a s[ primeascd hiro-
tonia episcopiei. c6ci degi pinn acum unii dintre mireni, sau monahi,
"""i"a tt".roiu, indatd ,-au fnvr*dnicit de demnitatea episcopiei, fiindci
au excelat pr:in virtute ;i au inilfat bisericile lor, dar - nicidecum im'
punind Bisericii rara intimplare drept lege, hotErim ca de acum inainte
ia n,, se mai intimple a"u.t lu"tu; decit ,numai daci cel ce se hiroto-
nelt" potrivii rinduielil biserice;ti va trece prin treptele ierarhicefti'
implinind in fiecare stare timpul hotdrit prin lege.
(80 Ap.: 2 sin VII ec.: 72 Neocez';3' 12 Laod'; I0 Sord'; 4 Chirit
AIer.)
Vezi canonul B0 apostolic, 10 Trulan Ei canoandleparalele'

CANOANELE SINODULUI AL Z.ECF,LEA LOCAL DB LA

CONSTANTINOPOL
(TINUT IN BISERICA SFINTEI SOFII)
(87e)
'
CANONUL 1: (UNITATEA.CANONICA DINTRE BISERICA DE
RASARIT $r CEA DB APUS)
sfintul pi ecumenicul sinod a hot[rit'ca acei clerici, ori mireni,
Ori episcopi iin ltatia, care petrec in Asia, sau Europa' sau Lidia' ;i
au fost pugi sutr leglturi, sau caterisire,-sau anatematiza-re de citre prea
iiintiiuf'pipi loan] unii.ca.'ace;tia si fie pugi ,si de citre Fotie, Prea
"ii"iit"f irairiarh al Constantinopolului, sub hotdrire de pedeapsi, adic5
 316
2 Const. (873) (Sf. Sofia)

si fie ori caterisifi_{ anatematizafi, ori afurisiti. Dar

laici' sau cr:i din tag-nrsarhiereascl $i acei crerici, sau
pe care Fotie prea Sfinlitul sau ir:ratieild, tli' orice 'aro5i..
'ostru- patriar.h:-'i;-.;;..p;,.,o suh
sau eaterisire, sau anatemizare, si_i afurisire
Ioan fi sfinra Iui D-urrrner;; bii.';i"E.auifre-p"'-"i ,i"nl"" sfirr!irrrl papi
ronraniio.i,,iru,r,i Iui surr aceeasi
sentinfi a pcdepsei. ri sd nu se schi;;;';;;;'
cuvenite prea sfinf itrrlui scaun niJi"oin prr.rosarir.ete
at trise-ricii rorlr;111iley,nici din t.tali:
tatea prerogativelor intiiului glraio.
al ei, ,,ici- a"uiii, ni"i in r,iitor.
(12, 13, J2 Ap.:6 sin. I ec.;
,j sin. II ec.:Zg sin. IV ec.;36
6 Antioh.; 14 Sard.; 1I, Zg Cartg.;) TntI.;

scopul unitatea bisericii de risdrit

s-a emis canonul prezent ""."- cu cea de apus. La acest sinod
aitpune respectarea reciproc5 a
ririlor luate de biserica din p.o'ra hoti_
Ei'i! """ crin'constantinopot.

CANONUL (NEPOTRIVIRE 'NTRE ..\RHIERIE

-2: $T STARE.q
MONAHALA)
cu toate cr pind acum unii erin-lrg
sehinra monahal' erau silifi re'ie"tine arhierei, care s-au pogorit in
aceasta au fost trecufi cu i'ederea, ta-.inaifinrerlinioriui. ri fici.cl
ac-estsfint 9i u""-l.ni" si'ocl inclrep-
tinrf ;i aceasti scipaie iii" i"i"i"
} i"trr"i,,i ;J*;H' fapti ifegari ra
Iegiuirile bisericestl a hotxrit, c;- aace
di' dernnitatea arrrie*"i"i-ui't'rr rr"oo opi-.'*f*.u,, oricare artul
; se pogoare la viafa rnonarriceasci
li si indeplineasc5 to-cut^nociinlli,' *oo*r"
demnitatea arhiereasch. cf"i k ,r,, *ui'lioa pr.tenfie la
difionat' si ucenicie'iar nu i; li.i,ritrintere .au_cuvint de ascurtarc 'ccor:
"'ltr.:xtu-ria" "-iii,iii'sezator; nici rrrr
cer a pXstori pe alfii. ci inri;i
a fi pd.storifi. Drept accea, pr(rcunr s_n
zis mai inainte, dispuncnr ca .ieiunui
rrintre "*i-"[-ri#trecrrfi in cata_
11{.u"1t".r":g. ri. dintre pil";';",i,, .,' r)osoare pe sine ra locrrr ceror
ee srnt p5storiti si se p,ocxiesc.
rar de va irrcrrxzni ";;;,;;;i sr faci aceasta
dupi emiterea si
-p,tbri"u"uu ririei,'""ii .aat* a"um,';;;i;
slne de trepta arhiereascl;Inri;;',rrai ripsindu-se ,e
intoarcl la demrritateade clirra-
inte, de care s-au lepldat plin l"pi"ie
sale.
(4 sin. IV ec.; 43 Trut.; S s,rn.
I-il )
)
Pdrintii avind in vedere ncobsor'area
stlpunere Ei ucenieie, eare sint voturiror monahale crespre
"qi- incimpatibile "u "li".u"ea. cie episcop,
eare trebuie sd fie_invitdtoi
*p"ri;t 9i past*ui-;f;;;", rar nu pros_
ternat gi in pocdinti,-dispune ""
"pi*"opul eare se pogoari Ia viafu mona-
halS sE inceteze din demnitate.
Balsamon comentind acest canon
pune problema episcopurui
provenit dintre monahi, 'menfionind
cd- ?" fi incompatibild numai star
rea de monah cu sehima*""". un r.trui d;
de a mai putea fi episcop.
;;;;riin'J"to""a cr-rtotur
:t Const. t879) (SI. Sofia)

cANioNUL 3: (.SILA (VIOLENTA IN{POTRIVA IIIIIARI{ILOR)

L)acf, vreunul dintre mireni, cilcirrd qi defiirnind poruncile dunr-
nezeiegti ;i irrrplritegti, gi batjocorind incd pi infrico;atele agezimirrte
;i legi ale Bisericii ar indrizni si bat[ pe vreun episcop, ori sd-l intem-
nifeze, sau firl motiv, sau 9i plismuind el motivrtl, ttnul ea acesta si
fie anatt:nra.
'f
(55 .1p.;8I .iin. Il' ec.;34 r'ut.1
Referindu-se la imunitatea 9i privelegiile prcofimii, asigurati de
legile de stat, pirinfii hotarisc ca si fie srncfionate toate acele per-
soane care ar indrdzni sii calce acestea, nren{ionind pe aceia care ar
indrazni sa bati pe un episcop.
in susfinerea ar:etiei liotariri se invocd Ei prevederea din Sfinta
Scripturar de la Fapte 2ll, 5 ;i canonul 55 apostolic, prin care se regle-
menteazd astfel de situatii.
: Elobo.ind canonul pe tcrneiul legilor cle stat pi a cloctrinei canonice,
pdrinfii dispun si sc anatcmatizeze to{i cei r:c ar bate sau ar intern-
nifa pe vrcun cpiscop, firrl rnotiv sau ltldsmuind el motive. Prin aceasta
se declarA inviolabilii persoanir cpisctipnlui aga curn este ea recunoscutA
prin legile de stat, qi arsacum sint toli dernnitarii de stat. Aici se face
apllcare gi prevedcrilor din alte canoane, care prevad dreptul exclu:
siv al sinoadelorde a pcdepsi pe episcop.
 ',

It/. CANOA\ELB ,SF. PIRINTI , ,

CANOANELE FERICITULUI DIONISIU ARHIEPISCOPUL

ALEXANDRIEI
' (+264'

' CANONUL 1: (RINDUIALA PENTRU POSTUL MARE: (SFIR$I-

TUL POSTULUI MAIiE. SFAT PENTRU AJUNARE IN bAiiTh-.
MiNA PATIMTLOR))
Mi-ai scris, fiul meu.. prea- credincios gi -pa;tilor;
prea infelept, intrebind
in care ceas trebuie a se l6sa ajunarea in ziua anume zici ci
unii frali zic cd trebuie si se faci aceasta cf,tre cintatul coco;ilo";- iu"
alfii ci se cade de cu. seari: ci frafii.din- Roma, precum ,i"i,'aiteupia
cocogul; iar despre cei ce sint aici,- ziceai ci mai degrabi. D";i ;;;li
a se pune termen plecis,.gi ceas deplin mdsurat, care lucru cste gi difi_
cil, ;i gre;it. cici de tnfi se va mirturisi la fei cum cd sirbitoarea
veselia trebuie a se incepe_dupd timpul Invierii Domnutui "ort"", ""r"-ii
rind pini la acel timp sufletele cu aju,niri. Dar prin cele ce ;i; ;;ri,
ai dovedit foarte corect ,si ingelegind din dumnezeiegtii evangheli$ti ca
nu se vede nimic precis la dinpii in privinfa ceasuiui, cind a ii viai.
cdci evangheligtii au scris in feluri diferite'despre .ui "u au venit la
mormint in- timpuri
$j{eritg, ,si toli au_zis ci au uftat p" Domnul inviat,
"$i tirziu simbetei( (28, 1), precunl zice Matei: ,,.si cle airrii"*oie, iii"j
inci intulerec" (20,1), precurn scrie Ioan: ,,,si dis'de climinea4lrir'12+,i),
precum Luca: ,,;i foarte dimineafi risirind soarele(( (16, 2i, p"""r#
Marcu. Dar cind a inviat cu adevirat, nici rrnul nu spune limurit;
se
mSrturisegte insi ci in seara simbetei, care lumina ri". .uu dintii
zi
a sdptiminii, pini la risiritul soarelui acelei dintii zile a sipttrminii,
cei ce au venit la mormint nu r-au mai aflat pe el zi-ci'd
;;i;:- .i-i
noi zicem ci evangheligtii nici nu se deosebeic nici nu se contrazic
intreolalti; cici de;i se pare a fi o deosebire mic6 in p"ioirrlu chestiu.
nii ridicate, daci tofi se potrivesc cd noaptea u"uuo i ris5rit lumina
Iumii, Domnul 'nostru, ei ie deosebesc inumai in privinfa ceasului,
ca
noi sd ne sirguim potrivi pe cele zise cu priclpere 9i cu credinlr.
3:le
Deci cele zise de ltratei sint ala: ,,Tirziu simbata,'"ird "u
lumina de
zi'a intii a-sdpt6minii, a venit Maria Magdalena marie ca i6
si'""ulurta
vadd mormintyl. $i iat5 s-a fbcut cutremur marei ci -.t'"t ingerul Domnului
pogo'indu'se din cer, venind a rostogolit piatra
ei " deasupra ei.
si -inf5fi.sarea lui era ca fulgerul ;i imurxcemintea rui albd
",u ia,puii
gi de frica lui s-a cutremurat strdjerii gi s-au ficut
ca morfi. rar ingerul
vorbind femeilor a zis: Nu vi iernegi, ,roi, "a"i-
rdstignit c6utafi. Nu este aici, cici s-a sculat precum rti"-- "a pe Iisus cel
a zis,,'120,f__f-Ol,
,1. Dionisiu

iar cuvintul acesta ,,tirziu(', unii adicd cred c5: dupd graiul comun in-
semneazi seara simbetei, iar cei ce infeleg mai infelepfe;te zic cd nu
este aceasta, ci noapte adinci, deoarece ,,tirziu" insernneazi dupd o in-
tirziere gi dupi un timp lung; iar cum ci zice c6, era noapte, iar nu
seard, a adaus: ,,care lumini spre cea dintii zi a siptimitrii". $n fe-
meile au venit, dal nu cum zic ceilalfi, aducind nliresme, ci sb vadi
rnormintul, si au aflat ci se ficuse cutremur ;i pe inger gezind pe
piatri, ;i au auzit de la el: ,,Nu este aici, s-a sculat". Asetnenealoan
zice: ,,ln eea dintii zi a slptdminii Maria Magdalena a venit de dimi-
nea{i la mormint, fiind inci intunerec, ;i a vizut piatra luatf de pe
mormint". (20, 1), dupi eI deci, ea a lenit inc5 intunerec fiind. Iar Luca
zice: ,,9i simb6ti s-au odihnit dupi lege. Iar in intiia zi a sdptdminii,
dis-de-dimineafi au venit la mormint, aducind miresmele cele ce g6tiserS;
li au aflat piatra ristulnatd dc pe mormint" (23, 26; 24, 1-2). Acel
,,dis-de-diminea{6(', poate cI insemneazi zorile ce se it'esc mai inainte
de dimineafd in ziua intii din sdptdrnini, cf,ci trecuse deja deci desi-
vir;it, impreuni cu noaptea sirnbita intreagd ;i s-a inceput altd zi cind
au venit ele aducind ;mirresrnele gi mirurile; de unde este evident ci
inviase cu mult rnai inainte. Acestuia utrneazd ;i Marcu zicind: ,,Au
cumpdrat miresme ca sd meargi sd-l ungS; gi foarte de dirnineafi in
cea dintii zi a sdptiminii au venit la mormint ristrrind soarele" (16, 1-2);
deci pi adcsta zice ,,foarte de ldimineaf6((, ceea ce este asemenea cu
,,dis-de-diminea{d", gi a adus ,,risdrind soal'ele". Este evident ci pornirea
;i calea lor dis-de-diminea!5 ;i.foarte de dimineaf;'r sa inceput; au in-
tirziat insl pe cale, qi la mormint au petrecut lrind Ia rdr;iritul soarelui;
;i zice gi atunci tinirul cel in ve;minte albe, le-a zis acestora: ,,S-a
sculat nu este aici{'. Deci a,sa fiind acestea, descoperim celor ce cerce-
teazd cu de-aminuntul in care ceas, sau ;i in care jumdtate de ceas, sau
ptrtrime de ceas, se cuvine a incepe bucuria pentru Invierea din morfi
a Domnului nostru; deci pe cei ce se prea gribesc, ;i deja pe la miezul
nopfii se lasi de ajunare, ca pe lenegi ,si neinfrinafi ii dojenim, ca pe
unii care cu pufin mai inainte de lintd intrerup calea, cici zice un in-
felept: .Nu este lucru mic in viafi, chiar dacd pu{inul lipsette; iar pe
cei ce se mai infrineazi .:i rabdl mai mult, ;i rabdd pini la a patra
straji la care pi celor ce cdlitoreau pe mare s-a aritat Mintuitorul nos-
umblind pe mare, ii primim ca pe ni;te viteji ;i iubitori de osteneali.
Dar sd nu prea osindim nici pe aceia, care au incetat intre timp, sau
fiindci au fost indemnafi, sau fiindci nu au putut, fiindc6 deoarece nici
cele gase zile de ajunare nu le rabdi tofi in acelagi qi in asemenea fel;
ci unii persevereazi petrecindu-le nemincafi chiar pe toate; alfii dou6,
alfii trei, alfii patru, alfii niciuna; iar celor ce s-au trudit foarte intru
prelungirea zilelor de ajunare, incit au obosit ;i numai cd nu s-au isto-
vit, li se di invoire pentru gustare mai grabnicS: iar daci unii, care
nu numai ci nu au perseverat, dar nici nu au ajunat, sau chiar desf6-
tindu-se in cele patru zile trecute, apoi ajungind la cele doud din urmi,
pi numai pe acestea le-au petrecut ajunind, r'ineri ;i simbit6, ;i cred
ci fac vreun lucru mare gi strilucit, dacd stiruiesc pini seara, eu so,
 2-4 Dionisiu

cotesc cd acettia nu au ribdat aceeagi ner,oinfd ca

;i aceia care mai
multc zile s-au infrinat. $i le-am scris acestea,'precum cuget, sfituind
irr privinfa acestora. ' |
(66 Ap; 89 Trut.)
canoanele 1, 2, B, 4, ale {ericitului Dionisie sint de fapt o sc.i-
s9ur9. de rdspu-ns al acestuia cdtre episcopur Vasilid, in privintra unor
chestiuni' ca durata postului pa^5telui, interzicerea a" u- participa
la
serviciile religioa.se a femeii care are' scurgere lunard, ""fi.,"r"u' p"in
-
consens de 1. rela{ii sexuale pe timp de rigeiciune
au scurgeri de siminfti noaptea ferd voie. $i starea celor c.e

CANONUL 2: (CIND SE opRESC tiEMBiLE DE LA CEr_E

SFINTE? (OPRiREA DB LA CELE SF]T\TE A FEMEILOR AFLA-
TE TN STAREA DE CURATIITE LUNARA))

aflindu-se ele aga, sr intre in casa lui l)rrinnezcu, socotesccr si a in-

tr*ba este de prisos; de'arece cred ci nici elc fiind credi.ci'ase
ccrnice n-ar indrizni aflindu-se a;a, sau si se apropie de rnasa ri.."-
cea
sfinti, sau str se atingi de ,.trupul
;i de singele tui ilristos; .;;i ,\i";
ccea ce a\ ca curgerea singelui dc 12 ani, nu s-a atins <Ie El sfre
vindecare, ci numai de poalele Lui; dar este lucru neprihinit a sc ruga,
oticum ar fi cineva, ;i a-;i aduce aminte de_stipinufl oricu'r ,-;r.-;ii;;
;i a se -ruga sprc a dobintli ajutor; iar cel ""'r,., e.ste cu totul curat
pi c-u sufletul ri cu trupul, se va opri de a se apropia tle cele
sfinte, 5i
de Sfintele Sfinfilor.
('11 Lqod..;ti,Z Tim. Alet.)

cr\NoNUt. 3 : (iNf'Ju|. AREA SOTTI-OR)

Iar cei ce sint independenfi ;i cisitr'ifi, trebuie si-;i fie lo'';i
judecitori, fiindcd au auzit pe Pavel care scrie ci
este lucru cur,iincios
a -se depirta la un timp unul de altul prin co'sirntimint, pentru ca
si
stiruiascd in rugiciune ;i apoi si se apropie (I Coi. Vii, 4y.
(73 Trul.; 3, 4,25 Cartg.; S, 13 Tirn. Aletj

CANONUI. 4: (SCURGEREA SAMINTEI. (SFAT PENTRU CAZUL

DE SCURCERT,I..\ TjAI,TINTUI))
rar celor ce li se intimpli scurgeri noaptea fir6 voie, ace;tia inci
,si - qrrleze propriei lor conptiinfe; li si se cLrceteze pe sine ori de
au
indoiali pcntru aceasta ori nui-cici intocmai ca ;i la minciri, ,ice e.
postolul: ,,cel ce sc indoie;te, de va minca, este osindit,, (Ronr.
74, 2J);
astfel ;i in privinla aceasta, tot cel ce se apropie de Dumnezeu si fie
 I Grigorle s27

cu bund cunogtinfl qi sd aprecieze dupi propria sa convingere. Aceste

intrebdri ni le-ai pus tu noui, dindu-ne cinste iar rru fiindci nu le
cunopti, pentru ca prin aceasta sd ne predispui a fi de aceeagi pirere,
precurn gi sintem gi de acord cu tine. Iar eu, nu ca invi{dtor, ci cu
toatd simplitatea, precum se cuvine cind vorbim intreolalti' fi-arn expus
pirerea in chip nepdrtinitor, asupra cdreia tu, fiul meu cel prea infelept'
sI judeci 9i s5-mi scrii in privinta acestora, dacd ceva fi se pare mai
tt drept sau mai bun, sau dacd egti de pirerea si lie aga. Md rqg iubi-
tul meu fiu, s5 fii sdn6tos, slujind in pace Domnului.
(7 Atanasie cel LL.; 72 Tim, Aler.)

NELE'
cANoA uL DEMINuNI'
TillY#'f.S'$filf; Jfr'#'l*
CANONUL r: (PACATELE CBLOR PRTNSI (LUATT rN PRiN-
soARB (ROBrTr) DE BARRART)

Nu mincdrile ne ingreuiazd pe noi, sfinfite papi, dacE cei robifi au

mincat cele ce le-au pus inaintea lor cei ce-i stipineau pe ei; mai ales
fiindcl tofi sint de pirerea cI barbarii, care au nivilit in pirfile noastre,
u-au jertfit idolilor. Iar Apostolul zice: ,,Minc6rile sint pentru pintece,
,si pintecele pentru minc6ri, dar Dumnezeu le va desfiinfa gi pe acela
pi pe aceasta(' (I Cor. 6, 13). Dar ;i Mintuitorul care curifegte toate
mincirile, zice: ,,Nu cele ce intri in guri spurci pe om, ci cele ce ies"
,l (Matei, 15, 11). Iar in privinla necinstirii femeilor robite, batjocorindu-se de
barbari in trupurile lor, acestea si nu se osindeascd toate Ia fel. Cdci
daci viafa vreuneia ,si rnai inainte era prihinitS, mergind dupl ochii
celor desfrinafi, precum s-a seris, este evident ci deprinderea de des-
frinare se presupune pi in timpul sclaviei, ;i unele ca acestea nu trebuie
si se impirtigeasci prea usor de rugiciuni. Dar, dacd vreuna vietuind
in deplini eastitate ;i mai inainte a dovedit viafd curatl ;i afari de
orice binuiald, ;i acum de sili ;i de nevoie a cdzut in ocard, in privinla
acesteia, avem pildd din Deuteronom, despre fecioara, pe care un om a
gisit-o in cimp gi siluind-o s-a culcat cu dinsa: ,,Tinerei, zice Sfinta
Scripturd, sd nu-i faceli nitnic, cici nu este picat de moarte in acBasti
fecioar6, cici precum s-ar scula omul asupra aproapelui sdu, ;i ar o-
mori sufletul lui, aga este lucrul acesta, a strigat fecioara, dar n-a fost
cine sd-i ajute" (V. Moise, 22, 26, 27). A;a este ;i aceasta.
(62, 67 Ap.; 11 sin. I ec.; 27 sin. IV ee.; 4, 5 Anciru, 14 Petru
Aler; 49 Vas. c. Mare.)
: .:
. Canoanele 1- 10, sint de fapt o epistold a sfintului Grigorie
citrq un episcop din Pontt referitoare la cei care in timpul invaziei vara-
zilor qi go{ilor au mincat din jertfele idolilor gi au comis ;i alte picate,
prevdzind pedepsele ce se cuvin acestora.
 2. 3 Grigorie

CANONUL 2: (LACOMIA $I CI$TIGUI, URIT. (OSINDA

LACO-
MIEI (:SI EXPLOATARII) A PRADARII A CII$TIGULUI
SI
URIT))
Groaznicl este licomia, ,si nr.nse pot cita intr_o scrisoare
dumne_
zeie;tile- scripturi,-in care se spune ctr este grozavi gi infrico;ata--riu
numai tilhrria, ci in general ricomia_ gi atingerea rre cele striine, pentru
agonisirea uriti; qi orice de acest fel estJde tepidit ae giseri"a
lui f!|
Dumnezeu. rar cei ce- in tirnp de prigoa'r, ,,intru'atita suspin
plingeri, indriznesc sd creadr ci timpul aducdtor ae toata piu""u"uu ;i atitea
pentru ei timp de cigtig, aceptia sint oameni necinstito"i .ri"
,i- o"*r*r"",
pi urifi de Dumnezeu ;i care intrec orice r5utate. orept aceea
s-a ho-
tSrit ca tofl acrcgtia-rl
:: repede ca nu cumva se iina "*iu p".iu
tot poporul, ;i mgi intii peste intii stititorii, care nu cerceteazi
aceste lucruri; cici mi tem, precu* Scriptura: ,,Nu vei pi""_
_?i9"
de cu -cel nelegiuit pe- cer diept" (Moise 18,'iB);' cEci zice
"prin sfin-
S"Tipjufr ,,Desfriul ;i ldiomia sint cele -6); care vine
1-1_,
urgra lur' rJulnne-zeu f,ii pierzirii(( (Col. B, deci nu v6
facefi impreund pirtagi-peste,ai ror; cf ali fost oareci"d iri' intunerec, iai
acurn lumini intru Domnul ca fiii luminii si umblafi, cdci rodul
luminii
este intru toatx bundtatna, si dreptatea,
;i adevirul, cercind ce este
binepl5cut Domnului 9i nu fiji pdrta;i lucrurilor celor fara de
roadi ale
intunericului, ci mai virtos mustrali-re chiar, cxci ceie-fecut"
i.r-ascuril
de- dingii,- ru;inos este chiar a le spune; pi toate se invedereazr
de lu-
mini vizindu-se se arati" (Efes. b, 6--i3i. unele "a a"u*t"a
re zice A_
postolul. Iar unii, care au fost pedepsifi'pentru ra"o*io-io"^ii"-ii-p
de pace, daci chiar in.timp de urgie iirdgi ru oo" inarefta
spre lrcomie,
cigtigind din singele ;i din pieirei unor oameni, care 'au - l
tost- o[-guli;
s_au^ robifi, sau ucigi, ce trebuie s6 se a;tepte altceva de Ia
acest lucru,
decit cr cei ce practicd rd^comia,ingrdmddes" *gru,-utii
pi asupra poporului intreg? ur.rp.u ror, cit

(, Cartg.; 74 Vas. c. M:; 6 Grig. d,e Nisa)

,,

CANONUL 3: (CI$TIGUL NEDRBPT (NECINSTIT) (OSINDA

clsTicul,ui STRATN))
Au nu iat5 Ahar, fiul lui zata din grepealr luind din cele
aduse
lui Dumnezeu, pi peste tostd adunarea lui Israel, s-a ficut
urgia? $i a-
cesta singur a picituit, dar care singur a murit intru pdcatul sru?
$i noud
ni se cu,vine in acel timp sd considerim anatemx tot ce nu
este al nostru
pi ciptig striin. Cici 9i acel Ahar a luat din pradi;
acegtia acurn tot din
pradtr; dar acela a luat cele de Ia vrijmap; iar
ace;tia acum, de Ia frafi,
ciptigindu-pi cigtig de pieire.
(72 Ap.; 70 sin. I-II; 61 Vas. c. M.; 6, I Grig. cte Nisa)
4-z Grigorie 823

CANONUL 4: (PRADAREA. (OSINDA PRADARII))

' gdsit;
Si nimeni sh nu se amigeasci pe sine, nici ca ;i cum ar Ii
cici nici celui ce gisepte ceva nu se cuvine a ci,stiga; cici Deuteronomul
zice: ,,Str nu treci cu vederea vizind vifelul fratelui tiu sau oaia r5-
tdcincl pe cale, intorcindu-te si le intorci la fratele tbu; iar dacd fratele
tiu 1u este aproape de tine nici nu-l cuno,sti, le vei adun-a pe ele 9i
vor fi cu tine pini ce le-ar ciuta fratele tdu ;i le vei da lui; apa vei
face cu asinu,l lui, ;i a;a vei face cu haina lui, 9i apa vei face cu
tot ceea ce a pierdut fratele tiu, cu orice a pierdut el, 9i tU le-ai aflat"
nu numai ale ?ratelui de le-ar gdsi, ci $i ale vrijmapului. ,,intorcindu-te",
(V. Moise 22, 1-3), aga spune Deuteronomul. Iar in Exod se spune ci
iice ,,le vei intoarce la casa stipinului lor" (11 Moise 23, 4). Iar dacd
nu este ingflduit a cigtiga dac6 fratele tiu, sau vrSjmagul, in vreme de
pace ar lenevi, ;i s-ar desfdta, neingrijindu-se de ale sale, cu cit mai
pufin cind este in nenorocire ;i fuge de Vrtrjrirati, $i silit i;i pirdse;te
ale sale?
(6 Crig. Nis.)

CANONUL 5: (LUCRURILE GASITE)

Dar mulfl se amigesc pe sine linind in locul lucrurilor lor pier
dute pe cele strline ce au gdsit; cici daci voradii pi,ggfii. au tratat cu
ei ca vrdjmasi, aPoi ei se fac altora voradi ;i Sofi. Deci am trimis la voi
pe fratele gi irnpreund bdtrinul Eufrosiu, pentru acestea, ca sd dea gi
acolo asemenea fel de procedare, dupi cel de aici, pi ale c6ror scuze se '
cuvine a se priml, ;i care trebuie si se opreasc6 de .la rugdciuni.

CANONUL 6: (LIRERAREA ROBILOR. (ROBII, SCLAVII SCA-

PATI DIN PRINSOARE SINT LIBERI.))
Ni s-a vestit insd noud ci in fara noastrd se face un lucru de
necrezut, negregit de necredinciogi gi de nelegiuifi' 9i de cei ce nu
cunosc nici numele lui Dumnezeu; cd adici unii la atita cruzirne gi
neomenie au: 4iuns, incit refin cu sila pe unii dintre sclavii scipafi de la
barbari. Trimitefl pe cifiva prin .tar6, ca sI nu cadd fulgere peste cei ce
fac unele ca acestea.
(85 Trul.; 3 Gang.; 64 Cartg.)

CANONUL 7: (vlNzAToRII DE FRATI. (VINZAREA) (TRADA-

REA). (OSINDA CELOR CE SE FAC UNDLTE ALE BARBA-
RrLOR).
. ,I)eci cel ce s-au numirat intre barbari,' 9i s-au dus cu ei-in robie,
uitind cl au fost odattr din Pont ;i cregtini, $i s-au sdlbitieit intr-atita
incit ucid chiar pe cei de neam cu dingii, sau cu lemn, sau prin su-
 82{
E-11 Grigorie

$r*malg, pi aratd barbarilor, care iru gtiau, ciile sdu casele, acegtia tre_
l"': $-:p opreascf, 9i de ra ascurtarc, pind ee uio"ina"-ro ,fin,iii, 9i
Duhul Sfint inaintea lor, ar hotdri ."oa du ofr;i*
l" privinla lor.
(9 Ancira; 17, 73 Vasite c. Li,; Grig. 5 Nds./

CANONUL B: (OSINDA CELOR CE PRADtr AZA)

ry"-qu cei ce au indriznit si nivlleascd-asupra caselor strdine, tlaci,

leuzati riind' s-ar dovedi, si nu-i invrednicepfi "i.i de ascultare; iar
dacd singuri ar rndrturisi pi vor da inapoi ceea ce aL iuat,
s6 se prop_
tearnd in rindul celor ce se convertesc.'
(6l Vosile c.M.; Z Crtg. Neocez.;6 Grig. Nis.)

CANONUL 9: (LUCRURI GASITE DIN PRAZI)

rar cei ce in- cimp au gdsit ceva, sau in casere ror
din ce au
lisat barbarii, dacd se vor dovedi, tiina acuzali,- uJ-"u*"-enea
sb fie
inlre yej ce se- pro;tern; iar daci vor mErturiri'rirrsu"i; gi
poi, si-i invrednicegti pi de rugdciune. vor da ina-

(Ut Vasile c. M.; Z, S, 8 Grig. Neocez.;6 Grig. Ni.s)

.,
CANONUL 10: (RINDUIALA PENTRU CtrI CARE
-- DAU LUCRU-
RiLEpE FATA. (sA NU CEARARAspLATA)t
rar cei ce indepline-sc porunca, trebuie sd o indeprineasci
afara
de orice giptig urit, nici sr nu ceartr r6splatd <Ie d;";;i,
sau de sarvare,
sau de glsire, sau ori cu c.e nume le numesc pe acestea.
(4, 5 Grig. Neocez.;6 Grig. Nis.)

CANONUL l1: (TREpTELE poCArNTEt)

PJlngerea este afari de uFa casei de rugdciune, unde stind
cel ce
a p[cdtnit, trebuie sd se roage credinciogilo-r celori * irrt"a
"; ;t ;;
roage pentru el. Ascultarea este iniuntru de u$a din tindi,
unde trebuie
s6 ste-a qel 19 a pic'trrit pini la catehumeni, pi de acoio sa r"re;
ra
auzind, zice vasile.cel M_ar9,scripturile pi invdftrtu;, ;t'r"
p,l sE nu se lnvrednic-easc_[de "ugfcune; iar p"ogier""rlu scoattr afari
urt" ca in6untru
de up3 bisericii stin4 si iasd ci catehumenii; pi starea lil;;e
;;'J
stea impreuni cu cr-edinciopii gi sd nu iasi cu cateliumenii;
cea mai
de pe urmd este impirtigirea cu Sfintele Taine.
(71 sin. I ec.,;4,.8, g-Ancira; 22, g_1,g3 Vasite c.
^5^6,!5, M.)
constituie *. ra epistola sfiniului crigorie iuata din c€r.o:-
4_url =t
nul 75 al sfintului Vasiie cel Mare in care ." ut"ura Aurp""-""i"
patru trynle- de peniten{d, asculta"uu, p"oli*"r"."u
-plingerea,- gi starea
impreuni. Vezi qi canonul 11 af sinodului I u..uir,i"ill---'
1:-3 Petru

CANOANELE FERICITULUI PETRU, ABHIEPISCOPUL

: ALEXANDRIEI $I MARTIRUL

.: CANONUL 1: (POCAINTA CELOR CAZUTI DIN PRICINA CAZ-

NELOR (lN PRIGOANE))
Deoarece s-au ajuns a patra oari Pa,stile in persecufie, a fost des-
tul pentru cei ce au fost urmdrifi gi intemnifa,ti, ;i au r6bdat chinuri
cumplite ;i bdtni de nesuferit, ;i alte multe nevoi grele, ;i dupd aceea
s-au predat din cartza neputinfei trupului, daci acegtia la inceput nu
au fost reprimifi din cauza clderii mari, cdreia s-au supus' totu;i deoa-
rece ei mult s-au nevoit 9i mult timp s-au luptat impotrivS, cd nu de
voie au venit ei la aceasta, ci predindu-se din cauza neputinfii trupului,
fiindctr gi rdnile lui Iisus se arat6 pe trupurile lor, ti acu,m au al treilea
an de plingere sE li se dea lor peniten!5, spre aducerea aminte despre
intoarcere, alte patruzeci de zile, pe care degi le-a ajunat Domnul fi
Mintuitorul nostru Iisus llristos dupi ce s-a botezat, totupi a fost ispi-
tit de diavolul, astfel 9i din;ii, exercitindu-se mai mult in timpul aeelo-
ra, $i de$teptindu-se mai tare, de aci inainte vor priveghea in rugiciuni,
meditind asupra ceea ce a zis Domnul citre cel ce-L ispitea pe El sX
i se inchine: ,,Mergi inapoia mea Satano; ci scris este: Domnului llum-
nezeului tiu si te inchini, si Lui singur s6-i sluje;ti" 4, 10).
,(Mat.
Canoanele 1-15, reglementeazi starea celor cdzuti in timpul pri-
goanei ca qi a eelor ce au rezistat pdstrind dreapta credin{5.

CANONUL 2: (pOCATNTA CELOR eE AV CAZUT U$OR)

Iar celor ce numai dupl ce au fost intemnifali, gi au ribdat asu-
pririle ;i infectiile din temnif5, ca in strimtoare, iar apoi fiind robifl
neluptind cu chinurile, dup5 mult5 lipsi de putere, li dupi oarecare
orbire s-au infrint, - Ie va ajunge un an eitre celdlalt timp; fiindc[
si ei cu totul s-au dat pe sinepi spre a fi asuprifi perrtru nurnele lui
Eristos, degi au 9i primit in temnild de Ia frali mare mingiiere, pentru
care au sE rispliteasci inmulfit dacl doresc a se elibera de robia prea
amarl a diavolului, aducindu-gi prea bine aminte de cel ce zice: ,,Du-
hul Dornnului peste mine, pentru care rn-a uns, nr-a trimis spre a pro-
povidui s5racilor, a biner.esti robilor iertare ;i orbilor vedere, a slobozl
pe cei infrinli intru u;urare, a propovidui anul cel primit al Domnului
qi ziua rEsplStirii'r (Isaia 61. 1--2; Lr"rca4, 18-19).
(62 dp.: 70 sin. I ec.; 7, 2, 3, 9, 72 Ancira; 73, 87 Vasile c. M.;
2, 5 Grig. N'iso./

CANONUL 3: (POCAINTA CELOR CE S-AU PREDAT FARA

CAZNE)
far celor ce chiar nimic nu au pbtimit ceva de acest fel, $i nici nu
au arEtat rod de credinfi, ci singuri au alergat Ia riutate, gi s-au predat
 326
4-5 Petre

de lapitate ori de frici, iar au -ve-nit la p,ocdinfi, de lips6 ;i po_

lcunl. 'paraboru
trivit bste a Ii se pune, inainte "t-irr-i"Jlii'celui neroditor,
p'ecum zice Domnurl: ,,Avea oa"ecine un smochin
strdit in via lui, si a
-;tt;.
ve$t ciutind rod in.^el, ti grsit. Atunci ,i;; vier, iati lrei
ani de bind vin ctrutind rodl-ain smochinul u""riu ;; ;;;r;;;"tJ
pentru cx ;i pimintur il face neforositor.trar el raspunzind, ;i
zice luii
-p;;;
Doamne IasS-I pi anul a_ces!a,pin5 ce-I voi sdpa imp?ejur
;f voi
gunoi, si poate face rod! iar dacX [ru, il vei
tdia L anut cel viitor,.
(Lgca 13,
-6-9); pe. care parabold ruind-o ui i"ui"ilu-l"rtiio", tt ";i;;
rod vrednic de pocrinfd in cursul unui timp indelunlat
ae pociinlt, ;;;
avea nrai mult folos.
(62 ap.; 6, g Ancira; 2 Ctrig. Nisa)

CANONUL 4: (OSINDA CELOR CE NU SE pocArESC)

Iar, celor in p.rivinfa ctrrora nu este_nici o ,xdejde
ciiti, ci;tigindu-.si piete ae Etiop ,rur"ti*nuie-$i si sint nepo-
i;;i.ri.iri'de.pantula,
Ii se va zice cele ce s-au zis ceruilalt smochin:',,se ;; se mai
faci din
tine rod- in veci, si se usci smoehinur indati" (I\,i;t ti
1g), s; pri;r;l;
asupra lor pi cele zise de Eclesiastur: ,,ce este strimL
nu se va putea
indrepta, ;i ce lipsegtg
.r' se va putea numdra(, (Eciesiast l, 15); cd de
-4u-s" va in-drepta mai inainte cer strimb,-este cu'neputinte se se impo-
dobeaseE; gi de se va implini mai intii tipsa, *t"-I"-""putinti
a se
numira aceasta.Drept aceea;i Ia sfir;it ti se va i"ti*;l;i;"'l"ro."irl
de rsaia_p_roolocuf ,,g! vor- vedea deci,' zise, ;ad"h;-;i;'oamenilor,
i care
s-au lepddat de minei cI viennete 1or-r,,, ,u -"ri-;i idil;;:';;:.-;;
stinge, $j vor fi spre vedere Ia tot trupur,.
os. 66; 24t Filnace si precum
mai inainte s-a zis de dinsul ,,iar cei nedrepfi' "r' *uru"
inviforatd,
a$a se vor tulburs, gi..nu vor putea sE se od-iirneascd;gi cei
netegiuili
nu se \.or putea bucura,,, a zis Dumnezeu (Is. Z0, Zl).
(62 Ap.; 70 sin. I ei.; 9 Ancira; Z G:ri,g-cle Nisa; g4, gS
Vas. c. M,)

CANONUL 5: (POCAINTA CELOR PREFACUTI. (CE

I-AU VI-
CLENIT PE VRAJMA$I))
'
-_ far in pridnfa celor ce s-au preficut ca David, care s-a ficut
epilentic ca sE nu moard, clci n-a iost epileptic, ci care
nu au iscilit
de lepidat, ;i. dupi multa stlrimioar"-Si_*'b5tui j;;- d"
_".r,1llly,,:*le
ca ni;te copii cuminfi ei infelepti intrd copiii
rara de rnlelepciune, ;i- sau, ca pi cum- au trecut prin
E:l-1ll-._:ldjmatilor,
altare, ,u., "u gi
cum cur mina, sau ca gi cum au pus p5cigi in locul io", -i"rtai"
Juou""qe, precum
am auzit, unii dintre cei ce arr mirturisit au aut unora dintre
aceia, crci mai ales cu multd evlavie au evitat ca irrsuii cu rniinile
sd fa_ci focul ;i si tEmiieze pe demonii ,r*"rr"afi, lor
Ji- a"ol"""e prin igno-
ran!5 a rdmas ascuns c6 ei au f6cut aceasti ne-bunie,
totusi i se va mai
i6-Z Petru 327

da acestora un timp de ;ase luni pentru convertirea la pocXin!5; astfel

gi ei mai mult vor avea folos, cugetind neincetat la cele spuse de proo-
roc ;i care zic: ,,Prunc s-a n[scut noui, fiu s-a dat noul, a cdrui st[-
piniie peste umXrul Lui ;i numele lui se cheam5 Inger de mare sfat'r
g, 6-);carele precum stifi a zdmislirii celuilalt prunc care rnai inainte
itr.
i propoviduit inaintea fefei iegirii lui, pocdinfa spre iertarea pdcatelor,
s-a zimislit ;i el insu;i ca si propoviduiasc5 pocdinfa, c6ci noi ii au-
zir11pe arnindoi propnriduind mai intii nu trunrai despre pocXinfi' ci
gi despre imp5rifia cerurilor, care, precum am invd,tat, inlduntrul
nqst1n este, (Lttca 77, 27), cb aproape db noi este cuvintul pe care-l
credem in gura noastr6, ,si in inima noastr[; perltru care gi ei aducin-
du-pi aminte se vor inr,dta a mirturisi cu gura lor pe Domnul lisus,
crezind in inima lor: ci Dumnezeu l-a sculat pe El din morfi; pe eare
auzindu-le cd cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mirtu-
riseste spre mintuire (Rom. 10, B).
(62 Ap.; 1-6 Ancit'a; 7 Petru AIer.; 2 Ctt'ig.Nis.)

CANONUL 6: (POCAINTA ROBILOR CRESTINI CARE AU JERT-

FIT DE SILA)
Iar in privinfa celor ce au pus sclavi creptini sd jertfeascd idoli-
lor in locul lor, ;i sclavii, ea unii care sint sub stdpinire, ;i sint intr-un
fel oarecare intemnifafi de stdpini 9i ingrozindu-se de ace;tia gi de frica
Ior au venit fi au alunecat la aceasta, - aceia intr-un an vor arita
faptele poetrintei, invifindu-se pentru viitor si faci voia lui Dumnezeu,
pi sd se teami de El ca robi ai lui Hristos, mai ales auzind ci fiecare.
daci va face eeva bine, aceasta va lua de Ia Domnul, fie, rob, fie slobod
(Ef. 6, B).
(62 Ap.; 3 Ancira; 3 Grig. de Nisa)

CANONUL 7: (POCAINTA CELOR CE $I-AU PUS ROBI CRE$-

TINI SA JERTtrEASCA)
Iar cei liberi, adic6 stdpinii acelor sclavi, care au fost silifi sd
jertfeasci idolilor, trei ani se vor cerceta intru pocdinfi, ca unii care
s-au fitlrnicit li au primit pe cei ce sint impreun5 sclavi si jertfeascl
idolilor, fiindc5 nu au ascultat pe Apostolul, care voiepte ca st6pinii
s5 faci aceeasi ce fac sclavii, lisind ameninfirile, ttiind zice Apostolul
ctr Domnul din ceruri $i aI nostru ti aI lor este (Ef. 6, 9). Iar daci tofi
avem un Domn, care nu cautd la fa!d, ,,c5ci ;i toate 9i intru toli este
Ifristos, pi intre barbari pi intre scifi, ;i intre sclavi ;i intre slobozi (Col
3, 11). deci sint datori a reflecta asupra celor ce le-au ficut voind a-$i
mintui sufletele lor cei ce pe sclavii, care sint laolaltX, i-au atras la
idolatrie, care ;i ei puteau scdpa, dacd Ii s-ar fi dat lor dreptate ;i ce
este potrivit precum zice iari;i Apostolul (Col. 4, 1).
(62 Ap; 7,6 Ancira; 5 Petru AIet; 2 Grig. de Niso/
32E
8. 9 Petru

CANONUL 8: (RINDUTALA PENTRU CEI CE_AU FOST ViN-

DUTr)(TRADATT)
Iar in privinfa celor ce au fost tridafi gi au cEzut, sau care sirr-
guri au intrat in luptS gi au mErturisit ci sint cre;tini, gi au fost arun-
cafi in temnif6, fiind chinufi, rafional este, a le da ajutor intru veselia
inimii, .si a-i face pirtagi la toate, gi in rugdciuni gi intru cuminecarea
singelui si trupului lui rrristos, 9i in mingiierea cuvintului, pentru ca
mai cu tdrie nevoindu-se si se invrcdniceascd si ei de darul chemrrii
celei de sus". ,,Fiindcr chiar de gapte ori, zice, de va c6dea dreptul,
iaripi se va ridica" (Pilde 26. 16); ceea ce dacd ar fi fxcut tofi cei cizuli
ar fi ardtat poc6infa cea mai deplini ;i din toatX inima.
(62 Ap.; 72 sin. I ec.; 3 Ancira; g petru AJer.; 3 Vqs. c. L,Iare)

CANONUL 9: (SFAT PENTRU CEI CE CAUTA ISPITA)

$i in privinla celor ce ca trezifi din somn au sirit in lupta cea
aducEtoarede chinuri si care va avea loc in viitor,;i care ipi pricinu-
iesc Iorugi ispiti de a se lupta cu marea ;i cu rnulte valuri, dar eare
mai ales impotriva frafilor aprirrd jiratecul pxcxtopilor, cu aceptia incd
trebuie sE se comunice, deoarece in numele Iui rrristos au venit la aceasta,
{egi nu iau aminte Ia cuvintele Lui, care invaf5: ,,Rugafi-vi sb nu intrafi
in ispitd, gi care iariqi zice cxtre Tatrl in rugSciune: .$i nu ne duce
in ispitS, ci ne mintuiegte de cel viclean" (Luca 11, a); qi poate cI aceia
nici nu ;tiu cE insu;l Stipinul gi InvbfXtorul nostru de mu,lte ori i-a
elitat p9 ce! ce voiau a-i instiga, si ci uneori pleca intr-un tinut aproape
de pustie (Ioan 11, 54), gi ci atunei cind s-a apropiat vrernea pitim-ei
Lui, nu s-a predat, ci a a;teptat pini ce au venit asupra Lui cu sEbii
gi cu furci; atunci zise citre ei:,.Ca Ia un tilhar afi ie;it, cu s6bii
li
cu furci sE mi prindefi" (Mc. 14,. 4B), care l-au ;i itat rre El, zice, Iui
Pilati dar cei ce intru asemEnarea Lui gi dupd scopul Lui au, umblat,
au pitimit, aducindu-pi aminte de cuvintele Lui dumnezeiegti, prin care
'vor
ne_ajut6 pe noi in prigoane tice: ,,tua!i amlnte de voi, cd vtr da pe
voi la aduniri gi in sinagogile lor vi vor bate pe voi..; ,,;i v6 vor da, a zis,
iar nu: ,,predafi-vd singuri pe voi". ..$i vn vor duee, zice, inaintea dre-
gltorilot pi implralilor pentru numcle Meu,. (Lc. 27, 12), ,,dar sX nu v6
duceli ingivx; fiindcd el voie;ts ca ii noi, persecutafi fiind pentru nu-
mele Lui, sd pribegim din loc in loc"; precum iardsi il auzim c6 zice:
.$i dacd vi alungd pe voi din cetatea aceasta,frrgifi in cealalti" ((Mt. 10.
23); cdci El nu voiepte si ne ducern singuri citre scutierii si rincierii
diavolului, ca si nu ne facem lor pricinuitori gi de mai multe morfi,
ca gi cum i-am sili pe aeegtia si se sElbiticeascd si mai tare si sE sxvir-
gpasc5 deplin faptele de moarte aducitoare, ci dimpotrivi EI voie;te
sd a;tept5m si si avern grijS de noi. s[ privegh"rtr ii sx ne rugrm ca
qi nu intrdm in ispit5 (Mt.26.41). Astfel stefan, cel dintii care-a nri-
mit martiriul pe urmele Lui, tirit fiind in lerusalirn, de cei firidelege
.:i adus fiincl in sinedriu, a fost impro;cat cn pietre, in rrumele lil'
Ifristos, s-a slSvit rugindu-se pi zicind: ,,Doarnue nu le socoti lor plcatul
t0 Petru

acesta(, (F. Ap. 7, 60); astfel ;i lui Iacob aI doilea, prins fiind de lrod,
cu sabia' i s-i teiat capul; astfel 9i lui Petru, cel mai ales dintre apos-
toli, de multeori fiind prins gi inchis gi necinstit, mai pe urmd s-_a
ie*iig"it in Roma; de alemenea ;i preavestitului Pavel, fiind predat de
multi ori, gi primejduit pind la moarte, gi mult nevoindu-se, 9i intru
multe prigoane gi necazuri ldudindu-se 9i lui intru aceeapi cetate i s-a
tniat capril cu sabia, care intru cele ce s-a liudat, a isprivit; 9i 9e !n
Dimasc s-a slobozit cu co;nifa noaptea peste zid, 9i a scdpat din miinile
celui ce ciuta sd-l prindX. Cdci cea dintii lintd a lor a fost s[ bineves-
teascd gi s[ invele cuvintul lui Durnnezeu, intru care intdrind pe frati
ca si r6mini in credinli; ziceau ei ;i c[ prin multe necazuri trebuie
"e ittt"5* noi intru impirStia
-aI lui Dumnezeu (F. Ap. 14, 22); cdci ei _ll
cdutau folosul lor, ci multora, ca s[ se mintuiascd (I Cor' 10, 33)'
$i sint multe inca de a le spune lor in privinfa aceasta pentru ea sE
lucreze in chip cuvenit, dar, precum zice Apostolul, nu ne aiunge vre-
mea a spune (Evr. 11, 32).
(62 Ap; 3,5 Ancira; 8 Petru Aler.; 2 Gtig. de Nisa)
CANONUL 10: (OSINDA CLERICILOR CAZUTI)
Drept aceea nu este rafional sb mai rdmind in slujba bisericeasc['
acei clerici care au fugit de martiriu,r au cizut .si iarXsi au luptat' fiindci
au plrdsit turma Domnului qi pe sine s-au batjoeorit ceea ce nici unrtl
dinfre apostoli nu au f6cut' cdci ;i fericitul Apostol Pavel' care multe
prigoane a suferit .si s-a distins prin multe biruinte din lupte, cutlos-
cina ce mai bine este a se libera pi a fi cu Hristos, adauge $i spune: ,,Dar,
a mai riminea in trup, este mai trebuincios pentru voi'( (Flip. 7, 24);
cdci avind in vedere nu folosul siu, ci al multora, ca sd se mintrtiase5'
a socotlt ctr este mai necesar a riminea cu frafii .5i a purta griiS de ei'
decit a se odihni (I cor. 10, 33): eare voieste ca cel ce invafx sd fie
model credincio;ilor in invifituri (Rom. 12, 7). Drept aceea cei osin'
difi in temnifi, edzind din slujbfl gi s-au intors iarigi Ia lrrpti, sint
foarte nechibzuiti; cdci cum se roagi ei pentru ceea ce au pdrdsit, prt-
tind si fie fratilor de folos in acelagi timp? Fiinded pinX ce nu sresi-
seri, aveau iertare pentru fapta Ior nesocotitd; iar dach au gresit, ea
unii care s-au mindrit -si s-au prihdnit pe sine, nu mai pot si sluieas-
ci; din care cauzi sI se ingrijeascd ma.i virtos intru smerenie cutn sE
sfirqeasc5 viafa pdrlsind slava cea desart6. Cdci aeelora este suficienti
comuniunea ce vor avea in lini;te ;i in deplinftate din ambele motive'
atit pentru ca sI nu li se pari ei au fost impov6rafi cind vor fi du$i
cu sila din descompunerea de aici, cit pi pentru ca unii c6zind si nrr
pretexteze cX au sldbit din pricina penitenfei, care mai mult decit toti
ceilalfi vor avea nr;ine si ocarE, in chipul aceluia, eare a Dus temelie,
dar nnr a fost in stare sI o desdvirpeascS.C6, zice tofi cei ce trec Tte
acolo vor incepe sii-l batjocoreascd zicind: ,,OmuI acesta a pus temelie
;i n-a fost in stare si desdvir;easc5"(Luca 14, 20-30)
(62 Ap.; 70 sin. I ec.; 7, 2 Ancira; 3 Atanasie c. Mare; 10 Vas. c'
I\{are;2Teof.AIer.)
 330
1I..12 Petru

CANONUL 11: (CEI CE S-AU PRIMEJDUIT

PENTRU FRATI)
Iar cei ce, intrind ra inceput in toiul prigoanei,
judecSfii, gi privind. ,sfinfii mucenici, au stat in fata
s_au gribit cdtre rdsplata che_
mirii de sus, $i str5duindu_se cu bun5 rivn"E,
s_au ,iip,r, pe sine la
aceastd mucenicie, intrebuinfind murt5 inararrreala,'mai ales vizind
.
pe cei ce se chinuiesc
Ai pe tei ce cad, din cauza "i"o"u minafi fiind
de un glas intern ;i indemni"a.tiu si poarte ,iri;i
ce se impotrivepte, se.sirguiau spre aceastd, i'rpotriva cerui
ca sd nu i se parX diavo_
lului intru sine ch este-.inlelept'din. cauzd
cE i s-a parut cd biruie;te
prin vicleni-e (pilde s, 7), deqi's-a iiinuit
"e u r*iri.uit de cei ce arr
suportat chinuri prin sfigierile trupulg
sabiei, -si arderile focurui, qi nrin-ueixi,-;i prin ascufipur
;i cufuniarllg i;;;;, ;';;ntru aee;tia. care
au scdpat cu credinfi si se faci rug5ci""i
cu considerare Ia cei.ce-s-au Jil"i;"i;";i se cuvine a fi
_pedepsir in teinnild ei-o" ."g".it de foame
;i de sete, ori Ia cei afar5 aL t"i""ite inaintea judecdfii
prin sfipierea trupului pi bdt6i, foarte. s-au
Ty:."tl
slibiciunea trupului. ci'intru'nirrric ;i *ui p"";;; s-au biruit dc
nu se vatdmi cine'a dacd p6ti_
mim si ne doare imp,reuni cu cei ce -i pring, si suspinr pentru cei ce s-au
biruit in nevoint' de murte ,il; aiunrot.rt,,i--,i""iirir", adici pentru
Pi"t3!i'sau frafi, sau tii; "e.i;i;;cd.gi pentru credinfa altora au do-
bindit unii bun'tatea lui n*"u"u",
intru iertarea picatelor gi s6ni_
tatea trupului ri invierea morfilor.
-iu-ariDeci adrrcindu-ne aminte de multele
Ior patimi 9i mize-rii, pu "u* sufer:it perrtru numele lui Hristos
gi aducindu-ne aminte cx "i._;;ipociit
s-au ficut prin trrdare, intru ttxui"iurru" si'r_u.rJirr!,rit au cele ce ei
-trupului,
si ornorirea ba inci
despre sine cd uu i*ii "iafE retrasd,
::*d"IlTq
rrm rmpreund Dentru cur5firea lor pe 'ling5 ne rugdm ;i ne cuce_
""i"f "it"'i'e crrviinl5. prin
acela care s-a ficut lrijrocitor
"zice, "xt"""T"t5i';.;t;-rroi,""ur
pdcatele noastre(d.cdci ce curifepte
"hi;;-';
-r"txj, ar n5citui cineva, a'em pe lisus
Eristos, mijlocitor drept cnire
tele noastre,.(f Ioan, 2, 7_2) ;i El este imprcai.c pentru, pdca_

(62 Ap; 4 Ancira; 9 petru Aler.;

2 Grig. de Nisa)

CANONUL 12: (CEI CE S-AU RASCUMPARAT)

- -rar celor ce a-u dat argrnfi ca sE-aibd deplind linipte de orice pri-
mejdie, sb nu Ii se aductrin_vinovitirei fiindc5_ ""',"f"rit
de bani spre a nu o'"Lub5 :i pierdere
.se pdg'bi a" ;"fbdi-l;; ;;;";i_iiiu*aa; ceea ce
alfii din l5comie uritx-
va folosi omul de ar dobindilq u" fdcut; cu toate cE Domnrr zicei ,,cd ce
lumea intreag5, iar rle sufletul siu se va
pdgubi, sau iI 'a nierde? si iari;i "i,ill
pufeti sluji Iui Dumnezeu pi
Iui Mamona( (Mt.'6. 24; i; 16,'i3)r'riinj;l;..il"r^_;;
arStat sruiin4
Iui Dumnezeu, urind arginfii_gi c5lcind'-i
i" pi"ioure, a"teimindu-i .,si
indeplinind .si prin aceasta cele scrise:
,.Riscumpdrarea sulleturui omu_
lrli..esle bosefii sa" (pilde rs, b[ c;ci pi
in Faptele -i"."r
Apostolilor., arr
citit cE cei tirili in Tesaloni" iu -ai-*a"ii
""tx1i'i" lui psvst 5i
l3 Petru

sila, s-au liberat prin sdturare cu bani. c5 dupd ce mult i-a asuprit
p"tti"u numele lrri Hristos gi dupi ce au tulburat gloatele 9i pe mai
marii cetdfii, luind ei, zice, din destul de la Iason gi de la ceilal{i i-au
liberat. Iar fratii indati noaptea au trimis pe Pavel ;i pe Sila la Bereea"'
(F. Ap. 17, 9-10).
(62 AP.; 5 Anciro)

CANONUL 13: (CEI CE SE FERESC DIN CALEA VRA$MA$ULUI)

Drept aceea nici cei ce au pdrSsit toate pentru mintuirea sufle-
tului li s-au departat sd nu se invinova{easca, fiindcd s -ar fi prins
alfi din cauza lor; c5ci ti in Efes in locul lui Pavel au tirit in teatru
pu Gaiu ;i pe Aristarh, pe solii lui Pavel, ;i voind el sE meargi in popor,
lii.tdca din- cauza lui s-a ficut tulburarea; deoarece a induplecat Pi a
convertit mult popor spre cinstirea de Dumnezeu ',nu l-au ldsat pe el
inv6ficeii,., .e ipune, ba chiar ;i unele dintre cipeteniile Asiei, prie-
teni fiindu-i, trimifind la el, il rugau sd nu se ducl la teatru'(( (F. AP
19, 30, 31); iar dac6 unii ar stirui batjocorind pe cci ce cu curilenie
iau aminte la cel ce zice: ,,Mintuind, mintuieste-fi sufletul tiu, 9i s6 nu
privesti inapoi'. (I Moise 19, 17), si-gi aducd aminte de Petru:, cel dis-
tins intre apostoli, care aruncat fiind in temnifd ;i predat la patru
capeteni cu cite patru ostagi s6 sd-l pazeasci, a fugit noaptea gi s-a
lib-erat din mina uciga;ului rrod, ;i din toati a;teptarea poporului iude-
ilor, dupi porunca ingerului Domnului, ;i ficindu-se ziua, se spune.
nu'pulini {ulburare era intre ostagi, oare ce s-a ficut cu Petru? Irod,
decf ciutindu-l gi negdsindu-l cercetind pe pdzitori, a poruncit sd fie
sugrumafi.' (F. Ap. 12, 4-19), din cauza cSrora nici o invinuire nu atinge
pe Petru, cdci se putea, vdzind pi ei ceea ce s-a ficut, si scape, pre-
tum .si tofi pruncii din Bethleem, ;i din toate hotarele lui, daci pd-
rintii lor ir li ltiut ceea ce se va intimpla, care s-au omorit de uci-
gagul lrod din cauzi ci el cluta si se piardd un prunc, dar care ;i el
a sclpat dupl porunca ingerului Domnului, aturnci in grabb a inceput a
prida pi cu-iufeali a jefui potrivit chemirii numelui, precum s-a scris:
,,Cheam[ tt,t-ul" Lui, pradd in grab[, jefuiegte la iufeali; pentru ci nrai
inainte de a gti copilul sd cheme pe tatdl sdu ;i pe mama sa, se va lua
purterea Damascului Si prizile Samariei inaintea regelui Asiriei" (Is'
B, g-+). Deci 9i magii, cei ce au fost prldati 9i jefuifi' cu supunere ;i
cu cinstire se inchinl pruncului, gi deschizindu-Si visteriile si adueindu-i
prea potrivit ;i preacuviincioase daruri, aur, t[miie, 9i smirnS, ca unui
impirat gi Durnnezeu, Fi om; drept aceea nu au socotit ei a fi demn
s[ se intoarci la irnpiratul asirian, fiind c[liuzifi de Providenfd, ,,c6
luind instiinlare prin vis, se spune, sd nu se intoarcd la Irod, pe alti
cale s-au dus in fara lor(. (n4t. 2, 16). Deci vSzind lrod, virsStorul
de singe, cd s-a ingelat de magi, s-a miniat foarte 9i trimi{ind se spune
a omorit pe toli pruncii din Bethleem 9i din toate hotarele lui, de doi
 14. 15 Petru; I Afanasie

ani--si'mai jos dupr timpur aflat de ra magi (Mt.2,11-16);

tind-sd omoare;i pe celilart prunc ndscut mai inainte cu ca.e c6u-
de er,;i neafri'du_l
a ucis pe tatrli lui, pe zaharia,'lui,
intre tempru gi artar-grat. z:, 2b), scdpi'd
pruncul cu Elisabeta mama pentru """u "" "i cu nimic 'rr :;e
invinovSlesc.
(62 Ap; J, S Ancira; 2 Grig. de Niso/

CANONUL 14: (DESpRE MARTURISITORT)

Iar daci unii au suferit multd sili
gi suferind in legituri, ;i nevoie, cdscindu_li_segura,
Fi au rimas statornici in m6rturisirea credinfei,
gi au fost statornici cind ri s-au ars miinile,
ud";i;J;_i iara voie ra jertfa
nesfinfit6; dupi cum mi-au """i, -i" dt; l;;fe
mucenici, precum .si alfi impreuni slujitori du i"oi ori fericitii
i" pii"i"t, ;;"";il'il;l';:
unii ca aceptia, nrai ales_cittd i-p"eunE mdrturi."r"
p"rri",, sine gi pentru
alli frafi, pot si fie in-slujba lor, rinduitr ftiil"f"t"J"*?i""iritori,
mai ca si eei omorifi in multe ciinuri, intoc_
gi str-gi ridice cuviniul, sau sd sr-;"";;-;r;i;rt si vorbeasci
." -ist" jp"e a * i-i;*va celor care_i
chinuiesc in zadar; dar care nu s_au inoo-it
",, ,r*i"i.rrr-"u-
cu ade'drat iaripi am auzit de ra cei impre"ne-rrriiiori.ucelora, precum
pune intre mirturisitori Deci se vor
9i- toli aceia, .care^vieluiesc clupi rimotei gi
ascultd de eel ce zice: ,r^uy.are;!e dreptatea,
frica'de Dum'u"eu, credinfa,
dragostea, ribdarea, brindefea;'Iupt5-ie cu
lupta bunE a credintei, apucr
viafa eea vegnicS, la care bi io.f "rt"mat,
cea bun5 inaintea multor rnartori,. rlm.'0, ;i ai mirturisit mdrturisirea
1i ir_.izl.--
(62 Ap; J, S Ancira)

CANONUL lb: (POSTUL DE MTERCUREA gI

VTNEREA)
Nu ne va inr-inor'Efi cineva pe noi fiindcd
vinerea, in care cu drept'cuvint "i "-u poruncit linem miercurea gi
nor-rddrrpd predanisire
sE ajun5m; de o parte miercurea ain cauia
sfatului tactri ae rurla pentrrr
vinderea Domnurui; de arta partl "t"";;;;;;"trr'
.iar
pentru noi; iar duminica o "a a pitimit Er
finem zi .te bucuri"-n""iiu"cel ce a rnvrat
in ea, intru care am primit's5 nu plecim
nici g_rr"ifrii.
(66,69 Ap; 29, g9 TntI.; 49,51 Laod..)

CANOANELE SFINTULUI ATANASIE CEL

MARE.
(+373)

CANONUL 1: (SCURGEREA SAMTNTEI. CASATORIA

FECTORTA) SI

. . . Tojt" fdpturite lui Dumnezeu sint bu'e ;i curate; fiindci cuvin-

tul lui Dumnezeu n-a ficut nimic netrebnic "u"""ut; taci aup; Ap;;_
tol, ,,ai lui rrristos bun6 mireur-a "intom liintre
cei ce se mintuiesc.,
I Atanasie

(II Cor. 2, 75). Dar fiindci sigefile diavolului sint diferite gi de multe
feluri, gi pe cei mai curali la minte se nevoiegte a-i tulbura, gi opregte
pe frafi de la strdduinlele obignuite, scmdnind pe ascuns in ei ginduri
necurate pi spurcate, vino, ca pe scurt sd alungdm amEgirile diavolului,
prin harul Mintuitorului nostru gi sd intirim rnintea celor mai simpli.
,,Toate sint curate celor curafi, iar celor necurafi gi congtiinfa gi toate
le sint spurcate" (Tit. 1., 15). Dar md minunez de vicle;ugul diavolului,
ctrci fiind el stricdciune pi pieire, stirnepte ginduri la aparenfd curate;
iar ceea ce se face este mai curind cursd ori ispitire, cdci precum am
zis mai inainte, pentru ca si refini pe cei strdduitori de la zelul obi;-
nuit pi mintuitor pi pentru ca sd se pari cE a invins in aceastd privinfi,
intrebuinfeazi astfel de momeli, care nu aduc nici un folos pentru viafd,
ci provoacl intrebdri ,si flecirii, care trebuiesc inldturate. Cici, spune-mi
mie, iubite ;i prea cucernice, ce picat, sau necurdfie, are o scurgere
fireasci. Aceasta ar fi tot a$a ca ;i cum cineva ar voi sd aduci invinuire
pentru secre{ia ce se elimind prin niri, gi pentru scuipatul ce se elimini
prin gur6; dar avem sd spunem inci mai multe gi despre curgerile din
pintece, care sint necesare celui viu pentru viafd. $i apoi daci credem
cd omul este fdptura miinilor lui Dumnezeu, dupi dumnezeie,stileScrip-
turi, cum se putea face din puterea curati un lucru sptrrcat? ,,Daci
sintem neam al lui Dumnezeu, dupi Faptele durnnezeiepti ale Apos-
tolilor (77, 28-29), apoi nirnic necurat nu avem in noi,,; fiindci numai
atunci ne spurcim, cind fiptuim picatul cel prea puturos. Iar cind se
intimpli vreo scurgere fireasci involuntari, atunci necesitatea firei, pre-
cum am spus, pe lingi celelalte o suferim gi pe aceasta. Insi fiindcd
cei ce vreau sE grdiascd impotriva celor cs se numesc drepte, sau mai
bine zis, celor fbcute de Dumnezeu, se referd ;i la cuvintul evanghelic,
dupi care ,rnu cele ce intri spurci pe om, ci cele care ies", trebuie si
se mustre gi aceastd nesocotinfi a lor, ci nu o voi numi intrebare.
Fiindcd inainte de toate, nefiind intirifi, in negtiinla lor, vat[md Scrip-
turile. far cuvintul divin este aga: Fiindcd iarS,siunii au asemeneaindo-
iald asupra mincdrilor, insu;i Domnul, dezlegind neptiinfa lor, adicl
dind in vileag eroarea Ior zice ci.. ,,Nu cele ce intrd spurcl pe om, ci
cele ce ies; apoi adaugd: Si de unde ies? gi rSspunde: dn inimd; cdci
qe gtie ci acolo sint visteriile rele ale gindurilor spurcate gi ale celor-
lalte picate. Iar Apostolul invifind mai pe scurt despre aceasta zice:
,,Mincarea nu ne va pune pe noi inaintea lui Dumnezeu,. 1I Cor. B, 1B).
$i de ar zice cineva acum deslugit ci scurgerea fireasctr nu ne va duce
spre pdcat; s€ poate ci gi doctorii, ca mdcar de la cei din afard si se
rugineze, in privinfa aceasta vor r6spunde ci celui ce triiepte i s-au
dat oarecari iepiri indispensabile spre a elimina prisosinla scurgerlor
care hrdnesc fiecare mddular din noi, precum cele de prisos ale capului
sint perii, gi mucoasele cele ce se elimind din cap, pi ale pintecelui ce
se leapEdd; deci cele de prisos ale canulelor de s6mint6 este aceea.
Agadar, ce fel de pdcat este in fafa Iui Du'mnezeu, o bdtrinule prea
iubitor de Dumnezeu, cind insugi strpinul cel ce a pl5smuit vietatea
 334 1 Atanasie

a voit pi a fdcut aceste mddulare, ca si aibi acest fel de iegiri? Dar,

fiindci trebuie a preintimpina impotrivirile celor rii (cdci ar zice: Deci,
dar nu este picat nici adevirata intrebuinfare, daci organele s-au plds-
muit de a toate Creatorul), in privinfa aceasta ii vom aduce in tdcere
prin intrebdri, zicind: ,,L)espre care intrebuinfare vorbe;ti? despre cea
4rpa Lege, pe care a ingiduit-o Dumnezeu zicind": Cre;tefi pi vd
inmulfifi gi umplefi pimintul(' (Moise, 7, 2B), pe care Apostolul o scoate
la iveald zicind: ,,Cinstiti este nunta ;i patul nespurcat,. (Evr. 18, 4),
sau despre cea obipnuiti, dar care se sivirgepte pe ascuins;i cu desfri-
nare? Fiindcl ;i intre celelalte, care se intimpld in viafd, gisim ci se
fac in deosebite feluri; precum a ucide nu este ingdduit; dar in rizboi
a desfiinfa pe vrijmag, este pi legiuit ;i vrednic de laudd. Astfel, c6,
intr-adevdr, chiar de cinste rnai mare se invrednicesc cei ce s-au dis-
tins in rizboi, ;i acestora li se ridici monumente, care vestesc faptele
lor curajoasei astfel, acela;i lucru, in unele imprejuriri gi la anumiti
vreme nu este ingiduit, iar Ia alte imprejuriri, si vreme potriviti se
ingdduie ;i se iart6. Deci aceeagi concluzie are valoare pi in privinfa
impreunbrii. Fericit este cel ce in tinerefe avind jug liber, a intrebuinfat
firea spre nagtere de copii, (Ieremia 3, 27), iar riacd a intrebuinfai-o
spre destribiliri, desfriniri gi adulter, va primi pedeapsa cea aritatd
de Apostol. cici dour liind cdile in viafi pentru acegtia, una mai mode-
rati gi potriviti viefii, vorbesc (adici) de a nunfii, iar cealaltd cea inge-
rpnsci gi de neintrecut, a fecioriei; dacr, cineva ar alege pe cea lumeasctr,
adici nunta' nu se va invinui, dar nu va primi atitea haruri; ins6 va
primi, fiindcd gi el a rodit treizeci; iar daci cineva ar irnbrdfipa pe cea
curatd si mai presus de lume, degi calea aceasta este mai aspri clecit
cea dintii gi mai cu anevoie de indeplinit, insi are haruri mai minunate,
cdci a odrislit rodul cel desivirgit, insutit. Drept aceea necuratele ;i
viclenele lor intrebSri, au avut dezlegxri specifice ;i au fost dezlegaie
din vechime de dumnezeiegtile scriptu.ri. Deci, o pirinte, sprijine;te
turmele cele de sub tine, indemnindu-le din cele apostolepti, rningii;du:le
',,viazi-iri
din^cele_evanghelicepti, sfituindu-le din psalmi. Zicind, crup6
cuvintul tdu(' (Ps. 11B, L7); iar cuvintul lui este a-i sluji din inirni ci-
ratS; cdci ,stiind aceasta insu,si proorocul ca om pe sinegi tilmicindu-se
zice: ,,Inimi curati zide;te intru mine Dumnezeule, ca si nu mi tul-
bure ginduri spurcate" (Ps. 50, 11). $i iarfui David: ,,$i cu Duh stdpinitor
mr intSregte(( (Ps. 50, 14), ca, dacd gi mi vor turbura cindva gindurile,
si mE intireasci oarecare putere de Ia tine, fiindu-mi ca o ternelie.
Deci insuti acestea pi cele ca acestea sf5tuind, zic citre cei ce tirziu
se pleacr adevtrrului: ,,lnvdfa-voi pe cei firddelege crile Tale,.
(Ps. 50,'14), ;i nddijduind in Domnul ci ii vei convinge si se indepdrteze
de o riutate ca acessta, cint6: ,,$i cei necredincio,si la Tine se vor in_
t_oarce(',(fs. 50, 15). Fie deci ca cei ce intreabi cu rrutate, sd inceteze
de o zadarnic6 ostenealI_ca aceasta; iar cei ce din cartzadreptei cinstiri,
,sint cu indoiali, sI se int6reasci cu Duh stipinitor. Gr ciii c,r irr""eJ
2 Atanasle

dinlare cunoaptefi adevdrul, pistrafi-l nevitdmat 9i neclitit, in lisus

Hriitos Domnul nostru cu carele Tatdlui se cuvine slavi qi stdpinire,
impreunl cu Sfintul Duh in vecii vecilor, Amin.
(5,51 Ap.; 4,73 Trul.; 4 Dion. Alrer.; 12 Tim. Aler.)
Textul acestui canon, asa cum ne informeazd Dionisie aI Alexan-
ririei, reproduce o scrisoare de rdspuns a sfintului Atanasie adresati
unui cdiugdr Amun, care l-a consultat cerindu-i sfaturi in legdturd cu
tulburdrile cdlugdrilor produse de vise Ei indeosebi cind acestea erau
insolite de scurgere de saminfa.
Deosebit de valoroasi este partea finali a ,scrisorii in care Atana-
sie aratri ca in viafd sint doud cdi: calea casatoriei Ei cea a fecioriei.
Atanasie aprobd ctisdtoria, dar considerei cd fecioria este mai subiimd.
Igi bazeazd aceastd invdldturi pe prevederile Sfintei Scripturi (1VIat.19,
29; Me. 10,20 30; I Cor. 7,7, 32 - 36).

CANONUL 2: (CANONUL CARTILOR SFINTEI SCRIPTURI)

Dar fiindcd tlespre eretici am pomenit ca despre morfi, iar despre
noi ca unii care avem spre mintuire dumnezeie;tile Scripturi, ;i mI
1em ca nu cumvo, precum a scris Pavel cori.ntenilor (II Cor. 11., 3),
unii dintre cei curali din simplitate ;i din curXfenie sd fie sedqi de
viclenia oamenilor, ;i astfel si inceapi a se folosi de cirfi strdine, ce
se zic apocrife, amigindu-se prin identitatea de numire a cdrfilor adevtr-
rate, - vi rog si avefi rdbdare, dacd vd scriu gi eu pomenind despre
cele ce le cunoa;teli, pentru nevoia gi folosul Bisericii. $i voind a po-
meni despre acestea, mi voi folosi spre intirirea indriznelii rnele de
pilda evanghelistului Luca, zicind -,si el: ,,De vreme ce unii s-au apu-
cat si alcituiascd lorugi cele ce se zic apocrife, ;i a le amestecd cu Scrip-
tura de Dumnezeu insuflatS, despre care ne-am incredinlat deplin, pre-
cum au predanisit Pirinfilor cci ce din inceput le-au vXzut ;i au fost
slujitori ai Cuvintului, mi s-a pdrut pi mie, indemnat fiind de adevdrafii
frati,
'ii gi invd{indu-mi dintru inceput care si se socoteascdcirfi canonice
predanisite, ;i a fi cdr$i dumnezeiepti, ca fiecare de s-a amigit, si
osindeascd pe cei ce l-au, am6git, iar de a rimas curat si se bucure,
iardgi aducindu-pi aminte. Deci toate cdr$ile Vechiului Testament sint
la numir 22. Cdci atitea s-au predanisit a fi, precum am auzit gi lite-
rele la evrei, iar pe rind .si dupl numire fiecare este astfel: ,,lntil
Facerea, apoi legirea, apoi Leviticul, pi dupd aceea Numerii; ;i apoi A
doua Lege; iar dupi acestea este Iisus a lui Navi, ;i Judecitorii; ;i dupi
aceasta Rut; qi iar5gi apoi patru cdrfi ale impiratilor; 9i dintre acestea
cea dintii qi a doua se numXr[ intr-o carte; iar a treia pi a patra asc-
mbnea se num6ri intr-una; iar dupl acestea, intiia gi a doua a Parali-
pomenelol, asemenea o carte se numdr6; apoi Ezdra intii gi a doua, ase-
:rll€nei intr-una; la dupi acestea Cartea Psalmilor, Si apoi Pildele, apoi
Ecelesiastul gi Cintarea Cintlrilor; cdtre acestea este pi lov; 9i apoi
 2 Atanasic

Proorocii, eei 12 intr-o carte se numir6; apoi Isaia, feremia, gi cu dinsul

Varuh, Plingerile ;i Bpistola, 9i cu dingii Iezechil ;i Daniil. pind la
aceste stau ale Testamentului Vechi. Si pe ale celui Nou nu sti,n !a
indoiald a le spune; gi acestea sint urmdtoarele: Patru Evangherii, a
lui Matei, a lui Marcu, a lui Luca gi a lui loan; apoi dupi acestea Fap-
tele Apostolilor, gi gapte epistolc ale Apostolilor numite catolicegti, astf6l,
tura a lui lacob, doud a lui Petru, apoi trei ale lui roan, gi dupd acestea
una a lui luda; cdtre acestea sint patrusprezece ale Apostolului Pavel,
care pe rind sint scrise astfel: intii cdtre romani, apoi cloud cdtre corin-
leni' $i dupd acestea citre galateni, gi apoi cdtre efcseni, apoi citre
filipeni, ,si citre coloseni, ,si doui cdtre tesaloniceni si cea c6fre evrei;
pi apoi dou5 citre Timotei, iar cdtre Tit una ;i cea din urmb c6tre
Filimon una; Si iaripi Apocalipsa lui loan. Acestea sint izvoarele min-
tuirii, ca cel ce se inseteazd, s6 se sature db cuvintele dintr-insele, in
acestea singure se bineveste;te invif6tura dreptei cinstiri; la acestea
nimeni si nu mai adauge, nici sd scoatd ceva dintru acestea, ;i pentru
acestea dojenegte Domnul pe saduchei, zicind: ,,vE rrtrcifi ne;tiind
scripturile nici puterea lor" (M:t. 22, 2g); iar pe iudei ii sfriuia: ,cer-
ggtati_scripturile, ci acestea sint care, m6rturiiesc despre Mine,( (In. b,
39); dar pentru rnai deplini exactitate este necesar s6 adaug pi'aceea
"pT ge .t-lt li- alte cdrfi afarE de aceste4 dar care nu sint-in canon,
rinduite fiind insd de Pirinfi, a se citi de e6tre cei ce se convertesc
de-curind rsi vreau sE invete'cuvintur dreptei cinstiri. Infelepciunea lui
Sclomon, lnfelepciunea lui Sirah si Estir, ti ludit,
;i Tobii, ;i Invf-
fdtura ce se ziie a Apostolilor, 9i Pdstorul. Dar insa, iuuililor,'sd ;tifi
c5 nici intre cele canonisite, si nici intre cele ce se ciiese, niedieri ,ru ju
amintegte de cele apocrife; ci acestea sint ndscociri ale eretlcilor, care
scriur ci le voiesc pe ele, gi le acordd pi le adaugi lor vechime de ani,
ca considerindu-le a fi vechi, si aibr pretext a ieduce prin aceasta pe
cei nevinovafi.
(60, 85 Ap; 60 Laod.; 24 Cartg.; Grig. T,eologut qi Anfitocliiu
despre cdrfile Sfintei Scripturi)
Textul acestui canon consti dintr-o epistola a sfintului Atanasie,
in care.vorbegte despre cdrfile canonice alssfintei scripturi, apoi des-
pre cdr{ile necanonice, Ei la sfirgit mentioneazd pe cele apolrife.'
Despre c9r{ile canonice, adicd despre cdr{ile, care sint primite in
g?nonr Atanasie zice ci acestea sint astfel de cdr{i, care pe calea tra-
$i!ie.i au qjulf in Bisericd pind in vremea sa in'calitate de scripturd
inspirati de Dumneziu, care toate sint recunoscute de cdr{i dumheze-
iegti, Ei acestea sint izvoare ale mintuirii, deoarece numal printr-insele
se propdviduieqte invdfdtura dreptei credinfe, Ei prin urmare nimeni
nu are voie si adauge oeva la acestea, nici sd scoatd ceva dintr-insele.
Atanasie, sco{ind la ivealS in aoest chip soremn, importanla drfilor
canonice ale Sfintei Scripturi, citeazdlpe rind aceste cdrfi, qi anume
lntii cdrfile Testamentului vechi, despre caxe spune cE sint 22 la numir
3 Atanasle

(dupd numdrul alfabetului evreiesc, precum le numdrau Ei evreii, ci'

tind sub un numdr 9i doud sau mai multe cdr{i), apoi inqird toate
cdr{ile, 27 Ia nurndr, ale Testamentului Nou, precum Ie primeqts Ei
le recunoagte qi astdzi Biserica Ortodoxd.
Dintre car{ile Testamentului Vechi, la Atanasie cartea Judeci-
torilor, Ei cartea Rut se gdsesc sub numir separat, gi anume din cauzd
cA nu este men{ionatd cartea Estirei, gi astfel avem exact 22 de cirti,
dupd cum tot atitea se menfioneazd 9i in canonul 60 ale sinodului de
la Laodiceea.
Dintre clrtile Testamentului Nott, Atanasie mentioneazd 27, dupd
cum tot atitea men{.ioneazii gi Amfilochie, Ioan Damaschinul 9i Cate-
hismul cregtin Ortodox.
Atanasie men{ionind cartile canonice ale Testamentului Vechi 9i
Nou, citeazA mai departe cdr{ile necanonice. Despre cdr{ile necanonice,
care n-au intrat in canon, sfintul Atanasie spune cd sint buns 9i 69
citit cr-r folos, mai ales pentru c;rtehumeni, cei ce vor sd se instruiascd
in invdfatura dreptei credin{e. Dintre acestea Atanasie mentioneazi
cinci din Testamentul Vechi qi doui din timpurile cregtine, Ei anutne:
Inlelepciunea lui Solomon, Inlelepciurea lui Sirah, Estir, Iudit, Tobie,
lnvdfitura Apostolilor qi Pistorul lui l{erma.
La sfirqit menlioneazd cdrfile pltrsmuite de eretici, spre a abate
pe oamenii mai simpii de la adeviir, Si pe care ereticii le prezentau
drept cdr{i vechi, dar care cuprindeau o invdfltur;i creEtin6 denatu-
ratd. Sfintul pdrinte recomandAa nu fi citite astfel de cdrfi.
FJpistoia aceasta este foarte importantd pentru ci aratd temeiu-
rile qi prirnele izvoare ale credinfei ortodoxe. Aceastd scrisoare, impre-
und cu Inva{dtura despre catehumeni a lui Ciril din lerusalirn, lucra-
rea despre canonul Sfintei Scripturi al sfintului Grigorie Teologul, scri-
soarea sfintului Amfilochic Ei canonul 60 ai sinoduiui de la Laodiceea,
care toate trateazl aceeaEi chestiune, sint deosebit de importante,
deoarece pe ele se intemeiazd doctrina Bisericii Ortodoxe despre Sfinta
Scripturd qi despre cAr{ilc care o alcdtuiesc, aga cum este ea ardtatA
Ei in Catehismul Bisericii creptine Ortodoxe a Rdsdritului, Ei Cartea
de invdf5turd cregtinS.

.cANoNUL3:(PRIMIREAERETIcIl"oRlNBIsERIcA)
Tu scrii prtcum se cuvine fiului iubitor cdtre tatdl, deci, gi erl,
apropiindu-te prin scrisoare, Rufiniene, te imbrifipuZt ct pe cel ce-mi
e;ti mai presus de tofi dorit. I)ar, gi eu, putind s5-!i scriu ca unui fiu
gi la inceput Si Ia rnijloc ;i la sfirpit, am luat aminte ca nu din scrisori
sI se cunoasci comuniunea gi mdrturia; cici tu-mi egti epistoli dupi
cea scris6, cunoscuti ;i cititi in inimtr. Deci crrede e[ a;a mi aflu, crede
intr-adevEr, te indemn, gi te rog s6-mi scrii; cici nu pufin, ci mult mtr
inveselesc flcind aceasta. $t fiindc[ cu iubire Si biserice,ste (cici aceasta
iar[gi se cuvine cucerniciei tale) ai intrebat in privinfa celor ce cu
forfa au fost tirifi, dar nu s-au stricat, in credinfa cea rea, ;i ai voit
 3 Atanasie

ca s6-fi scr:iu cele hotirite in privinfa lor in sinoade gi pretutindeni, si

gtii' stdpine al meu preadorit, ci Ia inceput dupi ce a incetat violenfa,
ce se ficea, s-a- (inut sinod, fiind de fafd episcopi din pdrfile ainafarii
dar s-a linut sinod pi la impreuni slujitorii, c.'i ce locuiesc in Elada,
tot a,sa cu nimic rnai pufin la cei din Spania ,si Galia, pi s_a hotirit
ceea ce^aici gi pretutindeni s-a lucrat, ca celor ce au cizut pi au apirat
nele-giuirea pocdindu-se si li se dea iertare, dar si nu li se dea lolr loc
in cler; iar celor ce
-nu pi-au insupit nelegiuirea, ci s-arr tirit a" iiia ii
prin- for!6, s-a hotdrit nu numai s6 li se dea iertare, ci sr aibd gi loc
in cler, mai ales ci au adus apirare vrednicd de crezimint, si s-a'pa."i
ca aceasta s-a fdcut cu oarecare iscusinfi; deci au dovetlit ci nu s-au
convertit la nelegiuire. Dar, ca si nu se pund oarecare nelegiuit si
strice bisericile, au pre_ferat si accepte carea violenfei gi si poarie greu-
tatea, decit si se piardi popoarele. $i zicind ei aclasfa ni s-a p;r'*ut ci
nj) spun in- chip d9n1n_{e-crezut ;i cu scopul ca s6 se
;i dezvinovaleasca *s
"F aIoT,
.fratele lui- Moise, in pustiu 6 acceptat pacituirea -in' popo.ul,ri,
gi as_tfels5. s9 iustifice, ca nu iumva intorcinclu-ie poporul Egipt,
I

sd rrmini in idolatrie; Dar, se pi pirea a fi probabit ca dace ar fi -ngipi rirnai

in pustie puteau "i
iu "e1ina'ae h nelegiiuire, io" -r"ti.rJ i"
s-ar. fi^intefit nelegiuirea in ei; din cavza aceasta li s-a admis acest<.rra
sa lle ln cler; iar celor care au fost amdgifi ;i au suferit viorenfe sb Ii
se'dea iertare. Acestea le fac cunoscut gi-evlaviei tale, niddjauina ca
,si cucernicia ta va primi cele hotirite, gi nu va osindi slabicirinea celor
ce s-au invoit astfel. Binevoiepte dar, a'citi acestea preofimii
lui su_pus$ie, ca, cunoscintlu-le ;i ei, sd nu te invinuiasci pentru ;i poporu-
aceasti
alitudine.a ta fald de un_ii ca ace;tia; cdci nu se cuvine sf-!i scriu, clacr
tr cucernicra ta poate sE le expuni conceplia noastri in privinfa acestora,
g,l {_ntineasci.toate ce lipsesc. Laudi fie'Domnului, care te_i clesdvir;it
rn tot_ cuvlntul gi in toatd cunogtinfa. Deci cei ce se cdiesc cu t
aclevi- -4
rat si anatematiseasci in speciar credinfa cea clegarti a lui Eucloxiu
'Dumne
gi Errzoiu' deoarece ei hulind pe Fiul lui zev, a fi creaturd, s_au
inscris drept apdrdtori ai ereiului u"iun;
si s6 maituriseascr credinfa
mirturisiti de Pdrnlii de Ia Niceea, pi si nu prefere nici un alt sinod
fafi de acesta. saluti frifimea "ua iu pe Iingi tine, iar cea de pe lingd
mine, te salutd in Dontnul;
(62 Ap.;70 sin. I ec.; t, J, S, g Ancira;10, 14 petru AIet:.:2
Tim. Aler.)

canonul
, ! .
It-ti -cuprincleco.tinutul rrnci t,pistole dc rispuns aI sfintu-
Atanasie citre episcopul Rufinian, caic intreba cu,n trebuie sd se
prirneascd,in Biserica cei- ce au aderat, in timpul prigoanei, la
eresul
arlalt.
Sfintul Atanasie ccrc sd se respecte hotiririle sinoadelor care all
dezbdtut aceastd chestiune (spania, Gatia gi Elada), gi sd urrneze calea
hc'tiritd la sinodul :din, Alexandria ,clin anul 362,
linut sub pregedenfia
'sa, uode s-a hotdrit ca to{i aceia care au fost silifi prin .violentd
s.d
I Vasile cel Mare 339

treacd de partea arienilor, dar care in fond, dupA convingerea 1or, nu

.s-au fdcut arieni, sd fie ierta{i Ei sd }i se permiti si rdmind in demni-
tatea treptei ierarhice in care au fost; dar, conducdtorii Ei apdrdtorii
eresului, dacd se convertesc gi se pocdiesc, de asellrenea se pot primi
in Bisericii insd nu mai pot face parte din cler.
Avind in vedere faptul cd in acel timp Eudoxiu, episcopul Constan-
tinopolultri (360 __ 370) 9i Euzoriu, i episcopul Antiohiei (364 - 374).
au fost adercnlii cei mai aprigi ai doctrinei iui Arie Ei au proclamat
credinla ariand drept ortodoxS, sfintul Atanasie face atent pe Rufinian
qa sd pretindd de la toti car€ se convertesc de la arianism'la Bisericd,
sd anatematizeze in public mdrturisirea de credinlA a acestor doui per-
soane gi si rndrturiseascd in chip solemn Simbolul Niceean.

CANOANEI.E SFINTULUI VASILE CEL ]VIARE

(+3 7 e )

CANONUL l: (TAINELE ERETICILOR $I SCHISMATICILOR.

SUCCESIUNEA APOSTOI,ICA)
In privinfa intrebirii despre catari, gi care intrebare s-a pus mai
inainte ti de care bine ifi aduci aminte, cd se cuvine a urrna obiceiirlui
din fiecare loc, deoarece atunei, cind s-a tratat in privinla acestora, au
fost diferite pireri despre botezul lor. Dar, cel aI pepuzienilor mi se
pare ci este fSrd de nici o ratiune; gi tn-am mirat cum de Dionisie cel
Mare, canonist fiind, l-a trecut cu vederea. Cici cei vechi au hotdrit sd
se primeasci acel botez, neabitindu-se intru nimic de la credin!5;
drept aceea pe unele le-au numit eresuri, ;i pe altele schisme, iar pe
altele aduniri nelegiuite. Deci eresuri au numit pe cei ce cu totul s-au
lepidat, gi s-au instrdinat chiar de Ia credin!6. Iar schisme au numit
pe cei ce se deosebescin concepfii cu privire la unele chestiuni ;i in-
trebiri biserice;ti corijabile: pi aduniri ilegale au nurnit adunirile ce
se fac de presbiteri sau episcopi neascultdtori gi de poporul neinvifat;
precum dac5 cineva fiind g[sit in grepeali a fost inl6turat din slujb6,
pi nu s-a supus canoanelor ci singur Fi-a atribuit siepi intiietate ;i sluj-
b5, pi impreund cu dinsul au plecat pi alfii, pdr6sind catoliceasca (ade-
vlrata) Bisericd (ortodoxi), aceasta este adunare ilegal6; 9i schismd
este cind cineva in privinfa poclinfei se deosebegte de cei de la bise-
rici, iar eresuri sint precum de pildd al maniheilor, al valentinienilor
gi marcionitilor, gi al insu;i pepuzianilor acestora, c[ la acegtia deose-
birea este chiar cu privire la insili credinfa in Durrnnezeu. Deci cei
vechi au hotdrit ca cel al ereticilon (botez) desivirpit sd se anuleze. Iar al
schismaticilor, ca al unora care sint inci in Biserici, sI se prirueascd,
iar cei ee sint in aduniri ilegale, indreptindu-se prin pocdin{i cuvenitl
gi prin convertire, sX se impreune iarigi cu Biserica, preculn adeseori
pi cei ee se gisesc in vreo treapti bisericeasel, mergind impreuni cu
cei neascultitori, dupi ce se vor cii, si se primeascd in aceeagi stare.
Deci este evident, ci pepuzienii sint eretici, cdci au hulit asupra Duhu-
 340
I Vasile cel Mare

lui sfint, atribuind t-ui lllontan ;i priscilei in chip nelegiuit gi nerusi_

nat numirea de Mingiietor.. Cdci sint vrednici tle osindi sau ca cei ce au
indumnezeit pe oarneni, sau ca unii
prin aserninarea cu oarnenii, ;i astfel,carc pe Duhul Sfint l-au batjocorii
sint vinovali osinclei ";l;;-;;;:
nice, pentru cd hula cea impotriva Duhului Sfint'este neiertuti. n"l,i
care este rnotivul petrtru care si se considere valid botezul acelora
care boteazi in Tatil ;i Fiul, pi Montan gi priscila? c6ci nu sint bote_
zafi cei ce nu s-au botezat intru cele predanisite noui. nrupi a"u*
degi lui Dionisie cel Mare a scipat aceaita din veclere, noi insi trebuie
str ne ferinr de a imita gre;ala; cdci absurditatea este viditd de la sinc
instr;i .si limuriti- tuturor celor ce, cit de pulin
;tiu a judeca. $r .:-
atare incd sint dintre cei dezrrinati; dar s-a parut celor 6in .1r""|rirrro,
pi de cei impreuni cu ciprian si cu Firmilian al vostru vorbesc,
pune pe toti ace;tia.un9i-hotdriri, pe catari qi pc encratifi, a-i su-
- ;i p" -prii,
fa"r_
parastafi, ti pe apotactifi. cici inceputul <lezbindrii ,-i ie""t
schismS; iar cei ce s-au leptrdat de Biierici n-au mai avut harul Duhu_
tqi slint peste ei,. cdci a lipsit comunic*rea prin intreruperea succesiu_
nii. c5ci cei dintii,- c-are s-au depirtat ar-eau hirotoniile cte la p6rin!i,
pi prin punerea miinilor peste ei aveau harul tluhovnicesc;
dar, cei ce
s-a_urupt, devenind rnireni, n-au avut nici putere de a boteza, nici de
a hirotoni; nici nu puteau da altora harul Duhului sfirrt, a" ro "o.n
ei au cizut; pentru ac-eastapr-rinfii au hotxrit ca cei botezafi de dingii
ca de nigte mireni,- viind la bisericd, sr se curdfeascd din nou
cu acle-
v{ratul botez al Bisericii. Dar, fiindci in generul .r.ro"a din Asia,
li
s-a pirut ca din interesul conducerii multora si se primearci boiezrii
acestora, -fie primit. Iar pe cel al encratifilor trebuie si-l considerirm
ca pe o fapti rca;- deoarece spre a-i face inacceptibili pentru Bisericd,
a ciutat s5-i ia deja in stipinirs cu botezul lor; prin ceea ce au stricat
gi obiceiul lon neci socotesc ci noui ni se cuvine sa lep)iddm
botezul
lor, deoarece in privinfa Ior nimic nu s-a hotirit lirnurit; pi rlacE cinel.a
l-ar fi primit de_la ei, acela venind Ia Biserici, si se boteze. Dar, daci
aceasta ar fi piedicr ordinei obgte;ti, si se aplice iard,si obicei'I
$i'ra ru
urmeze Pxrinfilor, care au orinduit cele de cuviinfd pentru noi. cdci
md tem ca nu cunlva, intrucit hotirim sr zibovear"a in privinla bote_
?,rI"! s6-i impiedicim pe cei ce se mintuiesc prin asprimea o"irra.riuiil,
iar^daci aceia plstreazd botezul nostru, aceasta sd nu "" i".p5ili;i;;
cdci nu sintem rds-punzdtori prin imprejurarea cr Ie tlim lor har,-
ci
ne srrpunem preciziunii canoanelor. Dar negregit si se dispurra
ca'"ui
ce vin de la botezul acelora, si se ung5 adic['de credincio;i,
;i u;u J
se apropie Ia taine. cici gtiu ctr pe fralii zaiu gi Satornin, fiind ei din
acea rinduiali, i-am primit in scaunul episcopilori drept aceea pe cei
ce au fost impreuni cu tagma acerora, nu mai putem a-i despdrfi
de
Biserici, deoarece prin primirea episcopilor am a;ezat ca gi
un canon
cele in privinfa conruniunii cu dingii.

_-(46: 47 Ap; 8 sin. I ec.; 7 sin. II ec.; 95 Trut.; ? Laod.; 4T Vas.

c, Iltare)
I Vasilc cel Mare 341

Primul canon ca gi ulndtoarele, pini la canonul al 16-lea inclusiv,

sint alcituite din conlinutul primei epistole canonice a sfintului Vasile
cel Mare, scrisd la anul 374 gi adres-atdlui Amfilochie, episcopul lco-
neiei din Frigia, care i-a cerut s!-i litnureascl o serie de chestiuni qi
s5-i tdlmdceaicd unele locuri din Sfinta Scripturd greu de infeles.
Prima intrebare la care rdspunde (can. 1) se referi la aprecierea
botezului sdvirqit in unele asocialii eterodoxe. ;i dacd trebuie si se
boteze cei ce vin la Bisericd de Ia aceste asocia{ii.
Bazindu-se pe inr'.i{itura ,,celor vechi* sfintul Vasile spune ci
pentru aprecierea validiid{ii botezului sivirqit in afara Bisericii al celor
ce se convertesc de la eretici gi schismati:i, trebuie sA lind seama de
m6.sura in care se ,abat acesto diferite asocialii eterodoxe de la invS-
!5tura adevdrati a Bisericii C)rtodoxe, Ei sd sc procedeze in conformitatc
cu aceasta.
, Sfintul Vasile spune cd tofi cei ce se abat de la invS[itura Bise-
ricii Ortodoxe, cea una gi sfintd, soborniceascd qi apostoleascd,se im-
part in trei grupe: eretici, schismatici $i adunituri ilegaie.
Eretic, spune sfintul Vasilc, este cel cc gregeEte chiar qi numai
cu privire la vreo dogm5, sau referitor la unele chestiuni de doctrini
ortodoxi, cum spune Zonara, qi in genere, dupd doctrina canonici a
Bisericii Ortodoxe, cel ce nu este ortodox, este eretic.
Schismatici sint, spune sfintul Vasile, cei ce se deosebescin con-
cepfie cu privire la unele chestiuni qi in treburi bisericegti, dar, care
se pot indrepta uqor. Unora ca aceqtia, spune sfintul pdrinte, li se,recu-
hoagte botezul, intrucit €i fac parte din Biserici.
Zonara intregegte aceast:i dcfinifie a sfintului Vasile, aritind ci
,.schismatipi" sint aceia, care invatd corect in privin{a credinfei qi a
dogmei, dar s-au despirlit de bisericd din unele cauze anumite Ei-gi
alcituiesc aduniri separate.
Biserica a considerat insd intotdeaun qi schisma un rdu ca Ei
erezia pentru consecinfele ce le produce. Sfintul Ioan Gurd de Aur
considcri cd ,,ruperea unitSfii si deplindtdfii bisericegti", produsd prin
schismd nu este un riu mai mic decit producerea unui eres, pentru
cd orice schisrnd se transforml in eres.
Adundrile ilegale, spune sfintul Vasile, se fac de episcopii Ei pres-
biterii neascultltori, care irnpreund cu poporul neinstruit se adund la
rugiciune separat de BisericS. Aceqtia nu se deosebesc de schism5,
fapt ce determini pe pirinlii de la sinodul I ecumenic, sd nu le mentio-
neze, trecindu-le in rindul schisrlaticilor. La fel fac gi pirinlii de la
sinodul Trulan (can. 95), care pSstreazi impdrlirea celor ce se depdr-
teazd de Bisericd numai in doui grupuri: eretici gi schisrnatici. Sfintul
Vasile norninalizeazi o serie de dizidenfi, gi anume pe: pepuzieni,
manihei, valentinieni gi maronifi, care sint eretici; Ei apoi pe catari,
encratifi, idroparastali gi potactafi, care sint schismatici.
 2 Vasile ccl Mare

Aratind cd botezul unora dintre acegtia,

poate fi considerat ca un uot"z enumerincr aici pe catari.
- .auirsit laici, sfintul vasile rerevi
_de
principiit" ""nonice-runaamen-tJelui""itouru
fl:i sacramentald
nra ^::]_qtre la ierar_
a Bisericii, gi anume--arati cincl po"t"
ierarhia legal5. Temeiul pt"oiiui i;;ft ti consideratd
il formeazd tiansmiterea neintre_
la sfinfii Apoitori,' pi"t-i". prczent
Ilpl^"^-d:este
eprscop a puterii ierarhice. Acel
considerat legal, cire poate'fac.e dovad'u
prin succesiune nelntrerurpti d"'h "ri prt".ua sa derivd
;finlii "irt.iJri."qt'u"i, este deci_
sivd doctrina canonici priiina-"o.ritotor"a
harului $i a dreptei credin{e o" r-".fi"tii succesiunii in transmiterea
apostori, a celor ce vor sa vind
la Biserica Ortodoxd ae ta ""eo aso"iltje
eteroOoxa.

CANONUL 2: (UCIDEREA ME$TE$UGITA

A FATULUI) AVORT
Aceea care ornoar' fdtu] nr!.'nlegtepugire,
.se supune
uciderii ;i Ia noi nu este <Iupr iubtilitatea'"ip"uri,rrrii
-Je pedepsei
- fdt format 9i
neformat; cdci aici-se osindepte nu numai pentru
""1 "" se va naste,
ci ptntru cX pi pe s..a-primejduit; cici rnai cle multe ori mor feme_
"sine "pe
ile in acest fel de incerciri.'lar, lirrg[ aceasta se mai-adaugx ;i orno_
-i"G"!ia
rirea fdtului, alt6 ucidere aupe ceror ee indriznesc aceasta.
Dar nu trebuie si se inti-'di pociinfa lor pin6
ra rnoarte, ci sx se pri-
Seagc{ dupd un termen de zeie ani, dar vindecarea sd se hotirascE nu
dup5 timp ci dupi chipul pociintei.
(65 Ap; 91 TruI.; 27 Ancira; g Grig. ile
Nisa; 3, g, J3, SZ, g4
Vas. c. Mare)
sfintul vasile reia rn acest ca'on dispozifiile prevdzute
nul 21 al sinodului gg l" Ancira, care apoi s-a confirmat in cano-
gi de sinodul
Trulan prin canonul g1.
In acest canon sfintul Vasile aratd ci celor ce ucid
fdtul prin
{$$fguqi-re (avort) li se.aplicd pedeapsa cuvenitd r-rcigaqilor,adicd pe-
niten{d
-10 ani _(can. 21 Ancira),'admifind ca acest termen sd fie pres-
curtat, dacd se dovedeqtecd se ciiesc ucigaqii.
sfintul pirinte- menlioneazd ci crupi legea cregtini nu
pedepse diferite in se aprici
.funclie de starea..ratutui,;";" ;;;; ri aepiin'io"-
mat sau incd nedefinit, aga cum se fdcea dupi r-"jlu
v""hiLrhli i";i;_
ment (2 Moise 21,22-zB), care prevedea amenda'in cazr-rtcd fitul
nu era format, gi r'oartea in cazul cind fatut era aepiin
io.-ut.
Dupi doetrina oanonicd in toate eazurire se apricd pedeapsa
pentru
pentru fapurr.cd a ucis f.{tul,
u.cig-aE-i
Ei pentru ca mama si-"'e"pi;s p"-
ricolul-rli propria viatd. AceeaEi pedeapsa se aplicd
celor ee dau altora
doctorii pentru avort.
Dupi dreptul bizantin, o Noveld a lui Justinian gi
alta a lui Leon
Filozoful, ca gi dupd doctrina canonoicd, infractiunea
constituie qi motiv
de divor! (Sint. At. II b20) vezi qi can. 91 Trul.
 313
3. 4 Vasilc cel Mare

(OSINDA "DIACONU'
CANONUL 3:: (DESFRIUL CLERICILOR.
LUI PENTRU DESFRiNARE))

Diaconul,careadesfrinat,dupiceaintratindiaconie'vafile-
ntl se va opri de
padat Je la- aiu"orri";-dar fiind po. iu locul nrit'e'ilor,
vechi, ca, cei cdz,uf! dintr-o treap-
ia i-pe"tagire clci fiinleazd un can_on- precum soco-
E ;t'se supunx "rr-di acestui fel de pedeapsS' urnrind
acelei legi
'oarcare ti"": "Nu pedepsi de doud ori
tesc cei din vechime,
(Naiili-i,--gl; ;i pentru alti pricini, c6ci cei ce
;;;;ii,s;;;aln"
din locul credincio9ilor, iard;i se
sint in tagma *iren"as"e, tii"a scoqi
cd'oti iar diaconului ii ajun*e odat6 osinda
orit""." la"locul din car" au in aceasta singura
iritriJr"ril a""i-tii"a"a ;; i se mai dd lui rliaconia,
cele statornicite'
osinda sd consiste p"d"opsa. Acestea insa sint dupd
iii'i"a""Ute, adevirata vindecare este indepdrtarea, de picat; d1-e4t
trupului a lepadit harul, acela prin sl:lri-
aceea cel ce pentru voirtptut"u
-u""u i"opuiui, pi prin infrinare'a cu toaii supunerea depirtindtr--se
desi'ir'iti a
de voluptd{ile, cdroia a fost subiugat, ne 'a, da dovada
tiebuie sd le noi' atit pe cea
vindec[rii lui. Deci pe amindou{ ftiT
p"""f""te-p." f"g", "ii Si prin
"inalta,cea dupd obicei; qi in privinfa celor. ce
nu primesc legea cea rnai si se urmeze dupd chipul predanisit'
(25Ap.;4,27,44TruL.:75,76sin'IVec';79Ancira;27Cartg';
6, 78, 32,44, 57,60, 69,70, 87 Vas' c. Mare)
'innoieqte
ln acest canon sfintul Vasile dispozilia canonului 25
upo.toii",'f;i.r"if"l;"ii c1e'icul dovedit de desfriu se cateriseqte,adici
se despoaie ae ci"ufiruolesc sau se depune din treaptd'- dar nu se exchtde
ii;-."L""1t"t*-ui.J.i""l."a. 1n motivare sc face referire Ei la preve-
cleri din Sfinta Scripturd (Numcri 1' 9).

CANONUL 4: (CASATORTAA TREIA)

'se
ln privinta celor ce se cdsltorese a treia oard 9i a celor ce
care este cores-
cisitoresc mai de multe ori, affr hot[rit acela;i canon,
gi pentru cei'ce se cdsitoresc a doua oarS; adici pentru cei
ilur-,zdtor anl; iar
ce se c6sdtoresc a doua oar6, un an; altii insl au hotirit doi
pl "Lr "" g c5s[toresc-a treia oari ii afurisesc pe trei, de multe ori si
u"i- p" ""u ca aceasta numesc nu nu't[, ci poligamie'
;; ;;.1"-o Si -o
[u inui curind'a"ifri"u"", "" ,u pedepseSte;pentrtt aceea si Domnul
aculn
u-ri. iu-u"itencei, care schimbase cinci birbali: ,,Pcr care-l ai
birbat.r'(Ioan 4, 1B).-Pentru cI cei ce au trecut peste limita
nrr-1i "riu
""".tii a doua nu mai sint vrednici s5 ,se numeascS cu numirea de b6r-
il"i,"u" de sofie. Apoi in pri'irfa eelor ce se cdsdtoresc a treia oari
am'primit obiceiul dL afurisire pe cinci ani, nu din 'reun canon, ci din
ei
ur-uruu celor primite mai inainte. Dar nu trebuie a-i opri -pe
".r tott t de la liisericd, ci a-i invrednici de ascultare, dni ori trei ani,
de Ia inrpirt6;irea
ii aupa ""eea si li se tlea voie sd stea impreuni, iar
 344 4 Vasile cel Mare

sflntei raine celei bune sx fie $inufi departe, gi atunci cind vor arita
vreun rod de pociinfS, si se apeze Ia locul imptrrtigirii. ,
(17 Ap; 8 sin.
,^ !_e_9.;3,8T Tntt.; 79 Ancira; J,7 Neocez;I Laod.;
12,30,41, 50, 53, 80,87 Vas. c. Mare)
sflntul vasile considerd ca adevirata cisdtorie. numai prima cdsi-
torie. Pe a doua o tolereazd lnsd ca o indulgenlA fatd de slSbi:iunea
omeneascd.
rn acest canon, ca gi in eanoanele 50 gi 80, sfintul Vasile are in
vedere insd pe cei ce contracteazi o a treia sau a patra cdsiitorie.
rn_trucit, pentru cei ce se cdsdtoresc a doua oari s-a fixat prin
Laod., o epitimie de un an sau doi, dupi felul pocdinfei, sfintul
93".._1
Vasile in canonul 50 zice cr a treia cdsdtorie este interzisd de lege; iar
'ast-
pentru qS ce din necesitate sau din alt motiv oarecare incheie 'o
fel de cdsdtorie, el prescrie o epitimie de cinci ani. Iar in canonul B0
considerd cdsdtoria a patra ea pe un pdeat mai mare ca desfriul qi ca
o faptd animaiicd. Aceastd invAtdturd a sfintului Vasile era docirinu
intregii Biserici.
- lq f,el- prevedeau qi legile rorn€rre (pro<rhiron IV, 2b; Nov. g0 a lui
Leon Filozoful _- Jus greco romano III, lgg).
De remarcat cd in veacul X insuEi impiiratul Leon Filozoful, care
a consfinfit aceastJ rinduiald prin Novela 00, a incdlcat-o, contractind
a. patra cdsdtorie. Impdrtrtul cdlcind doctrina Bisericii, autoritatea bise-
riceascd a fost nevo_itdsd se ocupe din nou de problemd, dind rispuns
oficial, - canonic, la intrebarea: ,.De cite ori poate sd se admitd inehe-
ierea cdsdtoriei pentru o persoand rdmasd veduvi?,,
lmpdratul r,eon Filozoful a pierdut in timp de cifiva ani doui
sofii. Nevoit -sd se cisdtoreascd a freia oard, in a'celagi an i-a murit qi
a treia sofie. Impdratul fiind inci tindr qi neavind mo,sienitori lesali voia
sd se cdsdtoreascS patra oard cu o femeie cu care avea deia irn copil
{ -sd
nelegi,tirn. Nicolae I, patriarhul constantinopolului n-a voit binecu-
vinteze aceasti c5sltorie. motivind cd este potrivnicd dispozi{iilor cano-
niqe ale Bisericii. Intrucit, din ponrnca impdiatului, acesta'a fost eununat
de un.p""-ot,patriarhul a exclus pe impdrat din Biserici, iar pe preotui
respectiv l-a caterisit. ofensat, impdratul a dispus ca patriarhul' si fie
exilat qi la un sinod din g0B, format din adepfi ai imilaratului, pita-
arhul a fost caterisit si s-a ales un alt patriar:h (Eutimiu), iar cdsitoria
impdratului a fost declarati legal5. Faptul acesta a produs mare tulbu-
rare in BiserlcS. Murind Leon la 912, urmagul sdu la tron impdratul
Alexandnr a convocat de indat5 un sinod care a reintegrat in- scaun
pe patriarhul Nicolae, care cu greu a iiniqtit spiriteie.
Patriarhul Nicolae, pe vr€mea impira{ilor constantin vII gi Roman
T, la anul 920 a convocat un sinod care a condamnat tot ceea c€ s-a
hotdrit la sinodul din g0B, impotriva prescripfiilor eanonice ale Bise-
ricii Ei s-a emis un ,.Tomos l]nionis". rdmas celebru in istoria dreptului
bisericesc, adici actul de unire gi impieare a Bisericii cu Statul (Sint.
At. IV, 3 - 4; Sint. At. \II, 159 --- 161).
4 Vasile cel Mare 345

Acest Tomos conline urmdtoarele dispozi{ii canoniee: Dupi o cuve-

nitd introducere, se imparte in qapte canoane. Primele trei se referd
la chestiunea, pentru care s-a convocat acest sinod. In canonul 1 se
spune cd de atunci incepind ,nimenea nu mai are voie sd incheie a
patra cdsdtorie, iar dacd face acest lucru, cdsitoria aceasta nu se va
mai recunoagte, gi nu numai c6 respectivul se despoaie de orice cotnuni-
une cu Biserica, ci i se interzice ;i intrarea in Biseric5, pind cind
rdmine in astfel de legdturd ilegal5. Canonul 2 vorbeqte despre cdsd-
toria a treia, gi spune ci in genere gi aceastd cdsdtorie trebuie privitd
ea interzisd, admifinduse exCep(ii numai in cazuri deternrinate. In
privin{a cdsdtoriei a treia, canonul dispune in special urmdtoarele: a)
dacd cineva este de 40 de ani gi firi copii, gi doregte sd se cisdtorease6
a treia oard, acela cinci ani de zilc nu poate sd se cuminece; - b)
dacd cineva este de 40 de ani qi are copii, aceluia ii este interzis sd
se cisitoreasci a treia oard; - c) dacd cineva este de 30 de ani qi are
eopii din primele edsitorii, qi totuEi doregte sd se edsdtoreascda treia
oard, acela sd se opreascd pentm patru ani de la cuminecdturS; - d)
daci cineva este de 30 de ani Ei nu are copii, aceluia i se poate permite
cdsitoria a treia, dar i se dd qi epitimie. In canonul al treilea se pres-
crie epitirnie de Eapte ani, ca gi pentru cdsdtoria primd Ei a doua, dacd
se dovedegte cd cineva a ripit sofia, sau dacd inainte de cisdtorie a
avut relalii sexuale. In acest canon se mai adaugS, Ei c5, preotul care
d5 sfinta cuminecdturd euiva impotriva dispoziliei cuprinse in acel ca-.
non, din acel moment iqi pierde qi el slujba sa qi cade Ei el sub epi-
timie de gapte ani. Aceste trei canoane se cuprind in acest tomos, care
s-a confirmat de impdralii menlionali, qi s-a promulgat qi ca lege de
stat (Sint. at. V, 6 - 9; Zacharie, jus greco-romanum, III, 230 - 232).
Dar nici aceastd hotirire nu a mul{umit pe cei ce fineau riguros
la sfintele canoane, deoarece ei vedeau in aceasta slSbiciune fati de
puterea de stat, in urma dispozifiei despre cisdtoria a treia si combS-
teau totodatl aeeastd hotdrire. Abia pe vremea impirafilor Vasile II si
Constantin VIII qi a patriarhului Sisinius, s-au linistit luerurile. la anul
997, cind s-a adus ln fata marelui sinod tomosul, eonfirmindu-se in
chip solemn, gi addugindu-i-se incd patru canoane. Dintre aceste eanoa-
ne: ln can. 1 (4) se anatematizeazA eei ee indrdznesc sd introdued ino-
vafiuni in doctrina bisericeasc;i; can. 2 (5) anatematizeazi pe cei ce
aeuzl Biserica de sl5biciune. fiindci impdratul Leon a recunoseut acea
cisdtorie a patra pentru pacea bisericeasc5; can. 3 (6), anatematizeazd
pe cei ce indrdznesc sd spund ci sflnta Risericd nu ar fi pdstrat eurat5
gi nealteratd doctrina predanisitd, gi can. 4 (7) anatematizeazd pe cei
ce indrdznesc sd nu primeasci vreunul dintre sfintele eanoane, eare au
fost date mai inainte qi care au fost primite de Biserica intreaod (Sint.
At. 5, 9, 10). Dupi aceea au incetat tulburirile din Bisericd qi Tomosul
a fost primit gi recunoscut de cdtre to[i, Ei dispozi{iile cuprinse intr-
insul au rdmas ln vigoare in lntreaga Bisericd Ortodoxd pind in ziua
de azi. Prin urmare, in conformitate cu aceasta, dupi dreptul canonie
346 5, 6 Vasile cel Mare

al Bisericii ortodoxe, cdsatoria a patra este cu totul interzisd iar crs6-

toria a treia este permisi nurnai in cazuri cxcep{ilnale, "si anume numai.
cu incuviin{area episcopului competcnt.

CANONUL 5: (PRiMIFEA ERETICILOR, (ERETICTI CARE SE

POCAIESC PE PATUL DE MOARTE))
Aceia dintre eretici care la iegirea din via{d se pociiesc, trebuie
si se -primeasc6; sd se primeasci, ins6 firegte nu fdril chibzuinfi, ci
cercetindu-i, daci vor ar[ta adevdrata pociinfi ;i vor avea fapte, Iu"u
mdrturisesc rivna lor spre rnintuire.

_ -(2, ,74, sin. I ec.; ? sin. II ec.; ?8, 96 Trut.; 72 Neocez.; 7g, 47
Lood.; 45 Cartg.)
ln acest call6n sfintul Vasile referindu-se la invii{5tura Bisericii
care prevede cd oriee eretie eare se converteqte la ortodoxie trebuie
sd fie primit cu respectarea ceremonialului prer'dzut de eanonul ? II
ecumenic, pentru diferitele categorii de erctici, aratd cd aceastd rindu-
ialS trebuie sd se respecte eu aceeaqi rigurozitate. mai ales cind. con-
vertirea are loe in pragul morfii.
Avind in vedere aceasti ultimr categorie cle eretici adaugi clispo-
zi\ia cd unii ca acestia trebuie sd fie intrebati eu deosebire dacd c"ondamnd
cu sineeritate erezia mirtrrrisiti pind atunci, si daci va rimine statornie
in invdfdtura ortodoxi in eazul cd se va insdndtoqi. Daed nu deelar5
aeestea, spune sfintul Vasile, ereticul sd nu se invredniceasci de sfinta
impdrtdsanienici eind este pe moarte.

CANONUL 6: (CASATORTTOpRrTE. (CASATORTA CELOR OpRrTr

DE CANOANE, BSTE DESFRIU))

_Desfriul persoanelor canonice sd nu se socoteascdde nunti, $i cu

tot chipul si se rupi insofirea lor; cici aceasta este de folos gi Bisericii
spre intxrire, pi ereticilor nu Ie va da prilej impotriva noastri, pr.eculn
ci prin ingiduirea de a pEcitui i-am atrage spre noi.

- ( 2 ! : 2 6 A p . t ;7 4 , 7 5 , 7 6 s i n . I V e c ; 4 , 6 , 4 4 T r u I . ; 7 g A n c i r a ; 3 ,
7 8 ,2 0 , 3 2 , 4 4 , 6 0 , 7 0V a s .e . M a r e )
Sub denumirea de ,,persoanecanonice.. sfintul Vasile are in veclere
pe cei ce au intrat in cler necdsitorifi (carr. 26 ap.), gi pe cdlugdrii
qi ciluglrifele care au depus votul castitdfii.
Potrivit prevederilor canonului 25 apostoric, persoana preofeascd
care cade in desfriu, se caterisegte.
unii clerici, caterisifi din cauza desfriului sustineau insd ci au
dreptul sd trdiascd in cirsdtorie cu femeile, din cauza cirora qi-au pier-
dut slujba preofeascd, qi nu li se poate interzice cdsdtoria. La fel susfi_
neau gi cdlugirii Ei cdlugdri{ele in a-eeagisituafie.
 347
z, 8 Vasile cel Mare

S f i n t u l V a s i l e a v i n d i n v e d e r e a c e a s t d s i t u a f i e ' l n i n tcdlugdresc'
eresulmen-
demnitdtii cinului 9i
tirr""ii *airii'rritltiJ"Ji-Ei'".t't"pitatii (cqn' 4 Gang'),-dispune,cd
#;'; i"ri^rii"".i;" A; tuiecgiunite, ereticilor
d;;;; ;"i p"i-iti tn cler necisitorili sau au depus vofu[
;ff lfii^
i; desfriu s5 nu li se dea voie s5 trSiasc6
castitdlii qi apoi u;- d;;a-
pdcat'- Si c,u atit mai putin sd'
cu persoana, cu care a cdzut in acel
la tot cazul, trebuie des-,
incheie cSsdtorie r"g"rJ "., a""i", ci, acegtia
paritti ii "elaliile loi ilegale Ei pic5toase si inceteze'

(osINDA
CANoNUL 7: (DESFRIUL cu BARBATII, SODOMIA'
PACATE
DESFRIULU iU BARBATII, A SODOMIEI $I ALTOR
ASEMENEA))
stricitorii
-ii-iermecatorli,de parte -ii barbdteascS, ti stricStorii de animale, 9i uci-
gafii, adulterii pi idolatrii, sint vrednici de aceeasi
dispozi{ia ce o ai in privinfa
pedcaps5; drept aceea ap[ca -9i la acegtia pociit pentru
I"iJ"Uf. Iar'in p.i"i"iu celbr ,ce treizeci de ani s-au
ne,stiinfd, nu se cuvine nici a ne
necuralirea, p" "u"" au'f6cut-o intru de
tori cdci atit ne;tiinfa'ii face pe cei vrednici
i;ili;;ft-p.i*i"ua pedepsei,-ce
prelungirea
iertare, cit gi marturisirea de bun6 voie,'si
s-au -dat Sa-
s-a ftrcut atita timp; fiindcd aproape un veac de om intreg drenl
spre a nu comite imoralitdfi;,
tanei, ca sI fi s"'iea corecfiune- pedeapsi'
primeascS fdr6 prelungire cle
aceea, poruncegte "" ""o* s['se 'induplecd
mai ales dacd au li f""",*f, care miloitivirea ta '9i daci arattr
viald vrednicd de indrumare.
( 6 7 , 8 7 T r u t . ; 7 6 , 7 7 , 2 0 , 2 0 , 2 2 , 2 4 A n c i ' r a ;5 8 , 6 2 ' 6 3 ' 6 5 V a s ' c ' M ' ;
4 Grig. de Niso)
cei ce
In acest canon sfintul vasile are in vedere pe vr-Sjitorii sj p-e
chemind in ajutor
se indeletniaese cu--fapte pacdtoase similare, care
slujesc cinstesg (sint' at. IV
ai""olirr in vrdiile to", prin aceasta ii -sint EiJ
pe-
f fOl. boti ac"Sfia .p"h" sfint'1 pdrinte, vrednici-de aceeaqi
trebuie sd
deaps.l. Aceasta nu insemneazir insd c5 toli acegti pdc;togi'
acelaqi numdr de.ani -cle pocdinle'.9i- ei fiecare trebuie
;;a;pil";;"cd
se v.9r..ho.t51i in privinfa
;Eil;;a 'si ""i a" epitimie, .ci{i
atitia lt^""?-
,"ii- r" parte, """"*, pentru ucigaqi, otrdvitori Ei.vrdjito_ri, - 20 de
ani de e-
u"i ao epitimie rcr". SO,O^SVas. 9, rt-,), iar- p-qnt5uceilalti 15
c. M.). Siintul Vasile menlioneazd apoi pe
nill*ie (tan. 58,'Oz, os Vas. pen-
;i ;;""illorf p"i.tqi in neclrdlie, in eare au e6zut din neEtiin!5.-gi
sfintul Vasile inte-
tru care ei ," po"eiu." 30 de ani. sub .,necuralie(
i"g"-"i"i irr"estui, "ina "in"rru cade ln desfriu cu pers.o_ane rude d-e sin-
alte p5cate; d" toate seifae o' bund Etiin!5 (Sint. At. IV, 112).
G-Si";

CANONULB:(UCIDEREADEVOIE$IcEATARADBVoIE)'
cel ce in minie a intrebuinfat secure asupra sofiei sale, este uci-
g";. n"", ti"e ca mi-am adus aminte, 9i este vrednic de priceperea ta
 94d
8 Vasile cel ll{are

s6-!i vorbesc despre acestea mai pe larg; cd multe sint deosebirile

intre cele fdptuite cu vointd gi ccle fere Je voie. cd este cu totul
firi
de voie gi departe de voinfa fdptuitorului, dacr aruncind "l ;"
asupra unui ciine' sau pom, nimeregte un om; c5ci impursul i-a fost ;i"t;;
de a goni animalul, ori de a scutura fructul, dar s-a intimplat
.il i;
sine, ,ci prin lovitur5 a nimerit in trecere atrdturea.Deci una
"u u"uurtu
este firi de voie. Insi fird de voie este pi dacd cineva voind
pe cineva cu biciul, sau cu toiagrrtrnu l-ar lovi tare, dar a intoarce
cet lovit ar muri.
cd aici se socoteste-inten{ia, de a voi sd indrepte ri'p, cel ce
a g.o,rii,
iar nu de a-l omori. Asemenea dintre faptele cele fdre de voie
este gi
aceea cind cineva in.incdierare, apirindu-se impot"ioa ".rioa, ""
iul",
ori cu mina fdrX crufare, ar indrepta lovitura spre locurile
mortale ca
s5-i faci riu, dar nu ca .*i-I omoare de tot; aceasta ins5
se anrouie
deia eu, cea cu voinfa; crci cel ce a i_ntreb"irriui urirJ J"'"r""rii^r;r"
aplrare, ori cel ce fird de erufarg a dat loyit,i"u, la-""it
este cd triruit
fiind de patimi nu a crufat po -mareom..nsemenea er ""iL a intrebuinfat
un lemn greu' ori piatrd mai decit puter!, o*"n"ur.E, se nunrxrd
Ia cei ce fdri de voie au fiptuit, una insi'vrhilFi;tt"
frcind; dcoarece
din minie a dat acest fel de rovituri, in"it a ]riro"ii-1r"
cer rovit, de5i
silinla i-a fost poate sd-l zdrobeasci, iar nu de a-t omori
ct* totul. Insi
cel ce a intrebuinlat sabie, sau orice de acest fel nu
gi mai ales cel ce a aruncat cu securea; cici are nici o iertare,
se vecle cd nu a Iovit cu
mina apa ineit mEsura loviturii se fie'i" .tepi"i;;; ;u, ci a aruneat
a'5a ca gi greutatea fierului, ;i cu str5snicie, gi pri'
u'int cit mai ,r.,or",
Iovitura sd fie neap5ra-tmoriard.
$i iarxpi creprin voluntard gi nicicrecum
indoielnic5 este fapta de ferur "el"i "xvi"9itd de tirhar,
s4u cle nxyxririre
vrdjmasilor; c5ci acegtia "u urlevd"at pentru
bani onroar5, fugint! cle
vidire; iar cei ce merg Ia.b5tilii pentru ucideri; ";-rr";;
nici sd infrico_
$eze.'nici si infelepfgase5, ci prbprrninrlu-;i ;;J;;;;tJ orlroare pe cei
e-eIi se impotrivese; insi si aace "in"va pentru artx pricind
din crorinta
de .a Sti ar preg5ti doctorie, da" ar omori pe una
"u a"uartu o consi_
d^erim, voluntari; in care f"f fa" fJmeile, ao'mu-r-tu-ort
J,, ou"""are cles-
cint-ece ;i- vrdjitorii, incercind ,e-"i"rgl pe unii spre dragoste, si din_
du-Ie aeelora doctorii, care produc intunecarea nrinfilor;
deci ''ele ca
acestea-omorind, de;i .na vbitrol, si altcc'a au ficut,
lotu;i lrentru cd
s-au indeletnicit din <Iorinta de a cunoalte
s-ocotescintre eei ce ucitl vorunfar. prin'urma.;--fi;;1"-ee ;i c' ccea ee este orrrit, se
da' ctoctorii
{g qvgrt, uciga;e sint ;i .1", ii ""iu ce prirnesc otrivurile, earc onroari
fdtul. In privinfa aceastaarn spus atit cit
trebuie.
( 6 _ 5A p . ; 9 1 T r u l . ; Z l , 2 2 , 2 J A n c i r a ; Z , g , 7 l , 4 3 ,
lll[are; 5 Grig. d,e Nisa) 5 4 , E 6 ,S Z V a s . e .

In acest canon sfintur vasile face clistinctie intre uciderca

tard si cea involuntard gi aratd cind se poate considera vorun-
una sau alta din
aeeste infractiuni. I'tre uciderile voluntare considerd
si avortut luci_
clerea
.fdtului) (vezi ;i c9!. 2), pentru o-o"J--"in*,n'irrtu", prevecle o
epitimie de 10 ani (can. 3z), iar pentru ecl 'oluntar 20
de ani (can. 56).
9 Vasile cel Mare

CANONUL 9: (DESPARTIREA. (DIVORTUL))

t, Hotlrirea Domnului este ci nu-i iertat nimlnui a desface cis6-
toria afard de motivul de adulter (Mt. 5, 32). Urmind sensul cuvintelor
Dornnului, se potrivegte deopotrivi atit bdrbafilor cit pi a femeilor. Dar
obiceiul nu este a$a; cici in privinfa {emeilor afldrn rigurozitate multi
in tratament, zicind Apostolul, ci cel ce se lipegte de o desfrinati un
trup este (I Cor. 6, 16), iar feremia cd ferneia de se va impreuna cu
alt birbat, sd nu se mai intoarcd la soful ei, ci spurcindu-se si se
spurce (Ierrn.3, 1); ;i iardgi: Cel ce fine adulterd, este firi de minte
;i nelegiuit (Pilde,18,23); iar obiceiul orinduiepte ci atit birbafii adul-
teri, cit qi cei ce trdicsc in desfriu, si se refind de la femei; incit ceea
ce tr5ie;te impreund cu un birbat l6sat, nu gtiu de poate fi nurnitS
adulter5; deoarece aici vina atinge pe ceea ce a l6sat pe birbat, din
care cauzd s-a depirtat de cisdtorie; cici s-au bitutl fiind 9i nesu-
ferind bitdile, trebuia sd rabde mai virtos, decit sX se despartd de sof;
sau nesuferind paguba de averi, nici aceastd pricini nu este vrednicl de
luat in seam6; iar dacd birbatul acela ar viefui in desfriu, in privinfa
aceasta nu avem in obiceiul bisericesc aceasti observafie. Ci chiar de
bdrbatul necredincios nu s-a orinduit ca femeia sd se despartS, ci tre-
buie sd rabde din cauzi cE nu $tie care va fi sfirgitul. Cdci ce gtii fe-
me!e, dar dac6-fi vei rnintui bdrbatul? (I Cor. 7, 6). Drept aceea, care
a lSsat pe so{ul siu gi s-a dus la altul, este adulterS; iar cel pdrdsit
este de iertat, pi nici ceea ce viefuiesc laolalti cu unul ca acesta nu se
osindegte. InsI dacl bdrbatul, despdrfindu-se de sofie, ar merge la alta,
atit el este adulter, fiindcd o face pe dinsa si fie adulter5, cit ;i ceea
ce viefuiegto impreund cu dinsul este adulterd, fiindcl a atras la ea
birbat strdin.
(48 Ap.; 87,93, Trul.; 20 Anc'ra; 102Cartg.; 78,27, 35,77 Vas.
c. IIare)

Pdrintii dc ia sinodul Trulan prin canonul 87 stabilesc doctrina

Bisericii despre divor!. In motivare pdrinfii se referd la canonul acesta
al noudlea al sfintuiui Vasile qi citeazd Ei locurile din Sfinta Scripturd
citate de Sfintul Vasile.
La intrebarea lui Amfilochie dacd gi femeia poate sd ceard divor{ul
cind solul ei comite adul.ter, aqa dupd cum poate sd facd so{ul, cind do-
vedegte de aduiterd pe sofia sa, sfintul Vasile citeazd cuvintele Domnu-
lui nostru Iisus Hristos din Evanghelia de Ia Matei (5, 32), gi zice cd a-
ceasti poruncd a Mintuitorului se referd atit la sof cit qi la sofie. Ca
atit so{ul cit qi sofia, in situalia dovediti de desfriu, a celuilalt, este con-
firmatd $i ln alte locuri din Sflnta ScripturS, cum sint, cel de la Matei
19, 3-9, unde Mlntuitorul citind din Legea lui Moise, care din cauza
impietririi inimii a admis ca solul s5-9i poatd demite pe sofia sa, adaugd
cd de ia inceput nu a fost aqa, ci cd oricine va lua o astfel de femeie
demisd comite adulter, stabilind astfel c6, infidelitatea solu$ri in
 9 Vasile cel [Iare

cisdto_rieeste deplin identicd cu infidelitatea sofiei (a se veclea qi Mc. 10,

11-13).
Sfintul Vasile avind in vedere aceastd lnv5{riturd a Bisericii in pri-
vin{a egalitd{ii de drept a so{uiui gi soliei in cisdtorie, care se bazeazi
pe invd{dtura Sfintei scripturi, gi pe care o citeazd,in acest canon, arata
cd vreme tndelungati nu s-a respectat de creEtini, acegtia melninind ve-
chiul obicei, potrivit cdruia, numai soiul putea sd desfacr cdsdtoria, dacd
soiia comitea adulter, pe cind solia trebuia sd tolereze aclulterul bdrba-
tttlui; Ei men{ioneazd ciar cd acest obicei se observd gi in vremea sa.
.Legislalia-romand nu acordd so{iei drepturi in societate, ea fiind
socotitd ca fiind sub puterea pirrinteascd a so{ului. Legiuitorul roman a-
pdra numai drepturile so{ului. Aga incit, in viafa coijugald, fiind apd-
rate numai drepturiie sofuiui, infidelitatea sofiei era pedepliti ca adulier,
pe cind a,sofului nu era sancfionatd prin 1ege, ceea ce insemna obliga-
fia-.sofiei de a suporta nu numai puterea despotic5 a so{ului ci Ei in"fi-
delitatea acestuia. Pe vremea impdratuh:i August s*a incercat o schim-
b_arein aceastd privinfE, vrind sd se puna capiit imoralitd{ii. Lex Julia
de adulteriis coercendis, a invalidat o serie de legi, care au fost emise
i^n ac-el _tinip in sensul cd so{ii au libertatea de a se impreuna cu orice
fem.eig (concubind) pe lingd solia sa legitimd, qi a declaiat de ilegald gi
y_lodl']gd de pcdeaps:i relafia solului sau so{iei cu o ter{d pumoot X 1Dig.
XLVIII, 5, 6, $ 1).
" Pri+ toate pedepsele impuse, imoralitatea din lumea pdgini nu a
fost stdviliti Ei,ea s-a continuat qi in lumea cregtind. Deqi in-societatca
cregtind se condamna orice infidclitate conjugali, a solului ca
;i a so-
{iei, cu t-oate acestea,potrivit conccptiei veChi care mai ddinuia in pri-
vinla subordondrii sotieii qi a,supelioritdfii de drept a solului in cisi-
torie, susfine cd so{ul se pedepsegte muit mai uqoi peniru infidelitate
conjugald decit solia, care comitea infidelitatea conjulal5. Sotul care co-
mitea o astfel de infracfiune se considera vinovai de desfiiu pe cind
sofia de adulter (vezi can. 21 Vas. c. M.). ftnpotriva acestei concep{ii in-
j-uste cu privire la drepturile conjugale ale sofului
Ei so{iei, iau atitudine
felmd unii sfinli pirinli Ei se emite chiar o lege de stat. lntre acegtia Ter-
tuilan in secolul III, condamnind aceasti mentalitate, numegte aciulter
pe oricare dintre so{i care incalc.i fidelitatea cisniciei (De monog. 9), a-
pdrind monogamia. Impiratul constantin cel Mare prin o lege a" so'iDe
adulterii-s, cod. 30) prescrie pedeapsa cu rnoartea pentru toil cei ce co-
mit adulter. Mul{i sfinfi parin{i in scrierile lor menfioneazd drepturile
conjugale ale sofilor. De exemplu sfintul Atanasie cel Mare combate
pe cei_ce negau sofiilor dreptul de a acuza pe sofii lor pentru infideli-
tate-, declarind- cI pdcatul adulterului se sdvirgegte in toate cazurile, Ei
cind soful desfrineazi cu alte femei, preculn gi cind sofia desfrineazd cu
alt bdrbat (citre Antiohiu, Quest. g4). sfintul Ioan Gurd de Aur consi-
der.{ adulterul atit desfrinarea cu o femeie maritatd cit Ei desfriul cu o
femeie liberi gi ner:riritatd (Cdtre I Tes., Omil. 5).
La fel considera qi fericitul Augnstin (De bono conjug, 4) in pri-
vinfa obtigativitdfli identice atit a sofului, cit qi a so{iei de a pistra fi-
 "10'a/asile eel Mare 351

delitatea conjugale. Ambrozie (De Abrah. 1,4) qi Ieronim (De Epitaph)

sus{in cir nu poate fi permis solului nitnic din ceie interzise soliei 9i
invers.
Din partea primi a cauonului prezent se desprinde cu ugurinte ca
gi sfintul Vasile cel Mare are aceeagi conceplie ca qi ceilal;$i sfinli pa-
rinli Ei invdldtori bisericeqti, deoarece consider5 adulteri orice femeie
care se face vinovatd de infidelitate fa!6 de solul s[u, Ei adulter, pe
orice brdbat, care devine infidel soliei sale legitime. AcelaEi lu:ru se
vede $$$$$idin canonul 77 al sfintr-rlruiVasile cel Mare, in care el supune
pedepsei pentru adulter, pe toli cei care se fac vinovali de infidelitate
fali de soliile lor, unde citind din Sfinta Scripturd locul de ia l\4atei
18, 9, vorbegte expres despre egalitatea de drept a solului 9i a soliei in
cdsdtorie. Din toate acestea rezultd clar ci dupd lnvdlatura canonicd
a Bisericii, adulterul poate fi invocat ca motiv de divor!, atit din par-
tea solului cit Ei din partea soliei.
Pe de altd parte, din faptul c5 sfintul Vasile amintegte in canon
r,,i despre obiceiul riimas in via{a socialir rotnand, potrivit cdruia solului
i se recunoqtau toate drepturile, pe cind sofiei foarte puline, rezulti
clar cd sfintul Vasile cel Mzrre, constatd cu regret pdstrarea acestui obi-
cei Si in lumea creqtind; respinge acest,obicei ca necregtin gi cere sd se
stlrpeascd acesta gi sai se respecte doctrina canonicd a I3isericii, care re-
cunogtea aceleagi drepturi conjugale atit sofuir,ri cit ;i so{iei (a se vedea
qi can. 21).

CANONUL 10: JUR.,\MINTUL $I CALCAREA LUI)

Cei ce jurd cd nu primesc hirotonia, dupi ce au iurat, si rru fie

sili{i a-;i cdlca jurirnintul. Cdci de;i se pare cuiva ci este vreun canon,
care iarti pe unii ca ace;tia, totupi din experienfS, am cunoscut cX cei
ce-qi calcd jurbmintul nu rnerg pe calea cea bunb. Dar trebuie a se
cerceta ;i felul jurimintului 9i cuvintele ;i dispozifia eu care s-au jurat,
i. 9i finefea adausurilor din cuvintele cu care s-a depus jurimintul; a;a
daci de niciieri nu va primi nici o dezvinovdfire pentru din.:ii' apoi
unii ca acegtia trebue a se abandona cu desivir;ire. Dar cazul in IegS-
turl cu Sevir, adici presbiterul cel hirotonisit de acesta, ni se pare cI
are oarecare dezvinovdtirs de acest fel, daci fi se pare ;i !ie; dispune
ca linutul acela ce este supus Mistiei, la cal'e a fost rinduit acel om
i si se supunl Masadelor; cdci astfel nici acela, nepdrisind locul destinat,
t nu-;i va cilca jurimintul, gi nici Loghin avind pe Chiriac Ia sine, nu
,, va l6sa pirlsitd Biserica, ;i nici sufletul siu nu-l va osindi prin negli-
jen!6; iar noi ne vom arbta cI nu facem ceva impotriva canoanelor, pdr-
tinind pe Chiriac, cel ce s-a jurat si rbrnini la Mindani, dar apoi a
acceptat strdmutarea; cdci reintoarcerea va fi pizirea jurimintului; iar
ceea ce a ficut in urma ordinului nu i se va socoti spre cilcare de
jurimint, din cauzd ci n-a finut seamd de jurdmint' cdci nici pentru
timp scurt nu s-a depdrtat de Mindani, ci a rdmas acolo intr-una' Iar pe
Sevir, care se dezvinovdfe;te ctr lipsa de memorie, il vcrn ierta zicind
 352
ll Vasile cel Mare

cd cunoscdtorul celor ascunse nu va trece cu vederea ca Biserica sa si

fie pdgubitr de unul ca acesta, care de ra incepui a lucrat necano-
nicegte ;i a legat cu jurdmint impotriva Evangheliei, si invafd a se cilca
iglegunt{ prin acee6 cd s-a strimutat, iar alum minlind prin aceea cd
fdfdrdpte lipsa de rnemorie. Deoarcce insi nu sintem jtidecal"ri de inimi,
ci judecrm dupi ce_lece le auzim, sd lrsim Do*rnilui pecrepsirea,
iar
noi il vom primi fird deosebire, dind iertar-e prin ,rita-." patirnei o-
menegti.
(25 Ap.; 95 Trut.; 77,Zg, 29, 64, gI, 82 Vas. c. tuIare)

In acest canon ca Ei in canoanele !2, 2g,29, 64, g1, g2,

sile vorbegtg dgspr,ejurdmint ;i importang" """.t.iia sfintul Va_
?u";i a"ip"" ;;i ";;"
igi calcd jurdmintul
- In canonur prezent, sfintul vasile cel Mare expune
pdrerea lui Amfilohie
sa despre jurdmintul public, pe care l-a depris -iu-pi".uiter.
riac cd va rdmine permanent intr-un iat oareci* ,r, ou.""u.e chi-
d: jurdmint un ast-
. pr-acticat p" r""-"u sa, care nu avea vreo importanfa
1'l
deosebitd, -i"u". -
nu era sanc{ionat ca in cazul jurd'ri"iurui .or"*.,
^icr
ap.). Dar' sfintul vasile lu aprobd nici cilcare" ii
u"J.t,ri ae :iira-i"i
motivind cu experienfa din care se constatd
cd le merll rdu tuturor ce-
lor ce nu {in ceea ce au jurat ci vor pdstra, uaaugini'Si
precizind cA in
astfel de cazuri trebuie ia s9 fini seama de felui
cum s-a depus jura_
mintul, dacd a rostit respectivril numele fui- O-u-neleu
cind a jrrat, ce
cuvinte a folosit gi care a fost starea lui sufleieasca-Ji"
punerii jurdmintuiui,- si..potrivit tuturor acestor momentul de_
imprejurari trebuie sii
se aprecieze valoarea jurdmintului depus.
, ..Dr-pu aceste preciz-iuni-de qrdin general, sfintul vasile
solufia, in cazul in spcla a rui chiriuc] caru tiina nirotonlt cel Mare da
preot pe sea_
ma unei biserici nou ziditd,. gi jurind ci va rdmine
acoro -i"trucit
toati viafa, nu
i s-a permis sd ia f-u1c{ia gi a trecut la alti Uir"ri"a,
pentru bare a fost. hirotonit, era sub jurisdiclia biserica
artui "pi."op, Ei tj;i;J
seama cd cel ce a zidit amenin{a cu inchiclerea'ei, sfiniJ-Vasite
-o - cel Mare
acceptd motivarea episcopului care l-a hirotonit "a
"itut
noua nu era pe raza teritoriard a jurisdic{iei sale, gi=prop,.rrr" cd biserica
practicii ,menitd sd aduca pacea in bisericd, "u o solu{ie
...rr.ato*die: satul in care
'episcornf"i-iu."
s-a zidit biserica s.d treacd sub
pe chiriac. iar chiriac sd revini la _jurisdiclia a hirotonit
aceastd biiericd. tn-r"rur- """"i", ,p"_
ne sfintul-!asile, se.va impdca patronul care "-;"i;i;';inchiderea
sericii $i chiriac iEi va iespecia jurdmintur, ia. p"'1"f bi_
.. vinovat, epis_
copul care a hirotonit presbiler pe seama unei biserici
jurisdicfia sa, s.i care motiva cu uitarea, care nu era sub
il i"""uai"i"azd judecdfii lui
Dumnezeu c€re va cunoaqte adevdrul acestei
iustifiderii
'
CANoNUL 11: (UCIDEREA FARA DE VOrE)
Iar cel ce a comis uciderea f6rd de voie indestul
a implinit osinda
in cei 1l ani; cdei este invederat cE in privinf; ;l;, l;4i ,a ob."rr.b*
12. 13 Vasile cel Maro 3i5

Legea lu Moise; gi pe cel ee a cizut'de ranele, ce a primit, dar lar69i

a umblat pe toiagul sdu, nu-l vom socoti cE s-a omorit; iar daci nu
s-a mai sculat dupd lovituri, lovitorul, cel ce l-a omorit fird voie,
ucigag este; insd dupi intenlie involuntar. J. r . -
(65 Ap; 23 Ancira; 9 sin. I-II; 2, 8, 73, 54, 57 Vas. c. Mare; 5
i'r ''t;t'i' : I 'i
Grig.d,eNisa)

In acest canon la intrebir6\d riii emttlbctiie, sfintul Vhsile ,a?puna"

ci sel c€ a suportat epitimia de llani, pentru ucidcrca fdrd voie, poate
fi primit la sfinta impdrtSganie in mod neindoielnic. Aici, a avut in
vedere cu siguranld prevederile din canonul 5? al sdu, unde stabileqte
10 ani epitimie in cazul in spe[5.

CANONUL 12: (CASATORIA CLEIIICILOR. (CLERICII SE POT

CASATORI O SINGURA DATA))
'
Canonul a oprit bu des6virgire de la slujire pe cei ce s-au cisdtorit
de doud ori.
(17 Ap.; 3 Trul.; 7 Neocez.) .ti' i';..,.; :il _i . i)V..'

;, In acest eanon sfintul Vasile cel :Mare ane in .vedere prgvederea

can. 17 ap., potrivit clreia preot poate fi numai acela care s-a cisdto-
rit o singurf, dati, hotdrind sd fie caterisit episcopul care .!:a hirotoni
pe cel cJs-a cSsdtorifi de doui ori (Sint. At. V, 28; VI, 155, etc.).

'o i" ""; uti

1:l: (CEI CE UCID IN RAZBOI)
,,, .,,CANONUL
':l 'Pirinlii no.ptri nu au socotit intre ucideri, uciderile din rizboaiei
mi se pare sb Ie dau iertare celor ce lupti pentru bunacuviinle 9i pentru
dreapta cinstire de Dumnezeu. Dar poato ci este bine a-i sfltui ca trel
ani Jd se refinE de la implrti;ire ca cel necurali cu miinile.
(22, 23 Ancira; 1 Atanasie cel A[are; 8,,,!3, 55 Vas. c' More;.5
Grig. de Nisa) rroq i4 , , r1: j!11js-;.. ii.,) i.:
inogi"i,cu sigu-
Fdcindpomenire,ra inc!ffiit,rTcanonului,'tid'
biii"lltf
ranfi sfintul Vasile are ln vedere pe sfintul Atanasie cel Mare, care in
epistola sa citre Amun (can. 1) declard c5: ,,Omorul nu este i-ngdQuil
clar este gi legal gi vrednic de laudd a ucide pe inamic in rdzboi". La
apeasta sfir:tul, Vasile adaugd sfatul sdu ca cei ce s-au ficut vinovali
de ucidere sd se retind trei ani de la irnplrtdEanie. Motiveaze opinia
sa flcind referire la prescripfiile Vechiului Testament (IV Moise 31,
77 -24); lncerclnd, ca prin aceasta sa ugureze gi starea sufleteascd a
soldafilor din cauza clrora s-a virsat sirrge omenese.
Comentatodi Zcsnata Ei Baslamon, fac precizarea ce jn. practica
viefii bisericeqti se observl cA. nu s-a respectat sfatul sfintului Vasile
ci s-a avut in vedere prescrip$a sflntului Atanasie ieel Mare, citind
 s3{
14-16 Vasile cel Mare

cazutile de. preofi,.,care phrticipfnd'.Ia r:dzboaie au,rcomiq

intracliunear.db
ucidere a inamicului, ca icegtia nu numai cd inu au fost despuiali
-unii
de demnitatea clericald, ci aimpotriva s-au in'reanicit
At. IV, 132 - I3J). de rar-rda(Sint.
.^-^.rr...r,, ,r r,i)
*; ' ts ')
CANONUL 1.1:(osiNDA CAMETEI)
.' cel ce ia camdti, de- va primi sd intreburnleze ciptigul 'edrept
-elibereazd
pentru- sdraci, ;i dupi aceia se de boara' --
iubirii de bani, el
este prilnit la preofie.
(44 Ap; 71 sin. I ec.; I.0 TruL;; 4'Laod.; S, 16 Cartg.;
6 Grig cteNisa)
In acest canon sfintul Vasile rdspunde lui Arnfilochie
-pri."it la intrebarea
dacd laicul care s-a ocupat cu cimiidria poate fi
in cler, ari_
^"u
tlnd cd poate fi dacd va distribui cigtigul realizat s^aracltor,
qi-a*a
promite solemn cd niciodatd nu sc va mii indeletnici
Ju astfel de.Iucruri.
sigur aici, are in vedere doctrina canonicd potrivii cl"eia
- clericul care
ia camdtd se sancfioneazAcu caterisiiea. ;

CANONUL 15: (TILCUIIiEA PSALMULUI 8,4)

t>.' MI mtr. cI .Scriptur6,
.tu _cartli precizie grdmaticali in Sfinta gi
so.cofi este forfatd expresiunea tilcuirii, care se aratfl pe ,iriu ia_u.r
-cd
rit6, da-g nu traduce_ deplin infelesul din'lirnba evreiasca. Dar
fiindcd
se cade a nu trece firE observare intrebarea pusd de un -l; birbat scrut6-
tor, rispund cd: Pisirile cerului pi pestii mdiii, "hi;, crearea lurnii,
au avut aceeapi o'igine, cici din ape au ie;it aceste amindoui
;p;;iii;;
aceasta este cauza ci ambele au aceeagi insu;ire, cb acestea
inoatb in
apd, iar acelea zboarl
in aer-; gi din cauza aceasta s_au pomenit ele la
un loc. rar for'ra cuvintului, care in privinfa p"riil-. cu nepotrivire
s-a.dat, iar in privinla tuturor celor ce
cdci s-au supus omului ;i pds'rile cerurui -viefuiescirr'up", foarte potrivil;
.ri p";iii ilx"ii; .ri ".i;;;i
acestea, ci pi toate care strdbat ciririle miriforr ci nu
oiice viazd ln
apa.este-$i chifii, balenele, pi-cleanii, qi-detfirrii,
^pegt!, q""*T ei i""il",
apoi inctr-gi caii gi ciinii pi herestee,
9i-palo;erii,';i-Uoii d"';;",-i;
de vrei, _;i urzicile, gi peptenii, gi toate'"uiu "., pietea "u
o* hirb, dintre
care nici unul nu este pegte, gi toate cele ce it"afut-
.X.e"ifu ma"iio",
fiindci sint trei neamuri, pisirile cerurui, p"rtii -e"ii,
in ape, care se deosebescdL pegti, dar !i "itu viefuiesc
;i;";ri;;.1;A;i bu.a"t, mirilor..
Canoanele 15, 16. Aceste curo*rr" nu cuprind nici o normd
nici. confin-utul lo,r constd in interpietarea uhui text cano_
t;;
,It; ;;;; V,
Ei respectiv din IV lmpdr. b, 10.
"
CANONUL 16: (TILCUIRE.LA IV IMPARATT 5, 1)
far Neeman n-a fost mare in fafa Domnului, ci in fafa
domnului
siu; adici era unul dintre cei puternici, de lingi imph*t"i
,ir.i""il""i
l7 Vasile cel Maro Bbd.,

deci cerceteazd ea de-am6riuntul :sfinta Scrlptur6. pi de acolo vei gisi

dezlegarea intrebirii. l

CANONUL 17: .IURAMINTUL, (CAZ DE JURAMINT AL UNUI

CLERIC)
Ne-ai intrebat in privinfa presbiterului Vianor, de este a se piimi
in cler in urma jurimintului siu; dar este gtiut ci este a;ezat un decret
obgtesc pentru toli clericii dip Antiohia, care au jurat impreunl cu el:.
ca ei s5 se depirieze de la adunirile publice iar in particular si sivir-
peasci cele ale presbiterilor sluibe; tot aceasta i se ingiduie ;i lui Vianor,
in privinfa slujbei sale; cdci preofia lui nu este in Antiohia, ci in Iconia,
unde, precum insursi ai scris nou[, s-a mutat spre locuinfi de la Antio-
hia. Deci sb se primeasci acel birbat, cerindu-i-s" 6s citre cucernicia
ta si se cliasci pentru ugurinta jurdmintului, care l-a jurat in fafa
unui bdrbat necredincios neputind suporta nepldcerea acelei mici pri-
mgjdii. i.i r .ii .: /

(25 Ap.; 95 Trwt.;fi,28, 29,61, 81, 8i'Vas.". itt.f" ';;i

Acest canon impreund cu cele urmdtoarele treisprezece 1f?1- SO;

sint alcittuite din epistola a doua canonicd a sfintului Vasile cel Mare
citre Amfilochie, episcopul Iconiei, cdruia i-a fost adresati Ei prima
epistold.
'in.
Dupd o introducere car<t sfintul Vasile apreciazd zelul pentfu
cunoagtere gi nrodestie a lui Alnfilochie, acesta rdspunde pe rind ltr
toate intrebdrile puse de ciitre episcopul din lconian
ln prezentul canon raspundc Ia iutrebarea dacf, poate fi primit
ln cler un oo.""ute prcsbiter Vianor, carc a dcpus un jurdmint de fclul
cum a fost juramintul lui Chiriac, despre care se vorbeEte in canonul
10 al sfintului Vasile. Din textul canonului nu se desprinde exact despre
ce este vorba. Zonara apreciazd cd este vorba de unul din presbiterii
din Antiohia, care pentru a fi ,salva{i de persecu{ie, au fost silili de
o persoand cu mare influenld sd jure cd nu vor indeplini slujba preo-
leascd. Presbiterul in cauz5, cdindu-se de ceea ce a facut a plecat din
Antiohia Ei s-a dus in lconia, la Amfilochie, rugindu-l sd-l primeasci, in
rindul clerului din Iconia.
Stintul Vasile. la intrebarca Iui Amfilochie itsupra procedurii clc
urmat in hcest caz, rdspunde cd dinsul a dat deja o dispozilie gene-;
rald in aceastd privinfd cu privire la to{i clericii din. .Antiohia, care ap,
depus acest jurdmint impreund cu'Dianor, qi qnume sd -nu slujeascfl in
pubuc, ci numai in particular, pentru a nu fi motiv de sminteald in
sinul credincioqilor care qtiu cd ei au jurat ci nu Yor. mai sluji'
s, .. Drept urnare sfintul ,Vasile conferd Ei lui Vianor. concesia' de: a
sluji dar cu suportarea epitemiei:.cuvenite, dgoarugq acestg din rnicime,
de' suflat s-a pripit cu depu4erea jurimintului. Ei , , s ig
 s6d 18 Vasilc cel Mar:d

t"{ll" Concesiunea aceasta admisd deib.fintul'Vasile piesbiterilor

din Anti-
oltia de a putea sluji, dar numai in particuiar, iai nu in public, trebuie
sri.se considere ca_o excepfie de la norma generala. ca normd gencruia,
prin canonul 58 Laodiceea, se interzice nu numai presbiterilor, ci gi
episcopilor de a aduce sfinta jertfd pe ascuns in case particulare. Mai
tirziu, cind s-au admis qi paraclise in case particulare, prin can. 81 Trul.,
s-a interzis p^rezbitglilqT d9 a sluji fn aCeste paraclise firra de
Etirea
episcopului. sfintul vasile, la fel interzice presbiterilor, sub pedeapsd, de
-biseri-
a sluilil case particulare (can. 1) ca gi alli pdrinli 9i invdiatori
cegti -(ciril al Alexandriei, Authropomorphitros, 1d; iiusebiu, psalm 2z;
leronim IV 26).
Sfintul Vasile cel Mare a fdcut concesiunea aceerstapresbilcrilof
din Antiohia avind in vedere imprejurdrile excepfionale creiitL, in Anti-
ohia de acea persoana de mare influenli care i-a pus sd jr-rre cu scopul
de a-i putea ocroti qi aplra de persecu{ie pe acei pleogi. ,$e
*o^ n,

cANoNut LB: (ViRSrA CANoNTCA

PENTRUoA*Ao;fnni;T,
(VOTURILE CALUGARITELOR gr FECTOARELOR)
..i.:.
^,. ln.privinfa fecioarelor cdzute, ca-reau figdduit Domnului viala cea
l"!"1 sfinfenie, apoi cizind in-patimile trupului gi-au cilcat figiduin-
fele lor, Pdrinfii nogtri purtindu-se cu bunitate ;i cn blindefe fafn <le
ne_putinfele celor ce aluneci, au legiuit si se primeascd dupd'un an, la
fel orinduind _ca pentru eei ce se cdsitoresc a doua oari. bar, mie-mi
se pare, ci, deoarece Biserica, sporind prin harul Iui Hristoi se face
mai puternicd pi acum se inmullegte tagma fecioarelor, trebuie si se
ia aminte cu de-adinsul la lucrul care se cunoa;ts prin infelegerea ;i
prin sensul scripturii, ce se poate gisi prin interpietare; ca iaduvia
este rnai prejos decit fecioria; deci ;i prcatul viduveloi, este rnult in urma
celui al fecioarelor. si vedem dar ce a scris Pavei rui rimoteir ,,rar
de vlduvele cele mai tinere te ferepte; c6ci atunci cind se infierbinteazi
impotriva lui rrristos, poftesc sd se mdrite, avirrd osindx, fiind;e
ri;
cilcat credinfa cea dintii" (I Tim. 5, 11-12). Deci daci viduva se su-,
pune
-sub picat prea greu, ca una ce a lepidat credinfa in Hristos, ce-n
trebuie sd socotim de.sprefecioarS, care este mireasa lui Hristos,
;i vasj
sfinfit, afierosit stbpinului? Mare picat face si ceea ce se cli roabi
nunfilor celor ascunse, umplind de striciciune casa, necinstind prin viafa
ce-a_vicioasEpe cel ce o arc; dar cu mult mai rea este mireasa, fa"inau-ie
at'lteri, pi necinstind unirea eu mirele sru, dindu-se pe sine voluptxfilor
celor neastimp5rate. Agadar vrduva se osindeptn "a o roabE stricat[, iar
tecioara se supune osindei adulterei. Deci precum numim adulter pe cel
ce viefuiegte impreun5 cu femeie strdinr, neprimindu-l mai inainte la,
imp5rtEpire pind ce nu va inceta de la picat, tot aga vom hotiri 9i in
privinta celui ce are o fecioari. Dar ;i aceia trebuie str stabilim acuma
cE fecioarr numim pe ceea ce de bun6 voie s-a adus pe sine Domnului
gi a renunfat la nunti, ,si a preferat viala cea intru sfinfenie. Iar f6gi-
lE Vasilc c'el Mare

iduinfele Ie-Ca"ijudecdm prirnite de atunci, de cind s-a ajuns la maturitatea

iJ"L+f. "i"iaJ""* nu se cuvlne a se considera cu totul hotiri-
iout= io"fele copilireqti la unele ca acestea, ci numai dt^pA-"q. a ajuns
p*t" ;ui.pr"r""lu sau ;aptesprezece ani,- fiind sidnila gindurilor sale'
pi numai-ru, iupi ce "u"."iuia fiind mai mult, totugi a-rimas statornic[ in
primitd, atu'ci se
i"t""ii" 9i st6ruind i' rugami'file sale de a fi
cuvinL a se num61n intre fecioare';i a confirma fdgid'rinfele uneea,ca
ei de vot' Cdci' pe multe'
aceasta, li a se pedepsi t'iguros lepidarea
pa"i"tii 9i fratii ;i .rttot" tlintre rude, Ie aduc mai inainte de virsti, f[r6
uE t fori inrtemnate de irnpuls
- propriu spre nembritare, ei asigurindu-li
p"rri,..' sine ceva lumesc; pe care _nu irebuie a Ie primi u;or, pinX
"ittd ttu vom cerceta lSrnurit intenfia lor proprie
(19 sin.' I ec; 75, 76 sin. IV ec';' 40, 44 TrtLt; 79 Ancka; 6, 44,
726 Cartg.; 5 s:n. I-il; 44,60 Vas. c. Mare.) !.if r, ia

In acest canon nu este vorba de cSlugdrite. ci de fecioarele afie-

rosite,desprecaresetrateazl$iincanoanele6gi44alesinodultridela
Cartaqina (a se vedea Ei can. 6 Trul.)'
-cu.e-Si lui Amfilochie cum trebuie si se procedeze fa[5 de
La intrebarea
fecioarete
'i;e calcl votul castitdfii depus, in mod solemn qi apo-i
i" dlsfriu, sfintul Vasile spune cd tn vechime (a se vedea ean' 19
Ancira) s-a hol5rit ca unele ca acestea sd se supund unei epitimii d9 9t,
pirinte,
an, ca cei ee, se cds5toresc a doua oar6. Aceasta, spune sfintul
s-a hotdrit atunci din eondescendenlb fa!5 de sldbiciunea - omeneascd Si
dih eauzd ci Biseriea lui Hristos nu era suficient consolidatd iar insti-
i"iit i""io""e|or afierosite era numai in germene; astizi, ins[, cind lueru-
riie stau cu totul altfel sflntul Vasile orinduieSte ca aceste fecioare dactr
ctlsfrineaza, sd se supuna pedepselor suv€'nite adulterelor. qi adica..unei
upiti-ii de 1b ani i"""i .ri'eantanele 58 5i 60 Vas. e. M.). 1n motivare
siirrt..rl pdrinte invoed prevederi din Sfinta Scriptur6. ArAtind ei daci
potri"it invltdturii Sfintei Scripturi- starea de vdduvie este eonsideratd
irai prejos decit eea de feciorie, qi deci, dacd vdduva se pedepsesle !11d
qi mai mart'
.cade'in"clesfriu, apoi o fecioard se va supune un9! ne-deyse
,au"j i.si calcd voiul sdu; in afard de aieasta, sfintul Vasile aseamdni
cu sclavele, iar pe fecioare ert miresele oarnenilor liberi Ei
;;;fi;""
ie aici trage coneluzia cd aceastd pedepsire a Jecioarelor afierositg: elfg
'picdtuiese'este
eorectS. Dar, pentru a se cvita in viitor, astfel de situatii'
.tirrt,rl vasile dispune sd nu se mai primeasc[ in rindul fecioarelor afie-
rosite decit fecioarele ce Au implinit virsta de 17 ani sau cel rr-utin
i6-;;. li a""a dau-do.rada ci pot rafiona qi sint ln stare sd-gi manifeste
liber vointa. lor, deoareee voturile depuse mai devreme nu pot fi soco-
tite declt numai ,,cuvinte eopilSregti" pe care nu se pot pune nici un
temei. Sfintul \rasile mai atragc atentia cA apar astfel de neajunsuri $i
datoritd faptului cd unii pdrinti, din interese persotlale, silesc pe fe,tele
lor si intre in rindul fecioarelor afierosite, eind acesteanu-gi pot exprima
voinfa in mod liber cd vor triri nec5sltorite. 'i'
 358
19 Vasile eel Mare

SO}:. CANONUL 19: (FAGADUINTELE :(VOTURILI]}. CALUGARILO.R)

Iar figiduinfe ale birbafilor nu. au "urror"ut;l'decit numai dac5
oarecare s-au numirat pe sine in tagma monahilor, care se vede ci in
. chip tacit primesc neinsurarea. Dar pi in privinfa acelora cred ci se cu-
vine a se proceda tot in acel chip, intrebi'du-i
si tuina de la ei iasn-
,duinf-a limurit5; apa cr dacd s-ar intoarce Ia viafa de trup iubitoire
gi voluptoasX sd se supuni epitimiei desfrinafilor.
(26 Ap.; 7, lG sin. IV ec.; 44 TruI.; 7g Ancira; 6, 7q, 20, 60 Vas.
cel Mare)
ri
In canon se trateazd problema votului fecioriei sau aI celibatului,
despre c-are-se spune ci poite fi depus de'orice p""*".ra. pentru cei ce
vor sd devind cdlugdri, votul acesta constituie o condifie ausotute.-
oe
aceea qi pedepsesc to{i cei ce calcd acest vot depus in mod solemn.
rse
rn rdspunsul dat lui Amfilochie, in acest canon. sfintul vasile ex-
pune norlna generald de urnrat. Sfintul versile insd a tratat in multe
trlte canoane dcspre via{a cirlugdr.ilor Ei cdlugdrife,lor, norm" ,a**. in
vigoare pind azi.-in Biser.ica Ortodoxa.
Monahismul a eristat nrult inainte de sfintul vasile, organizat gi
rlinduit potrivit regulilor qi dispoziliilor date de superiorii mindstirilor
'*orroh*ld.
sfintutr vasile are meritui ao a fi'organizat viata il ace;i
scop sfintul Pdrinte a scris mai multl lucrdri, intre care qi una, nu-
mit5i ascetica, oare se referd $i Ia mbnahism.
sfintul vasilc, inainte dc a fi elirbor.t pravile propriu-zise pentru
cd.lugdri ,a scris. citeva tratate scurte: Despre'sublimiiate-a monahului ca
,ostaq,a lui Hristos;. Despre desdvirqirea spirituald qi Despre via{a mona-
'hal5, cdrora le-au urmat doud lucrdri
cu caracter dogmatic, Despre
judecata divind gi Despre, credinfd. Pe baza tuturor acestor lucriri
a
alcdtuit apoi 80 de. canoane monahale, intre care unele canoane au mai
nrulte^articole (de excmplu can. z0 are 36 ilrticolel si r" ii"d;-;;;;:
.gi la fiecare articol, sint s;9a1. locurilc respective'din Sfinta S*ipil;;
a Testamentului Nou. Dintre aceste canoane multe se referi la cheitiuni 'ib
d.d^9rp-t bisericesc, tratind aespre sri"genia oti;;t"r;;finlite
a*,,-,.:
,qi 31); despre smerenie (can. 58), despre cinstea cuvenitd fetelor'cinstite
;(-can.,61,_"etc).Dupd ce a'alcdtuit aceste canoane morale generale pe baza
sfintei scripturi, sfintul Vasile a elaborat doud categirii de canoane
speciale pentru cilugiri: 55 canoane pe larg lRegulele mari),
$i sit
canoane abreviate sau pe scurt (Regule1emici). Toite acestea iedactate
fn formd de intrebdri Ei rispunsuri, expun, primele, cele pe larg, bazele
-viefii monahale, iar celelalte, celer'abreviate, aratd,
teate detaliile in pri-
"vinfa felului in care sint obligafi sd
traiascd monahii. pe lingd aceste
canoane sfintul. Vasile mai' prescrie epitirnii, Ei anurne, 60 pentru cdlu-
.gdri.. Si,l9 pentru cilugdri{e, carc-pot fi.*plicate in
caz de incdlcare
n: voturilor 'monahale.' .Toate iaceste-_caneane.cliferite despre epitimii
sfintul vasile le-a cuprins intr=o:.formd concisd in lucrarea Aschiticke
20. 21 Vasile cel Mare

ln
Diataxis in 34 capitole, care prezinta o deosebiti valoare Ei interes
cut oiqter"u sublimitdfii vielii monahale, ardtatd in prezentul canon cum
qi:in celelalte canoane ale sfintului pdrinte, care trateazd despre viala
monahald. Lucrarea sla editat 9i in iimba romAnd sub titlul: ,,Vechile
Lucra-
rinduieli ale vie{ii monahale(', 19i9, in editura mdndstirii Dobruqca.
;";ti"" qi iinduietile. Sf. Pahomie cel Mare, Ioan Casian Ei Bene-
;;
dict - (N. n.).

CANONUL20:(FAGADUTNTELE(VOTURII,E)ERETICILORSI
NECRBSTINILOR NU S1NT FAGADUINTE)
Acele femei, care in eres fiind, au fig6duit fecioria' apoi pe u-rmi
dimpotrivn ar fi ales nunta, nu socotesccb acesteatrebuie a se osindi; cd
toatl cite le spune legea, celor de sub lege le griieqte (Rom. 3, 19); iar
"Liu ""r"puse'inci iulului lui Hristos, nici nu cunosc legile Domnului;
drept aceea sint primite la Bisericd ;i iertate pentru cd acestea' o au
ai"-"tJi"ta ""a ir llristos. $i indeob;te cele ce se fac in viafa -catehu-
menici nu se supun la rispundere; Iirette ci pe ace;tia Biserica nu-i
primegte fird botez; drept aceea'la aceqtia sint foarte necesare preroga-
tivele na;terii.
(14 sin. I ec.; 7 sin. II ec.; 5 Neoeez'; 79 baod'; 6 Tim' Alez; 5
Ch.iril Aler.) ..1
In acest canon sfintul'Vasile rdspunde Ia intrebarea pusi de ArnJi-
lcchie, dacd o femeie care a depus votul fecioriei, in cadrul unei socie-
tirti eretice, ;i I.a c5lact mdriiindu-se, _poate_fi primitd in Biseried,
."[ti"a ca poate fi primitdt intrueit prin'botezul in Hristos sg iart5 toate
pdcatele, fi5spunr,ri acesta cor€spunde cu prevederile canonului 7 II
-
icumenic, 9i cu doctrina canonicd potrivit cdreia numai voturile fdcute
i" "ua."i bisericii se pedepsesc cu pedepse bisericeqti in caz cd sint
"afJ",. pe cind voturile fdcute in ifara Bisericii nu pot fi socotite
voturi qi ele nu sint valabiie in Biseric5.

cANoNuL 21: (DESFRIU (ADULTER) $I DESPARTENIE) :

Dac[ un bdrbat viefirind impreund cu o femeie in c6sitorie, aR9!
nemu,lfumindu-se "u ,rorrtu, ar ciclea in desfriu, pe unul ca acesta il
'socotirir desfrinat,
9i mai mult ii prelungim epitimiile. Insi nu avem
eanon de a-l supune vinovitiei adulterului' dacd picatul se va comite
cu cea liber[ de nuntd, cdci precum se spsne, adultera spurcindu-se_v_a
il";;; fi ttr r" va intoarce la birbatul s5u (Ie_r.?..1),-!i cel ce !ine-adul-
ti"x ".ie fdrl de minte ;i nelegiuit (Pitde 18, 22); dimpotrivi cel_ce a
desfrinat nu se va opri de Ia impreuni vietuire cu sofia lui. Drept
uce"a f"m"ia va primi pe blrhatul sdu, daci el s-a intors de la desfriu;
de la casa sa pe cea intinat5; Fi nu este u;or
'aiar bdrbatul va indepfrta
se gisi motivul in-prir.infa acestora,dar obiceiul a;a s-a'firtut.
( 9 , 7 9 , 2 7 , 2 6 , 3 4 t3 7 , 3 9 , 5 8 , 5 9 , 7 7 , 7 9 ,8 0 V q s i l ec . M ; 4 G t i g ' N i s ' )
 360 "rr,rit2 Va3ile
cel Mar€
'
sfirrtu'l vasile vorbeqte in acest canon, ca qi rn
canonul g, despre
obicg-iul necregtinese.existent pe vremea sa, potrivit
cdruia
s-a fdcut vinovat de infidelitate. conjuqale era bsindii-numai so{ur, care
"pdcatul ca desfrinat,
iar nu ca adurter, daci. a sdvirSit * J io-"ie necdsdtoritd gi
sofia lui legitimd nu putea invoca d"".t iupJ*a19nt-
"-ti" de divort; pe
cind sofia doveditd :ntiaeta, indiferent ce'fel ae
barbat (cdsitorit sau
necdsdtorit) era osinditd ca adurterd qi soful "i""
a""ptLl *a ir.rrro"eaeest
fapt drept motiv de divort.
obiceitrl acesta, potrivit c.{ruia numai,sofurui i se
recunogteau toate
drepturile ggnjyeat-9, gina sofia nu se uii"u.* "i"o^pu cre nici un
.p.e
drept, osindit de sfinfii.pirinfi, s-a p-dstrat in Biseriia cregtini, prove-
nind din legislafia roman5 (vezi'gi can.-g).
ln canonul prezent sflntul Vasile senate in cvidenfd
absurditatea
acestui obicci eare se observi incr in'eacur-rd;
a;;;;"r Iv), dar eare
era eu totul lpsit.de rafiune, cum ar.ati gi zonari
'(Sint. in-comentariul sdu
At. IV.'149).
Doetrina ea'onic5._ in canonur 25 apostolie si cre sfintul
Vasile in eanonul 9 ,si zr-expus59a $i de sfiltui-b;;"il;;'Nisa
4,-ql de al{i prrinfi,,potrivtt edreea atit iltui-kJ-ii ?n canonul
*lti" se eonsiderau
adulteri eind sint dovediti de infidelitate ;";id;H,'
indiferent daci
persoana cu care au prcirtuit era sau nu cisirtoritd,
nererspectati in
veacul IV,,3 p5!rqns_ insd gi in doctrina juridicfi
a' statului abia in
veacul urmitor, cind-J-ustinian prin Nov,era rri, g.ss
conferd ,ofi"i, a."p_
tul de a invoca infideritatea sofului (adulterul'.""it"irl
a".pt'mdti.,r-a-u
divorf qi a cere despdrfirea de sof, dacd se r""" oo"la"
"i .oiui t"i_-
ieEte or oricare alti femeie qi nu vrei si renunfe ta aceasi*.
Adulterul, ca motiv de divort. despre'"""" *-irateazd
in
conoll; a fost definit de canonistul MilaS. ca o relatrie (sexuald) acest
a unui bdrbat cisdtorit cu. o femeie striin5 r",, "- unei ilegald
t*mei miritate
eu un bdrbat strdin.
CANONUT, 2!: (CAS,ATORIA PRIN RAPIRE. (RAPIRE
TORIE) FARADEITEGE) ": '. $I CASA.
Pe cei ce au..fernei din rEpire,, dacx ar fi ruat ei pe cele
logodite
mai inainte cu allii, llu' se cade a-i primi rin eomuniune)
mai inainte,
pini a
_!u -!e lua (acelea) de Ia etinpii si a se da in -.tXrrirri""" logodnieilor
e_elordintii, de ar vrea (ace$tia) si re ia, ,o" ,a--ru""nfe -ii ra ele. Iar
de va lua cineva pe rrna liberr, trebuie u *" l"u
i u *" rla ra ai
stri pi a se IXsa in soc-otinfa mderor, pdrinfi au i,o" fi, .;i i;*ii:
6au orice fel de ocrotitori ai fetei; pi-oride ar voi Li " o da lui,
se statorniceascEcis5toria; iar de nu vor voi, si nu se s6
sileasei. r;t ""I
ce are femeie din necinstire, ori ascunsl, ori siluiin- -"ui trebuie si cu_
noase5 epitimia pentru desfriu. Iar epitimiu puniru
-ai"iii "u elesfrineazi
este hot5ritX Ia patr.u ani; trebuie ca lni cef
'de Ia rugaciuni gi a se- tingui Si sE se scohti
ei inaintea upii bisericii; iar in al doilea
in.a _se primi la.ascultarei iar in al treilir" ipi".-p*Einf[;
iar in aI
RStlulea sE stea irnpreu.r._c-' poporul, fiind ii,a"pirruti't;';'
'atlusS; numai dupE i",ti;
iceea sE Ii se ia-iix inipaiia;ii=; iu cer Bun.
,23. 24 Vaslle cel Marc 361

(67 ap.; 27 sin.t IV ec.; 92, 98 TruI.; 71 Ancira; 25,'26, 30, 38; 40,
42, 69 Vasile c. LL) :.
In acest canon se trateazd clespre cei ce rdpcsc fecioare logodite
eu altul, ca Ei despre eei ce rdpesc fecioare libere, nelogodite. Sfintul
Vasile dispune in toate cazurile ea rdpitorul sd se supund epitimiilor,
pe lingi observarea prescripliilor legilor statului. In primul caz dispune
ca rdpitorul sd nu fie primit la pocdinlA numai dupd ce fecioara rdpiti
s-a intors la logodnicul sdu, care are dreptul si o primeascd sau sd
nu o primeascd. ln al doilea caz dispune ca fecioara ripiti sd fie redatd
pdrinfilor. Ace$tia cu voia fecioarei rdpite, sint in drept si hotdrascS
clac!. se va cdsdtori sau nu cu rdpitorul. Indiferent de hotirirea aeestora,
rdpitorul, ca unul ce a dezonorat pe ascuns $i cu sila o fecioarS. dispune
si se supund unei epitimii de patru ani, prev5zut5, pentru adulter, gi
n'rmai dupi ispdgire si fie primit la impdrtdqanie.
fndulgenta vdditi a sfintului Vasile fa[5 de rdpitorii de feeioare,
probabil, din consideralie pentru familiile respective gi spre a impie-
dica un riu mai rriare, nu a prins putere in practica bisericeasc5, ei
s-a impus dispozifia previzutd in eanonul 27 IV eeumenic 5i repetatd
apoi Si prin canonll 92 Tntlan, potrivit edruia rdpitorul de fecioare se
sarrcfioneazi cu anatema. I
, Comentatorii aratd ci in vremea aeeea in vigoare erau 9i prer-e:
derile legislafiei greco-romane, potrivit olrora rdpitorului de fecioare
fecioara rdpiti chiar 9i in cazul eind pdrintii
'gi-arcisStoria cu
i se interzicea
fecioarei da consimlimintul la aeeasta' (Sint. At. IV, 152, 153).

CANONUL 23: (CASATORII OPRITE)

'l6rit f""r*
^.. ;;; s-au c[sitorit cu dou[ surori,truu ""Iu ""'s-al "ar:-
cu doi frafl, noi am emis o scrisoare, a cirei copie am trimi.s4
cucerniciei tale. Iar cel ce a luat pe sofia fratelui s[u, nu se va primi
inainte de a se despXrti de ea.
(19 Ap; 26, 54 Trul.; 2 Neocez.; 68,76, 78, 87 Vasile c. M.; 5 Teof'
AIen.; 77 Tim. Aler.)
La lntrebarea dacd un v5duv (sau viduvd) poate incheia cdsito-
rie cu sora rdposatei sale so{ii (cu fratele riposatului siu sot). sfintul
Vasile spune ci a scris deja in Epistola adresati lui Diodor din Tars.
care constituie canonul 87 al sfintului Vasile, potrivit cdruia aceastd
cdsdtorie este strict opriti Si cd cel ce a incheiat o astfel de cdsitorie
poate fi primit la pocdinfd numai dupd ce desface aceasti eisdtorie
nelegluitd (vezi qi can. B7).

., CANONUL 24: (CASATORIA VADUVELOR INCHINATE BISE-

-, RICII)
Apostolul a hotirit cE dacS v6duva, cea socotitd in numdrul vd-
duvelor, adicfi cea prirnltE in slujbl de Biseric[, se cisitore;te, si se
treacd cu vederea. Iar in privinfa birbatului viduv nu este nici o lege'
 362
25.'26 Vasile oel Maro

ci pentru unu-l ca acesta este de ajuns epitirnia cerlor care

se cisdtoresc
de doud ori. Insi vdduva care a ijuns au u" ooiiu"ali
9aire"ia"-""i,
si viefuiascd cu birbat, nu se 'a iirvrednici de i-pa"ie;i."u
""r"i g.ri,
pind ce nu va inceta de patirna necurifiei. rar daci
o vom prirni pe ea
inainte de gaizeci de ani, vina va fi a noastri, nu
a femeii.
(3 sin. IV ec.; 40 Trul.; Sg Cartg.; 7l Teof . AIer.; 4, 47
Vasile c. M.)
In acest canon se reqlementeazdsituafia vjduveior
consacrate"'"" Bise_
ricii, numite vdduve ale bisericii, care vor sd se -J" cdsdto-re;*d.-'-
-i;
Pornind de la prescrip{ia sfintei scripturi
-fiecare Ro-ani 7, 3 9i I
c.o". 1' 30 potrivit cdreia feme_ievaauva, "u."-*, aepinae'de
nimeni, este liberd sd se cdsitoreascd a doua ""ra,-'a"rpiu
"ur" face men_
tiune Ei in canonu-l f 1, .in canonul prezent sfiniul vu.ilu, referinau-se
expres la vilduvele intrefinute de Bisericd, menfionate in sfinta s.;ipa";;
'tie
Ia I Tim. 3._5, se impune sd nu primitc inainte de 60
Y, ]6t ^1r"{9
de ani.(I v'-11,-19), dispune ca vdduva primitd initarea vdduveror
IiT.
urserlcll. rnarnte de 60.d.eani gi_doregtesd se cdsdtoreascri, sd se demitd
de -sub ingrijirea Bisericii, gi sd fie expus5 epitimii "urr, ..] ;;
;;d;;;;;
,..9-ogu oari; iar'daci vreo vdduvd de sub iirgri;irea-Bis".i"ii;'il;il:
mitd in tagrnd la virsta-prercrisd (la 60 ani). si-vrea sd tr.{iascd
cu bartat,
in aoest caz'acea felnele, ,,fdrd minte(( se iipsegte de sfinia impartaEanie
pini cind nu se lasd de ,,nebunia sa,, qi pind' cind
pqtima sa necuratd((, numind ,.necurdfeniei faptul cd' ,n, =" vindecd de
,Jemeie in virsti
D "-
ii trece prin minte sd a;bd relafie cu birLat.,.
.; .
CANONUL 25: (NECINSTTRE, pocArNTA, CASATORIE)
.,-,. CgI ce line pe o femeie necinstit5 de_dinsrrl se va supune epitl_
.miei celei (ce se di) pentru necinstire, dar se ingEcluie a ay"a pe
(acea) femeie.
(67 ap.; 22 Vasite e. M.;)
' " ,Eo , :3
sfintul vasile avirrd in vedere canonul 6z apostoric in
prevede excluderea. de la impdrtdganie a celui "" u lviolat eare se
" f""i""*,
ca gi p-r^evede-riledin canonur sdu ai 22-lea, in care stabile;te put",,
de pocdint5, in prezentur canon aratd c6 a"pa ,"*p;;;;"" urri
, - ,acestei epi-
timi.i, cel ce,'a dezonorat o fecioardl se'poate casato.i cu aceasta
dacd nu
existi alte im_pedimente,dar i se interzice a se.cdsdtori
".,;ltti;;;i;
.(vezi Ei can. 67 sp.).
; ,,
CANONUL 26; (DESF,R16,pocArNTA, CASATORTE)
Desfriul ttt gltr nunt6, ;i nici inceput de nuntd;
drept aceea,
ile:ar fi cu putinfd sE 'se despart5 cei ci se impreurre prin
desfriu,
aceasta este mai bine. rar dacd cu tot dinadinsul Ie va plicea
impreunE
viefuirea, anoi si cylggscA e.pitimia nentru desfriu, a#
,a se perrnitd
.ca sd viefuiasc5 laolaltr ca si nu se intimpre ""ra'rrrai "a,r.
L (4, 27, 22, 59, Zg, B0 Vasile c; NI.) nl tf' . i , I
 363
26 Vasile cel Mare

adicd
,si..+.ri,,trn acest canon sfintul Vasile are in vedere concubinajul,
,;;";;fu;" """i rri"n"l-iib", cu o femeie liberi, pe care il considerS
Gf"iJ. in privin!" ""r"" ce duo astfel de via!5, Sfintul ,Vasile dispune
sI se facd tot ce e fosibil' pentru ca aceqtia sd se despartS' Sau si se
"arato*"""d legal. Diaci nu se va reuqi aceasta qi -nici ;nu pot fi .deter-
epitimiei
si se cdsdtoreasc5.unii ca u"eqtiu, trebuie lsd fie supuqi
mina{i -Jesiriu sd
qi sir ti se admitd a vie{ui laolaltd ca nu crumva
;;;a;" in secret, sd comitd adulter
se intimple "urro -ui ra.r 1ta se intilneascd
sinucidd a$a cum
in caz c5 s-au casdtorit cu alte persoane, sau s5 se
precizeazdcomentatorii). J- r^ J^^r-:- ard-
Tolerarea concubinajului e o excep{ie de la doctrina canonicd
Siintut Vasiie nu'trebuie si ne surprindS' Spre
tati in acest canon de
in vedere tim-
" i"t-r"g" bine dispozilia acestui canon, trebuie si avem
elaboiat gi concep$it.c".ui dgminatin via{a sociald din vea-
;"i-:,I;6-;-a qi reglementdrii legale. a
irf ,.urp""tiv ctr p"iti." la cdsdtorie modul_
institufii. Sfintut Vasile a trdit in'veacul IV in cadrul imperiu-
;;"t"i
legald (legiti-
ir_ri 1.o,nurr.l-egistaqia romane admitea pe lingd cdsdtoria
ca toleratd, Ei un fel de impreund vieluire " "lYi
mum matri*o.tirtttj,
c6sdtorie cu o femeie liber6, numiti
b6rbat, care nu u"J'i" f"glture'dL
de diferen-
concubinatus 1"on*bina;[ aceasta fiind imp'si mai ales
dintre o"-"iii, care nu permiteau incheierea unei-cSs6torii
lele sociale
leAale intre oameni de diferite categorii sociale.. lmpdratul -Justiniaq'
'dacd s-a-r"e.rira,tintrucitva Ei acestlql qi ln fala
xTv,^xfr, d". convie-
;;:;N#li; ,in public
cele douE persoane declarau
iuire aami{ind-o puteau fi
martorilor "a oo" tiltui impreunS. Copiii din - concubinaj
tegalizali iar concubina pute-a moqteni pe fconcubinul riposat'
vedere
l Acest fel de impreund vieluire sau concubinaj il are in '$i
sfintul vasile in aclst "urro' sub cuvintul td sinokesion' consortium'
legale ale
aici, ca gi peste tot sfintut Vasile are in vedere rinduielile
pe-care le respectS, qi de aceea' dacd din pu-nct de vedere'al
statului'
legal sau canonic,
a""pt"f"i bisericesc "r-po"t" admite concubinajul ca
cumva s5 se intilnple ceva
totuEi, in cazul extrem il tolereazd, ca nu
mai rdu. 1
societatetea creEtinS a prins
De remarcat c5 de-a lungul istoriei, in acea'cdsitorie
coneeptia. c1
din ce in ce rdddcini mai bonsistente' 1ur1ai
de Bisericd. La rea-
care a fos.t binecuvintatS
sd se considere r"gili*a, lirziu. In cadrul impe-
lizatea in practicia acestei conceplii, ^ci s-a ajuns
un semn de impreuni vieluire a
riului g"""o-ro-^1t, "tq*bi."ajul, qi protejat ln..chip- legal'
d-1" recunoscut
bdrbatului cu femeia, tolerat lt-
gi-a pierdut impo"iilq- 6; sfirqitut Veacului VIII, cind impdralii Leon
B), iar mai
--ix, -imparatul i1 Ecloga !o_r (Titlul II c.
Isaurul qi Constanii"'-C"ir""imr1i
Vasile I Macedoneanur in legiuirea
tirziu, in se"otut
legald, potrivit cdreia, nimeni
numitd prohiron,'ifV, iOl-^" it#nit norma
ori s6 se cSsitoreasci cr.l dinsa,
nu poate line concubind in casa sa' ci
concubinajului in afara legii
sau sd o indepdrteze din casa sa' Scoaterea
-a fdcut ca acesta si-qi piardd orice importan[6. In acelaqi veac, imp6-
 2? Vasile,cel Mare

ratul Leon Filozoful, prin Novela 89 stabilegte rinduiala, potrivit cireia,

numbi acea edsdtorie se eonsidera legalS, care a fost bineouvintati de
Bisericd. ca urmare a aplicdrii acestei norme legale, in mod firesc con-
sider6m cd gi-a pierdut valabilitatea .'siprevederea de exceplie din pre-
zentu canon, prin eare se tolereazd impreuna vielr.rire a unui bdrbat
liber cu o femeie liberd sau concubinajul, trebuincl sd se despartd aceste
legdturi nelegale.

CANONUL 27: (PREOTUL CASATORTT NtrCANONrC. (OSINDA

PRBOTULUI CASATORIT NEPRAVTLNIC Dn{ GRB$EAr,A) (NE_
LEGTUTT))

- - ln privinfa presbiterului, care din negtiinfi a ajuns la nunti nele-

g_iuitd,am hotirit cele ce trebuie; aclici sI aib6 parie de impreuni pe_
dere cu presbiterii, dar de celelalte Iucruri si se refirrX; cici destrile
este unuia ca acestuia iertarea. Iar cel ce este dator a purta griii
de ranele sale e nepotrivit a binecuvinta pe altul; cdci binbcuvigtal.en
este impErtdgire de sfinfenie; iar cel ce nu are aecasta, din cauza gre-
gelii n-egtiinfei, cum o va da altuia? Deci nici in public, nici i*deoJebi
si nu binecuvinteze, gi nici si nu impxrtdgeasei altora trupul lui rrristos,
nici ^sE nu slujeasc5 altceva, ci mulfumindu-se cu intiiefatea Federii sx
se tinguiascx citre alfii 9i Domnului, ca sd i .se ierte lui picatul eel
din nestiin!5.
(19 Ap.; 3, 26, 54 TruI.; g Neocez.)
''
ln aeest eanon sflntul Vasile arati osinda ee se cuvine preotului
ee a contractat o e6sitorie ilegald (nelegiuitd) din neqtiinte, dispunind
anume ea unul ea aeesta sd se bucure de numele de preot. si si aibd
parte de impreund Eedere eu presbiterii, oprindu-se insd de la toate
eelelalte lucrdri. dacd a desfAeut cisdtoria pe care a fncheiat-o din ne-
eunoaqterea rinduielilor legale. De remarcat ed textul aeestui canon a
fost reluat literar de pdrinfii de la sinodul rrulan in eanonul ror 26.
canonistul Balsamon, reprodus qi de Nicodim Milag. imparte cdsdto-
riile ilegale, potrivit prevederilor dreptului roman, in trei categorii:
cdsitorie necuviincioasd sau potrivnicd legilor, eisrtorie osinditi san
condamnatd qi c5sdtoria ilegalS. Din prima categorie fac parte cdsi-
toriile eare se impotrivese inscriptiilor dreptului civil (cdsitoria tuto-
relui eu fecioara sub tutel5); din a doua categorie fac parte easdtoriile
cu cdlugdritele sau cu fecioarele care au depus deja votul fecioriai;
iar din a treia, cdsdtoriile ineheiate in grade de ,rudenie interzise (Sint.
At. rv 722).
In dreptul eanonic toate edsdtoriile interzise se numesc cdsdtorii
n'elegiuite, aga eum le nurneEte si sfintul Vasile in acest canon. In
motivarea condamnirii preotului care a incheiat o cdsdtorie nelegiuitd
din negtiinfS, sfintul Vasile invocd imprejurarea cd nu este rpotrivit
28. 29 Vasile cel Mare t6tf

sa binircuvinteze cel ce el insuqi a pdcdtuit; el care este dator ca"toatd

viala sd se roage pentru iertarea pacatelor. t l
Iligoeirea-prlevdzutd in canon este explicatd_prin insSgi slujba lal
care est-e chem-at preotul de a sdvirgi sfintele Taine, ^pentru car€ S€-
cere din partea sdvirgitorului lor, deplind curd{enie sufleteascd $i tru-;
peascd, cire igi are rdddcina in cdsatoria iiegaid. . Aceeaqi rigoa-r.99
pr*.rpr." qi insaEi slujba preoleasca care are misiunea de a miiloci;
itto"u sfinfenia sau haiul mintuitor prin rugdciune gi pr,in -Iucrarea,
preoleascd, care impune curd{enie sutleteasce 9i trupeascd. Rigoat ea
fa=r.
este'impusi Ei de consecinlete unei cdsatorii ilegale, care piteazd
milia intrega. acestea sint considerentele pentru care Apostol-
-sfintul
p.v"f it "lirtotu t catre Timotei 3, 2 dispune sd se dea aten{ie deo-
fie
sebita vietrii familiare a candidatului Ia preofie, ca viafa lui sd
curatd qi intru toate sa corespundd cinului preolesc' i:

CANONIJL 28: (INFRINARE NESOCOTITA) r .r

Mi se pare ci este absurd dac6 cineva depune'f6g6diftn1a s5 ser'
refini de cnrnurile de porc. Drept aceea binevoiepte a-i inv6,ta .s6 se
"uiirre de h voturile pi iagaauinlele fdrd de rost; insi adrnite cd intre-
;;-i"-i;t;; cirnuritor iu pJr" esti indiferenti, cdci nici o fSpturi a lui
f)urrr'ezeu nu este de ldpddat, daci se ia cu mul{umire (I Tim. 4, 4),
deci fdgiduinfa este ridicold, iar infrinarea nu este necesarS. )
Cinonul-fiind clar nu necesitd nici o limurire'
., ri ;.,U
rr' i r'
cANoNuL 29: (JURAMINTUL NEINGADUIT)

.8t . Stapinitorilor, cars se jurd si faci riu supu;ilor, li. se, :"yi":
tratameni deosebit. $i tratamentul pentru acegtia este de doud feluri:
unuladicda-iinvitasSnusejurelesne;iarcel6laltestes6nustaruie
in hotiririle cele rele. Drept aceea fiind angaiat cineva de pai inainte
pociinfi p_entru
jrin ;u.a,nint si faci rdu-altuia, acela si dovedeasci
^p"ipi""a
jurdmintului, dar sd nu suslind riutatea sa cu -pretextul res.-
p""ia"ii j"urdmintului. Cici nici lui Irod nu i-a fost de fo]os ci a- iurat'l
carele, ca si nu calce jurimintul, s-a flcut ucigag al Proorocului. In
mult se cuvine a se'
ia"L"if, J"rdmintui eite oprit; dir cu atit mai
osindi cel ce s-a ficut pentru o rdutate. Drept acea cel ce s-a iurat
trebuie sI se ciiasci, iai nu sd se sirguiascl a-gi implini nelegiuirea.
.Examineazd adici mai pe larg absurditatea. De s-ar jura cineva si'
scoatl ochii fratelui, oar^ebine este a se infiptui una ca aceasta? de
s-* j"* "irr"ru sd ucidi? in scurt daci va cilca cineva o porunci in
"*u jurimintului. cd am iurat qi am {inut, nu p5catul, ci s6 pizesc
j"au"aiif" dreptdfii Tale (Pi. 118,. 106). gi precum -porunca se cade a
i"tAti cu ludecali nestrimutate, a;a se'cade in tot chipul a se desfiinfa
pi a se. stirpi picatul.
- ' (25 Ap.; 95 Trul.; 70, 77, 28, 64, 81, 82 Vasite c' M')
 t', 30 Vasile cel Mare

La intrebarea lui Amfilochie ce trebuie sd facd cu acei stipini_

jurat sd facd rdu supugilor lor,
tgrj' -care s-au Ei aceasta o fdceau rno-
tivind cd nu vor sd calce jurdmintur depus, siintul Va-.ile da indru-
Ingr_ea ca pe unii ca aceEtia sd-i inve{e sd nu comiti raul gi cd acel
fel de^jurdmint prin sine insuqi este ilegal.
In motivare sfintul pdrinte dd citeva exemple din Sfinta scrip-
turd, din care rezultd cd atit Vechiul Testament adrnit jurdmintul dacA
el se bazeaz\, pe dreptate Ei dacd este legal, gi este oiindit cel ilegal
qi- nec-hrbzuit (vezi I Moise 23, Bt; Ps. li8, 116; Mt. B, 33-34, et*c.).
sfintul Vasiie in.canonul sdu 64 prevede o epitimie de 10 ani pentru
cel ce igi calcd jurdmintul
: Jurdmintul cre;tin, pe numele lui Dur.nnezeu
s-a introdus cu oca-
zia: unor prilejuri solemne de impdratul Constantin cel Mare (Cod.
Theodosian 9, XI 39, 3) gi a fost confirmat de impdratut Justinian
(Cod. Just. II, 59, 1; IV, 20, 9). Prin Novela 124, t a dispus ca fie*
care judecdtor si depund jurdmint pe sfinta Evanghelie, iar prin No-
vela 1s3, I, 737, I ca fiecare episcop si jure pe St'inta Evanghelie, cd
nu se va da simoniei.
ti.,r,
CANONUL 30: (RAhRBA. (OSINDA PENTRU RAPTRE)).
!:
-In privinla celor ce ripesc, nu avem canon vechi, ci am exprimat
socotinfa noastri proprie, ca trei ani si fie afari de rugdciune atit
dinpii cit gi cei ce rdpesc impreuni cu ei. Iar pentru aceea "e nu se face.
cu sil5, nu este a se da socoteald, daci nu se va fi intimplat gi uecin-
stire, ,si nici n-a premers furrarea lucrului; iar viduva esle sthpini de
slne, gi std in voia sa de a urma pe rdpitor; drept aceea noi ,ru avem
si purtim griji de aparenfele exterioar.e.
(67 Ap.; 27 sin. IV ec.; 92, gg Trul.; It Ancira; 4, ZZ, ZS, 26, Sg,
40, 47, 42, 53,6g Vasile c, M.)
sfintul vasile, vorbind despre ripire de . fecioare, face deosebire
i:etre rdpirea oare se f,ace prin constringere gi intre cea care se fac.e
fdri constringere. In primul caz a p"esciis o epitimie de doil ani, atit
p.u"lry riipitor cit gi pentru coautori
!i favorizatoii (vezi can. 22). pentru
al doilea_caz nu prevede nici un fel'de pedeapsd, dacd femeia de bund
voie s-a dus la bdrbatul respectiv, Ei dacd-ea nu a iost dezonoratd inainte
de a veni in casa Iui sau nu a avut .,, ou iorutll i"ui"tn cle a veni Ia
el. Aceastd dispozifie a Sfintului Vasile a fost insd rnodificeta ulterior
prin canonul 27 sin IV cc,; Si g2 Trulan.
De- altfel, dupd sfintul Vasile, nici cel de al doilea fel de
rdpire
nu.rdmine n-esanclionatd, dacd femeia respectivd se gesea sub puterea
pdrinteascd, deoarece, in acest caz, ea nu el.a iiberi si
decidd, iar p"t""
tamilias -putea sd o revendigg ;i sd o readu"i *u-p"t"i"u ' ,u, aga cum
clar rezultd Ei din canoanele BBgi 42 Vasile cel Mare.
canonul prezent sfintul vasile, referitor ra vdduva care estc
,- ^ b
stdpind pe sine, conclude cd aceasta poate sd.-l urmeze pe rdpitor,
iar
cel ce a rdpit-o in acest caz nu este supus pedepsei. air"g" insd
atenfia
31. 32 Vasile cel Mare

sd nu ne ldsdlr in;elafi de, aparenfele exterioare, ci sd cdutiin totdea-

una a afla adcvlrul, in sensul cd femeia, care se ruEineazd sA mearga
singUri la barbatul pe care-i iubeqte, invoed'faptul cd a fost rdpita
ij
de acela, pe cind in realitate ea s-a dus de bund voie la acesta.
\',
CANONUL 31: (CASATORIA CIND SE PIERDE (DISPARE)
SOTUL) ;'rj . !

Femeia, cireia i s-a dus birbatul ;i a displrut, daci se insofe9te

cu altul mai inainte de a se incredinfa despre moartea aceluia este
adulter5.
i !
1 9 3T r u l . ; 3 6 , 4 6 V s s . ' c .M a r e ) l 3

Prezentul canon este integral cuprins i., "urlotui 93 Trulan. A se

{tddea pi acest canon. rit, : i.tl r iJ,'lg3f'lrig
, .t .

:.,CANONU L 32: (CERTAREA DE DOUA ORI. (NU SE .INGADUIE

DOUA CERTARI) A NU SE CERTA DE DOUA ORI. OSINDA
.aF :CLEIiICILOII PENTITU PACATE Dtr MOARTE).

Clericii, care au pdcituit picat de moarte, se vor scoate din treapta

lor,-,dar nu se vor opri de la comuniunea laicilor; cdci nu vei pedepsi de
dou5 ori pentru acela,siPdcat. :a'

(25, 29, 30 Ap.; 9 sin. I ec.; 4, 2V fruf.; 1, .8 Neocez.;27 Cortg.;

3,,57,70,82 Vas. c. Mare) Il itr . ' ' I

..,*; Sfintul Vasile in acest canon repetd qi intareEte dispozifiile cano-

ff'rifui ZS apostolic, potrivit cdruia un membru al clerului pentru'pdcate
cic moartc'se scoate clin treapta sa, dar nu se opregte totodatd si de Ia
Sfinta Impdrtdganig (vezi Ei Lan. 5 qi 25 Ap.). Sfintul Apostol 9i Evan-
ghelist Ioan (I Ioan 5, 1tj - 17) face neti deosebire intre pdcatele dq
moarte gi atte p6cate. In lumina acestor prevederi putem deduce la cq
fel de pdcate se gindeqte Sfintul Vasile, pentru care prescrie sanc{iunea
scoaterii din treaptd a clericilor care au comis pdcate de moarte. Mai
limurit ni se pare textul cind avem in vedere ;i prevederile canonului
titt Ei ?0, ulde sacfioneazi cu pedepse mai ugoare diferitele pdcate ale
ciericilor; ca gi ale canoanelor 29, 30 9i 64 apostolic unde se prevede
pedeapsa excluderii gi din comunitatea laicilor, ca de pildd pentru simo-
nie, pe lingd pedeapsa caterisirii, pentru clericii care comit cele mai
gr*i"'pdcate".
-
Prin urmare, in canonul sdu 32 Sfintul Vasile prin pdcate de moarte
are in vedere o categorie de pdcate intermediard intre picatele comune
sau obiqnuite (can. 69, 70 Vas. c1.M.) Si pdoate grele (can. 29,'30, 64
Ap.) pentru care prevede numai degradarea definitivd Ei nu Ei excluderea
din comunitatea bisericeascda laicilor. L il.
 33-35 Vasile cel Mare

CANONUL 33: (NAgTEREA IN CALATORTE) . ,

; Femeia, care a niscut in cdldtorie, gi n-a purtat grijd de cel nds-
cut, sd se supuni vinovdliei ucigapului. l
(52 Vas. c. Mare)
"
In acest canon sfintul Vasile are in vedere pe femeib-care a niscut
irl cAldtorie Ei qi-a abandonat copilul, care a trebirit crescut de altcineva.
pe care o considerd ucigaqd qi cere sd fie sarcfionatd ca atare. cazui
insReJd este reluat de Sfintul Vasile Ei prin eanonui bZ.
i ,. : jr. ;
rl'" ' ';
CANONUL 34: (poCArNTA INATNTEA OBSTTT (PUBLTCA) gr
POCATNTAIm rarwA).
'-'e
Pe fenreile care au comis adulter ;i din evlavie au mdrturisit, sau
vidite fiind in oarecare chip, pdrin{ii no;tri, aur oprit de a le da Ia
iveal6 in public, ca nu cumva vddindu-se si re bferim cauzd spre
moarte; lar au poruncit ca ele sd stea firi de impdrtxpire pin6 se va
implini timpul poc[infei.

_ ! 4 ! A p . ; 8 7 , 9 3 , 9 8 T r u l . ; 2 A A n c i r a ;t 1 Z C a r t g . ; 2 1 , 3 1 , J 5 , J 6 , 4 6 ,
48, 58,77,80 Vas. c. M.)
::I ,.rj .i[r t*rii,r .ihiirr
.:i Prevederile cano_nului prezent constituie o excepfie de la regula
generald stabilitd de sfintul Vasile prin canonul bB, dnde prevede 6pi-
-de
timia de 1,5 ani, sdvirgitd in pubiic, trecinclu-se gradele pocdinqir
prevdzute de canoane. Aceasti excep{ie se admite numai in caiul cind
adulterul femeii nu este cunoscut pubiic ci a fost numai in secret mdrtu-
risit duhovnicului.
'
In acesL caz nu obiigr pe -'adulterd si ispiEeascd public epitimia
trecild prin treptele respective de pocdinfd, ci permite s-d stea in bise-
rici Ia rugdciune cu credincioqi, pentru a nu fi bbservati cd a comis un
p5cat greu. Admite aceastd excep{ie Ei tinind seama de sldbiciunea feme-
ia-sci in general Ei pentru a leri de publicitate acel pdcat al femeii ca Ei
al soietdlii lnsdgi. A se vedea Ei can. 86, care reduce epitimia pentru
adulter.
'_-tt"''."

CANONUL 35; (PARASIREA

/nrnrd?nn^ hrr
BARBATULUI).
t t.,

rl Ia1 in privinfa birbatului pbrEsit de sofie trebuie a se

- llne seama
de pricina pirrsirii, gi do se va vidi ci s-a dus firtr de motiv, el adic6
este vrednic de iertare, iar ea de pedeapsi, 9i lui i se va da iertare
spre a se impdrtd;i cu Biseriea. rL.,
(45 Ap.; 87, 93,98 Trut.; 20 Ancira; 102Cartg.; g;21,77 Vas. ,. ttt.1
i'iiir Prevederile acestui canon sint reluate gi
intdrite, confirmindu.le
pirintii de la sinodul Trulan prin canonul lor 82.
316-38'Vaslle'cel M&it 369

-r..: CANONUL 36: (CASATORIA SOTiII,OR OSTASILOR).

Femeile osta;ilor, care s-au, miritat, cind tipseau birbafii lor, se
supun aprecierii dupi aceeagi considerafie, ca ,si cel care in urma ab-
lenfgi birbafilor, nu au a;teptat inapoierea lor. Tritu;i, in acest caz,.
fupta are o oarecare iertare, deoarece existi rnai multi bdnuiala de
moarte.
(93 TruL; 31,46 Vas. c. Mare)
Prevederile acestui canon ca gi cele ale canoanelor 31 ,Si,46 ale
Sfintului Vasile au fost relttate gi intArite prin canonul 93 Trulan.
.. l ,tl. , ;i:)ltr4 )t; .I 't'l':: t:':'J ,
i, .r

CANONUL 37: (Di')SFRINARE$I CASATORIb:)" i. ""i ; ir'

't
.Cel eare s-a insurat, dupi ce i s-a luat cea str:hinx (cu care a
viefuit ilegal), in privinfa celei dintii se va invir-rovSfi de adultei', iar
pentru cea a doua neinvinovSlit va fi. :
(87Trul.;21,34,38,48,.58,77Va.s.c'Mu^e).,f.t
.,.ii' :
- in canonul prezent Sfintul Vasile are in vedere cazul in spe{a in
care un barbat a conviefuit ilegal cu o femeie cisdtoritd sau cu logod-
nica sa de care s-a despdrfit prin sentinti judecdtoreaqcd, a" continuat
s-i eonvie{uiascd cu o femeie liberd, adicd in concubinaj' dispune ca.
acel barbat sit se pedepseascd,in prirna situatic ca un adulter, iar in.
situa[ia a doua si se considere nevittovat. Desigur Sfin.^tul Vasile are
in vederc in situatia a doua starea de trdire in ctncubinaj, admisd de'
legiuitorul roman ;i toleratd dc Sfintul Vasiie cel Mare (vezi canonul 26)
de cisdtorie legald binecuvintatd de Bisericd. Aceasta
;i nu in situafia ifaptul
o d...ducem'qidln ci potrlvit doctiinei canonice cel dovcdit'adulter
nu poate incheia casdtorie legalS, nuprai dacd a rdmas viduv 9i dupd
ce.a irnplinit intreaga epitimie de 15 ani confo-r'mcanottului 58 al ltri
Vasile'""I X{u.u, saJrespectiv. de $apte ani con{grm prevedeiiitjr cano-
nrilui 87 Trulan. Iar in cazul cind infracliunca'de-aciulter.
'mai a constitr.ri,t
motiv de divor!, atunci respectivul nicioclatir nu se putea cd-<iiori,
altr dtrpi: cum prc\iode Sfintul Vasile tn canonul 48.

CANONUL 38: (POCAINTA PENTRU) CASATORIE FARA INGA-

DUINTA: PARINTILOII, , I : '
: '
Fecioarele care flrd voia tatdlui au urmat birbafilor,. desfrineazS,
dar impdcindu-se pdrinfii, se pare cd 'fapta ia vindecare. tnqi nu sp
v,af primi lq irnpirti;ire indati ci vor face epitimie trei ani' .,. .-,,.1
'
( 2 2 , 4 0 , 4 2 ' V a sc.. M j
.ii.. :: .. i

,;. La intrebarca hri rtnrfilochic daci condilia impusd..fecioarelor.de

leg.ile,statului ron'lan de a avea in prealabil consirn{amintul celor batrini
(pErin!.i, tutori, stdpini) pentru a incheia c{si.toria,,este valalrili .li.pentrq

:i
J
I
i
4
 39. 40 Va;ile cel Marc

cre-stini, Sfintul Vasile rispunde cu respectarea normelor legale ale sta-

tului, cd ,,nu este,cisitorie ci desfriu, cind o feeioari se ciis{foregte cu un
biirbat lirrii con-sinrtiirr-rintultatdlui sau (a sc vc:derr;i canoanelc 40. ^12.
ttnde trateaza in qenctal problernc de ciisiitorir'). ;\dtn.te totuli, prin
clerogard, ca, in cizul cinri rilterior fecioara a obfinut consimfirrnintul
d:rr-tt dc legile statului si fie supusi rrnei epitinrij ca trei ani si nrr
se invredniceirscirde Slinta Inrpiirta;ar-rie.iar in caz cclntrar, c;rslitori:r
trebuie sii se rlesfacAca ileqalir. .r.. rjl
, ir[., .li.

Ceea ce viefuie;te inrpreunl cu adulterul, adulterd este tot tinrpul

cit viefuieste cu acela.
(18 Ap.; 87, 93, 98 7'rtLl.;20 Ano,rct;1a2 ('urtg.; ZI, :14, .J7, SB,
77 lltrs. c. )l .) .i t

In acest canon Sfintul Vasile are in preveclere cazul in speiir in care

c.rfcmeie nreiritat6,dovcditi de infide'itlte, dore;tc clulrirmoartea sofului
srrtt sti sr.' crisiitort:ascircu cel carc a comis adulterul. o astfcl de ferneie,
dispune Sfintul \rasile, ,,niciodat::r sir nu i se pernrit:i cdsirtoria", chiar
clacd a irnplinit epitirnia cle 15 trni, prescrisa perntru nclulter, citi vrcine
,,tririegtecu adulterul(. Motiveazi aceastaspunind cd in realitate numli,
a-r:eii.tcare indeplinesc e'pitinria gi se lasir de riiutate dobindesc iertarc
,ci nu cei ce incleplinesc cpitintitr formrrl (prin trccerca timpului), ;i nu
se lasd de riltttate. Unii ca acegtia,dispune Sfintul Vasile si riimin;i sub
cpitimie ,,cit vi rluie;te cu acela" (adultcrul).

CANONUL 40: (CASATORIA ROABELOR (SCLAVET_OR))

Ceea ce firi invoirea stipinului (siu) s-a dat pe sine unui birbat,
a desfrinat; iar ceea ee in urml incheie cisltorie pentru care i s-a dat,
voie, (aceasta)s-a mlritat; deci cealaltl este desfrinare, iar aceasta nunttr;
ciei invoielile celor ce sint sub stipinire nu au nici o tirie.
( 8 2 A p . : 4 s i n . I l / e c . ;8 5 T r u t , 3 G u n g , :8 2 C a r g . ; 2 2 , 3 8 , 4 2 , 5 3 t V a s .
:. fllare)
. Caibiiut'pFFfliif intreQe$tripreveclerilB/danorlului'.38.In spef:I,'lrrin-
r:ipial, avind in vedenr preveclerikrdreptului rornarl, lmtrivit cirora con-
tractele sau infelegerile (pacta conventir) incheiakr de. persoane,care sint
sub stipinirea altora, nu au valoare, Sfintul Vasile trage concluzia logicit
cd gi conviefuirea unei roabe cu bdrbatul, fdri voia stip-nului n.^uare ve-
loare egald, eonsiderind-o clesfrinare, In cazul in care roaba Aoninaeqte
libertate, sau cib{ine ircordul st.ipinului, Sfintui Vasile adnritc ca acea in-
felegere de convleluire incheiiltii n'ai inainte in inod ilerial, cu br'rrbatul
respectiv, si se considere totugi c.{stitoric, ctt menfiunca ca resp€ctivii sii }
nu fie absolvili de epitimia prescrisi pentru desfriu, din cruza legiturii
lor nelegiuite de mai inainte. i , : rri
 371
tL 42 Vasile cel Mare

"'!\
, CANONUL 41: (CASATORIA VADUVELOR). ;t tiid ,l

Ceea ce in vdduvie este stipind pe sine, (se poate) cdsitori fir6

(si fie) invinovifiti, daci nu este nimeni, care si rupi cisitoria' cdci
Afostoiul zicez,,\arld" rra nruri birbatul, slobodi este si se lrrirrite cu
cine voielte, numai ci intru Domnul(' ('I Cor. 7, 39)'
(t7Ap.;8sin.Iec.;3,87Tnil.;79Ancira'3,7,Neocez';7Laud';
4, 72, 22,3A, 53,87 Vas. c, Mare)
Pomind de la cele stabilite de Sfintul Apostol Pavel Iq Rom' 7, -2
Ca vddu'ia liberl de
Ei I Cor- 1, 39, in u"urt "uron, Sfintul Vasile dispune a doua
i"iUatri"i, aclica fa[a de parinli sau tutori poate.sa se.cdsltoreascd
oirra tira nici o picdici.^in uite "utoone Sfintul Vasile aratd cd viduva
Vas'
;;'; ;;p";a "p1ti*lo,i pentru cci ce.se c5satoresca doua oarti (can. 4
c. M.); ^'sica ea poate incheia cisdtoria numai cu persoane. cu care doctrina
"""otii"h-admite-o "aia-toti" legal[, adici bdrbatul sa lie ortodox (72{rulan;
J-i *-,"d.; Zi Cart.; si dernn di familia sa, cum adaugf, Balsamon (lint. At.
in so'
IV 18g), adica o pcisoani, care indeplineEte o prolgsiune onorabilA
,itrutie 4e om liber' (can. 51, ij2 T.rlan; 65 Ca-rt'; 53,
"i"t tu'ii u.* o .45,
prevederiie, dreptului de stat
Vas. c. M.). La o""u.iu sigur sd se respecte
roman,
roman, releritoare la cds-atoriamorgahatici, toleratd de dreptul
dar considerata cle un gracl inferior (Dig' XXIII, 2, 42 $ 1)'
Senumeqtecds5toriemorganaticS,cdsitoria,ce.se.incheieintred.ou^1
precum 9l
purro,*., cle cliferite condifiunl sociale, cind -sotui:.^!i "so[ia'
lor fan-riliale, ca
copii. nu se bucure Au tout! clrept,rile potrivit Plziliei
o.--ii]nrt cle aceeasi c.nditie sociali. Germanii i-au zis mor-
ri["ii'"i"a
;;;1t"4 i;utri*orriu--"a -otgunatichm) din cauzd cd in aceasti cds6-
io.iu "otiu 9i copiii sdi erau ob$ali s,ase mullumeascd cu acea parte din
-1t.h,ea
irverea sofului, "o o in ?ar dupi prilnele 100 de nopfi (tnorgen
de ciisdtorii se numeau si rt:atrimoniunr
;";;, .1";;m n'iatrirnoiiatr,;. Astfel
ad iegem Salicaln, cleoarece-gi era in "''.-""'a"",tSt'i1" 1" francii din Salii'
De asemenea se ,r.,-;ii" Ehe zur iineken Hand, de mina stingS, sau
nu intrii in familia
mai slaba, u soFrui,-c""u "" exprims simbolic, cd solia
in consecin!5 nu beneficiazd de drep-'
,"i"f.i li t,if, a'upfi"o lui ocrotiie, ;i care
ca gi copiii
turile cure.,t. pnriti"i: ,nci"f" a sciluttii in societate, -ei,.
a con-
ei.-Doctrina canonicd'
* "" drept tu^.rrr-"iu ii moqtenirea-sotului
legal5 qi d-eplin egala
siderat insir, o orti"f a" |esltorie, totdcauna ca fiind
"Xit".ii legalc, dacd se indeplinesc conditiile presr
cu celelalte fonne'Jf"
c r i s e d e n o r n : e I e c a n o n i c e . ! l ' i : ' | . | i . - r \ ) r . ( . | t . . i ,

CANONUL 42: (CASATORIA CELOR FARA DREPTURI (C[RE

i,.,.. SE AFLA SUB STAPINIRE)).
r n .'

Cisdtoriile cele ftrri de invoire q stipinilor sint desfriniri' Deci

vi-
fiind inci in via{i tatil, sau stipirrul, cei ce viefuiesc laolalti sint
"o"nti pi"i cind stapinii lor nu vor aproba cdsEtoria, cici numai atunci
primi;te intlrirea cea tle nuntS'
 :172
4i). 44 Vasil.a cel Marc

-.(82 Ap.4, sin. IY ec.; '8i'Tt'ul;j3 GatW.;tZ Cartg.; ZZ, JE 40 Vas.

c. 1.1.1
ljrcvederile J-i.ezentulr-ricanon reunorte t""i'?l''to" .oto *aiJte ip;
canoanele lJ8 Ei 40 confirmind doctrina legislafiei eivile romape ci cej.
atlafi sub staipinire-(minorii allafi sub.puter.ea pilrinteasca a lui patep,
lami,ias, 9i robii itllafi sub st.ipini) nu lrot incheia caratorie cu nilneni
laru tle consul)liinlintul celor, c3re au smpinire ariuprfl lor, iar cdslitoriile
inchciate fdrti ob{inerea ltrealabilii a consirn{aminiuiui stiipinilor (pater
familias "ittt s.apinul de ino;ic.) sint crcnsiclc.rate
cle Sfintul Vasile cii'rius-
fr,niiri, ;i :;e sanc[ioncazii ca utare.. Asttcl cle convie{uiri ilegalc, devin
insi ,,nunfi" (ciisritorii legalc) in nrornentul cind se ob{ine consimfamlntul
cerul de lege.
Confinutttl cuttr-rnttlr-ti
cste pe dcplin infeles cluci. se alr in r.eclr:re
prevederile din legisla{ia greco-romanti, gi anunie: Ju.stirrian in Discstb
(Di,{. XlU, 1, 11--13,.2, 9) face ckrlN:ndent:r lcqaliteteacds;itoricide"con-
srrnfimintul tatilui; Prochironul (cap. "lij,4,37, l5) di-spuncci birrbatul
major poarte'sasc casritorcitscit;i lari consimfzimintr-rl tatalui; la fel fiica
major.i sii poate mdrita lcgal chiar dacd sc imy:otrivc;tc tatil ei. tsir;crica
ii observat lleastit prescr.ipfie din dreptul roman aEa curri deattfet o
confirma 1i o impune Siintrrl Vasile in canoanclesale.'(38, 40, 4J).

CANONUI- iri: (LOVIRli.', (LOVITURA) UCIG,ITO-\RIj).

' .Cel ce a dat aproapelui lovitur[ de moarte, ucigas este, ori de a
inceJrirt bitaia, ori de s-a aplrat. i:;
( 6 5 ^ 1 p ; ! ) l T y t t l . ; 2 7 , 2 2 , 2 3 A n c i r u ; 2 . 8 , I t , 1 3 , : J 3 ,5 2 ,J , l , : ; , 2I ' n , ; .
c, J,lirre.,';) Grig. rle ;\'iscri
\rezi canonneloparaleie,c,Ll('itre se lilii in cleplinaconcordim{d.

C4NONUL .14:(OSINDA DIACONITEI PnNTlrU DE.SFRIU)

I .Diaconifa, care a dgslrinat inrpreuni cu pigin, nu, este. primiti in
conrrlnirrnq,iar la Sfinta .Iertfd se va primi in al ;aptelefl an, fire;te,
de va viefui in curSfie. Iar, pdginul, aplopiindu-se iar de sacrilegiu,
dttpi ce a primit credinfa, este ca unul care se intoarce la vomiturir.
A;adar noi nu rnai lSsim ca trupul diacnnc-lsci, sfinfit fiind, si fie in
intrebui nf arc trtrpcasc5.uri
( 2 5 A p ; 1 5 s f n .I V e c . ; 4 , 7 6 , 2 1 , 4 A T r u l . ; 2 7 C a r t g ; 3 2 , 5 1 , 7 0 V a i . )
e. I\Iare)' '):
j' r ;it ?.1
./
t \ii /..,t
in acest canon .Slintul Vasilc dir Lui Anrfiloclrie st,,lufil reiolvirii
eazului in:pe!a a unei diaconeseeare fiind dovedita ci triia in desfritr
cu un biirbat piqin a {ost sanclionatd.cu scoaterea din treaDta,de diaco_
neascd qi exduderea cu totul de la sfinta Impirtiqanig qi'care voia s6
re cistitoreascit legal, nernaifiind cliaconeascii,cu,.cel, eu..earc a ,tr{i-.14.
desfriu, cirrtl irltre timp s-a inere;tinat. ,ir.,.
{5. 4Q.}i*:llle, cel Mare

Siirrtul Vasilc spune cir cliacoueasa' a 'fost leqal scoasddirl trcapti

pentru desfriu, dar nu trcbuic sI fie definitiv exclusA ciin biserica' colr-
iiderind ci este suficient pedepsitticu depunereadiu demnitatea clcricald'
Ei dispupe sI riintinij su$'gpitimit: dt: ;3pte ani, s;i daca.v.atrai i1 curi{ic.
de Sfilte
Ei se.va edi cu sinceritate de pdcatele saic, sii se invredniceascii
i*p,irtr,,iinie, firr insi a .e plrmitc si se ciisiitoreasc[ vreodati, ea depn-
:
niricl votul casiitafii.
Referitor la accl .pag'n. c'are s-a incre$tinilt 5i a voit si'ria"in'cdsii-
Sd
torie pe. acea diacon"aiA,"sfitttu Vasile spune cd acesttr intentioneaz'i'i
irllinolc ditr nou stintlnla, Ei ca un ciine vrca -'d se intoirrcir la votnitura
sl. la modul O.' oiE'luir,r per:mis la pdgirri, clar treadt.nis-la creqtini, ;i itl
c-are
coneiuzie declard c5 ,,noi nu putetn sS lasam ca trupul diacorresei,
pentru uzul sexualt'. Opinia Sfit:-
Odat[ ;r fost sfinfit, din nou si serveascd
illui Vasil" "o.orpr.rdc cioctrinei gc.nerttle catrottic:epotrivit ctireia .,tot
,J*, "" este sfilt'*: ru poate intiia( (Sint. At. IV 193)' Acest principirt
c;i se pot
g"r,"rut are aplicare in lcazrrl preo{ilor 'ddu'i care 'retirrd yeclea ;j
cJc rahqul (a se
eis5tori dupd cc "" iort de_.puiafi 1:reofesc
can. 6 Trulan).

CAN0NULa5:(CRE$TININEVIIEDNICIDiiIIIIIST0S;).
'?tt
Hristos' "'u
Daci cineva luind nurnele de crc$tirr Irulefte pe
tilet'un folos din numire.
' a cationtilui 7 'din
Canonut constituie o'prescurtilre in fortli concisi--r
prin care araki ci cel ce poatpl
,.og,rfiio''r-r.ror"f""f" Sfiltrilui Vasile,
invittitura 5i requlile Risericii. nu be'-
nuntele de creitin,'aar nu rer;pecti
neficiazl 4e daruriie binectrrintate
-opi'iioi s;i trebuie se se socoteasc"ii' afar'
iii;;;i;ii. in .p.i;in"r expt'i'rate. in rincluic-'lt:lerrtor.le' Sfintul
6, 't6' $i Tit' l' 16'
vasile:citea2{ qi texteie'ae Ia Matei 7,21*23l ,Luca
r,:"ir*i i,t"".t it arati 5i in cotlentarul la Isaia 3' 16'

\ l i P i j . \ \ I l - N I C A ( i { ' r ! t , I l G I I , I T , \D
, CANONUI,46: (C:i\SATOItl-N ) IN
I crrR$nnr,A).
sofia
Ceea ce s-a rn[ritat dirr neltiinli cu eel, pe care l-a pdrdsit
fiiriclcd s-a intors la dinsrrl s6r6- dc illai
pe un timp, apoi l-a ldsat,
de la nurtti;
i*irriu, a derfrinat,- iar din ne;tiinfi. fleci ttu se 'a opri
ins[ mai bine este daci rdmine afa.
(93 Trul.;9, 3I, 36 Vas. c. X[are)
Textul canonului este reluat si intS.rit prin canonul 93 Trulan.
Coroborind textul sanonului 46 cu cel al eanonului g, care trateaeS
.o chestiune similard, observdur ca: in canonul I Sfintul Vasile zice ci fc-
11reiacirre-Ei pdraises;teriolul $i se duce la alt birbat. este adulterfl: iar
so,t11p6risit estc vrcdnic de induli{elrtri.rli fenreia cu care el va trtii ulte"
rion nu cste vinovatii. in.canonul 46 declarl desfrinatd femeia, care chiar
374 47 Vaslle eel lllaro

din negtiin{d se n:5ritd'cn un bdrbat, pe care l-a pdrAsit pbntru un tirnp

oarecare sofia sa lctitimd, gi care impicindu-se cu prirna sofie, a foJt
abandonatddc acel bi{rbat.
ln primul eaz sfintul vasile vorbeqte de,cazul cind bdrbatulr a fost
piirdsit cu totul (defin;tiv), ;i de aceea aratd indulgenfd fali de so{ul pnrd-
sit gi nu osinde;te pe femeia cll carc se va crsiitciri accst bdrbat; pe'cind
in cazul al doilea arc in rrederc pe femeia, carc aeceptd sa trrriascd cu
birbatul pdrisit, pentru un anumit timp de sofia sa si care a qi pirisit-o,
cind s-a intors prima sotie. in acest caz, chiar daci femeia a avut cunog-
tinld despre starea de fapt (despirlirea temporald) se face vinovati de
adulter, pentru cd qi-a acaparat siesi sof striiin. In aeest caz femeia nll se
opre;te de la nunti (cdsdtorie legald), pentnr cd ea n-a intenfionat si
trdiascd in desfriu ci sd se cdsitoreascd, sigur dupi ispdqirea epitimiei
pentru viata desfrinati (trditA prin impreunarea ilegail) dar Sfintul
Vasile recomandi sd fic sfdtuitd si rimind nemiritatd. In solutia datd
Sfintul Vasile impacd Ei aici prevederile legilor romane, potrivit cdrora
la incheierea cdsirtoriei trebuie si se lind seama nu atit de cee;r ce este
ingirduit, ci mai cu seatnd de ceea ce este cuviincios (non tam quicl per-
missum est, quam quil honestati conveniat, - Dig. 23, 2, 42).

CANONUL 47: (BOTEZUL UNOR ERETiCI).

r; , (l
Encratilii, ;i sacoforii ;i apotacifil, sint supuii aeeleia.slnortne ta
gi novalienii; cici pentru acegtia s-a emis canon; de-sideosebit; iar in pri-
vinfa acestola nu se spune nimic. Noi insi cu un cuvint ii rebotezdlrr i
pe acegtia; iar dach Ia voi s-a oprit aceastd rebotezare, precum Pi la
'romani, pentru oarecare pricini, totu;i norma noastri si aibi tirie,
fiindci eresul lor ca unul ce este odrasli a marcionifilor, celor ce se
ingrelogeazd de nunt5, si se feresc de vin, ;i despre creatura lui Dum-
nezeu zic cd este spurcati, nu-i prirnim pe ei la Bisericd, de tttl se
vor boteza cu botezul nostru. Ca s[ nu zied ei ci ,,sintem boteza$i in
numele Tatdlui, si al Fiului, si al Sfintului Duh", ei, care socotesc pe
Dumnezeu a fi ficXtorul relelor, intrecindu-se cu Marcion ;i cu cele-
Ialte eresuri. Deci daci se prime;te phrerea aceasta, trebuie sd se adunc
mai mulli episcopi, .:i a;a sh se ernitd canonul, pentrrr ca atit cel ce
procedeazd astfel, sd fie fdrd primejdie, cit pi cel ce rispunde sd fie
vrgdnic de crezare in rdspunsrrl sdu privitor la intreb6rile despre creticii
acettia.
(48 Ap.: 8?, gg,98 Trul.; 20 Anc'ia:702 Cartg.;g,27 31,35,36, 4(), ZT
80 Vas. e. Mare;)
Solicitat i5-qi spund pirerea clespre.modul primirii in Bisericd a
.unoreretici, ea encratilii. Ei-ceilalfi, sfintul vasile se pronunfi spunind
ci ,,dupi opinia sa personald" tofi acegtia trebuie sd ie boteze cind ,o
convertesc la Biseriea ortodoxd.,Adaugd insi]. in ceea ee priveqte dis-
pozi{ia canonicii v;r trcbui sd se ernitd de ciltrc sinodul episcopilor, care
singur este, competent in dstfel de chestiuni. Norma qenerald'a fost de
18-50 l-asile ccl Mare 37it

fapt'ernisl ccva rrai tirziu de cirtre slnodul'II ccurlenic r:irre s-a finut la
doi dni dttpi-l'moartea'Sf:ntului Vasile sji care a regle:rentat detailat desr
nre moclul primirii c.retic'lor. ardtind care anunlerdin eret.ici urtlreirzi a
fi boteza{igi care nu,1:rin canonttl 7 al acestui sinod. )d
fI
)tu

C;\NONUL 48: (SOTiA PARASITA).

Iar cea llsatd de bdrbatul siu, dgpi socotinfa mea' trebrtie si
rtrmind ala. Cici daci a zis Dorrrpul cd: ,,De ya lisa cineva pe femeia
sa, afarl de cuyirrt de desfrinare, o face si fie adulteri((. Apoi' prin
nunrirea ei de adulterd a exclus-o pe dinsa dc la intpr(lunarea cu altul'
ba"i "ltltt poate fi birbatul vinovit, ca pricinuitor de adulter' iar fe-
meia, care s-a numit atlulter[ de Domnnl, si fie nevipoyati pentru inr-
prculrarea cu alt b[rbat.
48 Ap.; 87,93,98 T|uI.; 2A Ancira,102'bartg.';'9,21,31, 35, 36,'46,7?'
80 Vss. c. M) , i.ro .,. rur:ri ; gs.r.rnl .it,
in acest canon Sfintul Vasile iqi exprima opini.l sa personalS in pri-
vinfa femeii care ;i-a pirasit so{ul, despre care spune cE a astfel de femeie
niciodatd nu va tnai putea si se rlriirite, ;i ciacl se va impreuna cu alt
birrbat si se considere adulterd. Sfintul Vasile ili interneiazd opinia sa pe
euvintele Domnului nostrLr Iisus Hristos de Ia N{atei 5, 22, turde nunreqte
o astfel clc femeie aclulterS.Vezi qii csnoanele87 5i 93, unde trateazf, des-
'r il,
pre sofiilc Ei so{ii care pirisesc caminul conjugal' rr

CANONUL 49; (SILNICIA. CEA CAREIA I SE FACE SILA'NU

ARR VINA).
ri 'Vioturite
i intinrplate prin sili,,si.fie neivinor'dfitc. Dcci gi sclava"
de se va silui dc stipinul ei, nu se invinovilfe;te'
(11 Aneira,2 Grig. Neocez';30 Vas. c. M) l

Intrebat dacd fecioara violati prin siluire de un birbat trebuie sI fic'

supusA epitimiei pentru desfrindri Sfintul Vasile decide cI in tiaz de
silirire nu ,.e osindesccele clzute victimr: violului.

CANONUT 50: (CASATO}IIA A TREiA)

Pentru a treia nuntd nu este lege; dv6p1 aceea nutrta a treia nu se
aprobi de lege. Deci pe unele ca aeestea le privim ca pe ni.:te intin6-
ciuni ale Bisericii; dar tru Ie supunem osindirilor publicc,,ca pe utrele
ce sint mai tolerabile decit desfriul deschis.
(2 Neocez.;4, 80 Vas. e: Mare) ;8 '
tl 'r;
It'
intrebat din nou despre c6sdtoriaa-treia (vezi ean. 4), Sfintul Vasile
rispundc ci nu cxistii rrici un canon care ar irdmite cisdtoria a treia, prin
urlnare nu se aprobi o astfel cle clsiitorie. ln canonul 4 nurrreqteaitfel
cie casitorie ,,poliganrie,,gi ,,desfrinare,r,iar in canorlul 50 ,,itrtinleiuni ale
 51, 52 Vasile.cel-Mlre

Ilisericii'. Intrucit astfel de cdsltorii se incheiau frecvent in societatea

vre'mii Biserica a trebuit.si le tolercze spre a impiedica un
,,rau;;i;;;;;
S-fintul Vasile dispune in consecinfd cir cei ce incheie astiel de cdsitorii
sd.nu se supulir ped_epselorbisericeqti publice, ei unei epitimii au cinci
ani (can. 4), admitindu-le sd se roage cu credincioqii laolaltr in biserici.
I)ispune aceasta pe considerentur ci . treia cdsdtorie este totuEi mai de
preferat. decit desfriul imoral, adicr edte mai bine sa se admitd
cuiva si
fncheie tasatOria a,tfeid,:decft e.alaceastasilqi *"ii*t""a-putimile- prln des_
frinare eu difcr'rte femei; Vezi;i ean. 4.
--;, -"' ..--;"

CANONUL'51: (CERTAREA DE DOUA oRr. A NU SE,CERTA DE

- DouA ,oRr:(Nu sE lNcADuln''o-oria-ci-nianil(ctERrcrrNu
sE CERTAcU DOUAosiNDE:pnvrnuACgEA$r CRB,$E+L1-I:
:. ,.Canoanelo s-au.ag-qzatpentru clerici f6ri deosebire, porunci4d sx se
hotxrascE ol singuri pedellsi pentru cei cizufi, anume "id""ua dinislujbe
gf . du s-ar -intimpla si fie in vreo treapti ierarhici, ori de s-ar gxii' ,ii
in vreo slujbi fdr6 hirotonie. j ,
'
. (25., ap ; 4 TruI.; 2? Cctrtg.;
S, 32,44 Vas. c. Mare)
lA
sfintril vaslle_ a adresat doui epistole eanonice lui Amfilochie, care
alcdtuiesc pri.mele 50 de canoane. soiicitat din nou sfintul vasile serie a
treia epistold care va alcdtui urrndtoarele 3b de canoane dintre "u"" p.i_
ruruleste acesta.
- Dupa o scurtd introducere sfintul Vasile rdspunde precis la intre-
ba-rifg puse. ln primul canon (51) sfintur vasile rdspunde la intrebarea:
existd sau nu existd deosebiri in ceea ce privesc pedepsele pentru clerici.
Sub de'numirea de clerie Sfintul Vasile in{-elegepe toli'stujitbrii bisericeqti
fdrd deosebire,aqa cum reiese,qi din canonul'roiin. I'ecumenie, indiferent
er sint asezati in slujba bisericii prin hirotonie, ori numai prin hirotesie.
Tn privinta tuturor, acestora sfintdt vasile repetind aispozit:a canonului 82,
p-reeizqazicd, dacii comit vrco infracfiune se vor despuia cle slujbd (amo-'
tioncm a ministerio) cee^ace insemneazi ed se vor pedepsi eu iaterisirea
(depunerea din treaptd). ln lurnina clispoziliilor canonului's2 gi a precizdrii
clin acest canon. cd e suficicnti o singuri pedeapsdinsemneaid ci eei
caterisifi sd nrr se pedepseasc;ifi cu exlluderea din comrrniunea eredin-
cioqilon laici din Bisericd. A se qvedeaqi oanonul s2 gi cele paralele.

F2: i'ffi$dithrnirvlq4r-afbniiflX"fir
i,icar,{oNUr, - --.i, -r--- --
'-^'-.r;/.1.)1|\l
, firla'lr;r
uee! ee n-a purtat-
Ceea purtat griji in cil[t_orie, :cle jXu- ,;t de5i,a dvut
fetui jeu,
cil[torie, de fitul
- 9e
putillf
I,ufurf.l sE-I satvezer
s.1-r salveze, Ia tntr€tasat
intrelasat sa sE tac6
facd acest
acest lucru,-oii
lucru, sototind ctr
ori socotind cX
astfel i;i va aeoperi p5catul, ori avind intenlia cu totul tlobitoceasci SsiI
nreomeneaseS, sE se_judece-ca pentru ucidere; iar dacd -tips.i
"" o p"t"t,-i
'frtul
poarte griji de sru, 9l dln cauza pustiet5lii ,ri a celor nece-
sare, fitul a pierit, in acest caz mama Sf so iurto.'
(33 Vas,.c. Mare) i : l, i ,r,
'lii]+-55. \/asile cel .Mare

sfintul vasile explicd aiei detaliat disp.ozitia;:dincan. 33. qi confi.rmd

oI rnamg care ,inten$ioirat lasi sd rnoari copilul, pe care everltual l-a nis-
""t i" cildtorie. tre}rrie sir selpedepseascSdrept ucigagi. DacI face dovadn
ci a incercat, dar n-a reuqit Jd saiveze viafa copilului, Sfintul Vasile dis-
pune sd fie absolvitd de pedeaPsd'
: : ,, rittlilt i2 ,rirll ;. 6iel'l ur rrr i", )
iT. CANONUL 53: (CASATORIA PRIN RAPIRE Sb TNGADUIE
':': '','"'.in;,
- . ' .
RO.\IIELOR VADUVE). ,1.,
: r

. Vdduva sclavi poale ttu 's gre;it mult alegind nunta a douA in
firrr,rd de rdpire; decf perrtru aceasta ninric lru trebrtie a se inl'inovifi;
"e"i ,r,t. se judecX formile, .ei voinfa. Dar firepte c5| o agteapti pe dirrsa
epi'tifnia nunfii a doua,
(82Ap.:14sirtlVcc.;85Trut.;3Grnrg.;82CartT';22,38,40,'12,
trds.c. 1I./
in acest canon se rezolva un caz dc spe{d a unei ,oub" vdduve care
i,oind sd se rndrite a douzt oard, dar neindrlznind sd faci public, de teama
copiilor. qi a ruclelor, a inscenat cf a -fost rdpitd. Luind in considerare in-
loiitin n.i aoo"enlele. Sfintul Vasile decide ca sd nu fie judecati, ci sd fie
strpus5epitimieipentruccicesecdsdtorescadouaoari':':'

CANONUL 54: (UCIDEREA FARA DE VOIE).

Despre deosebirile uciderilor fdrd de voie ;tiu c5 am scris mai
inainte cicerniciei tale, dupi cit mi-a fost c' putinf6' .:i nu pot sd
spun nimie mai mult despie acelea. Deci r6mine la chibzulnfa ta cA
potrivit ct1. impreiurdrile epitimiile s[ se lungeasci sau scurteze' . . :
it'
( 6 5 A p ; 9 7 T r t i l . ; 2 1 , 2 2 .2 3 A n c i r a ; 2 , 8 , 7 7 , 4 g , 5 6 , 5 1 V a s ' c ' M l r
Intrebat din nou ce fel cle pedeapsdse aplicd celor ce ucid fird voic,
sfintul Vasile spllnc cI a ariitat-aceasta in epistola sa anterioard (can' 8),
clar adaugd cd episcopul potrivit chibzuinlei sale personale 9i tinind. 'seama
clc irnpre'jurlri poate.sI iungeascd sau sd scurteze pedeapsa rinduitd pen-
tru astfel de ucideri.

CANONUL 55: (CLERICII SA NU SCOATA SABIA) I.Ii,,{1,.,.1

::".,i!Cel ee pleacil si lupte impotriva tilharilor, f.llnd afari de biserici'

se opresc de la irnpbrti;ania Bunului; iar fiirrd elerici, sc caterisesedin
treapta ,,eici", 7ice, ,,Tot cel ce scoatc sabia de sabie va ntut:it' (f{t, 26; 52)'
: i :'rl)
(22,23 Ancira;7 Atarrasie c. ltare; 8,73.43 Vas. c'''ftlnre)
' ln canonul prezent .tabilegte norma generald cf, cei ce se ducla luptc
impotriva tilharilor, daci sint laici si^fie priva{i de Sfinta lmpdrti;anie'
iaf dacS sint clerici sd se cateriseascd.In mod similar, in canonul 13 a sta'
 378
56-58 \'asile cel Marc

bilit.osinda pentru
"oqt1:ut ear:eucide in rizboi, qi anume, trei ani sa fic
oprit de la sfinta Impdrtdqanlu,-'p"nt"r,
cd qi-a intinat miinile cu singe.
CANONUL 56: (OSINDA PENTRU UCIDEREA
DE VOIE)
Cel ce cu voia a
-ucis, ;i dulli aceea s_a cdit, douXzecide ani r-a fi
neimpirti;it de cere sfi'tci l;r' ;;i iouizcci de ani i ,* "o" irrrpdrfi tui
astfel: pat'u ani tl-ul:ri" sE sr'.tinguiascd, stincr
afari rlc uSile casei de
rugdciune, ;i rugirrclu-se clcdinciJ;ilor, care intri,
si facd rugtrciunc
pentru dinsul, mirturisirrdu-pi firiierug.a ,u;
i.;:-&;; patru ani se va
primi intre cei ce asculti; pi cinci ani ia iesi
"u u""ili"; apoi Fapte ari
'a iefi cu cei ce se-roagd prosternindu-se, patru
anfi va sta nulnai irnpre-
und_cu credinciogii, dar din proaducere, nu- se va'implrtili;
;"" i"ifrfi-
nindu-se aeegtia se r/a imp[rt5;i de cele sfinte.

_ _ .(65 Ap.; 91 Trul.; 2I, ZZ, ZS Anclra; Z, g, It,43, 54, iT Vas.c. IIIcrre;
5 Grig. de Nisa)
In acest canon jfinjyr_ vasile prescrie epitirnia de oprire ti'rp cle
20
de ani de la Sfinta imparti-5a^niepentru cei ce ucici inte,nfionat
ciar apoi
se.ciiesc. Pociiinfa trebuie sti fie publicd, trecind anurniti ani bine
staUiiiii
prin toale-.treptele po.cdinfei precis determinate cle sfintul pdrirrte. Descri-
erea detaliati a acestora a se vedea gi in canonul 11 sin.'I ee.
t) r
CANONUL 57:.(OSINDA PENTRU UCIDEREA FAR.,\ DE VOrE).
i.,.
'
cel .ce a ucis frri tte voie, 10 ani nu se va impdrtisi de, celd
sfinte; iar eei zece ani se vor impxrti lui astfer: doi ani se 1'a tingui,
-i
iar trei ani va petrece intre cei ce ascultX, in patru ani se rra prolterne,
pi un an va sta numai impreund, ;i dupi u.ou" .* r-a prirfi la cele
sfinte.

In acest c{ulon sF preserie e,pitirnia de 10 ani pentru cei ce ucid fari

intenfie.

CANONUL SB: (O.SINDAPIINTRLT-\DULTER).

'h' Adulterul in cintisr)rez,eceani
rrrr .se vi inrpirtd5i ,rte cefe'\finte:
g!. cgi cincisPrezeceani se- r,or inrpdrfi tui-aitret:'i,r' patru ani adied
va fi tingui.du-se; iar in ^i
cirrci ascultina; in pui"" p,:oi1""nin,lu_se;irr
doi impreun5 stind firE implrtd;ire.
i ..i, ,;il.
(87 Trul.; 20 Ancira; g, 27, S,4,JT, Sg,T7 Vas.
c. Mare; 4tGrig. Nisa)
. '
sfintul Vasile,lrrescrie detaliat modul executdrii epitimiei
de,1b ani
dati pentru aduluter. A se vedea qi eanonul 2r vasile rl
"ui M".".
 375
59-62 Vasile cel Mdrc

)
rti CANONUL 59: (OSINDA PENTRU DESFRIU)'
Desfrinatul gapte ani nrr se va inrpirt6-;i ,de eelc-sfinte: doi tin-
guindu*se, pi tloi iscullind; ;i cloi pro;ternindu-se,-;i- Y" au va sta
irlnai impreunl; iar al optulea se va primi la impirt6;ire'
-j ( 4 , ' 2 1 , ' 2 2 , 2 6 , ' 7 9 , 8V0c s . c . l l o r e ) .
, , , ,, ; i " i l,]rlrrrrrU
Pentru desfrinare sc prcveclco epitirnie de gapte ani qi se.aratd mo-
dul executirii ei. i

('ANONUL G0: (()SIND,,\ I,ENT]iU CALCARI',\ I.AGADIJ.INTI:I

'
eriioainrt ,
Ceea ce a depus vot de feciorie, ;i a cSzut de la figbduirrfd va
;\--
implini timpul p1citului celui 1re'tru adulter in - cursul vie.tii sale.
"ouuqi epitimie i" ou cla pi celor ce fig6duiesc viafa monahilor ;i cad.
(76 sin.IV ec.;44 Trul.; 79 Anci:ct;16 Cortg';6, 78,79, 20.,44 Vas'
'r
t. ma:,"i1
' i t r .
, , q ,
Spre deosebire cle dispoziti,r stabilitA prin cano-nul 19 al sinodului de
la Ancira, care sanc{ion*nti, pe fecioara caie Ei-a cdlcat votul fecioriei, cu
pedeapsacelor ce se ciisiitoreic a doga aard, adicA cu epitimie de un an sau
hoi, Siintul Vasile.sanc[ioneazi, ittit pe fecioara-cit gi pe monahul care au
de
celcai v-otul fecioriei, crr pedeapsa p('t1tru aclttlter, aclicii o penitenti
15 ani.

CANONUL 61: (FURTLTL) (OSINDA PENTRU FURT)

I I
Cel ce a furat, daci pocdirrdu-se singur se va acuza pe sinc, un
an se va opri numai de la irnpirtd.sirea celor sfinte; iar de setva vldi
prin altul, ituncl in doi ani; Si se va impirli lui timpul in progternere,
;i in starea imprertrr[, si atunei se Ya invrednici de impirtagire.
(3, 4, 5 Grig. Neocez.; 6 Crrig. Nisa) ;'\

', In "sgsf, s4non se;stabilefte.pedeapsade un an' de oprire de la Sfinta

implrtiEanie, pentru iloful crareEi-a mlrturisit fapt_a,sau de do! ani, cind
fapta lui a fost-dovediti de ttn altul, cu starea in rindul celor ce se proster-
neazl qi apoi in rindul celor ce statt impreunir. Canonistul Balsamon, cum
mentioneirzdSi Nicodilh Mila;, citincl toxtrrl din legislafia statrtltri, aratl in-
si cd ho{ul, chiar dacir s-a poc5it $i a restituit lucrul furat. nu inceteazAde
a s e n u m i 1 o t l o t . ( S i n t : A t . I V 2 1 9 ) ' t l * ; q . , . . , '
''" "' triiiltl
CANONUL 62: (osiNDA DESFRIULUI cu BARBAiI)
cel ce a arStat imoralitate in cele barbxtegti, i se va hotSri timpul
de,penitenficaceluict'.,nelegiuie5teintruadulter.
(7 Vas. c. Mare; 4 Grig. Nis.)
 63.::66 Vasilo cel ,M..l!.e

Celui ce sc face virrovat de astfel iCc ilnoralitiite, ..Sfintul

prescricqritjrr:iade15aniprcvdzutdpentruadulter' Vasile
., trI!i
cANONUL63:(o'SiNDAPENTRUsoDoMl};)'u',..':.......
"'tttll{tl
tdtiJt,t,
Cel ce isi aratl pigindtatea
-dt- sa intru cele nt:cur.irrtitoare,.mirturi-
sindu-se, aeelasi tilrrp epitimie ra observa.
(16, 17 A;rcirct;6 Vas.c. X[are;4 Grig. \,i,x.1
i.
, . , * . . $ i p e n t r uacest.pdcat,ca ;i pcntru cel ardtat
Sfintul Vasile prr:scrie itceearsipedeapsi, tt;ritiinie ln eanonul precr"dent
1S ani cal in caz dc
adulter.
gi .'h j)
i4.r. i! i,, :. / !:. r
C;\NONLI. 6{: ((OSINI'A PENTRU CALCAiIEA
JURIiMINTUTTID
(SPERJUR))
Cilc5torul de jrrrErnint in zece ani va fi neimpirtdlit,
-
tinguindu-se, trei ascultind, patlu pro;ternindu-sc, doi.ani
i'tr-urr an stintr nu-
mai impreuni, pi atunci se va invrednici A" ii"perii.j""]
(25 Ap.; 94 Trul.; 10,IT, Zg, gZ Vas. c. JI.)

Tn caz de cileare a iurdminturui sfintul Vasile preserie

de 10 a'i. care si se exccute public, i.ecinau-se epitimia
-- prin
r"" ir"pt"le
w" dc_peni-
te,rf;i prescrise.

r'l'i. i" \
-
cANoNUL6s:(\:RA,rrroRrr
sE osiNDlrscc.AucrcAgll)
. ,

cel ce 'rndrturiseqte c6 a ficut r-rijitorie sau ferrnecitorie,

' i

da_.tinrpul de. peniten{i ca perrtru ucid,rs, i"rirnryi"au-** i se "r-a

oro crm ii-d
r'5dit pe sine in fie;tecare p5cat.,,r
(61, 65 TruI.: ,\6 t,aod; 72, BJ l/o.s.c. flf.)
,! .i:l
celor ce mdrturisesc c5 au fdcut, vrdjitorie, Ii
se a;:lica epitimia dg
20 de ani. ca in cazul de,rrcidereinteniionaii sau'premuar'iuta

CA}$ONUL 66: (OSIXNA P}INTRU PRNDAREA

MORMINTTILOR)
Jefuitorul de rnornrirte, zeee ani 'a fi neinrptrrtl;tt;
doi tinguirrdu-se.
trei ascultind,patru.;rrolternindu-se,un arr stirrd
ii"pil,*e;i apoi se'n
prinri Ia inrplrttr$anie.
,.i I
, (i Griq. cle A'iso)
' . l l l r r t ri , , i i l l r . r , r r n i r , l-']
,lefuitorii de morminte se rianctioneazi bu epitimie
'u-, de r0 ani execrr_
tati public, trecind prin treptele penitenfei. ,
..
67-69 Vasile cel Mare 381

CANONUL 67: (II{PREUNAREA INTRE FRATr SE OSINDESTE

CA UCIDERE) .-'.r!, !,i.. ;i;.,

fltirr,:Amestecarea frdfeasci se va canonisi cu timpul cuvenit ucigllului,

i

(75 l'c.s. c. ,l/crei ,"'-{ : . , i ,

. . : r i

&!': Cbnvielrtirea sexuald intre frafi se sanclioneazd lii iel r:e ;i uciderea.,

.i' .ANoNUL 68: (ciiSAroRrA opRrr-* IN'RE *;; "r.;r;l

' r r! ' i'
DE$TE CA ADUr-TERUL)
' t
l , r ' . '

Legitura de cisdtorie a persoanelor din rudenia oprit6, de.se ra

dovedi, ca una ce s-a ficut intnr picatcle o:tmenilor, r'a primi epitimia
adulterilor.
( 1 9 A p ; 2 6 , 5 4 T r t i l . ; 2 - \ ' e o c e;: 2 3 , 2 7 , 7 5 , ? 6 , 7 8 , 7 9 , 8 ? V a s . c .
ivlure; 71 Tint. Aler,; 15 Teoiil Ale,r.)
Clisitoria inchciatd intrc rude c,ste opritii. Cei ce incheie o carsii-
iolit: i,1 gradc de rudcnie oprite se pcdcpse-scca adulterii, cu .cpitinde cle
15 ani. l,a sinodr.tl Trulan prin canonirl 54 se aratd expres gradele de
rtidenie in care sc interzic-'ecirglitoria.
, ) / ' . r 11 '|
t.,

ii CANIONLiL rig: (DESFIiIUL,CLERICTLOR,.(ClTnTtr .Sr rPODi."\-

CONII CAITIL T}IAT]ISC CU I.OGODNICELIi]) (OSINDA T}[PR}ILJ_
N A r u I c i TE .'fu L Ust
i rP o D I-.\coNtuLUr
cu' ltr c- op1115,1;;,,Jr
Citeful, dacb s-ar inrpreuna cu logodnica 5s nrai inainte dc nuntl]
un an fiind oprit, se va primi spre & citi, rirninind neinaintat; iar'
impreunindu-se pe ascuns firi logodn6, va inceta din slujbS. Asernenea
5i'slujitorul hisericesc, :
( 2 6 A p . ; 1 4 s i n .I V e c . ;( ; , 1 3 , 3 0 T r t i l . ; 1 6 C a r t g . ; 3 ,( i , : t 2 , i I , ; i t
I / n . s .r ' . . \ f . 7
. t . '
'In
aceit canon Sfintul Vasile are. in r,cderc pe cite{ul carc, prirr
consim{amint reciproc, a intrelinut rela{ii sexuale cu logodnica sa, siLl
eu o femeie striinii. ln'primul caz iCedd epitimia de inl{turare din slujbi
pc tirnp dt, un an, dupi care i;i va relua slujba dar'nu va nrai putea
lromova; in al ,doilca c'az citefr"rlse inlirtura definitiv clin slujbiir c]riar
clacl ulterior s-irr casirtori cll acea femeic.. In canon se acllrugi cA.accea$.
dispozifie este valabild gi pentru ipodiacon. De refinut insl cii lal sinodul
Tlilani irrin canonul 6 situafia suferd o. schimbare in sensul cri ipodia-
ca.liilqr. li le interzice. de a se cisdtori .qi ,prin urmare de a se. logodi.
citipi ce au fost hirotcsifi. i. i.
 382 70-72 Vasile rel Mars

CANONUL 70': ((OSINDA) DIACONTT $I PRESBITER.II CARE SE

SPURCA SAU SE DI|.SFRINEAZA)
.ilrl,, gigssnul spurcindu-se cu buzele, Si mdrturisindu-se ci pind acum
nu a plcituit, se va opri de la liturghic; dar se va invrednici a se
impdrtd;i cu cele sfinte intre diaconi; aseureneapi presbiterul, iar de va
dovedi ci a pXcituit ceva mai rnult decit aceasfs, ori in ce fel de treapti
va Ii, se va caterisi.
(25 Ap.;. 16.sin;.IV ec;4;40,44 Trul.; 79 Ancira; 4 lieocez.;3,6,
.;2, 51,69 Vss. c. X[u'e) , r i
r 1
in acest canon se aplicl pedeapsa oprirca de la slujliele preofegti,
cu pastrarea. cinstei qi drcptul cle a se.cumineca imlx'euna cu cei use-
menea lor d diaconului Ei a preotului car:e ,,spurcindu-se cu buzele",,,
adica a ajuns la sirutareer amorortsl si patima;5 cu o femeie, a mrirtu-
risit cd n-a mai ficut aceasta; dacir insa va comite un pdctrt mli mare,
ritunci se va caterisi, adicd va fi depus ciin treapti ;i r.a trece in rindul
laiciior. Zonara considera ci in primul caz pedeapsa trebuie sri fie limi-
tatd l;r un tiurp anutrit; iar liu-ritarea intra in competcnfa episcopului
Ei clepinclede pricepcrea ;i judecata cpiscopului respcctir'. Similar, ga-
sim plcr.cderi gi in cilnonul .4 Neocezarea.
i i

CANONUL 71: (DAREA LA IVEALA A P,\CATELOR. (INDATO_

' ' RIREA DE
A DA LA IVT]ALA PACATELE DE CARE SE $TIE))
Cel ce cunoa;te oricare dintre picatele mai inainte, gi nu Ie m6r-
turlse;te ci se videgte, acela inci va fi in epitimie, atita timp cu cit se
pedepseptecel ce a comis lelcle.
l)rezcntul canon incheic sirul canoanelor din scrisoar.eaa treia a
Sfintului l/asiie (can. 51 - 71) despre diferite pdcate men{ionate in acestq
cirnoanc. In prezentul canon sultune acclcagi pedepse -si pe tlinuitor sau"
pe cel ce favorizeazii pe cei picdtos, ca ;i pe autorul infracfiunii
ag)
. CANONUL 72: (CEI CE ALEARGA LA VRAJITORI. (CEI CE SE
rlix DAU vltA,IIToRIl,oR slt osINDESC
cA UCIGA$II).
It t;/
.:.{:".,Cel ce se dI pe sine vrijitorllor sau unora ca acestora, acela
inci se va canonisi cu timpul do peniten!5 al ucigasilor.
( 6 7 , 6 5 T t ' t i l . ; 2 4 A t t c i r c t ; 3 6 L a o c l . ; 7 , 6 J , , 8 I , 8 3 V a . s .c . M a r e ; J '
Grig. Nds./
'
- I' aceJstcanon, Sf.ntul Vasile stubilegte pcdeapsacu oprircu de la
impdrtaEanie ;i' gederea in treapta primd cle pociin{d (qedeiea in afara
uqilor bisericii, de unde roagd (tinguindu-se) pe erediircioEi si se roage
1xntr'uei)iiirpostirtilrrr,adicdcelorceseieapidicleIIristos.
?3rFrts Vasile cel Mare

l*l . Rigorismul aritat de Sfintui Vasile'fi,r[ti de aposta[i se explicd prin

vr:emea in care a trdit uccstit, c.nd Biserica era bine consolidata. A se
vedca compurutiv insi larga intelegere aratati 1a[ii dc apostafi Ia sinodul
de la Anc'ila situ la l)ctm al Alcxlndric'i, cerreh fel se cxplit'ii prin strrrca
pirea,cleper:ecufii, cind mulfi se lepadau p()ntru lt se salva. .11,,

C.\NONUL 7il: (POCAINTA ClliLOR CEI (rE 'SB I-l'l^'\I)'\DA DE

HrrrsTos)
'' Cel ce s-a lepidat de Hristos ;i a cilcat taina nrintuirii, trebuie
si ge tinduiascd tot tinlpul viefii sale, ;i este dotol a se tnirturisi la
vl'enrea cind iese din viafi, invretlnicindu-se de cele sfinte, pentru cre-
dinfa in iubirea dc oameni a lui Dumnezeu.
(62 Ap.; 1A s i n . I e c . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 A n c i r a ; 8 , 1 0 , 7 , JP e t r uA l e r . )

CAIIONUL 74: (PUTITRtIA DUHOVNICULUI. (DUIIOVNICUL

"i ''poATE
Mi(r,SoRA TIN{puL DE PoqAINTA).
Dacd oricare dintre cei ce au f<lst in pdcatele menfionate urai ina-
iiite, se va face sirguitor, mirturisindu-se, in acest caz daci acela, ciruia
prin iubirea de oameni a lui f)untttezeu i s-a incredinfat puterea de a
lega ;i a <lezleg,a,r'izind covir;irea nrirturisit'ii celui ce a ptrcituit, s-ar
face mai blind intnt a mic;ora timlrul epitimiilor, nu e'ste vrednic de
osindire; fiirTdci cxaminarea Scripturilor rte face cunoscut ci cei ce
cu rnai mare durere se mirtttrisesc, degrabd ajung iubirea tle oanreni
a lui Dunrnezeu.
t'tl'rr[7Z sin.'I ec.; 16'sin. lV ec.; 102 'Irul:; 5 Ancira) 'ir ruh ,t.'r.. ':
' : ' l r j ' . '
: , l /
in acest canon sc are in vedere picatelc ;i sancfiunilf' cc se aplicii
in canoanele 51 -_ 73 precedent:, dispunind ci episcopul, ctre are puterea
de a icga gi dezlega, adica drcptul dc a grafia pe plicato;i, dacti aceStia
se calesc s.ncor, la poatc scurta pociinfa farJr a fi osindit pentrtt aceasta.
A se ved.'a ;i canonul l2 sinoclul I ec'umcnic.

CANONUL 75: ((OSINDj\ TNCESTULUI) iNrptiliUNAREA INTRE

rRATI))
Celui ce impreuni s-a spurcat cu sora sa rle tat5, sau de mami,
si nu i se ingdduie a intra in casa de lugiciune, pinil ce nu renunfi
la fapta nelegiuiti ;i neierlatS. Iar clupd ce va ajtrngc si perceapi in-
frico;atul picat, trei ani si se tinguiasci stind la u;a caselor de r.ugi-
ciune,. Si rugindu-se poporului, care intrl pentru a se ruga pentr.u ca
fiecare cu milostivire si faci pentru dinsul rugdciuni imbel;ugate citre
Domnul; iar dupl aceasta, alfi trei ani sI se prirneasci la ascultare,
nurirai, ;i ascultind Scripttrra ;i invifltura, si se demiti, ;;i str nu se
invredniceasc5 de rugirciune de iertale. Apoi, dupi ce cu lacrirni a cerut
aceasta,.$i a cizut inaintea Domnului cu zdrobire de inimi si cu umi-
 384 76;78 Vaslle,cel'lltara

linfr puternicd, in alfi trei ani sx i se admitd propternerea; ti :astfel

cirrd va ardta roduri vrednice de pociinld in anul al zecelea si se pri-
rneascr la rugdciunea eredinciogilor',dar fir6 proaducere; doi ani stind la
rrrgiciune cu credincirl$ii,r:a de atunci sd scrirrvredniceascide irnpir.tri'
pirea Bunului. . . I

( 6 7 V u s ." . , M . ; 1 1 G r i g . N e o c e z . )
irrZr
ln acest canon sfintul vasile prescrie epitimia de 20 de ani pentru
cel ce irre rclalii cu sora vitregi, pe care sd o execute public, trecind
prin toate cele patlu trepte ale pociiin{ei. De retinut cd din acest canon
s-a alcituit qi ''un aI l1-tea canon, atribuit lui Grigorie al Neocezareei
care s-a addugatLa cele 10'eanoaneale sale.

CANONUL 76: ((OS1NDA),CASATORIA INTRE CUIVTNATI),,.!

Acelali fel de epitimie se aplicd gi celor ce iau pe cumnatele lor.
,
( 1 9 A p . ; 2 6 , 5 4 T r u , I . 2; N e o c e z . ; 2 3 , 2 2 , 6 7 , 6 8 , 2 8T, 9 , 8 T V a t ; .c .
Lleu'e;11 Tint. Alelr:.;5 7'eofil AIex.)
Siintul Vasilc extincle epltimia de ?0 clE ani ;i asupra celor care
sri cisaitoresc( Ll culrrnatele lor.
'rllj-,
ltr C).\NONUL77: (POCAINTA I)llNTi."UADULTEIT) . ,,', j,.,
iti ' Dar
cel ce lasi pe fem'eia ceea ce s-a impreunat legiuit cd'dinstrl
,sl atluce pe alta, ," iup.rrr.,, dupi hotirirt,a domnului, ledepsei adul-
terului. $i s-a canonisit de pirinfii no;tri ca unii ca ace;tia un an si'
se tinguiascS, doi sd asculte, trei sd se prostearnd, iar in al gaptelea
si stea itnpreuni cu credinciopii, ;i a$a se vor invreclnici de proaducere
de se vor poc5i cu lacrimi.
g, Zt, 3i,48,58 Va.s,
_ (45 Ap.; 87;93 Tni.; Z0 Ancit.u; 102 Cartg.;
c. Nlat"e;151.im. Aler.)
In acest canon Sfintul Vasile se referd la o norm[ mai veche!,potri:^
vit cdreia, cel ce-gi pdrasegte solia sa legitimi gi ia pe altd ferneie se
snpune unei epitimii publice de ;apte'ani; eI ins5, intemeiat pe cuvintele
D<.rmnuluinostrrl lisus Ilristos, de la Matei 19, 19 supune pe unii ca
ace;tia la o epitimie {e 15 ani ca pcntru adtrlter. Vezi gi canonul 48
\rrtsile eel Marc si canoahCleparalele.
, tllt, t. , .r, ,St. Ii i .

CANONUI. ?B: (OSINDA CELUI CASATORiTiCU DOUA SUFORI)

r: !-clul acesta de epitimic si so fin5 ;i pentru cei ce iau dou6 su-
rori in cisitorie, dc;i in timpuri deosebite., ,' i1 -.,,.,i
19 Ap; 26,54 l'nrf;.p Ncoce:.;ZJ,'t7 Vas. c. Itlare;5 Teo!. Aler.j
:.Epitimia.de,l5 ani o apiici Sfintul vasile qi celor ee'se cdsdtoiesc,
gi.:cusora fostei,lor,so[ii. Vezi gi canonul 8?,al sfintului Vasile cel.Marq;
?$-81 Vasile cel Marc

CANONUL ?9: (CADEDEA CU MASTERA. (OSINDA CELUI CE

PACATUIE$TE CU MA$TERA SA).
Iar cei ce turbeaza spre mapterile lor, se supun aceluiagi canon
ca gi cei ce turbeaz[ spre surorile lor.
(67, 75 Vcs. c. Mare)
Sfintul Vasile sancfioneazA cu epitimie de 20 de ani Si pe cei- ca
au relafii cu mamele vitrege, similar iu cei ce au relafii cu surorile 1or,

CANONUL 80: (CEI CU MULTE FEMEI. (OSINDA POLIGAMIEI

CELOR CU MULTE FEMEI).
.
, P6rlnlii au trecut sub tdcere poligamia ca pe o fapt5 dobitoceasci
$l cu totul strdini de neamul omenesc. lar noud ni se arati cd acest
picat este ceva mai mult decit desfrinarea. Drept aceea este de cuviinfi
ca unii ca aceptia sI se supund canoanelor; adic[ un an tinguindu-se,
gi trei ani propternindu-se apoi si fie primi{i.
(48 Ap; 87 Tru.l.;3 Neocez.;4,9, 5A,77 Vas. c. M.)
Poligamie in sensul intrcbuinfat in canon se infelege nu numai dacd
cineva are mai multe femei in acelagi timp, ci Ei dacd cineva se cdsdtore;te
de mai multe ori. Potrivit doctrinei canonice numai prima cdsdtorie este
consideratd sfintd $i binccuvintatd de Dumnezeu, a doua este admisd dar,
c€i ce o contracteazdse supun pedepselor previzute de canoane;a treia este
consideratd necurSlie gi este numai tolcratS. pentru cI se consideri cd, e
lnai de suportat decit desfriul nestirpinit (can. 4, 50, Vas. c. M). Toate cdsd-
toriile ulterioare ale unui bdrbat se numesc poligarnie, ;i Sfintul Vasile Ie
numeEte fapte dobitoceEti iar nu omenegti, Ei pdcat mai mare decit desfriul.
Pentru poligamia unui birbat, adicd pentru fiecare cdsdtorie dupd a treia,
Sfintul Vasile prescrie epitimia cuvenit5, Ei in canon mentio_n_eazd epitimia
de patru ani, care, dupl pArerealui Zonara imparta;ita ,side Nicodim Milag,
nu poate fi socotitd intreaga epitimie, deoarece cei patru ani sint stabilili
numai pentru douS trepte de pocdin{d. Aceasta inseamnd c5 _dupdp{tg
ani petreculi in pocdin{-d,unul-tinguindu-se gi trei prosternindu-se, adicl
in primele doud irepte'aie pociintai, U se permite sd stea in bisericA ald-
turi de credinciogii adica ln treapta a patra de penitenfd, qi in aceastd
trcaptd trebuiau sd rS.mindatita timp, cit aprecia epis.copulcare {ine lgam-a
ae fltut si sinceritatea lor cle pociin{5, qi numai dupd aceea puteau fi pri-
miti la impSrtdqanie (Sint. At. M48).

CANONUL 81: (RINDUIAI,A PENTRU PRIMIREA CELOR CAZUTI),

(APOSTATI).
Flindcd rnufi au cllcat credinfa in Dumnezeu in timpul r5vilirii
barbarilor, flcind jur[minte li gustind din oarecare mineiri nepermise,
386 '"82.
83 Vasile ccl Mare

aduse idolilor de inpigi vrijitorii, acegtia si se trateze potrivit Iegilor

;i canoanelor celor agezate deja de pnrinfi. Anume cei ce au indurat
constring_e_re cumpllti prin munci, ,si nesuierincl dureril ;i fiind tirifi
spre lepidar€, 5f, fie reprimifi trei ani, gi doi si asculte, pi trei si se
progtearnd, apoi sd se reprimeasci la impdrti;ire. Iar cei ce firtr mare fi
l
constringere au vindut credinfa cea intru Dumnezeu,'s6pi s-au atins de
masa demonilor, Si_s-au jurat cu jurdminte pdginegti, se scoati adici
rn trei -a1i' gi in d9i sd asculte, gi in progternere' sd se roage trei
ani,
pi
.in alfi trei si stea impreuni cu cre^tlinciopii ta ruga"iun*] uqa ,a ,u
primeasci la implrtdpirea celui Bun.
(62 Ap.; 70,17,12 sin.I ec.; l-g Arr,cira;Tg,
g2,Vas. c. M.)
In acest canon sfintul vasile- atrage atenfia sd se pdstreze cu strictefe
prescriptiile Ja primirea apostafilor. Amintind de rinauiata
stabilita de
1:tirinfi se referii la procedura rigoristA a primirii apostalilor stabilit6 de
pirinfii de la Ancira. Bl insugi, iri canonul 73, prescri" po"'ain1a
pentru in.
treaga viafd, Iar in acest canon aratd anii qi iriptele pocdinlei ce
trebuiau
sd-i trrrnczeapostn{ii.

CANONUL 82: (POCAINTA CELOR CE.$I CALCA JURAMTNTUL)

a.u cilcat jurimintele, se rupun

sE se primeasci dupd ;ase ini. rar _Ia epitimii rnai- d;;;; ara ca ace;tia
cei firi de "onrl"irrgr"e au vindut
credinfa^ lo_r, doi ani si se tinguiasci, ;i doi si ur."it, gi in
al cincilca
propternindu-se'si se-roage, gi alfi aoi fara a" proaducere primindu_se
la impirtigirea rugiciunii" apa in' sfirgit.aratina'iirlElu po"ii"1a "o*r_
punzdtoare' se vor apeza iarisi Ia impdrttr;irea trupului
lui Hristos.
( 2 5 A p . ; 9 4 T r u t , ; 1 0 , 7 2 , 2 9 , 6 4 , V a sc.. M . )
Sfintul Vasile pentru cdlcarea-jurimintului in cansnul 64 prescrie
epitimie 9u 10 ani. In acestcanon, fdcind diferentra-inir.""i o
ce au fost si-
tili.sd qi-l calce Ei cei ce de bund voie a_ufacut aceasi"lp*t." primii pre_
vede Easeani, iar pentru cei din urmd 11 ani de po.ai"dai--'

CANONUI 83: (OSINDA CELOR CE ALEARGA LA VRAJITORI)

_ Cei clrora Ii se vrljesc, ori ur-meazd obiceiurile p5gine;ti, sau in

casele lor bagi pe, oarecare spre aflarea vrijilor, curili"e si
si
cadd sub canonul de gase ani: un an tinguinal-"u, ;";; S;
ascurtind, trei
ani propternindu-se, ;i un an stind impreuni cu credincio;ii,
aea se
vor primi.
(67, 65 Trut.; 24 Ancira; J6 Laod.; 65, Z2 Vas. c. M.) j
In canonul 65. sfin{J v:sile preserie pentru eei ce fac vraji
o epi-
timie de 20 de ani de pocdinfd; in a?est "u.ro' su""1io""*J.-'- pe
gi urmeazd pe :vrdjitori cu cei ee cred
Saseani de penitenld.
84. Eb Veaile cel MarQ 397

CANONUL 84: (MAIESTRIA DUHOVNICULUI)

Toate acestea insi le scrie4 ca s6 se cerce rodurile pociinfei; cAci
negregit nu dupd timpll de penitenfi le judecdm pe unele ca acestea,
ci Jinem seama de felul pociinfei. Iar daci cu grerr se vor des_pdrfidc
niravurile lor pi vor voi i5 slujeasci mai mult pliceriloi' trupului. decit
bomnului, qi nu vor primi via.ta cea dupi Evanghehe, c1 acegtia nu ,
avem nici o cauzd comuni. Cici noi in privin{a poporulul nr:supus pi
impotrivS grSitor, ne-arn inv5fat a auzi c6: Mintuind, mintuie;te-li
sufletul" (I Moise 19, 17).
(72 sin. I ee.; 102 Trut.; 2, 3,74, 85 Vas. c' Mare; 4, 5, Grig de lfisa'/
tn canonul ?4 Sfintul Vasile conferd episcopului puterea de a putea
scurta timpul epitimiei pentru aeei penitenfi care se c5iescin chip sincer.
In acest canon ie dispune sd nu se absolve de epitimie aceia care nu aratd
rodurile ciinlei curate. Pe Cei c€ nu dau semne de indreptare, recomandi
chiar sd fie abanclonali,pentru cd existd pericolul, ca ocupindu-ne insistent
rle nedreptatea Ior sd ne punem in primeSdie insdgi :mintuirea sufletului
nostru. in documentareciteazddin I Moise 19, 17'

CANONUL 85: (IND u UMARE PENTRU nUHOVNIC)

Deci sd nu primim a pieri impreund cu unii ca ace9tia,.ci temin-
dur-nc de osinda i"a g""a, ;i avind inaintea ochilor zita cea infricopati
a rispldtirii Domnului, si nu vgiT a pieri cu picatele striine. Cd dacd
ro .!-u" invifat pe noi cele infricogate ale Domnului li nici bitiile
atit de mari nu, tto-au adus intru sim.tire, cd pentru fdrddelegea noastrd
"u-u paresit Domnul pi ne-a dat in- miinile barbarilor pi s-a dus robit
'iu
""ii-uei: poporul gi s-a dat risipirii, pentru ci acestea le indriz-
neau dei ce purtau numele lui Hristos, deoarece nu au cunoscut nici
au priceput, ce di.t carTzaacestora a venit peste noi -urgia lui Durnnezeu,
ce iuvini comun este deci voui chtre ace9tia? Ci sintem datori a fi lor
mirturie gi noaptea gi ziua in public ai in deosebi;- dar si nu primim
a fi du;i impreunA cu riut6lile lor, ci mai virtos si ne rugim ca s6-i
ciptigdm p" Li ;i s6-i scoatem din cursa vicleanului; iar cle nu vom
p"t""u sd facem aceasta sd ne sirguim a mintui mdcar sufltele noastre
de vegnica osindd.
(12 sin.I ec; 102 TruI.; 3, 84 Vas' c' Mare')
Prezentul canon cnostituie continuarea canonului precedent' Ambele
canoane au format i""ft"i"""" scrisorii a treia cdtre Amfilochie. In inche-
iere sfintul vasile cla o serie de indrunrdri pentru..episcopi cu privire-la
modul cum sS procedeze cu pdcSto;ii, cum sa se strdduiascd in chipuri fe-
qi categoric pe
i""it" p""t.u inclreptarea qi mintuirea acelora, stind^ferm
,;;;"i;;;vederitoi sfintelor eanoane,qi indrumi ;i in caz de reuqitd cum
picat,-atrdgind atenlig
sd se fereascd.o* ri:rr* se intineze ei inqiEi de
cel pulin sufletul lor de osinda cea vegnic5'
J uiUa grijd, si-qi -i"t"i"t"a
 88. 87 Vasile cel Mare

CANONUL 86: (INFRINAREA NESOCOTITA)

rar vielenilor encratifl in privlnfa propunerii ror faimoase, pentru
ce, nu minc5m pi noi orice, sd ni se spun6 ctr noi ne ingretogdrn ;i de
cele de nrisosinfd ale noastre. Cxci dupi cuviinfi Ieguminoasele de iarbd
la noi sint ca (gi) carneai iar potrlvit deosebirii celor forositoare, ca
'iT verdefuri pe ti
cea vitdmStoare o separim de cea asemrnrtoare, aga
gi intre cirnuri despirfim pe cea foloiitoare de cea vitdmitoare. cici
ve-rdeatd este gi cucuta, precum carne este ;i cea de vultur, dar, totugi
cel ce are minte nu ar minca nebunarifi, nici de carne de ciine nu s-ar
atinge, de nu l-ar sili nevoie mare; a;adar cel ce a mincat nu a cornis
ilegalitate.
(51, 5g, Ap.; 14 Ancira; 2 Gang.; l, 28, 46 Vas. c. Mare)
In acest canon sfintul vasile se referi ra encratifi, despre care a mai
tratat gi in canon 1 gi 4?, ardtind nesocotinfa ior atunci cind acuzd pe orto-
docqi cu privire la infrinarea gi abfinerea de la unele mincdri. Texiul este
luat dintr-o scrisoare a Sfintului Vasile cdtre acelagiAmfilochie,.

CANONUL BT: (OpRiREA CASATORIET CU DOUd. SURORI.

AMESTECUL DE NUME)
Deci mai intii, ceea ce este foarte important in prlvinfa acestor
fel de lucruri, avem a menfiona obiceiul cel de la noi, care are putere
de lege, pentru ci de la brrbafi sfinfi s-au predanisit noui legiuirile.
iar (obceiul) acesta este acest fel. Dac[ cineva stipinit fiind cindva de
patim{ ns.,rrrdfiei, ar cidea spre insofirea nelegiuitd cu clou6 surori,
nicl nunti si se socoate aceasta, gi in general nici sd nu se primeasci
ei in obgtea bisericii mai inainte de a-i despirfi unul de altul, drept
aceea, dacd nimic altceva nu ar fi fost de zis, obiceiul este de ajuns
pentru ferirea de rtrul acesta. Dar fiindcd cel ce a scris epistola, cu
apuciturtr vicleand a incercat sd introducx in viafi riul aceita atit de
mare' este nBvoie ca nici noi s5 nu ne ferim de ajutorul rafiunii, cu
19ut9.cd in pr-ivinfa celor deplin ldmurite mai importantx este presum-
{ia fiecdruia decit rafionarea. S-a scris, zice, in Levitic: ,,Si nu iei pe
femeia--care este geloasd pe sora ei, ca str descoperi ru;inea ei pesie
dinsa, fiind ea incd in viati" (18,18). Deci rdmurit este din aceasti, se
zice, cd este ingiduit a lua pe sora ei dupd moartea dinsei. La aceasta
dar, mai intii zic c5-cite le spune Legea, celor ce sint in Lege le 916-
legte. (Rom.3, 19); fiindci ata ne-am supune atit tiierii imfrejur,"cit
gi_simbetei, gi feririi de minciri. Fire;te, cd nu, c6ci daci arn grsi ceva
sd. 1e-potriveascd-plScerilor noastre ne-am supune pe noi inpine jugu,Iui
"aler-
robiei Legii, iar de s-ar pdrea ceva greu din cele aie Legii, atunJi
grm sqre libertatea cea intru,Irristos. Am fost intrebafi daci este scris
l ltg femeia,peste sora ei; Am r6spuns ceea ce socotim c6 este sigur
gi adevlrat, dar cX nu este scris aceasta; iar a se conchide ceea "u i-a

_ -- -
87 Vasile cel Mare

reticut din addusul de nrai tirziu este dreptul legiuitorului, iar nu al

celui ce spune ale legii; fiindci altfel ar fi cu putinfd celui ce vrea str
indrizneasci a lua pe sora ei incb 9i in viafd fiind femeia; cdci sofisma
aceasta se potrivegte pi la aceea. Dar este scris, zice, ,,Si nu iei pe
ceea ce va fi geloas6((,a$adar nu a oprit a lua pe ceea ce este libertr
de gelozie. Insi cel ce apiri patima, presupune ctr firea surorilor este
liberd de gelozie. Deci inliturindu-se pricina de gelozie, pentru care
a oprit impreunf, insofirea amindurora, ce va fi ceea ce opre;te a lua
pe surori? Dar vom zice, acestea nu sint scrise. Dar nici celelalte nu
s-au hotirit; iar sensul dupi deducfie dd libertate la fel pentru ambele
infelesuri. Dar trebuie revenind pufin Ia cele in urmi legiferate, a se
libera de circumstanfe. Cici se vede eI legiuitorul nu imbrdfiseazd tot
felul de pdcate, ci mai cu sealni oprepte pe cele ale egiptenilor, de unde
s-a scos Israel ;i pe cele ale cananeilor, la care s-a mutat. Cdei expre-
sia este aSa: ,,Dupi obiceiurile Egiptului, unde afi locuit, s5 nu faceli;
gi dup5 obiceiurile pdmintului Canaan, intru care vb voi duce pe voi,
si nu facefi, ;i dupX legile lor si nu umblafi" (III Moise 18, 3); incit
poate ci este cu putinfi ci felul acesta al picatului nu era incetIfenit
pe atunci Ia acele neamuri. Din cauza aceasta legiuitorul n-a avut nevoie
de pdzirea de acel p5cat, ci s-a refinut de a menfiona obiceiul necu-
noscut, din cauza aversiunii fafi de faptele ru;inoase.
I lntr-adev5r, legiuitoru, interzicind pe cel mai mare, cum de a
retdcut pB cel mai mic? Legiuitorul a proeedat astfel, fiindci i s-a pirut
cd naulfi dintre cei iubitori de trup in privinta vietuirii cu surorile eele
vii aduc prejudiciu pildei patriarhutrui. Dar noi ce trebuie sb facem? A
spune cele scrise, ori cele reficute ale iscodi? ln acele legi nu este scris
ci nu se cade ca tatil ft fiul deodati sX se foloseasc5de aceeapitiitoare;
dar, proorocul a socotit cd acest lucru este vrednic de cea mai mare
invinovifire. Cdci zice: ,,Fiul gi tatil intrX la aceeapislujnicS" (Amos 2, 7).
Dar, cite alte feluri de necurate patimi a niscocit inv5litura demoni-
lor, pe care insd dumnezeiasca Scripturl le-a reticut, nevrind sd spurce
demnitatea sa cu numirile celor rupinoase, ci pe cele necurate le-a amin-
tit cu numiri generale, precum zice ;i apostolul Pavel: ,,far desfrinarea
pi toati necurifia nici s5 nu se numeascl intre voi, precuur se cuvine
sfinfilorr( (Ef. 5, 3), infeleginclu-se sub numirea de necurilie faptele
cele de ruqine ale b5rbafilor ;i femeilor; astfel ci ttrcerea cu nici un chip
nu asigur6 celor dedafi plScerilor, Iibertatea de infiptuire. Iar eu zic
cE nici nu s-a ret5cut chestiunea aceasta, ci cd legiuitorul a oprit-o
chiar foarte strict, clci acea expresie: ,,Nu vei intra cdtre toatd rude-
nia trupului tlu, spre a descoperi ruginea lor" (3 Moise 18, 6), cuprinde
ti felul acesta de rudenie. Cdci ce ar fi bdrbatului mai rudi clecit sofia
sa, mai bine zis decit trupul sEu? Ctr nu mai sint doi ci un trup; astfel
ci prin sofie, sora ei intri in rudenie cu bXrbatul. Ci precum pe mama
soliei sale nu o va lua, nici pe fiica soliei, fiindci nu poate lua nici pe
pe mama sa, nici pe fiica s8, aF? nici pe sora sofiei, fiindci nici pe sora
390 87 Vasile cel ltlare

sa nu o poate lua. $i dimpotrivr nici soliei nu-i este ingdduit a trii

in cxsdtorie cu rudele bbrbatului s5u; ctrci normele de drept sint comune
pentru amindorrS felurile de rudenie. Eu deci mirturi.sesc fieciruia,
care mE consulti asupra cdsdtoriei, ci ,,v4 trece chipul lurnii acesteia
gi timpul este scurt, ca gi cei ce au f.emei si fic ca gi cum nu ar avea,,
(I Co1. 7,29). Iar dac5-mi va rdspunde cineva aceastai ,,Cre;te!i gi vi
Innlylfi.tli (I Moise 1, 18) rid ci el nu face deosebire intre timpurile
legiferdrilor. Nunta a doua este remediu impotriva desfriului, dar nu
mijloc de incurajare pcntru necumpdtare. ,,Dar dacd nu se infrirreazd,
c5sitoreascd-se('(I Cor. 7, 9), zice, iar nu ;i cisdtorindu-se, sd facj
fdrddelege. rar cei ce nu au in vedere nici firea, cei ce-gi orbesc sufle-
tul cu patima necinstei, m6car s5 fac5 deosebire intre feiurile numirilor
din vechime. cici cu ce fel de numire de rudenie se vor numi cei nis-
cttfi dintr-o astfel de c5s5torie? Se vor numi frafi unii altora, ori nepofi?
cdci ambele se potrivesc lor din cauza amestccirii. si nu faci, o, o-uio.
magteri pe mitu;a pruncilor, 9i nici pe ceea ce este datoare a_i ocroti
in locul mamei, nu o inarrna ",.t g"iorie neirnpicatd; cici numai ura
magterilor intinde vrijmi;ia ;i dupd moarte, chiar ;i du;manii se im-
pa_cdcu cei morfi; mapterile insx incep ura dupi rnoarte. Rezumatul
celor zise este ci daci cineva doregte cisitoria potrivit legli, ii este
deschisi lumea intreagb iar claci n6zuinfa lui eite pntimald, up"i c"
atit mai virtos sE se opreascd ,,psn1ru ca si invele s5-pi
lind vasul sdu
in sfinfenie, ;i cinste, iar nu infru patima poftei,.' (I Tes. 4, 4).A; dori
sd spun mai mult, dar mi opregte mdsura epistolei. Md rog insd ori ca
sfatul nostru sE se arate mai tare rlecit patims, ori ca acea crimd sx nu
se impdminteneascd in linutul nostru, ci si rimind in acele locuri unde
a odrdslit.
(19 Ap; 26, 54 Trul.; 2 Nectqez.;
23,6g, Z6, Tg Vas. c. M.; ll Ti.rc.
AIer.)
Canonul este alcdtuit dintr-o scrisoare a Sfintului Vasile din anul 323,
adresatd lui Diodor din Tars, care a permis unui credincios cdsdtoria cu
sora sofiei sale, motivind in scris cd nu existd nici un impediment canonie.
sfintul Vasile in introclucere la scrisoare se aratd ca
Ei cum nu ar
crede cd Diodor ar fi scris aeeasta,ci un oarecareviclean, ca apoi sd-i ceard
11^19?.99ieze impreund sd stirpeascd acest riu. Dupd aceastdintrodueere
sfintul Vasile demnostreazd faptul cd brrbatului v'dduv i se interzice sd
se cdsdtoreascdcu sora prirtrei -qalcsotii. Dovedegte aceasta cu obiceiul de
drept in t)2, cn citate din sfinta scripturd gi cu consecintele ce rezultd din
aceste raporturi familiale nerationale, pricinuite de o astfol de cdsdtorie.
Despre obicei Sfintul Vasile spune cd-el are putere de lege, de aceeagi
valoare cu legea, cind el are temei recunoscut in Biserica, si dacd este eon-
sfinfit prin uz indelungat. La aprecierea importanlei Ei puterii legale:a
obiceiului in Bisericd seivesc ca normativc pr.cscrip{iilelegislafiei greco-
romane, care recunoaSteIa'.fel, obiceiului puterea ,legii scrise. Potrivit o:-
biceiului cdsdtoria cu,doud.surori se consider5 ip5rrfire nelegiuitd, qi cei
88 Vasile ccl Mare
301

ce fac aceastanu au dreptul de a,intra iri Biseric[, pind nu desfac aceast6

fngai""a. Considerina ca fara nici o altd dovadi, singur faptul- acesta cd
sJinterzice intrarea in bisericd a celor cirsdtorifi cu doud sltrori, este su-
ticient, spune Sfintul Vasile pentru a demonstra cd aceasta constituie un
rnare r5u.
DupS aceasta rdstoarrrd pQ rind- motivarea lui Diodor folosind citate
potliv-tJJi., Sfi.rtu-Scriptur5. ln incheier:e atrage atentia asupra raportu-
rilor familiale care produc confuzii de nume cu totul nefireqti.
va:
Puterea de a.gumentare gi convinqere cu autor-ita.tea sfintultti
afiima Balsamon, la dispari{ia acestui rdu din lumea creq-
sile, a 6;r ;-
prin acrasta,
tin5, incit eele prescrise de Sfiniul Vasile n*-;i mai gdsese,-
upti"ur", adicd nu * -"i intiln"r" astfel de cazuri. De men{iona! i1s5' 93'
interzice astfel de cdsitorii' Practic
codut familiei din p"l.i"- noastri nu pe
insa nu se intilnesi-u.UuT J" cazuri, oeea ee probabil a determinat
legiuitorul nostru sd nu prevadl qi aeest caz'

CANONUL 88: (CLERICII SA NU AIBA TIITOARE)

Am citit scrisorile tale cu toati indelungd rdbdarea, ;i tn-arn mirat,
eum putind pe scurt ;i lesne a te dezvinovali fa(a de noi prin fante'
ai primit sa ramii in cele cu care ai fost invinovS{it, si cu lungi cuvinte
lg'apuci s[ vindeci cele de nevindecat. O, Grigote' nu sintem, noi cei
dintii, nici singurii, care am Iegiuit ca femeile sd nu vieluiasci cg !6r;
tuiii i-p"rund; cite;te insi canonul cel apezat de sfinlii nogtri P[rinfi
in:sinoaut Niceei, care oprepte clar a nu avea femei introduse pe.furr-$.
CSci necdsdtoria este vrbdnic5 de cinstire prin vieluirea separati de
femei; cdci ffigiduind ,cirreva cu numele, dar cu fapta ar face cele ee le
ffiptuiesc cei ce vieftriesc cu femeile, este lXmurit cd vineazd numai
n&ninal cinstea ,fecioriei, dar nu renunli Ia plScerea necuviincioasS'
Deci cu atit mai Virtos trebula sX fii gata tu a ldsa dupd rugdmintea
noastrd, 31r cit z|ci cd elti liber de orice patirni trupeasc[. Cici nu cred
nlci cfllcel ce a aJuns de ?0 de ani si viefuiascd in patimi cu o femeie,
nici nU am poruncit, cele ce le-am poruncit, ca fi cum s-ar fi intim-
plat vreo fapt6 necuviincioasd. Ci fiindci ne-arn invdlat de la apostoli'
i ,rt t" pune fratelui poticneal6 sau sminteali (Rom' 14, 13), ;i .'tim
cE ceea ce Ia unii este folositor, pentru altii devine PJrlej de pficatj din
care "aur6 am poruncit, urmind rinduielii Sfinfilor Pdrinfi' sX te des-
p*ii au femeie. De ce invinov6{e9ti pe horepiscopi 9i pomeneqti 9uS-
itXiti" veche? $i de ce ne invinovife;ti pe noi, -ca -9i cum am da ascultare
s5 incuviinldm invinuirile, dar de ce nu te invinovlfe;ti pe tine' care
i; prtt renunla la vieluirea impreuna cu acea femeie? Alrrng-o deci
pe ea din casa'ta si a$eaz-o in ministire. Sd fie aceea cu fecioarele, iar
pe tine sd te serveascd bdrbafii, ,.ca sd nur se huleasci numele lul
Dunrnczeu pentru voi" (Rom.2,24). Iar, pini cind vei face aceasta,
nici nu,!i vor folosi nenumdratele lucruri ce le scrii irr scrisori; ci te t'ei
sEvirgi firE de rocl, r'dspunzild in fa(a Domnului pentru lenevirea ta'
 s92
89 Vasile cel Mare

$i dacd vei indrEznl s6 rimii in preofie, fdrtr sr te indreptezi, vei fi

anatema pentru tot pooorul, gi cei ce ie vor primi pe
tine, vor- fi lepe-
dafi de Biserica intreagn.
(3 sin. I ec.; S, 72, IJ, TruI.; 7g sini VII ec.;
J, Zg, Z0 Cartg.)
canonul cuprinde o serisoare scrisd de sfintul Vasile
oarecare episcop Grigore in vinstd de 70 de ani Ei adresatd unui
"ur" uir invinuit cd are
relafii cu o fenieie pe care o linea in casa sa pe motiv cd-I
ingrijeEte. In-
vocind autoritatea c-anonului 3 al primului sinod
ecumenic care interzice
episcopului a avea femei introduse pe- furiE, sli"i"i-v;;;L
il .ratrilEt" p"
$risgrje s5 trimitr ra mindstir" ".e" femeie, i;;l;j ll""pr"
*' sd fie servit
de bdrbafi, pentru a nu mai fi poticneala sau'sminte;G.

CANONUL 89: (ISPITIREA VREDNICIEI CELOR CE

INTRA iN
CLER) (SCRTSOARECATRE HoREprscopr).
Foarte mx mihnegte ci in timpul din urml canoanere'p5rinfitor
au_l-ost pirisite gi s-a scos din Biseiicr toatx strictelca;
indiferenfa aceasta inaintind cu incetul pe calea sa,'afaceril" ri md tem ci
ni"ericii
!i ro ajungi in deplind turburare. ouicliul i"""taii,.ii in vechime i'
bisericile lui Dumnezgu, primea pe slujitorii Bisericrr, dupi
ce ii cer_
ceta cu toati temeinicia; ;i se ce'ceta cu de-amxnuntul intrlgul
lor mod
de viali, de nu sint birfitori, de nu sint befivi, a"-""-.i"t
gilcevi, de gi-au educat tinerefes lor ca sI poat5 aplecali spre
sivir;i-cete sfinte, fdrd
de care nimeni nu- va vedea ie Domnur (Evr. 12, r+1.'br
aceastao cer-
cetau
_prezbiterii ;i diaconii, care viefuiau impreu"e'", ei, apoi ii du_
ce-au Ia horepiscopi, care p'imi.d vottrrile ie ra eei-
ce mirturiseau
adevlrat, pi dind de episcopului, aga il "r*Ao" pe slujitor
-gtire
tagma celor ieratice.sti. Dar acum inliturindu-ne iniii-pe -qi in
noi, nici
accoptind sd-i aduc_efiIa noi spre hotdrire, v_afi ir.i"iit
toati puterea.
Apoi^ chiar neglijind cu totul aceast6 chestiune,lir i"fri"it
presbiterilor
;i diaconilor, sE introduci in biserici pe nevrednici, pe oricare ar v;i,
firi a Ii se cerceta viafa, cu p6timir", ,u., in urma' inrudirii,
- sau ln
urma oricSrei alte prietenii. Din cauza aceastaintr-adevir mulfi slujitori;
se num5rI in fiecare sati dar nici unul nu este vrednic
ae stu;irea at_
tarului, precurn in;ivr mirturisifi, Jiind iioru au ui"ruti
ra alegeri.
Deci de vrenle ce a ajuns deja sE ii. ta"a t-*", iu" mai ares
,Iucrul
acum cei mai multi, de fricd inrolirii Ia armatd, su
irri.oauc p" sine
ir.r slujba bisericeascS,din necesitate am ajuns si se innoiasci
-*iu canoanele
_pErinfilor, pl scriu vou6 sd-mi trimitefi "orrru*rrai.ea slujitorilor
bisericegti din fieca'e sat, ;i fiecare de citre cine s-a intiodus
gi care este modul lui de.viefuire. Dar,- si in slujbi
avefi pi ia ;"i ;;;";;;;J;;
incit cele scrise, carc-se pdstreaz5 ra troi,.e r"'pot"i*ur-"a
'inscrie ",, are voas-
tre' $i nim5nui si-i fie .cu- putinfd a se ii"a J""". A;adar, dacd
oarecaie s-a introdus de,-citre presbiteri tlup5 primul
inatclion, .u ooi
arunca int.e mireni, pi din nou-sd se facd ae'oi
"o"""turuu in privinfa
90 Vasile cel Mare

lor; li de vor fi vrednici sd se primeasci prin hotfuirea voastrtr; ;i

cu,r5fifi Biserica, izgonind pe cei nevrednici din ea. Deci pi in viitor
'cercetafi
si-i pe cei yrednici ;i sd-i primifi; dar si nu-i numlrafi in
cler inainte de a-i aduce la noi. altcum s[. Stiti cd mirean va fi cel ce va
fi primit in slujba Bisericii fird de socotinfa noastri.
(8 sin. I ec.;74 sin VII, ec; 8,74 Neocez.;8,70 Antioh.; 57 Laod.;7
T'eof. Alet.)
Canonul prezent este alcdtuit din scrisoarea adresati de Sfintul Va-
sile cel Mare, fn primul an al pdstoririi sale, anul 370, cdtre horepiscopii
sdi. Sfintul pdrinte observind cd a sldbit disciplina in bisericd' prin faptul
ci horepiscopii igi depdgescatribu{iilor lor, atrage atenfia acestora, de a
observacu siictege sfintelc canoane stabilite de Sfinfii Pdrinfi. Considerind
c5 rdul provine din faptul cd in cler au intrat multe elemente ferd chemare
preotreascd,dispune ca pe viitor recrutarea clericilor sd o facd horepiscopii
ilupi o strictd'examinire a acestora, 9i d-esprecei glsili vrednici sd i se
faci raport, urmind ca el personal sd decidd asupra primirii Ei introducerii
in cler a resPectivilor.

CANONUL 90: (FARADELECEA SIMONIEI) (SCRISOARE OATRE

HOREPISCOPI).
'
Monstruozitatea lucrului despre care scriu, chiar prin' eeea ce lrt
'a
general trezit bdnuiali gi prin ceea ce s-a vorbit, au umplut de durere
],f,t"trrt ineu, dar totuli mi s-a pdrut de necrezut. Deci cel ce se gtie
vinovat, sI primeascd ca o doctorie scrisoarea ce o trimit in aceasti
privinfii iar cel ce nu se gtle vinovat, ca nu mijloc profilactic; 9i cel
indifeient, de care mI rog str nu se giseasci intre voi, ca pe o tndr-
tUrie. Dar ce este, despre ceea ce vorbesc? Spun oarecare cd Voi luafi
bani d.e la cei ce se hirotonesc ;i ci acoperifi aceasta sub pretextul
evlaviei; 9i aceasta este .si mai riu. Cici daci cineva comite rdul sub
pretextul binelui, este vrednic de indoiti pbdeapsl; cdci prin qgeastr
Je lucreazd ceea ce nu este bun 9i se folose;te spre a sivirgi pXcatul'
ca qi cum cineva nu este bun gi se folose;te spre a sivir;i plcatul' ca --si
cum cineva at zice ci promoveazi binele. De vor fi acestea aqa, in
viitor s5 nu se mai intimple, ci indrepteze-se; fiindcx celui ce primegte
argintul trebuie si se zictr, ceea ce s-a spus de citre apostoli celui _ce
voia sE dea ca si cumpere implrti;irea Duhului Sfint: ,,Argintul tdu lie
impreund
-in cu tine spre pieire't (F. Ap. 8, 20); cdci mai usor greseste cel
ce urma ignoranfei, vrea si cumpere, decit cel ce vinde darul lui
Dumnezeu: ctr s-a fdcut vinzare, gi dac5 tu vei vinde ceea ce ai primit
in dar, ca un vindut lui satana, vei fi lipsit de hari cici introduci
circiumtrrie in cele duhovnicetti, li in Biserici, unde ni s-a lncredinfat
Trupul gi Singele lui llristos, aeestea nu tnebuie si se intimple a;ai
fi iata spun care este $iretlicul. Ei socotesc ci nu pic[tuiesc daci nu
iau indai6 pi iau dupl hirotonie; dar a lua este a lua oricind. V5
indemn deci ca acest venit, sau mai bine zis aceastb introducere spre
 9l Vasilc ccl Mare

g{reena si o lepEdafi; pi sd nu vd faceli nevrednici de sivirpirea sfintelor

Taine, spurcindu-vd miinile cu astfel de venituri. $i iertafi-mi daci la
ll"ggo{, ca gi cum nu aS fi crezut, iar apoi ameninj ca ,si cum ag crede.
Da-ci .clneva dup5- aceasti epistold a mei, va face .rna "u aceasta, se va
indepirta de la altarete de aici; gi va c6uta unde, cumpirind darul lui
Dumnezeu, va putea sd-l vindd. crci noi ;i bisericile lui Dumrro""o,
nu avem astfel de obicei (I cor. 16, 16). Addugind incd una voi incheia
Acestea se fac din iubirca de argintj iai iubirea- de argint este nu nurnai
ridicina tuturor relelor (I Tim.-6, 10), ci se numestetpi idolut.iu
3, 5). Deci nu cinstifi rnai mult pe irloli dccit pe Hristos, pentru lcoros.
rnai
pufini arginti; nici sd nu urmafi iard;i lui lucla, vinzincl pentru profit
g."".?,pu. cel ce s--a ristignit odatd pentru noi, fiindce larinile,
1.d9.""mrinile
crt si celor ce primesc aceste roduri, acheldama se vor nurni,

!22ep.;2 sdn IV ec.:22 TruL;1g sin.VII ec.;Scr.isoarco ItLi Ghena-

clie, Scrisoarealui Tarasie)

Vasile a adresat-o in primul an al- p5storirii sale, h"*pil;;iilor sdi p""t*

a pune capdt simoniei la care se dedau aceqtia, considbrinci acest pdtat iz-
vorul tuturor rele,lor (i 6, 10) Ei amenin{indu-i pe aceEtiacu^depune-
rea din-treapti in cazul T-_.
cind nu mai inceteazd de a o practica. Abuzul unor
episcopi de a hirotoni pe bani il considerd acheldama, (arina singelui, pen-
t"r "1 e9i ce praetici aceasta vind darul rui Dumnezeu dat noira in ctrip
gratuit. canonul este citat apoi de Tarasie, patriarhul Constantinopolului
.forma
in tratatul sdu despre simonie, intrat sub de eanon in colecfia de
canoane a Bisericii Ortodoxe.

CANONUL 91: (SFTNTA SCRIPTURA. SFINTA PREDANIE (TRA_

DrTrE)$r oBrCEruI-BTSERTCESC)
Dintre dogmele gi propoviduirile ce se p5strr.azi in Biscric5. pe
unele Ie avem din inv5f5turH scrisi, iar pe altele le-am primit din traditia
Apostolilor predanisiti noui in taini; gi ambele acestea u,, u"uuupi tari"
pentru dreapta cinstire de Drrmnezeu; gi nimeni nu va zice impotriva
acestora, oricit de pufin ar fi de priceput in legiuirile biserice;ti. cxci
daei ne-am apuca sd abandonem cele nescrise din obiceiuri, ca pe unele
care n-ar avea qSre t5rie, am gre;i impotriva celor de cipetenieo
ptrgubind Evangheliar sou mai bine zis am reduce propov5duirea
la
numirea goal5. De pild5, ca intii si menfion eze pe cel dintii gi cel rnai
general, cine este acela, care pe cei ce n5rldjduim in numele bomnului
nostru Iisus rrristos, ne-a invifat prin scrisoire u ne insemna cu chipul
crucii? care scrisoare ne-a invEfat pe noi a ne intoarce spre.r6sirit
ia
rugieiune? care dintre sfinfi ne-a l5sat in scris, cuviniele invocrrii Ia
sfinfirea piinii euharistiei, si a potirurui binecuvintdrii?
- ca nu ne sint suficiente cele menfionate de Apostol sau de Evan-
ghelie gi rostim qi altele, primite din invifdtura n"scriia
$i-i;"irrt;ii;
urmii, ca unele ce au mare putere in privinla tainei.
$i ai" care scrisori
 996
91 Vasile cel Mare

pe cel ce
binecuvintdm apa botezului 9i untdelenmul hrismei, Pi chiar
din predanisirea taciti ;i tainici? Dar apoi, care
se boteazd? Au nu
ne-ar invilat ungerea cu untdelemn? Dar de unde a se
cuvint scris
Scripturi sint cele cit
afunda de trei omul ta botez? Dar tlin care ;i
,i"i I" botez, a se lepdda de satana li de ingerii lui? Au nu din aceasti
;ftt6t;; nefubticaia gi hinicd, pe care Pdrinfii nogtri au pdstrat-o
intr-'o ticere ieriti de indiscrefie .si ispitire, fiind ei bine invSlati a
ft;"; i"-tl""t" pe cele sfintd ale taineloi? dar cum ar fi fost de cuviinftr
i p"uri"" in scrisori invdfitura acelora, cind celor neinifiafi nici a le
privi nu Ie este ingdduit?.. .
Vasile cel Mare)"
$i aupa sltele (cuprinse in epistola prezenta a _lui
temeiul aeesta at predanisirii celor nescrise, nefiind deprinsd cunoa;te-
rea dogmelor, pentru mulfi se face u;or de disprefuit in urma obice-
iului. Dar altceva este dogma ;i altceva propovdduirea. Cici dogmele se
tac, iar propovdduirile se'publicd. InsS un fel de tScere este 9i neclari-
tatea de care se folosepte Scriptura' care face mintea si vadi cu greutate
aogm.te, spre folosul celor "" le "u"""teaz6. Din cauza aceasta toli pri-
-rislrit
vim cdtre la rug5cigni dar pu{ini .stiu ci prin aeeasta cdutdm
pai"ia noastrd cea de la- itrceput, raiui pe care Dumnezeu l-a sldit in
fuden cdtre risdrit. $i rlrepti tfittd fa."m rugiciunile intr-una a simbetei'
dar-motivul nu-l Slito toti cdci facem aceasta nu numai ca unii care
i""ii"a impreuni cu Ilrisios, ;i fiind datori a nizui spre cele de sus'
prin harul
i; ;il; Invierii ne aducern aminte prin starea de la rugdciune
""f aui noui, ci Si fiindcd se vede c[ este imaginea veacului apteptat'
aceea fiind ineeputul zilelor, nu s-a numit Moise intiia ci
Si p""t" -de
;;;, ,,$i s-a fdcut", ,{c., ,,".ara, ;i,s-a fdcut dirlineal1 zi -ottl"
fi l\ioise 1. 5). ca una ce aceeagise repetl de multe ori'. Deci aceea;i este
itfi """ """,'"it gi a opta, fiindcd acea intr-adevdr una;i adevdrati-4
opta, de eare pomenepte qi psalmistul in oarecare suprascrieri d9
ye4c'
psalmi, prin ea insd;i ar5tlnd _ starea, care va fi dup6 acest
alta nu:i
ziua care nu va inceta niciodati, cea neinserat[, cdreia
o"-.t"-u, veacul acesta nesfirtit -si neimbitrinit' Deci este necesar
"u fir""ilo si invefe pe fiii sii, ca in aceasti zi stind sE plineasci rug4:
.i.rrritu, ca prin noi.t"Ltute aducere aminte de via{a cea firi de sfirsit'
;x ;; n. t"ttevim in privinfa merirrdelor pentrtr, acea mutare de dincolo,
;lp;i jf-Ci""i"""imea'intreigd este. semn de aducere aminte a Invierii
;;;'asteapta in veacul oiito". Ci acea una pi intiia zi, de gapte o,ri
in;eptindu-se, constituie cele ;apte sdptlmini ale sfintei Cincizecimi' CE
i;;;;i;d de ia cea dintii, sfir;itte in aceasta, prin cele din rnijloc de
Cincizeci de ori asemenea repetindu-se. Pentru aceea 9i reprezintl vea-
eul prin aseminarei precum in mi;carea circularE, de la acelea;i semne
incepind prin aceleaFise ;i incheie; in care zi orinduelile Bisericii, ne-au
invdfat cE preferim felul de a sta drept la rugiciuni spre a ne aduce
limurit aminte, ca oarecum sd ne strdmutlm mintea noastri de la cele
prezente la cele viitoare. $i prin fiecare plecarq de genunche 'ti ridi'
cur", aritXm cu fapta ci prin p6cat am ciuzt la p6mint, 9i cd prin
 91 Vasile cel Mare

iubirea de oameni a eelui ee ne:a zidit am fost chemafi in

sus ra cer.
Mi s-ar sfirri ziua expunind tainele cere nescrise ale ni*"i"ii.-briit-pl
celelalte; dar chiar mirturisirea de credintr, a crede
i., rutat ri riul'ri
Duhul sfint' din care scripturi o avem? Drrci adici-
Ji' p".aania bote_
zului; potrivit consecven(ei dreptei cinstiri, trebuie
sj credem, ara
cum -ne botezim, f5cind mirtuiisire asemenea botezului,ri
upoi poi"ilit
aeeleia;i consecvenfeas{ n9 fie ingiduit sr dim ""Lai"t"i
asemeneaslavi.
rar.daci ei se leaprdi de felul dixorogiei, ca d"-;;;;;;scris,
arate noui dovezile scrise atit ale mirturisirii credilfei, apoi sr ne
Ialte pe care le-am ingirat. prin ,r.-ure fiind cit 9i ale cetor_
atitea iescrise, pi avind
ele atita tirie in tain_a bunei cinstiri, nu ne vom
presie ajunsd Ia noi ing5dui o singuri ex-
-{" l" _Pirinfi? Ce am gisit ci a rimas in bisericile
cele necorupte din obiceiur 'emegte;ugit, ca're ,' "iu-iu*ei pufin pi nu
aduce pulin5 desivirpire Ia puterea tainei.
(19 sin.I ec.; 102 Trut.;7 sin.VII ec.;gT Vas.
c. M.)
ultimele doud canoane ale sfintutui vasile confin
tolels extrase din capi-
-27 qi 29 (p.G. -x{{ry di;l;;;"."a Despre sfintul Duh scrisi de
sfintul pdrinte la anul B7b, "ai"."ia t,ri
;i 4mfilochie, in care apdrd im-
potriva ereticilor expresiun'ea:tin to pnevmati,
din formula ,,slavd ratdlui
impreund cu Fiul si cu Duhul sfint"'iorositd in
d;";;;l;, qi dovedegte cd
aceeagislavd se cuvine Fiului gi Duhului sfinf, ca gi
iu?arli, deoarecesint
o fiinfi cu Tatil. Indeosebi, in aceste ao"a """oJ;,;;-;;"iir""ra ?
tanta tradifiei nescrise in rezolvarea multor chestiuni ain i-fo"- !
invaqad"; e;;_ !
maticdl qi eanonied a Bisericii.
^ - l! primul canon.(91) se aratd cd dogmele gi propovdduirile (dogmata
Re.kerlgmata; dogmata ei praeaGiio"urj iqi au i-ohrlie 'qi- in invifdtura
fi" in tradi-tia apostolicd transmisd iri t"i"a. "*-b"ru aceste dou{
?_1ii1i:
rzvoare au importanfd identicd pentru dreapta si adevdrata
einstire de
Dumnezeu'
11-pe*", a doua a canonurui,se aratd qimotivul pentru care
multe rinduieli din Bisericd ni s-au transmis_ p" "uf"" i""aiti"i'a"i"
sti"iii
Apostoli (pe calea suecesiunii apostolice)qi de la .,r""".t.ii
ror, qi cd foarte
rnulte obiceiuri din viafa Bisericii se bazeazi pe aceastd tradiiie.
n"-itg
tradi{ie apostolicd sau bise-riceascd.(vezi gi can. gz care confine
scrisoarea
edtre Diodor din Tars, unde la fer trateazd despre importanla
obiceiului).
; h aeest canon subriniazd in mod deosetit, importan{a obiceiului,
ardtind in mod expres ci dacd vom abandona ceea "u "- primit pe
cale
de obicei vom greEi impotriva celor predate noud in scris,
impotriva
Evangheliei, in chestiuni de cdpetenie, reducind la vorbe goare
multe
din cele propdvdduite aici. pentru a intdri aceasta di qi citeva
exemple
despre ritualurile si rinduielile primite cle noi pe cale de
obicei, pe c€re
le respectim deqi ele nu sint scrise nicdieri.
Aga de exemplu menfioneazi: facerea semnului crucii; intoarcerea
spre risdrit cind ne rugim; invdfitura Bisericii privind Jertfa
Euharis_
ticd 9i momentul cind are loc prefaeerea piinii a vinului
Ei in trupul
9l Vasllo col Mars s97

qi singele Domnului, care nu o gdsirn in Sfinta Scripturi ci ni s-a trans;

rnis pe calea tradifiei ,prin doctrina nescrisd. Menlionind cuvintele de
instituire ale acestei sfinte taine dirr Sfinta Evanghelie gi cartea Faptele
Apostolilor (Mt. 26, 26 - 28; Mc. 14, 22 - 24; Lc. 22, 79 - 20; I Cor.
11, 23 _25) Sfintul Vasile aratd cii nu sint suficiente pentru prefacere
numai rostirea acelor cuvinte, ci sint necesare Ei alte rugdciuni, ce se
citesc de preot, atit inainte, cit gi dupd actul sfinfitor aI tainei, dar in
special sint necesare cuvintele invocdrii in insuqi momentul prefacerii
(invocations verba cum conficitur paniq et poecnrlum) ,,$i te rugdm Ei cu
umiiinla la tine cidem; trimite Duhul tdu cel sfint peste noi 9i peste
aceste daruri ce sint puse inainte; gi fd, adicd, piinea aceasta, cinstit
Trupul Hristosului Tiu; iar ceea ce este in potirul acesta, cinstit Sin-
gele Hristosului Tdu; prefdcindu-le cu Duhul Tdu cel'Sfint.(
lnvdfdtura sfintului Vasile potrivit cdreia piinea 9i vinul de pe
sfintul altar, se prefac in Trupul qi Singele Domnului prin chemarea
Sfintului Duh, pe lingd cuvintele de instituire ale tainei - euharistice, se
intemeiazd pe Sfinta Tradifie de la inceputul Bisericii. ln aceast5 pri-
r,intA, Sfintul Ioan Gurd de Aur zice: ,,Noi pdstrdm Predania_primitd
gi care n-i s-a transmis prin Apostoli, qi Sfinfii Pdrinfi de la insuEi
Domnul, s[virgim Sfinta Taind prin chemarea Sfintului Duh Ei Cu cuvin-
tele Domnului Si cu rugdciunile preoleEti, 9i tot aEa sdvirqim Ei celelalte
taine dumnezeiegti prin rugdciunile preotului indreptate cdtre Dumnezeu
gi prin facerea semnului crucii, cre2ind cd toate acestea se fac potrivit
poruncii clumnezeieEti((Despre sfinta BisericS, Despre preofie).
celor ce invd{au altfel decit Biserica, din veacul XIII si XIV, sus{i-
nind ci rugdciunea de invocare a Duhului Sfint este de prisos, Simeon
Tesaloniceal-rul,Ie dA un rdspuns documentat, Care serveqte drept cel mai
bun gi perfect, comentar lJ textul canonului 91 al Sfintului Vasile cel
Mare Ei care reflectd corect invd{dtura Bisericii Ortodoxe, care a lamag
aceeaqi pind azi. ln Biserica Apuseand, la prefacerea_sfintelor daruri,
se acorde importanfd cuvintelor de instituire a Euharistiei: Acesta
este . . . La fef inva{d qi protestan{ii. Prin aceasta atit romano-catolicii
cit gi protestanfii se abat de la adevdrata invdtdturd primitd pe calea
fra<iitiei de la Sfinfii Apostoli 9i pdstratd de Biserica Ortodoxd pina
azi nealteratd.
Dintre punctele invd[dturii de credinfd statornicite in Bisericd prin
Tradigie, altele decit cele penfionate, Sfintul Vasile mai indicd gi: binecu-
vintarea apei de la botez gi a untului de iemn, cu care se unge neofitul,
atundarea in apd qi lepddarea de satana de la botez, tinuta dreapti a
corpului, sau ingenuncherea la rugdciune. La sfirgitul canonului menfio-
neazi doxologia in privin{a cdreia nu este scris cum sd se citeasce, Er pF
care Sfintul Vasile a citit-o in doud feluri, din care cauzd,adversarii lui
vroiau sd-l osindeascd,dar dinsul aratd ca acel singur cuvint (sin, cum)
este bine motivat in doxologie qi cd acela s-a pistrat prin uzul constant
in bisericile care pistreazd adevirata credinfd ortodoxi.
Canonul acesta ea Ei cel urmAtor al Sfintului.Vasile, deEi are o im-
portantd deosebitd in dreptul c'anonie, deoarece scoate la iveald impor-
 92 Vasile cel Mare; 1 Timotei

tanta tradi{iei qi obiceiului, totuqi are importanfd mrrlt mai mare i.n pri;
vinia justiiicarii doctrinei teologice, a dogmaticii ortodoxe, in sensul
strict al cuvintului.

CANONUL 92: (OBICBIUL $I PRUDANIA BISERICEASCA)

Iar in privinfa imprejurdrii, c[ doxologia cea ,,impreuni cu Duhul",
nu este miriurisitb, nici scris6, zicern ci nici aceasta sd nu se primeasc[,
daci nimic altceva nescris nu se primegte; iar dacd cele mai multe din
cele tainice s-au incetdlenit intre noi in chip nescris, atunci cu celelalte
multe o vom primi ti pe aceasta. Dar eu socotesc c6 ,,apostoleascdpro-
cedurd este a rimine cu predanisirile cele nescrise'" CEci vd lattd pe
voi, zice, ,,ci de toate ale mele vi aduceli amintg Si L""{i predaniile
uga ".r*-oi le-am predat voud" (I Cor. 71, 2); gi iarSpi: ,,Jinefi predaniile
pe care le-afi primit, ori prin cuvint, ori prin scrisoarc" (II Tes., 2, 15)i
ditttr" care mai ales una este importanfi 9i aceasta este cea de fa!6' pe
care cei de la inceput au rinduit-o predanisind-o urmagilor pi sporind ea
cu timpul pururea; prin intreburinfare, prin obiceiul indelungat, _auinrS-
dicinat^-oiri biserici. bar chiar dacd, precum la judecdtorie, neavind dovada
cea din scrisori, am produce in favorul nostru mulfime de martori' oare
nu am cittiga de la voi hotirirea de absolvire? Eu cu adevdrat a$a soc-otesc:
-Ci in gura a doi sau trei martori va sta tot_cuvintul" (V. Moise 19' L5).
Iar clacd vd vom dovedi limurit timpul indelungat care este de partea
noastrd, oare nu s-ar pirea voui cd spunem cele potrivite, ;i c-5nu este
adusi impotriva noaitri aceasti judecata? Cdci cele vechi in dogme
sint venerlbile ,,oarecum avind venerafie(t in urma vechimii de o anumiti
bitrinefe adinctr.
(19 sin.I ec.; 702 Trul.; 7 sin.VII ec,;87 Vas.c. M)

CANOANELE LUr TTMOTETAL ALEXANDRTET (+385)

CANONUL 1: (BOTZUL UNOR CATBI{UMENI)

lntrebare. Daci un copil catehumen ca de gapte ani, sau un om
matur (catehumen), s-ar intimpla a fi la vremea eind se face aducerea
Jertfei, ;i negtiind, s-ar impirtfui, ce trebuie si se faci in privinfa
acestuia?

(2,74 sin.I ec.; 78,96 Trul.; 79,46 Laod.)

:, Canoanelc 1 - 18 ale lui Timotei al Alexandriei (* 385), elevul
lui Atanasie cel Mare gi participant activ la sinodul al Il-lea ecumenic,
constituie o parte din rdspunsurile canonice date de acesta la intrebdrile
puse de cdtre mai mul{i episcopi gi clerici.
,2:-5 fiilrotcf

INDRACIT
CANONUL 2: (BOTEZIJL CELUI INDRACIT '(CEL
SE BOT|,AZA NUMAI PE PATUL DE MOARTE))
el sau ru-
lntrebare. DacI catehumenul ar fi demonizat' $i insu$
trebuie si-l ia sau
dele lui ar dori ca el s6 primeascS sfintul Botez, dacx
nu, gi mai ales cind este spre moarte'f
Rdspuns. Dac6 cel indrdcit nq se va curili de ne-curatul duh'
uu prtuu-p.i-i stintul botez; dar la sfir;itul viefii se boteaz6.
( 7 9 A P . ; 7 T r u l . ;3 , 4 , 7 5 T i m . A t e x ' )

ci\NoNUL 3: (cuMINECAREA CELUI INDRACIT. (CEL INDRA-

: CIT FOATE FI CUMINtrCAT))
i':'it
Intrebare. Dacd cineva credincios se indrace$te, se cuvine
impbrtdfi cu Sfintele Taine, ori nu?
nu o
Rispuns. Dacd nu tt6deaz6 Taina, nici in alt chip oarecare
dar nu in fiecare zi, c6ci destul este numai
hulegte, sd se impartageasca,
dumineca.
(79 AP.; 7 Trul.; 3,4,75 Tirn. Aterj

CANONUL4:(B}TEZIJLCATEHUMENILOR.(CATEHUMENUL
SE POATE BOTEZA))
: . IETSITDIN MINTE
iese - din
lntrebare. Daci oarecum catehumen, fiind bolnav, . i$i
credinfa, rudele lui se roag6' s6
minte, ;i nu poate-insu;i mSrturisi ;i
stitrt,tt sit"z)pind este viu, se cuvine a il da sau nu?
;;t";;;t"6
R6spuns.Secuvinea-llua,dacinusebintuiegtededuhnecurat.
2'
(79 Ap.; 60 Trul.; 72 Neocez'; .47 Laod'; 45 Cartg'; 5 Vas' c' M;
g, 74, 15 Tim. ALex.; 5 Chiril Ater') i

5: (iNFlilNAREA PENTRU CUMINECARE) ::

cANoNuL
s6u'
fntrebare. Dac6 femeia s-ar impreuna noaptea. cu b[rbatul
gi s-ar face liturghie, se cuvine a se implrtdpi
"uu na.Uutri "r f"t*iu,
sau nu? :
Rdspuns.Nusecuvine,ciciApostolul,spunel6murit:-1'pdnuvd
la timpul
linsiti unul de aftui mra numai prin infelegere intreolaltd,
"a indeletnicifi cu rugiciunea qi (apoi) si vi i--ql9:
"It"i"fi"J-ra la-r5'i
va ispiteasci pe voi Gtatta pentru neinfrinarea voastr6" (I
;;il, ;; ; ;ti
Cor. ?, 5). i
( 3 Dion. '4tet.; 73 Tim Alet.)

t
 6-10 Timotei

CANONUL 6: (BOTEZUL CATEHUMENELOR. (CATEHUMENA

AFLATA IN STARE DE CURATIRE LUNARA NU SE BOTEAZA)
lntrebare. Daci o femeie catehumeni pi-a dat numele siu ca si
se lumineze, iar in ziua botezirii sale i s-a intirnplat cele dup6 obiceiul
femeiesc, se cuvine ei a se lumina intru aeea zi2 ori sd amine? gr "it
si amine?
R[spuns. Se cuvine sI amine pind ce se va curdfi.
(2 Dion. Aler.; 6 Tim. Alex.)

EANONUL ?: (CUMINECAREA FEMEILOR. (FEMEIA IN STARE

DE CURATIRE LUNARA NU SE CUMINECA))
lntrebare. Daci
,o femeie va pti ci are cele obignuite femeilor, se
cuvine a se apropia de Taine in ziua aceea, ori nu?
Rispuns. Nu se cuvine pin6 ce nu se va cur5ti.
(2 Dion. Aler.; 6 Tim. AIex..)

CANONUL 8: (PosruL LEHUZELOR. (FEMEIA CARE ,NAsrE

IN POST POATE SA NU POSTEASCA).
lntrebare. Femeia d.e va nagte Ia Papti, se cuvine a ajuna gi a nu
.bea vin, sau si se dispenseze de ajunare ;i i" a ,tu uea vin pentru ci a
niscut?
_ Rrspuns. Ajunare& s-a rinduit in scopul rinduirii trupului. Deci
-de qite lrupul intru smerenie ;i slrbiciune, se cuvine s6: primeasci
hrand gi blutur6, dupi cum voie;te gi poate'sa suforte.
(69 Ap; 29, 89 Trul.; 49, S0 Laod.; 1 Dion. AIex.; I0 Tim. AIex.)

CANONUL 9: (ERETICII LA SF. LITURGHIE. (ERETICII CARE

sE pocAIESc poT Fr DE FATA LA LTTURGHTE).
lntrebare. Oare se cuvine clericului a se nrga fiind de faf[ arleni,
sau -al[i eretici, ti nu-i va strica in cazul cind se va ruga sau va aduce
jertfa in prezenfa lor?
- Rdspuns. La dumnezelasca aducere, diaconut strigl mai inainte de
serutare: ,,cel neimprrtigifi (chemali) ie,srfi..; aeci ndfi se cuvine a fi
ile tali6,, f6r[ numai de figlduiesc a se poiai
;i a fugi de eres.
(45,65 Ap; 6,9, 32,3J, J4 Laod,)

CANONUL 10: (BOLNAVII SE DEZLEAGA DE poST)

Intrebare. Daci cineva ar fi bornav pi foarte slrbit de boal6 tn-
delungatI, pi vor veni sfintele Pagti, se cuvine ""gt"iii a ajuna, sau
ll-13 Timotei

clericul poate pe el sd-l absolve sI pritneasci ce poate, sau Si untdelemn

,si vin din cauza multei lui neputinge?
Rdspirns. Se cuvine a se absolva sd ii tel bolnavili ftiiH'iii ra"-
turi cit poate suporta; cici este eu dreptate 'ca mai cu seami cel
slibit sd se impdrtileasci de untdelemn. :, ! 'r'., r':
(69 Ap.; 29, 89 Trut.; 49, 50 Loocl.; 7 Dion. Atet.; I Tim. Atex.)
lfll ri. ,i ;:r! .l : ,t
i
.,,.,
CANONUL 11: (CASATORIA NEI,EGIUITA (NEPRAVILNICA)NU
SE BINECUVINTBAZA)
t: | , )l.i ::)
De va chema cineva pe un cleric spre a incheia cis6toria;: ;i va
auzi ctr nunta este nelegiuiti, ori cisdtorie cu mitupd, sau ceea ce vo-
iegte a se insofi ar fi chiar sora celei rnoarte, se cuvine clericului a
urma chemirii, sau si sivir;easc[ proaducerea (Sf. Jertfi)?
llispuns, Afi zis odati, daci clericul va auzi cd nunta este nele-
giuit6, deci de este rrelegiuitd nunta, nu se cuvine clericului a sq face
pirta; de picate strdine.
(53, 54 Trul.) .iJJl, 9Tr,i r{1.r1 orn J i; r$U .trilii,r'r i,:l
' , i I
:t . ;iir- lrrtml'rfd ,,xgi.l
'ISPITESC'lN
CANONUL 72: (CUIII]TIECAREA CELOR Cfl'Sb
I VIS)
lntrebare. Daci rnircanul car.e a visat, va intreba pe clerici so
cuvine ai da voie lui sd se impirtdseascd sau nu?
Bispuns. De este supus poftei de femeie, ntt se cuvlhe; iar daci
satana il ispitegte pe dinsul, ca sub motivul acesta s6-l instrdineze de la
impirtigirea cu durnnezeie;tile Taine, se cuvine a-l impirtS.si, fiindcd ispi-
titorul nu va incetd in timpul acela, cind se cuvine :a-l impirtigi, de a
ntrvili asupra lui.
.Li. : ,. :rir
(1 Atgtrasie; 4 Dion. Aler.) . '; '' ; r .tiluE
. iii .,fll,. .: lDfi ,iu$atr
CANONUL 13: (1NFRIN.,\REA SOTTLOR. (SIMBATA $i DUMr.
NECA)) , ti-'. I r" ', r
,r'
Intrebare. Celor insofifi cu impreunarea nunfii, in care zile ale
slpttrminii trebuie a li se propune sd se fereascd de irnpreunare unul cu
altul, 9i in care au voie?
Rispuns. Cele ce le-am spus mai inainte, le spun gi 4cum. Apos-
tolul zice: ,,Sd nu vi lipsifi unul de altul decit numai prin infelegere
-Im-
la timp numit, ca sd vi indeletnicifi cu rugiciunea, ri iaiati sd vI
preunafi, ca sd nu vi ispiteascl pe voi satana pentru neinfrinarea voes-
tri" (l Cor. 7, 5). De nevoie insi trebuie a se feri simbita ;i dumineca,
pentru cd in acestea se aduce Domnului jertfa cea duhovniceascE.
(3 Dion. Aler.; 5 Tim. Aler.)
 14-17 Timotci

mr CANONUL.,14::(UCIGA$UL.D{":SINE.(SINUC}(]A$UL)),,,,r :,

*u,- lntrebare. Dacd cirreva nefiind in nrirrfi lidici nrina asupra sa, sau
id'aruncd in pripastie, si se faci pe'rrtlu i.l pl.oaducere sau nu?

^Rispuns. In privinfa acestuia, clericul t'ebuie sr lXmu.eascd,.dacj

s-a f.lcttt aceasta cu adevdrat ieSit clin nriuti Iiincl. Cici cle nrulte gri
rudeniile celui ce a pitinrit aceasta, r'rincl sir obfinr aducelea jcr;tfei
5i
mgiciunc pentru el, minlesc, li zic c.I rru era in rnirrfi. Uneoii insir a
fdcut aceasta din cauza tratame.ntului jignitor al oarnenilor, sau altmin-
teli oarecunr <lin scirlli si perntr'u acesta nu trebuie si se aducr jertfn;
ci insu5i de sine uciga; este. I).'ci clet'icul ncgrcsit trebuie r;6 cerceteze
cu deaminuntul, ca si nu cadi sub o.sincli. 'lp.i rit
. ' l , n r t l 6 : r . r, , r ;
rr , 1 5 A p . : 2 , ] A n c , r L t ; 8 , t I l / t r , . r . . y . ; ; ( ; r ; ( ) .c l e . \ ' l s r r / 'J.l j
E
r! tie ,''. ) ti..t .j
.CANONUL I5: (INDRACIRI:A NU-I I)RICINAiDE DTTSPARTENIE,
(DtvoRT))
'
.,
Intrebarre. Daci t'reo fenreie are clrrh necurat, incit sd pqsl.te
Si
fiare, iar birlratul zicc ci nu nri pot infr.ina,;i r.r.easr ia aita, curi-
ne-se a lua alta ori nu?
IlSspuns. in aceasti pricirri intenjine adurter',
;i in privinfa eceasta
nu am pi ntr gisesc ce rispunde; clar dtrp:'r hotdrirea tluhor niceascir nu
$g cuvine. .,\r r/ rr;irl

Crrrrg; g, z/, 3i, ig, lt I'as. "."M,fi.'1,')'n

Arrciral';"l'02
eI tb ' . 'iE rr r. xi.I r, sq .f; , li grl, .,i
-it.ui 5. . . u,r,! . :, .
,
Ci\NONUI, 16: (AJUNAREA PENTRU CUMiNECARE)
I :
.-:

Intreare. Daci cineva ajurrind spre a se impirtdgi, spllindu:;l

fftlra, sau in baie a inghifit apa nevrind; se cuviner a 59 inlplrtigi?
. Rispuns. Da; cdci satanaallind prilej cle a-l opri de la imp[rtigire,
nrai des va fcice aceasta.; ,!t

Cartg.) ((l
rrlrt ii .;:r rol*3
' :t
1l.. r't "tt; l,r il c $i : ^ . I r ,: , r
CANONUL l7: (LTUSTRAREADE S f N E ) . r , . / u & ni i
Intrebare. Auzlnd desenri' crtr'intul I r r i D q n r n e z e u g i n t . f l c i n d u - 1 ,
i
d'are sintem .sub osind5?
Rispu's. f)epi nu-l faccm, totu;i 'u se poite a nu ne m"it.a'ne
noi in;ine ci auzindu-l nu-l ascultirrr.ci o parte din mintuirc estc
;1
a se mustra pe sine insugi.
(12 sin. I ec.: 2 Laocl.;43,45 Cartg.;.84,Vas.
c.:M.; 4,i, Grig r/e A/l.sa/
 l0$
18 Timotei j 1 Grigorie Teologul; 1 Amlilohie

. trACATELE)
:i.,I' CANONUL 18: (VIRSTA DE,LA CARl,''sEiosIXOESC'
,.Intrebare.Delacevirst5seosintlescdeDumnezeupdcatele?
,' Rdspuns .Dupd cuno;tin{a ;i inlelepciunea fieciruia. Unii de la vir-
fu a. z6ce ani, ial alfii gi tle la mai mare virstS.
'rlr
t:. (52 Ap.; 710 Cartg.) ,iur
.
6z al _ rr'tln')q
, . : t
ir. .rti, ie{lt-t es')
a
.

L,. cANoNuL sFINTuLuI GRtcoRIETEor-ocur,(+3e0) .;,,

CANONUL I: (CANOI.IUL CARTILOR SI.INTEI SCRIPTURI)
L;r Pentru ca si nu fie mintea ta in;elati de c5r!i striine, fiindca
sint rnulte scripturi mincinoase 9i fals intitulate,. prime;te ilbitg,- aceas-
ti dreapti num5rare 3 nl€g. Cirfi istorice alo infelepciunii celei vechi
evreie;ti sint douSsprezece.cea mai dintii l'acerea, apoi le;irea, pi Le-
viticul, dupi aceea Numerii, apoi A Doua Lege; apoi Isus ;i Judecitoriii
a opta Rui; a noua pi a zecea Faptele impiralilor gi Paralipomena; ;i
Cea de pe urmi Ezdra.'Iar cele alcituite in versul cinci, cea <Iintii a lui
Iov, clulri aceea a lui David; apoi trei ale lui Solomon, Ecclesiastul,
Cintarea 9i Pildele. $i apijderea cinci ale Duhului Profetic. Intr-o carte
iint doudsprezece, Oseea ;i Amos, ;i Miheia a treia, dupi aceea loil;
apoi lona, Avdie, ,si Naum, ;i Avacurn ;i Sofonie, Agheu, apoi Zaharia;
;i Mateahi. Acestea sint deci una; iar a doua a lui Isaia, dupd aceea!
a lui Ieremia cel chemat din pruncie, aPoi a lui lezechil, 9i harul lui
Daniil. Iati cd am numdrat doudzeci ;i doub de ciirfi ale Legii Vechi,
care corespund literclor evreilor. lar dupi acestea, numdri pi pe ale 11,.
Tainei noi. Matei a scris Minunile lui Hristos pentru evrei; Marcu t;
pentru ltalia, Luca pentru Ahaia, iar Ioan marele propoviduitor, cel cg v1

se inal!6 spre cer, pentru tofi. Dupd acee4 Faptele infelepfilor Apostoli'
$i patrusprezece epistole ale lui Pavcl. $i ,saptesobornice,sti:dintre care
una a lui Iacob, doub a lui Petru, ;i trei iarS;i ale lui loan; 9i a Fap-
tea a lui luda; astfel le ai pe toate. Iar de mai este careva afard de
acestea, nu e dintre cele autentice. ,
.: (,85 Ap.; 60 Laod.; 24 Cartg.; 2 Atanasie;) ,q .ir,',r,ri'roJ ,
-olu';gutrutrul confine o parte dintr<r lucrare poeticd a Sfintului Grigorie
despre cirfile canonice ale Testamentului Vechi gi Nou.
, r, Intocrnai ca ;i Atanasie cel Mare (can. 2) aratd, cd Vechiut Testar
r1'rr.ntcuprinde 22 cdr{i (nu citeazd cartea Estir); lar Testamentul Nou are
!6 de carli (omite Apocalipsa, care probabil nu era incd cunoscut5, omisi-
une ce o fac Ei ,pdrin{ii de la sinodul de la Laodiceea in canonul 7q.
Siintut Grigone ca ii evreii imparte cdrfile Vechiului Testament in trei
categorii: istorice,.poetice, -si profetiee; mai tirziu gi azi s-a adoptat clasi'
tlgatsa in patru categorii: cArti de legi, istorice; didactice gi.profetiee. ,,
. ' :;
CANONUL SfiNTULUI AMFILOAIE
cAn*oNUL1' A;Nu*ul canftl,oR sFINTEIscRIPT'uRrl,.i,ji
f,i'se cuvine a Sti mai ales pi aceasta.Nu fiecare carte, care a primit
numire vrednicb de cinstire a Scripturii, este adeviratd fiindcd sint
 t0{ I Amlilohie

uneori cirfi cu nume mincinoase, iar altele de mijloc sau mai aproape,
cum ar zice. cinera, de culintele adevzilului. Iar, altels sint fal.sificite
si foarte grelite, precrrm de pildi si rnonedelecele fals bitute
;i falsifi-
cate, degi au inscriplia irnplratului, dar dupi materie sint netrebnice,
falsificate. Din cauza aceasla ifi voi ardta fie fiecare calte dintle cele
de Dumnezeu insuflate. $i lrentru ca si cunogti bine cleosebireaintre
ele' intii ifi voi arita pe cele ale vechiului restament. pentateuhul, are
Faeerea, apoi Ie;irea, gi cartea de mijloc Levitic, dupi aceasta Numerii,
gRoi a doua Lege. Adaugi la aceastape Isrrs gi Judecdtorii. Dupd aceea
Eut. pi patru cirfi ale inrpdrafilor, ;i doua cirti palaliponrena. Dupi
acestea a lui Bzdra intii, apoi a doua. N{ai departe voi nurni
{ie cinci
cirfi in versuri: a lui Iov cel incr.rnunatcu nevoinfele felirriteloi patimi,
;i cartea Psalnrilor,,leac potrivit pentru suflete. 'irei cnrfi al,-' i,rlelep-
tului solonron: Pildele, Ecclesiastul ;i Cintar.eacintdrilor. sa se mai
adauge la acestea ;i cei d,isp'ezece prooroci: cer crintii oscea, ;;rf;l
doilea Arnos, Nliheia, Ioil, Avdie, ;i fona, chipul patimilor, celor de
trei zile., Dupx din;ii, Naum, Avacunr, apgi al nouilea, Sofoniea, - Agheu
-
Si Zahafia, ;i celebml r.estitor Nlaleahi.- in urma lor cunoa;te pe cei
patru prooroci, pe marele Isaia, cel co B proorocit cu sinccritate, gi pe
Ieremia de aceea;i simfire, pe lezechil, tainicul, si in sfir;it, pe Daniil cel
prea infelept in fapte ;;i cuvinte. cdtre ace;tia unii socoteic pe Estir-
;i
Acum sd numesc cir{ile Noului restanrt'nt. Si prinrepti nurnai patru
evangheligti, pe ilratci, apoi pe Malcu, ctrrora atlaugi pe al treilou, po
Luca gi nurrrdrd pe Ioan al patrulea, dupi r,irst6, dar intiiul dup6 in6l-
$imea dogrrrclor.'Deci dupi cuviintd iI numese pe dinsul fiul tunetulul,
calrg cu rnare glas n fdcut cunoscut cuvintul lui Dunrnezeu. Apoi
prime$te pi a doua carte a lui Luca, pe cea a Faptelor generale ale
Apostolilor. Apoi adaugd pe vasul alegeril, pe Apostolul pavel, propo-
vSduitorul nearnurilor, care cu infelepcine a scris cele prtrusprezecs
epistole citre biserici; una citle Romani, la .care se cuvine a aclluga
doud c6tre Corinter.ri,pe cea citre Galateni, 5i pe eea citre Efeseni,
dupd aceasta pe c9a cdtre ,cei tlin Filipi, apoi pe cea scrisi cdtre colo-
seni, doul citre Tesaloniceni, dou[ c6tre Timotei, cdtre Tit, ,i citre
Filimon, fieciruia cite una, $i una cdtre Evrei. Dar nu zic bine, unii
care spun ci cea cdtre evrei nu este adeviratd; cici intru dinsa este
harul cel adevrrrrt. Ayroi mai dcpar.terruii zic ci trelluie si sc pl.imeascl
papte epistole sobornice$ti; iar alfii ci nunrai trei, una a lui lacob, rrn8,
a lui Petru, pi una a lui loan; dar unii primesc trei are lui loan, gi pe
lingd acestea pe cele dour ale lui Petru gi pe cea a paptea a lui luda.
$l
iarS;i unii
-judecr intre ele 9i Apocaripsa lui loan, iar mai mulfi zic c6
nu este adeviratd. Deci acest Prea nemincinos canon si fie ai scrip-
turilor' celor de Durnnezeu insuftate.
24 Carts.;2 Atanasie;GrisorieTeotosttt)
jl,. ,::,,f 1., ,!0",r;:o!,.,.
,,{t:,
;1 Grigorie da,Nisa

-:'rrrCanonul Sfintului Arnfitochie cuprinde o scrisoare i. acestuia citie

Seleuc, in care menfioneazi cdrtile inspirate de Duutnezeu care alcdtui'esc
canonul Sfintei Scripturi gi recunoscute de Biserica Ortodoxi azi drept
cdrli canoniceqi anume:22 ale lestamentului Vechi 5i 27 aI Testameutului
Nou, total 49 ctirti. In incheierea scrisoril spune despre cdrfile irlSirate
ci. desi unii se indoiesc asupra canonicitAtii unor clr{i, totuqi ele alcd-
tUiesC,rCanonul cel preanemincinos, adici adevdrat((.In aceasta avem Cea
mai vie dovadd, inch din veacul IV, cu privire la canunicikrtea Sfintei
Scripturi, care cuprinde cdrlile canonice satt socotife ca inspira'te de
Dumnezeu.
lq
' ' sri:
' S1
.1 CANOANEI,E SFINTULUI GRIGORIE DE NISA i;3

CANONUL 1: (I-IILUIIILE PAC'{.TIII,()It $I TAMADUIR.ET\ I-OR)

-' {'
f)intre cele ce contribuie Ia sfinta serbare a Pa$tilor' una este st
aceea ca sd infelegem orinduirea c3a legirrit5 Si canopici in privinfa
celor ce au p6cdtuit, cum sd se vindece toatd boala cea zufleteasc[, ce6a
ce s-ar fi ficut prin vreun picat. Fiintlci sirb6toarea aceasta utlil'er"
saIE a creaturii care dupi rotafia rinduitd a ciclului anual, se sivir$e;te
in fiecare a1 in lumea intreagi sprc inviet'ea celui cdzut (iar ciderea
oste pdcatul pi invierea indreptarea cea clin clderea in pdcat)' bine ar
fi ca in ziua aceasta sd aducem la Dumnezeu prin harul biii nu nutnal
pe cei transforrna{i prin a , tloua na;tere, ci ;i pe cei ce yin iar6$i la
ialea cea vie plin poclinfd ;i prin intoarcere de la faptele cele lttoarte,
;i pe ace;tia si-i aducem de lninfi la nidejdea cea mintuitoare, de care
s-au, instrSinat din cauza picatrrlui (Eyr. 9, 14). $i nu este lucru"'mic a
chibzui cu judecatl dreaptir 5i incercatd motivele in privirrfa acestora,
dupS invl{5tura proorocului, care pol'uncepteci trebuie s5 se cutnpS-
neasci motivele Ia judecati a;a.' ,.Cat', precum zice, ,,sil nu se: cldteasci
i n v c a c , p i i n t r u p o t n e n i r ev e S n i c i v a f i c l r e p t u l " .( P s . 1 1 1 , 5 , 6 ) ' C n c i
precutn la I'ipdecalca cea trupeasci, scopul nte;tqugului ctllUi docto-
ricesc este de a face sindtos pe cel bolnav, ;i felul tratatnentului este
deosebit deoarece5i metoda cea vindecdtoare,se intrebuinteaz6 Ia fiecari
boalS potrivit felurinrii boalelor, astfel fiind de rnulte feluri li pitimi:
rile in boala sufleteasc5,este ncvoie ca Fi tratamentul si fie de multe
feluri, producind r.indecare potrir-it cauzei sufelinfei. Astfcl vom litnuri
ehestiuneacum sd fie rnetoda de pl'ocedat irr priyinfa problenlei ce este
prtsi inainte. Trei sint elementele cele ce sint a se lua in considerare
in privinfa sufletului rrostru dupd cea dintii implrfire: rafiunea, con-
cupiscen$ali irascibilitatea. intru aeesteasint .:i faptele cele bune ale
celor cd viefuiesc potrivit virtufii, si pribu5irile celor ce merg spre
rdutate. Pentru aceea se cuvine ca cel ce voie$te si aduci vindecare
potriviti pnrfii celei holnave a sufletului, mai intii adici sd cerceteze
in ,dare patre s;a atezat patima; gi apoi astfel cu potrivire sE aducd
 {06 ,t 'Grt$orie "du fliia

vindecare eelui ce a pitirnit; ca nu cumva din,cauza,nepotrivirii

'dei doctoricegti, nreto_
arta ia tie partea ce bolepte ,ti ,rtu1" prime;te 'inde_
care; precum cu adevxrat vedem ci unii gi"l{g doctori, i" ";;;;.ti';i"
plrll celei ce suferl intji, mai adaugE Ia boal5, p"i"
""fo
*i"ou"uce
ce il lecuiesc.
caci boala fiind de murte ori dupn'-teria ]ie;bi{uiii,
ceror co
se dosidesc de rXceals prea multd este de folos docior.ia
cea i'fierbin:
tdtoare gi incElzitoare,'aStfel ceea te sb dtr aeestora
cu chibzuiali,
lrplicind-o f5rr de socoti'fd ""to" "* urJ i"- fi"r.ir"iuiia port* aceea;i
au frcut suferinfa cu anevoie de vindecat. neci prtl"* mrsur5,
r, doctor p'ea
'rtem",-,t*to"
necesard s-a socotit--a fi_ cunoa;terea insusirii
pentru ca fiecaruia din cele "u uila bine "oipiri.ii
sau.e,r,.a-r"-ta"e ina".,rrtur.iJ
celui ce este pus in afarx de fire. .q-.tut
;i noi i,errrirrd'u ",r.rou;te creo-
sebirea.g:lo-r privitoare ra suflet, drept inceput
carea diferitelor suferinfe voln pune cunoapterea ;ii;;urent ra 'inde-
originii trolii. Deci
-inffirea
der in trei pdrfi, precum am zis, deosebindu_se
sufletului, in naitea ra_fionald cea-concupiscent5 motivafilor
;i ;i "ea iraseibil5, fap-
tele cele bune ale pa4ii "utir"ur"-'ute
sufietulJ:i,.,tiler""ea cea bine
cinstitoare de Dumne"L.t, .rf ".tnou|t"""u
drstinctd a uirietui ;i a riului,
gi nofiunea clari gi neconfuze in
]rivinfa firii hotlririlor, ee este adici
de ales dintre cere ce sint,
;i "a""1 t""t.iie si fie ,le urit ;i de ferit. $i
iardgi dimpotriv6 se va oti"rva ia"iat"u,
eeea ee este in partea ecea,.stai
cind va fi adici necinstire d; D;;;"r9ur
vinfa binelui ade'drat, pxrerea;";i; !i lipsa de apreeiere in pri;
;i creiectuoarx aripru firii lucru.
rilor incit se pune lurnina i;1";;i"t""uii.,
,J-'i'tirr""i",rl in Ioc d,
lirniin6. P'ecum zice Scriptura (Is. S._20). lu'. u pa"pi-;;l;i ;;";;;;:
cente, este indemnul vir.tuos a se indrunra pofta- sprg ceea ce
este
intr-adev5r de dorit gi cu adev5rat bine,
9i brice prit"ru J" rJi*""ii
dispozifie este intru noi, si se indreptezeintreagl intr'-acoio spre
'sa, a se con.
vinge ci nimic altceva sE nu iubeasci firoa decit virtut"u *- ri""a
care izvorr;te virtutea. rar riticirea pi picatul aeestei pdrfi, este,
cind
cineva va deplasa pofta spre srava de;arli, cea fdri de iiirilx,
ori'"xt"u
floarea-cea vopsitd pe truiuri, de unde derivd iubirea de bani
de mirire, li iubirea de desfitiri, ;i toate cele de acest fel, 9i iubirea
"u;" J;ti;J
de neamul cel ca acesta al rdutdfii. $i iarn;i fapta bund a dispoziliei
iraseibile, este ura rdutifii 9i lupta impotriva patimiror,
si a se interi
sufletul spre birbifie, ca si nu se inspEi'trirrte de eele de mulfi soco-
tite ca infrico;ate, gi pind Ia singe sE stea inrpotriva picatului
ri si
dispreluiascdingrozirea de moarte;i clurer.ilerrneltelor de torturx;i
despirlirea de cele mai pl5cute, ;i in generar a de'eni 'rai buni faf5
de toate cele ce pe mulfi, din oarecare obi;nuinfd sau pirere precon_
ceput5, ii line in voluptate, luptindu-se pentru creelinl6
;i virtute. Iar
cdderile acestei fel de prrfi a sufleturui tuturor sint evidente: pizma,
ura, minia, birfelile, rrxzuinfele ;i dispozifiile, spre cearti
;i rizbunare,
care timp indelungat lmping setea de r6zbunare pentru relele
suferite
gi Ia mulfi duc. la ucicleri si singe; cici rafiunea nenivifat5,
neaflinrl
* Grigorie de Nisa'i

unde s6-ii'intr,ebuinfeze arnla cu folos, intoarce' asupia sa' asdiifiptfi

iioi"fUi, .:i arma de apbrare dat'd noui de l)utrrttezerr se preface irl
pierzitoare pentru cel ce o intrcbttirtfeaz.lrirtt'
'
: ' ' (52'Af>.; 102TriL.')1. ':ii Si 'It .01 :'qA. '
:,; '..t
b\ J\ . -_. .S
Ce'e opt canoaneate Slirituttri C,r'iqoriede Nisd constittriecupriri-
sul scrisorii pastorale ardresatidc Sfintui Grigorie pe 1a auul il90 episco*
p.r.rlui Litoioi ,lit't Melitine, in care clii indrumirri dultovnicilor des;pre
i'ellrl cunr,sa.juclecediferitele pAcate.Sice fet cle epit'nrii sa dca panttru
o,,e'.tou.,sfintul Grigoritr irnpaite picatele itr trei categorii -potrivit <:clor
irei faluftefi qi put;ri sufletbqti; ,atri,tneu,concupiseen{a(voh-rptate'pofti
se:x-1rali) s;i irasciUititatea<lip care clerivi.,toate'virtutile ;i toate p'i-catele,
aritincl lel fiecare in parte care sint virtutile qi carc sint piicatele..Sfintlrl
Grigorlc ia aceasid ciasificarc din opera lr-ri Platon' pc'trtrtt carcl si spullc
ca:l.accasta a fost cea dintii impiriire". ,.Medicul sufletesc,spune-Sfit't-
ful drigorie, tincl obscivd la,'cineva vrelrn pdciat,intii trebuiO'sil'vadddin
care putere sufletc,arcdderivd acest plcat qi potrivit'aqestuia sa intre-
buinleze gi dOctoria clyhovnicelsr:irpotrivitd, ca nu- culrlva dirr intimplare
ia:gi."ioui"5 scopul sdu, ilind doctorie Pc{rtru-"o boalS in locttl alteia"'
Sfiritui Grigbrie'c1upd'ce a stabilit acoos[5bazi; mai dcparte di siaturile
sale cum sii proceclezoin special la iudeicarea.pAcatelor.$i la indr:plinirea
:datoriei de doctor sufletesc. Aceasta alcdtuie$te confinutul'cdnoanelor
Sfinttrlui Grigorie, ircepind cu primul.

,! , ,".ion
CANONUL 2: (GADEREA DE LA CIIIIDINT'\' (CURTAREA CIiILOR,
'
C AZIJTI DE LA CREDINTA) (APOSTATII))
'cleosebintltr-sc 'aclici
n""i accstea irr felul nrcrrfiotrat,. l'ilritr{ii, ari
judecat ci.toate accle picate,- carc ating partea ra{ionali a sufletulul
rtr;ri sufi"ierrtX
.iint mai stricicioase 5i r-rednice dc ci=rinfit lrrai mrrc si
gi mai oster"ritoarc, astfel daci cineva s-a lepiclat de credinfa in Hristos
ii ,-a vizut c6 a trccut la iudaisrn sau la Inanilteism, san la alti oale-
taro'nelegiuire de acest fel, apoi cel ce cri precugctare a alergat s're
o riutate ca aceasta, osindildtr-se insuli;re sine, are l'ia{a sa iirtleagli
se inchina
drept n r n e zcle
' D utimp - l a o l a l t i cici niciodatl Iru se va -inlrednici a
e u pociinfS,
lui c u ; l o p o r u l c i n t l s e s d Y i r ' ; e ; t e r u g 5 c i u n c a -- 9 e 4
t a i n i c i , l i s p ) , A r u g a i r r c l e o s e h i .i t t l ' t l c i r r r p i r t [ S i r e a c e l o r s f i r l t e r , . \ ' a f i
cu totul striin; dar in ceasul ie.sirii lui din riaf5, atrtnei se \Ia irrr'fed-
intittrpta ca acela pe's'te
,nici ae inrpdr'ti;irca qelor sfinte' Iar , de s-ar
orice nidejde si trdiase5, iari5i .irttru aceea$i osincld i;i va pett'e.ceviafat
fiind neirlpirtXtit de tainele sfirtfertiei, pirlf, la ie;irea din viafd' lar cei
ce s-au chinuit cu. necazuli ti cu trtutrci curnplite, ace;tia au fost prin
aceasta supu5i epitinriilor in cursul timpului hotirit; astfel in pritirr!a
.acestora sfinfii Pirinfi au aplicat hlindcfc, fiindci. sufletrrl nu a,cirzrtt,
ti slhbiCiunea trupeascfi'nu a suportat ehinurile; diu care cauld"gilini
{08 3. 4 Grigorie do l{isa

fr-ag!iu1e1 comisd prin constringere gi chinuri eu misura, celor ce ail

pScdtrrit intru desfrinare li s-a lrrisurat in cazul intoarcerii tor oi
la p5cat.
(62 Ap.; 70, 77, 72, 14 sin. I ec.; 1A2 Tr.ul.; 7-9, 21 Ancira; 2, Ig
Laod); 43.Cartg.l 2,71 Grig. lieocez.; 3, ZS, T4, ZS, gl, g4 Vas. c. IV.; 2,
S Petru Atet; 3 Grig. de Nl.sscr/:
ln canonul 2 gi urnrrtc;rrrl, sfjntul
-Grigoric- vorbeqte despre pdca-
tele, eare derivd din partea iafionala a sufletuiui care sini ceie mai grave,
$i pentru vin^decarea cdrora este neeesilr a se'rind
actninistra Ei epitimiilE cele
rnai severe. Intre a-cest91eiteazi'in prirnul pdcatele impotriva cre-
{t:]tgf,_ lgehduirea lui Hristos sau bpostnz:a, p"trtttr vindecarea eirora -i
Sfintul Grigorie prescrie Ei epitimia corespunzatoare. n

i CANONUL,3: (VDAJITORIA. CERTAREA CELOR CE ALEARGA

. .la vRAJrToRr)
rar cei ce se duc Ia descintStori, sau vrdjitori, sau Ia cei ce figd-
duiesc sE efecfueze prin demoni oarecari curdliri gi ap[riri de "iu,
acqtia se vor intreba cu deaminuntur ;i se vor cerceia, ori de fiind
statornici in credinfa cea intru Hristos, din vreo constringere au fost
atra5i Ia picat, producindu-se in ei acest imprrls spre picat, in urma
vreunui tratament r5'r, sau vreunei pagube cle nesulerit, ori cE dispre_
fyind cu tolol . mdrturia cea incredinlatd de noi, au alergat la ajutorul
detnonilor. lntiucit, dacx au comis icel pdcat .p"u """puru" ""Ldirr1*i
pi spre a nu crede ci fexistE Dumnezeu, cel adoiat de cregtini, fireite
ci se vor sup-unepedepsei celor ce au cxrcat credinfa; iar daci oarecare
-.p""
bonstringere insuportabilr, covir;ind lipsa lor de curaj, r-a ""au.
aeest p5cat, filnd impin;i de vreo ndtlejde amdgitoare, aqijderea gi ior
li_ se va aplica blindefea, dupi aseminarea eeloi ce n-au iost in stare
sI reziste chinurilor in vremea rndrturisirilor.
(61, 65 TruI.; 24 Ancira; 36 Laod..; T, 6a, TZ, g7, g3 Vas. c. M.; Z
Grig. de Nissa/ i
cqntinuind ideea in acest canon sfintul Grigorie indici o serie de
pEcate
-care nasc 9i ele la fel din. rafiunea omulu"i, cum sint: "rajito.i"
qi descintecul, eare, ca Ei apostazia, despre care s-a ocupat in canonul
precedent, face dovad." "? "gi ce-le practiba nu cred in Dumnezeu, prin
Ei
'aceste
urmare sint trdddtori ai sfintei credinfe. pentru vinclecarea de
pdcate prescrie aceeaqiepitimie ca gi pentru apostazie.

- .C[rvoNui +:(DESrrifrJL;$'r
AoulCfrnul.lostivoaLoR)f"
Iar deosebirea . picatelor ce se comit din poftd si din voluptate
este aceasta: unul adici se numeste adulter, gi celSlalt clesfrinare, Unora
.l Gtigorie de Nlsa

dintre,cei scrupulofi, ins6, le-a plicut si.'socoteasci li desflinarea la

picatul adulterului; din cauzi cd nrrmai una singure este insofirea cq4
iugiuite, atit a femeii cu birbatul, cit ;i a birbatului cu femeia. Deci
ori"o rrr este dupl Iege, afard de lege este; ;i cel ce nu are pe ale sale,
firette cd are pe cele str6ine; cSei ornului un singur aiutor i s-a dq! de
la b,lmnez".n 9i f"m"ii un singur calr i s-a inrpus. Drept aceea .,Dactr
cineva pOsedI pentrrr sine insu;i vasul siu propriu", precum il rrume;te
dumnezeiescul Apostol (I Tes. 4, 4)" Iegea firii achnite intrebuinfarea
cuvenitd; dar daid cineya s-ar intoarce spre Cel ce este afari de ale
sale proprii, negreiit cu cel strain va fi; iar strain este fiecdruia tot
"u"u "" nu este al siu, micar ;i dacd n-are mirturisit pe cel ce-l st{-
pinupte. Deci dar celoi ce cerceteazi-rchestittnea mai exact ;i desfriul
ii se'aratd a nu fi departe de picatul adulterului, cici Ji dunrnezeiasca
S"iipt.rie zice: ,,nu ff nrult crl cea strdind" (Pilde 5, 20). Dar, fiindell
pentru cei mai neputincio;i s-a ficlt de citre P[rinfi oarecare ittgfl-
iuire, infracfiunea aceasta s-a dovedit prirr implrlirea generali ca des-
frinarc s[ se nulneasci implinirea poftei ceea ce se comite de cineva
iere nedreptdfirea altuia; iir adulter, vdtdmarea 9i nedreptifirea celui
strSin. $i fa aceasta se socotclte a fi ;i stricarea dobitoacelor .:i p9d9-
rastiai clci gi acestea sint adulter al firii; clci in cel strlil-q;i afari de
fire se face nedreptatea. Deci fiind impdrfirea aceasta 5i in acest IeI
al p6catului, ;i tratarnentul ii este gerreral in scopul ca otnul si devini
cur-at prin c6in!5 de fur.ia pdtima;6 c6tre acest fel de voluptdfi. !ooa-
rece cei ce s-au pdtat cu desfrinare, nu aU arnestecat oarecare nedrep:
tate fafl de un striin, cu pdcatul acesta, din cauza aceasta indoit s-a
hotdrit'tirnpul pcdepsirii pentru cei ce s-au spurcat in adulter +i in
celelalte rautali oprite, adicl in stricarea de dobitoace, si in turbarea
asupra pirtii birbite.stii cdci la ace;tia, cum am zis, se dubleaz[ picatul.
unul adice cel al nelegiuitei volurptifi, iar celdlalt, care provine din nedrep-
t6firea celui str6in. 5i se face oarecare deosebire in plivinla motivului
poc5inlei ;i la acest fel de picate ale licomiei dupE pldceri. Cdci cel ce
aaica de sine;i ndzuind spre mdrturisirea pdcatelor, prin aceea cd a
primit si devind acuzator din indemn propriu, irnpotriva celor tiinuite,
ca unul care a inceput deja vindecarea patimei 9i aratl semn a! schim-
birii spre $rai bine, se va supune unor epitimii mai blinde' iar cel ce
se vicle.ste in rdutate ori prin oarecare bXnuiali, ori prin piri fiind vidit
fird de voie, se supune unei pedepse mai aspre, astfel ci numai cur[-
findu-se eI deplin se primepte la impirti;irea eelor sfinte. A;adar cano-
nul este acela ci cei ce s-au spurcat in desfrinare, trei ani si fie cu
totul sco;i de la rugiciuni, iar trei ani si participe numai la ascultarea
rug[ciunilor, .si alfi trei ani si se roage intru pociinf5 impreund cu cei
ce se progtern ;i apoi sE se impdrti;eascd de cele sfinte. $i in privinfa
celor ce au zel rnai mare in indreptare, pi prin viafl aratd intoarcerea
spre bine, este cu putirrfd celui ce dispune ca spre folosul orinduirilor
biserice;ti qi scurteze timpul ascultirii ;i mhi degrabd ai aduce, la in.
 {10
5 Grigor.ie d,e Nisa

toarcere. $l inci gd3'te a scurta ;i acest t-irnp, gi

mai curind a-i prirrrr
in comlrniune, inrkti ce ar jucreca prin insi;i'"uilcaiu""u
celui ce se vindccd. Cici p.u"urr., csts spril s'r situafia
o'"r.rir"u mlrgdritarul ina_
intea porcilor (x{t. z, ri), astfer nu este i,lgi,i"if";'iir-i'rrr.
prefios pe cel ce s-a {icut deja orn, prin currfire rnirgrritarur
li iiirra de pati'ri. Iar
ficindu-se nelgiuirea prin ad"ultcr, sau prin celelalte
felrrri de necurd-
fie, precunr am spus inai inainte, in prir-ipfa tuturo. se 'a vincreca
aceeagipedeaps5ca ,si picat.rt g*,, at desfrin5rii; crr
rrurnai ci se l.;r clilble
tirnpul. Dar, li in aceastb
teascd a celui ce se vintlecn,-_privi-'fd se -va fine seama rte dispozilia suflo_
dupi felul ca'ri ta cei Je .slau ae,lat spurc6_
eiunii desfri'drii. astfer, ed ori mai curincr,
"it nr"i tiriiu,'se se faed pirta5
de cel Bun. i ,ut,trrJ l;\r.
'. ,
^ . (,a7 88 ., :2u1l,.7 n .l .o & tti l ,i l .'i " i o' Ar tcir ct;r .
8 Ncocr ::.:r 02car tcl.:
i;71 9 : 117,^
, . 3!r,
7,
J 8 ,J g , 5 8 , 5 9 , 6 0 , 6 2 , 6 3T,T . V a s , c. .l I . r
'i ' ig
ln ae,'s1eanon Sfinlul Grigoric vorbeqte
de<prc pacatcrc care sF
fi.rscdin poftr;sexuhrir si crin vol.,?r;;i; (per concr,tpi:benfia
lntie eare enurncri: acruuerur,;i;-;i"){;t;-l'-,:f,"^.lruor:, ct voluptatem)
:
ce'n{ia) Ei desfrlnlrea :({'ornicatio)t"o.o dcriyir (concupis.
clin r:olLrptate. Fiicind
di'sti'etic intr e dcsfr:n.a1cEi aaiirt.'., bJintLrr
c"igorin" t. ;i aefinestc ast!
{gl,-L'e,sfrinarese considerii "t;;"i;i;d;;;;'i!i"*ti,i";c lmfta sexualt
f{rti'Vdtimarea altuia; iar aclulter-cirrcl c:ineva
iqi satislace pofta sexualij
qi nedrcptifind pe artrrr. sfintut crigor;e-
:i.t:11l"d "o',lio".i de aceeasi
gr€utate ca si adurtellr,ri faptur cincr eineva ritr"qi"" ioi;ti;;;il;ii
Snimalo iau cu copiii deoarice prin aeelsta sc violeazii
firea. Sfinttil
Grigorie eondamnind ,eeste pdcate prescrie qi epitimiiie
cuvenite pentru
sahefionare;raccstorrt.
,, t"

CANONUL 5: (ucrDEHEr\ cU vorE gI FARA DE voIE. (osiNDA

i!.) ',
LOR)) , tt
'.,.
rr "

.-ne-ir9 ca-pe ringi;iLst"u si supune.r'r cercetir,iipartea"o" i"iH

9j!{5 a sufletului, cind rxtrcind cle la rr"tru inlr"rrii;'tfj,."-"-r."..,t,iii-
tdfii. r'a cddeain pxcat.$i fiind riutifile 'rulte
ri J"''int r"l,,r-..""."
comit s,prepdcat din iraseibilitate,Ie-a yrricrrtnor"".r,rlpiirinfiror
intre altele si nu dezbati prea exaet,.nici s[ soeoteasci
,ro;tri,
r.indecarr.a tutu-
ror greqelilor celor din irascihilitate, vreclrrici ele prea nrar.e
silin!i, clesi
seriptura opre;te nu numai lo'itura singuri, "i ,i tu"tx'o"u"",
sau hura
',si orice altceva de acest fel ce se procluce
cu irascirrilitate (cor. 3. B);
dar' Pirinfii au stabirit eptimii numai spre ferirea
de picattrl greu
hl uciderii. $i acest pxcat se imparte deosebincru-se i' cer \.orrrntar ;i eel
lnvoluntar; ;i intre cele voluntare se socotestpuciderca,
intii cirrd cinei,d
3e hotdri;te prin pregitire cum si sd'irseasci picatrrr. pe
care este
gata de a-l eornite. Da' apoi intre cele. voluntare
s-a socotit ;i acela,
cind' cirreva in in'hlmi;eari ;i gircear,d, rovinrl ;i fii'rr rovit, ai ;oii;
6 Grigorie de,Nisa {11

c.uiva cu mina lovituri de moarte.'Cici cel ce este'stdpinit cleja dc m-inie-

patim-ei
ii r-u-ldsat in voia pornirii de minie nu line.seama in timpul
de nimic, ceea ce ar putea impieclica rdul; incit fiptuirea o;rrorului din
gitceava se colsiderd iapti volintarS, iar n1 din intimplare. Iar ucide'
lle cete fird de voie au semnele distinctive evidentc' asa cind eifieva
are indreptati nlzuin{a spre altceva, din intirnplare sivirltste cetr'A
nenorocire. Deci in ac-este-c&7vt*i, pentru cei ce se virrdeci de picatul
cel de voie, uciderea voluntarb in caz de pociinld sc intinde la intreit
timp de peniten![. Cdci de trei ori cite nouS sint anii pentrtl fiecare
treapti fiind hotdriti noud ani, incit timpul excluderii din Biserici pfin
afUrisire deplin6 ,i fie de noui ani; apoi a'ijderea a4i noui ani si
-ascultare,
p"t.eiie in invrednicindu-se numai de ascultarea inr'itf,trlri-
ior Si a Scr.ipturilor; iar in a treia-noime si se roage cu pocirirr{i imprp-
prr5:tcu cei ie se proptern gi astfel sd vind la irnp5rt6";irea cplor sfintei
'firplte
cel ee chivernisegte Biserica va fi cu aceea;i bigare de seam6-pi
i"- ii"i"i"tu unuia ca acesta, ;i dup6 motivul de pociintd va scurta lui
fie
;i intinaeiea epitimiei, incit in loc-de noui ani in fiecare treaptX, sX
opt sau ;apte,-priniau iose, sau numai cinci, dac[ mdrilnea cdin{ei ar invinge
timpul ;i zelul de indreptare ar intrece pe cei ce se curdfese n9
Sine. mai cu lenevire de intiniciune in termenul indelungat. Iar ,ucide-
rea cea fdrd de \roie, se considerl cI nreritd iertare, dar pu si laudi; iar
aceastaam spus ca si fie evident cd daci cineva, chiar ilr'oluntar, s-ar
har'
batu a" ucidlre, canonul a htolrit, si fie_ lepid_at din ieraticescul
ia unul ce s-a intinat de un picat greu. $i s-a hotdrit cd se cuvine ca
timpul de curafire sI fie acela;i 9i peltru cei ce au ucis f5r[ de voie,
ca.si cel pentru simpla desfrinare; fire;te cE Si in privinfa-aceasta se
va cerceta-intenlia celor ce se pocdiesc,astfel ci dacl pocdinfa ar Ii
vrednicd de increderc, Si nu se obsr:rve strict numdrul anilor, ci prin
preseurtarea timpului de penitt'rrfi sd sc integreze acola irl Biser:ici
gi in comuniunea Bunului.
Iar daci cineva neinrplinild tirnprrl de penitenli hotirit de canoa-
nc, ar ieqi din viafi, blilde{ea Pdrilfilor porrrrrce;te ca impirtdsit cu
cele sfinte, iar nu iipsit de ntcrinde si se trillritd la acea mai clc 1te
urrni ;i indep5rtatS cdlxtorie; iar dac6 imparti;iildu-se de cele sfinte
iarlgi s-ar intoarce in via(i, sd rSmin6 timpul de poeiinfi cel hotirit;
fiind intrtr acea treapt[, in care era inainte de impdrti;irea cea dat6
lui de_nevoie.

rtt,(65 Ap.; 91
ln canoanele 5 - B, Sfintul Grigorie trateazi despre pdcatele eare
izvordsc din partea iraseibili a sufletului. intro care enurlieri uciderr:a',
pe care o imparte tn ucidere cle voie, cu premeditare, ;i ueidere firri tle
v'oie,clin imprudenti, qi prescrie pentnl fieeare epitirnia euveniti (carr' 5).
C.ontinui eu lfcomia. despre care eitind euvintele Sfintului Apostol Pave-l
rle Ia Coloseni 3, 5 zice cd este la fel ca Si idolatria; $i apoi cu pdeatele
 412
6 Grigoria do Nisa

ee izvorisc din ldcornie, gi anume: furtur, despre

s;i pre-<crie epitimiile cuvenite (can. 6)i eare vorbegte detariat
.Ei letuirea mo"n.,irrt"to., pentru
eare prescrie epitirni, stabilitti de'sfintui'v.sile
q;i sacrilegirrl (ierosiria), pe care ir co;rsideri in "ano"ut 66 (d;. ?i
d; ;;""";i gravitate ca:,9i
uciderea (c-an. B), Sfirqitul canonului ultirn, constituie
incheierea scri_
sorii sfintului Grigorie prezentatd in codul canonic-
sub iorrna celor opt
eanoane.
' i

CANONUL 6: (LACOMTA SI FURTUL. (OSINDA LOR))

;
Iar celdlalt fel al idolatriei (ctrci astfel numegte dumnezeiescul
Apos-tollicomia) nu ;tiu cum de Pnrinfii 'o;tri
au trecut cu 'eclere in
ce fel -estea_se vindeca; micar cE acest rdu se pare
a fi patirna stlrii a
treia din suflet. Fiindcx 5i rafiunea gre;ind i"'"pi""i"iea
pare cE binele este in materie, .,"nit'ina,r-r, i; binerui, i se
]ilr;;;efea cea irnate_
rial6;. li pofta este aplicatr rp"o "oru infcrioare,
abiti'clu-se cle la ceea
ce este cu adevrraj d-e
ma$d,-multe prilejuri ia-dor!!; ;i dispozifia sufretului ""a "ioru"ia ii pxir-
din'o"*.t fel'de p6cq;;i i;general
aceasti boalS corespunde clefinifiei apostoriceJ".i,"u -ialomie. 'orbind,
nezeielcu.IApostol, s-a pronunfat c6 aeeasta este c6 durn_
lru nurnai idolatrie,
ci ;i ridtrcina tuturor r"Iero" ri ri- 6, 10): pi cu toate acestea acest
fel de boal6 s-a trecut cu 'ec{er.ea necereetat
nebrgat in seami; din
eauza aceasta se inrnulfette acest fel de boaln;i
in giiJri"a;
-s-au Ei .i_"ni
nu se intereseaz.i d-acEcei "u r" ua"" in cler ""
""ao" spurcat cu
felul acesta al idolatriei.- Dar in-lr-i'in1a accstora,
clin cauzi ci s_au
trecut cu veclerea de prrinlii no;tri, socotip6 cE
esie suficient si-i vin_
decim pe cit s-ar_putea, prin cu'intur public
ar in'hfdtrrrii, errrifind l
prin.cuvint bolile licomiei,'intocmai--ca pe
ni5te patinri car.ederivi din
nesat, gi numai furtipagul 1i jefuirea au'nro",rirri",-ii^r"""ilegiul T
cotim patimi, din eauzi ci asa t.ti s-a transmis Ie so_
,ro.re ir."jrri",il;';";._
tora prin predania mosteniti <le ra pirinfi. cu
toate cx atit darea unor
lucruri pe dobindi cit ;i carnbta, p"e"um si
prietatea sa prin truterea crriva, ia" pa"t" a lua cJe streine in pro-
dintre cele ce sint oprite de
sfinta scripturS, *igur de;i poate-,rJ" "u aceasta s-ar face sub pretr-,xt
'px"o"uu
de comer!. Deci fiindc5 loastri nu este vr,ednici si atingi
puterea canoanelor, yorl adiuga
Ia cere spuse deja, dispozilia canonici
in pri'infa celor oprite in chii-rr"l"l-. Deci furtirr- s-a'irnpirlit in til_
h[rie ;i spargere; si seopur ambelor unur
este, ruarea celor strdine. nar,
dupi sensul lor, deosebirta intre ele este multx.
cdci tilharrrr ia int^r
ajutor gi r'Srsarea de singe spre ceea ce se silepte, pregitindu-se
ra aceas-
ta gi eu anne si eu nrurte ajutoare
;i cu rocurile priincioase, rlrept aceea
unul ca acestasi se supun5 osindei uciga5ilor de
oameni, claedprin ciinfi
g;ar intoarce la Biserica lui Dumnezeu.
far cel ce_;i insu;e;te cele strd_
ine prin ripire in ascuns,apoi prin mdrturisirea pdcatului
se arata pe sine
preotului, cu sirguinfa sa impotriva patimei
va vindeca boara; infere_
7. 8 Grigorie dtl Nisa 113

gind adicd prin a da pe ale sale slracilor, pentru ca dlnd eeea ce ale, si
ie inyederize cd se yildeci dc licornie; iar de nu ar avea nimie, ti ar
avea numai trupul, Apostolul porurlcelte ca lrrin osteneala trupeasc6 slt
se lindece accst fel de patimS; iar expresia este aceasta:,,Cel ce fur4
si nu mai fule, ci mai r.irtos sd se ostcneascd lucrind binele ca rii aibi ti'
da celui care are trebuin{5" (Ef. '1, 2B). i ,}
( 2 5 , 7 2 A p . ; S C a r t g . ; 2 , : J , 1 , 5 G r i g . l t l e o c e z .d; l l ' o s . c . - \ 1 . )
' ' ' Jl r :i l 'I ;
i . l i r ' :

!' \ ' '

,/-ll'fl\1.11iNUL'?:'(PRADaREA ]llOIlMIXTEt-On) :.

$i jefuirea rle morminte se imparte ;i aceasta in.picat de iertat

gi de neiertat. CA daci cineva, sfiindu-se dln carrzacinstirii rrror{ilor ;i
itrsind nejefuit trupul ingropat, incit si nu se arate la lunrina soarelgl
ru;inea firii, ar folosi oat'ecarepietre din cclc aruncate in lnormint, la
facerea I'reutrui lucru, apoi nici aceastatru este cle ldttdat, dar obiceiul
a f6cut dirr ea faptd de iertat, cind transportarea materiei se va face
pentlu ceva mai de preferat ;i mai folositoi' pc'ntru obster.Iar claci va
ldscoli praful de pe trupul dat pimintului, ;i va scormoni oasele,cu nA-
dejdea de a cigtiga l'reo bijuterie dintre cele ingropate inrpreund, faqta
aceasta s-a osindit cu acecasi pedeaps[, cu care ;i elesfrinareasitnpl[,
precrtm s-a mttrfionat in cuvintul de rnai inainte, cuml>Inind fire;te, cel
ce chlvernise;te taina pocdinfei din insdgi viafa pdcitosului, vindecarea
celui de sub tratament, cu scopul tle a prttua scurta ternrenul epitimiei
rinduit de canoane
(66 Vas. c. XIare). :-r. '',-,, r flr:i

CANONUL B: (SPURCAREA CEI-OR SFINTE. SACRILEGIUL'

II]RO,SII,IA)

Iar sacrilegiul, i1 Scriptura ssn Veche intru nimic nu s-a socotit

nrai de tolerat, decit osinda uciderii; cici atit cel ce se prindea i1 uci-
{ere, cit $i cel ce lua cele afierosite lui dc Dumnezeu, la fel era supus
pedepsei ucidelii cu pietle. lar in obiceiul bisericesc nu ;tiu cum s-a
ficut oarecare ingiduire ;i blindefe incit mai u9oar6 sd se socoteasci
ispS;irea acestui fel de boali; cdci predania Plrinfilor a rinduit epiti.
misirea unora ca aceptia in timp mai scurt decit pentru adulter. Pretu-
tindcni insd in privinfa felului picatului inainte de toate se cuvine I
fine seama de felut dispozifiei suflete;ti a celui ce se vindeci $i sI nu se
creadi ci timpul este sulicient spre vindecare (cdci care vindecare se
face din timp?), ci de intenfia celui ce se vindeci pe sine prin credinfi.
Acestea dar, o bdrtrat al lui Dumnezett, alcltuindu-le fie cu mul-
t[ rivnd din cele de la indeurin[, pentru cd se cuvine a asculta de poruncile
frafilor, cu sirguinfi le-atn tlirnis. lar tu si nu intrela;i de a aduce pentru
noi obignuitele rugdciuni; fiindci e;ti dator, ca un fiu infelept, celui ce
 1. 2 Teolil al Alexandriei

flupi rlunmezeu te-a n6scut cu 'ilurtared de 'griji cea prin rugdcluni;

potrivit poruncii care zice: ,,cinsteste_nepirinli ca sd-fi'fie
ti".Li";-;-i
si ai viali indelungatd pr ;rirnirrt'. (II aloisc 20, r2). ii fir.c,ste cr vei
primi scrisoareacq.pe un simbor-sfinfit;i nu vei clispreiui clarul priete-
nesc chiar cle ar fi ceva mai rilic clecit marele tiu ialent. ,i. _ ; ,i
(72,73 Ap.; 23 Antioh.; fi sin,I-II) ' r I ; r) 8b

C-TNOANELE r,UI TE0I'IL AL AT,EXANDRTEI (+412)

CANOr\UI. 1; (POSTUL DIN ZrUA.iiOBoTEZEr. (EprFANrA,
AIl.ATAlt tir\ DONINUI.Ut))
Atit obiceiul, cit ;i cuviiufa cer cle la noi si cinstim toati clumi-.
si o serbim, fiindci intru aceastane-a mijlocit Domnul ;;rir;iil;
11tc.a_;i
tlristos, invierea cc.a din nrorfi; din care cauzd i' slintele scripturi
s_i-
;i nur'it i'tiia ca u'a ce este incepitura viefii noastre ;i u opio, * "";"
ce intrece s6rbdtoar.easabatului iudeilor. Ol."i fii,ia"a'r_u irtii"piut-.o
tilunr'ezeiasca arrta.e
pr:ocedlm infelepfe;te fa[I ;E fie zi de ajunare, s6 o finem "uriirr"io.' li il
de amindiui; pentru ca gustind putine m6s_
li'e, si ne ferir' to.todatl_;i cle in'ifiturlil" "u"" ,1; ;;;l;;; ;;'i;'iJ;i
Domnului nost.u lisus tr{ristos, ;i ia' aeu,ii"i'a"-l;",'rur"
"""u ce sq
cuvine, a;tepti'd slujba <Iumnezciascicea de seari,.lco,.o
",, rroia lui
se sivir.se;te arunci. Deci sd ,r* sd.,'A,rr;i.;;;; ia f""i""Jri
3r:::,:l::
ar nouatea.
';
(66 Ap; 56 Tnil.; 18 Gang.) ,i,
r\cest canon ca qi cercialt' ('are Lrrmeaziiconstituie p.ir{i
sorilc pastorale stru canonice irle ltri Teofil, ,,.,n,rr,',ii-"r-,iouo.ru.crin scri-
tului ltan Gurit de Aur. al Sfin-
- t ..
Primul cano'.cste o c_pistolircircutiia in care reod aratd
cum tre_
l;uie sii sc ajunezc in ziua dinai.tca c,p.f.niei, au"i u-"*urtazi
cade durni_
nir:u,zi in cirrecstc intcrzis;rplin cu.oj.," lrjunarerr..
j , ...
,irtl ti, ' t t l : . ; : 'n : ) l g ;
li ,, ,l Jl +b i8tft
', cANoNULi_zi ,].,:r,r:l
lenrlrrnnAcLERrcrLoR
ARrENi) ,1'.1:,:
i : fp privinfa- celor care au intrat in comuniune eu arienii,
pini acum bisericile, si se faei pr.ecum este obiceiul artret ;i defin
insd ca si
se aseze in locul lor alfii, care sint der,otafi (statornici) in ortodoxie,
iar
aceia sb rdmini (in cler); procedindu-ru' ;i i" pri"i"1a acesrora
ara,
'cJ
cu'r pi in alte cetifi- au fd,cut episcopii ortodoc;i .iit rutuiaft,
iar cei
au fost a;ezafi de_episcopulApolon gi au intrat'in comuniune cu
arienii,
craredefin bisericile, sd se_pedepseasc5, de au fdcut acestr._a dupa *o"oti"ti
lor. Iar dacd au ascultat de episcopul lor, si rimi'i in cler, ca unii care
n-au infeles ceea ce este rational. $i dac6 toate
lropoarui"'i-u" i"iei*a
yf-_111_cu_ ceilalfi, si se hirotoneascl alfii; iar au"e ii pdstreazi pd
cfl lrnprerrni cu cei care au fost in comuni'ne, aceptiasi se trateze
duix
 3, Teolil al'Alexandriei i 4ts

'care l-au intrbuinfat tofi episcopii'ortodocsi din,iTe:

acelagi obicei, pe
baida.
g, 12 Ancira; 10, 14 Petru 'ller'; -i
: ( 9 2 A y t . ; 1 0 s i r t .I e c . ; 1 , 2 , ' J ,
Atantrsie c. trIcn'e)

Acest canon ;i ulm:ltoitr"elc noud cetnoane (2:1 1) sint aicl:ttutitedin

i n c l r u m d r i l c c L ' l e - i l c l a t ' l ' t ' o f i l l u i A n r r - r n .( a r e a p r i m i t m i s i t t n e a c l e a s e
ciuce in Liccn sjpre l clari,ir:a imprc'uni c'u cltiscopul Apolon, de ltcoltl, unelc
c|estiuni cic'spie cirlet i s-ir cerut luri Tt'oril indruurttri sau despre cure u
i o s t s c s i z a t s a t t a 1 : r . i m i t r t . c I l r r t t a l , i i . : i , , .
in primul canon (can. 2) se aratir cum se plocedeazA faia de pleofii
crlre alr intrat in comutr-ritlnectt arienii in vrem.eit prigoanei, 9i apoi au
curut sd rcvind la Bisericii. In principiu reeomandd sit se Llrlnoze obiceiul
i t >,istent potrivit cirrnirt tofi ucei ltrc'ofi trebuie sir fie inlaturali cfin biscri-
ciie respictive' clin cuuzit 1-:r-r{inei 1or sttttorlicii in c:redinla ortodoxa,-;i in
I locul lor si se ttltnieasca alfii, cure clatt clovadl de statornicie in crddinle
ortgdclx6, Iasinclu-Ie celor clt'pttqi cletrlnitatcra ;i numeler clc preot clar f/rr'ii
:
nici un drept potrivit trt:pte'i lor icrarhice.
L, : Refeiindu-se la preo{ii numifi de Apolo, care inclinalr.spre arianisrn'
neascultind cle cpiscopii Lor care lc cereau si riiminti statornici in adev'iratd
".",t;tt[,i, Teofil'clispr-rnc ca toti sti st- supunii cpitin-riikrr cuvenite' lirr in
pr.ivinia'prt-.o{ilor cit.1 s-a.. lcpidat cle creclin{a din cauza ca vroiau sti ls-
:;li; ;i; i,plscopii l.''. care ar-rinciinat spre hrianism, intrucit icc{ia nu,Po!
pedcp-
ti intr,r totul invinor,s!i{i, Teofil ciispune ca rrccSti preoii sii nu fie
sifi ci sd rdmin5 in clemnitate Ei funcfie, dacd. popols iigccepta.9i nu-se
op""" A se vedea 9i epistola Sfir-rtului Atanasie cel Mare adrcsati |ui Ru1
c' NI') carc constituic cci mai cornl.llet come:rtar la
finian (can. 3 Atanasil
L r c l . s tc a n o n
;l.t) Illl Ll., I r tll ti"/ ljil \
. l. , 1, ;t.t,.'i" '

C.\NO]qUL 3: (OSiNDA CLBRICULUI I]ENIRU T\DLILTBIi)

'cerceteze
s5 se in privinfa lui vist, care a fost alezat presbi:tef. irr,
Ereve, ;i dac6 a siluit pe vreo femeie despirfiti, fiind viu birbatul ei'
s6 nu-i fie iertat a fi presbiter, incit nici ca mirean nu se cuvine a fi
inrpreun[ in adunare cici Biserica pe unii'ca acegtia obipnuie;te a-i de's-
pai1i. Insd aceasta nu-i atrage episcopttlui Apolo osind6, dacd din ,ne-+i
cuno;tin[6 l-a apezat pe el, porunciud Sfintul Sino{ si se scoatl din
eler cei ce dupl hirotonie se dovedescnevrednici din cauza linovdfitri lor.;
( 2 5 , 6 1 A p . ; 2 , 9 , 7 0 s i n . I e c . ;9 , 1 0 N e o c e | . ;1 7 s i r t ,t.' - t t i S 9 ' V q s . i .
c iltctre;5, 6, Teof. Al.) . ,, .,
ln acest canon se dir indrumdri cum sir se rezolvc un caz de spe{E
privind preotul Vistr-rs.hiro-tnit de cpiscopttl Apolo despreicarg ie,banuia
tA inainie cle hirotonie ar fi conris un clelict graV, ar fi intrefinut rcla{ii
$exuale cu o femeie care era clespdrfitird€ soful ei. Teofil dispuhe-caaghes-
tiunel Cd se cercete'zcanriitrttnlit, 9i daca infracfiunea se va dove'di;Virtus
 4t6
4-G Teofil al Alexandrioi

sd fie ilepus dirr treal:tir, clar Apdlo,,6qlg,nisr egnoscut impeclimentul

poate fi invinuit de nimic. ln motivare face referire ta preveoerile nnr
cano_
nului 9 al sinoduiui I ecumenic, unde se disprrne sa sle depund
clericii
despre care dupd hirotonie se dcveclescnevrednici din cauzavinovitiei
lor.
CANONUL 4:,(JUDECATA Eprscopul,ul) (INSTANTA,EPIS-
coPULUr).
In priv'in-ta Iui Sur, fii'dcd episcopul Aporo a ade'crit
c6 I-a si
indepdrtat, 9i l-a ficut strbin de bisc.ici, sir ?i"-u*
i"u".r- a hotirit
episeopul, folosindu-se acela, tlac5 vrea, de apir.area ai,,pluritor
sale ;i sa
atace hotirirea episcopului.
( 2 5 A p . ; S . s i n .I e c . ; 9s i n . / t - t t : . ; 4 , 1 2 , 2 0A n t i o h i a ; 3 , 4 , 7 5 ,
_t{Scrcl.,.
25);65L:artg.;88 Vos. c. I\[ctre)
ln 1-.rlivinfa
prcsiliter.uruisur, cutcr.isitcrc-\1.rolopenrrLlun cleiict
qare, fi nemulf umit,.Tcofil dispune ca hotdrirea rjare-
ir-ri apolo ri .,i*,i"i-i"-ui.-,
goare, iar sur nre libertatea de a se ;rdr_esacu plingc,r.e
la sinodul "orrrpu*
!ent_gt episcopilor, singurul in drept sa judece afetul *i, "u"r"rul la o
hotirire' it unui episcop.
!
CANONUL 5: (CASATORIA NIICANONICA A CLERULUI. (OSIN-
DA CASATOTITET NELEGTUiTE A CLERULUT).
- rar in privin{a lui-Panuf, cer ce s-a a}ezBt diacon in Lic,, tre-
buie si se cerceteze; ,sl de s-ar intimpla si se afle cd fiind catehumen,
a primit in comuniule dg nu'ti pe nepoata sa de frate, iar. dupa
boiei
zsre a fost inaintat in cler, si r{rnin6 irr cle.r, d";t;'murit
o"""u, !i
dacd- dupr botez nu s-a irnlrreunat cu dinsa. iar daca credincios
fiind
a primit in comuniune cre ^unti pe nep.ata sa de
- frate, si fie striin
de cler; dar aceastl imprejurare, nu-i atragu ufir.op"fui
Apolo osind6,
dacd din necunogtinl6 l-a apezat pe el.
(19, 25, 61 Ap.; 2, g, sln.'I ec.i 12 Anch.a;3, A Te,of b i? .gv'
.) ,t. ':t r (^,
Teofil reeolvd ul q?z de spefd ase.rdndtor eu erll din canonul
cazul diaconului Panuf 6in r,ico, care inainte de botez B. In
a fost cdsdtorit eu
nepoata sa de frate, Teofil dispune ca acesta, dacd
a murit sotriagi dacl
dupa botez nu a viefuit cu aceasta sa rimini i;-a;;^al",
au"a si dupd
botez a 'iefuit cu ace.asta.sa fie depus din are;. t" p.i"i"t"
episcopuiui
Apolo care l-a hirotonit, crispunecd acesta, dacd nu u i"uf:""nostintd
pre star.eade fapt nu poate fi osindit. des-

CANONUL 6: (PIRA TREBUTE CBRCETATA nrwn; ' ri.,

rn privlnfa- lui lacob trebuie str se cerceteze, dac6 cite! fiind,
- s-s,
aritat vinovat de vinovifia desfrinir'ii gi s-a ,co, Je "at"u'p"*rt
iteri
 &r7
7 Teolll r1

v-a-face cbrietarb
apoi:s-a hirotonit,'acesta si se scoatS, dupl ce.se
""*ui ficindu-se binuiaii, astrpra l'i di' denunl6fi
arndnuntit6, iar nu nrr se
iia"fai*ati. ia" au-iio *" ou afla vinovat, va rimine in cler' Cd
cuvine sd se lini seama de clevetirile departe
69;70''Bg
( 2 5 , 6 1 A p ' ; 2 , 9 , 7 0 s i n . I e c ' ;9 , 7 0 ! ' l e o c e l ;7 7 s i t t "I - I I '
Ita,r.c. M.; 3,5 Tim. AIer.)
temeinic cazul
In acest canon Teofil dispune sI se c€fb€tete'din nou
i., .,.-a ,.ro, ivinuiri a fost inldturat din servici, dar
cite{ului lacov, "*r"
"it*i"r a fost,'reprit"it Ci hirotonit intr-o tteaptri mai inaltd, Ei dacd se va
fost irwinuit se va scoate din cin,
dovedi cI a shvlrgit delictul de care a nu se lina
nu-i vinovat, sd rJmin:i in cler, Ei sd
iar dacd se va constata ci
."u*u cle clevetiri'ie degarte sau calomniile adusc'
i

CANONUL ?: (ALEGEIIEA $l }!ri]t$'t CLEITULUi'

, , , ._
core vor':s6'se hirotonea;c6, qi fie
In privinla ,eelor .rinduiala
intreagd sI consirnleascd ;i s6-i aleagS, si apqi
.I u""u.ioi i"- p".i"ti-"" preofimea in mijlocul 'bise-
episcopul sa-i examitte'e' ti lon:imjind cu se adreseaza
poporul' episcopul
ricii si-l tri"otoneasci, ni"a de fafd. ;i
pentru dinsul' Iar hiro-
poporului au"a poui"lr f"p9*1 sa m;ituriseasci
este in p^acer:" cl-
tonie clandestina *a ""-r". fac6; c6ci dacx biserica de faf6' lar in
-unii, i" bjsericS, sfinlii fii'd
iiti" ""-"rri"lt,rtiirr*-.-a-.u-ri"a pirerile celor ce au
"u'u ut fost pbrta;i cu
enorie, dacd vor ii
intr-att "ttip ri nu s". hirotoneasc5, decit
fost in "orrr.rniurrJ;;tt"ti,
iari;i fiind de -{atn
dac6 clericii cu adevarat ortodocsi ii voi cerceta,
celui de fa!6' numai ca sd nu
episcopul, ;i acesta adresindu-se poporului
c{
L I
r5-i"iilt6r; *" abatere. ,.":':
"t r'! '' "'? :
(2 Ap.; 9 sin. I ec.;89 Vas. c' Mar,g),, '
alegerii qi,intstituirii presbi-
In acest *unon Teofil aratd rinduiala de Sfintul
este una Ei iiceeaEi aritati
terilor qi altor "te"i"i. Rinduiala cu, cea prevSzutS
vasile in epistola""a""ruta rr_gepiscopilor 1can.,Qg), 9i
in aqezaminteleApostolilor (VIII, 4)' ,. , , . :.'tla ^; ^::
preo-
Aceasta consta din urnratoarele acte: alegerea.candidatuluitpbntru a
qi.recomandarea lui ehtre episcop
U" a" Jt"" oUqi""-"i-ricilor propus 9i constatarea perso-
fi hirotonit; examinarea canonicir a celui
vrednic a fi cleric; hirotonirea de cdtre episcop
;;H " episcopului "a-Ltt"
'.a
candidatului in p"nii", tn uiserica, Ei nu in mgd clandestin, c! in fala
""iai""ios pentru ca ,Ei oc"u-sta s5 se pronun{e daca este
, s;;;;;i;ft;"pt-
aunu'vrednic"t"""icindepiscoprrl,pebazarecomandSrilorp-riT']t:
dinparteaobgteiclericilorgiaconvingerilorsalepersonale,il.declara
vredniclnmodpubliclnbisericiinprezenlacredincioqilor,
'. aceastdrinduialS
In canon se precizeazd ca sd se respecte intru totul
eanuCumvasdselntin-rplevreoabatere;adic6dSnusecbmitSvreo

. t

j
 {18 8. 9 Teofil

lngeldciune la hirotonie, gi ca nu cumva sd fie instituit in calitate de

preot vreo persoand nevrednicS.
Aceastd noui rinduiald canonici generald a fost introclusd in cere-
monialul arhieresc al hirotonirii, in cursul cilruia episcopul anunfd pu-
blic ci respectivul cleric este considerat vred.nic ai nirbtonie, ;i cfnd,
dupi preolime, credincioEii prezenli in biserici zic impreunr cu cintd-
relii: ,rVrednic este( (Axios).
Prin acest canon se impune ca general valabil principiul publici-
tifii hiroto ei, Ei se interzice categoric sdvirqirea in clandestip a acesteia.
In istoria Bisericii s-au lnregistrat cazuri cle anulare a hirotoniei care
s-a adminstrat in mod clandestin, in case sau in localuri, in secret gi nu
in public ,:i in biseric5.

CANoNUL B: (IMPARTTREA OFRANDET_OR)

cele ce se aduc sub cuvint de jertfi, dup6 ce se folosesc cite sint
necesare pentru taine si le impirfeascr clericii, dar catehumenul nici
si nu mdnince, nici si nu bea din acestea, ci numai clericii- 9i frufii
credinciogi, cei ce sint impreunl cu dingii.
(3, 4,38, 41 Ap.; 7, 8 Gang.;37 Cartg.)
In canon se redau preveclerile din canoanele 3 gi 4 apostolice, pri-
vitor la bunurile ce se adrrc pentru administrarea sfintelor Taine.

CANONUL 9: (OSINDA CLERICULUT PENTRU DESFRIU)

Fiindci Ierax zice c[ cineva, care a fost pirit pentru desfrinare,
nu se cuvine a fi in cler, dar episcopul a afirmat cr atunci nici un
acuzator nu a intervenit impotriva lui, str se cercetcze pi aceasta; gi de
se va ivi vreun acuzator vrednic de credinfI, ;i se va dovedi vinovtrfia,
aducindu-se martori vrednici de credin!6, si se scoati din biserici; iar
de este vrednic de cler, gi se va dovedi a fi in curifenie, s6 r.Imintr in
acel cler.
25,67 Ap.; 2,9,70 sin. I ec.; 6 sin. II ec.;2I sin,.IV ec.;8, 12g,
129, 130,131Cartg,)
In cazul in spelE in care episcopul este acuzat de Ierax cd ar fi
hirqtonit pe un oarecare clerio care a fost reclamat cd trdieEte in desfri-
nare, despre care episcopul declari cd nu are cunoqtinfi, Teofil dispune
s[ se cerceteze eazul admilindu-se acuzatori vrednici de credinld, care
si facd dovada prin martori a celor ce afirmd, Ei dacd se va dovedi vino-
vdfia, respectivul cleric si se scoatr din Bisericd, iar dacd este gdsit ne-
vinovat Ei este vrednic sd fimlnd in cler.,;q,, ,
10-12 Teolil 419

CANONUL 10: (ALEGEREA ECONOMULUI) r:l

'a;eze
Astfel prin hotirirea preofimii intregi si se alt econom'
pentru care s5 consimtd gi episcopul Apolo, pentru ca sd cheltuiascd cele
ale bisericii cu folos.
(38, 41 Ap.; 25, 26 sin. IV ec.; 35 Trut.; 71, 72 sin. Vll ec.; L5 An-
cira;7,8 Gang.; 24,25 Antioh.; 26)33 Cartg.; 7 si,n.I-il; 71 Teotil Alen)
A se vedea canoanele 26 IV ecumenic Si 11 Vil ecumenic, referitor
la instituirea gi rolul economilor. Din textul canonului rezultd cdr econo-
mul se alege de obqtea preolimii cu aprobarea'episcopului, qi cd atribu-
liunile constau in a cheltui cu folos cele ale bisericii.
.')
';r'
CANONUL 11: (AJUTORAREA CELOR lN NEVOI) -ri
,1

Viduvele, siracii pi strdinii cllitori si se bucure de toati odihna;

fi si nu-li insugeascd cineva cele ale bisericii.
(38,41 Ap.; 25,26 sin. IV ec.; 35 Trul.; 77, 72 sin. VII ec.; 75 An'
cira;7,8 Gan'g; 24,25 Antioh.; 26,33 Cartg.; 10 Teofil. Aler'|
, In acest canon se continui cele aritate ln canonul precedent, in
care s-a ardtat ca economul bisericii si poarte griji ca venitele bisericeqti
sd se lntrebuinleze pentru cele necesare,iari ln canonul prezent se aratd,
ln special, pentru ce sd se intrebuinleze aceste venituri, Ei anume se
recomandd ca acestea s5 se intrebuinleze in afarS de intrelinerea cle-
rului (can. 41 ap.), pentru ajutorarea vdduvelor, a celor sdraci Ei a
striinilor'
-
:..,
CANONUL 12: (PRIMIREA UNOR CI,ERICI ERETICI)
Cucernicia ta ne-a f6cut cunoscut cd oarecare dintre cei ce se
numesc pe sine catari, voiesc si vini la Biseriei. Deci deoarece marele
sinod linut in Niceea de'citre fericifii nogtri Pirinli a hotdrit ca si se
hirotoneasci cei cc vin de la catari, voiesc ca potrivit acestei norme
s6-i hirotonegti pe cei ce vreau sI vind la Bisericd, daci viala lor este
dreaptd gi nimic nu li se opune.
(8 sin. I ec.; 7 sin. Il ec.; 95 Trul.; 7, Laod.; 7, 47 Vas. c. Mare)

Acest canon conline scrisoarea lui Teofil cdtre episcopul Afnigiu,

care intreabS, cum sd procedeze la primirea catarilor (novalienilor), la
care Teofil iI indrumi sd respecte hotirirea sinodului I ecumenic luatd
prin canonul B, unde se dispune ca aceEtia, daci sint vrednici se pot
hirotoni.
 13. 14 Teofil; 1 Chiril

CANONUL 13: (CASATORIA NELEGIUITA SE DESPARTE)

Maxim a afirmat ci necunoscind legile Bisericii s-a impreunat cu
insofire nelegiuiti. $i fiindcb iI tulburd pe el situafia de a nn fi in
relafie cu Biserica, a dat asigurarea, ci deoarece din ne;tiinfi a cornis
nelegiuirea, se va desface, prin invoiali, de insolirea cea nelegiuiti,
cici ,si acea femeie doregte aceasta. Deci de vei considera tlovedit ci
dingii fac aceasta prin invoiald gi nu amigesc cici tirnpul este cre 10
ani, dacd socotepti ca din;ii un tirnp oarecare si se intruneasci cu
catehumenii, dispune in felul acesta. Iar daci vei observa ci vreau sI
amigeasci ;i ci in privin{a lor este nevoie inci de asprime, f[ ceea.ce
i.ti va ardta Dumnezeu, condus fiind intotdeauna tle precaufie; clci aflirr-
du-te in acele locuri, mai bine poli cunoapte ginauiile loi.
g,
_!48 4p:i 87,93,98 Trul.; 20 Ancira; 102 Cartg.; Zt, 37, SS,56,46,
48, 77, 87 Vas. g. Mare)
I :ir , )
canonul conline scrisoarea lui reofil cdtrg episcopul Agaton, in
care d[ lndrumdrile necesare eum si se prOcede2efn cazul uiui oare-
care Maxim, care a incheiat cdsdtorje nelegiuitd gi acum se ciriegtc,.
i :'
CANONUL 14: (CAMATARIA. OSiXOn CAMATADTEI)
Legal lucru au ficut presbiterii din satul Genrin, dacd griieste
adevhrttl Evstatia, care a adus scrisoarea; cici ea zice cd au exclus clin
adunarea bisericii pe acea Kiradia, care a comis nedreptate gi nu vrea
sI impiedice nedreptatea. Deci fiindcd am aflat ci dinia, vinclecinclu-si
rdul, vrea si intre in comuniunea bisericeasc5, sd o pregdte;ti ca mai
intii-si_Iepede de Ia sine nedreptatea, si si o induprecii se pocii, ca
astfel, dacr vei cunoa,ste ci se apropie de regea luf Durnnezeri, dorincl
cornuniunea bisericeasci, s6-i dai voie si fie in comuniune cu poporul.
(12 sin. I ec.; 76 sin. IV ec.; 102 TruI.; S Ancira; Z4 Vas. e.M)
La sesizarea primitd de la o oarecare Eustatia, Teofil dd indrumir-
rile necesare episcopului Mine, in cazul reprim;irii fenreii chiradia din
Gema care, ocuplndu-se cu cdmdtdria a fosf exclusd din comunitatea bi-
sericeascd de presbiterii din parohia tespectivi, dar care acum cere sd
fie reprimitd, promilind ci sg lasd de cimatdrie. Teofil cere episcopului
Mine sd cercetcze,$i dacd socotegteci se ciieste sincer si numai brac-
','tici cdmitiria si
fie rer:rimiti.
j . r . r

t*, . . '
CANOANELE SFINTULUI CHIRIL AL ALEXAIiDRIEI
.!
.CANONUI
X.: (JUDECATA CANONICA. (RTNDUIALA P]iNTRU
JUDECATA CANONiCA $r PENTRU ACUZARE).
orice acfiune a noastrr, eind se:,procedeazd
potrivit unei rinduieli
canonicc,nu ne produce nici o tulburare, ci ne scapi atit de clevetiri
 121
l.Chiril

din partea unora, cit qi mai virtos ne procuri_reputafie bunS in fala

"uto" "u"" cugetd bine. Cdci cine n-ar primi o hotdrire imparfiali .care
s-ar aduce de cineva? $i cum nu va fi fdri de repro;, ba chiar plinl de
i*ta lauda, judecata bea dreapti .si legal6? $i acestea le scriu acum
cucerniciei taie, fiindci in scrisorile tale, ce mi le-ai trimis atit mie'
cit gi pearsfinlitului ,si de Dumnezeu iubitorului fratelui nostru ;i im-
p""nna episcopul Proclu, numind tu episcop pe prea, evlaviostll 9i pe
p""u ".t"""nicul Petru, care s-a plins 9i a zis cd ilegal a fost inllturat
iin biserica pdstoritd de el. Logic era ca dinsul si aibd numele demni-
tdfii preoleSti impreun[ cu prerogativele cuvenite acclei demnitdfi, ori
dac[ nu mai era vrednic si slea la dumnezeiescul altar, s[ nu se mai fi
lnvrednicit de insS;i nurnirea demnitifii episcopepti. Dar poate s-ar p{-
rea cucerniciei tale, ci cuvintul merr este oarecurn aspru ;i lipsit de
iubire reciproc6; dar aceasta nu este adevdrat. Cici poate s-ar pdrea cu-
cerniciei tile ci noi il compltimirn pe dinsul din cauzd cd este bltrin'
admifindu-i nurnirea singurS. Dlult mai bine ar fi insd a se line seama 9i
de celelalte; cici el zice ci ;i-ar fi putut dovedi rdspunsul sdu, dar nu a
avut timp pentru ap6rare ti nici nu i s-a oferit lui ascultare canonic6.
$i de s-ai fi ficut ceva de acest fel, insSli situafia actelor l-ar fi dovedit'
ori fiind prins in acurze,ar fi fost osindit ca vinovat, ;i atunci nici n-ar
mai fi avut a ziee de aici inainte ci este neindreptdtit, ori, declarat fiind
Iiberat de acuze, iard;i i s-ar fi dat sd stea in fruntea bisericii, pe care
a avut-o sub conducerea sa. Dar deoarece nu s-a f6cut nirnic de acest
fel, el strigl impotriya procedurii, ;i zice cX ar fi suferit nedreptate in-
suportabild ;i cd a fost scos din demnitate in chip ilegal, addugind Si cX
i i-au rdpit toli banii, care i se cuveneau. Deci sfilfia ta curnpdnind
ceea ce se dispune prin durnnezeie;tile canoane, cit ;i ceea ce se cuvine
bisericii gi cclor rinduifi la sfinta slujb6, iar pe lingi acestea rugat
fiind qi prin scrisorile noastre, opre;te lacrimile bdtrinului. Iar de ar
dori sE se judece cu eei ce i-au arlus lui acuzele, si se judece potrivit
obiceiului, inaintea cucerniciei tale, firegte fiind de fa!6 ;i prea cucer-
nicii episcopi subordonafi fie, afari de cei, pe care i-ar recuza ca
suspecfi. Dar nu credem cd vreunl dintre preacucernicii episcopi, este cu
gind vrijmag impotriva fratelui. InsI pentru ca sE nu ne prezinte acest
pretext, care si slsbeascX judecata ce se va face in privinla lui, spre
a nu i se pdrea cd s-a fiicut nedreptate, nu are nici o importanfi ab-
senla din adunare a unora care sint sub b6nuiali.
'
( 2 8 , 7 4 A p . ; 5 s i n .I e c . ; 6 s i n .I I e c ; 9 , 7 7 s i n . I l r e c . ; 4 , 7 2 , 1 ^ 4 , 7 5
1;n"tioh.; 3,4,5 Sord.; 79 Cartg.;) ,/E
Acest eanon cd qi urmS,toarele (2-3) cuprind textul unei scrisori
tanonice a Sfintului Ciril cdtre Domnus, arhiepscop din Antiohia, care
i-a cerut si-l indrume cum si procedeze in cazul unui episcop Petru,
care se plinge cd a fost inldturat din scaun in mod ilegal, cd i s-a luat
,averea intreag[, gi cd i s-a smuls cu de-a sila demisia. In primul ca-
non se cuprinde rdspunsul lui Ciril la prima plingere a lui Petru.
422
2 Chiril

' Ciril constatind cd Petru a fost inldturat din scaun fdrd judecata
IegalS, ;i de aceea in prima parte a canonului aratd cum sd se proce-
'canonic
deze in cazul judecdrii episcopilor, ca si fie dupd dreptate qi
legal. Astfel, Ciril dd indrumarea, ca Petru si fie judecat de sinodul
episcopilor acelei provincii de care depinde el, potrivit sfintelor canoane
(vezi can. 74 apostolic Ei cele paralele) qi sfdtuiegte pe episcopul Domus
sd lind seama de bdtrine{ea 9i lacrimile lui Petru, qi sd-i admitd ca la
sinod, la judecarea lui Petru, sd nu participe episcopii pe care Petru
ii bdnuiegte cd-i slnt potrivnici, addugind ci el personal (Ciril) nu cre-
der ci vreun episcop ar fi in stare sd se poarte cu vrdjmdgie fald de fra-
tele Bdr.r episcop, dar a propus aceasta pentru ca si nu aibd petru
prilej de a acuza sinodul de judecatd imparliald, pentru ed la sinod au
participat gi aceia,pe care el ii bdnuierstecd-i sint duqmani. Prin aceasta
se aratd existenla dreptului de recuzare al judecdtorului din partea ln-
vinuitului cind existi binuiala de incompetentd a unui membru al fo-
rului de judecatS.

T$
CANONUL 2: (CHIVERNISIREA AVERII BISERICE$TI)

Iar banii, care cu nedreptate s-au luat de la el, este cu dreptul

a i se da inapoi din doud motive. lntii, fiindc6 nicidecum nu treiuia
sd se faci una ca aceasta, gi ci este prea intristitor si la extrem6 mih-
nire duce pe de Durnnezeu cinstitorii episcopi din toate pirfile pdmin-
tului a li se cere lor seama pentnt chivernisirea cheltuielilor survenite,
ori din veniturile bisericegti, ori li din oarecare alte produse. Cici fie-
care dintre noi Ia timpul siu va da searna in fafa judecdtorului tuturor.
Ci odoarele gi averile nemipcdtoare trebuie sE se pistreze neinstrlinate
bisericilor; iar chivernisirea cheltuielilor ce survin sd se incredinfeze ce-
Ior ce dupX vremi ocirmuiesc dumnezeiasca preotie.
(38,41 Ap.; 26 sin. IV ec.; L2 sin. VII ee.;24,25 Antioh.; 26,33
Cartg.)

Cu privire la a doua plingere a 1ui Petru ed i s-au luat toli banii,

Ciril glsind cd i s-a fdcut o nedreptate considerS cd trebuie sd i se
inapoieze lui Petru tot ce s-a gdsit la et din veniturile bisericeSti in
momentul cind a fost depus din scaun. ln aceasti'chestiune Ciril relevd
principiul canonic general stabilit prin eanonul 38 apostolic, potriviti
cdruia episcopul este dator sr poarte griji de toate lucrurile bisericesti
Ei el are dreptul si chiverniseascd averea bisericeascd dupd conEtiinta
sa, aducindu-qi aminte cd pentru aceasta va da seamd lul Dumnezeu.
De altfel, ceea ce ne spune aici Ciril in privin{a banilor lui Petru nu se
potrivegte intrutotul cu dispoziliile urmdtoare ale aceluiaqi canon apos-
tolic, deoarece acel canon interzice strict episcopului de a lua. orice pen-
tru sine personal, din ceea ce este al bisericii, fie din obiectele miscr-
toare, fie din cele nemi;cdtoare, fie din veniturile biserice;ti. Dispozilia
3. 4 Chtril 123

acestUi canon trebuie explicatb prin clbmenla deosebitd fald de Petru. qi

la orice caz prin imprejuiarea cd Ciril l-a considerat pe Petru drept epis-
cop legal pentru tot timpul pind cind sinodul nu-Ei va rosti sentinla sa
".np"itri-(can. 1), Ei deci l-a considerat drept chivernisitorul suprenr al
veniturilor. bisericegti

CANONUL 3: (RETRAGEREA DIN SCAUN. (DEMISIA DIN

:,, ItrRARIIIE)).
'
Iar scrisoarea de demisie zice cd n-a dat-o de a sa bun[voie, ci
din rconstringere ;i de fric6, Fi in urma ameninfirii unora; dar 9i de
altfel, nu este in conformitate cu legiuirile biserice;ti ca unii dintre
preoli sE dea scrisori de demisie. C[ de sint vrednici de a sluii' sI rimil{
in aceasti slujb5, iar dacd nu sint vredtrici, sd nu iasi prirr demisie, ci
mai virtos osindifi fiind pentru fapte, in prvirrfa cirora cirleva i-ar fi
acuzat ci sint impotriva a toatX rinduiala. Salut[ comunitatea frafllor
de Ia tine. Cea de pe lingd noi te sqlut6 intru Domnul.
N sin. III ee.; 76 si.n'.l-il; 10 Petru AIex')
In acest canon Ciril se referfl la cea de a treia plingere a lui Pehru,
ci a fost silit sd demisioneze. Canonul se incheie cu formula de salut
Ji., .""i.o"rea din care s-a extras. A se vedea Ei canonul 9 III ecurnenic
unde se trrenlioneaz59i acest canon'

lN CLBR)
CANONUL 4:(ISPITIREA CU SIRG A CELOR cE INTRA
d9
Trebuie sd avem grijd de totul, ce este de trebuinfd ri. .n*loie
ce contribuie spre sla'a s1i'tei Itise-
pentru-zidirea popoarel6r,-;i ceea-
evlavio;i pe fiii lui Israel33' (3 Moise 15' 31)'
i:i"i. Ca"i scris este:lfaceli
avind
Deci Pirinfii minxstirilor din eparhia Tebaida, bdrbafi evlavio;i ll
"a*i""t, venind in Alexandria si intreba{i fiind de
viet'ire vrednicd Ju
de acolo, mi-au spus ci *"lti
"fii"^-fri""ili"p"f"'-t"-rte"ii'ministiril'r
se smintesc din ";;;; ,r"-etou"". Unii care, de curind s-au insurat, 9i
pe unii
intocmai ca ;i cum u" ii v"nit din camerele nupfiale, amigesc pro-
lui Dumnezeu iubitori, ii pq1t9 ci nimeni nu s-a
Ii"tt.-"pircopii
presbiteri. Iar alfii oa-
;;;i;1 o""tr.i ain;ii, se hirotonesc clerici, adicl
..-.,"Si-ftf"a "tiiar ain mindstiri ca dezordonafi, iardii aleargi- spre
;;'";
-*il;"i;,'ti
fncindu_se elerici, intr[ in aceleagi nrindstiri, de unde- au
fost scogi; ;i vreau s5 aducd iertfa, si s5 sdvirteasci toate' care sint obiF-
pe
""it" "i"iicilor gi acestea cauzeazdci ,si unii dintre cei ce-i cunosc
nu evitd ""-"i
aiqii -tit.t"ghisesc adundrile biserice,sti, ci se re{in de a se imp[rt69i
"irra a"ui". nu"i fiin6ci precum am -zis, totul trebuie sE se
de
faci de cXtre noi spre zidirea popoaielor, cucernicia voastri si bage
cleric, sE se
seami la acestea. $i dace cinela br vr"u sE se hirotoneascd
;;;i";; viata luii-pi ori de are sofie, sau 'u? pi cum ;i cind a luat'o?
 l; 5 Chiril

gi dacd s,a despdrlit de ea? .si de este dl vreunul dintr,e cei lepddafi
sar.r de citre alt episcop de Dumnezeu cinstitor, sall rlin mindstire? ;i
atunci sd se hirotoneasc5, daci se va gxsi neprihdnit. cd asa vom pdz.;i
atit congtiinla noastrx curatd, cit gi sfinta si cinstita slujbd neprihinittr.
(80 Ap.; 2 sin. I ec.; A sin. VII ec.; 12 Neocez.; S, 72 Laod,.;10 Sard,.
77 sin I-II)
'
Acest ""nott "lip"itta" tlituf rinet scrisori pastoral""'d*i.a ael cirii
cdtre episcopii din Libia qi Pentapole in urma unei reclamatii fdcute de
ni,sts.5h*dri, care invinuiau pe unii episcopi ci promoveazr'in cler per-
(
soane necorespunz&toare.
Pornind de la rinduiala ganonicr "i in bisericr episcopur este,cr,ul
tna-t, in primul rind, sd poarte griid de,tot ce serveqte p"nlru progresuf
cedincioqilor ,5i pentru slava sfintei Biserici gi c[ datoria principali, dupa
preve.derile sfintei scripturi, ,9ste de a face evlaviogi pe credinciogii
incredinlali lor (II Moise 15, 31);
Si avind in vedere cele reclamate. Sfintul Ciril in calitate dri cd-
petenie supremd a Alexandriei (patriarh) ara,td ci nu este corect canonic
ca episcopttl si hirotoneasc5,fdrd o prealabild exarninare a cancliclaiilor
Ia hirotonie; disounind in consecin!5, ca pe viitor: fiecare, episcop clin
provinciile menlionate, Libia qi Pentapol, sd bage bine de'seame pe
cine vor.hirotoni qi si examineze cu sirguinld viala fiecdrui candidat qi
in special, ca nu' cumva vreunul sd ri pacetuit irnpotriva canoanelor qare
sint in vigoare in privinla cSsdtoriei preolilor, Ei apoi si nu fie eventtral
intre aceEtia unii care au fost exclu,si din serviciul bisericesc, sau cdlu-
gdri excluqi din mindstire, trdgind coneluzia-logicd ca pe viitor sd fie
hiro,toniti nutnai acei candidali care vor indeplini toate conditiile cerute
de canoane, fiind lntru totul exceplionali. procedindu-se astfe.l,.-sDune
sfintul pdrinte alexandrin, episcopul iqi va pdstra corytiinla euratd cit
qi sfinta gi cinstita slujbi ncprihdnit5
i;; r irg(I
cANONUL *f leornzul oslNDrll;' rr,' "
uNoR cATEHUNTENI
rar dacx oarecari sint supugi exclnderii, epitirnisiundu-se, pentnr
grqeli, apoi, fiind catehurnenl, ar fi sd se sfir;eaici, sr se boteze, gi.sx
nu plece din cele omene;ti neimp5rtigiti rle har. adic5 nefiintl in eomu-
niune; fiindcd se vede cE ;i aceasta trebuie sE fie dup5 legiuirile bise,
ricegti.-salutdi comunitatea frafilor de ta voi. cea de pe lingx noi vi
saluti intru Dornnul i i

(1.3,14sin.I ec.;4T Luod.;45 Cartg.) t' '

,r
Ac'est canolr contine textul scrisorii encicrice redatr in Eanonul
I)rL'cedentin caie Sfintul Ciri'l, potrivit'sfir,telor canoanearatfi cA trcbuic
sd se loteze Fi si "se invredniceascd de sfinta hnpdrtdganie catehumenul
pe mo_arte,care p-regS"tindu-sepentru botez a fost arninat intn.rcit sd-
vir;ind o oarecare infraclidne a fost supus cpitimiilor. :l
 42t
Enciclical Ghenadie

ENCICLICA ' ir.

" tt (458 - 459) ':*llf
,1
y.
!I"

ct-'l
lui Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, (+471) 5i a sinoclului
impreurrd eu dinsul, citre toli preacuvio;ii rnitropoli{i ;i cdtre PaPa
Romci.

(OSINDA SIMONIEI) il

Domnul gi Dumnezeul ;i Mintuitorul nostru lisus flristos' cind

a incredinfat sfinfilor sai ucenici propovarluirea Evangheliei 9i i-a tr:i:
t"i" p* ei'invd{itori oamenilor in toitd lurnea, le-a poruncit in chip
hotdrit ca darul ce l-au primit de la El, ;i ei in dar sa-l dea oarnenilor,
general o altf,
"J"iiiigi"a fentru el aramd, sau ar:gint, sau aur' sarr in
avere inateiiatX sau pirninieascS. Fiittd"e r6';plata harurilor cere;ti ;i
nu sint cele FdntinteFti ;i pieritoare. Porunca aceasta a
duhovnice;ti,
dat-o nu numai acelora, ci prirr ei 9i norri' pe care ne-a invrednicit a
irrt"a in treapta pi locui lor.'$i trebuie, ca piecum atunci, aceia a;a ,si
prin
noi acrrm sd b fidstrdm li sd o observam riguros, ;i sX nu nxscocim
sofisrne ncbunii, nici sb ne aruncdm in hazard primeidios, ,,In-dar'1,
i1ca, ,,ati luat, in dar dafi. Sd n* ci;tigali nici atgint, la cingdtorile
voastren (Mt. 10, B, 9). smplu ;i lSmlrrit este cul'intr"ll acestei Dorunci,
""o"i"a nimic indoieinic nici imposibil rle indeplinit, nici avinJ tte'
buinfi de tilmlcire sofistic[. De la mine afi plimit slemnitatea preo{iei,
,i..;'au.X [Ii-afi dat pentru aceasta, ceva, ori mic, ori rnare' Si dacd
aceasta s-a viniut din partea mea, vindeti-o ;i voi altora, iar daed afi
p"i-it-o in aar, da{i-o fi voi in dar- Ce este mai lXxnurit clecit porunc'l
aceasta? $i co este mai de folos celor ce i se -quptln?Cu adevira! vfi
celor ce infeleg
- si ciStige darul lui Dttrnnezeu, ori sE-l dea pentru bani;
cici dupi cele spuse cle Sf. Petru unii ca acegtia, dau prilei p'enJru
venin dL amirdciune, gi pentru impreunare cur nedreptatea, euprinSi
'u"gint;
fiincl de l5comia lor tie drept aceea de acord eu' aceastd lege a
Domnului si canonul dat in aceasth privinli al crrviosilor si ferlcitilot
Parinli de ia Sfintnl gi marete Sinod ecumenic adunat Ia Calcedon, ne
,p.rn* noux lamurit astfcl prin aceste cuvinte: "Daci v!:eun eniscop
ai sivirSi hirotonia pentru bani ;i ar face obiect de vinzare harul care
nu se vinde, gi ar hirotoni pe bani episcoPr ssll horepiscon, sarr presbi-
ter sau diacon, sau pe altcineva dintre cei ce se num[r[ in cler, ori ar
promova pentru bani econom' sau ecdic, sau paramonat' sau pe oricare
ditt cunott pentru mir5av ciptig, .si dacl se dovede5te ed a flcut aeeasta'
sb se primljduiasci pentru'tr'eapta sai li cel h.irotonit sX nu aibd nici
un folos din- hirotonia sau prom-ot'area aceea din nego!; ci si fie str[in
de demnitatea sau rle funciia, pe care a dobindit-o pentnt bani. Iar
daci cineva a fost miilocitor in astfel de afaceri urite 1i ilegale, t-lacd
ar fi cleric, sd cadd din treapta sa; iar dacfl cste laic sau monah, sd se
uj ,tiJ
anatenratlzezcrt.
426 Enciclica: Ghenadie

Preabune ;i foarte drept cinstitoare sint poruncile canonului Sfin-

fllor Pirinfi, care resping gi anuleazi tot atacul satanic, pi toati apu-
cdtura diabolicd indreptati impotriva darului duhovnicesc; cici cu nici
un chip nu admite ca promovarea hirotoniei si se fac5, sau sd se pri-
measci pentru bani, nici de cel ce o sdvir;egte, nici de cel ce primepte
promovarea hirotoniei. Dar nu permite a se da bani pentru hirotonie,
nici mai inainte de timpul hirotoniei, nici dupd timpul hirotoniei, nici
in insugi timpul hirotoniei; deoarece cu desdvirpire a oprit' mituirea
pentru acest lucru. Totu;i fiindci acum, de.:i acestea sint oprite ldmurit,
s-au vddit unii din Biserica galatenilor, care displefuic::c ;i calci din
cauza licomiei ru;inoase Si a iubirii de argint aceste porunci mintuitoare
5i umane, am socotit 9i noi cd este bine a Ie reinnoi iardsi, pe acestea
impreund cu Sfintul Sinod ee se fine intru aceastd cetate irnpXriteasc!,
pentru ca fdrl de nici o niscocire ;i flrd de nici un pretext, .:i fSri
de nici un sofism, sd tdiem cu d'esivirgire acest obicei nelegiuit gi urit
care nu gtiu cum a intrat in preasfintele biserici, pentru ca intr-ader'5r
fir6 de circiumirire si curat5 ficindu-se gldsuirea de cdtre arhiereii
cei ce hirotonese, sE vini de sus harul f)uhului Sfint; deoarece acum,
fdeind ei pentru bani promovarea, gi lucrind fdri curdtenie cu mina, nu
gtiu daci vine asupra celui ce se prohirise;te potrivit glasului Flvan-
gheliei, ci mai virtos de nu se restringe harul Duhului Sfint. Deci si
stii, din toate pirfile preacinstitorule de f)umnezeu, cd oricine va fi vX-
dit de una ca aceasta,ori episcop, ori horepiscop, ori poriodevt, ori pres-
biter, ori diacon, ori oricare altul din canon, ori laic prin hotdrirea
comun6 a arhiereilor, si cu vot obptese se va osindi, durrd cum pi cano-
nul Sfinfilor Pdrinfi de mai inainte zice: cX trebuie ca harul sd fie har
gi cu nici un chip sd nu mijloceasc6 argintul in privinfa lui. A5adar
sE fie si lepidat s,i strdin de orice demnitate ieraticeasci 9i slujbd, .si
supus blestemului anatemei, atit cel ee crerle c5-l va cistiga pe acesta
cu bani, cit;i eel ce fEgddxrieptea-I da aeesta pe bani, ori pe cleric ori
mirean de arfi, ori de s-ar dovedi, ori de nu s-ar dovedi cd a fdcut aceasta;
cici nu se pot cindva impdea intreolaltd cele incompatibile, nici llla6enu
sd consimt5 cu Dumnezeu, sau ea cei ce slujesc aceluia si slujeasci lui
Dumnezeu; ;i aceasta este hotirirea netdglcluitX a Domnului: ,,Nu pu-
teli sluji lui Dumnezeu ;i Iui Mamona(( (Mat. 6, 24). Punindu-ne cu
tirie increderea in aceasta, gi supunindu-ne acestora, impreuni cu cel
ce le-a spus acestes, oln hotdrit irnpotriva celor ee comit astfel de nele-
giuiri. Deo[ gi sfinfia ta sE se ingrijeasc5, procedindu-se cu toatd preve-
derea ca acestea prin scrisori sd se dispund ldmurit atit de Dumnezeu
preaiubitorilor episcopi ;i poriodeufilor celor supugi {ie, cit s,i tuturor
celorlalti; pentru ca tofi cre;tini intr-un duh ;i iutr-un suflet adunin-
du-se stlins laolalti impotriva vrijma;uh-li comun, si pnten, t6ia qu
ajutorul Iui Dumnezeu ridicina licorniei de bani siditd de acela intre
noi, impreuni cu toate ramurile riutd{ilor ei. Salutdm intreaga comu-
Scrisoarea Tarasie

nitate de frafi intru Hristos de la tine. Fiind sdnitos intru Domnul,

touge+" pentiu noi, de Dumnezeu preaiubitorule frate' ,!
(29 ap.; 2 sin. IV ec.; 22,23 Trut'; 4, 5, 75,79 sin' VII ec'; 72'
Laod,;'i-siid.;90VasiIec.M,;E7list.luiTarasie)
Prin aceaStd enciclicd se sanclioneazd picatul simoniei cu cateri'
sirea pentru clerici gi anatenna pentru laici. In motivare se citeazd texte
ain Siittr" Scripturd (Mt. 6, 24; 10, B-9), qi se invocd canonul 2 sinod
ii--""rr-"t ic, unde se combate qi sanclioneazd aceasti infracliune' In
incheiere face apel la toli credincioqii, clerici qi mireni, pentru ca toli
intr-un duh cu ijutorul lui Dumnezeu sd contribuie la stirpirea din rd-
dicini a picatului licomiei de bani sddit in inimile noastrei de cel necu-
rat, dupd care se exprimi formula de salut.

I:1 '
SCRISOAREA ,

(+806), Roma cea noux, c6tre

lui Tarasie, patriarhul constantinopolului
Adrian, papa Romei celei vechi'

(oSiNDASIMONIEI)(HIROToNIILESANUSEFACAPEBANI).
Roma
Terasie din mila lui Dumnezeu episcopul constantinopolului,
ceanoud,cdtrepreasfinfitulgipreafericitulfrate;iimpreunlslujitor'
io;""f
---- Adrian, papa Romei celei vechi, salutiri intru- Domnul'
I; multe i"io"i ;i in multe chipuri, din Evanghelii, de' la Apostoli
pdrinli ne invifim ca la ceremonialul de sfinfire a preofiei si
;i de G
ir,l-"1l.- datina licomiei de bani, 9i sI nu lu[m aur 9i argint, Si sd nu
''"i"s.'girncevastriinlahirotoniavreuneipersoaneieraticesti'precum
;;; ;;'ea" prin dovezile citate in cele urmdtoare, atit din Scripturile
de Dumneze-u inspirate, cit ;i din invdliturile patristic.e. c5ci eei ce-Fi
p"" -ii"ife sint itu;itori ai Duhului Sfint, iar nu vinzitori ai Duhului
Dom-
Sii"t; deoarece cei c"e au primit autorizafia acea'ta- p-rin cuvintttl
vestit ci cei ce in dar au primit harul Duhului Sfint, in dar
,rutui au
si-l dea celor care il primesc de la dingii. Iar dac6 cineva se va dovedi
"e pu aur l-a "ornperut pe_acesta, pe unul ca acesta il declarx lepddat
d; &;; ieraticeaice. C6;i deti cu numele a fost primit intre clerici, dar
poate sluii
-no-tr"zeuprin fapti cuvintul minfe,ste; clei ,,nimeni nu
i" i"iffit"
ioi ;i lui Mamona", plecum ne-am inv6lat _din Evanghelie
aurit pe Dumnezeu grdind prin prooroei:
ini"t. O, ZU. ;i deoarece am
,B*rti'graili in inima lerusalimului" llsaia 401 2),li iardsi arneninlind
grai"J: ,,paznicul de va vedea sabia venind si nu va semnala cu trim-
Si
ilifi, ;i poporul nu se va p5zi, ,si venind sabia va lua dintre ei suflet,
;i"g"fl il i'oi cere din mina paznicului" (Iez. 36, 6), temindu-ne sI nu
ifr" Jri""tfi ,si osindifi din "iura t[cerii, vestim tuturor intii SezItorilo-r
bisericilor noastre ca cu indrdzneali si zicem cu dumnezeiescul apostol:
428 Scrisoarea Tarasio

,,Curafi sintern de singele" (F. Ap. 2b, 26) celoi' ce calci orinduirile
canonice, ;i mult mai virtos de ale acelora, eare au hiretonit, sau s-au
hirotonit pentru bani, pe care dumnezeiescul apostol Petru, al c6rui
scaun l-a mogtenit ctrriar sfinfia ta frdfeascd, i-a osindit ca pe Simon
vrijitorul; din cauza aceasta nu ne sfiim sd vestim arlev5rul, pdstripd
;_i finind dispozifiile cele transmise noud prin canoa_nede la Sfinfii
Apostoli, 9i cle sldvifii noptri P5rinli, 9i ne scirbim dacd s*a c5lcat de
cineva ceva din acestea. Deci fr5{easea voastrX arhierie venel'abil5, care
Iegal pi dupi voia Iui Dumnezeu adrrainistreazi sfirrta slujbi ierarhicd;
are pentru aceasta vestitd slav5. Cd marele si intiiul Arhiereu Hristos
Durnnezeul nostru a zis prin proorocul: ,,Viu sint eu gi voi sllvi pe cei
ce md slivesc" (Irnp. ,2, 30). CEci stii, bdrbate al doririlor duhului, cI
aproape mai de suportat este eresul nelegiuit a lui Macedonie ;i a celor
impreuni cu dinsul Iuptitori impotriva Duhului Sfint; cir aceia birfind
cE Duhul sfint este creatu,rE 9i rob al lui Dumnezeu pi al rat6lui, tot
astfel acestea, precum se vede, il fac lor rob. cici oricare stdpin vinde
ceea ce ar vrea, daci vrea, sau pe rob, sau altceva din ce are; a;ijderea
pi cel ce cumpdr6, vrind s5 fie stbpin peste cele ce le cumpild, prin
!!9? de argint Ie ci;tig5. Astfel eei ce fae aeest cornert, injosesc pe Ouhul
sfint, p5cdtuind la fel cu cei ce huleau ci l{ristos prin Belzebul scoate
dracii, sau ca sd spun mai exact, se aseamini cu ruda vinzdtorul. care
a vindut pe rrristos pe pre! ds argint de Durunezeu ucigagilor iudei.
Deci, precum intr-adevdr f)uhul Sfint este de o fiinfd .cu Irristos Dum-
lezeol nostru, este deplin limurlt cE cei ce vind pe Duhul sfirit, vor
fi de aeeeapi parte din care s-a vindut lrristos, pr,""um s-a dovetlit. Iar
daci nu .se vinde (dar clar este cx cu nici un chip, nu se poate face
aceasta) e fdrr intloiald er harul Duhului sfint, adice sfinlenia preofici
nu este intru clin5ii; li nici nu atl prirnit-o .si nici nu an. Caci, sa-gi
aducd aminte de sf. Petru, care c6tre cel ce s-a ispitit spre aceasta,
a zis: ,,Tu nu ai nici parte, nici soarte intru acest cuvint.. (F- Ap. 8, Zl).
Cdci dacd demnitatea preofiei se virrcle, apoi de prisos este lor atit pe-
treeerea vielii intm cinste, cit gi conduita intru curdtenie ;i virtute.
Apoi dupi dinsii, de prisos este pi'Pavel, durnnezeiescul Apostol, care
inva!6 eb: ,,Se euvine episcopului sd fie fXrd de prihin6; intreg
la minte, cuviincios invifltor, infrinat, treaz' (I Tim. 5, 2;, linin,tu-se
de euvintul credincios aI invrtiturii, ca sx poatX gi a nfngiia prin inr,E-
f5tura cea sdnxtoasd ;i a mustra pe cei ce se iinpotrive.se. Deci toate
acestea sint departe de cel ce vinde li cumpdrd preofia. prin urmare
dovezile urm5toare alese din cdrfile sfinte, declard ld cu totul strdin de
preolie este oricine, care dr sau,prir"repte mitx, in oricare timp, ori
inainte de hirotonie, ori dup5 hirotonie; cxci a lua este luare oricind,.
Dar gi toate promovirile eclcsiastice sc opresc a se da pentru bani.
'
Canonul aI 29-lea al Sfinfilor Apostoli: ,,DacE vreun episcop pri'
bani a ajuns Ia demnitatea aceasta mare, ori presbitei., ori criacon si se
cateriseasci atit dinsul cit gi cel ce l-a hirotonit, ;i si sc taie desdvirgit
.si de la impirtEgire, ca Simon Magul prin mine Fetruf..
.Scrisoarea Tarasie 429

iJ' Din Faptele Apostolilor: ,,$i i'5zind Siriron'cf Duhul Sfint: se di

prin punerea miinilor Apostolilor, le-a adus lor bani zicind: ,,Dafi-mi
;i mie puterea aceasta, ca pe oricine voi pune miir-lile sii primeasc5.Dg-
hut Sfint. Dar Petru a zis citre el; Argintul t[u sd fie cu tine intru
. pieire, cdci ai socotit cI darul lui Durnnezeu se cigtigi pe bani. Tu n-ai
parte nici de soartl intru cuvintul acesta; pentru cb inima ta nu cste
dreapti inaintea lui Dumnezeu. Drept accea pocdiegte-te de aceastf, riu-
tate a ta gi te roagi lui Dumnezeu, cloar ti se va ierta cugetul inimii
tale; clci fiere de amdrdciune ,si intru lcglturile 4edreptdfii vdd c6 elti"
(8, 1B-23).
Din a III-a a Impdrafilor: ,,$i dupd intimplarea aceasta 'nu S:a
intors feroboam de la rdutatea sa pi iardti a f6cut din poporul de rind
preo{i inilfimilor; cel ce vrea umplea mina lui pi se ficea preot inlil-
{imilor. $i s-a socotit acesta spre picat casei lui Ieroboam, ;i spre
pieire gi stingere de pe fala pdmintului(' (c. 13, v. 33-34).
Din a IV-a a lmpdrafilor: ,,$i s-a intors Neernan la Elisei pi toatd
tabira lui .si a venit ;i a stdtut inaintea lui si a zis: ,,Iat[ am cunos-
cut ci nu este I)urnnezeu in tot p6mintul, fdrl numai in lsrael, gi acum
ia mul{unriti de la robul tiu" $i a zis Eiisei: ,,Viu este Domnul inain-
tea cdruia stau de voi lua", si l-a silit si ia gi n-a voit. $i dupl
pufine verseturi: $i a zis Ghi.ezi, sluga lui Elisei: ,,Iati a ldsa,t domnul
meu pe Neeman sirianul acesta de s-a dus, gi n-a luat din mina lui
nimic din cele ce a adus; viu este Domnul, voi alerga dupd el ;i voi
lua de la el ceva". $i a alergat Ghiezi dupi Neeman. $i clupX pufine
cuvinte: $i a zis Neeman: ,,tra doi talanli de argint;" pi a luat doi talanfi
de argint in doi saci ;i doui rinduri de haine..Si dupd alte.'cuvinte:
a zis citre el Elisei: ,,De unde vii Ghiezii?" ;i a zis Ghiezii: ,,N-a fost
sluga ta niciieri,( $i a zis cdtre el Elisei: ,,Au n-a rners inirna mea cu
tine cind a intors omul din carul sdu, dinaintea ta, gi acurn ai luat ar-
gintul Si hainele? Sd cumperi cu ele grirlini 9i mdslini;uri, 9i vii -si oi
;i boi ,si slugi si slujnice. $i lepra lui Neeman se va lipi de tine ;i
de serninfia ta in veac, gi a iegit de la fafa lui lepros ca zdpada". (5,
L2-27).
Din comentariul Sf. Vasile la Isaia: ,,Legea a dat-o spre ajutor,
ca sd zicd cd nu este cuvint ca acesta pentru care hu se poate da dar
;i aceasta nu este lege ca acel cuvint al ventrilocului cXci nu s-a n[s-
i,cocit spre amdgire ca acela, ci este inv5f5toarea adev5rului; iar aceea
vrdjesc pentru argint; dar aceasta este ridicol fiiridc[ cei ce sint arn6gifi
Ie dau lor gi argint drept platd a minciunii iar glasul acesta al legii nu
este de acest fel, ca s6 se dea bani pentru el, cdci nimeni nu inapoiazi
l, harul; ,,in dartt, zice, ,,ati luat, in dar dafi(( (Mt. 10, 8;. Vczi cum s-a
.1.miniat Petru asupra lui Simon, cel ce aduce argint pentru harul Duhului
Sfint: ,,Argintul rdtr", zice, ,,fie cu tine spre pieire, c5ci ai socoti a qis-
' tiga darul lu Dumnezeu pe bani( (F. Ap.
,8, 20). Deci cuvintul Evan-
gheliei nu este ca graiurile ventrilocilor, cele ce'se vind. Cdci ce pref
 Scrisoarea Tarasic

de rdscumplrare ar da cineva vrednic de acela. Asculti pe David, care

se indoiegte ;i zice: ,,Ce voi rispliti Domnului pentru tbate cite mi-a
dat mie?( (Ps. 115, 3). Deci nu este cu putinfi a da daruri pentru
aceasta, vrednice de harul cel de la dinsul; un singur dar este viednic
de acesta,p[strarea lucrului diru,it; cel ce-!i dd lie comoari nu cere de la
tine preful celor date, pdstrarea vrednici a lucrului dat.,.
Din scrisoarea aceluia;i, citre episcopii cei de sub el, ca sE nu
se hirotoneasci pentru bani. ,,Ei socotesc cd nu picdtuiesc, dactr nu iau
in datd, ci iaur dupd hirotonie, dar a lua este a iua oricincl. vi indemn
deci ca acest venit, sau mai bine zis aceast5 introducere spre gheena, s6
o lepddafi pi si nu vi facefi nevrednici de sdvir;irea sfinteror Taine,
spurcindu-vi miinile cu astfel de venituri,. (can. g0).
Din viafa Sfintului foan Guri de Aur: ,,A venit la noi Eusebiu,
care ne-a pricinuit noui vorb5 multS in privinfa tuturor episcopilor,
acuzatorul celorlalli pase episcopi, rugindu-se a fi primifi in comuniune.
Unii_ dintre episcopi se impotrivesc zicind ci nu tr-ebuie-sd se primeasc6
fiind el un clevetitor. Din eartza aceasta se ruga zicind: Deoirece pro-
cesul in cea mai mare parte s-a dezbdtu,t in curs de doi ani, ,si prin
martori s-a ficut aminarea, md rog iubirii voastre de Dumnezer;, ea
incd -astdzi si produc eu martori; cici degi episcopur Antonin, care a
primit aurul ,si a hirotonit, s-a sivir;it, dar iotugi au r6mas in viafi
cei ce au dat gi s-au hirotonit. sinodul prezent a hotirit si se cerceteie
chestiunea; gi si inceapS dezbaterea din citirea actelor ficute mai inainte.
Au intrat martorii; .au intrat gi cei pase dintre cei ce au dat gi s-au
hirotonit; stdruind insi martorii, in depozifiile lor, atit cei mireni cit
gi cei dintre presbiteri, pe care socoteau a se bizui, la inceput tdgdduiau;
iar cind martorii au dovedit, aducindu-le aminte de Iocuri li de tim-
puri, arrtind atit felurile cit gi cantitrfile de bani ce au dat, nici con-
ptiinla lor fiind prea curat5, au mirturisit de sine fird de multi con-
stringlere ctr: am dat gi ni s-a intimplat si facr acest lucru socotind cI
aceasta este rinduiala, si cu scopul ca si scipdm de serviciul public;
gi acurn- ne
,rug5m, daci nu ne eite ingdduit si fi- in slujba biiericii,
si primim inap-oi mdcar aurul ce l-am dat; findci am dai unele giu-
vaeruri de ale femeilor noastre. Ioan in privinfa aceasta a fdgiduii si-
nodului zicind cd eg ii voi libera pe ei de autoritatea de sta-t, rugind
pe impdratul; voi ins5 dispuncfi cl din;ii si primeasca inafoi ai ra
moptenitorii lui Antonin, ceea ce au dat. Deci sinodul a hotdrit ca ei
si primeasci aurul de la moptenitorii rui Antonin pi s6 se impdrtipeasci
inlSuntrul altarului, dar s6 fie scoqi dintre preofi, ca nu cumva iertindu-le
aceasta sd se formeze obiceiul iudaic sau, egiptean, de a vinde
;i a cum_
pdra preofia. Fiindcd se zice c6 depravatul
9i fals numitul patriarh al
iudeilor in riecare an, sau an de an schimbd pe mai marii sinagogilor,
prin adunare de argint;
_ asemenea ;i imitatorul acestuia, pat"riirhui
egiptenilor' ca si se implineasc[ probrocia: ,,preofii lui pentru daruri
r5spundeau, gi proorocii lui pentru argint preziceau,. (Miheia 3, l1).
Scrisoarea Tarasie

Din canoanele celor gase sute treizeci Sfinfi Pdrinfi intrunifi la

Calcedon: ,,Dacb vreun episcop ar sdvirgi hirotonia pentru bani Si ar face
obiect de vinzare harul care nu se vintle, pi ar hirotoni pe bani episcop,
sau horepiscop, sau presbiter, sau diacon, sau pe altcineva dintre cei ce
se numdrd in cler, ori ar promova pentlu bani econom' sau ecdic, sau
paramonar, sau pe oricare din canon pentru mirpav ciptig, pi dacd se
dovedepte cd a fdcut aceasta, si se primejduiascd pentru treapta sa; ;i
cel hirotonit sX nu aibi nici un folos din hirotonia sau promovarea cea
din nego!; ci s6 fie striin de dernnitatea sau de funcfia pe care a dobin-
dit-o pe bani. Iar daci cineva a fost mijlocitor in astfel de afaceri urite
si ilegale, acela, daci ar fi cleric, sd cad[ din treapta sa; iar dacd este
laic sau monah, sd se anatertatizeze. (Can. 2).
Din enciclica prea sfinfitului arhiepiscop al Constantinopolului Ghe-
nadie ;i a sinodului linut impreuni cu dinsul: ,,A;adar si fie lepddat
;i striin de orice demnitate ieraticeascd gi slujbd, gi supus blesternului
anatemei, atit cel ce crede ci-l va ci;tiga pe acesta cu bani, cit ;i cel
ce fdgdduie;te a-l da acesta pe bani, ori cleric, ori mirean de ar fi, ori
de s-ar dovedi, ori de nu s-ar dovedi ci a ficut aceasta; cdci nu se
pot cindva impica intreolalti cele incompatibile' nici mamona si con-
simfeascd ctr Dumnezeu, sau ca cei ce slujesc aceluia sd slujeascd lui
Dumnezeu; gi aceasta este hotdriea netdgiduitd a Domnului". ,,Nu putefi
sluji lui Dumnezeu ;i lui mamona" (Mr. 6, 24).
Din canoanele Sfintului Sinod al gaselea.,,Cei ce pe bani se hiro-
tonesc, sau episcopi, sau oricare clerici, iar nu dupd cercetarea gi ale-
gerea viefii, poruncim sd se cateriseascd; dar ;i cei ce i-au hirotonit"
(can.22).
Tofi si auzim aceasta $i in urechi sI Ie ludm nu numai arhiereii,
ci ;i cei ce sint numirali in cler, gi toli cei ce locuiesc in lume. Pentru
aceea se cuvine ca noi sd ludm arninte cu prisosinf5 la cele auzite, ca
nu cumva sI alunecim pe alituri (Evr. 2, 1); caci nu cu argint, sau
cu aur, care se strici, am fost rdscumpdrali din vieluirea decizutl ld-
satd ca mo;tenire de strimogi, ci prin cinstit singele lui Hristos, celui
nevinovat gi neintinat ca un miel (I Petru 1, 18-19). Astfel invafd-ne
gi pe noi' bdrbate preasfinfite, si urmdm poruncilor din Scripturi, gi
celor evanghelice ;i apostolice canoniceSti ;i pdrintegti, ca si ne supu-
nem cuvintelor gurii voastre. Ridicd-te la inilfimi, inal{i glasul tdu intru
tdrie, mergi pdpegte Ia larg, vestegte cu indrdzneali, pentru ca sd se
desfiinfeze ,si intru nimicire si se duci punerea miinilor pentru bani,
ti orice dacl urmeazi acesteia pentru iubire de argint; nedreptate 9i
negufdtorie, pentru cigtig mirgav; cici aceasta impreuni cu cele de
acest fel se vor nimici din poporul ales, prin chemarea numelui lui Hris-
tos' primind darul mintuirii, ;i toate spurcdciunile ce urmeazi rdutatea
din rddicind impreuntr se vor tdia. $i preotii ca finicii vor inflori, insu-
flind celor ce se mintuiesc, buna mireasml a lui llristos, cintind Bise-
ricii cu biruinfi: Domnul a inldturat de la tine nedreptilile tale; incd
 "1. foan Ajunltorul

'cirlig
gi indulcind pe cei te iodurile, ajungind ei la bbtrinefe unse, ,si
aritindu-se, zic, mogtenitorii fericirii acelcia pi '5, vielii nestricate.
_ (29,Ap.; 2 s.i.ry.
IV ec.; ZZ, 23, Trut.; 4, 75,'19 sin. \rII ec.; 12
Lr.tod,;2 Sard.; 90 Vas. c. It4are; Epistota lui Clhenadin'.)
Pin aceasti scrisoare, ca $i in precedenta se osindegte simonia, dis_
punlndu-se ca hirotoniile si nu se faci pe bani. Din cuprinsul scrisorii
. se deduce ci incd pe vremea lui rerasie (sec. vIII) simonia continua sI
. intineze Biserica lui Hristos. Intrucit exi:ita, imecliat aupa sinoaui vlr
ecumenic, s-a sjmlit indemnat sd ia atitudine fermd pentru stirpirea a-
. cestui pdcat, adreslndu-se papei de la Roma, Adrian, rugindu-l ca sd-l
ajute spre a pune capdt acestui rdu. Aqa cum se constatA di-n insuEi textul
scrisorii, in eq se expune sistematic tot ceea ce s-a emis pind la Tarasie
impotriva simoniei, citind texte din sfinta scripturd, sfinlii pdrinli gi
canoanele bisericegti.

V CAI{CANELE trNTREGITOARE
caNoaNELE SFINTULUT rOAN AJUNATORUL,(POSTTTORUL).
'
cANoNUr, r_._ (CU^C 4?LJT]_DE LA CREDTNTA. (POCATNTA
CELOR CAZUTI DE LA CREDINIT'\ (APOSTATi))
Dacd cineva de buni voie in ehip nesocotit a tigiduit pe rrristos,
potrivit canonului ?3 al Iui vasile cel Mare, se va invrednici-de imp6r-
tSganie nurnai la sfirgitul viefii; 9i nimeni nu-l poate scdpa de o aitfel
de epitimie, nici s5 indrizneasc5 a areta vreo 6tinaeie tilX ae acesta.
Iu" sfintul Grigorie, determini exact toate chesiiunile privitoare
la ace,stia, supunind aceloragi pedepse pe cei ce de bund voie clezer-
!9azd 19 rdtdcire, hotrrind mdsura acestor pedepse clupf, durata viefii
rieciruia; iar cei ee prin constringere au comls acbst p5cat, se va supune
pedepsei pentru desfrinare, prelungindu-se lui pedeapsa la al norblea
an. Aceeagi deosebire intre cei pdcdtopi o face gi sinodul de la Ancira,
cit 9i sfintul martir Petru al Alexandriei, pi vasile cel Mare in canonui
sdu al 81-Iea.
' Dar astrzi Biserica urmeazE potrivit
celor rlormate 9i potriviie
de p-rea sfinfitul patriarh al constantinopolului Metodliu, tratind in ge-
neral pe cei ce au fost coplqili in chipuri cliferite de acea g"";"u1a.
rar acesta zice, cd dacd cineva a fost prins de,nelegiui{i-pe cind
era. copil ,si de fric5, sau din negtiinli, sau din prostie fiind setlus, a
tigbduit credinfa,
-dar ajungind Ia viista bdrbdliei revine Ia rnoravurile
cregtinilor, ,si intrind in catoliceasca Eisericd, se pocdiegte gi se mrrtu-
risegte, si asculte zilnic de la preot, pinE la ziua a gaptea cele patru
loqagjqni rinduite, 9i in a opta sd se boteze; ap'i iorn*i"i'ao-ie ;i
irnbricind lentionul,_ si sc ungd cu sfintul Mir, iritocmai ca gi cei ce se
boteazd, pi astfel si se invredniceasci de dumnezeiasca itripariisu"i";
il" ir-, alte opt zile nicidecum si nu ripseasci de la- sfintele
:
- rl";u" ain
bisericd, intocmai ea gi cei ce se boteazd.
 I loan Ajunltorul

Iar daci cineva a fost cuprins de cei nclegiuifi fiind in deplina

virsti a bdrbifiei, ;i prin chinuri a fost silit sd se lepede de credinla
sa, acestuia incf, sd i se acorde milostivire. Totu;i irrtii va posti de doud
ori 40 de zile refinindu-se de la carne, brinzd ;i oud, pi in trei zile din
sdptimini si se abfini de la vin; pi niei untdelemn s6 nu doreasc6;ti
sd faci rugdciuni imbelpugate ;i cit se poate mai multe rnetanii. Dupi
aceea implinindu-se cele dou[ de ori 40 de zile, sd asculte timp de gapte
zile zilnic, rugdciuni de pocdinfi, iar in ziva a opta si se spele intocmai ca
cel mai sus menfionat, ;i sd lie uns ;i si se invredniceascd de impdr-
t6;irea Sfintelor Taine, iar dupi alte opt zile si participe la slujbele
bisericqti, iar pe cel ce intenlionat a dezertat la tdgiduirea credinfei,
il apteaptd pedeapsi grozav6, dar prin nemdrginita iubire de oameni
a lui Dumnezrru, acesta inci se va lecui cu milostivire. Deci cloi ani
si posteascd,refinindu-se de la carne, brinzd ;i ou6; iar in trei zile din
slptimini lipsindu-se de untdelemn ;i de vin, fdcind in fiecare zi
metanii potrivit puterii sale, una sutd sau doui sute. Iar implinindu-s6
cei doi ani, si asculte ;i acesta gapte zile rugdciuni de pocdinfh, iar apoi
si se procedeze pi in privinfa lui precum s-a spus mai inainte.

I ( 6 2 A p . ; 1 0 , 7 1 , 7 2 , 7 4 ' s i n . I e c . ; 7 0 2 T r u I . ; 7 - 9 , 1 2 , 2 1 A n c i r a . ;2 , t 1 9
B Laod.; 43 Cartg.; 2,77 Grig. Neacez.;3,73,87, 84 Vas. c. M.; 1-74 Petru
Aler.; 2 Grig. de Nisa)

Canoanele Sfintului Ioan Ajunitorul sint redate aiei dupi sinopsa

acestora alcdtuitd de Matei Blastares in secolul XIV, Si reproduse in Sin-
tagma ateniand, ca ;i in Pidalion gi in colecfia de canoane editatd de Ni-
codim Milaq, gi alte colec{ii, ace.rsta intrucit Canoniconul sau Cartea cu
I caracter de manual alcdtuitd pe seama duhovnicilor pentru,a folosi clrept
indrumar la spovedanie, alcdtuit in vederea aplicdrii canoanelor corespun-
zdtoare a epitlmiilor cuvenite penru diferite pdcate, fiind mereu recopiat
de duhovniii gi mereu intregit Ei cu alte indrumdri 9i canoane Ei-a pierdut
originalitatea.
Sinopsa Canonicului Ioan Ajunltorul alcAtuitd de Nlatei Blastares
ca un manual pentru 61s]leynicia primit insd recunoaEteregenerald in Bi-
serica RAsdriteand $i s-a bucurat de mare autoritate qi constituie azi forrna
care se considerd cea mai apropiatd de originalul ce a aparlinut lui Ioan
Ajundtorul, care std 9i Ia baza Nomocanonului care se _giisegteazi in. Ma-
rele Trebnic Slavon, care a circulat Si la noi. Canoanele Iui Ioan Ajuna-
torul sint prezentate ca Ei cele ale lui Grigore de Nisa in_trci grupe_dupd
cele trei tacuttali sufleteqti. Astfel, in prima grupd sint redate plcatele in-
dreptate impotriva credinfei (can. 1 Ei 2); in grupa a -doya, pacatele_im-
potiiva moralei (can. 4-30); iar in grupa a treia pticatele impotriva iubirii
aproapelui (can. 31-48).
cu exceplia a gapte canoane, toate celelalte din aceasta sinopsd-cano-
nicon provin de a Ioan AjunStort{;- din cele Eapte, can-oanelef , ?. t9 :9
gdsesc interpolate la sinopsa lui Blastares, iar canonul 22, ,23, 26 Ei 2'l
sint alcdtuite de insuEi Matei Blastares.
 2 loan Ajunltorul

Primele trei canoane se ocupd de piicatele indreptate impotriva cre_

din{ei. Primui canon se imparte in dou-dpdrfi. primi parte, iparfine lui
Ioan Ajundtorul. Acesta citind canoanele s-inoilului de 6 Anai;;
Ei'"i"o-u-
nele sfinfilo" pSlinfi: Petru al Alexan-driei, vasile cel Marc
Ei Grigore de
Nisa, in privinla celor care s-au lepddat de credin(a (aposiati). -st1;tul
Ioan este de pirere cd dispozi{iile cuprinse in canoanele menlionate tre-
buis ebsslyate la prescrierea epitimiilor in cazul cind vreun apostat revine
pociiit la bisericd. Partea a doua din canon aparfine lui Matei Blastares,
oare a adiugat la canonul lui Ioan Ajunitorul dispozifia sinoduiui intrunii
la.constantilopgt
.pe vremea patriarhului Metodie (842-846) in privin{a
primirii in Bisericd a acelora care s-au lepidat de Hristos, dispozi{ie in vi-
Soare in timpul lui Bastarie. ,., .

CANONUL 2: (VRAJITOnTA. (OSINDA VlrAJiTOltrLOR gr A,

CEI,OR CE ALBARGA LA EI)
Pe cei ce se indeletnicesc cu r.rijitorie gi farmece, dumnezeiescul
Vasile in canonul al 65-lea, ii supune pedepsei ucigapilnr, carc dureazi
timp de douizeci de ani; iar pe cei ce se dedau ghicitoi'ilor cle noroc,
sau numai inclini si creadi ca ace;tia, in al ;aptezeci gi doilea canon.
Grigorie de Nisa insi in canonul al doilea, ficind iari;i impirfirea pi-
catelor, poruncegte ca cei ce trec de partea acelor vrljitori- iniru lepa-
a
darea credin{ei noastre si li se dea gi lor ristimpul de pedeapsi al apbs-
tafilor; iar in privinfa celor care din eonstringere gi din micime de suflet
au trecut la ace;tia,-porunce;te si se observe rnisura pedepsei celor
care pdcltuiesc in desfrinare.
. rar canonul gasezeci pi unulea al sinodului al gaptelea ii osin-
depte pe cei din urm5 la pedeapsr de gase ani. Apoi canonul al doudzeci
;i patrulea de la Ancira, ii supune pe acegtia unei epitimii nu mai lungi
de cinci ani. sd se citeasci gi canonul al treizeci 9i ;aselea al sinodulii
de Ia Laodiceea, care face deosebire exactr in privinfa acestora.
-. rar roan Ajunitorul, in privinfa celor ce se indeletnicesc cu vri-
jitorie, sau farmece, scurteazi la trei ani timpul lor de penitenttr,
daci 6a
-
se striduiesc a posti zilnic, cit mai mult timp, gi daci dupi ceasul al
nou[Iea gusti mincare uscati 9i seacX, gi si triiasci cit mii desavirlti;
dar si facd ;i 250 de metanii, atingind cu evlavie pdmintul cu fruntea.
'
_ cu aceleagi pedepse pede,psegte;i pe femeile, care confecfioneazi
arnulete, gi se indeletnicesc cu ghicire clenoroc.

- --(61,65 Tru.l.;24 Ancira.; 36 Laod.; 7,65,22, gI, gJ Vas. c. M.; S Grig.

de Nisa).

Acest canon a fost alcituit de Matei Blastares pe baza canonului origi-

nal respectiv al lui Ioan Ajundtorul. lntii men{ioneazd canoanele sinoade-
lor Ei ale pdrinfilor date impotriva acelor care se indeletnicesc cu vrdjitorii,
Ei apoi spune ce dispune Ioan Ajundtorul impotriva acestor fel de pdcitoEi.
 435
3 foan Ajundtoiul

CANONUL 3: (PUTEREA DUTIOVNICULUI. (DUHOVNICUL BSTE

CIIIVERNISITORUL POCAINTEI DUPA CHIBZUINTA SA).
Ioan AjunStorul zice: Eu socotesc c6 celor care judecd drept, nu
li se pare ci scurtarea de citre noi a timpului de pocdin!6 nu este o
pirere
'mai salvatoare, deoarece nici Pdrintgls Vasile cel lfare ;i nici cei ce
vechi dumnezeie;ti pdrinfi ai nogtri nu au stabilit pentru cei ce
pdcdtuiesc vreo ajunare, sau privegherer s.lq flLllll|r de plecdri de ge-
nunchi, fdrd numai indepirtarea de la Sfinta firnpirtipanie. Noi am
socotit ci in privin{a celor care se poc6iesc cu adevdrat, ;i cu sirguinlf
i,si chinuiec trupul cu disciplin[ aspri, ;i cu infelepciune igi schimbS
viafa contrabalansind rdutatea anterioari dupd misura infringerii' s6
mdiurdm pi scurtarea timpului de pociin!6. De pildi, dacd cineva ar
primi s5 nu bea vin in anumite zile, am judeca s6-l iert[m 9i noi un
-figddui hotdritd de citre Pdrinli, pentru grepeala lui. A;ijderea,
in din epitimia
dacd, ar relinerea de la carne pini la un timp, am socotit s6-i
tdiem alt an, iar dacd de la brinzX 9i de la oui, sau pegte, sau de la
untdelemn, ;i astfel pentru liecare refinere de acest fel s6-i iertdrn un
an. Tot astfel si proceddm dacd acela va voi si imblinzeasci pe Dum-
nezeu prin imbelgugatele plecdri de genunchi; ;i mai ales de va arita
rivni ;i hotirire nestrdmutatd pentru rrilostenie. Iar daci cineva dupi
picituire s-a dedat viefii de Dumnezeu iubitoare ;i singuratice am soco-
tit ci este bine sd dobindeascd iertare inci ;i mai scurti, ca prin acest
Jel de viefuirc sd rdzbune in viitor patima respectivi in cursul viefii.
, (12 sin.l ec.; 16 sin'.IV ec.;702 Trul.; 5 Ancira; 74Vas. c. N./ :i
Pornind de la constatarea cd unii considerb ci prescripfiile saie ca-
nonice privind sanc{ionarea infrac{iunilor sau pdcatelor sint mult prea
u.loare fald de cele ale pdriniilor anteriori, Sfintul Ioan Ajundtorul in acest
canon cautd sd motiveze aceasta, aratind cd Sfnlii Pdrin{i, 9i in special
Sfintul Vasile cel Mare au prescris pentru infrac{iunile respective numai
oprirea de la Sfinta impdrtriganie, pentru timp mai lung, sau mai scurt,
dar nu au avut in vedere gi alte feluri de epitimii intre care enumerS: a-
junarea, privegherea sau rugiciunea gi metaniile, care in cazul cdin{ei sin-
cere a pdcdtosului pot si-l facd pe acesta mai curind vrednic de impdrtd-
qanie decit dacd nu ar ajuna, nu s-ar ruga gi nu ar face metanii.
Luind in considerare aceasta Sfintul Ioan zice cd el considerd nece-
sar sd scurteze timpul de penitentd pentru unii dintre pdcdtoEii, care-9i
biruiesc trupul gi sufletul lor gi se supun ajunirrii, rugdciunii 9i metaniilor.
El crede cd este deplin indrcptAlit sd scurteze timpul prescris de canoanele
vechi, care nu men{ioneaz.i aceste mijloace de penitenfd; aceastaEi pe con-
siderentul ca insugi Sfintul Vasile cel Mare in canonul 74 il indreptdfeqte
la aceast. Pentru a ilustra aceasta,Sfintul Ioan dd Ei un exemplu de felul.
cum se poate scurta timpul de peniten!5 Ei cupr trebuie si se execute a-
ceasta potrivit felului Ei modului de executarc a epitimiei de cdtre respec-
tivul picdtos. De remarcat cd posibilitatea de a scurta timpul de peniten!5
 4-7 loan AJunitorul

este indicatd de slintul Ioan numai pentru unele pdcate anumite, consi-
derate-mai ugoare,_pecind pentru pdcatele considerate mai grele el impune
ca-obligatorii, acele epitimii, care sint prescrise in canoanelemai vbchi;
gi la fel el considerd drept obligatoriu sii se dea epitimiilc prescrise in ca-
noanele mai vechi, chiar dacl el a prescris epitimii mai u;oare, in cazul
ln care penitentul nu a.r indeplini in mod congtiincios prescripfiile inscrise
in canoanele lui, referitoare la ajunare, priveghere sau rugaciune Ei meta-
nii. Opinia aceasta deplin intemeiati gi motivatd canonic a Sfintului Ioan
n-a fost insi pe placul unor monahi rigoriEti, considerind-o chiar pegu-
bitoare pentru mulfi. Aga au vdzut lucrurile unii cdlugdri de la sfintul
Munte Athos, ca Ei patriarhul Nicoiae al Constantinopolului (1086-1111),
care apreciazd c6, prevederile din Canoniconul Sfintului Ioan Ajunatorul
prin blindelea lor pe mulfi i-a distrus. Opinia arcasta n-a fost insa ad-
misd ca general5. Astizi in toate Bisericile Ortodoxe Canoniconul Sfin-
. tului Ioan Ajundtorul constituie un indrumator practic pentru duhovnici
in scaunul Mdrturisirii.

' CANONUL 4: (BINTUTREA DE ISPITE)

, N5vilirea poftei prin ginduri in inimi, este cu totul de nepedep-

sit fiild un picat inci nesdvirpit.
fn urrndtoarele 25 de canoane (4-30) Sfintul Ioan trateazi despr.e
pdcatele indreptate impotriva principiilor etice sau morale, de convie-
luire sociald.
ln primele patru canoane din aceastd grupd Sfintul Ioan aratd c6 nu
se supune nici unei epitimii, cel care nutreqte in sine ginduri necurate qi
lupta impotriva ispitelor care bintuiesc, biruindu-le (canonul4)
Dacd asupra inimii omului stdpinesc insd ginduri necurate s,i se in-
voieEtecu acestea,atunci acel om, sd fie supus epitimiei de 20 de metanii
ctue spal5 sau curd{eEte sufletul (canonul 5). Aratd apoi cd credinciosul
meriti rdsplatd dacd nu se lasd biruit in lupta cu patimile, ci le biruiegte
gi se supune pedepsei, dacd nu are puterea necesari a li se opune ldsin-
du-se biruit. Pedeapsase va stabili potrivit gravitSlii pdcatului (canonul6).
$i conclude in incheiere c5, credinciosul insuEi este vinovat dacd va fi
supus pedepsei, pentru cd n-a fost in stare si se opunl patimilor, virtu-
tea, fdcindu-se eI insugi astfel vinovat de pedeapsd(canonul7).

CANONUL 5: (INVOIREA LA ISPITA)

lnvoirea sufletului de a primi pofta se spald cu 12 metanii.

CANONUL 6: (LUPTA CU ISPITELE)

Lupta este vrednici, ori de cununi ori de pedeaps5.

CANONUL 7: (PRIMIREA ISPITEI)

Consimfimintul este cauza;i inceputul epitimiilor.
 151
8-10 loan Ajuntrtorul

CANONUL B: (CANON PENTRU SCURGEREASEMINTEI lm

soMN)
Cel ce s-a intinat in somn cu patima scurgerii' o zi se scoate de
la impSrtasanie, ;i se crede c[ se curSfe;te de intiniciune astfel c6 va
cinta psalmul 50 9i va face 49 de metanii'
(4 Diort'.AIet.; 7 Ato'nasie;12 Tim. Alet')
'
f1 aceastd grupd de canoane (B-30 Sfintul Ioetn trateazd pe.rind
despre pdcatele s-ociale,dintre care enumerd: patma- scurgerii sSmin{ei in
somn (can. 8), a scu'rg-erii.i*i"t"i in-trezvie (cinonul 9),.malahia (can' 10)'
amestecareacu al{ii [can. 11), malahia inaintc de hirotonie (c-an.-12)'mala-
i'i" t"-"ii (can. 13), desfrinaiea (can. 14), adulterul (.cqa,tS1'desfriul mona-
adiugat
hilor (can. lG) (de mentionut "i itt u""tt canon Maiei Blastres s-a
ai.poritiu canonului 44 Trulan qi prin aceasta se explicE motivul pentru
ca.^e.e menfioneazd numele Sfintului Ioan Aiundto-rul .in textu'l canonu-
tui;, pingarire prin silnicie ican. 17), .desfriul clericului (can. 1B), cdsdtoria
" .io,i" qi a treia (can. rg), a'dulterui (can. 20), adulterul soliei candidatutui
la preotie impediment la'hirotonie (can. 21),'cdsdtoria cu logodnica altuia
cdsdtoria
;;ti.je;;;-"iia"rt"t @an.22),canon introdus de Matei Blastares)
cu eterodox socotiti neleqiuii; (can. 23) (canonul este introdus de Matei
25)' intrelinerea
Blastarest, incestttl i""". Zl, aesiriui cu'logodnica-sa (c31'
de relafii un.,oror."'"r'.ou""" (can. 26), alulterul,,vrdiitoria -qi vinovd[ii care
grete (can. 27) (canoanele 26 qi ZZ sini introduse, de Matei Blstares.
h-o_t9-11e;1
iitina tanonut'7b al sfintului Vasile cel Mare 9i imediat lq"ea li
II
sinodului tinut la Constantinopdl pe vremea t4lriarhutui Gherman I]??
S_fintul Vasile, despre care spune ca
care a ."d',-,. epitimiile presciise-de (can'
este irr vigoare'in"t".n"o t" (secolul XIV)): curdtirea luntrrd a fertrcii
impediment
2g), desfrinarea cu La.u"iri ican. 2g) 9i pingdrirea copilului,
prescrise de sfinlii
intrare in cler 1can. it;, inclicind prevederil-e eq"llti
pdcat (delict
anteriori lui, qi de sinoadele respective, indicind.Ia fiecare
."" i"G"tiune) ce anume sanc{iuni se prevdd Ei misura in care soco-
unde a inter-
tegte el cd trebuie sa se sanctrioneze'La uneie canoane',acolointroducind
iuu "hiat Ei
venit Nlatei BrastaiJs" ;;i;'1;i;;p"r"rif"'*r",
alte prevederi, s-a men{ionat in parantezd'

CANONULg:(cANoNPENTRUSCURGEREASEMINTEIIN
TREZVIE)
rar eel ce s-a intinat deltept fiind cu trupul, papte zile se oprette
-i-pe"tep"nie,
de Ia cintind in fiecare zi Psalmul al 50-lea, ti fScind
49 de metanii.
(4 Dion. Aler.; 7 Aranasie; 12 Tim. Alet.) :,

CANONUL 10: (CANON PENTRU MALAHIE)

Cel ce a fdcut malahie, 40 de zile se pedepse;te cu mincare uscatd
hrlnindu-se in fiecare zi ficind 100 metanii'

...*
 11-16 Ioan Ajunitorul

.
CANONUL 11: CANON PENTRU MALAHIA ITVOOI;
}
far amestecare
_cu_alfii, ca una ce face malahia indoit5, prime;te
epitimia aritat6 pini la 80 de zile.

CANONUL 12: (OSINDA CLERICILOR PENTRU MALAHIE)

Iar dacd vreunur dintre cei din cler mai inainte de
consacrare a
cdzut in patima malahiei, nefiind poate ingrijat cE ,r,r*ui pentru
aceasta
preolie, intii, primind Jpiiimie suficienld, a;a s6 vie
,1. _11^;rlti,9" Ju
ra preolre. Iar daca s-a ap.ins cu acest picat dupd ce va
fi primit dem_
nitatea- p-r,eoteascd,p" utt an incetind de la actasta pedepsindu-se
ri
cu epitimiile obignuite,_sise intoarcd Ia preofie. nu" a*x'aupd
picatului, a doua oar'E, sau a treia olre, cunoagterea
u. face aceasta, incetind de Ia
preolie, sE treacd in treapta citefilor.

CANONUL 13: (CANON PENTRU FAPTE ASEMENEA MALAHIEI)

va primi epitimia insi pentru malahie, gi intre femei aceea care
s-a sdrutat ;i pipiit cu lln bdrbat, clar nu a fost stlicatl.

CANONUL 74: POCAINTA PBNTRU DESFRTUL CELUI NEINSU-

RAT)

, - .Canonul aI treilea al Sfintului Grigorie de Nissa, exclude pe cel

desfrinat pe nou5 ani de la sfintele Taine, iar canonul at cincizeci gi
noudlea al lui Vasile cel Mare pe timp de gapte ani.
( 4 , 2 1 , 2 2 , 2 6 , 5 9 , 7 9 , 8 0V a s .c . L i l a r e4; G r i g . d e N i s a )

CANONUL 15:-(POCAINTA PENTRU DESFRIUL CELUI INSURAT)

Iar Vasile cel Mare in canonul 21 spune cd, cel ce este insurat err
femeie, ;i cade in desfriu, meriti si se pedepseasci mai mult decit cet
ce nu triie;te cu o femeie ;i este euprins de aceasti patimi,
( 9 , 7 9 , 2 7 , 2 6 , 3 4 , 3 7 , 3 9 , 5 8 , 5 9 , 2 7 , 2 9 ,V8 a0 s .c . M . ; 4 G r i g :d e N i s a )

. CANONUL 16: (POCAINTA PENTRU CALCAREA FAGADUINTEI

FECIORIEI) ib r . r. , nr ,.j . .
ln canonul 60 vas_ile cel Mare, pe monahiile sau pe femeile cano-
riice care desfrineazS, le supune epitimiei pentru aclulter, c5ci acelea
sfdrimr legdtura cu mirele lor spiritual, rrristos, iar canonul al 44-lea
al sinodului al vr-lea, porunce;te ca monahul care clesfrineazr, cu nilnic
mai mult si nu se pedepseasci decit laicii. Iar noi, zice roan Ajundtorul,
rrnduim ca cel ce desfrineazd sd nu se imprrt6sr:ascx cloi ani, daci-;i
17-20 Ioan Ajun5torul

va da silinfa sI mdnince minclruri uscate zilnic, dupi ceasul al noud-

lea, ti va face doui sute cincizeci de metanii. Iar, dacd va neglija si
fac6 acestea,va indeplini timpul epitimiei hotirit de pirin{i.
(16 sin. IV ec.; 44 TruI.; 79 Ancira; 76 Carg.; 6, 78, 19, 20, 44, 60
Vas. c. Il[are)

. ' :
CANONUL 17: (SrLNrCiA. (CEr CARORA LT Sll FACE SrLA NU
sE OSINDESC))
Pdrinfii, ;i mai ales canonul al 49-Iea al lui Vasile cel Mare, a
hotf,rit sd nu se supund pedepselor cei pingiri{i de oarneni silnici sau
de st[pini.
(11 Ancira; 2 Grig. Neocez.;30,49 Vas. c. M.)

CANONUL 18 : (OSINDA'CL'ERICUII]II ?ENTRU DESFRIU)

Canonul 32 al lui Vasile cel illare, hotirdgte ca clericul care des-
frineazS, si se cateriseasci, dar si nu se gi afuriseascX.
( 2 5 , 2 9 , 3 0 A p ; 9 s i n . I e c . ; 1 , 2 7 T r u l . ; 7 , 8 N e o c e z . ; 2 7C a r t g . ;
3 , 3 2 , 5 7 , 7 0 , 8 2V a s .c . l t I . )

CANONUL 19: (PoCAINTA PENTRU CASATORIA A DOUA $I

V, A TREIA)
tn privinla celor care se cisdtoresc a doua oar5, canonul 4 al lui
Vasile cel Mare, zice ed unii au stabilit un an; iar alfii doi ani de epi-
timiei iar cei ce se cisitoresc a treia oard se vor afurisi pe trei gi pe
patru ani. Dar, noi zicem, ci am primit obiceiul afurisirii de cinci ani,
pentru cei ce se e[sdtoresc a treia oari, fire$te nedesfdcinclu-secXsi-
toria, dacl au ei copii din c[sitoriile anterioare.
(17 Ap.; 8 sin. I ec.; 3, 87 TruI.; 79 Ancira; 3, 7 Neocez.; 1 Laod.;
4 , 7 2 , 3 0 , 4 7 ,5 0 , 5 3 ,8 0 ,8 7 V a s i l ec . M . )

CANONUL 20: (OSINDA PENTRU ADULTER)

Canonul al patrulea al lui Grigorie de Nisa izgonegte pe adulter
pe optsprezece ani, de la dumnezeiasca impdrtdganie, iar eanonul 58
aI lui Vasile cel Mare ii ingdduie ca dup[ cincisprezeceani sd se impir-
tiqeascd cu Sfintele Taine; iar canonul 20 al sinodului de la Ancira
dispune ca epitimia sd se poati termina dupl anul al gaptelea. Iar noi
credemn ca acela dupi trei ani si se invredniceasci de impSrtiganie,
dacd in fiecare zi dupE ceasul al noudlea se va mulfumi cu minciruri
410 2l-25 loan Ajunitorul

uscate gi va face si doui sute cincizeci de rnetanii in fiecare zi. Iar de

va neglija si facl aceasta, va agtepta sfirsitul timpului hotirit de
PErin!i.
( 4 8 A p . ; 8 7 , 9 3 , 9 8 T r u L ; 2 0 A n c i r u ; 1 0 2C a r t g . ;l g , 2 1 , 3 1 , 3 5 , 5 6 ,
46,48, 58,77,80 Vos. c. I\ktre: 4 Grict.de Nisal.

CANONUL 21: (DESPARTENIA CANONICA A CLERULUI

PENTRU ADULTERUL SOTIEI).
Nu poate intra in preofie, acela,a cirui solie este adulterS,precum
spune canouul al 8-Iea de la Neocezarea. Se dispune ca femeia care
s-a f6cut adulteri dupi hirotonia sofului si se demiti, sau dinsul sd
inceteze de la preofie.
(18 Ap.; 3,6, 72,26 TruI.; 8 Neocez.;27 l.as. c. i\t.)

CANONUL 22: (CASATORIA ClJ LOGODNICA ATTUIA' ESTE

ADULTER)
Canonul al 98-lea al sinodului al $aselea osinde;te ea pe adultel
pe cel ce ia in c5sdtorie pe cea logoditi legal cu altul.
(98 Trut; 11 Ancira; 22,69 Vas. c.I\4.)

CANONUL 23;, (CASATORIA CU ERETICII ESTE OPRITA)

Canonu,l al 72-lea al aceluiagi sinod hot[rd;te ci dac5 un ortodtox
se impreund crr o femeie ereticd, nunta si fie f6rd valoare, 5i cisito-
ria nelegiuiti si se desfac6; iar de vor st[rui in aceasti cisitorie, sI
se afuriseascd.
(14 sin.IV ec.; 72 Trul.; 70, 31 Laocl.;21 Cartg.)

CANONUL 24: (OSINDA IMPREUNARTT INTRE FRATT. (TNCES-

TULUr))
Acela dintre cei ce au cizut in incest, care a conris necuviinla cu
sora sa proprie, dupi Vasile cel Mare, se exclude pe cincisprezece ani
de Ia impErtXganie. Iar noi rinduim ca acesta sd se invredniceasc6 de
impirtiganie, dupi trei ani, dac5 in fiecare zi va posti pinX seara, ;i
va minca mincare uscati ;i va face in fiecare zi 500 de metanii.
(67, 68,75 Vas. c. I\/1.;11 Grig. Neocez.) ,:, .
., ,
CANONUL 25: (OSINDA DESFRINAITiI CU LOGODNTCA)
Cel ce desfrineazd cu logodnica, dup6 Vasile cel Mare se ,exclude
de Ia impdrtS;anie pe 11 ani; noi zicem ci pe doi ani, dac5 in fiecare
26 loan AJunitorul

zi dupi ceasul al noudlea mXninci mincere uscati ;i face in fiecare zi

gOOau mgfanii. Dar neglijind sd fac[ aceasta va indeplini anii hotirifi
de Pdrinti.
( 1 9 A p . ' ; 2 6 , 5 4 T r u t . ; 2 N e o c e z ,2; 3 , 2 7 , 6 7 , 6 8 , 7 5 , 7 6 , 7 8 ' 7 9 ' 8 7
I/as. c. Itt.; 11 Tim Aler.; 5 Teof- AIet.)
..t

CANONUL 26: (OSINDA PENTRU DESFRINARE CU SOACRA)

pe
Aceloragi epitimii se va supune ;i cel ce_iubegte nebunegte
*ou""u "u, ,r"iiirri despirfit de sofia sa, potrivit legii, care zice cd ,,Cele
i"iarii" Ii"tru incepui si rdmin6- neschimbate sub toate imprejuririle".
-nu"-Sti"t"l
ce sivir-
;i duninezeit'scul Sinod dc acum hotirdgte ca cei
neimpxrtagili ani, supunindu-se
;"r" "" astfel de picat, si ramini ;ase_
canonului urmitoi ;ase luni sd se ablini cu totul de- mincare de cbr-
"""i, ".irtind totdeauna la sfintele slujbe ale bisericii, dac[ nu Ii se
i"iititpia vreo boal6 sau alti nevoie inevitabill, cind vor sta afari de
Lir""f'"x plingind, gi rugind pe Dumlezeu si le ierte nelegiuireai nici
si nu primeisc[ anaforS, nici si nu bea api sfintit6, dacd nu cumva
r" uptopi" timpul sfint al lumindrii; 9i ridi^cind numai piinea intru nu-
-"ie Sfrrt"i Trlimi, sd o rndnince cu evlavie, drept arvuna a iubirii de
oameni a lui Dumnezeu; clar si nu sirute cu indriznealfi cu buzele
sfintele icoane, decit numai pedestralele lor cu toati frica. Dar in intreg
timpul celor gase ani sX faci zilnlc 100 de metanii' afard de simbdti
de minciri
;i duminicx; iar in fiecare miercuri 9i vineri s5 se _bucure
uscate, abfinindu-se de la pegte, pi de la vin, 9i de la untdelemn, 9i in
curs de doi ani sd stea in biseric5 dupi cintiret 9i si asculte durnne-
zeieitile cintiri, iar ceilalli trei ani ;i jum6tate si stea laolaltd cu cre-
dincio;ii 9i impreun[ si se roage; 9i astfel dupd sfirgitul celor ;ase an!
s[ se invredniceasci de impirtE;anie. lnsd trebuie si obsen'e ;i acestea:
s5 faci milostenie dupS putinf[, rnai ales in mentionatele zile de post'
adici miercurea qi vinerea. Apoi sd diruiascd siracilor toate cite le-a
fost inglduit si minince mai inainte de a se fi supus canonului, adre-
sindu-se lor cu rugdmintea ca sb se roage pentru dinlii; ;i si trimitd
la biserici in fiecar.e siptdmind o liturghie, dach au mijloace; Si sd se
abfini de la minciuni ;i jurlminte cu care de multe ori este impreunatl
'cilcarea
de jurSmint. Cflzind insd ei in boald de moarte; sd se invred-
niceasci do dumnezeiasca implrtiSanie; dar intremindu-se si revinS
iarigi in. acea treapti a pedepsei, in care s-au gisit inainte de imp[r-
tiqania datd lor din necesitate; gi si-gi zdrobeasci inima, cu lacrirni
calde si-;i curd{easca dupi putinfS cit mai mare, picatul greu al
sufletului.
(86 Vas. c. M.)
 112
27-30 loan AjunEforul

. CAI$ONUL 27: (VRAJITORII, ADULTERII, UCIGA$II. (OSINDA

VRAJTTORILOR, ADULTERILOR $I UCIGA$TLOR))
Acelagi eanon
-se potrivegte gi pentru vrdjitori pi pentru adurteri
$! nentru uci-ga;i, 9i pentru toli
,care cad in vinovelii grele, dar prin
dispozifia sufleteascl a persoanelor respective spre p&xi,rfa, *u,r'-*u
reduce pedeapsasau se inmulfe;te.
(26 loan Ajun.)
' I : '

CANONUL 28: (OPRIRI $I INFRINAHI PENTRU FEMEIA

AFLATA liV CURATENIE LUNARA)
canonul al 2-lea al sfintului Dionisie, dar gi aI ?-lea aI lui rimotei,
porunce;te ca femeile care sint in curifirea lunarX, si
nu se atingE de
nimic, dintre cele sfinte nina g a gaptea zi. gi td; "e; veche porun_
ce;te aceasta. Dar nici nu ingdduie si se imprertrJ ",, uartatii;
cici din
aceasta se int-impl5, ca cei ce se zdmislesc sd se faci slabi ixre prrt."u.
De aeeea gi dumnezeiescul Moise a ucis pe tatei lep"o."irri, ;i
fiindci din
cauza neinfrinErii n-a..agteptat curEfirea iemeii. tui' "uuu-
ce nu va fine
seama de aceasta in timpul.necuriieniei
lale ri ""- utG.
tile taine, 40 de zile poruncegte si fie'neimpfrtnsiii.
---"6 d;;n;rui;;:

(44 Laod.; 2 Dion. AIer.; 6,7 Tim. AIet.)

CANONUL 29: (OSINDA DESFRIULUT CU BARBATT) :

canonul al 4-lea ar rui Grigorie de Nisa, excrude de ra
imptrrt'-
ganie n-entru optsprezece ggri cel ee comite necuviinttr cu berbafii; iar
-pe
canonul al 62_Iea aI lui Vasile cel Mare pentru cinciJpre"ece.
Noi insl
socotim cd pentru trei ani sd se excludi de ra i-paJiila"i"
unul ca
a-c1s!1' plingind ;i_ajunind, -s_ispre seari mincind mincdruri
gi 200 de metanii ficind. rar ttacd'se dedi -ui-*"rt uscate
trincl5viei, si im_
plineasci cincisprezece ani.
(7,62 Vas. c. M;4 Grig. d.e Nisa) I

CANONUL 30: (COPIII PINGARITI. CEI PINGARITI

. NU POT
Fr cLERrcr))
copilul, de se va pingEri de cineva, sE nu intre
in preofie. crci
degi acela din cauza nevirstniciei, nu a pdcltuit, aar
gi netrebnic s-a fdcut pentru sfinta srujh5. vasut s_a sfir{mat
Iu; ;u;t- p"*"oupr" a primit
seurgerea' canonisindu-se potrivit, nu se va opri
si sL aduc5 la preofie.
(4 Grig. Nis.)
31-33 loan AiunStorul

CANONUL 31: (OSINDA UCIDERII DE VOIE $I FARA DE VOIE)

l"egea Veche poruncegte ca uciga;ul si se pedepse,ascd cu moarteai
taf Vasil"e cel Mar6 in canonul 56, exclude pe uciga;ul cu preureditare
pentru doudzeci de ani dc la impdrti;anie iar pe cel fdrd de voie pentru
Lece. lar noi excludem de ta impirtfuanie pentru cinci ani pe ucigapul
eu premeditare, iar pe cel fdr[ de voie, pentru trei ani, daci ins6,. du'p[
ui"iu""u "uu pitte stara ucigagul cel cu mina sa va minca mincare
fiarte uscati ;i s" ou sili sE faci in fiecare zi cite 300 de metanii, iar
gEsindu-se intru lenevie, s[ indeplineascd hotSrirea Parinfilor..,.1
(65 Ap.; 91 Trul.; 27, 22, 23 Ancira.i 2, 8, 77, 43, 54, 56, 51 Vai'
c. M.; 5 Grig. de Ni'sa)
ln grupa aceasta de canoane (31 - 46) se trateazd- despre pdcatele
tmpotrivi iriUirii de aproapete lntre care enumerd: uciderea de vois 9i
trciderea fird de voie (ian.'31), uciderea in rizboi (can. 32), avortyl (can'
33), pierderea fdri voie a sarCinii (can. 34), uciderea_pruncului de citre
-i-a in somn (can. 35), pierderea sarcinei din neglijenta mam-ei (cal.
36), moarter "opilnl ri nebotezat (can. 37), tdinuirea infrac{iunii de adul-
ter'sau pingdrirla de prunci de cdtre c6lugdrile (can. -38).,pdr5sirea-ptun-
cilor (can. i'Sy, timatia 1cun. 40), hofia 1can. 4t), fgrtul din avutul obEtesc
(can. AZ), sacrilegiul (can. 44), prddarea mormintelor (9qn'-43), jurdmintul
it"i-b (can. a5) Fi pacate sancfionate (can. 46), lndicild la fiecare infracli-
une ce anume sancfiuni prevad unii sfinli p5rinli qi sin,oadele care s-au
o""p"i de sancfionarea acestor picate, si ardtind modul cum consideri
el personal, "u'rn trebuie si se procedeze, observindu-se mereu grija
p""ii" i"areptarea c.trri ce a picdtuit, cit Ei grija pentru sanetjonarea
In acest sens, in ulti-
i*nitentutni pe mdsura graviti{ii pdcatului comis.
mul canon din grupa aeJasta subliniazd norma general5- cp ,.nu s.ecuvine
; p;d;p;i de do-ua^o.i, ",, doui sancfiun-i pentru aeeea$i^ fapt6", motivind
aeeasta prin eitatul clin Sfinta Scripturd de la Numeri 1, 9'
t

CANONUL 32: (oSINDA cELoR cE UCID lN RAzBoI sI lN

LUPTA CU TTLHARII)
Vasile cel Mare in canonul 13, exclude de la imp[rtSganie, pentru
trei ani pe cei ce ucid in rtrzboi. A;ijderea in canonul 55 ;i pe eei ce
lupti impotriva tilharilor; iar clericii se caterisesc'
(22, 23 Ancira; 7 Atanasie e. M; 8, 43, 55 Va's' c' M; 5 Grig de Nisa)

SANONUL 33: (OSINDA CELOR CE PRICINUIESC PIERDEREA

1VrE$TE$UGITAA FATULUI (FAC AVORTURI))
vasile cel Mare in canonul siu al 2-Iea li al 8-lea, spune -c6 fe-
meile care stricd cu megte$ugiri pe fefi in pintece, ;i cele ce dau si
yreme ci cadi
iau doctorii, pentru .a ri-i piardd, pi ca fefii inainte de
 111
34-37 Ioan Ajunltorul

afari. Noi insi hotirim ca acestorasE Ii se dea cel nrult pin5 la

cinci
ani, sau gi trei ani.
_- (65,Ap.; 91 Trul.; 21,22, 2J Ancir-a;Z, S, i: 43, 54, 56, 57 Vas.
c. ItI.; 5 Grig. Nis.)

CANONUL 34: (POCAINTA PENTRU PIERDEREAFARA DE

vorE A FATULUT)
femeia, care f5rd de voie a pierdut fitul, prime;te epitimie
,^ --_I11
ce un an.

_ _ ( 6 5 _ A p . ;0 7 T r u I . ; 2 1 , 2 2 , 2 3 A n c i r a ; Z , g , 7 1 , 4 9 , 5 4 , 5 7 ,5 6 V a s .
c. M.; 5 Grig. Nis.)
l

CANONUL 35: (OSINDA PENTRU NADU$IREA CU VOIT] SAU

FARA DE VOiE A PRUNCULUI)
Femeia care adoarm€ asupra pruncului gi-r ineaci,
-i"-."i" dup5 trei ani
se invredniceste de._impirti;iie, indepErtindu-se rinduite de
cxrnuri, si de brinzS, 9i eelelalte sivir;indu-tu "rr- ori"oealr.
Iar dacx
din lenevire gi din neinfrinarea pirinfilo" r-u i"ti-ptui
i"uu.ta, se asea_
mdn5 cu ueiderea intenfilnatd. DacE ins5 din vi"I";i; ;jmasului,
fapta este vrednici de iertare. Totu;i atunci
;i aceasta """'i"lt"in!x de epi_
ti-ti potrivite; cdci din cauza alior gregeli s-a
intimprat aceasti
pirisire.

CANONUL 36: (OSINDA PENRU PIERDEREA CU VOIE A

FATULUD
Femeii, care nu se ingrije;te de fitul sdu, ci din c^uza
negrijen-
tei dinsei avorteazr, i se dd pedeapsa pentru ucidere premeditatii.
(2,32, 52 Vas. c. M.)

CANONUL 37: (BOTEZUL COPITION. OSINDA PARINTiLOR

CARE I$r LASA Coprr sA MOARA NEBOTEZATT)
Muri'd copilul nebotezat din cauza, negrijenfei pirinfilor
"mii"i"l-;; sri, pd-
rinfii se
-exclud pe-trei-l$ -a"_Ia impirtdpi"J, in ace;ti ani
minc5ruri uscate ;i imbrinzind pe dumne"uu cu precdri de genuncrri
cu plingere gi cu putere_ si se rbage de Dumrr""u,, cu rnirostivire.
Iar
fiind copil,:l du papte zile 9i moare nebotezat, pa"i"tii
gapte ani din comuniune gi se condamnx ca in'acefti se intetuix fe
ani sd mdnirrce
minciri uscate, gi si facl in fiecare zi 40 de metanii.
(72, 110 Cartg.)
38-42 Ioan Atuntrtorul 445

CANONUL 38: (DAREA LA IVEALA A PACATELOR. (CALUGA-

I1ITA SA DEA LA IVEALA PACATBLE DE CARB $TIE)).
Cdlug5rifa, care a auzit de la alfii despre un adulter, sau despre
pingirire de prunci, Fi nu descoperi aceasta superioarei se supune ace-
leiagi epitimii, ca ceea ce a sivir,sit pdcatul, potrivit canonului 7l al
lui Vasile cel Mare.
(71 Vas. c.M.)
,il

CANONUL 39: (LEPADAREA COPIILOR. (OSINDA CELOR CE-SI

LEAPADA COPII ESTE CU UCIGASII)).
Legea pedepsepte ca pe uciga;e pe cele ce-gi aruncd copiii lor la
intrdrile bisericilor, chiar daci cineva i-ar scSpa luindu-i.
(33, 52 Vas. c. M.)

CANONUL 40: (TILHARTA. (TILHARII SE OS1NDESC CA UCI-

GA$II)).
Tilharii se supun pedepsei ucigagilor de oameni, deoarece ei se ser-
vesc gi de ucidere spre prornovarea intreprinderii lor.
(22,23 Ancira; 7 Atanasiec. M.; 8, 73,43,55 Vqs. c. M.)

.r - CANONUL 41: (FURTUL. (OSINDA PENTRU FURT))

Hoful, daci de buni voie mirturise,ste fapta sa, sI se afuriseascd
pe un an, dup5 canonul 61 al lui Vasile cel Mare; iar dacd a fost
dovedit, sd se afuriseasci pe doi ani. Dar noi vom lipsi pentrtrr 40 de
zile din comuniune, pe hoful care de bund voie se ciiegte, iar pe cel
ce se dovedegte, pentru ;ase luni, mincind dupi al noudlea ceas din zl,
mincare uscat6, pi fdcind in fiecare zi o suti de metanii.
(61Vas. c. M.; 3,4, 5 Grig. Neocez.;
6 Grig. de Nisa)

CANONUL 42: (OSINDA PENTRU FURTUL AVERIT OB$TE$TI).

Cel ce a fost prins in furtul averii obgtegti, ceea ce se numepte
furt principal, sd nu intre in preo{ie. Iar dacd va cidea in aceasttr
patimi dupd ce a intrat in preo{ie, se va despuia de preolie, dupi canonul
25 al sflntilor Apostoli.
(25,72 Ap.; 10 sin.I-II; 6,8 Grig. Nisa)
 43-47 loan AJun6torul

CANONUL 43: (OSINDA PENTRU PRADAREA MOP,MINTEI,OR).

canonul 66 al lui vasile cel Mare, hotirigte ca cel ce jefuiegte
mormintele trebuie sd- fie neimpdrtipit pe zece ini. rar noi pe
un an,
mincind clupi al noulea ceas din zi, pi ficind i" Ji""oro zi 200
de
metanii,
(66 Vas. c.M.; T Grig. Nisa)

CANONUL 44: (OSINDA PEI\TRU SPURCAREA CELOR SFINTE.

(SACRTLEGTU)).
rr.
Dupi sfintul Grigo-rie de Nisa, sacrilegiul se pedepse;te
cu timp
mai scurt decit adultcrul; dar se di pind Ii trei ani.
(25,38,72,29 Ap.; 25 Antioh.; 70 sin. I-II; g- Grig.
-r Nisa; Z Chit.it
.ilet.)

CANONUL 45: (JURAMINTUL STRIMB. (POCAINTA CELOR

CARE JURA STRIMB)).
canonul 82 al lui vasile cel Mare, hotdr5;te ca i:ei ce prin con-
tringere juri strimb, sd se inliture din comuni;";
i" tiei ani; iar cei
ce firi de constringergr sE fie inliturafi de Ia acLasta pe zece ani.
Iar nbi credem de cuviihli ca acegtia sd se scoatt di;
comuniune pe
fn an' mincind dupi al noulea ceas din zi minciri uscate ;i fdcind zilnic
250 tle metanii.
(25 Ap; 94 Tnil.; 70, IZ, 29,64, g2 Vcts.c. M.)

CANONUL 46: (CERTAREA DE DOUA ORI. (NU ESTE

CU
DREPTATE A CERTA CU DOUA OSINDE FENTRU
ACEEASI
GRE$EALA)).
Nici femeia laic5, nici cilug6rita, s6 nu se despartd de
biserici
pentru orice fel de picat, ci numai dL la impart$aniel
canonul zice si
facem apa din ca.oza ci murte femei s-au iinucis de ru;ine; precum
nici -presbiterul, nici diaconul, potrivit acestei norme:
-- "-
de doui ori pentru aceea;i... (Naum, 1, 9). ,,Nu vei pecrepsi

(25 Ap; J4 Vas. c.M.)

Oi" CANONUL 47: (POCAINTA PENTRU BAUTURI NECURATE)

ctrzind ceva necurat in fintind, sau in untdelemn, sau in vin, cel
ee bea acele bluturi, trei zile sr nu se atingd de carne
gi ;apte zile sd nu se cuminece. ,si de brinzi;

(63 Ap.; 67 Trul.; 2 Gang.)

{8-50 loan Atuntrforul

Ultimele canoane (47-48) ce se considerd cd aparfin Canonico-

nului lui Ioan Ajundtorul sanc{ioneazddoud fapte ce pot surveni in viala
sociall: consumarea cu Etiinfd sau far6 Etiinfa de bduturi necurate (apA
clin fintini, vin sau untdelemn) Ei vomitul dupa dumnezeiasca lmpdrtA-
ganie, din cauze cunoscute sau necunoscute (pacate).
r*l gv .
' CANONUL 48: (VOMAREA. POCAINTA CELOR Cd'VOMEAZA
DUPA CUMINECARE)
Cel ce a vomitat dupl dumnezeiascaimpirtdganie, si se inlSture pe
40 de zile de la dumnezeiasca cuminecdturE, rostind cincizeci de psalmi
in fiecare zi, ;i flcind cincizeci de metanii; ori;icum s-ar fi intimplat
aceasta. Cdci chiar daci ar ;ti el cd nu s-a intimplat din cauza S3,
totugi sd se supuni la orice caz pentru alte oarecare picate ale sale.
In Pildalion se g5sesc pe lingi canoanele ardtate mai sus (1 - 48)
qi inci alte 16 canoane care considerd cd aparfin aceluiagi sfint pdrinte,
fe care insd Nicodim Milag in Canoanele Bisericii Ortodoxe le reproduce
iub numerele 49-65 (II, 224- 225). Eie sint atribuite impropriu lui
Ioan Ajundtorul.
ln aceste canoane se aratd sancfiuniie ce se cuvin pentru diferite
inrfacfiuni biscriceEti indeosebi pentru sodomie Ei adnlter, sub diferi-
tele lor aspecte, cum sint: picdtuirea cu magtera (can. 49), pdcdtuirea cu
ll'rama $i cu fiica (can. 50), relatii sexuale lntre fra{i (can' 51), rela{ii
nepermise a soacrei cu ginerele (can. 52), relafii sexuale intre fra{i (can.
53), rela[ii cu fratele mai mic fSrd ca cel mic s5 pdcdtuiasci (can. 54)'
relafii sexuale intre tatd qi fiicd (can. 55), intre mami Ei fiu (can' 56)'
lntre nag qi fina (can. 57), intre rude de cuscrie (cumetrie) (can. 5B),pdca-
tuirea cu dobitoc (can. 59), reta{ii sexuale intre verii pritnari (can. 60),
intre un cregtin gi un pdgin (can. 61), adulterul sofiei clericilor (can. 62),
relaliile unei femei cu doi frafi (can. 63), relafiile unei femei cu un
famen (can. 64) Ei sodomia intre sofi (can. 65).

CANONUL 49: (PACATUIREA CU MA$TERA)

De va pdcdtui cineva cu maptera sa' se pedepsepte cu trei ani,
fire$te ajunind pini seara, gi mincind useat, gi in fiecare zi f[cind clnci
sute de metanii.
(79 Vas.c.M.)

CAN)NUL s0: (PACATUIREA CU MAMA ,$I CU FIICA)

" De va p6citui cineva cu mama gi cu fiica'se'pedepse;;te cu patru
ani, mincind uscat dupd al noulea ceas din zi, ;i. ficind in fiecare zi
300 de metanii. . : !r
 51-58 loan AJunEtorul

CANONUL 51: (DESFIiINARnA NEFIREASCA CU DOr FRATI)

De va face cineva sodomie cu doi frafi, asemenea se pedepsegte.

CANONUL 52: (DIISFRINAIIEA NEFTREASCA CU crNERltLE)

De va face cineva sodomie cu ginerele s5u, se pedepsegtecu patru
ani, mincind uscat dupi al noulea ceas din zi, gi ficind in fiecare zi
200 de metanii.

. caxoNUL 53: (DESFRINAIIEA NEFTREASCA INTRE FRATr)

De va face clneva sodomie cu fratele sdu, se pedepse;te cu, opt ani,
mincind uscat dupd al noulea ceas din zi, gi ficind in Iiecare zi 400 de
metanii.

CANONUL 54: DESFRINAREA NEFIREASCA CU FR.A.TELE

MAI MIC)
Dacd vreun frate mai mic ar suferi sodomie de Ia cel mai rrlar€r
f6rtr si faci el sodomie, se pedepsegte pe trei ani, mincind uscat dupi al
noulea ceas din zi ;i ficind 100 de metanii

C-:ANONUL55: (CADBDEA (PACATUII"BA) CU FIICA SA)

De va pdcitui cineva cu fiica sa o dati se pedepsegtecu cinci ani.
iar daci de mai multe ori, cu 12 ani, mincind iuscat dup[ al noulea ceas
noua or5 din zi ;i fdcind in fiecare zi 500 de metanii.

CANONUL i6: (PACATUIREA CU MAMA SA)

De va picitui cineva cu mame-sa, o datd se pedepse;te cu gapte ani,
iar daci de mai multe ori, cu 12 ani, mincind uscat dupi al noulea ceas
din zi, 9i fdcind cinci sute de metanii.

'
cAhi,oNULb?: (PACATUTRBA CU FrNA)
De va picitui cineva cu fiica sa cea din Sfintul Botez o dati, se
pedepsepte cu, opt ani, iar dacd de mai multe ori cu 10 ani, mincind
dupl al noulea ceas din zi, 9i ficind cinci sute de metanii.

CANONUL 58: (PACA?UIREA CU CUMATRA)

De va ptrcitui cineva cu cumtrtra sa se pedepse;te cu opt ani,
mincind uscat dupd al noulea ceas din zi, pi ficind in fiecare zi 300
de metanii"
59-61 Ioan Ajunltorul

CI\NONUL 59: (SODOMIA) I )

srird,u dobitoc;r"svind,so!ie, se
, . , .I)e va ptrcd.tUi,.cineiya.'ds,rnbiirmulte
pedepseg.te cu opt ani" ial:, de nu aieifemeie pi.a'pScituit o,datd-sau:.ds
doud ori, sau de mai mult de trei ori a picituit, se pedepsegtepe trei
ani, mincind uscat dup6 al noulea ceas din zi, ;i ficind 300 de metanii.
Aceste epitimii le va prirni ;i femei4 care a pdeituit cu dobitoc'

.t CANONUL
-.. ti0: (PACATUIREA
..: a::.'..:. ..:.' ...... .,
De va pdcdtui cineva cu vara SA
mincnid uscat dupi al noulea ceas d i n
de metanii.

CANONUL 61 : (PACATUIREA CIf,iNECRE$T{NI' $I ERETICI)

: sau cu
' ':.''.'t,T,)e. va pieitui tineva, cu ' o pigini, 'sau' ;l:, cu': .1r;:''svlgig[;
turcoaicS, sau cu eretici, neavind sofie legluitF, s0'pbdepse5te-trei-anii
mincintl uscat dupd al noulea ceas din zi, ficind in -fiecate zi 200 de
metanii. Asemenea se pedepsegte ;i femeia care, neavind sof legiuit va
picdtui cu, evreuj, $au Qu tqrc' sau.g11 eretic' sau cu arnlean. Iar dacd
bfirbatul, ,car€ are sofie, ;i femeia, cor€: are so,t legiuit, ar,'plcdtui:cu
astfel de persoane pdgine Sau er:etice,se pedepsesC.pe patru sau cinci
Aqi' mincind useilt dupi al nouleai,ce4s din zi.y,,:pi,fdcind in fiecare' zi
?50 .de metanii.

,,,, s:4xQNUL.62: (ADULTEIIUI,SOTIILORDE CLERICI DESPA&.

'|ENIA ,: :"i' :i : i j
1",.:',: CANONTCA A CLBRICIT,OR),',
' j

. , tar. du"i solia presiiier:iilui, sau diaconului, u" "u*itu a{ultef, di

pgfepse;te cu trei ani, mincind usca! dupi al nop.Slea'ceas din zi',::9i
iicind in fiecare zi 300 de metarrii. Fire;te ci acestease pedepsescrnai
greu decit alte adultere, pentru ci ucid pe bdrbafii lor, flcindu-se ele
prin acest fel de adulter ctttia criterisiitl din preotie. $i sofii lor, daci
vpiesc si le mai ,aib6.pe ele sofii,.5s. citefisesc din, preo{iq-^Iar,dacl
rroicsc.sb aibi preofia; se despart de dinsele mai..inainte 'de:4.;$e-i.r,r1.-
preuna cu ele dupi aclulter, potrivit canonului al 8-lea,al sinodului de la
Neocezareea, 1 i \ ;.lnd t

: , , ' . , , : - : . ,... _ . . :
: rryiurnriCU DQrT.RATI)
CANONULos,,IPA'dATUIREA lt'
-'::r'" 'driaa'o'femeie'ar 'frafi,
ir blcdtui qu doi sei'pedep*";1ul:p*':t""i
ra.ni,..mincir1du-sgat.dup6: al nouilea eeas din 3i, pi, fii:-ihd i.n'fiqqa.r6 zi 2AO
.de rnetanii. ,. . ; rl
{50, 64. 65 loan AJunltorul; l. B Nichifor

CANONUL 64: (PACATUIREA FEMBII CU F.AN{EN)

, Daci o femeie ar picdtui cu un famen se pedepsegtecu trei ani,
mincind uscat dupd al nourlea ceas din zi, 9i ficind in fiecare zi J00 de
metanii.
' t*'
CANONUL 65: (IMPREUNAIiEA NEFTREASCACU SOTIA) .,i
De va fece cineva sodomie cu rofia sa, se perlepsegte pe opt ani,
minciT_duscat dupi al nou6lea ceas din zi, pi fEcina in fiecare zi p00 de
metanii.
'..dt'-j:1,
' jjqu;
ttl ll' r L ;
CANOANELE LUr NTCHTFOR
MARTURTSITORULt+Aibl rr'

,CANONUL 1: (ANTIMISUL) , I' tl .. \i.,

, - . Daci din negtiinfi se va spila antimisul, acela nu-gi pierde sfln-

lenia, nici nu se faee necurat.
173:Ap.;7 sin. VII ec.) irn
I. canoanele
lui Nichifo.,i., n,r,,,'*.li; ur, *ilr3ir"rrrite din ffii I
eiaborate de sinoclul,clin constanti.n.pol sub prege'd*n1iaacestui patrl_
arfu in diferite proLleme biserice;ti, luate clin'tucritrrle acestui patriarh
9i anurne: 38 de can-oane(1 -38) Jtiistrate i.rtr-un manuscris grec;
- Eapte
:ralgrtng (39 {5) sint formate, din prescrip}iile bisericeqti gJnerat; ;i;
Itti Nichifor; 4 canoane (46 .- 49) sinf luate^dintr-o culegeretu "o.ro"r,.,;
iar ultimul canon (49) cuprinde conf:nutul epistolei "anoi-ti"ua lui Nichi-
for"in (are se gasescaaptesprezeceintrebari ;i rdspunsuri, c,plsior,ica.e
se pare cti a apsrtinut lr-ri reodor studitul (+ 826). deoareirein titlul
el se spune cd este trimisa de Teodor unui cnlugar \{eiodiu (Migne ccvx).
trr iirini'-rl ca:on se aratii cd slintul antiiris prin spiriare"(din neqtf-
lnfd) pentru a se curafi nu-;i pierde sfin{enia, n'ici nut se face n".r,"11

CANONUL 2: (CASATORIA A DOUA $I A TRErA) ; l,, ,;i

d: Cel ce se ibsdtorepte a eloua oar5, nu se cunun5, ci i se di chlaf
epitimia de a nu se impirtigi doi ani cu preacuratele taine; iar eel ce se
cdsdtore;te a treia oari, cinci E4i. r rrvr.rt$a{, r.ui rluir llo ur l;,
(7 Ap.; 3 Trul.; 79 Ancira; 3,7 Neocez;7 Lactcl.;4,72:Vas. c. !t:)

Din textul canonului rezultd cI cel ce vrea sA se ciistitoreascd a

doua oarf, nu se poate invrednici de binecuvintarea Bisericii, nu se t:oate
tndeplini ,,rinduiala cununiei*(, gi in consecinfa,Biserica nu binecuvin-
teazd c6sdtoria a doua ci o considerd nepernrisd.
' 'Practic
se observl insi cd autoritatea civilii a recunoscut tegalitatea
cdsdtoriei a doua qi chiar legalitatea a mai multor cdsdtorii succesive
 I 451
B Nlchilor

qi rnulli creEtini au ficut uz de aceast5 leger: qi' in caz de necesitate au

incheiat cAsitoria a doua. Biserica n-a protestat impotriva acestui lucru
ci a supus epitimiei pe persoanele carti incheie astfel de cisitorie, exclu-
zindu-le de ia Sfinta lmpirtdqanie pe unul sau pe doi ani (can.i 4 Vasile
tel Mare), fapt cel confirmi qi Nichifoli prih canonul 2 al sdu.'Corespun-
zdtor Nichifor in acest canon aplicd sancliunea de cinci ani oprire de
lg ilnpirtd;anie celor ce se cdsdtor€sca treia oard. I
spre a inlelege dispozilia canonului 2 al lui Nichifor, potrivit
cireia numai prima c,asdtorie se invredniceqte de binecuvintarea Si cunu-
nia bisericeati, p" cind cisdtoria.a doua nu este vrednicd de aceaqta'
gi cu atit mai puiin a treia, trebuie sd avem in vedere rigorismul cultivat
de Bisericl in privinfa cisdtoriei a doua (a se vedea canonul 1 Laodiceea)'
rigorism "are s-evede ed s-a pAstrat ;i in veacr:I IX, pe vremea lui Nichi-
foi, ca gi mai tirziu in veacul X, cum rezultd clar din o scrisoare a
patriarhului Sisiniu (995-998) al Constantinopolului, prin cafe se reln'
noieEte $i lntdregte acest canon al lui Nichifor' Abia in veacurile urm6-
toare, sfirgitul veacului XI Ei inceputul veaculuiXll s*a schirnbat aceiast6
r,p.eiiere a Bisericii despre cdsdtoria a doua; fapt ce rezultdL din rispurrsul
dat de Nichita mitropolitul Eracliei, la intrebarea pusl ln aceaqtl pri=
vin!f, de episcopul constantin. In aecst rdspuns Nichita spune c5 ,rDup6
invirtdtura-corectA a Bisericii, cei ce se cdsdtoresca doua oar6 nu se pot
lnvrednici de cununie, dar.cd in Biserica Constantinopolitand, acmsta
tru. se mai observi riguros, ci, 9i celirr ce se cdsdtoresc a doua oari li se
pune pe cap cununile de rniri, numai ci respectivii se opresc de la Sflnta
buminecdturd pe un an sau doi ani Ei preotul nu^are voie sd pg"tt^":Rs
lu ospitul lor$ (Sint. a. t. V, 44; dupd N. Nlilag, canoanele II. II, ZZ9).
De la acest tirrip ineepind, aceastd practicd a Bisericii constantinopoli-
tane s-a generalizat, ;i s-a inscris ;i in ,rrinduiala cungnieil6, in care
punerea cirnunilor pe cape,tele mirilor la a doua cds6torie este Ia fel ca
:' l
la cei ce se cisdtoresc intlia oarS'
Pentru justificarea acestei abateri' de la practica'bisericeasci prir-
vitoare la cei ce se cdsdtoresc a doua oar[, observd Nicodim Mi!$' !.
edi{iile grecegti ale Evhologhiului celui Mare (Venelia 1891 p. 253)' in
Uoiitfenicetre slave (Moscova 1B0B'p. 441ca 9i in unele Molitfenice roma-
negti, se citeazi literal atit canonul 2 al lui Nichifor, cit 9i acel rdspuns
canonic aI lui Nichita.

dlTfiiibvdiiflfl'
car$dfrur, itrr. lfr Pnrfitfttfrtfl)BlsE-
RrcII NU SE ZABOVESTE).
:r lli"n, -biserici'1,)nu
ce'petreee'de nevtii'i ti*pls"urtf'?rr*'jrriirro;til se
osinde,ste.Iar dac6 zdbove;te acolo:timp indelungat, acela s6 se alungb
".r "u"ia"i, iar biserica s6-9i prirneasci ale sale drepturi''
(?3.Ap.; 74,76, 9.7fYal,) ii,,. I

Vezi canoanele Paralele.

 4-6. Nlchilor

I,'i. :,OANONU,L. 4:, .](DANII.I,E $.I, ,NUMELE. CELORI: RAPOSA!f,.,

|',-.;,i (BI"SERIeA pRIME$TE DANII $I FARA TE)'STA.I![ENT)) ;,.,,,...:;f
,_ .printi milosteniile ce se f4c pentru cgi ce,srng
- pe ^guyine:'8:$b
$rj1$t .fir6 t.stamenu flnume.dacd dinlii fii'ql,vii aveau,intenfia,si
taci aceste milostenii.
Bise|ica s-ar rugat qi se roagd pentru iertarea pdcatelor membpitror
d.i.riposafi: A,ceastase confirmd deja in Agezirrnintele Apostolilor, uncle
s-a stabilit Ei timpul cind sd se,facd aceasta (Sint. at. 401).rpentru aceastai
de' otricei,.,credincio-gii,ldsau.pr:intestament o parte din av€rea, lor pe
searha Bserieii;iar: in cazul cind mureau, ;i nu i.rtocmeau testament, o
par:te din'averea acestora revenea:Bisericii.rAceste norme,,inrpu.sepe.cale
cle,obiceilatrfcst'rectrnoscuteca leqale $r Frin ,iegede stat (Nbv. 26 a,lui
Leon.si constantin). In vremea icronoclasniului,diserica a lost privata::a;
acest privilegiu ,p intet'dic{ia era atit de .categoricd qi se s,rncliona atit
.de qspEn;'ineit unii,preo{i nu.'indiezneau:sd mai prirneascd
danii pentru
eeir'ce,nu:fdbeau. acehsta prin testament. Nichifoi, in secolul lx,^ recti-
fica" a_qeastdprocedura necorectd' din partea urlor preofi, qi dispune ea
tdate.'.ldsdrniltele pe seama bisericilor pentro sufleiele.:raposafilbr:rsase
ingiggqgca, :fdra Epnsidg"?* la"imprejurar:ee ,daci, ,erpecti,rii ,,raposagi
iar fi disptrs.,cevain privinfa aeeasta cit tipp au fost in viafd."Ulterioi,
ry-rpiratul ,,Leon Filozoftt'l,'prin.Novela:;40, dispupe ca o partc anumiti
:din, l{sdnrinttrl raposafilor revine. Bisenlcii da'car,,t'espeetivii rnor farA
;bstament. . .j .:. :
.
: . . ' : - : : : . . . , ) . \ I . ' r ' | | i : : , b ; . . i [ l . . ]
{,..
::. . CANQNUL ,5: (LA BUNA VEST,IRE..EST4.DE7:LEGAREDE VtN
:]T.j,'.;,9I DE PE^!TE) i,. ;
: " , ; ! - . : 'r:! .,., .. . r..:,., ,.:.- , ,. :.i- 1gl:. , : . : :. \ t ; .. . :
De s-ar intimpla Bunave.stire iu Jpia "ea mare*pbu Vinerea crih
-Mare, nu pdcdtuim dacd gtrstSrn vin gi pette. ,,,,, r, j.i ,
r! :... 'rrrrr.
'-:"fAo A:p;.'52 j'
,i: Trui.)
: .'lblt; . r:i' .y : ] . , .' . :
*u*tenrenteazd linereif pbstulrri la sarbitorirea Buneivcs{iii qin$
o,, .
?ceaste cade joia sau vinerea diii sdptimlna mare..i ,.',., " ,., ,
,',,,.'r.--,

rtrs:11,P:{9L,ut Fqui\{SNULPQA"E HIBOTEsIcITBT,gI lpo-

DIAcoN)
,, (.i ' i'. :,,,,r,

;r,i-:,, Cel ge-are rugiciunea (hirotesia) de egumen,,presbiter fiind, poate sE

$infeas,ci citt'f $i ipodiacon in ministirea ra. "r;b 'rr :,lr{:"t::;
rgi .i;' ". !,r
(33 l'rttl.; 14'sin IV ec.) -' : - ; ..,."i ,, ;. , ....,relcl
stabilegte dreptul egumenurtri hirotesit 9i ldfa$i1;r1'3"'"a liiroG
qi
cite! ipodiacon pentru mindstirea sa. ...irtr .:. :. .
7t;I1 Nichifor
sb

CANoNUL 7: (DESFRIUL OPRBSTE DE LA HIROTONIE) ' /,

, , D a c d s i n e v d a ' v i e f u i t ? 0 d e a n i , s a u S i m a i n r u l f i i n d b s f r 'hitotofrt;
irr,;apoi
ser.Vaarita ei face fallte,\:irtuoAse,_accla:nu'se'iUtirie a,se
ftindcd'eel,sfinlit trebuie sl {ie'inraculat. ,
sj; . ,',,
(80 Ap.; 2 sin. I ec.;12 Neocez.;3, 12 Laod";10 Said'; 17 Sin' I-II;
4t l 'Chiril aI AIet.)
':..
' I ft'): ;'.' I ,ir; l
I :
se'arat5 cd desfriul constituie un, lrnpediment la hirotonie{l
lr:r
'"tn
. ..,*d ;.J. . : j':r'-
: ! o'frrf?rt r
--"it{l^-,-,jlf-T r'!1
e' lCbiiilr olr..riilont."?Coptti"DiN FLoRI $I CEI
:

CAr,ror.*ri.Jl,
DrN CASATORIA A DOUA- ,,$I A TREIA Snr HIRpTONES€)).
copiii, nascufi din fiitoaTe, sau din cei ce s-au cSsatorit a doua
.oar*.sau a:treia oard'-Fii dovecle*cgi gu viaf5'vrednicfi'dc preofie se
hirotonesc. ti-'",--'
(Tt)Ap.; 33Trul.;74 sin.VII ec;1$ I"aq.d'.) ,r sa rirl
tit-,., , sr er,,
t8ef$rirrmfqi
Se rispunde l'a intrebarea dac5 se proynoveeig'{}f cief
'dotla. ' : l,
din afara casitoriei sau cei provenili din cis5tsria a i
' . t , .

PRrh.{4.lDlE :DS
MOARTE) :
'ih
,sca impirtSfanic cehli lrolnar
..primejdie' r,ii moarte, chiarl,;i dupi ce a gustat rnitrcal:e' . '
(29 Trul:; 41 Cart.)
.ifl.
se admite sd se impSrtdqeascirbolnavul in prirnejdie, de .moarte
chiar: dacd a gustat mincare.
":.4'r'*1 '- :. r- r-t! ' -''" d\.
I ! a t"r''r* Y: I
:.-
.

CANONUL 10: (INCHINAREA DU}IINICA i$I 1N.:-QINCTZ'ECIME)

Duminicq, li ip ,to3td Cincizecinrea se €urrinc a -pleca gcnunehii
'ntar|.
ipentru sirgtare.a .icoanelori dar sd ltu $e facl obitnuitele. lrretanii
(20 sin'.I ' :ec.;90 l'r"ttl.;75 Petnt Alet'; 91' ; Vas' c' NI')
ri '',
.,.r r:rr..,'.i ..' . i' ;. ,1.' i' ' r .i1..;',:.i- ,'i .l . i ' . I l : tl , : . . . " .- ! g ]
r lr i
pROS-
CANONUL 11: (pRoscoMtDIA. (RiNDUIALA PENTRU
E "-1 CONflDIE))
.iii; ': ' : rl

.t : Nu ,Piqituie;te ca.l ct,prtxcomirleFte.'dintr:a prescurb perltgu;,1,1ei

' .,', " :ir,
oameni, sau aprinde o l U m i n a f e .
 12-14 Nichilor

-- se admite,-ca 9e'altfel qi inrplescripfiite

-este de la Liturghia sfintului
vasile eel Mare ci la proscomidie suficienti o singuib presctrrd Ei
o singur5 luminare pentnr pomenirea a trei p"rco"n".-D?i aici rezulti cd
pini'aici era,obiceiu! ca pentru fiecare persoind, care elorea si fie pome-
niLi la Sfinta Liturghie se aducea la, altar, cite o preseurd qi de asemenea
se aprindea cile o luryinqle.
.i 1. . , :! i \ ..rii
,r . ' r . . i ' .. '; -\ i.
CANONUL 12: (PROSCOMIDIA.(POTIRUL NU SE BINEC{.IVIN-
T E A Z A 'I A ? R O S C O M I D I E ) ) . . ' :r :: . :,

.., - _$intgl Potir .nu tlebuie $ qu bingcuvinteze ra nrgrclunea pros-

'comidiei.
Cahonul a fost intiodubiin-rinduiala proscomiAiui. ,*,
1 ': 'i: rribifu
'' ' CANONUL'IS: (LITURG'HIA. (LA LITURGFIIE
sE FoLo.sEgrE
. APA CALDA)). :
Nu se cuvine ""- p""rtitbiri're niurgrrireascnfd* api caldi, decit
nrrmai.de mare 4gvgie;.$i daci.nicidecum nu se afli api calcli.'
(32 Trut,;'37 tartg.l

,aw Apa_caldd ar.e aici u-n sens mistic, privind apa. qi singele.
'din ce a curs
rana Domnului, care deqi a murit, rdinine prr*r"i "f,r'pJ;'ir;;;;
Sa din mor{i. Latinii Ei armenii folosesc apd rece. Balsamon
in comen_
tariul sdy la cal9!t1l T11!an, ca qi u4 rispunsul sau,-canonic, ar noui-
{2
sprezecelea,.subliniazi sublimitatea minunii prefacerii, vinuiui
ames-
tecatl or apdi caldd in singele'card qi al Doninului gi a"cia"
1u ca ";;j ;
{lu pun api calda in sfintul potir ca nigte eretici sd se scoati dintre orto_
docqi-(sint. at. IV 462-468;.5i sint. at. II 326-gzz; cr. N. MilaE,
canoa-
nele ff, II, p,223): iri

EANONUT 14: (RINDUIALA PENTRU CALUGARUL REVENIT

i': ltiUIIIASTIRE),' _,\. ' .-,., ,,.,,,., ..i tis.Lj,)
ir I 'schimi,
se cuvine ca moriihul care a lepidlt gi iarigi a re'enit,
si lmbrace iar5.si imbr5crmintea rnonahalE ee a dezbricat, dar f6ri s*
se citeascd rugiciunile orniduite.

_ __.(81, 83 Ap.; 3, 4,6, 7 Sin. W ec.;10 sin. VII ee.;t6 Cartg.; )r. An.
';l't :
ln acest canon Nichifor aratd rinduiala reprimirii in ministire a
cdlugdrului care a lepidat schima monahali 9i ipoi cere sd fie reprimit.
vez!_pr9_zentarea pe larg ,a,acestei rinduieli fdcuie tot de Teofil in sint.
At. IV 431 f, . i!!iiirril)1, \, ,.iiri:..jfirr Ur... .. ;r.or)
 ' i 155
15 Nlcnifbr

' i
CANONUL ,-T5:PALUGARITELE POT INTRA IN ALTAR)

Se cut ine cilugiritelor a intra in sfintul altar Pi s6 aprindi lumi;

niri ti eandele, si-l curefe 6i s6-l tn5ture' il .ir. :
''
(69 TrtrI".;79,44 I'ctod.)

Textul acestui canon potrivit edruia se permite calugarilelor si

aprindd lumindri Si candele, si sd cure!e,,esJe
'redat in sfintul altar $i Si-
intre
in coleetia lui Nicodim l\{ilag dupi Sintagrna Atenianfl. In aeeeaqi
redactare se giseqte ;i la Arnrenopolos, in Notnocanonul dil h{olitfel-
nicul cel Mare, ed. Pavlov p. 83, in Pidalion, ca 9i la Andrei $aguna,
Enchiridon, adici Carte manual de canoane, Sibiu 1871 p' 524. Andrei
$aguna'adaugd insi in notl: ,,Adici in biser"icilertrfini.ctirilor lor, dacd
b$bali Ei servitori nu se afl6., canonul ti9 IV'(. Trimilind la canonul 69
Trulan. Andrei $aguna se pare ci are o rezervd intrucit in 'ac:est'callon
se pemrite nutnai impiratului si intre in altar in afari de c{eri:i. Mire-
nilor prin acest canon nu Ii se perrnite sl intre i1 altar, Canonul 44
Laodiceea, interzice cu deslvirqire ferneilor si intre in altar, motivind
ci gcestea au curdtiri lunarc. S-a inregistrat $i o cotrtroversd intre
Andrei $agtrnu gi cpiscopul Citl.nic de la Vilcea. c&re a refuzat si difuzeze
in eparhif sa lucri,rrealui $agun:r. Elementele dreptului ci-rnr:nic,Sibiu.
1S5{. pe considerentul cd $aguna arati ci, tnonahiile sau cilugirrilele nu
pot intra in altar. Asia se explicd apari{ia in anul urmitor a ediliei a
Coua a Elem,:ntelor dreptului canonic, in carc Saguna fltcc nlern{i'lttea
de mai sus.
Nicodim MilaE rer'narci insd cI in Cortnpciaia, colectia de cauoane
"in limba slpvX, textul aeestui canon prevede tocmai contrariul.: dispunind:
,,Nu se cuvine cllugirilelor a intra in sfintul altar $i si aprind.l lumi-
ndris can. 11, Il, 275).
::
'ca La aceasta canonistul Nicociim l'iila; adaugd piirerea .sa a$reciind
-tot'r-r-rp"ioio,
teiiut-itir'r ,,core'spundemai binc doctrinei c:ruonice a
Bisericii ortodoxe, decit permisiunea datir de catrotrul Plez_e,tt-9"q:,
textul d.in Sintagrna Atenianir, din Art.enopol. preculll ;i din Pidalion66,
-- qi
menlionind in not5 cir in Pidalion se adauga, intocnrai cutn face
_- cd ,.aceastali sc ingiduie
Andrei ,Sagunn,probabil dupS Pidalion,
cllugdriiel6r numai in mindstirea lors $i indrumd pe- cititori la canonul
,Og..i-;"f,i", care insd foarte pu{in sc referi la chestiunea oac€asta"' N'
c()n1ullta-
Mila5 i$i motiveazir opinia sa invocind autoritatea lui Zonara ltt
riul caionului 44 Laodiceea.Iar c1 argunlent il'r privin{a aceasta. ciinonis-
tul N. Mila; invocd hotdrirea sinodului din c<lnstantinopol.de pe vren"rea
p"triu.fr"f"i Nicola. clin veacul XlI, carc,permite sti intrc in
.cdlug'Srilor (veacul
itt".. ,prnirrd cii, daci abia la 300 de ani dupl patriarhul Nichifof
IX) s-a pemris ciluq5rilor si intre in altar, prin derogare de la prevedcrile
.canonului 69 Trulan, cum se yroate,ca.patriarhul Nichifor sd pernriki ;rcea-
sta cilugSri{elor. De aici conclucle N. Mila; cd lui i se pare mai de'sine
s-a
inteles cd rir"rcluialaera ca ,cdlugSri{ele nu pot intra in altar", aEacum
 16-19: i$ichifor

pdstrat ab€rsta lh'rddecftTea-cffn coiinpciaiii, care qi

ears-a tfadus dupi un
rnanuscris grec, altul decit cel dupi care s-a alcituit si introdus in bida_
lion, gi sintagmh Ateniahd, ;i duild earc a,fdcut traduce.ua w. Milas, ln
susfinerea opiniei sale N. MilaE invocd ,5i autoritatea canonultri 44 t-rioai-
ceea' spunind czi cl nr,r vede cunr a putut patriarhul Nicirifor, in secolul
XI sa penr-riti calugdri{elor intrarea in altai, cind intrarea calugirilor s-i
[rc.rmis.abil,t-rl.secolu.XII. Avind,in vederc aceste motive rat'iorrale.N.
Milag_concltde spunind: ,,Noi creclcm cd textul
Nichifor este mai cqrect i.1 ^acestui""n.rrr,(lb) a lui
cormpgiaia, respectiv in acel manuscris frecess
'cormpc^ihia,
d.y.necare s-a tradus in acest canon ao"it l"*t"re ai,i'"oGil
{ii.legrecegtirnen[ionatemaisus.(.(Idem:II,II,234)'
_
' i ' f - .
. . .:. : .. :

:,, 94rygIui,-rq_lqqqTrREA .qALUq4RrLoR,(CAI,UGARIT

F.OSTEASCA INTREG poSTUL
.$A,
:, . X{ARE.)) . .:, , r .::.:l
i- Nu se_.'cuvine;ca hronahii, i11"\rinerea Mare,
-. si intleplineas"e tu.
gy-xrig.grigolb$i, sub pr€le{tul. acestora,sd se dezlege - Ia tin ;i untaeiemrf,'
fti1d9!_ atesteai sint oblceiuri' ale necurnpitdrii.
- _ -N lVfilaq'in accst carlon remdrci cii in cormpciaia;i pidalion:friloc
cle Vinerea Mare estc Patruzocinrca cea marc, sil cii chiar Nichifor irr Alt
(stnt. at.: IV, 431r v. n: 1). indicd: patruzecirnea rnare, ""e" ".,'1 :i'e
liinoa '. ' :,
gare canonis.tuluiMilaq.cear fimaicorect'(N..MilagIL li 23b). . j.';
. - : . , : .; , : . i . . . - . . , i . . . ' . . . ' ' : . ' , : . . . . : . : ' . . , : , , .

IAwoNUL tzt (pRrcrNrcARE r.{RTAPLECAREA-cALUGARU--

LUI DIN MINASTIRE)
Pentru .trei cauze.se iarti monahului sd plece din ministirea sa:
dacii egumenul este eretic; dacX intrarea femeilor in mindstire devine
liber5;, daci in cenovie'inva{i copii mirene;ti.
In aceste doud canoane (12-18) se aratr motivele care permit cat,r-
gurului sd plece:din'rnindstire'1can.1?;, motivind ca nu "u*.'i prin copiii
care invafd aici sir se divulge. cele ce se petrec in rnindstirg (tvtt. 6,'?,;
C a n 1. B ) . . ' r- ::-,':
,
c-ANo-N-uL
1B:(cINSTIREA
MiNAsTltlllll4 Nu -'sB vEsTEAScA
IN LU]\IE'CELE
CEsE FACIN t\rrNrlsiidnlj.-'-
'Fiindcr
:
nu este gelmis ca prirl copiii aee;tia sd se divulge poporurui
eele,ce se fac in mindstre.

CANoNULI.19:;: (RINEUIALA PENTRU cAL,ucARrr PU$t LA

POCAINTA) ,: '|
se cdi,irre edlugdrilor,sqpu,si,epitimrilor,si minince cu ceilalfi gi,si
,se roage laolalti; . precutn $i, sX. primeasci piine binecuvintat5,'
adtc[
,an&ford, deodati cu mirturisirea lor:
20;;231'Mchilor

: ,'ln canon se aratd ci se perrnite ciluglrilor supuqi epitinriiior si pti-

meascdanafora dupd ce se m.irturisesc (vezi ;i can. 14 Laod').

cANONuu 20: (RINDUIALA PENTRU PO,STIRUACALUGARILOB

,,,. .,,i* POSTUL cRAcIUNUl,uI) t.
' '
In Postul Sfinfilor Apostoli li in Postul Sfintului Filip, se cuTine
bdlngirilor'care ;ed in ministire si minince o dati pe zi sple sear6,
miercurea $i vinerea; iar cei ce lucreazd, sd guste dupi ceasul al thselea
iar seara si mdnirrce.
Postul sfintului Filip din acest canon este postul Naqterii Domnului,
iaieihceipedripjziuasfintrjluiFilip.Veziilican.4B.

i: :-. .C:4NONUL,;?1I: '(CALUGARIIA CARD A SUFERIT SILNICIE.

(POCAINTA CALUGARITEI CAREIA I S-A ,FACUT SILA)}.
' '
belug5rilei cdre se va necins{i de oameni barbari gi necumpitafi,
iar viafa ei anterioari a fost curat6, sd i se dea epitimie, tlc 40 de zile;
dar.daci rliafa ci anterioard a fgst intinatb, sd se indeplineasch eyritinria
pr:escrisipentru dcsfriu. . . :.:-.-.
(49 Vas. c. M.; 2 Grig. Neocez.)
" ' '
i; canon se indic[ epitimia 1:entru cliugdri{a care a fost necinstitd
de barbari.
i':, ..; 1; .: .r;-il i . .i -' ' ' i c , ' r s n f ' :; ,l
' CawoNrJL22: (PocAINTA CELLII.bd3JE. CAIUGARIT CU' ET('D
vrcLEAN)
Cel ce de frica de oaste sau din oarecare viclenic, a imbricatli"nfuoa
inrofirihiceasci, fiiegte"ca unul ce-|i bate' joc de dinsa, ;i dupi aceastl
nevoie rreap5ratd ;i prefdcirtorie, a dezbricat-o, si se epitimeasci pe de
trei ori 40 de zile ;l apoi si se apropie de Sfinta impdrtd;anie.
-
. In canon ie indicd:epitfmia pentru cel ce a imbrdcat schima monahald
;i apoi s-a dezbricat, inclicind o pocdin!5 de 120 de zile.

ii', i:f,611ONUL 23: (CUMINHCAIiEA CIALUGARITELOIf. (CALUGARI-

TELE NU SE CUMINI'CA DE CALUGARI PRESBITERI TINERI))
Nu se cuvine cdlugirifelor si se impirtd,seascd de la cilugintl
prcsftt"r tinir, cind aceita slujepte ti impirtdtelte. ';
. :.'i{i
47 TruI.; 78,20,22 sin.VII ec.)
r'-ei:, ''
3.: : . ,:'t
jSe interzice'ca-: cdlugdrul presbiterr tinrir ,s6'irnpSrtdqeascdpe c5lu-
i.-, -
'gdrife. . tr) 4:;ilr; t:
 '24;28 Nichifor

. . - CANONIJL 24.:(I'GUTVIENULSA NT.I.-IGONT]ASCAPE CALUGARI

DIN },{INASTIRI').
Nu. se cuvine ca egumerul si scoatd culiorrul ucenieului, pi si-l
alunge pe acesta din rninistire.

,.
qiin fe -in.terzicccgumen'-rluisi,iscoataculionul cdlug.:rrdluisi si-l alunge
minastire; culionul (acoperimintul lipsr-:ide p:zrn'a1pe care in timpi-
rile ve'chi il purtau tofi criluqarii, qi pc care il poarta azi nurnai celugirii
gu schima 4rare qi ingerqasc;i,corespunde azi cu ca;rilafca (coiful naoEidli
ntintuirii).
i: .-/ , l e , r r r , r r t r , . )J : r y l r i r . I.
CANONUL 25: (LEPADADEA CALUGARIEI. (CEI CE LEAPADA
CALUGARTASINT Cr\ CEr DATr ANATEITEI)).
':--:-P;
cel ce a lepidat sfinta schim5 cilugdreasci pi nu ie indreaptl,
nu se tuvine a-I biga in casb, ci si ss piriseascS. ,-!r
, . : , :, ( 8 1 , 9 ] A 1 t . ;? , 6 , 7 , I 6 . S i n . I V q c . ; l 0 s i n .V I I e c . ; 1 6 C a r t g . ;I I s r n .
L r r)
Ileglernerrteraza
starr:acelor c.eleapadd schima rnorrahali qi nu se ln-
dreaptS.
\
gt cALUcAp.tT# PATULDE Mo.,\R-
CANONUL26: (BOTEZUL
TE)
De va fi cineva bolnar', ;i ar cere Sfintul Botez, sau sfinta schimi
-e6lugdreascS;trebuie si i .se dea firS intirziere gi sd nu i se denege
harul.
i . - r

, . . . . r . ,(.4 T i m . A I e r . )
' ln canon se dispr:ne ca celui bolnav care cere sd fie botezat,'s,au.si
id schima rnonahala. sd nu i se refuze harul.
"Jli. 6i .jr l1 i.t' i
' , ,CANONUI- 27: (CALUGARUi- PRESBITER SA SLU,IEASCA CU
MANTTE).
Nu se cuvine monahului presbiter a sluji firl mantie.
.Seimpune ca nronahul presbiter .s?islujeascirtot<leaunacd'?nantia
primitd la luarea schinrci calugireqti.
,i .r
.,..t.;.,
. CANONUL 28: (INDRUMAIIE .PENTRU DUI{OVNIC, P,ACATELE
NU SE DESCOPERA.(SBCRBTULSp()\/EDANIET))
Duhovnicul, cale primegte mirturisirea celor ce mirturisesc picate
'Hseunse, trebuie s[;i opreasci pe
ace;tia de la inrpirt6;ire; dar si nu_i
opreasc6 de a intra in biseric5, nici si nu clea in r.ileag cele ce le $tie
 'Nichifor 159
29-31

despre ei, ci si-i sfituiasci cu blindete ca sd stdrtiiasci ei irrtru"poc5infF

potrivit
ii-rugeciune,;i si li se aclministrezeepitimiile ce li se.cuvin.
uispoliliei sufletesti a fieedrrtia' . ..
,g"iirri rri ;rr ,Jz o.ir,bi;n.
(132 Cartg.;34 Vas. c. M') ., .,
.i
Prin acest canon se instituie obliga{ia duhnvniculrri de a pistra se:
cretul mirturisirii. si indicii cum sd se proceclezcin cazul ci i s-au mir-
turisit pdcate ascunse.

CANONUL 29: (OSINDA ADULTERILOR, SODOIUITILOR, UCIGA-

$rLoR $I A Ai-TOR RAUFACATORI) : t:. .-rrf{-

Ad,rlterii, qi cei ce picdtuiesc cu dobitoace. $i ucigaiii, ti alfii de

i
acest fel, dacd vor mirturisi din indemn propriu nelegiuirea lor caie
nu este cunoscutd de citre cei mulfi, se oprosc de la imphrtdlaniri 9i
prlmesb epitimii, dar lntrind in biseric[ si stea numai pirrd la rug5cjunea
iatehumettilor. Iar daci pdcatele lor sint vidite, atunci vor indeplini e.pi-
timiile potrivit legiuirilor biserlcesti.
(34, 56,58,63, 74 Vas. c. hI.)

Se dd indrumiri duhovnicului cum si procedeze in .cazul ci i s-au

rnirturisit picate ascunseEi grave. tt
.:

' dewoNUL.30:'FUTEi1EA'DilEovNTeuLUI.
@rfirovNfotJr, cgt-

Dac6 un laie cu voia sa i;i va mSrturisi pfcatete sale, duhovnicul

poate sE procedeze dupi chibzuinfa sa. ,,
'::t'
(12 sin. I ec.;.74Vas. c. M.). :rh irrirr;h

se lasd libertate deplini duhovnicului si chibzuiasci dupd voia sa

cind i se fac mSrturisiri de buni voie din partea penitentului.

TIIMELiA RI'SE-
r,rrt r GANONUL 31: (PRESBITURUL POATE SFINTI ':1/ii
rl RICII) : , ri', , .i'r .i i. ,? 'i t' ' rlll
I

., cu voia episcopului, gi presbiterul poate s6 facS infigerea crucii.

(31 AP.;18 sin. IV ec.;37 Trul.)
'i'| J [ r fi , 'ttl r'
:,. \'t:.
. ,Se permite,gi presbiterului, cu voia episeopului, si infigd eruc€ar(sta-
vropighion) la temelia bisericii.
 32-35 !$ichifor

cANo?$Ut $2':(OSI-NDACAMF.TEI), -sr r " ): - : 1

Cei ce iau carniti nu se cuvine si se - impdrti'easci sau sX.mi-

nince impreunl dac5 stXruiesc in nelegiuire.
' t

- (44 Ap.; 1T sin. I ec; 10 TruI.; 5, 16 CcLrtg.;14 Vus. c.

de Nisa) M.; 6 Grig.
' ' l:-

So osindeqtecdmAtdria.
' "'-
caxoNui ib: (RINDUTAL;I
pENTRUposrrRpA cr.\LUGARTLoR)
se cuvine ca monahii sr ajuncze mier_cureapi vinerea
'btintei: ri il-uqe'apolisul.titurfhiei din s'pt'mina
trarurrlor, "uioriti""iinarnte sfinfite,
sd minince,brinzi, oriunde ar-petrece,. spre surparea
inv6fdturii lui...Ia_
cob pi a eresului tetradifilor.
.r{ ,i : , :rb Elrr., \r,
t: siabileqte rinclui,la ca nrohahii in miercuf,ea,:li
;;, ; vinerea din sd1*
t5mina brinzei sd ajuneze. Aceasta pentru u ."
,urp"*il.'jtdtrru lui Iacob
(aderenfa rnonofizitismu]ui: "optt
fi arnr,r'ii) ;i cresul tetradi{irorr care
aveau pdreri gre$ite despre brihzd. A se vedea
qi 56 IV ecumenic. ;i ;ti;;;"ic 7 Ii ecurneiric

' - , ' : : ' - . -

i ' - . - , , :

CANONUL 84: ({JITRELI$Tr ptt^rTRU CUI NncuNUrlATi.(coNi

CUBINAJUI,))
. Daei cel-.ce are fiitoare. nu-.voie;te sd o
lase,.nici.sd"se binecu_
vinteze- insofirea lor, ;i si o airri dupi 'inecuvintare,
de la acela nu
se cu'ine a se primi cele ce -Jirp..li;Hr:i".-"-';;;;'^r,
Ie d5ruiepte biscrieii, deoarece prirr fapte
hule.:te legile ci dumnczuio;ii
:{r
(17 Ap.;3 Tnd.; 88 Vacl.c. M.) ' *: '.b ss,rbcrorq
: .,1
'se interzicc prirnirea de daruri de Ia hel ee
trdieqte,incont,ubin.j.
' j .,.- ,,.'irlrr. .il .:.,
CANC]NUI, 35: (f)SiNDl\ CALUGARULUI C,{RE SIi CASATODE$-
TE)
Daei un monah. Iepiclind sfinta schinid, r,a'miilca
earne. ji'va lrra
femeie, aeela trebuie sd se supuni anatemei, claci
nu se intoarce, pi cu
sila si se irnbrace in haine l.nonahale, si se inchidi
':i'
i:
-r'-:; ;i in rninistirc.
( 8 1 ,8 i A p . ; 6 , 7 6 sin.IV ec.; 10 sin.VII ec.:
l0 Cartg.;'11 sin.I_II)
'sc dispune "o_r]l3noryl^cgrea pariisit rninirstirea
fireanatematizat dacd nu s-eintoarcelgi sd se si se cisatore;te sii
aduci forfat,l€i rrindstire, sd
fie imbrdcat Ei sa fie inchis in minastire .r !;:
i,, i,i
 *

:16--19 Nichifor 461

' L,CANONUI- 36: (DESI''RIUL OPHE$TA DE T,A PREOTIE) ': ,:l

Cel .ce a deslrinat tndcat' o tlati, nu se cuvine a se hirotoni, chiai
'qa
iiacn s-a lisat de acea patitrrE; cici Vasile cel [Iare z\ce c6: ,,,Unul
acestachiar;inrot.fide.arinr1ia,nuseface1rrcot.'..
' : '' r ' i:
f l 8 A p . ; . 3 ,2 6 , T r u l . ; 3 , 1 2 V a s .c . M . )
Prin acest canon :e institr-rienorrna ca des{riul constituie impedirr,rent
Ia preofie.
lJ . j. .,

CU CREDIN:
," C..\NONL]l.37: (DESFRINATIIN-AU PA11TA$IEN1E
cr(),'rr) l
Cind Apostolul zice: ,,Dacd vreun frate va fi numit desfritrat, cu
'irhul
ca acestal nici sd nu minince" (I Cor. 5. 11), se vede cd nu zice:
cu acela pe care il ;tie unul sau doi cI este desfrinat, ci cu acela, pe
care tofi il numesc desfrinat ;i il eunosc. Fiindcd picatele' ciomise in
chip nerufinat atrage tnare pedeapsS. 'r
uva
l:r,,,.,fl
4 Grlg:-/Vissa)'-
(25 Ap.; 7 |ieocez.;:],32,57,59,70 Vcrs.c. IltIar'e.;
'
ln acest canon se instituic interdicfia cle a nu minca impreunl cu
cel.cunclscutpublic ci t'stc desfrinut. , j )
' 'ir

C A N O N U L ' 3 8 : .(BOT!IZUL PITUNCILOR lttr' pntiUeJDlli, DE

iuonRTE)
, Ar;..,
De va.nafte femeia, pi prttncul cste in prinlejdie dp rnoarte,,duplt
trei sau cinci zile, sE se boteze acel prunc' dar se cuvine ca alt6 femgie
botezati ,si curat[ sd-l alSpteze; iar mama lui nici sd nu intre in dormi-
torul unde este pruncul, ,si in general'nici si nu se atingi de'el, pini
ce nu se va curdfi deplin clupl 40 de zile pi va primi de la preot
!.ug5.cit1nea ,:,
(2 Dion. Aler.; 7 Thn^ AIer.) .'ai
,.; P.rin acest canon:ss:permite ltotezarea'prunctrluidup5 trei satt c'inci
zile, daci se aflti 'in prirncjdi': dc nrotrrte lli aratit cunr trebuie se.se pro-
cedeze pcntru a se salv:t viala accstuia (se iau o serie de mtisuri,di: lgienA
medicalA, ca izolarea dc. mama bolnavo si ahptarea pruncului de -alta fe-
meie sAndtoastr).

..'.:i CANONUL 39: (CALATORIA DUMINICA) I[]i .J .', '

Duminica nu se cuvine a ctrldtori [6rE nevoie ;i llri-conslringere.
i': ;*.:.Acestcanon (:19);i cele gaseurmAtoare (40-45) sint luate din a doua
culegere de canoanea lui Nichifor. ln acestecanoane',se.rinduiescrurm6-
toarelq, s.alu se ci.rldtoreascirDuminica decit i.q caz.de mare nevoie (can.
 40-43 Nichilor

39); si nu se'citeascd cdrfile apocrife ale Noului rcstament. intre care se

enurneru:.Apocalipsullui Pavel alcdtr-ritpe bazl textului de la II cor. 12,
l- 9.u. unde s€ sPune ci sfirgitul se ve enunla prin vedenii gi cle-scoperiri
ale Dcmrrului, Brontologia (desprc trdsnete'),Seiinoclromia (despre tunat si
calandoeologia (despre viitor) (can. 40); ca si Apocaiipsul tui dza.a si 2o-
1ima, celg doud martirologii ale sfintului Gheorghe ;i ale sfintilor martiri
Kiric gi lulia, Ei caltea lui Marcu ;i a lui Diadoh, fiindca -qinflepddate gi
nepriniitp (can..41); a nu se lucra in saptdm.inaiuminat{: a nu cinta ,,feri-
cifi cei fiira prihanir" in simbdta siptirminii celei libere (simbdta din sapt{-
rn;'n_alum-inatA) qi a nu fine joile (can. 42); ucigagului de tat5 i se aplicd
tpilimia de 30 de ani (c:an,:43); la nevoie se permite monahului simplu ca
qi diaConului sA boteze (can.'44), ca qi oricdrui cre;tin valid botezat, inclu-
siv tatdl copilului care s-ar gAsi acolo (can. 45).
, : :i . ,:is lrlotegqA SniS
CANONUL 40: (CARTILE NBCANONICE $I CELE CU SENINELE
VREI!I1I, SA NU SE PRIX,IEASCA) .,, ,,.:
,,, ;; ,,
Nu se cuvine a se primi Apocalipsul lui Pavel, 9i cele ce se numesc
Brontologia gi Selinodromia pi Calandologia, fiindci toate sint necurate.
(60 Ap;63 Trul.;9 sin.VII ec; 59 Laoel.;)

CANONUL .Il: (CAIiJ'ILE NECANONICE gr SCRLSORTLIIN.,\SCO_

.:, , C'ITE SA NU SE PTIIMEASCA).
Nu se culine a se primi Apocalipsul lui Ezdra pi Zosima, 9i cele
doui rnartirologii ale sfintului Gheorghe pi ale sfinfilor martiri, Kiric 9l
Iulita, nici cartea lui Marcu ;l a lui Diadoh; fiindcd sint lepxdate gi
neprirnite.
.!lJ7 i:
(60 Ap; 63 Trttl.; I sin.ltll ec.; 5g Laotl.) ,,r.
i .'teg gt)

CANONUL pENrRu-
42:(nINDUTALA sAprAn;;" tdittffrtd
JOILB SA NU SE TIE)
Nu se cuvine a lucra in s6ptimina luminati, nici in simb[ta
sdptdminii celei libere a se cinta ,,fericigi cei fdri de jrihane.., niei
a
line joile.
(66 TruI.,; 29 Laocl.;1 Teot. Ater.;) 'i "irrlri' .t i,J

.:arr0r!i

CANONUL 43: (OSINDA CELUI CE UCrDE pE TATAL SAU (pA_

TRICIDUL))'
a.
,.',r rirEl iratdlfi'; n .rrrir!r.r.: ,;* ,
Cel ce.bate pe tatil siu si dinadins il omoard, si indeplineasc5 lS
de ani in epitimia uciderii. rlr ,.
(65 Ap.; 97 Trut.; 22 Ancira; 43, 56 Vas. i. M.; 5 Grtg. Nisa.1 ,t
 %,

l4-d? Nichilor !'t{;oi'i'r'-, " .I .

. CANONUT, 4.1:(BOTEZUL DE NBVOIE. (CALUGARUL FARA HI-

ROTONIE \SI DIACONUL POT IIOTEZA). '\
ra nevoie ;i monahul .sinrplu sd boteze. Asemenea pi diaconul s{
,
troteze la nevoie. 1!trrr_.,r .. :rrl r!, .,li ui
($' 54 AP')
' i . ' ' ' r ' 1 ' t.; -, .. .
:

CANONUL45:(LANEVOIEORIC'ECRE';TINPOATEBOTEZA)
Dac6 nu este de fald preot, se cuvine ca pe pruncii cei nebotezafi,
s{-i boteze oricine s-ar giii acolo. Dacd ii boteazi chiar ;i insu9i tatbl
lor, sau oricare altul, nurnai s6 fie cregtin, nu este picati,,,i.;r'.. .r.

4l49,50 Ap.) . !. ., Il ir :i ,. .: .
' ! . .
, I .. : - .- ...'...

CANONUL 4ti: (BISERICILE ERETTCTLORNU SINT BISERICI).

Vi sfdtuim ca in bisericile luate in stdpinire de eretici sE se intre
ca intr-o casi simplS 9i si se cilte numai din nevoie, a;ezindu-se cruce
iu i"iifo", iar in altar nici si nu se intre,; nici sd se timiieze, nicl sE
se sdiirseasc6 rugbciune, nici s6 nu se aprindd candele ;i luminare.
, . (10, 11.,45,46,64 Ap.; -78'sin.-I-ec.; 7 sin. II ec.; 2;,4 sin. tII ec'; 11
. ;, 4 7 v a s . c . r L ; I T i r n ' A l e r ' )
t s t - n t , | a , i , 8 , ' 1 a , ' 1 4 , 3 7 ' , 3 2 , 3 3 , 3 I7' a r , c l 1
UltirntIe patru c,anoane(4ti-49) ale lui Nichifor, h-tutctot clin a doua
ctrlegere de canoane ale acestuia, prcvad o ser.e clc sfaturi ;i in-lrumAri
cum*sint acestea:in bisericile luate in stapinire de eretici sa 9e intre nU
ca in bisericd ci ca intr-o casd simpld 9i sti sc cinte nun'lai de nevoie, drr
in aitar sii nu intre (can. 46); sa nur se ia ftnplrtdganie de la preotul care
"u poit";te micrcurea gi vinerea (can.47); se- permitc caiugArilor care
mirncesc in timput postului patruzecirnii, ca du-pl ceasul .al nglf,tel .sl
nrinince pufinA liine iar seiria sa cineze (".u1. .+A)-(vezi gi can. 20); $i ca
la' masa trnac sint clerici caterisi{i 5i monahi simpli,, ace;tia din urma se
cade sd rosteasc6rugticiuni'Ie prescrise pentru inainte de mincare, rugiciuni
";;; ;; pot citi 9i cii catre .r.t laic evlavios cind nu sint monahi 9i clericl'
,Sedi intiietate monahului fatA de laic intrucit acestaa intrat in crinul ci-:
|r"qgdresc prin rugaciunile 9i binecuvintirrile Bisericii.

CANONUL 47: (POSTUL'bn *IERCUREA $l VINERIIA. lPhUOlrt

-$u CARE NU POSTESC MIERCURBI\ $I VINEREA SA NU CIJi\II=
,i NEcE)).
Nu se cuvine a se impirtdpi de la preotul, care nu postegte miei-
crirea ;i vinerea, chiar daci parc a fi ortodox; cici nd este lucru sfint
a fi in unele privinfe evlavios, iar in alte pril'infe a fi necurat.
(69 Ap.; 29, 56, 86 Ttul.; L9 Gang.; 49, 50,.51;52 Laod.;'1 Dio t, Aler
tS Petru Aier.; 8,10 Tim'.AIer.)
{*--

^r{}{ 48. 49 Nichifor; l. 2 Scrisoarc:r Teodor Studitul

:i:- CANONUI, 48::(POSTIIIEA CALUGARILOR, (RINDUIALA

PENTRU
FOSTITiEA CALUCARTLOR IN POSTUL MARB),I:
l1'' ' Cdlugdrii, eare muncesc
in sfinta patruzecime, :sc,,cuvine.,,.ca in
ceasul al nouilea, sd minince pufini piine iar seara si cineze.i,, -:'
t
CANONUL 49: (CTND ZICE CALUGARUL NEIIIROTONIT RUGA-
cluNItA L,q.uasAz) . '..
: Daci presbiterul,soulai#J';,rr,'saii'citelut'o"forf.oterisil,pi qp
gise$te ttn monah, acela s5 binecuvinteze masa.
.: ;id) i:,.:...:
(28 Ap.;5 sirr. I ec.;6 sir. Ir ec.; 2g sin. IV ec. l4lscrd:; 4r,i i5
72,
Antiohia; 29,65 Cartg.; 88 Vas. c.M.)

..'.,i !:'i9" U i:. gi...l;r;r'.:ij

:. - t:) SCRIS'OAREALT]I TflODOR SI'LiDITT]L CATRE - ... .i:1,.1
. . r.!J
' "'l:
CALL,T
G A RLlL M T.TODI LT
1.. ). iii ri1 r5r r
j I'e cind uenerabilitatea to', are clorinlo sd uadd pe srnerenia,.noastrd,
tot atit sd.crezi cd"es.tegi ct_o-rinta
noastrd.'dupd.o t,rti"iiaern Jaf(rin.
Dttr dupd, ce este scris cd ,Ntt d.elo cel ce uoie;te, ,rt"i fatd.
al"m cel ce aleatgd,
ti:de la Durnnezeu care riil.tde$le" (Rom: g, 16),znt -tiiat,a,"eiii
rin,ta si Lui sd.i se.rase_grija,$i ct:instttctii;;';;;;,-ii*tioaepuni iil
dorinla
eelor ce se tenr de clinsul(pi. 144,1g). : ..ii i:
Dar acunr trebuie se rd.spuncr,ecerecuuenite ta intrebdrile
-a care s-ai
rye.d? fr.agii^no;triicnthounic"{tt,
n",i" ;i-iiiiiTii,'U;;';ii;;ir;;';;,;n
n;iciei tale. gi pentntca sd nejie' mat u;'or d"e iigutl{'"iin ;; ;;';;; ;;;;',
rnt i se ua ptLneJiecare tntrebore ;i crpoipe rincl xa iriru:r-rispunsur.- ,

!,lsappli, pi Longoborclia, Jdrd pi dcmipi, ;i i'-tii";";;:

-sd""-fi-fost-aningct;i
nitme ;i a minca gi a cinta cu dtn;:ii?
Rdspuns. Pe uren:ea eresurui, din cauzu ttcuoilor constt:ingdtoere)nu
se pot indeplini neincetat numni clecit cele
cunl se uecle cd. a fd.cut_atit prea Jericitu.r _stabilit;ein t;iintpcle-pace,;d34p,a
Ai"iiiii, "it"';i pr"o sJingitut
Eusebiu, care am.bii au hirotonit ;i, strdini.
$i se u"ri"- "a'acerasi lucru se
tnliy'ot! si autm- pe urerned eresurni d.e
|'aid; a;aaai iii a"rpr" "oi,u ,-i
udclit cd au fost hirotonili trt chipttl acesta,_'air iu au
blic, sd nu se respingd, ci scise primeascd du"pdpot:i gii""ntdri.fost osindili tn pu_
(katatas
l.essorosprotasi.x). ,, . l
Intrebarea 2. Cuuine-se a'se'primi presbiterii, cale arl
tn' strdind,tctte in Sicil'ia,? Joshirotonili
Rdsprr'.s. Intrebarea aceasta este aserrnenect cerei premerlldtoat.e,dec)-
sebindu-se nt$nai.2n priuinfa locatitdfii; aeir ci i- se cuuine;i rds-
puns lu Jel. ' firegte
, _
3-8 Scrisoaroa: Teodor Studitul 465

, irftreborea 3.'Cttuine-se,a intra pentru rugdriune gi cintar:e in bise:

ricile pingdrite gi deginute d,e preogii, cane dlt,'fost pdrtagi eresului? :' '
.firispuns. Nicidecum, ntl se ctrcine a intra in astJet de biserici., din
ntotitele m,eriionate; cdci .scrjs.este.' ,,Iatd, casa uoastrd, rdmine yrustie"
(Mt. 23, 381;J'iinclcaindutd ce s-& introdus eresul, a dispdrut superior.u.Icelor
de.aeolo, Ingerul, dttpd.cw;intele mnt"elui Vasile (Scrisoarea 191) ;i acea
bisericd s-cl prejucut ca.,d.corttttnd";;i re,gele Dauict zice: ,,Nu, uoi ir$ra in
biserico celor r(ti" (Ps.25,5), Si apostolul intreabd: ,Ce unire are Biserica
lui Du"mnezeacu idolii? (Il Cor. 6, 76)".
Intrebarea 4. Cuuine se a cinta gi c se rugain, biserici pir,gdrite de
aceiaqipreo[i, dar care nu le-au de{iruttt?
Rdspuns. Negre;it cd se poate intra in astJel de biserici, s'pre o cinta
gi a. se rugu. onume dacd.nu se ntai Tsingdrescde acei eretici, ci se delin
de ortodocpi pin(t acu,rn. $i in priuinfa aceasta s-a hotdrtt ca un episcop
stutpresbitet', care slnt de credinfa cea m|ntuitoare s(t facd.descltidereabi-
sencit prm rugdciunee clluetlitd; asttel cd, tlacd s-o jecut aceasta nimic ntt
se mqi opune ca intr-insu sd sc s'dudrpeascdcltiar liturghie; drept pildd ser-
xeascd imprejurorea cdci SJ'intuI Atanasie, fiind rugat de cdtre imp(trafiul
L-onst,untincu sd acorde o singurd tauoare, de a da ariettilor in Aletanelriu
a biserrca,in core sd se uclune petltru rugcicittne, s-a inuoit, nuntoi d.aca;i
lui i se ua c|a ht Constantinopol, acega;i fauoare:,ca ortodocyii sd,se adu-
ne la rugdciune intr-o bi.sericd de[inutd mai inainte d.c erieni
Intrebarea 5. Ctwine-se a iltra gi a se ru.ga ;i a se tnchina, tn ci-
ntitirile, care all j<tst d.etinute d.e preolt patuli, unde odiltnesc trupurile
slintilor?
Rd.spuns.Precum s-o spus mai inainte, canonrrl ingiidde intrareg in
clmitirele lor, cd"ciscris esfe; ,rPe.ntrrl ce sd"se osindeqscd,libet-tatea rnQq
de cdtre altd con;tiinld? (l Cor. 70, 29),,.i afard de cazul cind din constri.n-
gere se intru, dar numai pentru cirtstirea rantli;ilelor sJ'inlilor. . r
Intrebareo 6.. in ce chip trebuie si se prirneascit aceia care, au pri-
rnit schimn monahal(t de Lapreo$i pdtafi'!
Rrispun.r. Se uor primi dacd" tndrturisesc cd au pdcdtuit, Si au fost
sztptt;i epitintiilor un timp onu"ntit, totugi nttnwi clacd se primesc im qcest
f el de catre un preot, care este de credin,tacea mintttitoare. ,.
intreborea 7. Cum se cuuine a se primi ntonaldi Si elericii, care s-clu
iscdlit in eres, Idrd epitirnie, sau cu epitirnie, clctcd,declard cd, nu uor mai
Lndeplini lucrdri in preo{ie? gi dacd pLltem da epitirnie TLnoraca acegtio?
Ilri.spun.s.FireSte ca, dirtclu-li-se epitirti..iilecuuen'ite; cd.ci astJel ardl
tind roclurile pocdinlei, s(t poatd fi urednici de a se impreuna cu trupul o7-
todox; si rtu se poate denegasd da$i epitinie acestora;cdci scris este: ,rPur-
' sarcinile unii altora" (Gal. 6, 2)
tafi
intrebarea 8. Cuuine-se a se prrni la masa comund.;i la dntare,
monahii, care cornunicd fdrd Issss$iire eu oricine gi se roagd gi mdnincd.
im.prer.trtdcu acegtia?
'Fdspuns. DeoareceApstolul zice:.,Feriti-ud, de oricare
trate, care uie-
fiie;te neatmpdtut, iar n:u;potriuit predaniet primite da,la noi$-(Il Tes;3,
*rF-

9*12 Scrisoarea: l'€odor Stu.titul

6); nstfel sun?, nu juelecafi in;iud.ceea ee este bine? .Deci.clacd se uor cle.y-
pdr_fi cle obiceiul pdaritos, primincl si .epitin"tia cuuenitd, se uor primi.
Dor
Lr'.t?ltuie. sri sr: i.rcge tle- seqmd cd cine sint ctcei ,,oricare,,, clesq:rec(tre r.rr-
I'i.$i,'or,i cle slnt ere.tici, sau osinditi ui.ttrt.rit clttpd uiufa ior? iespre ace;tiu
zice
.Apostolul: ,,Dacd. ureunul, numinclu-se frate, d.esfrtnat, sau tacom,
strtt.itlrtlaLt'u, ;i cr,stritlei depertt:, ctt ttrtrtl ca ucesta'nici .sit ntt mincnti im-
7tt:eurtri'.. (l.Cor. J, l1).
rr: int,relturea tt. ()t'i cle .st, cr-rcine a Ttrinti la nru.sii irpqtreund .la cln-
rel
tare ldrd pecelluirt:, pe pre'l)iterii, car:e a'tLl1'tincal eu eieticii o rlrifii'.snrr
ile dotui ori, clar ttTLerr. stnt irt conntnitLne ut din;ii, rt-ci n-att iscdtit ei.esti?
Rdspttrts. in Tsriuitt[o crcestoro sri se bage cle.seornd, clacd prco,lii att
^
mi'ncat cu preotii saLLcu laLcii eretici recunoicirtdu,-se ori d.e att inincnt ctt
cei'an alget drept, dar n-eu stat in comttnitnte ar ereticii tlar mai ntare
est.e:pc.tleapsain priuintu preofilot'. lnsri fiecure trebztie sd se
Ttrinteoscd cu
eTtitimie. ptttrit:ita. $i se czrcine ai printi in connnrittrtt, cttit'la rttqdcittni,
c|t gi la peeetluire.
'lntrebar'ea 10. Ori
rle se cuufrrc ur trcei laiei, ctrre at iscitlit pentl.1.
erbs''rsi ntt .sfcrr in cotttttrLiune eu cretici, sti mdni'nce imTtrettna cri lcricii
brtodocAi?
' \'
Rdsprn:l.s.Ind.iJerent,cLeste catLzctrelelor; cdci proorocul zice:
,,N:u Jacut''deosebire intre cel ctirat gi cel pinqdriT', 11"2.22,26). Deci
se crruine ca tn'todoesii, dacti sirrt :c/ogi, sci nu ad.tnili po ,r,rii "n. ,,"o.r-
tia Ia ntase com?tna, d.acd mai inainte au ind.eplirtit cpitimia
Ttentitt
iscdlirea pdcdtaas(t, ;i rtacri nzt s-au tnclepdrtcrt d.e cornttnitmea eretiea.
Dur, deourece unii, din, neuoie fuqind. d,e primejd.dl, s-arr pingdrit ctt
t:omunitmea er:eticit, se uo?' printi Ii mctsa comtnri dirytii ce-ii t,or nnr-
turist nechibz,uinfa gi .se uor pocilt; gi aceasta sd. nu" se
loia Jitril d.is-
cernd.ntint..ci: pottiuit imprejtnririlor acelui caz,
;i.s(t proclttcd folos a-
n"tinclttroru clirt, rtceastcr, iat ntt pagu,bd. sujleteascd.
'Intrebureu'77:
c t t u i n e - s e c a c e i c e d " o r e s cs d s e b o f e ? e , n t e t i a l c s
daca-i rnoartea, sd se boteze de bdtrb preoli'Ttrata'{i' ,ou ninr.
.anteninld.
nosculi, dctcd .tttt se- r/ir.se:steureu,n presbiter oriod.ocs, sau' neprihdnit?

nad.rtu.risitori;i sttpetiot'i, norma aceasta, se permite ca presbiteirii mcn-

lionati,, cu'e sint aprili cte Ia,Liturglh,isire dii cattza utnitnicdrii cu er.e-
aac! n11..se. gdse;te lneot ortod.ocs,' cttit sd boteze, cit
!9!, ;i, s,1 tlecr
sfintele TaiVe, sf intite mdi inainte de ciitre lot preot necople;it'd" ",.r,'zf"
Ei sd'd,ea' schima monaltald, pi .sri sduirrseascd mgiicitmect lti in'nolmirtttrre,
gi .sd rosfiascd Euanghella tu IJtfenie, si sd binecrLui,nteze crpu
Io Teofunia.
d.at- pregtnlr .s-o spz,s, tntmai in utz d.e printeJd.ie, pettrru' ecrpopoi.tul ";'t
ny r(tmind cu totul furu de asailtaree. Etanrlheliei,
;i nclrrnilntdi, ltrin
botel. ^!i cle sinfcfl ;i a'oi d.e ucot.d,,.or""r,ti' n,tt'ntd.'s(t
Jie in't,'i,1,'ncr,,
gi acolo.
' ::. intrebarea. 12. se p^oute, da epitimie. cerer care s-aLL dezbinat,
5i
Tzrin.pocdinld. au ,reuenit? scut & se Xtrimi acegtia? ,i,
 *

13-17 Scrisoarca:'Ieodor Studitul

.d,e1a,cd' trebuie sd li se dea

i\! l.Rdspt,llns' Mai inainte s-o" Ld,mutit
epttl'mi"igiestesuperfIuua.repetaaceeu;ichest'iun,e....,'
., I.ntrebarea 13. Dacd.un eltiscop edztnd in'oreo intro,cfiune -a [9s!
intrind
mte,isit, d,e cdtre sinod,, apof ioAryl ar sfin[i ,oreltn presbiter,
prime;te epttUnie pentnt un tintp anum1t.de la pdrintele
ti- itia'ttire,
l(tmu''
sd?r, ,si dupi aceea'sduiig<igteticrhile din pteof.ie, rugdm' sd se
reased, ori de se cuuine'a'primi f)e acest presbiter, d'acii este nepdtat?
Rdspurrs. Deoat.eceincot'ectitudinea este clard, nigi mt' trebuie sd
nn O,rriri{ogi d"espre btJra.cliun-eaaceast.o,;cdci l)omnu.L a zis: ,,Potnul
6, 43); nu numai cd' cel de ra
ii,r'ni Troitn pridu"" iruite bu'ne" .(Lc'
superioritl sdu propritt, d'o, nici clziar cel' ce de la ureun .sf.in't' de ar
lyi'prtntt iptinite,'?Lu se.ad.m,ite sd t|turg.hisegsgd; cdci.nici acela ntt
L-st'i pieot,'nici iel ce I-a d.ezl,egatnu este sfint; cdci' in lelul acestd
s-", i.art"i na ;i ctesJiin[atoate prescrip,tiunile canonice. . :.
intrebarecl 74. in'pritsin{a presbiteril'itr, care au'f,ost hirotott'i$i''de.
ortod,,ocgi,dar care nici n-au'isidlit, ni9.i y'yt ipfrat .in comuniune' ci'
;;.,"";;; mincat itnpreund an mitropolitut C,onstantin, curn sd s9 pro:
ccdeze?
. Rd.sp.ms. in priuin[o acestei ch,estiuni, s-a rdspuns mai inainte.
prtn tiiare, ori d,6 a loit o rnasd cornund qt. Constuntin, ori cu ori.car-e
d'e
ctiiire ortodocgi, cel ci a mincat trnpreund cu acegti'a, se 1)o' absolui
pritt, pocd.i,n[dcuuinitd, n'LL nurncti pett'tru ca sd pootd,
irilrac1tune n tn*i -cei
"tin"o lclotattd. cu ce r-ou pdstrat cura[i,, ci y, pentru ca sd po^t(t
piti.ip" La preo[ia
'wiii"'n"tare'precis d.e care s-a inttred,nicit. Iar md,sura eptimiei, nu se
ma inainte, attt d,in canlza insusirilor persoanei, cit
epitirnie de doud ctt'i sau
;i Zmpreiurdrilor, este suficient insd. a se da
de trei ori 40 de zile.
lntrebarea 15. Cun sd 5e procedeze in prittin[a presbiterilor cu're:
au fost hirotonili, d,easemenead,e cdtre oTtod,ocgi,dar care din negtiinfd
au mtncat impreund. cu presbiterii, cure au mincat impreund. cu acelagi
t/-r! ' I i' i; (: t
mitroPolit?
RdsTtuns.Esfe scris: ,,Tbit bbt ce ua plgalyi d.in- ne;ti'inld' .se ua
curdyi,, $ Uolse 4, 2); astfel. cd. ace;tia uor fi liberi de orice epitlmie.
intrebarea 16. Oare presbiterii ortodocgi, anume llsriu, gi cdlu^
garul Eustatiu, au rlreptul, de a do ppithnii?,,-irrii.rlij ,.' ,,1 .
Rdspuns.Incd',mgi'hanintes-osp-l'scdtrebuiesdsedeaepitintrt'
Dar, deoat,ece.s-a pus i.nh.eba:e* qri- de se.cuuine sd s-e deq epitmie'
p(t nu se
CeL ce nrl are prerriin, tn Ligtsdde presbiter, se poate ulinut
ctrcine ca Si cdlagdrul simpl'tt'sd dea epitimie' ",i' i'r
intrebarea 77" Cum sd se procedeze in priuinla nt'onahului, core din
ne;tiin$d. a primit schimo sftnld" il,e la un prasbiter hirotonit de cdtre'
: ." :; '
un episcogtcaterisit? :
, .l RdrpUns. In alt capitol s::ir spasicd o_ribe*a ptngdrit din negtiinfd,
'cu unut
se atrdgigte; gi nu se fennite a ie feri de a:mf.nea impreund
ca acesia; ti tot aga ci atlii, care intre$i.n Lnlelegerea ,i prietenia'
1F

I Nicolae

.. : Aeestea li le-qm d,esfdEu,ratdufit putintd., ca unu,ia

ce eSti in
arntonie si impreund Lucrdtor cu, noi, iai tu transmite-Ie cu prua,enga
fr.alilor ca,e uor intreba. ,,cred.ittfct,.u este a tutttrrr'. (ll Tes. i, [1,';r
nlci acesteo .nu se uor etpu,ne rnziltor.a, nu, nuntcti d,in ccnrza
nepriceperii
cd.lc(ttorilot' de
,Lege, cit si d.i* carz& ispitirii cetor care d,e.tii ptitere.
Iar pentru mzitele si frttmoctsele daru,rli trimise ae cii prrea
cucenrici,
sd primeascd de la l)umnezcu rdsgtlatctrneritata, aici- ae la noi aceste
daud. costtri intru uninti?-ea prieieniei. Rami.nel| "u--urn";t
i.rftru Dvnt-
nyLr,Pleo cinstipilor, rugittcltt.,tl pentru noi pucdiogii,
spre a ne hwred_
niclii de cele ntai Uu,ne;i crrre n&.ucmintuirZa.
scrisoarea cup'rncre lT intrcbari puse de calugarur Metodirr,
raspuhde Teodor',Studitul, ll care
-;.lrir.intl: iriimir.ea in c6munitate3 1rr.eofeascii
a_oc'lor-hirotoni{i in striiniitate (1 -J2;; "o*uniunea
cu clericii care alr
dderat la erezie (a_.b); primirea 'ronairiior ""*;;;"iiae
p.*oti pitutj
(6); reprilnarea monahitor qi preolilor care au adresat in
scris la erezie (?);
p:inrirea la nese'le comllne a monahiior care ar-rpiir;isit
viafa rnontrstici
(B); a presbiterilor eare au mincat impreund cu
ereticii (g), qi a laicilor
care'au aderat in scris la erezei (10); daca se permite
a administra botezul
de necesitate, de un preot p.rtat in'Iipsa unui ortodox (1r);
sancfionarea
schismatisculuicare a revenit la biserici (12); valabilitatcti
5irotoniei sij'ir-
gite.dg e,retici (13); sanc{ionarea celor ce au stat in mocl
voit ltr rnasa cu
ereticii (14); ;i situa{ia celor ce negtiind au luat masa irrrpreund cu
creticii
(i5);.oprirea c;ilugarului simplu si clea epitimii (16); r,alabilitatea
insti_
tuirii in monahism je gatre un preot citerisit irzl. nupri cc Nichilor
l1 a-cgsleprobl.eme s.fdtuieqtepe m-etodiu si transrnita cu p.uclcnfti acesie
rinduieli numai frafilor care vor intreba gi ,,slnt in armonie
;i imprcuna
Itrcraitori cu noi6,. Acestea nu se rror elxpune multora (aclici
din cauza ,,nc'priceperiicalcatorilor de legel,, cit ir"frfiiy, "tii
Ei din cauia ,,ispitirii
celor care .defin puterea". scrisoarea se incheig cu transmiter.ea'siltrtd_
rilor clercveren{i cpistolare.

CANOAI{ELE LT]I NICOI,AE AL CONSTANTIIiOPOI,ULUI

t. ( 1 0 8 6- 1 1 1 r )

C.\NQNL,t. 1: (CALUGARTTpoT TNTIIA iN ALTAR)

Intrebare. Cuvine-se monahului a intra in sfintul altar, cici aceasta
se oprelte de canonul 33 aI sfintulgi sinod trulan, cale nu ingltluie
celui ce nu este pecetluit intru cite$ sau monahului a cinta sau citi pe
amvon; asdmr-.neasi eanonul 15 de la Laodiceea, ;i al l4-lea al sinodulii
al doilea de la Niceea?
ll5spuns. Este oprit ca monahul fir6 de hirotesie str indeplineascd
de pe anrr'on ca cite$ul-slujbele citefului; dar socotesc ci pentru cinstea
cuveniti schinrci nronahale nu trebuie sd se opreasctr moriahul, care nu
s-a ftrcut vinnvat de nici o infracfiune, de a intra in altar pentru ca sI
aprindi lunriniri pi candele.
fJi3.69 TruI.; 14 :in. Vll ec.; 75, lg, 21,4J Laoct.)
 &

2. 3 Nicolae

Cele 11 canoane ale sfintului Nicolae, nu' sint decit 11 intrebiiri

ciilerite, la care rdspunde cu conpi:tenfti patriarhul Nicolac. in primul
canotl se rdspunde afirrlativ, la intrctrarca daci monahul poate intra in
altar. A se vecles gi: crrnoanele69 Trulan 5i 15 Nichifor, ca $i cauoauele
paralele.

CT\NONUL 2: (INGENUI\TCHEREA NU ESTE OPRiTA il{ 7.1Lr,

IIOTANITE)
lntreb. Se cuvine a nu pleca grrnurrclriisirnbirta,precum nici dumi-
nica, nici in Cincizecirne?
Risp. De canon nu s-a oprit; nrulfi insd nu plcacd genunchii din
cauzi ed simbita nici rru ajuneazd.
(66 Ap.; 20 sin. I ee; 55,66,90 TruI.; 78 Garryr.; 29 Laod.; 15,Petru
AIc.t.; 91 Vasile c. M.: 1 Teofil AIer.)
..
In acest canon.se rdspunde afir.rrrativ,la intrebarca'dacd se.duvine
ca simbdta si nu se ingenuncheze a;a cull e rincluit pentru duminica,
ardtind cI unii nu ingeuuncheazd pr:ntru cd ntr aiuneazii ca $i duminica,
dar tru existihnici o intr:rdictie canonicd ca sd nu sc ingenuncltezegi nici
nu pdcittriesc cei ce fac aceasta

(' \NONUL 3: (t'OSTt'L SiNTi:I\1,\Tlil)

Intreb. Trebuie sd finem lrostul lunii lui august?

Rdsp. Mai inainte postul a fost irr acest tinrp. dar apoi s-a stri-
rnutat pentru ca si nu cadl laolalti cu posturile altor popoarc,.care se
tin de acest timp. De altfel mulfi oanreni lin ;i aeum postul acesta.
In lrcest canor"rprrtriarhul Nicolare rrispunde la inl..rctbareaclaeirtre-
buie sii se linii po:{tul Sinteinrir:ii (a lr-rnii august), iu st:nsul ed acest posi
s-a tinut in vechime, dar eI s-a mrrtat pentru a nu coincide cu postul
finut de alte popoare in accst tin.rp,coneluzionind ci: de altfel armenii {in
gi acurn postul ac-'esta. I)e observat ca patriarltul Nicolae nu indicd nici
cind s-a mutat $i nici cincl si se fini acest post.
Chestiunea postului Adornririi Ndscdtoare dc l)unrnezeu. aqa eurni
re:zrrt:jdin canon. era o clhestiutrecontroversatii.Balsamon, eare s-a'ocu-
pat de aceastirchestiune (in comcntariul cunonului 55 q ltri l\llarcu din
Alcxanclria, Sint. At. MB8; qi in epistola cdtre Antiohian, despre.postu-
rils 6ays trebuiesc finute in fiecare an Sint. At. IV 565 ;.u.) nrenlionr-azd
sinodul Constantinopolitan. linut sub patriarhul Luca (1156-1169) la
care unii :ru su-.linut .,cI accst post ntt t.rebuie sd se !iu:r, din cauz;r cd
a fost strdmutat pe alt tirnp", intocmai cum aratd Ei patriarhul Nicolae
in canonul de fat[; dar ci altii, dimpotriv5, afiimau cd trebuie sd se {in5,
pentru ci chizrr patriarltul l.tricolaespune in rirsputrsul s[u. c[ aeest post
s-a linut in vechirre, qi cd numai mai tirziu s-a strimtttat. fird sd rezulte
dn acest tdspuns nimic, eind gi unde s:a fdbut aceasta. Patriarhul Luea
ltF

470 {--6 Nicolae

in. unna dezbaterilor in contradictoriu,. care au avut loc impreund cu

sinodul au hotirit insri e5:',,Acr-:stpost trebuie i;i;rut fard nici o-exceptier,,
li drept argunrent atr invocat ,;autoritatca Tomosului unirii'i clin anul
921, in.care, printre posturile de peste an, ss indicii pe linga posltrr pag-
telui, al Naqterii Domnului qi cel al adorrnirii Maicii Domnulni. La intre,
barea cit timp si se posteascd,patriarhul Luca arati cd dqi despre aca,st
pqqt, ca qi despqq_cel aI Naqterii Dorrrnului nu avem'nimic scris, totu;i noi
l*eiiuie sd urrnhm ,,predaniei bisericegti nescrise". Ei sd inebpem postul
Adormirii Maicii Domnului, la 1 august, iar cel aI Naqterii Domnului la
1 noiembrie. Aceasti'dispoei{ie a patriarhului Luca a intrat in uzr-rlBise-
ricii Ortorloxe qi ea se pistreizn gi azi; '.! in sensiil ei trel:rfic:lsi''intcrpre-
tam ;i lAspunsul patriarhului Nicoiac. i

CANONUL 4:(CEL 1NDRACIT NU.SFtCUlriNl.tA)

:
fntreb.:Cuvine-i'e'bei demonizat a se impirti,si cu Sfintele Taine?
FiindcE Sfintul Timotei la intrebarea in aceastd privinfd a rispnns inli.-
alt fel, gi Sfinfii Apostoli intr-alt fel, ;i urmagii lor intr-alt fel.
Rdsp. Daci cineva pdtimegte de veninul negru, incit se' pare cI
este indrXcit, nu se va opri; dar dacd cu, adevirat este demonizat, niei-
decum nu se va invrednici de cele sfinte, fiinclci trumina nu al'e nici o
comnniune eu intunericul.
(79 ap.; 6A Trul.; 2,3,4, 14 Timotei Aler,) 'l
, ; tlftt

ln acest canon se aratd care din cei socotiti demonizafi, se pot, ;i

" I'i
care nu se pot impiitdqi.
''1rrI"r
CANONUL
'
J: (IrOI OSIREA PRESCURILOR)
r ' ' ' i t . { ,
lntreb. Cuvine-se preotului si mdnince fird deosebire pi cum vo-
iegte cele aduse in bisericd, precum prescurilr: gi vinul? si de sc cuvinej
a Ie rninca ca piinea obignuiti? ;i ce trebuie sr facd tlacd s-ar aduna
multe de acestea?
riisp. PSrfile din preseura, care s-a inrltat si nu se mxnince tlecit
numai irr bisericS, pin[ ce se vor consuma toate; iar pdr[ile din cele-
lalte prescuri se pot minca ti afard de bisericx, insd separat si singure,
iar nu cu lapte pi cu brinzi gi cu oud gi cu, pepti.
(3,4,.38, 41 Ap; 7, 8. Gangl; 37 Cartg.;.& TeoJil Ater.)
reglementeaz-dconsumul prescurilor Ei a vinurui aduse ld artar.
. ,8"

CANONUL 6: (LEGATLIRA EGUMENULUI, RINDUIALA PENTRU

PLECAREA CALUGARULUI DIN MANASTIRE)
:
lntreb. Daci un edlugdr, oriunde ar fi prinrit tuntlerea, se tulbuiij
sufletepte de oareeare intimplare, gi voind sE.se indepirteze. din mdnistire
 kx*:

?'.Nieolaei'"fi
11l

din ejrirza aceasti ar plinri legitura de la'lrroicstcrsul s,iiti,ce si'faci in

acest ca:l cdlug[rul aicla? si descolsidire tulllurareb sau legltura?
Itdsp. Se cur-ine sd spunir proiestosului ceca ce il tulburi;- $ daci
din cauzi accastase sllalit prinrejrlie.si re irldepirtt'zc dc aeglo, li-sa
iru fini'seama de lcgittrra intprtsi lui dc Proit'stos. rlzq r,rri*. ii
' 2, J,4
1y ec.; 19;Z7"sirt.l:ll',ec;73'Carfl'g':
(4 -strr,. sirt' I-il) '
se arata concli[iile ir1 qalel,prp.ciilugdr poate piirisi nrinistirea Din
-.a-iil"Jii
canorl trebuie ra r"tiilo"r tit saicti6nat c16'proestos si nerirultu-
'r'oia sa: pcntru cii este pedepsit.
mit nu poatO plrisi mindstirea dupi
ci trebuie sd arate aceasta episcol:uiui. singurui in drept si'iudece- cazul;
si dupd a sa cltibzrrinta,si-l al-solvecle clatoria de a rdrrit'te 9i mai departe
i"--T"A.itlte,,iai.i Oe legetura (pecleapsa.jr,rrlrnint) la care a fost pus
rJe c5tre egumelt. . .:

6ANOI1UL i: (I-EGATUIIA LGLrlir\ULUI. STAREt'iA NU SLI

tio$TENE$TE) .r j
liltr.eb. Daci egurrrenul,sivirlindu.se, a l6sat pe altul irr locul siu'
dindu-i legitura sd nu sc irrdcp5rteze dirr acea rnanistire; dar -acgst3'
eurioscindrr-fi neputinio ..". ,-nt' in.l*pilta. Ce trebuie dar si ,faci in
privinfa acesteilegituri?
Rdsp. Legitura estc fdrh der tetnei, li din cauz.tr accasta este fird
t6rie, Fi cel legat, mergind la arhiereu, ;i i n f o r r n i n d r r - l d e s P r e c e l e p r i -
vitoarc la sine, se va dezlega.
' (32 Ap; 74 Sard.; 141 Carta.) ' 'iil

in 4cest.canotl .'c risllundc ,la itttrebilrr';t: Cc temei arci }egiiturd

i;ir.r tibligaliit scrisii siiu l)rin jttriutlillt. lirsatti clt: egutlt-rr. l-lc patul.,,flc
ll<.r.lrte. cu privire la per:soanii car.- sri-i ttrntcizc llt oqttltrcnit:..,itr cazti[
cI .cel'ce 3'fost clestinat, cll clovaclli c;i nrt estc capabil, stiu in cazul
cii 2ccsta nr-r acce.lttr'r.Tn.concrt-.t, se ,ifitrcabii, itr ltrinrrtl ctttZ.r'r' .sli faC;,.
sr'r-l primeascir pe cel cc a fost dc,sernnat prin legirtnint de st;rrclul biitritr,
tt-,|iiz1 L.gltur:ij 1cpstuia siru sir sr: proet,'clczela ate'qcrca.tttrui llt c';tttr]en.:,
i;rr itr al cioilea caz' clacti'reftrzi' sii-l ol-rllge pc c9l dc'r:tnnat' tot in bazh
lbgiitrrrii etlriirrcr-ru'lr.ri ltltrin. si ltritrca.sc:i ('gtllttuniir, iar ditcr-rtru 1r'irccept;'r-
si fie p r d , ' 1 - r s i t
ln ltrirtrul caz. rlacd fratele descirrrlrt t1c c,;i-tnti'nul biitritr lrrirle5tr"
qgunrc'nia confornr k.rqlmintr.rlui siry, dor clernisioncazd elupd u1 tinrl:.
dildu-qi seama cd nu poate far:e fafir cerinfebr. sarcir'rilor equmeiraturtti.
1:ltriarhul Nicolac riispunde ed disl;ozifia e.;trtrrcnulrri biitrin eqte firrir
temei, q;i prin ururar(-r 1-i legiirnintul. cilruia i s-a cul;us troul r:qulnen, tlste
fird tirie. Drrr. intrucit leganrintul. probabil s-a fiicut in scris sqp,.prin'
jurdmint, patriarhul Nicolae dispune cq $i, form'll sa fie lipsit der tirie
un astfel cle 1ct. Ac'easta se va face supr.tnintl episcoltttlrti rtparhiai..co.l1p3r:.
tent. cazul care sittgttr are 1lr-ttereaea dup,-r a sa chilrzrtin!5. s;] rczrrlvr
problerna.
 172
E-10 Nicolae

: i cANoNUL 8: _(PREOTIIctATEltISiTI $I cEI cE pARAsEsc pREo-

TIA SE NUMARA iNTRE MrriENr)

clle a pErisit preofia de buni voie,_-constientfiind de ;in;;;iil;",;;

zic5: ,,Bine este cuvintat Dumuezeu", sau: ,,Dumnezeu "o
-ii*tirr";iu
pe noi", sau:,,Adevdratului Hristos", sd timiieze cu cddelnit",
ru,, "'ru
imp5rtisi in altar?
Rf,rsR,'Nu.Ci 1e va, iindui in loeul mirenilor.
(,1;;-17,.62.Ap.i-12sin. 1 "i,c.;O s_in.III ec";:7,14 sf,.
^ _ IV. ec.; tl, 26
,ru,rr,.
9 Neocez.;J! Cartg,;t"6,sii I-II1:3,Zr iL,rtiu-i."i'.;,sC,hir;lAte.x.)
'Lb
. intrebarea
de $a9r foi$<;.slyii un pqeotcaterisit,saucare.apdiri'sit
bund voie
P-r*tio cofrsiderindi-sb "i""rrt,-ilspuiij" """e"ti;,t"d;i:
ficind cd unii ca aceEtia si treaci in rinclul mirenil6r. A-.u rr"".l"u'Ei'a"".
"-"
U\/I Vas. c M.; I N-egc€z:,cale tratea;t "0";;$i-.f,"rti""]".
?1 2c.;.27
CANONUL 9: (cEI pu$LsuB CiTiRCETARE DUHOVNiCEASCA,

. Intrebare. Ce insemneazi ce-qa ce zice Sfintul Vasile in privinfa

epitirniilor nrici: Fie inr5turat d; r" rri"""rrt"iui" mxruiii
greselii? |"t"i..it
lnsemneazil a se ripsi cineva de binecur.intareacare se di
.-- -.-T-.lrguns.
ln Dtsertca.
canonistul N. Milag ldmurelte in cornc:ntariul siu cc trebuie sI
se infeleaga in acest c-anol prin binecuvintiir:i bisericegti gi epitimii mici,
termeni
' utilizafi . in intrebarea pusd. , I
,,Binecuvintlrile bisericeEti menlionafe aici, spune N. Milaq, sint
ac'ele binecuvintdri p9
.carc re dr episcopul sau presbiterut pe,rt"u""ugi-
gi.une, sau spre a intiri poporul cre'dincios cu ajutorul divin,,. De ac&te
binecuvintdri, spune patriarhui Nicolae, se lipieEte mai mult sau mai
pufin. pdcitosul, potrivit_ gravitd{ii plcitului'in"care a erzut. (opi;i;
aceasta o impdrtiqeqte qi Balsamon: in comentariul s5u Ia acest'canon.
Sint. at. I\,'425, cL N. TvIilag, CanoaneleIi, II, 2b5).
Epitimii mici. se numesc, cele pescrise de sfintul vasile pentr:u
picatele mai mici, aga cunr ne indicih acesta snb nurnerele 11 p-ind la
60. Cf. N. Milaq, canoaneleII, III, 255).

CANONUL 10: (CUNIINECATURA SI ANAFORA CEI OPRITI DE:

LA CUMINECARII NU pOT LUA NICr ANAI-URA;.
r, lntreb. Se :euvinb ca cei oprlfi de la sfintele daruri si mlnince
prescurile inilfate? .
' REsp. Din viala Sfiritului Teodor
Sicheotul aflim cE ei se opresc
a minca.
(3,6, 38,41 -,1p.;7- 8 Gnttgr.;14 Laocl.;37 Cartg.)
 473
11 Nicolae; I Preseriptiuni canonice

f.:r,; ln,acest, canon, Ia ,intrebarea, dacd cei opri{i. d-"-}u impirt'iqanie

pot,sd mdnince urulb.e (frescurile inirl{ate). patriarhul Nicolac inl.cind
cd. cel ce ntr
,rrtoritut"u sfintului T"ocio. Sichcot.l (+ 613). rispunde
nu'poate sd priureasci nici anafora'
"J" ""ua"ic de sfinto im'irtaganie

CANONULll:(CANONICONULLUIIOANPOSTITORUL.(SA
NUSEunvrgzp-nixDuig],Il-EDEPOCAINTAAI,ELUI]0,\N
. POSTITORUL))
: caironiconttlui
Intrebare. Cu'ine-se a pedepsi pe cinc.a potri'it
lui.Iban ,liunitorul?
t- t-iil;;t";;.;
Fii.,a"e acest canotricon uz.eaz'ade multir blirrrlefe' nc
se abirt de
rtrrrlti i-a pierclut; .ii" "u""u aceasta cei ce curlosc binele ti
la el, trcbuic a se indrePta. s93,m1lrr
La ultima iti".t .{r" pusi, clacd se cuvine sau nu a fine
tui lcta. Ajrrnitorul patriarhul Nicol;re'
aplicarea epitirniilor ,1" ;;";".l;iit" cu multi
i[":o forma .igor,sti, cir.intrucit nrlc.,t pirinte tratind
;ffi;;il consideri ca
.5i.,.pe multi i-i piercltrt",
blindele in aplicarea"cpititniif- ,
sd nu se u.meze rinduielilor cle pocdinlii ale acestuia'
culea mai rigoriski, a
c. toate n"nrt*,-r.i.o-undu.ua de a se urma
p'drinti. totuti rinduielile cle 1m-
slintului vaSile ""r'uu* i,i-u-"rin. sfinli Bi:rericii Risaritenc
intrat in uzul
ciiinlir ale sfintr-rluiroon Ajuniitorul_au Ajunitorul s-a inclus it't
clc peste tot. Si Cnn,'ii.ri-iui Ioan I'ostitor-ul sau
-*c 'edei canonul 3 aI sfin-
M'iritvclriie,l Mare qi se respecti Si azi. A 5i
t'.ih,riIoau Ajunatorul'
'
t.
. DIFERITE PRESCRIPTIUNI CANONTCE
EPISCOPI).
CANONUL 1: (CEI RINDUITI NECANOI{IC, NU SINT
'.
Ce lucru ingrozitor, am suferit noi, decit poatc -ci. 1s{e clureros
vrednici de patimile
"a oo un ..ufcrit t i*i" li c5 nu ne-am socotit a fi
indurerafi cd loi sub eerul liber
frii. il.i,tir-Z €. ap. S, 41). Dacd sintefi
o?'i""t i"o1i'Creaioriui cerului .9i al p6mi"l"lgi: elin ci loca;ul
-cauzi
derugnciuniafostcuprinsdeprimejdie,gindifi-"t::ceiunsprezece
pe lfristos,.
""""iJi erau inchi;i inir-o cameie, iar cei ce au rXstignit
divinic iudaic in templrrl celebru. I)ar poate ci ;i
;#;;;';erviciul
rnoartea prin spinzurarea viefii rusinoase, s-a
Iuda,'cel ce a preferat
"iai"t mai. utes decit cei ce 6stdzi, nu -s9 rupineazi de orice invinovi-
pentru fapte imo-
;il;-; "^tti""itor, ;i astfel sint gata in chip n-ern;inat
i"1".-u" -'e'ixiiti iryel,rii de i'orbele lor rnincinoasc,. cirrd afirmr cd,
""o dreapti. Cdci aceia nu sint cre;tini'-ci de,
fropovaduiesc cretlinia preferi ceea
cei ce fac comer! din creptinism, deoarece din;ii totdeauna
"" t" ado.e lor iolos in viald, vieluirii dupi adevbr' Cind au crezut cd
vor cigtiga degeaba acea intiietate, atunci au consimfit cu vrdjma;ii I*i
n"rn"""J", iar cind au vizut cd poporul .se infurie, -iar6;i fdfdr'icnsc
dreapta credinfi. Eu nu ;tiu dac5 aceia sint episcoPi, li niciodati rru
g

474
2 Prescrip(iuni canonice

vol soeoti irrtrc preofii lui

_Hristos pe cel ce prin miini nrurdare,a fost
a5ezat Ia conducere sr)re distrugcrea credinlci. nr"'-iri*" eu. Iar daed
r-oi si'tefi ce'a tle partcra'oasi"ri, fire5te
ca'efi jrr<lcca ara ca 'oi:
iar. dacd vefi jucreca'r1guri, ficcar:eva ii stdrri"";:;,;;;irrerii
noi sintent ner.inor-afide sirrgc,leacc,luia. sare; inr,
'
Frest:r'iptia1. rrrescriptia ace'astaeste
un-6xtr.ascli'tr_o EpistoJi (240
al' 192) a sfintului vasirc c"i Ma.e adresati presbite.riior
Ji' Nicopole, di'
in legirtur'5ctr un oarecarclirontori, crrrc a fost
:ilt- ?i6,
p.scop, 1i caqc persecutape ilcgll instituit c--
lrresbiterii care nu-l rccu'oli"ri, io.nlui "-
cestuia. arirtind'cir normi.'cancnica generald ;"
.;;;l;;iaici este r:i cei
rindufi nccano'ic nr si'rt
.cpisc.opi,i'clcamni pe presbiterii persecutafi
l5 lu-1.""-"ep!9 Il9 elti-<copulinst tirii necinorric si si'nu cliiscuro3"ze sufle-
te'c1"."t s'hnidijduiascd_in .jutorul lui Dumnez"",
"",:" ii;a scdpade acel
om. clesprecar. sfintul \rasiie clcclarircd nrr-l ,"u".i,r*s1"
ca episccp cano-
nic instituit

CANONUL 2: (RINDUIALA PENTRU TI},IPUL

$I CHIPUL CUMI..
NECAIIII)
,
Este bi'e pi folositor. irnpirtbgi in fiecare zi ;i a primi rlum,
nezeie;tile taine. c5ci insu;i1 |9
l{ristqs zice: ,,cel ce irranfnca trupul meu
;i bca singcle ll{err, are viafi vcsnicr,. (Ioan 6, s4). narl noi ne inrpii.-
t5;im de patru ori. in-fiecare_siptirninE, tluminica, rrriercurea,
r,inerca
si sirrrbdta,li in alte zile, cind se face ponrenirea rlreunui
sfint.
Este-de prisos a dovedi er nicidecum nu grege;te cineva,
daci
-"ori-
in
vrcmuri de prigoali, in- li.psr p'eot sau ae niuishisitor, cstc
strins s.i pri'r.ascx impirti;ania -de
cu rnina sa to;p;;;:-;.oarece aceasta
ge dovede.;te pri' f_aptere din obiceiur iiaJ""gur
!1,se+i ce"i toli-"aru
viefuiesc in pustietifi, trnde.-nu se gise;tc preot, pdstrind
eu.rine,citura,
aensi, se irnpirtipesc singuri. Iar iri-Arexancrria'$f i";;ipt,
foarte acrc_
'curnine"it,irx,
seori chiar ficcare dirtrc laici are ir casa sa
dore;te se irlpirtipegte; li "iira,
_circi tlupi ce preotul a adus rtcja jertfa
primire, apoi.cel-c9 o_pri'repte trerruie sr creatr' fi a
l3t-o. in ci se impirl
ti;c;te ca de la preot. c6ci ehiar
ri'in bisei'i"e,-p.""irr dx px,.ti"i",J
din curnineciturS, ;i cel ce o prirnert: n cu ronti puterea, ri apoi
cu. nrirra sa proprie o duce la guri. Deci line
aceea;i valoart:, arc, ori dc
;trintc5te ciner-a o singuri 'Eriicici din curni,r,i"at.i,le-J" il';r;:
daed prinrr.;te nrai nrulte pirficele dcodatd. ;;;
Prescripfia2. .\ccirsti prescrillticcstc urr lxlras
dintr-o t,pistoia(rr3
aI" 289 al sfintului vas. c. Mare), sc:risiira sT2
rrnui ,r;trecarecesarie. In
ea se aratfr rinduiala.pentru tinrpul gi r''hipul etrminr.cdrii.
raspunzindu_..,r
€ulumela doui chestiuni: cit de'des'trebuie se ne
impdr:iiqi*; si daed,in
 *h;..

476
3, { Prescriptiuni canonice

sa pr()i)l'le'
lipsa preotului, crctlinciosul siml:ltt.se poate cumineca cu mina
"ti, Tmlan.
sinoclirlui lrentftr rirspurrsull;r a
A se vecleaSi carr.;B'ii-tOt
d o r t l r c h , . , s li t r t t t ' .

PENTRU SLUJIRFA
CANONUL s: (POVAIUIRE qA-TRE PREOTI
sltxrnt LITUiIcIIII 9l PENTRL cUMTNECARE)
ru;ine, d1n1rt
Strdduie;tc-te o preotule, s6 fii lucritor f6rd de
si 'u mergi la slujba sfintd
irra."ptirra cuvintul uai"e""fui. Niciodat[ pe
irnpotriva cui'a, ca 'ru curnva sir alungi Nlingiietorul
""irra "rei-i'ic in bisc-
stintui rf"iUi. N" t" i,td*"u, nici nu te certa, ci st6ruirrd
i;-;i;" dunt'
sd sdvirrerti
;;;-;;;;:i" ;i "iilite pin6 ia ceas.ulin care trebuie c' poc6in[It
nezeiasca sluib5 taiiti"a, pi astfel si pi;epti la sfintul. altar
incolo. ci cu frici;i cu cutremur
;i"u-rt"ii"i*e c-uratdnepri'i,rd i'eoac.e;i gribi ori scurta rugdeiunile
le -"u"rui" fota impliai ri"i """""i1or. Nu
ai" p,r"te*ii i* griia ornenelti, ;i nu fine fea1l- de fa'ta oanreni-
la puterile
lor, ci privegte numai-ia'"impiratul "ni "u st6 de fafi,- Fi
Fii vrcdnic indeplinitor al sfirrtelor canoane'
;;Ftt iui" rtuu imprej*r'.
inrpreirrii cu cei ce sint opri.ti de a-liturghisi. BagE -de
Nu liturghisi
seam6 inai'tea ""i Jui,-"um-liturghist';ii
'pi 'si pe cine inrp6rtSge;ti'-I"
uita porun"a nom'ui.ti u sfinfilo-r Apostoli- iat'e zice: ,,Nu dafi 'sfi'-
-e"daritareie inaintea porcilor" (l4t'- 7, 6)'
tele ciinilo" ;i """1""""i1i
frica oa-
ilrrfi:"x-a" astfel de- cii'i ;i de celelalte. Vezi si nu cazi de
menilor;nudapeFiulluiDumnezeuinmiinilenevrednicilor.Nute
nici de- cgl
teme in acel ceas de careva rlintre .ui-*iarrili ai pdmintului,
eare sint 'redniei de dumnezeiasca impirti-
.l p*"te coroane. Celor
in dar, precurm tu insufi ai primit-o' Sd nu o dai
i""il, ta le-o dai 9i
cici ei se socotesc
celor ce nu li se permite .tu .lo*tt"reieFtile canoane'
acelor care
;-ii-;-ptgtnii; ei'aaci nu se convertesc, vai atit lor,^cit ;i pe tine)' ca
ir l-*paitai".".'ri"ga ae seamd (nu m'5 prive;te pe mine ci
Sfintele Taine'
nu culnva din neglijenfa ta, ;oarece ,uu alt"*'ou si atingi
nici s5 se umezeasea sau si se afum", *" si umble cu ele cei profani
Dacd o"i 1irr" seama tle acestea .si de unele ca aeestea'
;i ;;;d"ici. tine'
i" ""f mintui atit pe tine, cit 9i pe cei ce asculth tle
Prescriptia 3. Conlinutul acestei prescriptii il tronitituie iudrumarea
pe care acela
"",, po*,etr.riiea alcat-uiti- ao siint.,t Vasite cle Ia anul 3?5,
monrentul hirotonirii. cu privire la modul cum
o diidea fiecirui preot in -ili"ti
pc ereclin-
trcbuie sd sdvirqeaca Liturghie ;i sd inipirrtdseasci
cio:ii sIi.

CANONLTL.1;,(INDRUMAREPENTRU DIJHOVI\ICI)
.
Epitimia sa nu st, dea simplu dup5 cantitatea pdcatelor, ci sh se
aiblinvedere;iintenliacelorcepXc6-tuiese,.-c3nucumvavoindsi
cirpe;ti ceea ce'"-u "ttpi mai mare si faci erdpdtura' si striduindtr-te
"aitrar"pt"ii ""ra "; ; cdzul, sd faci ciderea mai marei cdci eei bol-
 5 Prescripfiurri canonice

na'i $i cei distrafi, dar mai ales cei crcdafi voluptdfii

rume;ti, precum
;i cei ce se filesc cu.origirrea;i puterea lor, c* incetur-;i pufind
rlau Picatt'lor lor, tofi_ace;tia,'pbt d.5i-t,.t'aeprin'li-'nu,rui atenfie,
-"in".." in parle si
se libeleze de riurilile care ii cuprind. lu" ,ro"ii
pr.r'oacr indreptarea, foarte rr;or ii va di'tr_o datd
lip:_,iao ina.elrtare. cdci s*ile_
tul, inrtattrcc cstcadus-i'starede a fi frri g" ";sir;;lua"'i"-jirJil;;
;i atunci nu nlai asculti nici clc ctrviirte ttlin,i",'-ii"i'pri'
nu-sc intoarce, nici prin binefacqre ,ru ,o i"rrorJ"ii"; amerrinfai.
ci devine rrrult
mai rdu decit aeea c<'tate-trcsprecare prorocur
zice do.ir:lrinr!_o:,,[af*
ta s-a ficut ca c,eaa clesfriuatei si tle niirrir-ri"-t"'.,rsi,.,r,.,ri,..
aceasta pistorul trebuie si aibi nrult.l p"i""p"."--"""'oe Din cauza
toatc 'irfilc .stareasufreturui. cici precum ccrcelr.zc diir
riurfi si't cuprin;i de 'cbu.
to ;i carl irr crisp.rare cu privire iu'roirri,ri.";l;;,";i;;u'.."" ,r,, au 'urur
sd suporte docroriile arnare, astfcr ,i"t
;i;;i-;;;;;';"u
sufletepti; din cauzi ci nu li ,-a aat pedcapsi ater_.tieceror
potrivit 'Ecatr:I.r., .,i rlc'irr
nrult mai rdi ri m;ri rrrult p5;tui;s;. pri'
urmni." ninri" cli' acestea
nu trebuie si .imnE_,re"xa,tii,lot, ci toste
celcetirrcru-r".iia"","ir.,"i,ri
cele coresp.rrrritour",
ca nu cumva srrdduinlai;i ..,;
fi:fl:t;|,n"lltt."
'{.
, . f1'cscrip{iu Aceastd prescripfie cuprinde incrr.r_rmdr.irc
adres,lc du_
l;ovnicilor de cAtre.sfintr-rr
Ioan Gurti creiur. A;;-;.,,i;,, si canoirur11
ecumenic, qi.N. I{ilas, Canoanel" pari"o l- I
;;i. i, o"Sl'Og
' *'-li
C A N O N L ' t, J : ( l r O \ ' , \ T tr t l l ' j ) E N T R U
I C I J ' \ ' I N n C , i\i H )
:
't
^ .J-ed-ci I:rut!i sc irtt;;artirs('cc (-'utrullul Iui Hristos irr
clriyrsi,rrlri.or'
;i i'tirrr'litor, si sg irrr'irtd1r,.,curnrind nrai nru!t obicei'lrri
decit 'afiunii ri chibzrricrii"uroG. s"-r;;;; cit;i legii,
;;';il;; cirrtl se apro'ic
timprrl sfintei Patruz-ecimi.si a pa$tilor,-oriuncle
t5segt. eu sfintele Taine. oo, r,, t""tiir" ar fi-cineva se impiy.-
,n *!" fi"i]r."*"i sirbrtorire,
ci sE-s.e cureJe con,stiin{a
;i apoi sE se inrpir.td;easc5; clci cel necurat
9i cel ne'ri'rlnic, nici ri uli"rrjtou* -Cici ":t*_ i"d*iiiJut
cu sfintril 5i prea infricagatul-trup. 1". ginrlelt"_t" a se irrrpirti;i
la jertfele Testamentrrlrri'Vechi "i""-"., J""ei ce participarr
b5gars ele seam5; li mai i;rainte
se crrrilau $i in toatc
lrrivin{ele ""otl "u"uii- Iar t",""i"a te apropii cle
're'tf5, de care si ingei';i. tt";;r;, i;otbrigti lucrar.ea pot'ir.it impreju_
r5rilor de tinrlr. si. cu rniini si buze
rnurdare inorez,nejti si te apropii
<let''uputri sinpere r"i n'iuto't b;fid; iil#;t;"
sinrfi cind ifi tiir.ru.-e ai 'rca srr
qura; isr pe lmpdrat.rf "*r:,r"ii"i, il sirufi crr
sufletul mirositor?.Ncregiuit
'rrtlnic de imp5rtisanie] ""
t""i"-*t*
-"ru-aiirt". acesta. prin urmare tlaci nu esti
""i vrednici ,,i"i au .ugicirrn.
;i de situafia ta. A.sc.Iti ;; ii;;;;I'"ur"
zice: ,,Cei c" se po"aiesc, se,
aprapie de impdr-td$anie;ier cei "*
ii"-t" impxrte;es" ,ri"i"rr,, se poeiiesc(r.
Prescriptia 5. prescrip{ia aceasta. povdfuir.g
prinde o serie de indrr-rmi.i';;";,..i";"]u,,p.,, pcntru cumineeare cu_
propie cineva ck: sfi'ta ctr-i"ecii.rrt, ferurui cum trebuie-,sEse.,ri_
extrase rlintr-o cuvintare a sfintu-,
Itri loan Gurd de Aur despre Episa;i;
s'finttrtui pavel citre Efeseni.
(i. ? Prescrip[iuni. canonice

, CI\I{ONUL 6: (I.--UMINEC.{REA DEASA SAU RARA?)

Illulfi se inrpirti$esc ctt accasti Sfintb Jr'rlfi o dati pe.i;r; alfii
de doui ori; alfii ntai desi si cdtro tofi ace;tia se indreapiir cuvintirl
nostru. Dar nu numai cdtre cei ce sint aici, ci gi cdtre cci ce sint
in pustietili; cici acegtia o datl pe an fac acest lucru. Deci care trebuic
lirutlafi, cei care o dati, sau care adeseori, sau care rareori se impdrtii-
so:c'l Nici pe cei ce se irnpirtdgesc .o dat5, nici pe cei ce de multc
oli, nici pc cei ce de pu,tine ori, ci pe cei cu con;tiinfa
eurati se itnpirti;esc gi a cdror viali este irepro;abil5. Uuii
ca ace;tia, totdcrauna, iar cei ce nu sint de acest fel, ni-
ciotlati sd nu se apropie de cumineciturS. Dar de ce? Fiindcd ace5tia
plir;rcsc asupl'a lol jrrdccata ;i osinda, cit ;i peclepsirr:a si ped*apsa; ;i
'sa
nu te mira, cici precunr hrana care dupi lirea este nutritivS, clac"r
ajringe in sttcuri stricicioase, distruge ;i strici totul, fi cauzcazh boali.
tot astfel ;i Sfintele Taine. Tu te desfdtezi la masi duhovniccascir, si
apoi iari;i ili in:inczi gura cu noroi? Ungi cu rnil' binemirositor fi :U)oi
iar5;i urnpli de pr-rtoare, impirtS,sindir-te dupi un an? Crezi cd ifi ajurrg
lratnrzeci cle zile sllre a te curifi cle picatele comise timp intlelurigat li
tlulx-r o sdptintirri iald;i te intorci la ctlc de rrtli inainte? fiimrtc-mi
ori de vindecinclu-ie in patruzeci de zile de boala indelungatii ;i apoi
iirri;i inapoindu-te la lnirrcilulile car.e au ;iricinuit boala, nu ai picr.-
eltrt atita ostcneali cle mai inainte, cit {i-ai 5i stricat nrai malt? Cir'i
tlaci ccle file;ti se schimbl cu atit mai mult se schirnbd ccle ce clcpirrtl
de r oinfd. 'Iu clai patruzeci de zile pentru slnitatea suflctului, si oar.e
sit uu attepfi nici patluzeci pentru ca Dumnezeu si te ierte. Spunrr-rrri
glume;ti'? Pentru accea ;i diaconul roste;te zicind: ,,Sfintefu' sfinfilor",
arlici cel ce nu este s{int si nu se apropio. Nu zicc nurnai: Cel ce e:ite
curat de phcate, ci cel ce este sfint.
Prescriptil 6. Prescripiia aceasta canonicd aplr{ine sfintuh,ri Ioan
Gttri de Aur, ea fiincl un extrlrs dintr-o cuvintar.e a sa dcspre Epistoia
sfintului Apostol Pavel c:itre Evrei, privitor la clrminecarea deasr sau rari,

CANONUI, 7: (CU]\IINECAREA SA SE FACA CU VREDNICIF])

Intrebare: Curn estt' lnai bine a se implrtisi, mai des, sau mai rar?
Ilispuns: Apo.,tolul zicintl: ,,Fiecare sX se examinezc 1re sirtr.', ;i
ala si minince din piine ;i si bea din pahar; fiindcX cel cc crr rrevrecl-
nicie mhninci ;i bea, acela minincd ;i bca spro osinda sa, rresocotind
trrr;lul nomnului. Ilentru aeeasta sint intre voi rnulfi neputincio5i pi
bolnavi, si mulfi dornr; daci ne-am cxamina insi pe noi in;ine, nu am
fi osindi{i, iar jrrdecirrclu-ne de la f)omnul ne certim, ca si nu fii_r:r
osindifi cu lumea laolalt5(r (I Cor. 11, 28-32). Este prca lilnurit cd nrai
irrainte trebuic sri ne curhfim gi sd ne liberdm de toatd fapta vrdjmagl
;i astfcl sX ne apropiem de dumnezeiasca slujb6 tainici, ca nu curnva
si fic sprc pieirea sufletului gi a trupului, cici Dumnezeu zice prin
N'loise citre Israel:,,Fiecare om din selninlia voastr6, carc se va apro-
 478 ? Prescripliuni canonice

pia de cele sfinle,_ pe care fiii lui Israel le-au consacrat Domnului,
;i
necur:ifia lor fiind asullri-le Domnul va stirpi acel suflet,, (III i\{oise,
22,.:J).fi iari;i:,,ctrlrr!iti pe fiii lui Israr.l dt'necurifiile lorl ca si nu
intirreze l6ca5trl NIeu" (IiI x,Ioise 15, 31). l)in cauza iceasta Apostolul
inci zice cdtle cei ce cu nevr.eclniciese impirtisesc, pl.ecum s-a zis
mai sus: ,,Din cauza aceastasint intre voi mulfi neputincio;i
;i bollayi
;i nrulfi dorm" (I C'or. 11,30), adicd sinl bolnavi;i trag cle'rnoarte;din
cauza aceasta atit durnnezeiesculDavid, cit ;i cei "" erau impreunr cu
dinsrrl, cind au voit nrrnince pii'ilc purierii i'ai'te care'sint pro-
totipul r'upului lui -sirlristos. arhiei'e*l initatl a i'trebat pe David, ori
tlnt":urali de pattrl f*r'eii, ;i at''ci le-a rlat lor piinile,,
$:
! r t 'r-_--Jr.
0 i;;;";fi
Presr:rp{ia ?. Accastd.presc'ip{ie canonicd.cuprincltr raspunsul cano-
.
.ic dat clc slintul Anastasic, p.triarlrr-rlui A'tiohic'i, din .nui 161, desprc
irnprejurarea, cind qi cum trebuie mai bine si ne impirtigim, mai des, iau
ntai rar, la care se raspunde cu cuvintere sfintului aposiol Favel, c6 tot-
deauna sd se primeascl Sfinta iml:driirsanie cu vrednicie fiindcir "cel cc
crt nevrednicie m:inincd ;i l;ea, acela mininca gi betr spre osincla,", ,roso-
cotind trupul I)omnuhri('. Desprt,:aceastdchersiiunese tratazii gi in caoa-
nerleanterioare 2. 5. 6"

rrI
t i
,tr rotl_3ti'.i,

,. , 1

vI. ltIipEItl'onIII {t,\\o\l{t GEIIIR,IL, PE Tnllr, ,\\IiX,lT I.A

COl.ti(:TI,t0t.'I(:I.lLi I)E (:.1\O.lNIi,\ IIISI|ItICIIOR'tOnO\8,
S,tT' \OIIO(].\\(}\T:t, iT P,\'[RIISPRNZE{:I.: TITI,TiRI.
.rLCiTt.rr I.,t {tB;}$I lPnoB-\T l}li sINOI}l'L
DI\ COTSTANTI)iOP{}L DT\ I}:0.

TITLI'1. PRl.11; lleslirc lnrri;iturl aiulr$ lrri l)unlrtzeu. rlt.prt crtrllnln ollr',rlo.\il
iltspll tnnoane ;l tlt''1,re ltlrolonii,
t a p , t ; i n s e i l l t u r r d c s p l r l . r i l : n r r e z c r rr i r i c s p r c c r c d i D l a o r t o d o x i . - 4 0 , i { ) a p . ; 1 ,
ll.; ?, III; ! Oart.; 1, 73, 80'l'rul.
C a p . t l ; ( l a r e c & n o a n es i n t l a l a l - r i l e : ' - - 1 , I Y ; 1 O a r t . : 2 ' I r u l . ; ! , \ ' l l -
C c p . ! I l ; O b i c c i u l ] r i : ; e r i c e s c n e s c l i s t l c b u i e s r l - l y r r i v i n t c n l e ; . t i 's i l e r l e n l u i l l o i s e
rru trebuie obscrvati. -- 81 tlul.; 87, 91, 92 \ras c. II.
Cap. ll-; Canoanele nu se pot da de critre un episcop, ci de ctrlrc nrai mrtlli lxo-
l n l t i i . - * . 1 ? . V a s . c i r t r e s fi r ; i t ; 6 C r i g . \ i s . l : r r t r i j l o c .
Cap. l'; Desprepatriarhi, lnitropolili 5i asa nurnilii primali din Alricn. -- 34 ap.;.1,
6 , 7 , I ; 9 A n t . ; 2 , l i , I I ; 8 , I l l ; { i , 1 ? , 2 8 , I \ ' ; l l . " { , 5 , S a r C . ; 1 ? , 3 9 C a r t . ; 1 1 6 ' . ' i f ti r n l '
Ca1t. l'I; Oine ;i cum se irirotoncsc episcopii s:rrr clt'ricii ;i t:e se intiurpl{ dacfi ci-
nesa este hirolonit;i d e r n i s i o n e t z i . p r i n s t , r i s o r t ' ed c e p i s c o p i e , - 7 , 2 , : l i ) r l p . ; 4 , l ; l : 3 , 1 9 .
2 O , \ n ! . i - r ,l 2 I . a o d i c r r e l : 8 . I l l q i s c l i s o a r e l p a s t o r a l d a d r e s l t i s i n r r d r r l u i d i n P a n i i i l i a : 6
S a r t l . ;? 8 , l \ - ; 1 I i , 1 8 , 1 i , : 1 6( i a r t . ; 3 i 1 , 1 3 7t r u l . ; : , \ ' I I ; 1 6 l - - l t ; 8 6 \ ' r s . ; 1 . . ? ' 4 ' C i r . ;
tl Teof .
'I'rebuiesiscintcrz-iclgloatci
Cap. \'ll; dea:'rlege preolii. -- 1:l Laod'; ii, \'II.
tl! . Ou1t. l'!l!;;\suprl c o n t r o v e L s e i .c e s e p o l t e i s e e l a h i r o t o n i : r e p i s c o p t t l r t i . - ! - 9 A t t t . ;
.tr.c|(lnrt -
( i l ; ; . . l - \ ; L n c l t t i t r r p t r c b l r i c h i l r l o n i l i e p i s c o p i ip c t r t r t t c n n r h i i l c r i t n a s e v i d u s i l f - - . '
25, l\'; 1,1 trttt.
L : d p . - X ; N i m e n i n u p o a t c f i n r r n r i t e p i s c o p , p r e z b i t e r ' : r r u d i : . t c t i t rp i n l t ' e I 1 1 r1 - i 1 . 1f i1l c u t
a ,t o| i: i . \csr eu; tpi nr i: rocr 'cl ol doorcc; i c. d- e r3.6i r( iraer t pg .i s c o p i d i l l l : l i c i . . - 1 0 S : r r r l . ; 1 l ' l ' - l I .
o .s X
l.n(, .: c{a1s p

, ()ap, Il/; Llrrnr sc polto hiri,toni intiu episcop sau clcric prlginul sau cel ce este bol-
nav sau cel ce tle curind s-a lrotezat, precllni 1i cel cc :t avut pttrtrtre$ rr'll - B0 op.; 2r I;
12 \eoc.; 3 Laotl.
Cnp. .\lll; C r r n r p o a t e ( ) c i l p o 0 e p i s c n p i e l r r c a n t i , e p i s c o p u l c n e n l l i . i t ' ce p i s c o p i e ?
16 -\nt. . t)t ,

. Cttp. -JiIl'; Cind \e poate f acr eI)iscrrJj \llll \'lllI ic cittttictil s:iu crl cc lire \-Ii:llIr dcfect
c o i p o r n l .- 21.22, ?7, 78 ap.; 1, l.
Cap. f I'; l)entorriecttlntt poalt 1i t lrrir'. -- 7(t lr1t.
{ - ' c p . - ' \ l ' / ; I ) c s p r c c e l c e n u s e s u l ) r n l L rt ' p i s c o p t t l t r i s : i t t . c i n t l l l r c e s t l tl r c i l s i r - l h i r o t g r
ne:rsci lnir-o treapti ruri inaltli. - 3t (l:rrtg.; 10 \'ns.
t-,ap. Xl'Il; Asupra episcopuhti slu clcricultti, cel t'c esle hirotonil si trtt vrcrtt sf,-l
p r i n r e a s c i i n p a r o h i e r e s p c c f i * { i l u i n s u l i n u v o i e ; i e s l i o c t q r e l o c u l } i o l i r t i l s : r L tt ' i c e n u
p o i r t cp l e c n l u r c e l l o c . - i i 6 a p . ; 1 8 n n c . ; 1 8 . \ n 1 . ; 1 7 t r t l l .
{ , ) a p . X l ' I I I ; I . i p i s c o p u ll n r i l i r ' u l r ( l n u p o r l t ( h i t ' o t o n i 1 , | u l l t r l i t t l r r c t t l ' . t r t . ,rl rp.;
2ll .\nt.
'Cap.
- Y / X ; 1 . 1 r r r i r i r r n c i r z r j u p o : r t ( .1 i r r i r r 1 ; l i s c o l i n t r - l l n { ) r i s t t l h i t n i c s u r t l n t r - u n
sat. - 57 Laod.; t) Sard.
 .r80
2. 3 Repertoniu

CaTr' XX; lntr-o eliarhie (provincie sru mitrtipolic) nu pot fi doi lritropoliji,
" sau
lntr-un_ora1rloi cpiscopi sau u'cleric iir doui ora;c. - S, I;10, 12. I\r;1f, ViI;
Cap. X-\/; l ) e s p r e c e i ( e h i r { t f 1 ) I l r ' s j ci I l o r l s e s r r u c p a r h i i ( p r o r : i n c i e s r r l n i t i o p o l i e ) ,
('aIe nU sitit supustr lrr. .- 'l;} tp.; 1lj, :)2 Atrt.; S, IIl.
U o p . . \ - { I 1 : l ) e s p r e c c i c e r o b i i n l r t t t t : r c l l > l s r : r i c e a s . : c; iu a j u t o r u l p u t e r i i l u r n e ; t i . - 3 0
ap.; i) \'lI.
Cap", XXI,II; pqsple cei c'i nu p()1 1i hirrllonitirqpiscoPi rlin ciuua cis{toriqi {au
c r l : t ' i l i r i u r r j u l r r -i .- i i , 1 8 , l t l a p . ; J , 1 2 t r u l . ; t : \ ' o s . '
Cap. ,\--Yl1 ; l)espt'ecti ce au fost hi;:otouili sarr r'i,ti,, {unclii Irgnlru liali.i_, 2g ap.;
'l'riririr
1 ? ,l \ ' ; 2 2 , 2 j l t n r l . ; r : : l r i s t o l al u i tirlle pepa .\<triun; 2, J, j1r, \'ll; !r0 \,as.i Driciclir.,i
lrri (;!:cna(l;(,. r:,.
( J r z l r ., \ , \ \ ' ; I l i r o l o n i : r l t r s c p o l l r , r c p c t a . - - { , { l r p . ; , l t i
.Cart. I
(Jcp, ,t,{l l; \iti e p i s t o p t t l n i c i c l t ' r i c u l n r r I o e l i : t l , , i c et l i n . , r - u t r r , r . i r si n t r - a l t u l . -
1 : ) . 1 i l t ; 2 1 : \ n t . ; 5 , t 2 , Z O , n ; " 1 , 2 ; . 1 ( i S a r ' < I , ; . b 4 ,$. 0 C a r { . ; t ? , . 1 g , 2 r r t r u l .
Cap. -\_\ l',1./; l)t':pr.c ctl ce lr ur.rrt rrr.iur picai ;i a Iost hiroionit (r. 10, I; fi. t{)
\ e o c ; 2 7 \ ' a s . ; 5 , 4 , I ' l t ' o f.
t i a p . - \ - t 1 ' , f 1 i ; l ) e - s p l r v i ; . t a l r r c a r e s e h i r o t o n e s t :b [ r b a t i i : ; i f e r n c i l e . _ l 6 C a r l . ; 1 4 ,
15. trul.;11 -\eocez.;tir. l\'.
C i r P . - Y / ' { - t ; . \ . t t J , r u l l t l l r i i t ' i i h t i r f p i s t r , J , i l , r r 'c. i n t l s i , ' r r r r ri i , i . r , r . i J e r t f l s : r u c u n l i t , i ( . i i
1l pe t'inc pot hirot.orrisi pe cinc nu. --. l:J;\:rc.; lij \tor.z.: l() .\rrt.; gg \.ts.
Cap. Xl-.\; L t t r - t r n o r u s o r i c i l t t e n t a r e i r r { i , p o t f i n u n r a i ? r l i r r r o n i . - - 1 . . - ,\ - e o c . ;
I l ; I I l ll .
(,'41t. -\-\-\/; (linc rint clerici, :ri cine ar: rrllt:liti tt'cpt(. Liscricesti.,r
. , ][ i , a o d .
(.:o|. .{-\.\l/; ^\tt luate fi hirotonit ctl r ri,ui srriir u cornis athrltcr'. si dtrsprc cle-
r i t t r l l r t r i ri r i r o I i t . a r ( r r l r i \ : r r l r r i t c r . - t i \ c o c z .
CaP' -\-\-{,l,ll: -\ici trtr r:Ieric rtt Iroirtc fi nurnit 1:iri destinafir. ci la tot cazul pen-
l l t t r r l , i r e r ' i t ' : ts a t t 1 t i t l : i s t i r r , . - l i , l \ . : ...
t)op. -\-Y,\/V; I)crprc poriotluufi 1i tlcsprc lrisericile cle la srrlt.. -._ f7 Lado.:
Cup: ^Y-YXl:;'l'oli t ' l e r i c i i d e l a r : i r s t : l er l e : I r l c i ; d e l a n r i u : i s t i r i s i d e l e h i i e r . i c i l e
niarfirilor lrcbuie sir fie supugi cpiscopului cet:'rfii respcctive. _ g, I\'.
e{Ir. X-\J}'1;..\srrpra sclarilor caro sc prirnrsc in clcr. _- 8! ap.
ficp. f fXIrl,l; l r o s l ) r ' c t l i a c c t r c s e s i t l c i p r c u r ' e r e ac i i l s r r t i l c , , , r p o t I i p r r t r l ) i t e r e . - - '
1 i t . l : I I L u u r l . ;I 5 l \ ' ; 1 . 1 l l r r l .
( , - a p ,J - Y - Y i ' / 1 / ; l r t s l l r e
J ) i i t i , i . . l ( ,( r r l ' ( :s . i : ; t e r r - 'p r . i r r h i r o t o n i c , - g N e o c .
Tl7'I'LiI- -tL DOILEA; Despre el{rtirea blstrlcilnr, desprc sfintirea blscrlcllor, gl desprn
blserletle mlrtlrllor, care nu au rrroir;te do ale sflnlltor, dcspri vaseld sllnlltc
;l ilesprc lucrq-
rllc afleroslte 1l despre elerirll, care rldltrtr altarc ftlrrl lnvolrea rplscopiloi tor.
C t t l : , ' [ ; D e s p r e c l : i d i r c : r b i s e r i c i l o r . d c s p r c s l i n I i r e e b i s e r i c i l o r ; i d t , s p i . cb i s e r i c i l e m a i -
t i r i l o r , c : r r e r r u & u r r r o i r c t r< l e : r l e s f i r r { i l o r { i , t l 3 O a r t . ; 7 , 1 ? , \ - t I .
{ ) a p . I l ; l ) c s p r c v a s e l c s l i n l i t e s i c l e s p r el t r c r u r i l c a f i e r o s i i c . 7l}, ap.; l, 1u, I-.ll.i
..t Cir.' :
' Cup. I I l; l)esprc clcricii scltisrnutit'i si dcsplc cei ce ritlicir altar.c f iri permisiunea
episcrrpilor...3l.lp.;5Ant.;1o():rrt.;31tr'rrl.;12,73,|4,15,I*II..

TITLUL AL TIIE|LEA; Despre rugflclunl, ilespre cltrt&re, cltlre, aatleerea Jertlel,

errnrlnocare, despro vegmlntele ql shrlbn cltefilor, clntfuerllor gl servllor.
Cap. I; Ce lcl de ruglcirtiri trcbuir sri :rsculte poporirl si de ce ne iltolrcern spre Ri-
sirit cind ne r.ug:iril. - 5. 1fr l,aotl.; 91 Vas.
cop. ll; oi.e, c.m gi ce trcbuie sir cinte, sii sc roagr si sri citcascd,
- 6o'g5 ap,;
15, \7, 18, 19,21i,59 I-aod.;2.1,2tj, 103 t)art.;:JJ, 63, Ti, ti1 trul.;1.1 VII.
Cop. lII; ln ce zi tlc simbiti, afard de celelalte Scripturi, trebuie si se ciieasc{ pi
Evanghrlia. - 1ti Laod.
_ C u p . I I ' ; D e s p r e a d u . c ' c r e a . J c r t l e ig i d e s p r c c u n i n c c a r e . - 3-, O4Z, :,. i l a p - ; 1 g , l ; 1 A n c , ;
13 Neot:ez,;19,49 Laod.; J7, 41, 4? Cart.; 21,28,29,57, SA, fOl ir.it.
Cap. V; Cnrn deu pacea clericii qi laicii? - 1{' Laod.
-Cap. V.I; Despre cei cc.ezitd a primi Sfilta. lmprirtiganie, de la prezbiterii cdsitoriti,
. (iangra.
- .1
 4 fiepcrtoriu 481

. Cap, yII; Numai persoanelor ieraticcsti li se permite lmpirttr;irea ln altar, li fcmeile

lu pot intra in alt+r. -- 1.9,44 l-aod.;69, ?8 trul.
.. Cap. YIII; Llnd pot adrtce.Icrtfa 9i pot ctttnitteca hotcpiscopii? * 14 Nootr.
Cap. IX; l)ilconul singul nu poate aduce .Icrtfn si nu poate da prezbitcrtlltti ctt:iti-
nectrtura. - 18 I.
Cap. X; l)espre vegnrintclc si sorviciilc citelilor, ciniiirefilor;i servitorilor ;i sr:t'r-ito-
rUlnu poattr 6apiinea sl nrt poatc lrint'crtvinttr pahartll. -- 21, 22, 23. 2ir, tr3 I.aod.; 27 trul.;
14, 16 \-il.
Cap, XI; Dcsprc t'ei re pelrcc in lLco crtalt' si tillrp de tlei siptdmlni rttt se illll)ir-
t{;e ' sc. - 11 Sarrl.; 80 trul.
Cnp. X11; Desprc cei cc asculll iu biscricir citirile, dar tlu rlnrln plnd la lugicluttea
linall si nrr sc itrtpirtdgesc. - 8, I ap.; 2 Ant. 'lirn.
Cup. XIII; (lum se pot irnpirtdgi clentoniacii.- 79 ap'; 3
Cup. XIV; Dcsple cei cc sivir'9esc Sfinta .Icrtfl afarA de bisericir satt fac atlunilri scpa-
r a t' e . - 3 1 a p . l 6 ( i a n g . ; 2 ; 5 A n t . ; 5 8 L a o d 3 1 ; 5 9 t r ' r l .
Cap. X1'; l)cspre cpiscopii ;i clclicii, care stau in contact sau se loagi cu ereticii, sau
cu iudeii, sau Ie ajuttr ln lucrtrrile lor sau prirnesc jerttele lor. * 10, 45, 46 ap.; 2 Ant-;
13 I.aotl. l
C a p . X y I ; N u t r e b u i e s t r s e t r i r r i l i t S f i n t c l c i n a l t i p a r o h i c , s u l . rc u v i n t r l o b i l l e c u v l t t -
tarie. - 14 Laod.
Cop, Xl'II; \rr cste permis sI sc dca cutnitteciltura trttpttrilor ntoarlt. - 18 Cart.; 83
trul.
Cap. XyIII; N u e s t e p e r r n i s u s r i n r p l r t i g i f e r n c i u i n z , i l e l c c t r r i r t i i : is : t l t i . - ' 2 , 4 D i o l 1 . i
6, ? Tinr.
Cap. X/X; Culu sepoate hnpArtllEi cel ce a avrtt vis necurat? -- '1 l)ion'; 12 Tint.
Cap. XX: Nu se poate adrrce S{inta .Jertfi in prezen{a ereticilor' - 9 Tim.
Ccip. XXI; Cind trebuie a se reline de la sotie in vetlerea inrptrrtdqirii. - 3 I)ion.;,
'l'i
I 5 , 1i l ttt.
Cap. X.YII; (litril st' poatc adttcu jcr'ltir pcntlu siuuciga;i' 14 Tirrt.

TITL(IL :lL P,\'[|lUl.E-l; I)tspre eatehuruenl;l dcspre sllntul Rotez. .

gap. I; Nimeninupoatefi priurit h lrotcz tlupirsiptlmina n clottatlitt Patnurccittte.
.l ir | .aud.
Cap. II; Dtsple cci ce jttrl. 26 Laod.
tr
r Ca'p. III; (luin tlcbuie a se boteza? - 49, 50 ap.;59 trul.
-' 49;
Cip, IY; Cei ce stau lnaintea botczului trebuie si factr mlrturisire rlc ct'erlirrlir.
50 L a o c l . ; 5 0 t l t t l '
- ?2 Cart,;
C a p . l ' : ' l ' r . e b u i c s c b o t c z a l i c c i c l e s p r ec a r e n l l s e s t i e c l a c i s i n t b o t e z - u [ i .
84 trul.
Cap. \'l; Cti lnorli nu trebuie si so botezc. - 18 Cart.
Cap. I'lI; t)espre cei ce au pdetrtuit inainLe de botcz,;i tlesprc calchttttrcuii.crt'e au
pAcituit. - t4 l;1lAnc.; 5 Neoc.; 20 Vas. 5 leof ; 5 (liril.
Cap. l'IlI; Despre cpiscopii sau clericii care reculrosc botezul erelir:ilot'. ' 4ii ap'
,. .cop. 1X; Despreceiceaufostbotezalifiind bolnavi. - 12 Ncoc.;47 Ltorl.; .4i>Oart.;
4 Tintp.
.Cap. X; Despre botczarea fcmeilor. - 6 Neoc'
-- 48
Cap. XI; D.upI Sflntul Botez, resprctivul trebuie si se urrgd crr Sfintttl llit'.
Laod.
Cap. XII:. Despre pregitirea Sfintului trlir' 6 Cart.
Cap. XIll; I)espre cei ce boteazi de rloui oti, satt boteazir cllln ntl trebuie, sttu ntl
vreau s:i botcze pc cei bolnnvi. - 47, 49 ap-
Cap. XIY; Care dintre eretici trcbuie boteza{i qi carc mtnrai ntinri!i, daci. tlcc l:r ct'c-
e l i n { a o r l o d o x i c ?- - 1 9 l ; ? , S I - a o d . ; 7 I I ; 1 5 t r u l . ; 8 \ r l l ; ' 1 7 V a s .
Cap. XV; Clnd sd.se botezc dernoniacul sau cel cegi-a plerdut minf.ile'lu utnla unui
'l'lnt.
nrorb? 2, 4
'fiIrt.
cap. xvI; Ferneile nu trebuiesc botezate iu zilelc curifirii lor. 6
'finl.
Cap. XyII; Despre cateburnenuln cate 6-ar curnineca.iuainte de Botez. 1
 482 5-8 Eepertoriu

TITLUL AL CINCILEA; Despre cel ce illspretulesc blscrlclle;l atlunirtle dln btserlcrl,

gl pomenlrea sllntllor tl alespre eel ce mfinlne{ ln blserlcl ql ilespre agape.
.. Oop. ^I; Desprc cei ce lnvalil cA trcbuie a se disprelui casn lui l)urtnezeu, adunririle
i i ponrenirea sfinfilor. - 5,20 Gang.; 76,88, UZ'l'r'ul.
d i r r b i s e r i < : rE
Cap, lI; r\gapcle sAnu se |ini in bisericd si sir nu se urrinince lntr-lnsa. - 28 Laod.;
4 2 C a r t . ; 7 " 1 .7 6 , 9 7 t r u l .
- Cap.,11-I; Despreceicedispretuiescagapele,cafe se fac ;icti ce stnt invitali]aagape
s{ nu ducd nimic dc acolo. - 11 Gang.;27 t,aod.

TITLUL AL $ASELE;I; I)espre ailucerea proituselor ptntru jertfir.

- Cap. 1; Despre aduccreaproduselor pentru .Iertfl. - 3, 4,
2 Ciril.
produse
. . .Ca1t. II; Care _si
se primeascd si care sd se adncA pentm Jertfd gi despre cei ce
lnstriincazi ceari sau untdelemn din biserici. 72 ap.; T Gang.;8.I'eof.
Cap, III; Dcsprc cei ce aduc jertf{ tn sinagogil sau ln templele pllginilor. -71, 72a1t,

- TITLUL AL $APTEIE,{; Despre post gl ilespre Patruzeelnre, ilcspre I'a;tl, Clnelzeeirne,

despre Dumtnlcd tt slmb{t{ gl despre lngenunehlere
Cap. I; Despre post, ce est0 oprit a se face ln timpul postulni Patru zecinrii. -66.
69 ap.;18,19 Gang.;49, 50, 52 Laod.;29,52,55, 56, 8g trul.;1b l)etr.u.
C a p . I I ; S i n u s e s i l e a s c i : rf e m e i a l i u z l i a p o s t i i n a i n t e t l e P a s t i s a u c e l c e e s t e n e p u -
tincios din cauzd de boali. - 8, 10 Tirn.
, Cap. -.{11; Despre ziua si despre tinrpurile de la Pnsti gi despre Teofanie. - Z ap.;
1Ant.;73 Cart;66,89 trul.;1 Dion.; 1 'l'eoi.
Cap. IY; Duminica nu pot avea loc spectacole si durninica sd nu se lngenunchezr.,
nici tn zilele Cincizecimii, dar duminica s{ se serbeze elupir putiin{{, clar nu si sirnbitl si cri j
slmbita trcbuiesca se citi Scripturile. - 20 I; 29 Luod.; 61 Oart.; 19, 6B tnrl.; 15 I'etrLr: 1 !$
'I'eot. s
Cap, V; Care este cauza lngenunchierii gi de ce nu se lngenuncheazi durninicr
- ;i tn
zilele Cincizecinrii gi de ce ne rugim lndreptali spre R{sirit. - g1 Vas.

TITI'UL AL 01)TUl.E-{; I}tspre parohll, ;l ile ee sir petreactr eplseopll ;l clerlctt

lntr-un loc gl ilespre mutaroi lor intr-un alt loc; despre slnoailele anuale, drspro
frtml.rea str{-
lallor despro Invittrturdr dt'spre serlsorlle ile recomatrdore ti drspre scrlsorlle dc paee, ilcspre trj
actlvitatoa prlvattr ;l ob;teasci a elerlcllor ql cum trebuie srl se cllsteaseA lltreolaltfi.
Cap. I; Despreparohii;iclespleinstitufiilenouinfiinlrtctlecitretmptrrali. -17, lY;
53, 56, 7L C,art.;25, 36, 37, 38, 39 trul.
Cap. II; Iipiscopul si nu cdl{toreasc{ la lntlmplare, ;i clericul si nu petrcacd ln alti
eqarhie. - 74,75 ap.;18 Anc.; 3. 13, 22 Ant. 41, 42 L,aod.; 2 II; 1lt, 23 Iy; B, 11, 12.
16,17 Sard.;23,77 Cart.;17,18, 20 Tlul.;10 \rII;16 I-II.
Cap. III; Episcopii trebuie si .stiriceasci cu dcadinsul asupra cauzei c{ldtoriei epis-
copilor, care cilitoresc prin teritoriul lor. - 21 Sard, -ft
Cap. IY; Despre episcopii si clericil, care se duc la tnrp{rat sau care slnt pe llngi
dlrrsrrl.11,12 Ant.; 7, 8, 9, 21 Sard.; 104, 106 Cart.
Cap, Y; Despre prinrirea striinilor si despre spistolele de pace gi de recomandare. -
12, 33 ap.; 7, 8, 11 Ant.; 41, 42 Laod.13 IV; I Sard.; 26 Cart.; 17 trul.
Cap. YI; Desprc deosebireadintre epistolcle de pace 9i de recomandare.- 11 I\l;
106 Cart.
Cap. VII; Cui trebuie s{ dea ajutor episcopii; si despre episcop.ii;i prezviterii gi
diaconii care nu ajutd pe cei lipsili din serviciul bisericii. - 59 ap.; 7 Sard.
Cap. VIII; Despre sinoade gi despre cei ce nu au str participe la dlnsele. B ap.; b I;
20 Ant.; 40 [,aod,;19, 21 IV; 18, 73, 76, 95 Cart.; 8 trul.; 6 YII.
Cap. IX; Episcopul sau clericul s{ nu se demitA fSri pricintr, - 3b Cart.
Cap. X; Cum sApretindi episcopii teritoriile sllspuselor, dar delinute de cltre eretici?
- 121 Cart.
Cap. XI; Citefii si nu se lnchine citre popor. - 16 Cart.
 .:*'1

183
I Repertoriu

. Cap' X/I; Episcopii, care rru convertesc pe ereticii, si despre episcopii ;i clericii, eare
nu lnvatrA popo.,il, 9i "e "pir"op,rl cste rispunzitor inainteu ltti Duttrnczcu penlru poporl si
- 36, :19, 58 ap.; 123 Cart.;1!i, 64'l'rul.
..i".i .t"lr,r'tir"gtc clcrul, ttaci poporul plcdtuieEte.
fie in
C u p . X ' l l I ; l ) o s p r e e p i s i o p i i s i c l e r i c i i , c a r e s e l t r c l c l c t n i c t ' s cc u l u c r u r i l u n l e ; t i ,
yrublic,-iie farticirtar,'lic ite arcndiri, lie dc trttorat. - 6, ti1 ap.; 3 IV; 16 Cart.; 10
\ ll;11 l-II.
-- 3
Cap, -XIV'; l)clspre episcopii qi clericii care locuiesc cu femei introdnse pe furig.
I; i r t r u l . ; 1 8 , V l l ; 8 8 V a s '
Cap. -1.I:; crrrn Jrot intra li'. femeic cpiscopii, sau clericii, sau cei ce se lnfrlneazii?
- liS Cart.; 22 YIl.
C a p . X v I ; C l e r . i c r r l s i t n u p a | t i r i p r l l r o s p i' ll u' i lr n 'c e l u i c c s e c i s l t o r e q t e a d o u a o a r { s a t l
la cel ce sc cisitot't'sle ilegal' - 7 Ncocez.; 11
_ 39 ap'; 57 Laod.
Cttp..YV/,|; t)tericii nu pot facc nimic f{ri episcopii lor.
- 55 Laod'
Cap. XVlt I: Clclicii si rtu facit adunAri dc ospete'
Cop. ,yI.y; l)espre rangul de r.cchirnc intre episcopi s.i cum qed-lmpreuni clericii ;i
cttm se cinstcst: irrtri:oialtir. - 1B I; 20, 56 Laod.; 86, 89 Cart'; 7 trul'

TITLUL AL NOULEA; I)espre dt'llctole gl ludccarea episeopilor, ilespre alurisire, cate'

rtslre, penitenli gi eartr rlellete sc ilezlcagi prln punerea mllnilor'
6 Il; 9, 21
cap. I; I)e citle cine 1i la cine. se_acuzi episcopii sau clericii 74 ap.;
" ' ip, 1 2 , L i t , : 1 0 , 1 2 8 , 1 2 9 C a r t . ; 1 - C h i r i l ' .
'I \ ' ; '8 ,- ' C 1 - 75 ap.;21
fi; Citi si cinc, pot fi martori irnpotriva episcopilor ql clericilor
IV; 3 9 , 1 2 f i , 1 2 0 . 1 3 u . l : ) l C a r t '
ban. Ill: Daci cineva, acuzlnd de rnulte delicte pe un cleric, nu poate dovedi delic-
- 130 Cart'
tul indicat ca prinr puuct de acuzi.
eare plin'legte
Cap. IV'; Dcspre cei ce nu se supun aepiscopilor lor; 9i <lespre episcopul
- 5, 6 Ant'; 8;
pc unul lepidai de elitre episcopul propriu sau pe cel lipsit de comuniune.
5s, 62,' Cg7: pastoral[ adresatl cdtre Oelestin'
a i . 122 oart. 9i Scrisoarea - 74 ap';14, 15 Ant'; 3, 5, 1'1
'-' V; Despre judecarea episcopilor 9i clericilor'
Sard.; 14, 15, 28, 121, 128 Cart.
cap. YI; Desprecercetareascntinlelorde judecatddate de episcopi. - 6Ant,; 3, -1.5,
1{ Sard;. !4, 75, 28, 79, 97, 122, 125 Cart'
Cap. yII; Dacivreunepiscoparevrellndiferendcualt episcop si nuse supnnc jutlc-
cdlii, qi procedeazi ln mod arbitrar' - 120 Cart'
Cop. VIII; Cind poate episcopul improcesua pe alt episcop lnaintea autorititilor ci-
vile - 48 Cart.
- ,1 \rII; 14, 18' 79
Cap. IX; I)espre episcopii qi clericii condamnali pe rredrept.
Curt.
couruniune.
Cap. X; Despre cei afurisi}i, sau desprc-cei exclttgi din Riscricd sau din
- P, 11, si,'SZ "p.; f, 12,73'i; 6 Ant; 36 Laod'; 4, 16 IV; 13' 14 Sard'; 65 Cart';
2l trul,
laicul. $i clnd
cap. xI; Din cc fcl de cauzi se afurisegtecpiscopul,sart clericul sau
episcopul acuzat demisioneazd prin scrisoare de episcopie;9i cI cel.ce csts episcop'fiind
,I", p[ Jr"pt sa' pe nedrept, nri poate ii _degradatla treapta de
prezbiter. - 5, 8, g, 10,
5 4 , 5 6 , 5 7 , 5 8 , 5 9 , 6 7 , 7 0 , 7 1 , 72,73,76,
1 1 , - t V ,f i , ' 1 b , l o , z o , z l , ' 1 0 , 3 6 , 4 3 , 4 5 , 4 8 ' - .65: gdseptela apa-
8;;:;-tb il;;; io trut.j rare "ottrioe.rre'la contradiclia canonici care se
renli intr-insul 18 Anc.; 1 Ncoc.; 1, 3 Ciril'
'' cap.xll; citi vrerne episcopulnu primegte pe cel afurist de c5tre dinsul, nici alli
episcopi i6 nu comunicc cu cel afurisit. - 133 Cart'
- Canonnl^sinodului din Constan-
Cap. XII I; Cifi episcopi caterisescpe un episcop?
3 episcopi.
tinopoireferitor la episcopii irabiei. - {2,20 Cart.; rc{eritor la 12. 6' si'1'
carc prieinl poatc fi.cineva caterisit' - 3' 5' 6' 11' 20' 23' 25'
Cap. XIY; Pentm
65' 66' 68' 69,
27,29, g6,3t,:)5', 42, 44, 45, 46,.47, li,.r9,^5.1, 52, 55, 59, 60'-62' 6,3, 6{,
;l', to, il t;'. to,,14,-18.Anc'; 1 Neoc'; 1, 3, 4, 5' 13 Ant'; 2-lll; 2'
to, al, ta, si af .;
118',27' IVi 21 Surcl.;'3,4 5, g, 11, 86, 97 tml'; 70 Yas'
C a p . X V ; P e n t r r r c a r e p r i c i n i v a f i c i n e v a g i a f r r r i s i t-g i ^ d e o d a t d q i c a t e r i s i t , s a u c a -
terisit si iotodatn exclus din comutitate adici din Bisericd. 26, 29, 30, 65 ap.;
 ,r{84
l0 Repertoriu

^ _ -9op, -{v-l; Pent.r care prreini va fi anatematiz't clericul sau raicul. * 1g Gang.;
?. 7 lY; 88 Yas.
- Cap. XI'.I/; Pentru acelnsl lucru nu trebuie sA se pedepseasci de doui ori. - ?5 ap.;
25 ap.; 23, 32, 51 Yas.
Cap. Xl'III; Pentru care pricini este cineva delinitiv lepiclat (din llisericti). - 28, bl,
62 ap.; 4 Ant.; 36 Laod.; 21 trul.
Cap. XIX; Clnd p_oate cineva si-gi pistreze cinstea de a gedea lntre persoanelc <:le-
ricale ;i demnitatea bisericeasci, dar nu poate sd lrrrieplineascd nici un fel 6e slujb{. - I,
2 Anc.; 9 Neocz. 3, 26 trul.; 27, 30 \:as.
Cap. X-Y; Str nu se dea crezlirliut episcopului daci zice ci un cleric;i-1 rnArturisit
separat picatul lnaintea lui. - 1321 Cart.
Cap. XXI; Despre episcopu sau clericul care mdnlnci, carrrc in stnge sau ceea ce estc
sugrumat de fiare sau nrorticiuni. - 63 ap.; B Ancira; 3 Ant.; gZ trul.
Cap. XXII; Episcopii, prezbitcrii qi rliaconii, ;i to!i cei ce se ating de cele sfirrtc
trebrrio si sc refinri dc la femeile lor. - 3, 4, 27, 70 Cart.; 12, 13 trul.
Cap. XXIII; I ) e s p r e c l e r i c u l c a r e b a t j o c o r e g t e p o c e i n e p u t i n c i o g i . _ i - r 7a p .
- cap. xxIY; Despre clericul care,rnsusi se nrutireaz:i. - 23 ap.; 1 I; g If; cite;te si
cele scrise la Cap. XI\r. din Titlul I al sintagrnei prezente.
C o p . X X V ; D e s p r e c l c r i c i i a p o s t a l i s i c e i c e j e r . t f e s ci t l o l i l o r , p r e z i e i t o r i , v r d j i t o r i . a s -
trologi cei ce prezic ditt numere, scamatori cei ce pregitesc biuturi olrtrvitoare gi cei "" "orr-
feclioneazA amalii (stnulete, filacterii). - 62 ap.; t, 2.tnc.; ilrl Laod.; ?3 \iis.
_-C_gp. XXVI; I)espro episcopii sau clcr.icii, carc baL sau trcitl. _ 27, 65 ap.; g I_
II; 55 Vas,
Crtp. XXVII; De,spre episcopii suu clelicii, care se indeletniccsc cu jocuri de tuble,
sau se ltrtbati, sau unlbltr ltr spect:rcole, jcluiesc rnolmintc, cei ce lurii, cei ce juri strintb,
c{mil{rii sau cei t:eiau o.dtti gi jrrmdtate parte, sau cei ce inteniioneazi nllele pentru ,lorui
t l e _ c i s l i gu r i t - 2 5 , 4 2 , 4 3 , 4 4 a p . ; 1 Z I ; 4 , b l L a o d . ; 5 , 1 6 O a r [ . ; 1 0 , 2 4 , : r . i r O , . i l t r r r l . ;
4 VII; 14, 1Z 29 Vas.
Cap. XXVIII; I)espre_cei c-ese ingrefoseaz:i dc cistrtolic, dc vin sau dc carpe. - i)I,
53, 66 ap.; 14 Ancila; 13, 30 trul.
Cap. XXIX; DcsPre cirsdtoriile llerrnise si oprite; si cti cite!ii, ajrrnglnd llr rirsta
maturi, si se lntrebe dacl'r inlen{ionelzil a se cirsittlri, apoi drsprc coniui,,inaj, ilespre rlosirl-
narc qi despre adulter. --^ 17r-18, 1{}, 2ir, 26. ap.; 1L}l.rrcira; 1, g, 10 Ncocez.; tl, tS tv;
16 Cart.; 3, 4, 6, 72, 73, 48, 58 tnrl.; :,t,6, 16, 69, 70 Vas.;15,-6. .I.eof.
-, , c!p. xxX; Despre cci ce nlpesc remei sub cuvlnt de cdsrltorie. 6? ap.; 11, 2b .\nc,;
27, lY;92 tnrl.; 3. Teof.
Cap. XXXI; I)espre pr.colii, care sc scaldi irrrpreurrii crr fernei. J0 l_aoct.; ?ti
trul.
Cap. XXXII; Despre episcopii gi clericii, care trec ln rinclul laicilor, sau cci ce au
dregdtorii lumeqti s:rumilitare. - 83 ap.;12 I;7 Iy.
Cap, XXXILI; D c s p r e c e i c e c u n o s c p h c a t e l e c l e r i c i l o r l i u u le descoperA.71 Yas.
Cap. XXXII/; Sir sc cateriseascAclericii carc dau cheztl;ie. - 2 On p . ;
Cap. XXXV; l ) e s p t ' e c l c r i c i i , c a r e n l i l n l n c h l n c i r c i u n r e s u u i n o s p : i t d r i i .- 5 , 1n p . ;
24Laod.;40 Cart.; I trul.
Cap. XXXI|I; Despre clcricii carc defainrii pc inrpirrnt, sau pe episcoyr, scu
g{tori, sau pe prezbiteri. - 55, 56, 84 ap. 1re dre-
cap. xXXYI.l; Dcspre cei cc fac conjuralii sau sr fac rrrrpreuni ptrrtasi. - 1g IV;
53 Cart.; 34 trul.
Cap. XXXVII/; Care picate se desleagi prin punerea rllinilor, g Neoc.; gi apoi
canonul al 12-lea rl sinotlultri rlin,\ncir.l si ccle scrise acolo de cAtre noi.
Ccp' X-YX.IX; I)cspre pociinlii ;i cine au-indreptilirea de a lmpdca (cu Biserica) pe
cei ce se pociiesc; apoi c{ preotul nre dreptul de a u;ular sau de a agrava epitimiile.' _
52 ap.; 17, 72 l; I, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, f'),Ancira; 1, 2, g, 10 Neocez.; 6, i, 2?, 42, 45,
Cart,;2 Laod.; 102 tml.; 5, :11,74,7it,76,82, 84 Vas.; 3, 4,,?, g Grig. Nis.

TITLUL AL ZECEI-E-l ; Ilt'sprt adutlnlstraree bururllor blserleeptl, itespre proprlelatea

eplscopulul.

.., Cap. f,. Iconomul trebilie sd fie din clerul bisericii respective. 26 IV; 11 VII; 10
'fcof
.
 11. 12 Repertoriu 485

Cap. II; Despre admirristrarca bunurilor bisericeqti. - 38, 40, 41 ap.;24,25 Ant.;
'teof.
2 Ciril; 8, 11
Cap. III; I)cspre bunutile si renilurile bisericilor f{ri episcopi. - 15 Anc.; 25 lV;
lJ5 tru I .
Cap. l\'; I)esprc instrlinarca bunulilorbisclice;li. - 38, 73 ap.;15 -\nc.; !2 Cart.;
1 : . 1V I I ; 2 Ciril; cite;te cele scrisc la (iap.2 al titluhri prezent.
Cap. Y; Desplc agonisirear dc averi de citrc cpiscop s:ur clcric dupi hirotonie . - 32
Cart.; 7 I-II.
Cap. VI; Dcspre bunurilc ploplii ale episcopului qi ci trebuie si lase tcstantent la
tnoarte. - 40 ap.;2.1 Ant.;22 I\:;12 Sard.; 22, 81 Cart. citostecele scrisela Calt.5
ale titlului prezent.
C a p . Y I I ; B i s c r i c j l e I u i D n n u r c z c r r . c a r e s c g i s r s c l a p o p r r n r e l ep i g i n c , s i s c r a d t n i t ' t i s -
trezc dnpi obictriul valabil acolo. - 2, ll; 28 I\'; 30, 37, 39 trul.
Cap. 1'III; Nici qpissotrrl, nici clericul, sI nu dea ninric ca dar sau pt'itr lcstatuen[
ereticului, chiar dc ar fi rudcnia sa. - 22, 81 Oalt.

TITLUL At tiN.SPn.EZECItLEA; I)espro ministdri gi nronahi.

Cap.1; f)esprc lnfiinJarea nrlndstirilor, 9i cd acestea nu pot deveni averi private, ;i
despre bunurile monahilor. - 4, 24I\; 4t) trul; 13 \'II, 1; 6 I-II
Cap. II; I)espre cci cc se fac cguureni si clerici clin alte nrlnistiri. -- 80 Cart.;21 \:II;
Cap. III L)espresclavii, carcsefacmonahi, si sub pretext dc er'lavie disprcfuiescpe
stiplnii lor ;i nu vleau si le slujeascil. 3 (iung.; 85 trul.; .1 I\r.
Cap. l\'; \Ionahul sd nu plece iu mod arbitrar din mlnistirc Ai si nu se lntleletniceas-
cd cu afaceri lunresti, apoi s{ Iie supus cpiscopului. - :J, 4, 8, 21}, lY; 41, 42, .16 tntl.;t 2,
4 I_II.
Cap. V; Monahii si nu se cisitoreasci'r, sau sipetreacd impreunlcufemei, ea qi cum
ar fi surorile lor, si nici cele ce au ficut figlduinta fecioriei si lu locuiasci cu alfii, - 10
Anc.;16 I\-; 40, 44,4i trtl.;19,20, 60 Vas.; citegte cele scrise la Cap.14, titl. VIII qi
la Cap. 29. tit. IX ale sintagrnci prczcnte.
Cap. \'I; Despre rnonahii care sc fac con.rplici sau fac conspiralii. - 18 IY; 34
trul.; citegte cele scrise Ia Cap. 9; titl. IX al sintagrnei prezente.
Cap. I'II; Ascelii rru se pot scdlda irnpleuui. cu fenrei. - 30 l-aod.76 trul.
Cap. YIII; Dcspre pdrisirer fecioarelor afierosite. - 44 Cart.; 16, 4'7"i8 trul.; 18'
20, 22 \'II.
Cap. IX; Despre necinstirea lecioarelor afierosite. - 4 trul.; 1tl, 20, 60 Vas.; citeqte
cele scrise la Cap. 30. titl. IX al sintagmei prezente.
'
Cap.X; l)espre timpul eti{ii celor ce prirnesc cinul qi cclci cc sc nume-stelecioarl
afiercrsitd. -- 126 Cart.; 40, 41, 45 trul.; 18 Vas.
Cap. XI; Despre rnonahii si clericii, care iau asupra Ior dlcgiitorii luruc;ti sau ntili-
t a r e . - 1 2 7 ; 7 I Y ; . 1 C i r i l . ; c i t e ; t e c e l e s c r i s el t C a p . 3 2 . l i t l . l \ a l s i n t a g m e i p r e z e n t e .
Cap. XII; Despre cei ce poarti schinra monahald gi despre cei ce condarnnd pe cei
ce poarti vegntintcle obignuite. - 12 Gang.
Cap. XIII; Despre femcia care poartd vegminte birbitegti. 13 Gang.
Cap. XIY; Iremeile n-au dreptrrl si-Ei taie pdml sub cuvtnt de lnfrlnare. - 17 Gang.
Cap. XV; Desprc care nu se ingrijegte de copiii sau de plrin{i sub curlnt de lnfrl-
nare. - 15, 16 (iang.
Cop. X\tI; Orr cc fcl dc lucruli civile sau ocupa{.t'i lurnegti pot si se lndeletniceascil
trtottahii. - 3 lV; citcate cclc scrise la Cap.3, tit. \'IlI al sintagmei prezente.'

TITLUL AL DOISPREZECELEA; I)espre ereticln luilei gl piglnl.

Cap. I; Ce este erezia, ce este schisrna qi ce este adunarea ilegali? -- 1 \'as.
''
(:ap. II; Cine estc cretic? - 6 II.
Ottp. I I I; Despre cirfile ereticilor. -- 60 ap.; 68 trul.; 9 TlI.
()up. I1';' Despre dcsfiin!area idolilor, - 58. 84 Cart.
Cap. V; I)espre Nestorie, Eutihie, Iluseusn Profirie, trluxim qi Celestin gi despre ere-
licii, care au provenit dintr-in;i, apoi despre ortodocgii lepidali (din tsiserici). - 4 II; 1,
2,3,1,5.III;19 Sard.
-F

486
l3 Relertoriu

Cap. VI; Sflnta Jertfi nu trebuie adus ln prezenfa ereticilor. _ 9 Tim.

Cap. YII; f)espreclericiierelici, care se aclreseazijBisericii Ortocloxe. _ SZ, OA
Cat.;
1 Yas.; 2 Teof.
Ca1t. \tIII; I ) c s p r e c p i _ s c o p i i9 i c l e r i c i i , c a r e s i n t i n c o n t a c t , s a u s e r o a g : i c r r e r e t i c i i ,
sau admit sd sdvirqcasciralc lor sau prirnesc botczul lor sau jcrtfa lor. _ 10,1b,
46 ap.;i
Anc.;3,3 Laod.; citegte cele scrise ra cap. 1b tiil. III. ar sintagrnei prczente.
_ _. Cap..IX; Dcspre episcopii si clericii, care prirncsc birrccrivintairea dc la eretici sau
Iudei, sart se roagi itr bist'ricilc sau mirrirstirilc cieticilor seu alo pdginilor; a"rp."
st-115-
tari, sau cei ce 1in sdrbdtorile lrnpreuni cu iurlcii, sau r:t'i ce urrrbld la"
sinagogi sau Ia tem-
plclc pirginilor, 9i despre angheli[ii. - Gb, io ap,; 9, 29, g2,3b, 3?. 3E,
39 Laocl.; 11 tr:ul.
Cup. X; Despre cpiscopul, care qtie contrarul gi totu,si zice cd un eretic a intrat
ln
comunitate. - 124 Cart.
Cap. XI; A nu sc duce la nrartirii falsi ai ereticilor. -- J4 Laod.
Cap. XII; Erelicii si nu intre in biscrici. - 6 Laod.
Cap. XIII; Desprc cirsitoria creticilor cu ortodocgi. 10, 31 Laod.; 14 IV;21.
Cart.; 72 trul.

- 9r,p. XIV; Despre care lrec de la tlretici la Ortodoxie Ei dacd este posibil ca ace;lia
sd_se.facl clerici gi care se boteazi dintr-insii si care se miruiesc numail apoi cl
er"ficii
trebuiesc tratali cu bindefe pcntru er.entualn lor-convertire. - B, 19 t;- Zi S I_aod.;,?
ll;47,57,66 Cart;9ir trul.; 1, 4? Vas.;12 Teof.;
(Sinodul finut .suh Ciprian a dispus ca toli slstjcii, care trcc la ortodorie. s:I fie
botezali, alirmind cd botezul ereticilor nu este bo{ez). Aceasta s-a adus nrai tir.ziu la-Nomo-
canon.
Cap. XY; Nici episcopii, trici clericii si nu ddmiasci ceva ereticilor sau si ]ase cu
testament, chiar dacd ar fi rudcle lor. - 22, 81 cart.; citeqte cap. g tit. x al sintagrnci
prezentc.

. -Cup. XV.I;. Despre ereticii, crlrc se pociiesc. - S Vas; citegte cap. Bg, tit. IX al sln_
tagmei prczente.

, Cap. XV.II; Curn pot episcopii reclgtiga teritoriilc cuvcnite lor, dar care slnt ocu-
Pate de citre eretici. - 121 calt.: citegte cap. 10, tit. vIII al sintagnrei prezente.
. CaP. XVIII; Despre cei ce incearcl si desfiinleze cele hotririte la Efes. -- 6 III;
citeste cap. 3 al titlului prezent.

TITLUL AL TREISPREZECELEA; Ilespre lalel.

. . . 9op. 1; Si se opreascl de la sflnta lrnpdrtiqarrie acel laic, care petrece trei dumi-
nici lntr-o cetatc gi nu rnerge irnpreunli cu ceilalli la bisericd, - 11 sard.: g0 trul.
- Cap. 1/; I)espre laicii, care sc cdstrtoresc a doua oard sau se cisdtoresc de nrai
multe ori, apoi despre cisdtoriile interzise si despre dcsfrinarc. _ 1g, 4g ap.; 16, 1? Ant.;
l , _ 3 y 4 , _ 7 N e o c . ; 1 , 1 0 , 3 1 L a r r r l . :1 0 , I V ; J 3 , 5 4 , 9 8 t r u l . ; 4 , 1 8 , 2 5 , 2 1 ; 4 1 , b 0 , b B , 6 ? ;
68, 75, 76,78, 80, 87 trtrt.; 13 Tcof.
Cap. III; Despre cele ce se ciisdt,oresc, crezind od brirbaLul lor dep:"rrtat a rrLurit g3
trul.; 31, 36, 46 \'as.
Cap. IV,; Pentru cci ce desflc I'iall conjugali, -b ap,: 14 Gang,:102 Cart,: g? trul_
9, 36, 48, 77 Yas,
Cap. V; Despre desfrlnalc, adulter, seducere (fecioarelor) 9i lnrpreunare sexuald contra
naturii. * 61 ap.; 20 Anc.; 8 Ncocez.;86, 82, 9g trul.; 7,7,6,21,22,2b,26,9O, g1, !7,
39, 40, 58, 59, 62, 77 \'as.; 4 Grig. Nis.
C a p . V I ; D a c i s o f i a u n u i ] a i c c o r n i t e a d u l t e r . - 20 Anc.; 8 Neoc.; citeste cap. 32,
tit. I aI Sintagmei prezenle.

, Cllt.VIl; I ) c s p l c s e d u c c r e , d e s p r c c i - r s i r t o r i av i r l u v e l o r g i a c e l o r c e s e z i c y d d u v e .
- 18, 24 \ras.
Cap. VIII; Despre cei cc ripr:sc sub prctext de crisltorie, care violeazi fecioare si le
necinstesc;i despre t.ei cc lc sllur irrtr-uiutnr acelor.i. - 67 ap.: jl, 2i Ane.; 2? IVi SZ
trul';20, 30, 33, 38, 53 vas,; citegte cele scrise la cap. 3u. tit. Ix al siutagnrei prezente,
. . Cap. IX; Despre cei ce se cisdtoresc firi lnloirea pdrinteascd sad a sttrptnilor. - 38,
41, 42 Vas.
 'tr
13 Repertoriu 187

- 21 Anc.;
cap. x; Desprecelece se fac deslrtnate, cele ce ucid f{tul sau comit avort.
91 trul.; 2, 8, 52 \'as.
Cap. XI; Desprecei ce se tngre{oqeazd de cdsdtorie,carne9i vin' - 51 ap'; 1' 2' 1;
I Gangra; 28, 85 Vas.
14
Cap. XII; Despre laicii, care se autornutileazd'- 22, 24 ap'; 1 I; citeqtecap'
tit. I al sintagrnei prezenlc.
Cttp. XIII; fi"rp"" laicii, care mdDincd din cele jertfite iclolilor sau carne cu slnge'
trul''
Eau zugrunrate,sau prinse de liare sau morticiune. - O:] ap'; 3 Anc';2 Gang'; 67
1 (irig. \crccz.; 81 \ras,
- 84 ap'; citegte cele scrise la
C o p . X t Y 1 . D e s p r e l a i c u l , c a r e d e f a i m i p e inrprirat.
cap 36, tit. IX al sintagmei prezente.
Cap. X\'; I)espre ortodocqii, care prirrresc binecnvintare de la eretici, :il j:,t^" ::9::'
de la -ruoel'
Ca1>. XV; Despre ortodocqii, care primesc binecuviutare de la cretici, sau
tinl sltrr-
sau cei cc 1in sirfnto.ite ,i fostirrilc inrpreun{ cu iudeii; apoi ci nu trebuie sd se
bita ci dupd posibilitate, D u m i n i c a . $i i n c d d e s p l e c e i ' c e s e r o a g i I n m l n l s t i r i E i !]se1i1i
eretice. - 6bZ0ap.; g, 29, g2, i,t,3i,38,39 Liod.; cite;tc cele serisela cap. 3' tit. XV
Ei la cap. 7, tit. l\- ale sintagurei prozellte. jurisdiclia episco-pilor ceti-
cap. XYI; Despre laicii, care incearci sl scoati de sub
respective pe clericii iela 'rinistire, cle la azilurile de siraci qi de la bisericile martiri-
{ii
lor. - 8 IV.
Cap.XYIl;l)esprclaicii,careselnso|esccuprezbiteriiafurisilisauschisrnaticigi
care ridici altare firl Etirea episcopilor lor. -'31 ap.;'cite;tc cap. 14, tit' lX al siutagrnei
prczente.
gi citrd si nu-qi lintr jurimtntul cei ce
cap. xyIII; Despre cei ce calci jurinrintul
joard. - 10, 77, 29, 64, 82 Vas.
Cap. X/X; Despre cei cc joarl cu jurimlnt pdgln' ;. 94 trul'; 81 Vas'
vrlji
Cap. XX; I)esprc apostal,i' despre cei "" j"tti"t"t idolilor, desprc prezicitori'
cei ce se indeletnicesc cu vrljitorii 9i cei confec-
tori astrologi, cei ce prezic di' 'urnere, .ce
- 62 ap.; ii,-iz r; j'.nr 24 A-nc'; 36
lioneazi arnailii (arrrulete, filaetcrii) i,.1, -5lo'- L2,
Laod.;45 Cart.; 61, 65 irul.; 1,2,3, 4,5,-6:7,'8,9,10 1 1 ; 1 2 , ^ 1 3 , . . 1 4P, e t r } A l e x ' ; 7 '
(is.; citeqte cap''25, tit' Ix al sintagrltci
8, 44, 65, 66,72, ?3, 81, 83'Vas.! t, z' Crii.
prezente.
- 45' 63 Cart';
Cap. XXI;Despre actori 9i mimi 9i cei asemenea lor, carc se pociiesc'
51 trul.
5?' 62' 65'
Cap. XXII; I)espre reprezentalii 9i spectacole' - 15, 60, 61 Cart';51t
71, 96, 100 trul.
- 61, 66, Vas'1
cap. XXIII; D e s p r e l u r i , c e i c e j e f u i c s c m o r m i n l e , t i l h a r i 9 i _s a c r i l e g i .
7, 8, g'Grig. Nis.; citeste cap' 27, tit. lX al sintagmei pr"zente'
Cap. iXtV;'La nunli si nn se salte si danseze. - 55 Laod'
- 30 Laod'; ?7 trul';citeqte
Cap. XXY; Bdrbatiisdnuse scalde irnprcuuicufernei'
cap. 31. tit. IK al sintagtnei p r e z c n t e .
- 5] af '
Cup. XXl'/; Despre cei ce batjocoresc pe cei neputincioqi'
pot cumi-
Cap. XXyII; t-c,'n"ite nu pot inira i' altar, 9i nui'ai persoa'e sfinlite se
ncca ln rtltar. - 19, 44 Laod'; 69 trul.
Cap. XXYIII; Sd nu se faci ospele dese. - 55 Laod.
- 43 ap.; 50
{:up. xxIX; Despre cei cc se dedau jocurilor in zari (zaruri) 9i be}iei.
tml.
cap. XXX; Despredertroniaci.- ?9 ap.; 66, 67 trul.; 2, 3,74, 15 Tim'
( : d p . XXX/; I)espre laicul, care a fost afurisit qi a fost primit de altul firi qtirea
celui ce l-a afurisif. - i2, rs ap.; 6 Ant.
c a p . XXX//; Dcsprc cei ce postescduminica sau sirnbita. - 66 ap'; 18 Gangra';55n
56 trul.
Cttp. XXX//.|; Despre cei ce lnvall a se disprefui casa lui Durnnezeu qi adunlrile
d i n t r - l n s e l e . - 5, 20 Gangra.
Cap. XXXIY; Despre laicii, care lncearci si desliinfeze cele hotirlte la sinodul cliu
Efes. * ti III; citeqte qi cap' 18' tit. XII aI sintagmei prezente.
Cap. XXX\,; Despre cei ce ascultA Sfintele Seripturi, dar uu stiruiesc plni la sflrgit
sau nu se lmpirtdlesc, - 9 aP.; 2 Ant.
 488
14 Repertoriu

Cap. XXXVI; f)espre. cci cc_si fac atlunirile lor proprii bisericegti. *
3 1, i J 9 ^ t m l . ; 6 (i;rngra;
:!1gCt.: cap. 14, tit. III al sinllrgnrei pre.cnte.'
cap. xxxl/t,r; Despre cel cc dore;tc si se cu-lce cu o femeic, dai
realizat - dorinra lui '. s-a
4 Neor'.
Dcspre cei ce nu postcsc rn pat.rzccime, miercurca
6 9 r ,-n . c n p ' x x ' Y v . l ' ; qi vinerea. -.-
I)espre cci ce instriineazd ceari gi untdelenrn rljn
9"p. [-{XlX; biserici. * 72 ap.
Cap. X.L; f)cspre laicii, cale au fost excorn-unicaii tr, ,,"irra,rr,,,i
grul"t;. _ 1.1 Tcofil.
Cap, XLI; Laicii sir nu ilvc[e (in l;iscricri). _ 6.1trul.

TITLUL Ar' P'1 1'RUSPRELECELI|'l; I)*spre luerurlle comune tuturor cramenllor.

Cap. I; Despre Licornio. 6 Grig. Nis.
Cap. II; I)espre cei r.e se imprcund cu clobitolcelc
Nis.
C a p . l l I ; f ) e s p r . e . a s u s i ngi i f i l h a t i : _ ( i . 1 . ;q p . 2 1 , . - 1 2 .
2 : j . 2 ; , , \ r r c . r J r . 7 , f i . . ll , 1 3 ,
3 3 , 4 3 , 5 2 , 5 4 , 5 5 , 5 6 , 5 ? I a s . ; 4 ( i r . i g .N i s .
cap' 1r'; celor ce li s-a dal gpitirnia opririi tlc la inrp:ir.lrl$a.nie
trebuicsc inrp:irtiqili
dacd sint bolrra\i dc moar'tc qi se, cc intirnPli dad{ nu
rnor cJrrpi impartdsire. *. 13 I; 5
Grig. Nis.
. . C a p . l ' ; l ) t ' s P r e t c - l c c _ r er t o a p t c u s ( : u r ! ( l ' ( ' I l i r i r l o i c s . l u c ( r l c e s - a c u l c a t
sa.si doregtc sd se inrpirti;easci1 ; _ s _siy l . c s c o l n r i ' i i r , e s t a l n c : r r e z i i c t r c b r r i e s c
crr fe;neia
la tmpleunare. - 3, 4 Dion; O, 12, iJ fim. s r l s e rr t , l i n i e l c
( : u p . I ' I ; C u m s e a c l t t c ej c r t f i i p e t r t n r
acela, carc ll vrut si sc sinucid{? 1.1 'l,jrrr.
Cup. \'II; I)esprc cel cc are sofic elerironiac{ si din ""u"r
""""ri" doreite sd ia alts
s r r I i e l. 5 - ' l i n r ,
 YII. INT}I(;Ii []'\NONI(.

picat, etc'
Ahatore. Yezi: cleric, tlojani. infrac[iune,
ffri"f"ti.r"*. ?, '13 Cart. - Yezi 9i: graliere'
,\hstlnenlir. 5, 51' 5ll, 66 aP.
.\buz de Prrtr're.4 IV
3' 6 Teof'
'i""t"' O, 74 ap.; 6 II; !1 IV; 8' 19, 12F: !?-9-'130 Cart'; \'Iezi
,{iioi,rirrru""u arjerll blscrice;it. 1o rv;11 vII;25 Ant' - 9i: avere
.ldulltr. 9, 18. 2t Vas. - \"tzi ;i: dcsfrinare' -.
- \'ezi qi: schizma'
. \ , l u n a r e l i e g a t i r . 1 1 1a p . ; 6 ( i u r g r . : 1 1 C a , r t '
'A-f-r'r:r"l s i r e . E p i s c o p : 1 2 ' 1 6 , 5 { } , 7 6 a p ' ; 1 8 4 - n " : ^ 10 I-lI^
c i " r i " ' r . r i , z g , - e o , ' a ' r , ' arsi ., 5 6 , 5 7 , 5 8 ,7 3 a p ' ; 5 0 v I ;
CAlugir: 4 I-lI. z1 z6 e 6r4 , .7c6 tVr I ; 1 2 ' 13 I-ll'
t r I i r c a n : 1 03, 1 , 6 5 , 6 6 , 8 4 a p . ; 2 , 5 A n t . ; 8 l v ; 5 5 , ! 8 ,
Alurlsit. 13, 32 rrp.;6 Arit.;14 Sard. - V " . t i $i:^excomunleare'
Ii;;'3 Yl; 19, 23 Ant'; 12 Laod'; 6 Sard'; 20' 7'l Cart'
.llegereatle eplscrrp.n, e lli;
44 Laod; 11 Nic'; 14 Nich' M'
: \ l t a r . 3 1 a p . ; 1 3 , 6 0 \ ' I : 1 0 , 1 1 , 2 5 , ' : z 0 , 8 3C a r t ' ; 5 A r r t ' ;
Amestce. 20 \rI; 3, 11 Sard,; 18 Anc'
Arnnlstte. Vczi: absolu!iunc, gralierc'
..lnvon. 33 \'l, ; 1 4 \'I l.
g , 1 0 , 1 1 , 1 5 ' 1 6 ' 1 8 G a n g ' ;1 1 ' 8 ' Cart'; Scris'
A n a t e m A2. , 7 I \ ; 5 V I I ; 1 , 2 , 4 , 6 , 7 , 8 ,
Ghenad.; Scris. Taras'
A p c l . 5 I ; 0 , 1 . 5A n t ' ; 1 4 S a l d . ; 1 1 , 1 5 , 2 2 , 9 6 C a r t ' ; 4 T e o f ' '
Apostasle.62 aP.; 10 I. '!
AFostat. 45 Cart. lt
Arbltrat. I lV; 15, 96, 122 Cart.
13 I-II' - Vezi9i:supunerQ'
A s r : r r l l a r e c n n o n l c d - . 3 9 , 5 5 a p . ; 5 ? L n o d ' ; 8 , 1 7 , 2 3 1 Y ;C3a1r t ' ;
schizlnA.
.-\utoccfal!e.6 I; 2, 3 II; 8 III; 36 VI'
Aulonomle. 30 ap'; 3 VII, - Vezi qi: biserici, eparhie' episcopul'
YII;' 2' 75" 24' 25 A'nL';22'
lvere, 38, 39, 40, 41' 59, 73 ap.; 25,26 1Y:.39-VI;11' 12' 19
11' 14 Tcor'
23, 26, 33,n caril ;'i,dc,,ntj'; r, ?,i0 I-tt;2 cbir';
Avocat. 75, 97 Cart.
Ilanl, 4 VII.
Bdnulali. 11 IV.
If:ltafa. 24, 65 aP.;9 I-II; 43 Yas.
B e n e l l c l f l ec l e r l c l l o r .4 , 4 1 a p . ; 9 9 V I ; 1 5 V I I ; 9 T e o l '
Ilefla. 42, 43 aP. - Vczi 9i: ctrcluma
Blblle. 85 ap.; 60 I'oad,.;24 Cart.; 2 Atan'
42 CarI'1'1, 4
Blserlca. 34, ?6 ap.; 2ll;6, 17 IV; 33, ?4, 76, 88 VI; 16 Ant.; 28 Load.;
Teof .
12 I-lI; 7 , 8 , ' 1 6 ,4 7 L o a d ' ;
Botoz. 46, 47, 49,50,60, 80 ap.; 7 ll;3L,59, 78, 84' 95 V I ;
3 8 , 4 4 , 15 Nich.;4Tirn';
47, 48,5'1,72, 71OCart.; 3 Sard'; 12 Neoc'; 1, 47' 91 V a s ; ; 2 6 ,
5 Ciril: 11 Th. St. - Vezi 9i: rudenie spiritual{'
(alomnlalor. 6 II; 19 Oart.
C d d t t . 4 4 a p . ;r 7 l ; 1 0 v I ; 4 L o o d . ; 5 ,1 6 C a r t ' ;7 4 V o s : ;3 2 N i c h '
 490 C Indice

Capela.- Vezi: casa de lugiciuni, paraclis.

Carne.51, 53 ap.; 14 Anc.; 2 Gang.; 28 \'as.
C a r t ce a n o n l e i a1 .2 , 2 3 a p . ; 1 3 I V ; 1 7 V I ; 4 2 L o a d . V e z i s i : e p i s t o l e .
C a s ad e r u g r i c i u n l .4 I V ; 1 0 , 1 7 V I I ; 5 8 L o a d . - \ / e z i s i : p a r a c l i s .
Catalogulelerlcllor. 15, 18, 51 ap.; 16 I; 5 YI; 89 \tas.
Catalogul eplscopitor. 86 Cart.
Catehlzar7 c .I I ; 9 5 V I ; 1 0 V I I ; 2 6 L a o d . * Y e z is i : i n v A [ A t u r A .
Caterlslre. Clericul 3, 5, 25, 27, 29, 35, 42, 44, 48, 47, 49, 50, 51, i2, b3, 58. 62, 6b, 66,
68,84ap,10,17 I; 2,10,72,18,22 IV;3, 4, 7,9, 10.12, 73, 22, 23, 28, gl, 84, bo:
5 5 . 5 9 V I ; 5 , 7 , 1 0 ,1 9 V I I ; 2 , 9 , 1 0 , 7 2 , 7 3 , 7 4 ,1 5 , 1 6 I - I I ; 3 , 1 1 31, 9 A n t . ; 1 5 C a r t . ;
1 Neoc.; 3, 55 Vas.; 42 Ioan.
C a t e r l s l r e a . 3I I I .
Caterfslt.11, 28 ap.; 2l YI.;4 Ant.; 12, 20, 27, 28, 100 Cart.; 8 Nic.; 2 Const. (394).
Cdlitorfe. 47, 42 Laod.
C:ilugrir- Vezi: monah.
Cdlugirie. - Vezi: lnonahisrn.
Cilugirlld. - Yezi: monahie.
C r i s i t o r l a1. Z 1 8 , 7 9 , 2 6 , 5 1 a p . ; 1 4 , 1 5 I V ; 2 , 3 , 6 o 7 2 , 1 3 , 2 6 , 6 6 . 7 2 , 9 8 , y I ; 9 A n c . ;
1 0 , 3 1 , 5 2 t , a o d ; 1 1 N e o c . ;1 , 4 . 9 , 7 0 , 7 4 , 2 1 G a n g . ; 2 3 , 2 1 , 7 8 , 8 7 \ : n s . ; 1 2 , 2 i l
I o a n ; 5 , 1 3 T e o f . ; 1 3 T i n r . - \ ' e z i q i : i r n p e d i r n e t r tlca c i s A t o r i e ,d i r . o r [ .
C i s A t o r l t .I I - a , 1 7 a p . ; 3 \ r I ; 1 2 , 8 7 \ r a s . ; 7 N e o c .
Cirsdtoria. III-a. 4, 50 Vas.
Clntarea.75 VI; 59 Load.
C l r e l u m a .5 4 a p . ; 9 Y I ; 2 4 L o a d . ; 4 0 C a r t .
t j e l i b a t , 2 6a p . ; 1 6 I Y ; 6 , 1 3 V I ; 6 , 1 8 V a s .
Cetate.8 l; 12, 17 IV;,38 VI.
Clnzeclme. 20 I; 91 Vas.
Clrcumscrlplille blserlcegtl. 17 IVt 38 VI.
Clrcumstant€ agravante. 37 Nich.
Clreumstanleatcnuante.4, 5 Grig.; 61 Vas.;13 Teof.; 2g, 30 Nich.
gltaf ie. 74 ap.; 19 Cart.
Cleric. poate fi ori ce cregtin 33 VI; - poate fi primit In cler 21,77 ap,; B Nich.; -- nu
p o a t ef i c l e r i c1 7 , 1 8 , 1 9 , 2 2 , 6 1 , 7 8 , 7 9 , 8 0 a p . ; 7 , 2 l ; 3 V I ; 2 , 8 , 1 2 N e o c . ;1 0
S a r d . ;3 L a o d . ; 3 6 C a r t . ;1 2 \ r a s . ; 3 ,5 , 7 , 3 6 T e o t . ; 3 A t . ; 2 1 , 3 0 , 4 2 l o a n . - c o n d i -
t i u n i i , i n t r a c f i u n i ,p e d e p s e 1 2 , l S - 1 5 , 2 3 , 2 8 , 3 1 , 3 6 , 3 9 , 5 b ,b 6 , 8 4 e p . ; 1 , 9 , 1 5 , 1 6 I ;
5 , 6 , 8 , . 1 0 , 1 3 , 1 8 ,2 0 , 2 3 l \ r ; 4 , 7 7 , 3 7 , 3 4 , 5 9 \ r I ; 1 0 , 1 4 , 1 5 V I I : 7 2 , 1 3 , 1 4 , 7 5 ,
l - I I ; 3 , 4 , 5 , 1 7 A n t , ; 8 N e o c . ; 1 0G a n g . ; 3 5 ,4 1 , 4 2 , 5 7 L , a o d . ;6 , 1 5 , 1 6 S a r d . ;1 0 ,
7 7 , 2 9 , 3 7 , 5 4 , 9 0 C a r t . ; 7 , 3 , 3 2 , 7 2 , 8 2 , 8 9 \ r a s . ;4 C i r i l ; 7 ' I e o f . ; 1 8 , 2 1 , 0 2 I o a u .
Comert. 76 VI.
Compllcllate.31, 84 ap.; 18 IV; 84 VI.
Correublnaiul.26, 37 Vas.
(lorrsplralie.- \'ezi: caterisire.
3 1' ' i' :
contumactc. 74 ap.; ts,'"i;'iut.
Copltl. 72 Cart.; 8 Nich.
Creiltnfa.1 ttt 7 III; 1 VL; 2 Cart.;6 Neoc.
Cruce. 73 VI; 91 Vas.
Ctltor. 1 I-II.
C u m l u e c d t _ u1r d 1 .l.; 2 3 , 2 9 V I ; 6 A n c . ; 7 , 4 ! C a r l . ; 1 9 L o a d . ; ? 3 \ i a s . ; 2 , b G r i g . ; 9 , 2 3
Nich.; 1 Ghen.
Cumul.10 lV; 1b VII.
Cuserla. 54 VI. - Vezi gi: rudenia.
D-F Indice

Damt ilumnezciesc. 23 VI - Vezi 9i: simonie'

;;i;l"r;; 55, 56 ap.; 8 Cart.; 13, 14 I-II; 89 Vas'; * Yezi;i: dispret'
I)efcr:lc corPorale. 77,78 aP.
Degrnrlare illn treaPtd. 29 IV.
I)eiirlsle.36 ap.; 17 Ant'; 16 I-II; 3 Ciril'
tlepunere' - Vczi: catcrisirc'
Dezbinare. 5 Ant.; 9 I-II; - Vez'i qi: schizma'
Deseintdlor. - Vezi: vrdjitor'
llcsfar:et'ea cAsAtorlel. - Vezi: divort'
1
n".trlino"". 18, 25, 61 ap.;3, 4, 44 VI; 3, 32, 60' 69\ras';
18 Ioan. - Vezi qi: adulter'
Dezlegarea ile alurlslre. 32 ap.; I Alt.
Dezlegarea postulul. 69 ap.; 1O Tim'
I)e\'oluarea. 11 \rll; 52, 55 Cart.
VI; i ;\n1'; 20 Latrd'; 10 Anc';
Illaeonrrl. 2, 5, li't, f z, f 8, Ze, iS a.p';15, 18 I; 3, 6' 7' 13
1 Yas. - Yezi si: cleric.
lllse. 10 I-IL
43 Cart';1 Vas'; 4' 5' 7 Grig'
I ) t s p e n s a .1 2 l ; 7 6 I V ; 1 0 2 \ r I I ; 2 , 5 , 7 A n c ; 6 ,
Dlspre!. 31 a P . ; 2 A n t . ; 1 0 , 1 1 C a r t '
I)lvorl. 5 ap.;15, 26 VI; 8 Neoc.;21, 62 loan'
Iloblndi. - Vezi: cantdtd'
Dolana. 19 IY; 8 VI.
- Vezi:'i: ntartor'
Doi't'zl Ia luileeati. ?5 ap';85 VI;132 Cart';
I)oxolollln' C2 Yas.
I Grig'; Ioan Hrisostotu, lndrumiri
Duhovnleul. 1C2 VI;132 (.lart.;34 \'as.;28, 30 Nich.;1,
aclresate duhovuicilor.
IJrrnrlucca. 66 aP.; 55 VI; 18 Gang'
Ilumnezeu. 1\'I.;
Ecdic. - Yezi: avocat. i
Eeonom. 26,26 lYi 11 VIL
3' 5 Nic'
Egumeuul.46 VI;12, 14, 19 Nich.;80 Cart';7 Nic';1'
3 8 V I ; 1 8 A n c ' ; 3 ' 1 1 Sard'; 9' 13' 22 Ant'
Eparhla. 35 ap.; 2 Il;17 lV;20,
Hpllep:ic. 79 ap.
Iiplseople. ? I-II. - Vezi qi: eparhie'
1 6I ; 2 ' 6 I I ; 6 I I I ;
r .2 , L 6 , 2 9 , 3 ; ,u 4 , 9 , .a ^ 0 : 1 t1 7 5 , 7 6 a p ' ; 56'' 8 ' 1 2 '
E p i s c r 4 r7u, 7 22' 31' 41' 48'
2, 4. 8,9, 10,11, ti,-zo,'it,zi, zi, z9 z6,zs tv it2' 1?' 18'-19-'^20'
1 0 2 V I ; 2 , 4 , 5 , 1 1 , 1 2 , 1 4 ' 1 7 \ I l I ; , 1 2 I - a - o t l ' ; l l ' - 93:l:-'13.'
' 1 3 ' 1 5 ' ' .54' ' . ' 2'll'
1 7 56' 2 ' 274'
3Ant';2'5'7'
18, 24 Anc.; r, 2:';,-'ll, ti, t'1, is^^saJg'; 6, 8, 13' 19' -49' oonst' (394);
(iart'; 3 const (sf'-solia);1
80, 81, 86, 89, g;, 1ii,-\;6,'12u, r29, 13:i - Yezi ;i: dernisie'foruri
16 I-II; f, Z C.i.g;-i, it,'$,85, Vo',; 0 Teof': 3 Cirit'
judecitoregti, aPel.
de pace' 12, 33 ap'; 11' 13
Eplstotele
' canonlce: de recornandare,de diniitere (canonice),
7, 8 A!lt' - Vezi qi: carte canonicd'
tv; t7 \l;23 106 Cart.;
' 1 3C a r t ' ;2 , 5 4 ' 7 4 ' 8 4 V a s ' ; 1 ' 4 ' 5 ' 7 ' G r i g ' ;
Dpftimla1 . 2 I ; 1 0 1 v ; 1 ( 1 2V I ; 2 , 5 , ? A n c ' ; 6 ,
3 At.; 3 Ioan'
Eremlft. 42 VI. - Vezi qi: rnonah.
47 Vas'; 3 At'; 1' 93'
Eretlcl.45,46,64,75 ap.; 19 I; 6,7 ll;95 VI; ?, 8 Laotl';1'
129 Cart.
Erezia. 1 II.
Exameng . I ; 3 3 V I ; 1 2 . L o d d J ; 1 8C a r t . ; 8 9 V a s ' ; 7 T e o f ' ; 4 C i r i l '
E x c o m u n l e a r e5. 1 a p ' ; 4 , 1 6 , 2 0 I Y ; 1 7 A n t . ; 2 N e o c ' Y e z i 9 i : a f u r i s i r e '
E x c o m u n l c a1t 0 ' , 1 2 , 1 3 , 1 6 , 3 2 a p . ; 5 I ; 6 I I ; 1 5 S a r d ' ; 1 2 8C a r t '
Femela. ?0 VI; 44 Laoad'; 15 Nich.
 452
tr-M Indico

F o r n r l J u d c a i l t o r e g t l . 5 2 , , 7 4 a p . ; 5I,I.; 9 , 1 2 I V . ; 1 0 2 y I ; 1 2 , 1 4 , 7 5 ,
! Z O , 8 0 ,6 2 , 7 7 . 1 0 0 .
^1o'{;102cart.;1 const.(39,1);
Furt. 25 ap.; 42 Ioan.
6, i4,18 Ant.;3, il si.a.i r-ti.ii. _ -i;;i oi,'rolil
G r a l f e * ' ap e n l t e n f e r o r1.2 r ; E I I I ; 1 6 I V ; 1 0 2 v I ; b A n c , ; 7 4 v a s . - y e z i
si: absoru[iunea,
e pi l i n r i a .
Halnri.27, 45, 62 VI;16 yII;21 Gang.
Illrotesla.14 VII; 6 Nich.
I l l r o t o n i a 7. , 2 : ? 6 , 2 9 , 3 b , 6 g ,g 9 _ " p .2. i, 4 , g , 1 0 , 1 6 _ I ;
I f l l 8 l l I ; 2 , 6 I V ; 6 , 2 2 ,S 8 V I ;
? , 3 - 1 9 . ! ! I ; 1 3 , 1 8 , 8 6 , 4 8 , 4 9 , 1 6 C a r t . j . 1 c - o i r r t . f i g l l ; r s , i s , 2 2 ' A ; t . ; j-,s t o , t i
!gr{.; t z f . a o d . ; 1 , 8 , 1 2 N e o c . ; 1 3T e o r r o r ; 1 0 ,
89, 90vas.i'l cirir;'r r"oriri
17 I_ II.; xli.ri.';
Ilorepfscop,ul. 14 VII;18 Anc.; g, 10 Ant.; 57 Laod.; g9 yas.
Ifrrla. - Vezi: clefAimare.
- Vezi: absoluliune, gra{iere.
leroslle.
Impedlmente la cdsitorle.
- '\lienalia mintali. 2, 3, 4 Tim.
Lipsa consimlirnintului plr[itor. gg, 40, 42 Vas.
- CaisAtoriaexistentA legal. g7, 93 yI; 46,, i2, g0
Vas.
- H i r o t o n i a .2 6 r p . ; 6 , 1 3 \ ' I ; 1 N t , o e .
- \'otul casitifii. 16 IV; 44 \l;6, 1g Vas;
- Postnl pagtilor. 52 Laod.
- SAptAmtnaprimi ctupi pagti. 66 VI.
- RApirea. 27 tV; 92 yt:. 22, b0 \-as.
- Logodnn.98 VI; 22 loan.
- R u d e n i a d e s i n g e .b 4 V I ; 1 1 T i m . ;
lncuscrirea.541I.2 Neoc,; 23, ZS, gZ Iras.; 11 Tim
Rudenia religioasA (spirituall). b3 VI.
- Deosebireade religie. 14 IV; ?2 VI: 28 Iorn.
- S a n c | i u n i .2 6 Y l ; 2 7 , 6 8 V a s . ; 1 1 T i r n . ; 1 J T c o f i l .
Impedlmentcde a lnlra ln cler. - Vezi: cleric.
Inalntare. lS Cart.
Inlractiunl, -- Yezi: afurisire, caterisire, picate, etc.
Inovaliile slnt Interzlse._7,8 III; 21 32yi;21 Gang. - Vezi gi: obicei, tradilie.
!n1ag1e tuilecitgreqtl. \'ezi: foruri'judeci t oregti.
Inlerdlet.4 VIT.
lnterstlflu.17 I-II:10 Sard.
IntcrvGnllo 2 lY;7 Sard.; ?b Cart.
I n v e n t a r . 4 0a p . ; 2 4 A n t . ; 1 I _ I I .
.Iocurlde noroe. 42, 4J ap.; 50 VI.
.Iudecatabiserlceasei, - yezi: foruri judecitoregti.
Jualeedtorllblserleegtl. 102 VI; 1b Cart.
,furimlntul. 25 ap.
J u r f s d l c ! | e . 3 a5 p . ; 2 I I ; 8 I I I ; 8 I v ; 2 0 V I ; b 6 , 1 2 0 C a r t . ; g , 7 3 , 2 2 A n t . ; _ y e z i
si: episcop.
Justlf la blsorlceaseri.Vezi : f oruri judecdtoregti.
Laleul - \'ezi: mireanul.
Llbertlnul. 129 Cart. :
L f t u r g h f a . 2 9 , 3 1 V I ; 1 0 V I I ; 1 ! , 4 7 C . a r t . ;b 8 L a o d . ; 7 2 I _ n ,
Loeurl sllnte. 97 VL
Logoilnlcn.98 VI; 22 loan. i .:.
Lor'lre. 65 ap. - Vezi si: bitaie.
llalaehle, 12 loan.
lfartor. 75 ap.;6 II; 85 VI; 128, 129, 131, 132 Cart.; 9 Teot.; 3g loan.
lldrturislrea pdcateloi.132 cart.; s2 vas.;22 Nich. - vezi gi: pe.itenJa, epitinria.
.
Ilriniistlre. 4, 8, 24 IV; 4g VI; L7, 12, 1?, 1g, 19, 20 VII; 1, ? I_II;
B0 Cart.
llfncare. 51, 53 ap.; ?4, 76 yI;2g Laod.; 42 Cafi.;14 Anc.
 t.
&rl

M-P Indice 493.

Itlr.7 II;95 VI;7l.aod.;6 Cart.; 2 Vas.;1 loan. -Vezi 1i: ereticii. ;

a
Illreanul. 84 ap.;33, 58, 64, 69 VI; 15 Laod.
lIitd. 15 (lart.
llllroprrlllrrl.34ap.;41].2ll;1,8III;25,28 IV; 11 VII; 52,55 Catt.;9, 19, 20 Ant.; 14,
r5 I -ll.
l l l o n a l r .4 , 8 , 1 6 , 2 3 l Y ; 4 3 , 4 4 , ' 4 6 l f { l ; 2 0 , 2 t , 2 2 Y l l ; 2 , 3 , 4 , 6 I--II;24Laod.;80 Cart.;
60 Vas.; 6 liic.;17, 35 Nich.; 16 Ioan.
lloulhlt.4S VI:126 Cart.;11, 25 Nich.; ?1 Vas.;32 Ioan. - Yezi 9i: monah.
llolahlsnr. 2 I- lI
llolt. Bll Vl; 18 Cart.
Nu;. 5ll YI; 45 Cart.; 2 I*IL
\eglilenlir. 58, 59 ap.; 121, 123 Cart.
N e o l t t . 8 0a p . ; 2 I ; 1 2 N e o c . ; 3 L a o d . ; 1 0 S a r d .
Nepotiim. 76 ap.
\ e s u p u n e t ' c .2 8 , 3 1 a p . ; 8 I V ; 5 A n t .
\ovlciat. 41 VI; 5 I-IL
\uutd. 66 VI; 52 Laod.; 7 Neoc.
oacpe!|. 41 ap.; 25 Ant.
olrlcelul.6,7,15 l;27 ll1'8 III;28, 30 IV;39, 5'c, 62, 102 VI; 3' 87 89' 91 Vas.
(lblcefurl pdgLre. 70, 7l ap.;24, 51, 61, 62, 65, 71, 79, 94 !l; 24 Anc.; 83 Yas.
ochlu. 77 up.
(trbul.78 ap.
O r d l n e . 3 9a p . ; 1 8 I ; 7 V I ; 2 0 , 5 6 , 5 7 L a o d .
O r l f a n l z r i r e : r .2 l l ; \ 7 I V ; 3 8 V l .
Paractis.31, 59 YI;10 VII;12 I-II - Vezi gi: capela, casa de rug{ciuni.
Pntrlarh. 15 I-II -Yezi Ei: devoluliune'
P i i e a l o .2 , 9 l ; ! 3 2 Cart.;9, 10 Neoc.;32, 34 Vas.;4, ? Grig.;34 Nich.
l D e d c p ; e l eb l s e r l e e g t i .
- pcntru clcrici:
adntonestatca. 31 aP.; 32 Cart.
dojana. 19 IV; 25 Ant.

36ap.
- l.i;111fsl'.1.1,1",-1i,'ifi.,t
"Itn"rar. ',
- oprirea de a sivirqi cele sfiute temporar._22 -IV; 3 VI;14 Sard.;19' 133 Cart.
- oprirea pentru totdeauna de a sAvirgi cele slintc. $ Neoc.
- pierderca dreptului de a fi lnaintat ln grad icrarhic sttperior. ll VI; 69 \ras,
- hestituirca din scrviciu. 15 ap.;16 I-II;16 Ant.
- 6cpunt,rea din treapti sau oprirea pcntru totdeauna de la funcfiile preofegti, dar
cu p:istrar.cit tireptului de a purta numele dc cleric gi de a at'ea demnitatea pretl-
leasci. i), 26 VI;1Ant.;8, I Neoc.;27 Vas.
- caterisirea. - Vezi: caterisirea.
- caterisirea'qi afurisirea deodat{' 28,30, 6? ap';86 VI;1 Ant';3 Yas'
- anatcml - \'czi: analctna'
- pentru mircni:
- alurisirea (excomunicarea). - Vezl: afurisirea'
- anatetna. - Vezi: anatema.
aplicarea pedepselor bisericeqti:
- nu se pedepsesc pentru pAcatole mArturisite ln taina $povedaniei. 132 Cart.
- pedepsele aplicate de episcop slnt valabile tn lntreaga BisericA.12, 32 ap.;5 I;
t Const. (Sf. Sofia);13 Sard.; 9' 105 Cart.
- pedepsele se aplici dupi o prealabili cercetare qi dacA sc constatA vinovAlia.
3, 6 Teofil; 133 Cart.
- nu se aplicA douA pedepse pentru aceeagivinA.25 ap.i31 32,51 Vas';46 loan
 494 P-T Indice

Pedepslt. 14 Sard,; 62 Cart., - Vezi si: caterisit

Peniienla. 6, 7, 4g Cart. - Vezi si: epitimia.
Pomenlre. 13. 14. 15 I*II: 51 Laod.
Poporul (credincioqli). 6 Sard.; 50 Cart.
Post. 60 ap.;29, 55 YI; 18 Gang.; 52 I-aod,; 41, 47 Carl.
Potir. 10 I-ll.
Predlca. 79, 20, 64, 7O \l;3, 11 Sard.
Presblteml.2,3, 15,29, 39, 58, 68 ap.;9, 10. 15 I;2 IV; 22 Yl;' 13 I Il; 11 Cart.; 9 Neoc.;
58 Laod.; 27 Yas.; invAldtura ciltrc presbiteri
Irreserlpfle. 17 IY; 25 VI; 119 Cart.; 4 G.ang.
Prolanare. 73, 74, 76, 88 ap.; 10 l-Il. t . :
Irroteelle. 2 IV; 89 \'us.
Rang.6I;:J II;2tl IY;36 VI;86 Cart.
Hebtl. 5 i\nt.
Recdsdtorlrel. 11 ap.; * Vezi gi: cAsitoria.
Ileeuzare. 1 Ciril
Refuz, 36, 56 ap.; 17, 18 Ant.; 19, 31 Cart.
Reprlmlrea eelul afurlslt. 32 ap.
Repedln!n. ?l Cart.
Respeclarea $ulorlli!llor. 84 ap.
[uilenla este:
- de singe, care e impediment la cAsAtolic pinA la gradul IV. 19 ap.; 54 VI; ?5 Vas.;
11 Tim.; 5 Teofil.
- lncuscrirea, care e inrpedirrrent la cAsitorie plni la gradul IV. 54 VI; 2 Ncoc. ; 23, 78,
-fim.
87 Yas.;11
- spiritualA (religioasA), care e impediment pind ln gradul II.53 YI. -- \'ezi gi: irnpe-
dimente la cAsAtorie.
- moralA. - Vezi: logodna, tutela, infiere:r.
Rudele eplseopulul. ?6 ap.; 25 Ant.
RugAciunea.11 ap.; 2 Ant.; 18, 59 Laod.; 103 Cart.
Schlzma. 31 ap.; 7, 2ll[;5 Ant.; 10, 11 Cart.; 6 Gang.; 13, 14, 15 I-'-IL
Schlzmaticl. 6 ll; 1 Yas.; 33 Laod.; 1 Cart. (Ciprian).
Sentlrrfa. 12,32,74 ap.; 15 An[.; 9, 62,77, l0-o Cart.; 13 Sar.; 1 Const. (Sf. Sofia) - Vezi
qi: pedepsele bisericeEti.
Servlclul divln. 28 ap.; 4 Ant.; 6 Gang.; 10, 11 Cart.
Sfmonle. 29 ap.; 2I1'I;22,23 VI; 4, 5, 19 VII; 90 Vas. Ghenadie, Scrisoare cdtre Tarasie.
Slnoil.37, 74 ap.; 5 I; 6 II;8 III;1, 9, 19 IV; 1, 8 YI; 1, 6 VII; 14,75,17 Ant,; 73,
76 Cart.; 40, L.aod.; 6 Sard.; 1 Const. (394).
Slnuelqa;!. 14 Tim.
Sotle. - \'ezi cAsAtorie, divorl.
Sper.irrr, 25 ap.; - Yezi 9i: jurirmlnt.
Stat.30, 84 ap.;17 IV;38 VI;3 YIL - Yezi pi: conspiraiie.
Sueceslunea apostolled. 1 Vas.
Supcrstllle. 65 VL - Vezi Ei: obiceiuri piglne, vrAjitorie, vedenii, zar.
Supunere canonleA.3l, 39, 55 ap.; 8, 23 IV; t7 YI; 5? Laod.;5 Ant.; 10, 11, 31
Cart.; 13, 14, 15 I-II. - Yezi gi: ascultare canonici.
Surd, 78 ap.
Talne. 31 VI.
Ttlhart. 55 Vas.
Teslonerrt. 40 ap.; 24 Ant.; 22, 32 C,art.
21 Gang.; 91, 92 Vas. - Yezi qi: obicei.
Trailtfle.
Transferare. 14, 15 ap.; 15 I; 5, 20 lV; 17 VI;10 VII; 3, 16, 21 Ant,; 16 Sard,; 48 Cart.
 T-Z Indice 495

Treptc blserteeqtl. 18 I; 7 VI;20 Ant.

I'agabond. 23 IY.
1 \'lnriloare.51 YI.
\'llslI calonlc5.
penlru episcop gi presbiter. 11 Neoc.; 14 VI. (30 ani).
- pentru diaconi. 16 Cart.; 14 VI. (25 ani).
- pentru ipodiaconi. 15 VI. (20 ani).
- pentru cllugiri si cAlugAri[e. 18 Vas. (majoratul).
- pentru cilugdri (obignuit). 126 Cart. (25 ani), si numai exceplional. 18 Vas.; 40 VI.
(17 ani sau ;i mai Pu[in).
Yodr:nll. 83 Cart, - Vezi qi: altar
Icrrlturi. 4,41,59 ap.;25 IV;7,8 Gang.;8, 10, 11 Teofil. - Vezi Pt: avere.
. \'izltaliicanonlce. 52 Cart.
Yolul rnonahal. 16 VI; 18, 20 Yas. - \ezi qi: monah.
IrAtilor. \'rdrlitorle. 61 ap.;24 Anc.; 36 Laod.;3 Gang.; 7,65,72,83 Yas.; 2,27 loan. -
Yezi qi: superstifie, obiceiuri ptrglneqti.
Zt. 42,43 ap.; 50 YI. - Vezi gi: jocuri de noroc.
 VIII. IXNNTINNATOR
CANONIC
ABATERE - !ezi: CLERIC, DOJANA,
INFRACTIUNE, PAC.{.l-, etc.
.{BSOLUTIIINE: Penitenlii rare sint ln
primejdie de moarte, dac:l se ctriesc,
sd fie iertali de pedeapsa ce li s-a
dat gi s[ fie lmpirt{;ili cu Sfintele
Taine. Dreptul de absolufiune ll rre
Episcopul. Presbiterul are acest drept
numai in lipsa Episcopului. i 43
Cartag. Yezi. 9i: GRATIERE
ABSTINENTA, Clericul care se abline de
' .la nuntA,. carne 9i vin, nu pentxu ln-
frinafe, ci din sclrbd, hulindu-le ca
I
L' lucruri rcle, ori sA se IndepArteze, ori
tl
sA se cateriseascAgi si se lapede de
Biserictr. Asemenea oi mireanul. 51
ap.
. -- Clericul care ln zilele de siib{-
toare nu se lmpArtdqegte din
carnc qi vin, din scirbi, iar nu
U din tnfrinare, si se cateriseasci.
53 aP.
. - Clericul carc postegte (post scc)
Simbita 9i l)uminica, sd se cate-
teriseascd; mireanul sA se afuri-
scascrl.66 ap.
- Clericul care-qi leapitli solia, pe
motiv de cvlavie. sd se afuri-
lcasci, riar daci stiruie ln gre-
. ;ealA, sA se cateriseascdr, 5 ap.
-\BUZ DE f'I.ITERE. Clericii superiori sd
nu abuzeze de puterea lor fafA de
clerici subalterni. 4, VIL
-\CUZA. Acuza lmpotriva Episcopului se
Inainteazi Nlitropolitului, deci cipe-
teniei sinodului dc care depinde acel
Iipiscop. 6 ap.; 19 Carteg-
. -
Ccl ce plrA;te pe un Episcop e
dator s{-;i sustinA plra, Daci nu
o susline, se pedepsette ca un ca-
. lonrniator. 0 II; 19 C4rtag.
lntocmit tle Pr. Prot. LIVU STAN
.- Flcclamalie lmpotriva clericilor
poate face, ln chestiunile parti-
.' rnliirc, orice persoan{ cdreia I
s-a cflu?tt. de cAtre clerici o ne-
drepiate. ln chestiunile biseri-
ce$ti, pot ridica acuzrl nurnai per-
soanele lrednicc de crcdinfd. De
aceea: erelicii,. schismaticii, ana-
temizal ii, excornunicafii, caterisl-
fii cei ce dispretuicsc canoancle,
cei cu viati imoralir qi cei ce au
. lost dali in judccat{ gi nu s-au
dezi'ihovr\{it, nu pot ridica acuzA
inrpotrit'a clericilor. 6 II; 21 IY;
;4 ap.; 8. 128 Cartag.De aserlenea,
nici cei lipsi!i de drepturi civile
;i nici o&recari persoane cafe
(s-au spurcat cu fapte tugiloaser
129 Cartag.
- Cel ce a ridicat mai nrulte invi-
. nniri lnrpotriva clericilor, dacii nu
poilte dovedi una dintrc ele, atuncl
nu i se perrnilc str nrai sustini
pe cclelalte. 130 Cartag.
-- Cel ce acuzi pe Episcop, ctr dea
in scris <,ci slnt gata a se supune
acelea;i pedcpsecare s-ar da Episco-
pului acuzat, ln caznl ctnd la
ccrcetar(:a lucrurilor se va dovedi
ci Iipiscopul este nevinovat si cA
dingii au calomniat numai pc
Episcop rr, 6 ll; 19 Cartagina.
, - Acu?a ce se ridic{ lmpotriva cuita
trebuie cercetatriin niod temeinic.
it, 6 Teofil. Alex.
'=-. ,\cuzatul $au acuzatorul pot cerc,
;;entm motive binecuvlntatc, ca
procesul lor sd sc judece lrr alt
loc decit cel obignuit. 30 Cartag.
AD\IINISTRAREA AVERII BISERI.
CE$TI o lacc Episcopul, ajutat de un
ecolonl cleric. 26 l\': 11 \II.
- Episcopul care nu administreazi
'.:r col'ect averca eparhiali s:i f ie
 498 AD-AF Indrurnitor

judeeat de sinod, 25 Antiohja. - Ilefuzi si pdstoreo.sci pe credin-

\.ezi 9i: AYERn. cioSii pentru care a fost hirotonit,
snu cnre e vinovat din cauzi c6
ADTII-TEn. Raportul intirn al i.rtului cu o poporul nu vrea si prinieascfi pe
fenreic strrlinti, sau al so! iei cu un lil.riscopul crrnonic. ilti ap.
btrrbat striin este e{lulter. 2l Yasile
-- .loac:i jocuri <le noroc sau se d.d
cel Ilarr'; 15 Ioan Puslnicul.
l r e f i e i , 4 3a p . ; r i O\ ' t .
- Cel dovedit de ltlulter nu poate
fi pforlovat in cler. 61 ap.
- Se roagir lmpreurrd cu ereticii, 4b
ap.
- Daci so{ic clcricului e adulterd,
acesta trebuie sir o dcrnitrl; tlacd
- l.'mbli ln circiunri. ir4 ap.
nu divorlea2ir de ea, .el lncetea?.d - l)efainril pe rrn eleric suprrlor. b6
de a mai fi cleric. 8 Neocezareea. nlr.
- Adultertrl este nrai gr&v decit -- fintjocorcqtepe un infirm; gchiop,
desfrtnarea. 18 \'asile cel trIsre: surd sau orb. bi b8 ap.
4 Grig. de _\issr.
- (:lericul superior care nu poarti
-- rldultenrl este rnotivu'l de divort. g
3riJi de cler slrn credincioti, oE
\ nsile cel \lare. :llr.
Vezi ;ir DESFRh*ARE.
| )uce din lrisericli r lr..e slinlite,
5pre a h folosi acos6. iS ap.: 10
ADUNARII It,EGALA. rl)acd vreun pres-
' I. -Il.
biter, dlsprelrrind lre Episcopul srlu,
tine deosetrit adunare si ridici alt -- (lirlrrg:Irul care fuge de la mlnis-
{tg, negtiind nicio vini asuFra lire $i personna care primerte pe
. liplScopului siu..., sJl se cnteriseas- f ugar. .t l--l t.
ci r. iit ap,; 31 Vl; yas. c,l1.; b ;ln-
s#
( . \lire[nul care:
tiohia: 35 taod.; 10 Cartag. Strfte ana_
' 6 Gangra-, 10, 11 Cartagina. . \ r . r o : r g A ! r n p r e r r n l - r( , l t c e i e x c o -
!9-u;
Vezi gi SCHIS-\I-\. r r i r r n i e a t i .1 0 a p . ; 2 A n t i o h i a .
-- I )ispreluiegte pe epi.seop, sau de-
,\FUnl.SIRE. Sc prclepsegtc cu airrristre:
vine schismrtie. 3l ap.; 5 Antio-
:\. lipiscopul care: primc;te ln llpar- hiu; 13 I--II.
hia sa clcr.ici sau rnirc;.ri rfuriiiti. . I'cirlc pc eincr u. ri.r x1r.
venil i din alte Iipar.hii. I 2 ap.
-- I'oslelte (post negru) l)urninica
- Primef te elcrici care, i mpotrir-r sau Slmbtrln (aferd de Sirnlilta
voinlei Ilpiscopulrri lor, 5i_nu pi- ntare). 6fi ap.; ir5 \'l.
rlsit [.)parhia. 16 ap.
--- Defairnd contlncerea <le Slrit iarr
. - \u lroarti grijd si rjt.a tterjcilor p e d r e g i l o r i . S - 1a p .
strraci cele de trebuinfri. bg ap.
- \liresnul si m6nahul (.sre nu s(.
. - I{jr0tone;te, ca urma; al sdu pe o snlrulttr Episeopultri sriu. 8 l\'.
rudenie a sa. 76 ap.
- lgi ia singur Sf. CumineciturA, de
-
. Se amestecA ln trcburile altei fa1{ f iind Iipiscnpul, pres},iiterul
Eparhli, fdri tnt'ojrea npirco- s r t l l r l i n c ( ) n i l 1 .i - r A\ ' [ .
Jnrlui competent. 1g Ancira.
- Predicd ln public (in bisericri),
R. Clericrrll) carc: divor{ea?{ clin mo-
f:iri lnvoirea lipiscopului. 64 \'l
tlve de e\.la\.ie.5 ap.
-* Fnce circiurnd sall alt fel tlt co-
- Nu se lrnprlrtiqegte .la Sl. Litur-
.. mcrl lu curtea bisericii T6 \'I
gliie, ftrri i.r spune rrrolivul
lrentru --
. care nu se lmparti:erte. g ap. Conrunicli cu clericrrl clr(' litur-
-- elrise;tc sau l)oteozi in par.nclise
A ajuns la demnitatea tle cleric,
prin bani. 2(l ep. trlart,ictrlare,fdri lnvoirea n,pisco-
lrulrri.12 l--ll
1' Prin clerici inlelegem, in sengul canoanelor, foate persoanere de la citet In sus.
AF-AN lridrurnitor 499

-4\FLI.RISIT. Clericul afurisit poale fi iertat . .- Cdltrgirii Si cdlugdritele au voie

. ..:nurnai.de Dpiscopul care lra l)edepsit : r si ilttc .ln altar: 1 Nicolae al
.. ..,iau .de ttr.maSul ;qAu legitim' 32 ap.; Constantinopolului; 15 Nichifor X{ir-
ti. Antioh.ia. turisi tonr l.

- - .\ltarele ridicatclln urma unbr

S{ se prelungcascd afurisirea cle-
ricului cRre a fost afrtrisit de un tlescopcriri (dlcvenii) false, str fie
., Episcop,;i merge in alti liPnr- lnl:iltrrtrtc. 83 Cartag.
hie, trlinuindu-qi pctleapsn. 1li ap.
A\lIiSTE(:. l-piscopul t:rlc se anresteci,
--: Clericul. care se t:rede alurisit pe nepoftit in afaccrilc altci IJparhii, sd
nedrept de Episcop, Poatc face . se cateriserscir. 13, 22 . Antiohia; 2
. .. apel ln llitropolit. 14 Sardica. II:2O VI:3 11 Sardir'a, Can. 18 An-
; '\'czi cita z-ice: s;-i sc afuriseascd,.
5i: IiNCOIII'NICARll.

. \ L 'E ( ; E n l i . \ Dll IIPIS(IOP o facc sinotlttl AIINISTIII - \'c';i ABSOT.UTILlNE,

lipiscopilbr din circuntscriplia mitro- (IRATIERE,
politani respcclivti, tn frttnttl cu IIi-
' trnpolitul. ,1, 6 I; 3 Yl; 19, 23 An- r\\lVON. l)e pe anrvon au tlreptul str ei.
tiohia:12 l.aodiceea. La alegerc tre- teasci numai cei ce au cel pulin hi-
Luie si participc ;i credincio;ii. 6 t()tesi.rde cite{. 33 VI; 14 VII.
. Surdicl; 50 Cartag. Alegerea se fnce
r'rr majoritatca voturilor. 6 I. AN:\TEMA s{ fic:

- -- Cei ce mijlocesc ca cineva si fle

Ilegcrca rlc I:-piscop trelrnie fircttttr
ln termen dc trci Iuni tle la tlata hirolonit sau numit lntr-o funclie
vacnnthrii. Acest termen poate fi biseric'easci, prin situonic. 2. IV;
5 \'li, Scrisoarea lui Ghenadie;
lrrelungit numai in caz de forli
rnajorA.. \Iitropolitul care descon- S c r i s o a r e al u i ' f a r a s i c ,
siclcrA aceastir normtr sc pcdepse;te. -- t.lerieii si morrahii care igi piri-
25 t\'. scscslujba lor. 7 I\i.
-- Iipiscopul cate administreazd o -- Cei ce dcfiimeazd cdsitoria. 1, 10;
Iiparhie vacanti $i in decurs de 14 Ciangrn.
'.
un ul nu.rrlr;cstc si facE sd se -' (}rl ce defdimcazi:r pt ccl ce nitrnlncl
. conrpleteze vacanla, si fie inlocuit
carnt'. 2 Gangra.
un ?4
' ' Ceau r t a g i naat.t E p i s c o p i n t e r i m a r . --. (lcl ce afirmd cd nu sc cuvine a
primi Sf. Cuminec:ituri dc.la..un
. ..--.Cel ce ajungc Ifpiscop , ftirit In- ' preot crisdtorit. 4 (iangra. ..
voirea Mitropolitului, sd nu mai
fic Iipiscop.0I. - Cel ce lucicazd lmpotriva soco-
tinf€i EJriscopulu.i. 6, 7; B Gangra;
..{.legerea de \Iitlopolit o fac lipis- t 1 Onrtag.
copii si credinciosii din circum-
scriplia mitropolitand respectivi. - Cel cc se dcrlici fecioriei din
ti Sardicn. scirbh rlc ciisitorie. g (iangra.

.\1.f.\R sc poutc r'irlica nunrai cu bine- -- Ccl ce dcfaimd pe cei cc fac agape
cuslntarea fipiscopului. 31 ap.; 5 An- 9i chcanr:i la ele pe siiraci. 11
' Gangra.
tiohia; 10, 11 Cartagina.
: Cei .ce slujesc la altar, si se ln-
-- Cel cc snb pretextul arcezei 'lpi
I'rineze lntru loate la vremea cind ncglijeazi creqterea copiilor. 15
slujesc cele sfinte. 13 YI; 4 25, [inngra.
. 70 Cartagina
- Cel cc, sub lrrctertul evlaviei, l;i
- \lircnii ttu art t-oie s:i intrc tn pirisegtc pirin{ii 9i nu le di
altar.6{i VI. cinstea criveniti. 16 Gangra.

;-: Pgmsi€t sll nE intre 1n altar' 44 -- Cel ce, pentru ascezi Pdrutd, aJu'
neazi Duminica. 18 Gangra.
Laodiceea.
 500 AP-AV lndrumtrtor

- Episcopul care-qi lasrl prin testa- AVEIlE. Episcopul e dator s{ poarte

ment averea persoanelot etero- grij{ de averea bisericeascd Si sA o
tloxe. El Cartng. administreze, <ca ;i cum l-ar supra.
veghea l)umnezeu>. 38, 41 op; 1l
APEL. Clericul caro a fost judccat si V l l ; 2 . 1 , 2 i - r- \ n t i o h i a ; 2 ( t i r i l : \ l r x .
pedepsit, de Episcopul siu, dacil se - .,\r'erea bisericeuscl uu e pernris
crede necirept{!it, poate apele la }{i-
si fie adrnjuislrat{ firi de Episcop.
tropolit sau la sinocl. ir l; 6 -.\ntio-
7, 8, Ciangra. lipiscopul trebuie
.. hio; 14 .Snrdicr;11 Oartag.;4 feofil sil o a<lnrinistreze cu ajutorul
;\lex.
unui e('onom cleric. 26 I\'; 11
-- Sentinla pe cire o di sinodul pro- . \'l I.
lincial cu unanirnitate tle voturi, - Iipiscopul care nu o administreazi
contra unui lipiscop, este inapeln- cu ;tirea clericilor din fiparhie, ci
bilI. 15 Anliohia. Nu se adnrite o di spre atlministrare rudelor sale.
. opel irnpotriva st:nlinfei datil tle s!l fic tras ln rf,spuurlere tle sinor,l.
arbitri. 15, E6, 122 Cartagina. 25 Antiohia.

APOSTASIIf. - .\vcrca bisericii riduvite se ad-

Clericul care se leaprldri clc
credinld, sii fie etclus din Iliserici. rilinislreazi dt: economul lceh:i
62 ap. biscrici.2S l\'.
- -- Ea trcbuie sd fie bine chirerni-
Clericul care e dovedit, cd, Inain-
te dc hirotonie, s-a lepddat de sit{ ti cheltuitA cu fotos. 14 An-
"') crcdinli, si se cateriseasc{. 10 I. tiohia; 10'I'eofil. :tlex.
.--. lipiscopul poale lua din averea
APOSTAT. <Ilarul qi impicarca (cu I3i- Risericii pcntru lntrelinerea sr,
serica) si nn se refuze,,. apostali- pentru trebuinlele clerului gi pen-
lor, cate se poc{icsc si se conver- tru ercdinciosii sirqt:i. .11,b9 ap,;
tesc la f)umnezeu,. .15 Cartag. 2i lntiohia.

I.itigiile <lintre clerici pot fi - ,\verca llisericii trcbuic s{ fic in-

:\l\RITR.\J.
reznll'atc 1i pe cale de arbitraj, dac{ rtntariatjl. li3 Oartag.;1 l--il.
sr: irrvoitlle la flceasla, pe lingrl cle- - lverca llisericii si fie dcosebitA
, rir:ii respcctivi ;i Ilpiscopul. lf l\-; de averca Episcopului. Iipiscopul
15 {lurtag. Scntin!,rl tlatil de arhitri nu poate liisl averefl sc cui rr..lf a
se poate apel{. 1ir, 9(i, 122 Cartug. Bisericii lnsjl rjlnrincr pontru ltise-
rici. 40 up.; 24 Antiohia.
ASCt'I.'t.\RIi (1.-1NONl(:.\. (.lrricii s{
nu sivirlcasci nimic firi lnvoirea - Iipiscopul sd nu intrebuinlcze ave-
Iipiscopului. 39 ap.; 5? Laocl. rea Risericii pcntru a zidi minrlstiri
in paguba Eparhiei. 7 I.-.-ll.
- Clericii care nu ast:ulti tle I.)pisco-
- Cel ce-gi insugegle obibcte bise-
pul lor s.i fic supuli (lledeFselor cn-
ricegti, sl fie afurisit. I)aci e
no:rnelor n. Ilonahii si rnircnii srl fie
I\'; 31 ()artag. 13; I--*ll. cleric, sri l'ic catcrisit. ?3 ap; l0
alurisili. 8 'I'eofil
l-II;11 Alex.
-- Olericul care defainrii pe Episcop,
- Averea bisericeasci sd nu se rindi
s{ se caterlseasci. 55 ap.
declt in caz de rnare nctoie, dar
-- (.lericii ;i rnonahii lru pot pleca tn ;i atunci nrrmai cu aproblrea celor
alth L)parlric fIt'i aprobarea eJrisco- in tlrcpt. 2ti, :Jl| (lartra.
--- \:inzarca lucrurilor b.iserice;ti de
'
tesc r('easli tlispozi{ie, sii se ca- cdtre presbiteri, in tinrpul vacan-
t e l i s e a s c i r .1 7 V l . \ ' e z i ; i S C I I I S - t e i S c a r t n u l u i t ' p i s c o p c r s ce a r t u l a -
\1.\, sUl,l'\DIln (:.\\o\ t(:.i. biki. l)reptul de a o anula apar-
line Iipist:oyrului curc \'.r fi irrsli-
: \ l l ' f O ( ; D I " . \ L I I ' Jt ,i I ; 2 Il;3 II;8 lIl: tuit. 15 Ancira.
36, \'1.
-- Preol.ii ;i tliaconii rru pot face ni-
Al^'l'ONO\tlE, 30 ap,; 3 \'ll vezi: Itl- mic cu averes lJisr.ricii, firi tti-
s I i t 1 l ( ] . - \ ,I . : I , , \ R l i l r , n l , t . s c o t t ' t . . reu Iipiscol.rului lor. 39 ap.
AV-BI lndiumiitor
- Avcrcn pe carc o aduce tn min{s-
tire cel ce intri ln rnonahisnr, r{-
nrlne lni rtiislirii. afar:i <Jc cazul
clnd respeclivtrl plcacir ditr tttitris-
tirc ditlritra sttrclrrltti. l9 \'lI.
- Iipiscopul poate dispune de ave-
rea sa particulari, dupr'r cutrr
voieste. 21 Ant.iohia. Ntt arc lnstr
voie s:I o Inse prin lestanlent
persoanelor cterodoxc, nici ln
cazul cri acestea.i-ar fi rudc. Cei
ce nu sc supun acestei dispozilii,
sl fie anatenra. 8l Cartagina.
- Clericii care, dupi nroartea Iipis-
scopului, r{pesc bunurile ce au
:rparfinut defuuctului, s{ se cate-
riseasci. !2 lV.
- \litropolitul nu are voic ca, la
nroartea vreunui cpiscop, sd-qi in-
suseasctr lucrurilc aceluia suu ale
Ilisericii lui, ci e obligat si le Iase
spre adnrinistrare clerului IJiscricii
rcspcctivr'. care are datoria si lc
predea Iipiscopului urnr{tor. 35
vr
-. Ayspsg pe care o cistig:i clericul,
ln calitate dc cleric, trebuie c.latd
IJisericii (fie in tinrpul viefii, fie
rlupd nroartea sa). 32 Cartag.
.\TOC,\T'. l.a lipiscopie str Iie avocaIi
care sil apere intereselc biscricc;li.
75.97 Cartngina.
BANI. Fpiscopul care, din liconrie dupd
clgtig. pretlndc bani de la subaltcrni,
srl fio petlcpsit ca llentrtr sintonie.
4 \'I I.
Il .\NU l'\ Lr\. Persoalrclor carc stau sub
biruriali pi vor sri plccc dintr-o J:por-
hic ln alta, li sc d:i epislolI dc re-
c o r n u n r l a r e . 11 I \ - .
BA1.\1.\. Clericul cure batc pe ciner'a. sA
se cateriseascfi. 27 ap.;- I l- lI.
-- Clericul carc love;te pe cincva
f i-l omoarii. s:i se cateriseascd;
mireanul si se afuriseascd. 65 ap.
- r,Cel ce a . dat aproapelui lovituri
de nrrrarte, ucigaE este, ori de a
lnceput bitai:r, ori de s-a apdrat )
43 \-as.c.ll.
BENEF-ICIlLIl CLItRICILOR. (llerieul se
intreIinc din darurile credinciolilor.
d ap.; 8 l'eofil r\ler.
501
-- (lel ce slujeEtela altar,.de la altar
sd se hri'ineascl.41 ap.
- Clericul si sc mulfurneascl eu
darurile ce i lo dau credinciogii,
In mod bener.ol.g0 \- l.
- Clericul sii sc ocupe qi cu gospo-
dilria sau cu alte indeletniciri
corrrpatibilecu preoiia. 15, VII.
.
BETIA. Clericrrl care se dedri bet,iei rorl
sd tnceteze. ori s:i sc cateriseasctr l.
42 ap.
- ,Clericul inferior qi mireanul carc
sc cled:i betiei ori si lnceteze,
ori sd se afuriseasedr.4i| ap. Vezi
si: (llR(:II.']1.\.
B I B L I I I . S i c i r . ; 6 0 L a o d i c ; 2 1 C a r t a g . ;2
At.c.lI.
B I S H n ! C . \ . i n b i s e r i c ds a u l r r c u r t e a b i s e -
ricii sri nu se faci ospdtirie. Ccl ee
face srtrfie afuri.sit. i,+, i6 . 1'I; 28
Laodicceal 42 Carlag.
--- Clericul care bagtr aniurale in
biscricf,sau irr curtea bisericii afarl
de cazul de forl,l nrajori, sd se
cateriseascl; mireanul si se afu-
riseasctr.88 VI.
-- Biscrica ping{ritri de eretici. sil fie
luatrl i n folosjnl.i de ortorloc;i,
nuurai clup:i ce s-a f ricut arici ru-
glciurreacuvcnitd.'feodor Studi-
tul, Ilisp. la intrcbarea a '1-a.
-- rCel ct: sc hirotonegte, sI sc nu-
rurt'ascispeclalpcntru biserica urrei
celrlti sau a unui sat, sau ntucctti-
ceasctr, srupcutrurttinrlstirc". 6 l\'.
-* Iliscrica, organiz.indu-qi uuititile
sale adnrinistrative. trebuic sE tin{
seanla dc irnpirtirea politic.i a
S t n t u l u i .1 7 I \ ' ; 3 8 \ - L
- l'rincipiul orgauizririi Bisericilor
na{ionale e recunoscut prin cano-
r r t r l 3 - 1a p .
--'. IJpiscopii s;i nu-q;i lntindi juris-
dic!ia asupra altor biserici afar{
dc eparhia lor. 3 II.
- Ilpiscopul cere ocupe in nrod ar-
bitrar o bisericd r,dduvitl, <si fie
l e p i r d a t . .1t l . \ n t i o h i a .
- fipiscopul nu poate lisa ninrinui
ca mogtenire,Biserica sa. 76 ap,
##
502
.BOTEZ. Clericul care adlritc botezul
ereticilor, sLSe cateri-seasci. 46, 68
qp'
' -- Clericul care nu s{vlrEegte l}ote-
zul ln numele Sfintei Treimi si se
cateriseascri. 49 ap.
'. - .
Clericul care nu srivirqeste la Taina
Ilotezului
trci afunddri sri se
cateriseasci. 50 lp.
-- tnvifitura rlb a afunda dc irei oii
'ln
api pe cel ce se boteazi ,si
lnvdf :itura desprt: lepidirile <le
'l'radi!ic.
1;;. Satana, le al-e.rn diu Sf.
. 91 \'as.c.Il. ..
' rnantul eSte un calorirniator. <sd se
--- Botezui unor' eretici e valid, al
altora nu. 7 I!;7, 8 Laod.;7, 47
Vas.c.II.; 47, 57 Cart^g.; 95 yI.
- Cei ce se boteazd, sd lnvele nlai
lntli credinla cregtini. 78 VI; 46
Laodiceea.
Catehunrenul care e bolnav poate
fi botezat, degi nu a lmplinit sta-
giul de catehum0n. 26 Nichifor
l\I:irt.,'; 4 f inr. Alex.; 47 Laodi-
ceeal 5 Ciril Alex,
-:-- C€l care a fost botezat de curlnd.
nu poatefi clcric.80 ap;12 Neoc.;
3. I aodic.; 10 Sardica; 2 I.
- Copiii mici se boteaz{ spre icrtl-
.Ieq picatelor. Cel ce neagi aceasta,
si fie anatema. 110 Cartagina.
Copiii despre care nu sc qtie pre-
. cis claci au fost botezafi sau nu,
trebuiesc .botezali, ca s{ nu ri-
. carne,
ruin:i lipsiti de curi{irea.cea sfin-
tritoare. 84 VI; 72 Cartagina.
. mejdie de.nroarte, sd fie boteiat.
38 Niclrifor tr{drt.
' de porc este absurdd.28 yas. c.
Taini afari de Bisericd,
aprobarea Episcoprrlui, si se cate-
r i s e a s c : i3 1 , 5 9 V I ; 1 2 I - l I .
Bote2ul se cuvine si fib sirirsit
de Episcirp sau de preibiter.
b0
ap. In caz de nevoie el poate fi
sivir;it ;i de nronahul sinrplu,
sau de diacon. 4.1 \ichifor llirt.,
sau de orice crestil. 45 Nichifor
' 'feodor
Mdrt.; Studitul, Rdsp. la
lntfeb.11.'
BO*CA lndrtrmiltor
- - Ilotezul nu sc repcti. L,l a1t.;4g
Cartagina.
- Dc ritualul botezului sc {in: bine-
culintarea u.pci, a unIrlclcrtrnului
si a bot.ezalului, leltirJarca rle ga11-
na, ultgerca cu trntcltrletun si cu_
fundarr::r de 1l.ri ori in upi. g1
\ ' i r s .t ' .- \ 1 .
--- r'udenia de botcz, .r-ezi.:
RI_'Dlj-
, NIA SPIRITUAT,A.
CALO]IN IA tOll. Cel ce face reclanratie
irrrpolriru elericilor. tlacij sc constatij
ci aceglia slnl nevinur.aIi, .iar recla-
'
l c p t ' d e d i n c o n r u n i r r n r ^ .1 g C a r t a g i n u ;
sau sd lie pedepsit cu pedbapsa cu
carc ar fi lost pe<lcpsit. rcclarnatul,
daci ar ti lost do\-cdit \-irroyat. 0 I I:
CAIIAT!\. Cbl care ia carniti rori sd
inccteze, ori si se cateriseascd,r. 44
ap.; l7 I;10 \'l; I l.oart.;I, 16 ()urta-
gitra.
- Cel cc, ia canrirti, nu lroatc Ii clc-
ric. 1-l \"us.c.-\I.
-- CeI ce ia cantdttr, nu .qi: cuvine
sri sc InrpIrlIseascij... rdacd sti-
rui.ette ln nelegiriire,r. 32 Nich ifor
Itirt.
CAPEL,\, vczj: C,\SA DE RUGACII,TNI,
P . \ I t . \ C I .I S ,
C.\RNE. Clericul care se abfine de la inln-
care de carne, nu pentru lnfrlnare,
.
ci fiindei crede ci e pdcat a gusta
(ori si se lndrepteze, .bri sd
se cateriseasc:i si sI se lepedc dirr lJi-
serici. Aqijderea gi laiculr. 5t.bl
apl 14 Aneira.
- Ccl cc osintlc;le pe ccl ce nrinirrcd
carne, sI fie auatema. 2 Gangra.
- Fdgiduinla dc a nu rnirrca carrrc
fdri Nlare.
CARTE CANONICA. Nici un cleric sau
.. mirean (care dorette si intre ln cler)
. hu poate fi primlt ln altl Eparhie, fd-
re carte canonictr 12, 33 ap:; 13 IV;
1? VI.
- Clericii sd nu cildtoreascd fn alti
Eparhic ftrri carte canonici. 42
Laodiceba. Vezi qi: EPISTOTE CA-
NONICE.
CA lndrumitor

c.\si Dtr ltL"(;i0tUNI nu se poate;zidi n r o r r i , C u l . ^ 1 9 i : , p .: 2 l \ ' : 22 \L;

, r i t r r c a r 1 us e p c l a t e s l u j i , f r i r d i n l o - ,-r, 10 \-ll.
i e r c a L , l i s < r u l , t t l u ci o t r t p e t e u t .4 I \ ' ; - sitt
Dislrrc{uicate }'e Epiecopul
l0 17 \'ll. si se despartc tle el. 31, 55 aP.; 5
- ,Nu sc cuviuc u atluce jerlfi I'rin .\rrtiohia; 13-1,'r t-[1.
case, de tatre L'piscopi rau 1'rqt- - Face conspiraIii contra stdplnirii
. bitcri". J8 .l-aodicece. \'czi li;
de Stato corrtra Episcopului sau al-
IJ-\ tt.\cl. ls.
tor clcrici. Et ap.;18 l\; 34 \-I.
C.-\TALOGUL Cl-llltlCILOll. Episcopul - Iqi yricrclc vlcnrca cu jocuri de rro-
trebuie si aibl catalogul tuturor cleri- roc sall sc iledri be!iei. ,12 ap.
cilor.8lr Yus. c.fl. '
50 v1.
- (,ei ce sirrt trecuti ln aeest catalog -- la cnnriti de.lr del'itori, 44, ap.;li,
(adicd to!i clericii), sint supuqi
l; lrt \.l.
intru toate icrarbilor qi nornrelor
- A d m i t e c r e t t c i l o r s d s & li r $ c d s c i
bisericegti 1i, 18, 5l ap.; 16
l: ir \-I. c€r'a ca qi clerici 15 ap.
-.\rltuite l)u[\.:ui sau jcrl-fa erctici'
LAl.q.LOGt'L t:PISC,OPILOfi si se alcitu- lor 46 ap.
i a s c r i d u p d v e c h i r r ; ea b i r o t o n i e j l o r . 8 6
(,arl.agina. * Boteazi din nou ;rc ccl ce are bo-
tez adevirat. .17 ap.
(-.\TIilIIZ.\RE. l,-nii cretici, care trec la *-
' ltu si'r'ir$cgte boteztrl in nunrele
Ortodoxie, trebuie cltehiza{i iuaintc 'l'reirni, 40 ap. sau nu*l s:i'
Sfintei
de a fi prirnili ln llisericd. 7 Il; r,ir$e$te plin li niundiri. S0 ap.
95 \'l.
-.- Se abline de la nunti, carne ii
- Preolii au datoria de a crtehiz.a lin, nu pclttru lnfrinare, ci fiindcl
pe copii ;i tineret. 10 VtI. le considerd lucnrri rele. 51, 53 ap.
- Clatehizareacatehurncnilor au drep- -- Nu primefte 1ro ssl ce se poc.l-
I ul si o fatii nulrrai Jrersoarrr.le ie$te. 52 ap.
incrcdinlate de Iipiscop cu acersla.
16 Laotliccca. \'tz.i si: Ili\'.\'1.\- - \u poartri grijr de clcricii ittfe-
1URA. riori.58 ap.

Or\ lEt{IStRlt, Se perdepgettc cu. caterisi- '- Se Ieapitll dc calilatca de cltlic.

rea clericul care; 62 a1t.
-. .\tluce ln altar altrl jr:rf;i declt -- l : ' c s t r : 1 t e y r t _ r snt r g i l : , r l U n r i t t i C r rs i t t t
t'ca rilrluitir dc DorrrurrlI lrislos. 3 sirrrlrita (aflrrrl de .sitnbrita ttrltre)
qP; 28 \ l. r i r jt l p . : j i \ 1 .
- - - l ) i r - t t r l c a z i r t l i r r t r r t - r t i v cd t ' e r I a r i e . -. 1)rirtte;lc sri I ic ltirulotril a rloua
ir rp.; 13 \' l. oari.,\cce:rqi Pt:<lenPsi sc d:i 5i
- (,ornunicli \itu sc roagi t rr rrn alt l i p i s c r - r l r u l r r ic a r e h i r u t ' J n e l t e p e t t t t
clerit. cutt'risit. 1 ,\nticrhia. cleric u dr.rut ttltrl. ti.\ irll'
*- Se far:e lirrovlt de desfrlnare. iu- -- I - ) c f a i n r i is t : i l i n i t c t r r l { . ' S t a t s ' n u p e
rarnlnt fal. fi furt. 2ir ap.: 4 i l; rlregltor. til tt1,
l] \-ns. c.]l. l 4Ll lo:rrr I'ostnicrrl.
- .\ fost apusttl ittaiult' de hiroto-
- 19i tnsu;c;te rirr virs sfirrIit diu rrie. 10 L
biserici .:i-l lntrebrrintcazd spre
s c o p u r i t t e c u v i n c r r , r a s e .l 0 1-ll. - Se trattsferi cu de la sine putere'
Bate pc cinevn.27 de la'o parolrie la alta. 10 I\';
ap.; ll l-II.
10 \'lI; :J .\ntiohia.
-- Onroaril om. 65 ap.; 55 \as.
c.ll.
-- Ltupl nroartea Episcopului, rripe$te
-,\.iun3e la rlenrrritatcu de cleric bunurile acestuia, 12 l\-.
prilt bani, preculn 9i acela care
hirotonegte pentru bani, adicd si- - S-a cisitorit a doua oard' 3 VI'
50.t
CA--CA. lndrurhltor

-- Se cdsitoregte dupd hirotouic.

6 C.{TERISIREA. pronunlati de Episcopi
YI; 1 Ncocczaree.r. eterodocgiasupra clerieilor orlodocsi.
-- finc clrcirrnrri,0 \ t. este f{rri valoare. 3 llI_
-- Pretinde plu{tr pentru Sfinta C;\TIiRISIT. Cel caterisit tn nrod legal
Cu-
nrinecdturil. 23 \'1. trecc in rlndrrt rnirenitorli nu iiai
--- Liturghise\ste sau bolcazij afar:i de poate lrideplini nici rrn scrrieiu ele_
biserici, firi aprobarea Iipiscopu_ rical. 27, 28 Oartagina;I Nic. al Con_
lui. 31, 59 vI; t0 VII; 12 l-rr iII. stantinopolulrri I 21 VI
' -
*- Nu gmestecd vinul, peptm Caterisjtul, care ar lndrizni sd si_
sf. ' vlr$cascdservicii divine s:i fie ex-
Euharistie, cu api. 32 \'1.
clus cu totul din Iliserici (afuri-
-:- lgi lnsugeqte
' 9i profaueazri objcc- sit).28 np.;4 -\ntiohin.
tele sfintite din biiericri. 10, l-tI. ' . -- clcricul
cqterisit; dacd se pocii-
. -. Ieromonahul. care pritneSte ln mo_ . ic;te de Dicatut pentru.""i" " tort
' caterisit; i se poate. pernrite si
nahisnt o. persoand, firi a fi de fa-
fd egumerrul tnlltdstjrii ju care e poarte semnele externe clericale,
chemat sd triiascd cel prirnit ln \:I.
.21,
rnonahisnt.2 I-II.
Cel.care conrunicdcu un caterisit-
- itefuz{ si se supuni judlcltii si fie lepidut din Bisericd. 4 Anl
bi-
s e r i c e g t i .1 5 C a r t a g i n a . tiohia.
- Nu. pornencqte, Ia Liturghie, pe .. - Qlericul care se rorgd cu un
cleric
Episcopul stru. De asenrenea,qi h_ caterisit, s{ se.catcriseascd.
l1 ap.
. piscopul care nlt ponrenegte Dc --- Episcopul nu poate fi catcrisit
llitropolitut siu. t3 f-II; 1'{ I_if, de
sau }{itropolitul carc nu Dome_ rloi . Episcopi, ci nurrrai de Sino-
n e g t ep e P a t r i a r h u l s d u . 1 5 I _ l I . dul episcopesc.2 sin. local din
(.pol, din anul 394. Iar ln
'- linsa
.SinorJrrlrri, dc l2 episcopi; p"e.bi_
Fpiscopul care face hirotonii pen-
tru alte Eparhii, sau se anrcslecij- terul, de 6 episcopi, rJiacolfl de 3
sub orice formd, in afacerjle altei e p i s c o p i ,i a r c f i l a l t i i l e r i c i d e u n
Eparhii, fdri inroirea celor In Episcop. 72, 2A, 1COCartagina.
drcpt. Cu aceea$i pedeapsd sint - Episcopul poate fi caterjsit
Iovifi ;i cei hirotonili, pe nedrept, nunrai
dc alt episcop. 35 ap.; l3 iu- de Sinod. Ceilulti clerici pot fi ca_
tiohia. terisiti tle lipiscopul lor. 4 Antio_
hia: 20 Cart.
-- Iipiscopul care lnrparte o ltitro-
prrlie In doue, pcrrtru a deveni si CAIAr:oltU;. Clcricii sri nu cdldtoreasel
el llitropolit. l2 IV. fiir{ gtirea Episcopulrri si irird carte
- Episcopul care trdieEte ln cisito_ canonicd. 41, 42 Laodiceca.
rie. 12, \'I. CAI.UG.{R. vezi: IIONArI.
- Episcopul care sfinte$te o biseric{
fdrd sfintcle moaSte ? \-II. C,ILU(;.IRID, vezi: lrONAIttStt.
- Episcopul carc piimegte clerici CALUcAItIT,\. t.ezi: trONAllIE.
. din alti Eparhie, fird carte cano_
nicd gi clericul care pleac{ fdri CAS^TORf.\ este instituitir de Dumne-
carte canonicd. Z VI. z . c u5. t a p . 2 1 G a n g r a .
- - -- Cleriul care se al_rlincde la
c{_
Ppiscopul care, ldri cauzi justd, siitorie, nu peltru .lnftlnare, ci
lipsegte din .Eparhie mai mutt Ae
s a s el u n i . 1 6 I - I I . pcul.ru cd o consid.erdpdcat sd se
. ca_teriseascdgi si se lepede din
- Episcopul:Vicar, daci :fai:e hirotc .. tliserici. bl ap.
nii fdri aprr_'barcalipiscopului. 10 - Cel ce r.lefainrd cds{toria. sd
.Antiohia. fic
. anatema. 1, 4, 9, 1q 14 Gangra,

CA-CE Indrumitor
- Cisitoria dupd hirotonie este opri-
ti. Cei ce au intrat tn cler ne-
cdsdtorili, ttu se mai Pot cisdtori,
'
afard de cazul clntl sint numai ci-
teti sau cint5reli. Cci ce calci
aceastd dispozitie si sc cateriseas-
cd. 26 ap.;3, 6, 13 YI; 11 Neo-
cezareea.
-- Episcopii lrebuie si fie necdsdto-
ri1ii. Cei ce nesocotesc accasti dis-
pozifie. si se cateriseasci. 12 VI.
.- l)iaconii se pot cisdtori qi dupi
hirotonie; 10 .A.ncira (abrogat prin
can. 6 VI).
-. Oirsdtoria. dintlc crtodoc;i gi ere-
tici -cau yrdgini nu c pcrriristi. Cel
ce nu respectri aceastd d.ispozitie,
se afuriseSter. l.)aci insl-t doi ctero-
tloc-siau lucheiat o ctrsitctric legald
!ii urrul dirr ei sc conveltcstc apoi
Ia crcdirtta ortodt)xd, iar cclilalt
' r{mlnc tot eterodox, c{sdtoria lor
.sii nu se desfac:i, daci so{ii se in-
loiesc s:i tr:iitsci ilnpreuttil gi ntai
departc. T2 \-I;1.tr IV; 10 Lao-
diceea; 23 Ioan Postnicul.
.'
Clsitoria. ortodocgilor cu enrtir:ii
e pcrmisri rrutnai in cazrti cind
partea ereticir promite c:i vn ltece
la Ortodoxir'. 31 I-aodiceca:14 lV.
-- Cel cc a avut o concubini sall s-a
ciisitorit cu o viduvi, ori divor-
tatI, ori desfrinatd, ntt poate fi
cleric. 1l 18 ap.: l) \-I.
- Cdsdtoria (eonsecutir') crt doui su-
rori sau cu dorrii nclloatc de frate
sau de sori, este opritd. 19 ap.;
'I'eofil.
5r ,\lex.
--
Diaconifele carc sc cisdtoresc, si
fie anatema qi ele qi cei ce le iau
de solii. 15 I\r. '
- Nu se cuvine a line nunti ln Pa-
truzecinle. 52 Laodiceea.
- Cdsitoria ln sipt:inrlna I-a dupi
Faqti e opritt. 66 \'1.
- Cel ce se cisitoreqte cu logodni-
ca altuia, sd se pund sub acuzd de
adulter. 96 VI; 22 Ioan Postnicul.
- Cei ce s-au cdsitorit eu doui su-
rori, sau eel cc a ltrat pe solia
fratelui siu, sau pc sora soliei sa-
le, nu se prinieqte la poctiinfd,
lnainte de a se desface acea cd-
505
sdtorie nelegiuiti. 23, 78, 87 Vas.
'Iim. Alerandrinul.
c.M.; 11
- Cel ce din neqtiintri lncltcie o c{-
sdtorje nelegiuiti sri fie tratat cu
blindele, dactr deslace cits{toria
gi regrctd ln ntod sincct ceea ce
a fdcut. 13 Teofil' Alex.
- Presbiterul carc, ditr nerstiinlri, a
lncheiat o cisdtorie ilegal{, pier-
de dreptul dc a sivlrqi serviciul
divin, lnsd i se permite si Poarte
dcnunrirea de presbiter 9i st ;adA
" ' : lntrc prcofi, bineln{elcs dacri a
desficut c{sitoria ilegal{. 26 VI;
27'\'as. c.1\{.\rezi si II{PEDIIIEN-
TE LA CASATOiTIE, DI\'ORT.
CASATORTA. a II-a se permite. 87 Vas.
c.lL
--. Cel ce s-a cdsdtorit de doul ori
dupi botei, nu poate fi cteric. 17
aP.;3 VI; 12 Vas.c.M.
- Prcsl:iterul sI nu ia parte la nun.
tile celor cdsitorili a doua oartr.
7 Neocczareea.
cAsAToRIA ri IV-a e oprittr, 4 vas. c.M.
CINTAREA bisericeascl str fie lind. Cei
ce clnti ln biserlci si nu strige,
Biserici nn sc clntl clnteri neapro-
bate de rutoritatea bisericeasci. 59
Laodiceea.
CiRCIUIIA, Clcricii nu au voie str intre
ln clrciumd. Cei ce nr{nlncI !n clr-
cnzul clnd slttt ln
'' ciunri, afarl de
cilitorie, sii se afuriseasc:I. 54 ap.;
24 Laodiceca; 40 Cartagina.
- Clericul care fine clrciumd, ori sii
. lnceteze ori sd sc cateriseasci: I Vl.
CELIBAT. Cei ce sitrt apfi de a fi clerici,
pot fi hirotoniti Si daci nu slnt ci-
sitoriti, lns{ dupd hirotonie nu rnai
au voie si se cisitoreasel. 26 ap.;
6 VI; 6 \tas. c.l\i.
- Cel ce a frlcul- r'ot de celibat. llu
se rnai poatc cisitori. 16 I\-; 1 8
Ias. c.]I.
- Celibatul nu este condilie la in-
trarca In cler. 13 VI.
CIITI\'IH. Daci o celnle este ridicatri llt
tang di c5tre autoritatea dc Stat si
aibi qi biserica ln vedere acest lu-
 506
cru gi tnr;uirlirea teritoriilor biseri_
cegti sri urnlczc ctlei poiilicc.1Z I\';
38 \-I.
- T)acri o eetatc n fost onorttl-l cu
. titlul de \Iitropolie. atunci rsiel.ris-
copul de acolo se ya hucrlra tlc
onoruri mitropolitane,
. l c e i t s l an u s e v a l d r r c e r r i c i o i t i r _
bire drcpturilor r echiului ffiiio-
polit. M\-.
- Sn nu fie rloi
cetate. 8, I.
CINCIZECIfIE.
ln zilcle Cincizecinrii tre-
buie si ne ruginr stinclo nu plcclnd
g,enuirchiila prinrint. l0
l: frj \ as.
c.lt.
CIRCUIISCRIPT IILE ntSEnl(;E$t r. lnr-
pdrlirea lor sd se facd arlnctu-se ln
vedere lnrpdrlirea politici n Statului.
17 IV: 38 \:I.
crRcuMSTj\NJI.1,\cR,\\.ANTIi. pica-
t-ele sivirfite cu neruqinare, se pe_
depsesc mai asprq. J7 Nichiior ltiit.
CIRCUIISTANTA ..\TIiNU,\\ ili. cet ce_si
mtrrturise$te singur pdcatul, ,oa ii
supus unor epitinlii lnai blinde; iar
celui ce, iu timpul peniten(ei cli clo_
vezi cle indrcpLlrro, i sc poate scurta
penilenlei, 4, i Cirig. tle
liTput _
,\;ss1; 61 \'as. c.ll ; 13 Tcofil i\tex.;
29, 30 Nichifor ntdrt.
.CITATIIi. Clericul carc estc lnr.inuit de
. ceva, trebuie citat ln fata forului ju_
dccitoresc cornpetcul, jrculru
irt(lecat l)acli trtt se prezinlli, r.a fi
i u d c - c a t _ ; i . p e d e y r s i tl n - l i p s : \ . 7 . t , r p . :
l9 Cartugirra.
CLLRIC poate fi orice ereltin vrednic,
firrli a se avea i rt ,r,cdcrre rreantrrl tlin
errc se trage. M \-I.
- l u c l t r ' ; r r _ r a t cf i p r i r r r i t ; c e l r i t i r -
rnat la oc.hi sau rr'iuit la picior.
77 rrp; crt cc a lost lrr tnorl fortat
c a s t r a t d c a t l i i s a r r d i r c j i , \ - an i i s c l r t
'
faulen. 2l al).; cel niiscut tlirr
flori sau din crrlsritoria a tlorra sau
a treia. I Nichifor lldrt.
. .- Nu poate fi cleric: ccl ce s-a ctr_
s{torit de douri ori dup{ bntez,
sau carc a ar.ut concubintr, l? ap.;
. 3. \:l; 12 \'as. c.)t.; ccl ce i_a
cdsltorit cu o v:lduv{ sau clivor-
fdtd sau desfrlnati, 18 ap.; lt l-I;
CI-CL lndrumitor
cel ce a fost crisdtorit cu doui
sUrori salt cll r) nepoalil r.lo sOrd.
l 9 n p . ; 5 ' l c o f il . \ l e x .: c e l c e s _ a
lltutilal. 22 ap. ; 1, I ; cr:l ce t ste
dnr ctlit r.ria drsfrirrat sau lrlulter.
{i1 ap.; {t \eocerz. ll: .l-eofil .\lcr.; 7,
i nsri prirr :itj Nichifor \lirt.: cel ce este
surd srtu orb, 78 ap.; cel ce arc
r l en t o n . ; t l a p . ; c e l ' c e c l r o t c z e t
rlc curincl. 80 ap.: 2, I: 10 Srrrcli-
ea. 3 Laodiceea: cel cr: :r fost bo_
Episcopi lutr-o tczat f)e patul (ic boalrl. l2 Neoce-
zareea; cel ce s-a lep:jdat cle cre-
dint:1. firi a fi fost fortut. I ,\t.
c.\t.; cel ce arc in farnilia sa
n:enrbri cteroclocgi. lj6 Cartagina;
acelR a edrr:i sol.ie a cornis un
adulter, I Ncocezarcea; 21 loan
Pr,stnicul; ecl cc, in copilirie a
fost pingdrit dc cinev:t. l0 loarr
Postni<:ul; cel care t furat bunuri
publicr.). 42 Ioarr postnicul.
- Clericul care se castreazi nc si-
n e , s i l s e c a t c r i s e a s c d ,2 3 a p . ; 1 l .
- Nimeni nu poate fi prirnit in cler,
flrd a i se examina conduita sa
religioasi qi rnor:rll, 9, l; 6fr \.as.
c.11.: 4 Ciril Alex,
- Ninreni nu are dreptul sd lntJepli-
. neasci vrco funcfie clerieal{ Inain-
te dc a fi prirnit formal ln cler.
14 \:II.
- Nimeni nu poate fi priruit, ln cler,
f!lr{ o dcstinafie speciald.6 I\'.
- Clericul nu poatc fi in acelari
a fi l irrrp, til ulur la duuri biscrici t 0
I\'; 1ir \ Ii.
-- Clericii striini sri rru sc rrrirrrcasci
( l e ( ' t r t r o a l l i l j p i r c o P i : ) . 1 ,! ) U ( ; r t r -
l.aginfi.
- Clericul cirre se rrrutd in alt:i ua_
rohie. irrrP,rtrita loirrlr:i Lpiscopu-
Iui siiu, s:i fic sitit si sr lrrairo-
i e z c l i l p a r o h i a s l . i a r ( . 1 : r c i 'ni u
rrea, siI fic clcourrrnicat. li ap.:
Ij, t6. l;5. l0 l\'; Cun.3.\rrtio-
hia zice: si fic catcrisit.
- Nici un cleric nu poatc plcca spre
a se a$eza ll alt{ Iiparhie fird
scriso:lre dc dinritere leanoniei)
de la Episcoprrl srlu. Ccl ee nlea-
ci firir o aslft'l dc scrisoare ii sc
cateriseasci, ;rtit el cit qi Iipisco-
pul care l-a Jrrinrit. I 7 \-l; 10
\ill;13 lV.

CI-; tndturnitor
- Dacd un elcric afurisit Inerge ln
altri EParhie, 5i acolo c Primit fi-
rI scrisori de recotltandare' sa se
afuriscasci, atlt el. cel printit' cit
g i c e l c a r e l - a p r i n r i t . 1 2 ' 1 1 3a 1 t '
- Clcricul care, hirotorrit fiind pe
seattta unei biserici. nu \rea sI
nteargd gi sli ocupc locul pentru
carc a lost hirotonit sI se aluri-
seascir. Daci insri (Episcop fiind)
se duce, dar nu-l Prirne;tc Po-
porul, atunci si fie :rfurisifi cleri-
iii actlui tinut 36 ap.; 17 Atrtiohia'
- unui clcric ficuti lntr-o
\umirea
alti liparhie, fitri invoirea llpisco-
. , pului sdu, e nuII. 15 Sardica'
- Clcricul carc Petrece niui nrult
tinlp ln alti EParhie fdri autori'
. zalir EPiscoPului siu, str fie Pc-
tlepsit. 23 I\'; 16 Sardica:
- Clericul care e transierat de la o
biserid:i la alta, si nu se arnestece
ln chestiunile biscricii de la care
n fost transferat. ln caz cotltrar
se catcrise$te. 10 IV.
- si nu iaci ninrio fird
Clericul
lnvoirea EpiscoPului. 39 aP';57
Laodiceea.
- ftrrd
Si nu cdldtoreacci
episcopului. 41 Laodiccea.
- SI nu cilitoreasctr f{rd
nonici. 42 Laodiceea.
- Clericul care defairnd pe Episco-
pul siu, sau pe un.alt cleric, sd
sc cateriseascl' 55, 56 aP.
- Clericul care nu se supune Episco-
pului sdu, si fie PcdePsit cu Pe-
tlepsele prcvtrzute cle eanoane. 8
lv.
- C,tericul carc fitct' <uu parlitiltl la
conrplot impotriva Stdpinirii de
Stat. irrrpotriv:t Ilpiscopului, sau
trnpotriv:r altot' clerici, sii ss, ca-
teriseascd.31 ap; 84 aP.; 18 IV;
3't YI.
- r i s e a s c S 3. l a P . B 4 a P . ; 1 8 I \ ' ; 3 4 V I :
Clericul care defaimA pt Episco-
' pul stru, gi separlndtt-se dc eI, fa-
ce adunare ludeosebi, degi nu ;itie
nici o vini asupra Episcopului
si se cateriseasctr. 31 ap.; 3l VI;
I Vas. c.NI.: 5 .\ntiohia; 35 T.ao-
diceea; 13, 1.1 I.ll; 10 Cartagina.
Alte canoane spuu: sd fic anate-
ma. 6 Gangra; 11 Cartagina.
507
-- Clericul care litrrrghiScste sau bo-
tcazi in afarrl dc bisct'icI. f{ri
invoirea lipiscopului, sti fie ca-
t . c r i s i t . 3 l ,5 9 \ I ; 1 0 \ ' l l ; 1 2 l - I I .
- Clericul eare nu ponrene;tc la I-i-
turghie pe Lipisccpul sitt satt Ilpisco-
pul care ttu pottletteqte ptr \Iitro-
politul sdu, sir se catcriseascli.
13-15 I-II.
- Clerictrl c:lre se face Iiliovat tie
desfrinare, sperjur, furl. sau alt p5-
cat de nloartc, sI se catcriseasci,
25 np.; 4 \'l;3, 32 \-as. c.11.; 18
Ioal Postnicul.
- Ccl caterisit, dacai ittdrdznegte sd
taci sen'icii rlivinc, +si. hu . nuri
aibd nidcjdc... de reintegrare '. '{
Antiohia; 28 aP. ; 29 Cartagina.
- Clcricul care sc lndelctnicegte cu
vrijitoria, sall cu descintec, Sau
cu ghicitoria, sau cu :rsttologiar si
' se atunce ditr Riserictr. 36 Laodi-
ceea; ?2 \'as. c.l't-
-- Ereticul nu poate fi nrartor lntpo-
triva clericului. Un singur'martor
nu-i suficient Pcntru a dovedi vi-
. novetria clerictrlui 75 aP.
- Clericul sd se desParti de solia
sl, dacri aceasta a collris adut-
$tirea
tcr. Daci nu se desParte, si lrl-
ccteze din Preo{.ic. 8 Ncocez; 21,
carte ca- 62 ioan Postnicul.
- Alegerile clericilor se ftic dc clcr
qi credincios;i. 6 Sardica; !9 9"t-
iagina;89 Vas. c.l\I';7 Tcofil Alex.
- Clericul care refuzd pronlovarca
cc i se facc dc citrc EPiscoP, sri
fie sccs si Cin treaPla Pc cale n-a
rrut sI o pl-trtrseascii.31 Cartn.gina.
COI!IER'J', Cel ce face comeri tn crrtea
bisericii, si se afuriseasei' 76 VI'
t;(tlfFLl(;ll',\l'li. tllerieii sart ttronaltii,
care sc utlesc cu cei ce disprefuiesc
sau vor'sd faci vreutr riu stdpinirii
. dc Stat, sau altor clcrici, 'sI so catc
CONCUIIINAJUL. nu cste nttuti. l)e
aeeea, cei ce trtriesc astfel, sd se des-
Irarli. 26 \ as. c.\I-
- Cel ce triicgte tn concubinaj cu
femeia c{sfitoritl sau logoditi cu
altul, e viuovat de adulter.3T
Vas, c.ll.
 508
CONSPIRATIU. I'ezi CATERt.STRE.
(;ON1'U\|AClE.
Lilcricul care estb citat in
fata lonrlui judecrltoresc bisericesc si
nu se prcziuli, ta fi jrriiecrrl in lipsd
74 ap.; 19, 72 Cartagina.
COPI I I despre care nu se tie dacir sl nt
,s
boteza{i sau llrl trebuiesc }rotezati. 72
Cartagina.
*C_opiii rriiscu{i tlirr liitoare (dirr
tlori), sau din crisdtoria a doua
sau :r treia, tlaci tloreclesc viatd
vrcdrricl de prcolie, pot fi hiroto_
niii. 8 Nichifor llirturisitorut.
'CREDI|ITA.
6 Neocezarcca; I II; 7 III;
' 2Cartag.;t
\-I.
!I].CE. 91 \'as. c.1r.; TJ, \'I.
CTI'TOR. 1 I-II.
CUITINECATURA celor bolnavi de moarte
si li se dea, chiar rl:rci se afld sub
epitinrie, ca sf, rru fie lipsili de nterin_
dea
.cea rnai de pe urini 13 I; 6
Ancira; 7-Cartagina; 73 Vas, c.trI.; 2,
5 (irig. de Nissa.
- Clericul care cere platrl pentru
Sf.
:.:. fjuminecdturi, s{ se caicriseasci,
23 YI; Ghenatlic al Constantjno-
polului.
- Sf. Jcrtfit sri o srivirrseascd
numai
pcrsoane carc au ajunat. 29 IrI;
' 47 Cartagirra.
-.' Celui bolrrar., in prinrcjdie
de
moarte, sc cuvirrc si i se clen Sf.
' Cuminecrituri, tchiar gi aupri cc
.r gustat mlncare a. g N;ihitor
l\Iirt.
- Nuntai clericii au voic sri
se cu-
rninece ln altar. 1g Laodiceea.
- rNu se euvine cilugirifclor s{ se
lmprirtiiqeascddc Ia c:ilugdrul nrcs-
biter tindr, cind acestl slujeste
9i tmpirtigcqte r. 23 Nichifor ftart.
CUIIUL. L.-n.cleric- nu poate funcliona, in
aceta$itimp, la doul biserici. Cei ce
nu respectd aceast{ clispozilie, se
cateris€tte. l.,.rccp[ie se adnritc numaj
acoto unde cste lipsl
de clerici,
10 I\';15 VII.
CUSCRIA. este
-irnperlim€nt la cisitorie,
pln{ la gradul
I}', inclusiv. De aceea
este interzis s{ se cdsdtoreirsctrltatil
CO-DE lndrumitor
si fiul cu nranra si fiica (gr. II); ta-
t ; I l g i f i u l c u d o r r , ls u r o r i i g r . ' i I l ; ;
r l o i f r a l i 5 i d o r r : is u r o r i ( g r . l t . t . C i , i
cc llcsocot.cscaccastd rinduial{ rstr
cadi sub eauon de 7 ani, firegte du_
pi ce s,au dcsp:'ir{ it de insotirca ne-
l e g i r r i t ir . j , l \ L \ c z i s i I t I : b D N t . \ .
DAllLL rlunrnczcicscnu se r.inde. Clcricul
care ccre plati peniru Sf. (jurnine-
citurd, si se caterise:rsci,23 \-I; \.ezi
si: SI\tO\ IIi.
DEF-AINIARE. Clericul care defiinreazi\ pe
Episcop, si se cateriseascd.55 ap.;
13 I.II.
- Clericii inferiori, care defiinrcazi
pc presbiteri sau pe diaconi, si
.
sc afuriseasc.i. 56 ap.
--- Episcopul care clef{imeazE pe
mi-
tropolitul riu, s{ se cateriseasci.
14 I-rt.
- Clericul care defiimeazl stdpini-
rea de Stat sau pe dregitori, si
se cateriseasci; nrircanrrl sI se
afuriseascd.8.1 ap.
Clevetitorii nu au dreptul si acuze
pe llpiscop. 8 Cartagira.
- Clericii si nrr fie l_rirfitori.gg Vas.
, c.,ll. Vezi 9i: DISPREJ'.
DIiFECTII CORPOI].\LI]. Cel cc este vd-
tirrrat la ochi sau r:init la picior,
dar are celelal{e calitili fizice iri psi.
hice, poate fi elcric. ZZ ap.
-- Ccl surd sau orb nu poatc
fi cle-
ric. 7E ap.
DEGI|ADAtIE, Iiplscopulrru poale fi dc-
gradat Ia treapta rle presbilcr, cdci
dacd nu e vrednic srl sdvlrgenscdSf.
Iainc ca Dpiscop, nu cste r.rednic sri
Ie_srivlrycasc:inici ca presbiter. 29
I \'.
DEIIISIE. Iipiscopul, in pr.irrcipiu, nu
- -
p o a t e d c r n i s i o n a .$ t i a p . : 2 g l \ , ; 1 7
,\rrtiohia; 3 Ciril Aler.
-- Ijpiscopul nu poatc fi inlocuit
de-
clt dacri,;i di dcnrisia. sau daci
e caterisit.16 I-II.
DEPUNERI]. r-ezi si: CATITRISIRE.
I ) l t Z l l l N A n l t . C e i c c p r o r t u cd e z b i n d r il n
' rJrsPrled. prin
nesupllnorn falri rlr.
autor.it_{[ilebiserirer;ti, sd lie prerlafi
DE-DI lnilrumltor 509

autoritr'{ilor lu:r.:e;ti, pentnr a fi pe- dacf, egunrcnrtl nu completeazi ac€st

',. dapsili. 5 Antiohia; I I-11. 1'eei 1i: 55 Cartag. :.
flgst. 11 \'Il;52,
S C II I S } I . \ .
DIACONUL se hirotone;te de un lipiscop.
I)F]S(;INl.ATON, I.rzi: \:RAJI-I'OR. 2 ap.
- Nu poltc fuce ninric frlrA ordinul
DESIIACIIRE.\ CASATORIEI. YCZi: DI.
Iipiseopului. 15,30 ap.
1'OnT.
- Si nu se ntute dirr orag tn oras.
DF:SFRIN.{tlli. Clericul csrc se face !i- f)acr1 pleac:I in altir Eparhie, f5in
no!at de desfrinarc. stl se cateri- lnvoiren lipiseopulrri, s{ nu mai li-
. seascrl. 25 ap.; 4 \'l; 3, 32, 69 \'as. turgltiseascrl, ci 1,s:\ se impr\rti-
c,\1.; 18 Iorn Post. '. ;eascii ca un laio. 15 ap.; 15 t.
--.Presbiterul care desfrlneflr.A si fie - Diaconul carc-gi prlr{se+te perohil
exclus de la nrgiciunea comun{ ' sa gi nici la invilarea Episcopului
9 i s h f i e p u s i n r i n d u l p e n . i t e n fi l o r . ntl lrea str se lntoarcrl tn locul de
1 Neocezarce'n. unde a plecat, si se cateriseasci.
.-- Cel ce se cdsirtoreste cu deslri- 3 .\ntiohin.
nattr, nu poate fi elcric. 18 ap.; -. .\u poate fi prinrit in alt{ Eparhie,
3 \'t. flrd scrisoare de recornandare. 13
Cel ce e doredit ci a tlesfrinat, . np.
srl nu se pronroveze ln cler. 61 ap.; - Carc-9i lapid{ solin, sub cuvint
?, 36 Nichifor }lirt. l)acrl din gre- de cvlavie, sd se afurisease:I, iar
geali a fost prontovat, sii fie ex- dacr4 persisti, sl se cateriseascll.
clus din cler. 3, 6, I Teofil Alcx. 5 ap.; 1il \'l.
-- llonahii care desfrlneazl sr't lie - r..u poate fi diacon cel ce s-a c{-
supu;i epitirniilor pcntru desfrl- sdtorit de <loutl ori, dup{ botez sau
nafi, 4.1 \'1, Sd fie supugi epiti- a avut concubini. 17 ap.; 12 \'as.
nriei adulterilor. 60 Vas. c. JI.: sd c.-\1.; sau dacl n luat vAduvrl, sau
nu se irrrpilrtlgeasc:l doi ani, in Iepiidatrl, snu desfrlnati. 18 ap.;
care tiinp sd posteascil 9i si fecrl 3 \'t.
m{tinii. 16 L;an l)oslnicul. \'ezi si:
- Nu poqtc cunrineca pe preofi, lg;
ADULTF:R.
- Sd stea la scn,iciile divine ln ur-
DE,ZI-EG.\REA DE AI.tlRlSIRE. Cle-
nra preolilor. Daci nu se. supune
ricul afurisit nu poate {i dczlegat declt
acestei dispozijii, srl piardi dia-
dc lipisccpul care l-a afurisit, sau de
conia. 7 \'l; 18 I; 20 Laodiceea.
urmaqul legitinr al acestuia. 32 ap.; 6
Insrl in cazul cind cste reprezen-
.{ntioh ia.
tantul Episcopului, \litropolitului
sa1t al Patriarhulrri, la adun{ri
DIiSLEGAIIEA POSTULUI. Cel bolnavi
afarir de bisericri (adici nu la ser-
slnt dispensali de a posti.69 ap.; 10
viciile divine), r,atunci i se la da
Tirn. Alex.
cinstea ca celui ce suplinegte lo-
cul aceluia ). Deci va putca sta
DEVOI,UTIUNIIA (Dreptul de devolu-
chiar lntre Episcopi. 7 VI.
[iune). Daci un Iipiscop sau Mitro-
polit intirzie sd instituie ccononr - Care c neinsurat. dacd declari ta
In Eparhia sa, sau si conrpleteze postu- hirotonir cl are de Ain<l sii se ci-
' r i l e n e c e s a f e ,s a u n u r c z o l v i c l r e s t i u n i l e sdtoreasc:i, sr poatc ciis{tori si
biscrir,e$ti in conformillrte cu cano:r- dull'r hilotonic. 1O :\ncira.
nelc, l)atriarlul pentru llitropolili si
lipiscopii suft'rgani, sau \Iitropolitul - - Carc s-a hirotonit necisitorit. nu
pentru Iilliscol;ii srli, arc drcptul de se nrri poate clsitori, 26 cp.; 6
u <'onrplctalrosturilc vacant(', satr de :r YI. \'ezi si: (ll.lilll(1.
rezolva clrrstiunile bistricesti din acctr
Iigrarhie, frlr:\ ierarhul resJrectir', l)c DIS(.. (.ilcticul care-;i insuseste si profa-
. ascmenea ryi Iipiscopul arc rlreptul . ncaz{ Sf: l)isc, sil sc cclerisc:rsci,
rlr a iuslittri ct'onorrr In rninistire. 10 l-ll.
510 DI-EG Indrumitor

DISPIiNS.{. Episcopul lrt' dreptl.rl de a . - Si procedcze cu. chihzuinl.ri cu cei

Llispensa pe fiii sAi suflelesti dr' la
obsetvarea anumitor prescriptii
. n o n i c e .1 2 I : l i j I \ ' ; 1 0 ! \ ' I ; 2 , 5 , 7
Ancira; 6, 4it Cartagina: 1 \'as, c.\l.l
4, f>. 7 (irig. de .\issa.
I)lSPRfiT. Clericul care dispr€luieste pe
Iipiscopul siru ,si sc scp:trri dc cl. sI
se cateriseascd; mireanrrl si sc afuri-
scasci.31 ap.: 5 .\rrtiohia; 10, II Cnr-
I agina.
l , l \ { } R T . ( . l e r i c r r l c o r e d i v o r t e a ? . f ,d e s o l i a
. rc, rUn rnotiv de etlar.ie, si sc afuri-
sglscd, iur rlacri stiruie tn gresealri,
. sA sc cate'riseascil. 5 ap.; 15 VI.
. ,-.. Irresbiterul cate, din nettiinli, a
inchciat o ctlsitorie ilcgali, tre-
buit sii divorleze. 26 \'1.
' - Clericul trebuic sri dit orleze tie
sotia sa, dacl er a cornis ar_lultcr.
D a c " i rn u t l i v o r l e a z d , i n c e t c a r i . d e a
rnai fi clcl'ic. I Neocezareea; 21,
0! loan Postnieul.
D()Blr'.l ).i vezi: C-{-\lA'l',\.
DO.I.{N-\. Iipiscopul .care. nfara dc fort:i
majord, nu mergc la Sinorl, st\ f ie
. .. rnustrat, frdfegte. 19 l\'; 8 \.I.
DOVEZI L-\ .II DECTYI .\. Pentru n durt.cti
vinovelfia cuir,a, se cer cel pu]in doi
martrrri. tln martor nu e suficienl . ?.r
cp.; 85 \'l; 1:12Oartagina.
- \irrrcni nu poate f.i pedcpsit friri
a sc doverli vinovrilia Iui. 133
Cartagina. Yezi ;i lIAR't'OFt.
DOXOI-()CI"{. \lririre'Iatilrri, lmpreunir
cu Fiul ;i cu Duhul Sfirrt u este orto-
doxi. Actasta sc poate dor.edi cu
Sf. Tradilic. !r! \-ls. c.fl.
-l
DI IO!NI(lt-'1, sji tlcr l icr:iltri pcnite nt
tloctoria rluho,r'niceasci potriviti
catclor sdvirsitc dc actsta. l, 8 (irig.,
dc Nissa; 102 \"I; Ioan Ilrisoslonr.
Indrnrtrr)ri a(hesato dnlrtir.nicilrrr.
-. Si rlr (li\.ulge picrtele ce i-au l.ost
nrirIurisitt' ln'frina
3 . 1 \ ' a s . c . \ t . ; 1 2 8N i c h i ! o r \ h r t : 1 3 2
C$rtagina.
- Sri se opreuscir de ln Sl . Ournine_
cituri, dtr si nu inlel'zi(:i intrnrea
, in biseriqi celor. cc rnirturisesc
pdcatc grcle, ascllnse. 2g.Nichifor
]lirturisi torul.
: ., .ce, de buni .r-oie, igi mdrlurisesc
ca- picatele, 30 \ichjfor Ifirturjsi-
tonrl.
Dt.r.\tlilCA. Clericul care llostette (post
scc) Sirnbita seip Duminica (afari tlc
Sirnbita \ l a r e ) , s i s e c : r t e r i s e a s c i1
r
rnirelnul, si se afuriseascl'r. 6ii ap.;
;i5 \ l;
.l)aci cinevl, l,eltnr. aicezl pn-
r"uti, ar a.iuna Dnrninica, . si fie
analenra r, 18 Cangra.
Dt'\h-liZDL'. Orice acliune i si lneeapi
si srl sflr;enssi cu f)urrrnezcri. 'l \-t.
IiCl)lC. 'r'ezi:A\ OC.\T.
ECONO\I, Fiecare llparhle si aibi un eco-
nonl cleric, care si. chiverniseasci
rverca bisericeasctr rdupd. socotinla
. I i p i s c o p u l u i s r l r rr . 2 0 l\r; _11 \'lI.
-- l)aci lipiscopul nu nurieFte cco-
nom in llparhia sa, are tlrcptul s:i
nunreasc{ llitropolitul econolr. in
acea Eparhie, peste capul lipisco-
pului, sau Patriarhul pesle calrul
Ilitropolitului. 11 VII.
- *Venitul Bisericii vilduvite, sI sc
ptrstreze nevdtjlmate de citre eco-
nonrrrl acelei Biscrici r. 25 I\',
llct-l\lIiNLlL are datoria dc a suprarcghea
pc cilugtrri. Cei ce neglijeaz{ acer-sta
datorie, sirfie afurisit. S l-ll.
-- Care prirnegte pe cincva ln ruoha-
. hism, .f.{ri ir li ficut rrcenicie (no-
vicial), sd fie inltlturnt din egrrme-
rric.5 I-ll.
- - (:iilugirii care ies rlirr rrrinistire
tirir 1l\'oierea egurnenului, rsA
se supunir epitinriilor .cuveniler.
4rl \ l.
- Iigunrenul care risipegte . avetea
pi-
nrinistirii, sau o r-inde, id fie
izgonit rlin rrrinistirc. 12 \'ll.
- Iigumenul carc r prcsbiter. are
r-oie sir sivirseascll hirotesic de
Spotedoniei. <:itc[ ;i ipotlircon. ln ntindslirea
sa. 14 \'Il; 6 \ichifor Mirt.
llgurncnul carc prinre5te lu mlnris-
tire, pentru barri, 1te cei ce intrl't
in rnortlhisnr, sii sc tjateriscaseir.
I fr \'tL
-- Se numette de Episcop. 80 Cartag.;
.
1 I-II.
EP Indrumitor
* Ilpiscopul ntl are voie sd puntr eglt-
men Ia o minrlstire din EParhia
' sa pe
un cilugir din nlttr Eparhie,
dacd acesta rtrt nduce scrisorte de
tlemitere de la lipiseoprtl eotrlpe-
tent. tl0 (larlagina.
- l.eg{tura pusil de egumen .rsupra
unui c:ilrrgir. poate fi dezlegati de
Episcop. i \ie. al Constantino-
, . \ n t i o hi a .
polului.
nP.\RI{IA este condus:i de Episcop. I .\n-
tiohia.
- cdci c[ este cel c{ruia i s-a rncre-
Iipiscopul nu are voie rtl mearg{,
nepoltit, ln Eparhie strtlinl 9i si
se amestece tn afacerile acelei
Iiparhii, 35 ap.; 2 Il; ?0 \-I; 18
--\ucira; lJ. 1l Sartlicn; 1iJ, ?? .\n-
t iohiu.
-- cimpdrlirea parohiilor (Eparhiilor)
bisericepti sl urmeze alcltuiri-
lor civile ;i de Stat a. 17 I\'; 38
Yl.
EPILEPSIE, Cei ce sufilr de epilepsie cro-
n i c i l , n u p o t f i c l e r i c i . ? t r ta p .
EPTSCOPIE. Episcopul care zideste ml-
ndstlri in paguba Episcopiei, tsf, se
. supuni cert{rii cut'enite,r, ? I-lL
Iezi qi: EI'-q,RIIIE.
EPISCOI'IlI- oS.i se hirotoneasci tn pre-
zenta a doi sau trei episcopi r. 1 ap.
- SA fie hirotonit de lrei Episcolri.
66 l; 13, 49 Oertagina.
- Cel ce ajunge la aceast{ demni-
, tat€, prin bani, si se cateriseasc{,
(atlt dinsul clt ;i cei ce l-au biro-
tonil, Fi sd se laie des:lvlr;it gi de
lii lmpirtrl;ire r. 29 ap.; 22 \-I;
5 YlI.
. - Sn fie exanrinat incinte de hiro-
ttinie tle c5tr(: ,\litropolit, spre l
se constata tlacir cttnoa;te bine
. sau nu Sf. Scripturi si canoanele.
2 \-Il; 12 Laotliceea.
- Instituirea lrebuie ficttti in tcr-
men de 3ltttri rle la (latn vscnn-
tltrii. 25 IY.
- lipiscopul intelirnar s{ l}tl line
sclttnul viiduvit, ci si stt stridtl-
, iascil, ca cel nrult intr-un &n, si
lic ocupat cu litrtlar. 7'l Olrtagina.
-- Sd .nu fie instituit in localitdti
rnici. 57 Laod.; 6 Sardica.
5ll
.: Sd nu fie instituit ln Eparhia al
clrei Episcop e lnce t.n functlune.
1c I-il.
- 5:i nlr I ir rlrri Ipi:t',r1ii Intr-lrn
ora;. I |.
- Episcopul carc refuztr str-si ocupe
scaunul pcntru care a fost hiroto-
nit, s:1 se l{uriselsci. 36 ap.: 1?
-. l)elinc puterea sulrtcmi tn Ilparhia
sa. r(llericii sh nu sivlr$earci ni^
mic fhrri in\.oirc:r Iipiscopului,
dinlal poporul l)ornnului 9i de ln
el se va cere socoteall pentru su-
lletcle lorr.34 ep.; 8 I\'; 31, 102
Y I ; 1 . 1\ ' l I : I A n t i o h i a . , ' .
Are putcre asupra mlnistirilor $i
cdlug{rilor din Eprrrhia sa. 4, 8,
24 lV;41 \:l;12, l7 Vll.'
Care nu se ingrije;te tle Eparbie,
si se lipsqascA de comuniune. 123
t)rrrtagina.
Si nu se ocupe cu afacerile pro-
I.l'ii, ln dauna afaccrilor biserice;ti.
;1 Cartaginrl.
I lirotone;te clerici pbntnr toatc
' i s c r i c t , l ti . ! n p .
trel.rtelth
(lare hirotoneqte r':r urmas lr epis-
copie pe o rndl a sa, sil se {rfrlri-
s en s c i , 7 t i a p . ; 2 3 A n t i o h i r .
,-, (lxre repeli o hirotonir vrlidi, s*i
se catcriseirsci. 08 ap. .
-- Care hirototrcllc sau trttmcslc pe
cine!a intr-o funclic bisericeascA
pentru plati. sit se caterisersci,
2 I\ I 22 \'1.
--..\rt' dreptul .lc r jtldccn pe cleri-
cii diu liparhin sa. ,5 I; lr l\'; 10!,
Vl;14 Sardica..
- Si .iurlece dupri ttreptete. 5 I;
, 1\ ' u .
- Sir nrr { on(l$lllne pc nirneni, fdrd
t l o v e z - is u f i c i e n t e . 1 3 3 O a r t a g i n a l 6
I cufil .\L'r.
- Care facc hirotonii in altri Epar-
lrie, firi insoirea cclor ln drept,
s i i s e c a t e r i s e a s c Li J i a J r ; l 3 . \ n -
t i o h i : t.
- Si nu-9i itttind:i .ittrisdiclie asttpra
altor biserir:i, afari de. Eparhia
5t2
' s a . ' 3 5a p . ; 2 I I ; 8 I I I ; 1 2 V I ; 1 3
Antiohia 56 Cartaglna.
-Care se anrestecdtn altd Eparhie,
'fdri .lnvoirea
forurilor conrpe-
tente, si se catcriseascd,.13, 22
Anliohia; 2 f I; 20 YI; 18 Ancira;
3, 11 Sardica.
- (lare prinregte clerici din altc
Eparbie ftlrii carte canonicd, si
s e a f u r i s e a s c l , 1 0 a p ; 1 6I ; 2 0 I \ ;
1 8 V I ; 3 A n t i o h i a ; 1 3 S a r d i c a ;b 4 ,
80, 90 Cartagina.
- Care purie (slujitor (bisericesc)
strAin, din altd Eparhie, tn vreo
treapti, frlr{ tnvoirea Episcopului
siu propriu, accst fel de agezare
sd sc considcre nuli r, iar Episco-
p.ul care a t{cut instituirea, sd fie
. admonestat.15 Sardiaa.
- Sd fie necds{torit. 12 VI;
- Cel ce este ales Episcop dacl este
' cCsitorit, trebuie sA se .despart{
de solia sa, iar ea s[ intre ln
. minAstire. 48 VI.
- Averea Episcopului si fie deose-
bittr de avere:r Eparhiei. Episcopul
poate lisa pr.in testament averea
sa cui voiegte. 40 ap.; 24 Antio-
hia. Nu o poatc lns:l lAsa prin
testanrent eterodocsilor. Daci o
'lasi acestora, si se pronunle, gi
dupi moarte, anatema asupra lui,
81 Cartagina.
-- lipiscopul e dator si poarte grije
de alerea bjscriceasci 38, 41 ap.
. Sd o administrczc cu lln econonr
cleric.26 IY; 11 \ II.
- S{ nu vlndtr avcrea bisericeasc{
firrrl Etirea Sinodului gi a presbi-
'terilor
sli. 33 Cartagina.
-- Sd lnvete pe fiii sii sufleteEti,
mai ales ln Duntinici, crcdinla or-
todox{. 19 VI.
- Are drcptul de a pregiti Sf. I\lir.
a consacra fecioarele, a sfinli bi-
sericilc ti :r gralia pc pcnitetili. (i,
4'i, 726 Cartag.
' - Si dea certificate dc hirotonie
persoanelorpc care te hirotonette.
89 (.artugina.
- Are dreptul si m:ireiisci sau sii
rnicporeze pedepsclcrbiserice;ti si
si S'raliezc pe penitenfii c&r.e se
EP. lndrUmdtor
'- - \ u a r e v o i e s i l m b r t r l . . i S e z ev i r l a
r l c s c h i n r r r i c , d r , r r a m ^ c ec l e c h e r r r a t
sii conducd, nu srl fie condus. cum
. , slnt monirbii. tDacrl vreul lipis_
i.rip... :rr r-oi si se pogore la t.iala
n t u l l a h i ( . c ; r s ( . i ls i s l i i n d e p l i n e n s c i
locul pue:iinlei, {rcesla s:l nu ruai
rribi J:rctcrrlie l:t tlernrritutc:r :rt-
hicreasrl r. 2 Sirr. local .din C-pol
. (Sf. Sofia).
- lnire episcopi, intiietat[ri sri o aibd
cel lnai vuchi hirotonit, g0 Clrta-
f.iin:1.
- lipiscopul in principiu ]tu poate
rlcrnisiona, 36 ap.; I ? Arrtiotiia; 3
Ciril .\lex. ln cazrrri 1icntru n)o-
tive cxcelltionltlc, poale drntisiona.
t18 Oartagina. \'ezi $.i; Dn\llSIE.
-- Dri clr:ricilor scrisoarc dc denitere
(cnnonici). 17 \'l; scrisoaie de
p a c e , 1 l ' I V ; s c r i s o a r ed e r e e o n r n n _
,lilrc. I I lV; 12 ap.
-
Nu potle fi dcgradat la treapta tk.
presbiler, crici tlac:i nu c tlemn si
siivir$earici Sfintcle 'I'aine ca .Epis-
cop, llll este dcnrn nici tle prestri-
.ter. 8 I; 29 IV.
-- Cel care e acuzat, si fie judecat
de Sinodr 74 ap.;9,: 17 I\-; lb An-
t i o h i a . 3 S a r c l i c e .\ ' e z i ; i : F - O R U R I
JUDEC,lTOIlniTr, APEL.
-- Dacri nu se 1;rezint{ la forul de
judecatd la care q citat, sd fie ju-
decat in lipsi, ?.1 .ap;; 19 Carta_
glrra.
Nu poate fi caterisit db cloi lipis_
.copi. 1 Sin. clin C-pol <iin
anul
394.
- Care, prin viclequg cauti sd se
mutc de la o liparhic Ia alta, sA
Iic pcrlel,si{ astfcl ca <niei la iftr-
situt (viclii) si nu sc invreclrriceasci
lici chiar dc connrrriurrea lnici-
lorrl,2Sardica,
* Si nu-gi mute regedinta din krcul
. stabilit (catedrald), in alti loca_
litate din Eparhic. 71 Carlagina.
- Oare lipse;te nrai mult
dc {i luni
din Iiparhie, fdrrl rnotivc binecu-
lintiitC, r,srl ie instr{irrcze dcsilr'ir-
EP-ER lndrumtrtor
-sit de cinstea qi de demnitatea de
lipiscop l, 16 I-II'
-- Ereticul nu poatc fi rrrartor lmpo-
triVa Episcopului, ?5 aP.
- Iipiscopul poatc fi acuzat tlunrui
tle oanreni vrednit:i de. crcclinfi' 7'1
ap. Nrt poatc fi acuzat dtr erctici,
s c h i s m a t i c i , a n a t e n t a t i z . a fi ' ex c o -
lrrulticaIi, de cci ce stau sub ltcu-
7.i, tlc itnorali etc. 0 lI; 21 IY; tl
128, 219 Cartagina.
EPISTOI.EI.Il CANONICE sint dt' trci fc-
luri: 1. de reconrandare. 2, dc dimi-
tere (canonice), ;i 3, de Pace.
--- .DacA vreun cleric sau laic, afu-
risit slrrr ne;rritttit, ducindu-se ln
altil celalc, se I a prirni fit'rl scri-
sori de teconrandare, s{ se afuri-
s e a s c l t , .9 i c c l c e l - a P r i m i t ; i c e l
ce s-a prinrit r. 12 aP.
-- Nici tut clcric si nu fie primil- tn
alti Eparhie, fdrd scrisoare de re-
conrandare. 33 aP.; 11, 13 I\r.
- riar. de
Episcopii din Africa s{ nu cdl{to-
reascd la Roma, fdr:I a avea de In
i . primatul lor scrisoarc ude dimitere
lormald sau de reconrandat'c>. 23
Cartagina.
- Nici un cleric (Iru are toie sd se
aqeze ln alti bisericS, fdri scl'isoa-
re de tlimitere de la EPiscoPul
sdu r. 17 VI.
- Clericii care nlerg. la curtea Va-
sileilor, si nu meargi fArd scri-
sori de dimitere de la EPiscopul
lor. 106 Cartagina.
- tS{racii ;i cei ce att rtet'oie cle a-
jutor... si ctrliloreascd numai cu
epistole biserice:sli de pace r. 11 lV'
- tNici unul dintre striini si nu se
primt'ascd fir{ (scrisori) de pace r.
7 Antiohia.
.r rPresbiterii rtrrali se nu dea scri-
sori canonice, declt nutnai citre
. Episcopii lnvecinali sd trimitd scri-
sori; horepiscopii neprihrini!i lnsd'
sA dca (scrisori) de pace r. 8 An-
tiohia.
- - Clericrrl si
nu cil5torcascd fIr{
cartc canonicd. 42 l-oad. ' Yezi gi:
:: cAnTE C\NONICA.
EPITINIIA. Cei ce au prinlit de ll Durn-
nezeu puterea de a lega 9i dezlega,
513:
si cerceteze cu nrultd bdgare de.sea-:
md pc cei pAcitogi qi si Ie dca ast-..
ftrl de epitinrii, care li aduc cu cit-
rnai multtr r:gurintd gi sigrrrauli la ca-
Iea b inclrri. 102 \'I. .:
- Si fie in conformitate cu,pdcatele
s{virgite gi mirl-rlrlsit€ de pcnitent.
I Grig. dc Nisu.
, 1 : . , )
.liPiscopnl are dreptul si mdteascd
sau sd mic;orezc epitirniile, pre-
'curn.
Ei sd graliezc pe peniterrJ.ii
c&r0 se cAiesc sincer de p{c:rtele
lor. 12 I; 1ti I\'; 102 \'I; 2, 5, 7
,\ncira; 6, 43 Cailagina;2, 54, 71,
8.I, 85 Vas. c.\I.; 4, 5,'7 Grig. de
Nissa; 3 Atanasie C,l{.; 3 lo*n
- f o s t r r i c ul .
EllE\llTII care cntrt.ir:r:j sa[clr ;i ora;ele,
fdri rost, sau sai intre in nrlnistirc,
sau sd fie. alurrglf i in pustitl. 42 Vl.
\czi ;i: ll()\.{l I.
ItRETICI. Clericul crir'o sc la lrri,t:r lm-
preuni cu ereticii, sd se afuriscasc:i,
le va da voie a lucra.ca cle-
rici, sri se. cateriseasci >. 45 ap.
- - Clericul care intrd ln. casa de ru-
griciuni a creticilor, ca sd se roa-
i4e, sd fic caterisitl nrireanul sd
lie nfurisil.6l ap.
-- lictezul creticilor si schisrnaticilor
nu c valid; 46, 68 ap.; 1 Cartagina
(Ciplian).
-' Hirotonia ereticilor nu e I'alid{,
68 ap.
- Ctericul care adnrilc botezul sau
jertfa ercticilor, sli se cateriseascil.
46 ap.;
-- Erct icii carc se qol'r'crtesc la Or-
todoxit', se prinrcsc: ruiii prin un-
gerea cu Sf. Mir, allii prin Bo-
tez, iat alfii, daci clau scrisori de
r r n a t e m i z a t ea c r c z i c i l o r . 1 9 t ; ?
It; .95 VI; 7-8 Load.; 1, {7 \'as,
c.M.; 3 .\t. c.\1.
-l Eriticii llu pot Ii rnartori irnp0tri-
va clericilor. 75 ap.
- Nu pot ridica.acuzJ, cu cllractor
bisericcsc, lnrpotrir.a clericilur. 6
1I;120 Cartagina.
, -- Faf{ de creticii intolct'ln!i ;i tero-
rigti, b:l se ccard ajutontl autoriti-
lilor lunreqti. 93 Cartagina.
 5t1
ERBZIA. Anatema sl fle orice erezie, 1 II,
EXAIIIiN. Cnndidalii Ia intrnrea in cler
trebuicsc exaniinati din punct de ve-
dere tnoral ;i inteleclual, inainle tle
a li hilotonifi. I I; 33 VI; 12 Lao-
diceea; 1B Cartagina; 89 Vas. c.lt.:
'feofil
7 Alex.; 4 Ciril Alex.
EXCOTII-'NICARE (sau Alurisire).
depsesc cu cxcontunicatea:
-- Clericii care se muti la alte bise-
rici qi somafi fiirrd, nu voiesc sd
se intoarci la biserica pentru ca-
re au fost hirotonili. 16 I; 20 I\'.
- - Ilouahii care tlesconsirlerii norrnele
canonice ale Bisericii.4 I\'.
- llonahii si nronahiile care, dupir
c e a u f i l c u t t ( , tu l , s e c i i s i r t o r . c i c ,
16 IY.
-- Episcopul care prirrregte clerici dirr
alte Eparirii, lird ltrvoirea Epist:o-
pului de care depind acei clerici.
20 IV.
* judece de b episcopi. 14
Ilpiscopul care refuzA si se ducd la
Eparhia pentru care a fost hiroto-
nit. 36 ^p.; 77 Antiohia.
- foml
ltireanul care se abtine de la nun_
t{, carne qi vin, fiindcd le eonsi-
dertr pe acestea lucruri Jlicritoose.
51 ap.
- Femeia carc se ntdritC eu fratele
birbatului ei ;i nu se desparte de
el. 2 Ncncezareea.
Yezi ;i: :\FLIRIS I RE.
EXCOIIUNICAT. Cel cc se roagir irrrpreu-
nd cu un excomunicnt, sd fie afuri-
sit. 10 ap.; 2 Antiohia.
- Clericul sau laicul care este :rfu-
risit, dac{ se duce ln altri Epar-
hie gi acolo e primit fdrA scrisori
de recomandare, si se afuriseasc{
cel ce l-a printit. 12 ap., iar afuri-
situltti si i se prelungeast'ir afu-
risirea. 13 ap.
*- Cel ce a fost excomunicat dc Epis-
copul s:Iu nu poate fi primit de
alt episcop, plnA clnd nu i se ri-
, dicr{ pedeapsa de crltre forurile ln
drept (Episcopul sau Sinodul), 1ti,
32 ap.; 5 I; 3, 6 Antiohia; 18
Sardica.
- Excomunicatul nll poate ridjca
Acuz& cu caracter bisericesc contra
ER-FO lndrumitor
clericilor. 6 II; 128 Cartagina.
\:ezi qi: AFURISIT.
FII\IEIi\ str tacir ln bisericil. 70 yI.
-- SI nu intre in altar. 44 I.aodiceea.
Cdlugdrilele au \.oie sir intre.15
Nichifor XIirt.
Se pe- FORL'RILE JI-DECiTORESTI. Episeo_
pul care rva fi acuzat cu ceva dc cdtre
oameni vrednici de creclinld I si fie
judecrt cle Sinod. ln acest scop
el r_a
{i citat ;i aucliat. Daci lnsi nu se
prczinti in fala Sinoduluj, dup{ prirna
citare, va nrai Ii citat lnci de doui
ori, gi daci nici tlrrprl aceasta rnl se
judecat tn lipsd. 74 a1i.;
!r_e3inld, va fi
6 II. Daci nu se poate lntruni SinoOui
din diferi te_motive, alunci si se jrr_
dece..acel
.Ilpiscop cle l2 Episcoiii.
prebiterul.(in^apel), cle 6 Episcopi,'si
diaconul de 3 Episcop;, ti, lO, ttiO
,", Cartagina.
- l)resbitcr.ii din Tripolitania sii se
g I nlt.
Cartr. I*
c
- judecAtoresc care poatc
ca_
terisi pe Episcop, este Slnodul. 1
Sin. din C-pol din anul 394.
--. f)ac{ asupra sentinlei
contra unui
Iipiscop nu cad de acord toti menr_
jl'ji Sinodrrlui, atunci
. Ilitrbpolitul t
sd rnli..iut-ite clli\.a Episcopi, (jin I
raparnulc tnvccinate, gi ac.egtia sri
judece, lmpreund cu Episcopii pro_
vinciei respective, chestirrnea corr_
lroversalii. 1"t Antiolria.
- Sentinfa datd de Sinodul provin_
ci:.rI, cu unanimitate de voiuri rru
se poate apela. 15 Antiohia.
-- Iipiscopul nu poate da sentinta ln_
tr-o cauzi tn carc este inleresat
personal. 102 Cartagina.
i', * Clcricrrl care are litigiu cu Epis_
copul, sri se judece de ,sinoriul l\ti_
tropolitan. Episcopul, sau alt clc_
rtc, care are neintelegeri cu IIi-
, tropolitul sri se adreseze Exarhului
sau Patriarhului gi acesta si ju_
clecediferendul. g, !7 IV; 6 II;
- Episcopul eare are vreo neinfele_
gere cu alt Episcop s{ se judece de
Sinodu^l d_ecare depind arnbii Epis_,
copi.3 Sarclica.
FU-III Indrumitor
. - Episcopul arc dfcptuli de a judcca
p e c l c r i c i i d i n I i p a r h i a s a ' 1 3 2a p . ;
62 Cartagina. Oci pcdepsifi de Ii-
piscop, dac:i ntt sint nlullumitri ctl
sentinla ce s-a dat inrpotrila lor,
. . .pot lace apel Ia illitropolit,
Sinod. 5 T; 6 Antiohia; 11 Sardica.
-- .Jrclecarel clerjcilor se l)oate fact
si in absen{a lor, daci t:i rcfuze
si sr prezintc la jutlecatd (77 Cav
tlil{iDa), rlar si iIr absenta recla-
tttarrlultti, tlacri ret:lantantul cere
sri tic jutlecat. 100 Cartagina.
-' .luclecata biscliccascd sd se facit
tr)l(loauila itr <'onfornritatc cu pres-
scripliilc ca.nortice. 1 Ciril Alex.
-- I)ulrovnicrrl ;i judecdtorul lliseri-
cesc sir fic cu nrultd bitgarc tle sea-
Inti cind judccit pc un picitos' ca
sii-i dea lcacrtl potrivit boalei.
102 \'t.
In c,rz cri jutlccurce cttiva Intr-o
anunritd localitate ar da naqtere
la tulburliri sau la influenfe asupra
judecitorilor, judecata se poate
. ri . . face intr-b alti localitate. 30 Car-
tagina.
- (,lericii care reluzd sd se supund
forurilor de judecatd bisericeqti, si
. se cateriseascd. 15, 104 Cartagina.
- Stdpinirea de stat poate dispune,
ln caz de nevoie. si se tntntneas-
" .cd Sinodul episcopcsc, pcntrtt a
irrdcc:r vrcun cleric. I 0{ Carta-
girta.
\ezi ii: AI)EL.
trUR'f . Clericul care f uri, sd sc cateri-
seascd. 25 ap.; 42 Ioarr Postnicul.
- Cel care furd din averea ob;teascd
sau bisericeasc:i, si nu fie primit
in cler. 42 Ioan Postnicrtl.
GRATIEREA PENII'ENTILOR
' ._ .Hirotonia
f :rce Episcopul. 6 Cartagitta, Preottrl
poate gra!ia nuntai in cazltri cxcep-
lionalc, ;i atrunre ln lipsa Episcopu-
lui,9i cind;rcnitetttrtl e pe patrtl de
m o i l l ' t e . 7 . l i l ( l : t tt a : r i n a .
. - Episcopul are dreptul de- a reduce
epitimin cclor ce si ciiesc sincer
c l ep i c a t e l e l o r . 1 2 I ; 1 6 I \ r ; 1 0 2
YI;5 A n c i r a ; 7 4 Y a . s :c . N { a r e .
- Graliclea acortlatl de ctrtre lipis-
copii eretici Persoanelor care au
515
fost,pedt'psite de Episcopii orto-
docsi. csie fiirl 'r'aloarc. 5 III.
\'ezi qi: .\Ii.SQLUJ'IUNII, EPITI-
]1ili.
sau la I{Al\.\. Clericul carc ntl poartd h:tina
. dcstjnati clericilor, sA se.suspende pe
o s i r p t A r n i r r i .2 7 V [ .
- Ohlugirifele sA nu sc itnbrace in
haine luxoase. 45 Vl.
--.l3lrbafii s{ nu sc ltnbrace ln hai-
nc fenrcie;ti" nici letneile in hai-
cotettc accasti nortni, si se ca-
,,
l e r i s e a s c i r: r r ri r c a n t r I s { s e n f u r i -
seasc5. 6i \ I.
.' -- Clericii sd se lnrbrace' modcst. Cei
'.
ce se lmbrac{ ln haine strdluci-
toare (de nritase) sd lic supirgi epi-
timiei. 16 Yll; 27 VI; 21 Can-
gra'
HIROTESIA. Egunenul, care e prcsbitcr,
poate hirotcsi citeli si ipodiaconi pen-
. tru mtndstirea sa. 14 VII:
6 Nichi-
for llirt.
HIROTONIA. Episcopul sd fie hirotonit
in prezenla a 2 sau 3 Episcopi. 1 ap.
Canoanele; 4 I; 3 \rII; 13, 49 Carla-
gina; 1 Sind. din C-pol din anul 39.{,
prev{d si fie trirotonit lrr prczelrla a
mai multi episcopi. I-Iirotonia dacri
, . nu se firce clupri prescripfiilc canonice,
*sir ntr aibi tiric r. 19 Antiohia.
,-- Presbilerul, diaconul ;i ceilalti
clerici, si fie hirotonili de Iipis-
.copul cparhiot. 2 ap.
- Episcopul care face hirotonii ala-
rd de Eparhia sa, fdrd lnvoirca
Episcopilor respectivj, sd se ca-
teriseasc.i qi el qi aceia pe care
i-a hirotonit, li5 ap.; 16 l; 2 ll;
li III; 13, 22 Antiohia; 3' Sardica,
o Poate
ereticilor nu c validd,
68 aP.
.
,. - E valabild nurnai clac5 e lAcutd
de persoane care au lrirotonia cle
Ilpiscop. 18
.Sardica.
- Sdvirgitd de un episcop caterisit,
'Ieodor
ru-i valabili. Studitul.
Rnsl:lntreb. 13.
la
*- Nu .se repct{. 68 ap. 9i 48 Car-
tagina.,
F

516 HO-IM Indrumitor

- Si nu fie lmpdrtlgitit neofiltlor. 80

ap.; 2 L !q, ;rrin celelalte trepte preolefti.
10 Sardica; 17 I-lI.
- SI nu fie lmptrrtdqit{ acelora ee au - Cel nelreclnic, fiind hirotonit, se
fost hotezali ln tlmp de lroali. 12 depune. 9 I; 3 Teofil Alex.
Neocezareea.
- Ilirotonia sd nu se lmpdrtiiseasctr
- SI nu fie tmpdrtCgitA acelora care persoanelor carc au in farnilit:
s-au jurat cA ntr prlmesc e fi hi- rnenrbri eterodoc$i. B6 Cortagina.
rotoniIi, 10 \'as. c,II.
HOITEPISCOPL'L (\-icarrrt Episeop) poate
-- Clericul care a fost hirotonit pen- sdvtrsi hilotonii nunrai cu tucur,iinta_
tru bani, sA se cateriseasc{ gi el gi rea Iipisco;rrrlrri. l3 Ancira; tig \ as.
cel ce l-a hirotonit. 29 ap.; 2 c.ll. Dacii ltirotone$te fiiri aceasli
I\';22 \'I; 19 VII; 90 \'as. c.M.;
lnerl\-iinlarc, sd fie caterisit. 10 Antio_
Ilnciclica lui Ghenadie al C-po- hia.
lului; Scrisoarea lui .Tarasie al
C-polului. * Poate hirotesj citeti, ipodi.aeoni si
--- Ilirotonia este piedicA legalA pen- exorcjsli, clin Incredin{area Episeo-
puiui. 14 ylI; 10 Antiohia.
tru cdsetorie, de la ipodlacon ln
- -
sus. 26 ap.; 6:\tI; 1 Neocezareea. Poate da scrisori cle pace g .dn-
tiohia.
- Str nu fie lnrprlrldgiti decit nrrrnui
dupA un examen temeinic al cal- - Sd nu fttri ninric IIrd stirea lipis-
didatului gi daci se constati cA el , :gprtlui rliu cetate. 57 I*aodiciea;
Intnrnegte .toate conclitjile inter EO Yas. c.li.
Iectualc ti rnorale neccsare cleri-
HULA, vezi: DEFAIIIARF:.
cilor:9 f.; 33 VI; 12 I.aod;. 1E
Cartagine; 89 \'as. c.[I.; 4 Ciril InRosILIrr, vezil pROFANARI].
Alex. 29 Iy.
IER'IARE,
- lnrpdrtdgiti delui ce rrrr Intnrneite - l ' t E RvEe .z i : A I I S O L I T T I U N E , cRA_
condifiile necesare esle llecunoni-
c{, iar respectir.ul se t'xclucle din
I\IPEDll{ltN.l'n LA cA.SA'rORIIi stnt:
cler. 9, 10 I.
- - Alienalie nrirrlaltr. 2, B, 4 Tirrrotei
Cel ce nu Cunoagte bine Sf. Scrip-
Alexandrinul.
turd Si canoanele gi nu are calitri-
tile moralc necesare, sd nrr fie bi- -
' I.lprn consinrfrlnrintului pdrlilor.
rotonit lntru Episcop. 2 \.11. :Jtl,40,42 \'as. c.II.
--. Originea sociald a cuiva nu -
este Cisitoria existenti legal. gZ, 93,
piedic:l la hirotonie. gg VI. YI; 46, 27, 80 yas. C.M.
- Copiii din flori sau din clsdtoria - Hirolonia. 26 ap.; 6, 18 Vl: 1
a doua sau a treia, dacd au viatrl Neoct.zal.eea.
vrednicd de preofie, pot fi triro- - \'otul castitiliii. 16 I\-; ,t4 VI; t9
tonifi. 8 Nichifor ll{rt.
Ancira; 6, 18 Yas. c.1\{.
- Hlrotonia flcutd firi destinalie. e - Postul PaEtilor. 52 Laodiceea.
nuld. 6 I\r.
-- Sdptinrlna primi dup:i Pagti.
- Episcopul care a fost hirotonit 66 \rI.
pentru un l.inut, si Du pretind.ri
pentru sine gi iilte linuturi. Ildpirea. 27 IV; 92 VI; 22, 30
b0 Yas. c.NI.
Cartagirra.
- L ogoclna. CAsilr_rria cu logotlnica
- BArbatul a cdrui sotie a comis altuia e opritd. 98 \-I; 2l Ioan
adulter, nu poate fi hirotonit, g Postirrcul.
N eocezareea.
-Rudenia de slnge plnd la gradul
- Hirotonia lntru Eplscop sA se lm- .1 (verii primari). b4 \'I. Este inter-
pdrtAqeascd numai dupii ce candi_ -rrqll zisA cdsltoria lntre nepot
tlatul a trecut, ltr chip reglemen_ " : .' turs{.. 11 Tim. ;i lnri_
Alex.
IM*JU lndrurnltor
* lncruscrirea ptn{ Ie gradul IY:
tata qi fiul cu mama gi fiica' (gr.
2); tata gi liul cu dorri surori; ma-
ma ;i fiica cu doi frafi (gr. 3);
doi frali cu doui surori (gr..1).
(lisdtoria lncheiatd tntre cei lrrru-
difi (rudenia de slnge r;i cuscrie)
ln gradele de mai sus se desface,
iar rcspectivii tsd cadd sub canon
7 ani r. 54 VI; tFeme ia daci se va
nririta cu doi frati. sd se seoat{
(din eomuniune) plnA la moarte r.
2 Neoeezarcea. tCel cc e luat pe
sotia fratelui sduo nu se 'r'a primi
lnainte de a se despdrfi de ea r.
23 Vas. e.ll. Cel ce se cdsdtore5te
. cu sora primei sale solii, si fie su-
pus peclepsei adrrltcrului. 78, 87
Yas. c.f{.; 11 Timote i AIex. Fiul si
nu ia de sotie pe concubina ta-
tdlui, nici tatil pe concubina fiu-
lui.87 \'as. c.trI. lln sot rru se
poate cisitori eu soacra sa, sau
cu fiica so!iei sale dirrtr-o altA ci-
sitorie. 87 Vas. c.trI.
- Rudenia spirituall plmi in gradul
2 (nag qi manri vddur.i a finului),
.53 VI.
- Deosebirea de religie. Cdsitoria
cu creticii e interzisd. 1.4 IY; 72
VI; 23 Ioan Postnieul.
.
- Cel ce lncheie cisdtorie cu per-
soand cu care gtie cd e lnmdit, In
gradele In care canoanele opresc
cdsltoria, iva primi epitirnia adul-
terilor r. 68 Yas. c.M.
-- Clericul sC nu binecuvlnteze eisi-
toria la tncheierea eirela se opun
iurpcrdirnentc canonice. 11 Tirn.
Alex.
- Cei ce irrcheie cisdtorie, de eeno-
nicitatea cdreia slnt gre;it con-
vingi, sd l.ie tlatafi rnai bllnd. 26
VI; 27 \'as. c.\1.: 13 'fcofil Alex.
IlrPEUIliENltt DIl A lNl'IrA lN Clnn.
vezi: CLERIO.
lN^q,tXf'-q,np. Clericul care refuzi sI pri-
measci treapta superioari la care e
i rraintat dc Episcop, <si nu mai
slujcascd rriei ln treapta din eare n-a
r-rut si iasd r. 31 Cartagina.
INFR.{CTIUNI, r.ezi: AFURISIttE, CA-
TERISIRE, PACATE etc.
It7
INOVATIILE slnt interzise. 21 Gangra;
7, 8 III; 2, 32 VI. Vezi gi OBICEI
TRADITTE.
INSTANTIT .ILIDEC-{.TOIIII$TI, vezi: IjO-
RURr ,ruDEcAToRB$TI.
INTERDICT. Episcopul si nu lnchidl rreo
biserie{ gi si interzied a se face slujbi
In ea, pentru ca ln felul aeesta s5
"poatd obf ine anumitc bemficii ntale-
riale.4 \rII.
INI"IIRSTITIU se numegte inten'alul de
tirnp dintre doblndirea treptelor ierar-
hiee. Episcopul sd treacd prin toate
treptcle inlerioare ale preofiei, tlm-
plinind In ficcarc starc timpul hot{-
rtt de lege r. 17 I-II; 10 Sardica.
lNI'ERVENTIE. Episcopul sd intervini la
. cei In drcpt, ln cauza celor asuprifi
i,r; gi, nedrepti. 7 Sardica; 75 Cartagina'
- Clerictrl care mijlocetste ca cinc-
va si fie hirolonit, sau nuruit irltr'-o
frtnctic bisericeascd, yrrin sitnonie,
sd .fie caterisit.' mireanul si f ie
anatcmatizat. 2 IV,
IN\ E\-'fAn. Runurile biserice5li trebrriesc
. inventariate, ca sd nu fie confun-
date cu alo clcricilor' 40 aP.; 24
.Antiohia.
-- Averea fiecdrei mlnistirii sE fie
trecutd lnlr-un inlentar, eare 5e
, pdstreazi la Ep.iscoPic. 1 I-II.
.tOCt'RI I)E NOROC. Clericul care joacd
jocuri de noroc, tori s.{ inceteze, ori
si se cateriseascdr. 42 aP.; 5Q YI.
',-
Clericii inferiori, dncd joaci jocurl
de noroc, <sau si Inceteze, sau si
se afurjseaseir. 43 ap.; 50 VI.
JUDECATA BISERICEASCA, vezi: FO-
nuRI JUr)ECATORE$TI.
JUDECATORII BISERICE$TI. Daci se
dovcdeqte rcd au Judecat din du$md-
nie, sau din patimd, sau cd prin vreun
. tlar s-au mituit r, sd fie pedepsili. 15
Cartagina.
- Si fie mai cu blgare de seaml
cum aplici pedepsele Ia diferite
i n f r a c f i u n i . 1 0 2V I .
JUR-{I{INTUL. Clericul sperjur sd se ca-
. t e r i s e a s c d . 2 Sa p .
JURISDIC'|IE. Episcopul unei Elrarhii sli
nu-gi intindf, jurisdicfia 1i asupra
F'

5r8
JUrMA lndrumtrtoi

altei Eparhii: Sb ap.; ? II; 8 III; dali ln judccati qi nu s-au dezvi_

20 \rI; 56, 120 Cartagina; 15, 22 novitit, rudele acuzalorului si ner_
Antioh ia. soanele sub \irste cle 14 ani'. i2g.
-ti,' - Episcopul are jurisdiclie asupra tu, 1 3 1 C a r t u g i n a ; 6I I ; n i c i l i b c r t i n i i ,
turor credinciogilor (clcrici 9i mi- cei opri f i de legile civile, pr.iginii
reni) fi .inslitufiilor biscricesli din etc. 131, 129 Cartagina.
'jrt\ Eparhia sa. 8 I\,'; g Antiohia. \'ezi --- [ ln singur martor nrr c
suf icient
si EPISCOI,.
l)entru a dovedi cevn, ci se cer
r . t , l p r r !i r r t l o i n t a r t o r i . ? 5 a p . ; 2
JUSTITIA BISERICEASCA, vezi: FO- '
I;85 \tI; 132 Cartagina.
RUITI JI--DECATORESI'I.
- Fiecare e obligat sd rnirturiseascd.
LAICUL, \'ezi: ilIIREANI_jL. atunci clnd e nevoie lot ceca ce
$tic sau ce a vdzut pe ciner-a f{_
LIIJFRI'INUL nu poale acuza l)o cleriei. clnd. 71 \'as. c.\I.: 38 Joarr I)ost-
129 Ciartagina. nicul.
LITt-inGIIIA s{ sc olicjeze nurn:ri de cel }I,\RTURISIRE.\ I'ICAIELOR. DUhOV-
cc au ajunat.29 VI;,41, 42 Cartagina. nicul sd pdstreze secretul picalelor ce
.' ln. ioia A{are se poate
sdr,ir;i si de i-au fosl nr:irturisitc. 132 Cartatina:32
cel ce au nrincat inainte de a sluii. Yas. c.\1.: 28 Nichifor ll:irt. i czi si:
47 Cartagina; Can. 29 \'I abroid ., PENIT'EN'[,\, EPIt ]tItE.
aceasli dispozilic.
- llANASftHn. Nimenj nu poate lntemeia
Clericul care littrrghise$te in afa_
o m{ndstire, firf, binecuvintarea Iipis_
ri rle biseried (ex. case particula_
copnlui competent.,l Iy; 77 yII:
re), fdrd autorizalia Episcopului, sd
1 I-II.
se cateriseasci. Sl VI; 10 \:II;
58 Laod.; 12 I-II. - Ministirile stau sub supraveghe-
rea Episcopului. 4, g I\'.
LOCURI SFINTE. Clericii care se poart{
' * Averea fiecrirei rn{nistiri
cu dispre! faJl tle Iocurile sfirrte. st . trebuie
trecutd intr-un invcrrtar care sc
s e c u t e r i s c a s c i iI r r r i r e n i i s i r s e a i u r i _
p{streazi la Episcopic. 1 I_lI.
seasc:i. 97 \: I .
- Fiecare mindstire sir aibd un cco_
LOGODNICA. Cel ce sc cisitoreste eu ' nonl. 11 VIl.
logodlica altrria conrite adulter.. gg
\'[; 22 loan postnicul. - Averile rudnistiregti sd :ru sc In_
, strdineze. Episcopul care face alt_
LOYIRE. Clericul cale dd cuiva o lovitu_ fel, si fie izgonit din Episcopie;
rd din care urlneazir nroa.rtea, si se . egumenul si fie izgotrit rlin rninis-
cateriscascii; nrircarnrl si sc afuri_ tire.12 \ II; 24 I\,; 49 \'I: 1 t_II.
.
,: seasod. 65 ap. \'e zi ;;i B,\'l'r\ IE. - Episcopul carc zide$te miin:jstire
i n p . a g u . b aI - J r i s c o p i c i . s i f i r , s u p u s
IIALACHIIt., Clericul care a ficut nrala- ccrtdrii cut.cnitc. Z l-II.
chic. fie Inainle. fie rlrrpd lrirrrtonie. rfftr.4 .
sd fie sullus epitinrici. lrr caz cd c -tl:. - Episcopul nu arc voie sd primeas_
recidivist. si irrct,lt.zt, dirr proolic, . , , r ;c d i n c l e r s a u s i p u n : i e g u n t e n l a
12 Ionn Postnicul. - r r l o . nnlr: ri ni lar si st itri e
r e d i nr r D
Epr raarrhhi ai a si ra. , pnc. u, ,n,
4 ,., c:ilugir lcniL din alt:i Ep n a r lhi i e ,- f d
i --
'.
IIARTOR. Poate fi rrunrli un ciestin or- re scrisoare dc dinritere de la E-_
todox, cu r iafa rrroralri ireprosabild piscopul sriu. g0 Cartaginn.
7! up.: ll9. 131 Cartagina. 0 iI; 9 -- Episcopul sau egumenul
'f care pri-
e o fi l - \ l e r . meftc pc cineva in ministire pen_
- E r e t i c u l n u . p o n l _ c1 i r l r : r r t o r i n r p o - tlu bani si se c:rterisrasc:i; egume_
nisa sri fie izgonil:l din rrrrinistire.
-. a clericilor. 75 trp. I)c aselnenea
'-nt rui v p
.
u l f i n i c i a n a l c r n a l i z a { i i .s c h i s _ 19 \'rI.
nratir.i, excomunicaIii, cateiisi;ii. -- \{dnistirile nrixte (de cdlugdri gi
i"r ii- . ..cci ce dispre.luiesc canoanelc, . cei eilugdritre in aeelagi. loc). sini inter_
i cu viafi imoral5, cei ce au fost zisc.20 VII, :..
MI-MO Indrum6tor 5r9

- --- trIitropolitul cotrvoaci gi prezidea-

Si nu se tind femei ln serviciul
mdnilstirilor de bdrbati. Eguntenul zi Sinodul. 20 Antiohia'
eare facc altfel si se cerl.e, iar -'Arc dreptul de supraveghere asu-
- s{ 6e catcriseascd
dacd stdnrie pra tutnror afacerilor qi Episcopilor
18 YI I. din }titropolic. 34 ap'; I Antiohia.
lllNCARE. Nu se cuvine a nrltrca in bi- , --- llpiscopii si nu faci nimic ntai de
serici. Cel ce minlncd sau sd lnce- seanri fiiri llitropolit' 34 aP.; 9
tcze, sau si se afuriseasci. 74 fI; 28 Antioltia'
Laodiceea; 42 Cartagina. -- ltitropolitul nu-qi poate lntittde
--- Cel ce vintle mincarc itl crtrtea bi- jurisdiclia pesle hotarele provinciei
sericii, fdcind astfel aci tlegusto- sale si nu poate tntreprinde nimic
rie. sd se afuriseasci. T6 \'I. rnai de sennrl, firi lnvoirea Epis-
- c o p i l o r s r t l ) o r d o l l a -it' 3 4 a p . ; 2 I I ;
Clericul care se refine de la nrln-
I III; I Antiohia.
care de cartre, dcoarece consideri
eernea un lucru picittts, (ori si - E dator si inglijcascd tle contple-
se lndrepteze, ori sI se cateriseas- tarea vacanlelor cpiscopale; 25 IY.
ed qi sd se lepede tlin ll.isericd. - Prezideazi alcgerea Ilpiscopilor ;i
Aqijderea qi laicul r. 51, 5ii ap.; 14
' hirotorteqle (lntpreun{ cu Episco-
Ancira' pe cei aleqi 4
pii clin I'litropolie)
'
ItIIl. O parte din ereticii cdre sc conver- I; 28 IV; 19 Antiohia.
tesc la Ortodoxie, se primesc ln bi- - Are dreptul de a vizita teritot'iile
serici prin ungere cu Sf. IIir. 7 II; episcope;ti subordonate. 52 Car-
95 \rI; 7 Laodiceea;1 Vas. c.}I.; Yezi tagina.
qi: ERE'tICI.
.- Are dreptul de a pune Persoane ln
- Sf. I{ir si nu se Pregiteascd de slujbele ln care EPiscoPul negli-
presbiteri, ci nrtrnai de Episcopi' 6 jeazi sd fac{ acest lucru. 11 \'II'
C a r ta p ; i n a .
.- Care ntl pune econoln Ia ltitropo-
-- -\postafii care se ilrtorc la Biseri- 11 YII.
Iie, sl-i puni Patriarhul.
cd, si fie un$i cu Sf. trIir. 1 loan
Postnicul, , - llitropolitul Cartaginei poatc hiro-
torri clerici unde vrea ln \litropolia
trIIRFANUL si nu-9i lnsu$easci dregAto- lui gi poate transfera, in caz de
ria tnvdfitoreascd ln Bisericd. 64 VI. nevoie, clerici dintr-o llparhic ln
- alta. 55 Oartag.
S:i nu citeasci de pe arnvon: 33 VI.
- ln caz cle vinovdfii, cste supus
- Sd nu-qi ia singur Sf. Cunrineci- judecifii Sinoduhti corttpus din
turd, de fafd fiind clcrjci. Daci face
aceasta, sii se aluriscasci
Iipiscopii din trIitropolie 9i din
Pe o
trlitropolij.ii lnvecinafi. 1 III.
siptirnirri. 58 YI.
- Episcopul care nu ponrcnegte pe
- Nu are voie sd intre tn altar'
nlitfopolitul siu la slujbele divincr
69 \'I.
sd se cateriseascS, 14 I-II.
- Nu arc voie si clntc (firi cinti-
- Ilitropolitul care nu pomene$te pe
ret), in biserici. lS I-aodiceea'
Patr{arh la slujbele divine si se
- (iare defainri stiplnirca clc stat cateriseascd. lS I-II.
sau pc dlegitori, si se afuriseascl.
'
84 ap. NTONAI{. Monahii trebuie si fie subordo-
na!i Iipiscopului, tsi iubcasci lini;-
\IIl.\. .lt'tlccilontl hiscricesc care este tea, si stiruiascd Dumai ln post gi ru-
rnit.uit, sir fic pcdepsit. 15 Cartag. giciune, nelncetat petreclnd tn locu-
rile unde au fc'st agezafi ; sd nu se
IIITROPOLITUL cstc cel dintli dintre
. ingereze sau si se amestece ln afaceri
Episcopii pt'ovitrciei respective. 34
bisericeqti sau lumeEti, pdrdsind md-
,p.i u Antiohia. \-ezi: DEVOLUTIUNE. ndstirile lor, {dr[ numai daci li s-a
-,
- Episcropii fiecdrui lreaur trebuie sd dat voie din Partea EPiscoPului'
-. . , .
aibi un llitropolit al lor'. 3{ ap' ln caz de necesitate arzitoare' Oei ce
gtF'

620
MO-NE lndrumltor

se ahat de la aceasti hotrlrlre. si fie

nrdnistire. 23 IV; 3b Nichifor
cxeornunicati:4, 8 I\'; 22 \'ll.
t \ t dr t .
,- Monahul sau monahia nu,. au voie
' si-gi pdrdseascd I{ONAFIIE. SA se primeascd In monahlsm
min{stirea si sd
ducri la al{a, sarr irr altl parte, la virsta dc 2b de ani. lnainte de
19
fdr:i lnvoirea starcltrlui sau strirelci. aceasti vlrsti, se pot primi nrrn.rai
46 YII; 21 VtI:3 l-II. Dacd pentru motivc bjnecuvlntatc. 126
aceStia nu le pcrmit, ei se pot Cartagina.
adresa Episcopulrri. 6 Nic. al - CdlugArifa si nu se Inrbraee ln
C o n sl a n I i l l o p ( ] | .
hainc luxoaxe. 45 \rL
; Care fugc din mdrristirt.. si fie afu_ * Are voie si intre in allar pen{ru
risit. 4 I-II.
a a p r i n d c I u n t l n j i r i l e _ s i. a f a c c c u _
-'. Episcopul care prirnesrc r:ilenic. 15 Nichifor Mirt.
lj( vreun
cd)ugir din alti tpor.hie, irird scri_
+Nu se cuvine si se lnrpdrtdseas-
soare cle Ia Episcopul competent,
. ed de la cilugirul presbitcr iinir"
sd fie peclcpsit. gO Cartagina.
cind acesta slujcstc gi irn;ll.rrt:ises-
- CSlrrg5rul poale pirtlsi. min:Istirea te r, 23. Nichifor lldrt.
In. care sc afld, rdied egrrrncnul --- Care crrnoarste pdcatcie gr:rvc
cstc cretie gi <iacli inlrirrer ft.mei_ ale
n l t o r a s i r r u l c d e s e o p e r es t a r r . l c i ,
tor in mdnlstirc clcr.it:t.Ijberri r.
. . s;i fie supusi aceleia;i epitirnii ca
17 Nichifor \tirt .
ti cele ce le-au comis.3g loan
- Viaje :interioird, pdcAtoas!, a cui_ Postnicul; Zf yas. c.il.
va, tlu este piedicd pcntru intra_
-- Iiestul dispozitiilor valabile pen-
rea in ntonahisnr. 4il \.I.
tru monahi, slnt valabilc qi pentru
- Nu are r.cic si sc cdslioreascd. criluglrile.
16 I\'. ;i

- Care desfrineazli
IIONAIIISM. Prinrirea in n:onahismsI
siall se cd-.dto_
regte, sd fie snpus epitimiilor pen_ s e f a c d l n . p r e z e n l a e g u r r e n u l u im d _
lru dcSfrinali. .14 t L ln can. 60 nIs{.irii ln carc \.a evra s:i triiasci
Vas. c.h.l. se zice cd se pcclt,psc;te c c l p r i n r i t . C e l c e n u o b s e r v da c e a s t d
cu epitimia adulterilor, rcgull, si sc catcrjseasci.2 I_II.
lur' c.in.
3 5 \ i c h i f o r \ f i ' i r t . l r r . e r . c c l ca r r i r t e r n c .
(,an. lE luan IrusInicul prer.ede llORT. Sd nu ." dea Sf. Cunrineclturl
e.rcluderea pe doi ani tle la irrr_ trupurilor cclor nrorfi. gJ Vt: tg Car-
pirti;ire, tagina.
ln care tirnp trcbuic si
postcasc{ si sii facd tnritdnii. - Cei morli si nu fie botezatt. 1g
- ]Ionahul ;i ntonahia si nu Oartag
ina.
stea
siriguri. de vorhd. 20 VII.
NA$. Nagul nu arc voie sd se cis{toreas-
- llonahii.nu au \uic si. doarrni ln . cd cu nranta v:Iduvi a finului. Daci se
nrdn_istirile cte crilugiri[b gi invers. c?isitoreste, trcbuie si divorfeze, apoi
20 YII. va fi supus (irnpreuni cu respcctiva
soIie) epitinriilor pcntru desfrina]i.
- Episcopul poatir rriutu pc un cdlu- 53 VI.
gir 6s la o .nrindstire la alta, ii
_ .
p o a t e p e l m i t e u n u i c l l u g d r s z 1i r d _ Nagul iq risprrnderea duh0vniceascd
. iasc{ gi alari cle mdndsiilc. 2. 4
pcntru finul siu. 4b Cartagina.
I- II.
- Cel cc intri ln tnonahisrn trebuie
- .Nlbnahul nu arc voie si. aibd. ave- sd aibtr ca na; pe ulr c:Ilugir mai
.re particulari. 6 I-_II. bdtrin, carc il va instrui gi intdri
. In. obsert'area rcgulclor nronaha-
- le.2 I-lL
.llonahul sf,.nu irrtre irr t.ir.tiiurrrii.
,21.Lao-dicrrc?i ..'
NECILIJENTA. Episcopulqi presbitcrulca-
- ltnnahul vagabbrfrl sri fic obligat re nu poart{ grijl de pdstorifii sdi,
(Chiar cu foila) sA Se lritoaiti-la , id sc cateriscabCd.
b8, bO ap.
NE-PA lndrumltor
- Episcopul care neglijeazd s{ con-
verteascd la Ortcdoxie pe ereticii
din Iiparhia sa, sd fle admoniat de
llpiscopii din vecindtate. 121 Car-
lagina. I)aci stiruie in neglijen-
li, {cu unul ca acela sd nrt inlre
in comunirtnc r. 123 (larlagina'
NIIOFIT. Cel de curind botezat sd rru fie
f:icut cler.ic, declt ln cazuri excep-
!ionale. 80 ap.; 2 I; 12 Neocez.; 3
Laod.; 10 Sardica.
- Neofitul care a fost hirotonit, -
dacl dupi trecerea utlui tirnP se
afli asupra lui vreun Picat sufle-
t€sc - s.i inceteze din cler. 2 l.
NEOPOTIS[I. Episcopul si nu-91 hiroto-
neascd ntdele ca urmagi in scaunul s{u
episcopal. Hirotonia pe care o face un
episcop supra unei rude a sa' ca ur-
rrrag al sdu ln scaunul ePiscoPal, e
'
nul{. 76 ap.
NESIiPUNERE. Clericul caterisit dupd
dreptate, dacl nu se suPune PedeP-
sei primite, ci continu6 a sluji 9i
mai departe, tacela sd se taie cu to-
tul de Ia Biseric{ r. 28 aP.
- Clericii carc nu se supun Episcopu-
lui lor, se ;redepsesc cu caterisirea,
mirenii cu afurisirea. I IV; 31 aP.;
5 Antiohia'
NO\ ICIAT. Cel ce vrea sI lmbrEtiqeze
nronahistnul. trebuie sd facd o uceni-
cie de trei ani. ln cazuri exceplio-
trale, accst termen Irrai poate fi re-
dus. 5 I-II; 4M.
NLlN"fA. Presbiterul sd nu ia parte la
nunfile ce]or cdsltorifi a doua oard.
7 Neocezarcea,
--- Si nu se factr tn Patruzecime, 52
Laodiceea 9i tn SiPtimlna lumi-
natd. 66 VI.
OASPETI. Epis('opul are rlreptul sd ia din
veniturile Bisericii, atlt ctt li trebu-
ieste pentru intrctinerea sa proprie
5i pentru cei ce-i vin ca oaspeli. 41
, ap.; 25 Antiohia.
OBICEIUL care este ln conlornritate cu
principiile de bazd ale Cregtinismului
gi este recunoscut de Bisericd, tre-
. buie respectat.6, 7 l; 2,7 II; 8 III;
28, 30 IV; 3, 87, 89 etc. Vas' c.M.
- Care este protivnic canoanelor, str
: se desfiintcze. 15 I; 62 \'I.
621
- Fiecare biserici particular{ lgi poa-
te pestra obiceiurile ei, dacl slnt
'ln consonan!e cu canoanele. I
III; 39 \tI.
.,. , ".- Foarte multe obiceiurl dln viata
bisericeascd se bazt'azi pe Sf. Tra-
difie. Dx.: rfacerea st'tnnului Cru-
cii, lndreptares spre Rdslrit la ru-
giciune, binecuvintarea apei la bo-
tez, Iepidarea de satana D etc.
91 Vas. c.M.
- ln Biserica Egiptului e obiceiul ca
Episcopii sd mt facl nimic ntai de
seamA fdrl 6tirea qi lndrumarea
. Arhiepiscopului din ;\lcxandria
30 lv.
- Obiceiul din lliserica Romei de a
ajrrna in slmbetele postultti PaEti-
lor, se reprobd. Clcricul care prac-
, ticl acest obicei, sd se cateri-
,r seascl; mireanul sl se afuriseascfi.
55 VI.
- Judecdtorii bisericegti gi duhovni-
cii, sd caute sI cunoascd obiceiu-
rile gi dispozitia sufleteascd a pd-
cdtogilor, pentru ca astfel si le
poatd da epitimiile cele mai potri-
vite pentru vindecarca lor sufle-
teasci. 102 VI.
OBICEIURI PAGINE. Crestinii sd se le-
reasc6 de obiceiurile pdglne. 24 An-
cira; 83 Vas. c.N'l. Clericii cate prac-
ticd astfel de obiceiuri si se cateri-
seascA; mirenii s{ se afuriseascd. 70,
77 ap.;24, 51, 67, 62, 65, 71, 94 VI.
- Clericul care practic{ obiceiuri su-
perstifioase, sd se cateriseasci; mi-
reanul sd sc afuriseascd. 65, 79
vL
OCHIUL. Cel cu defect la un ochi, poate
fi cleric. 77 ap.
ORIIUL nu poate fi episcop. 78 aP.
ORDINE. ln ierarhie trcbuie sl domneas-
ctr ordinea. Clericii str fie subordo-
nafi Episcopului. 39 ap.; 56-57 l-ao'
' diceea. Diaconii s{ stea in urrna pres-
biterilor. 18 I; 7 VI; 20 Laodiceea.
ORGANIZAREA' Biserica trebuie sd tin{
seama, la organizarea unitetilor ei ad-
ministrative, dc lmpdrfirea politicd a
Statului. 17 IV; 38 VI; 2 II.
PARACLIS. Clericii care liturghisesc sau
boteazd ln paraclise particularer fArd
 522
lnvoirea Episcopului competent, si se
' cateriseascd. 31, 59 YI; 1l VII: 12
I-II. \.ezi si: CAPELA, cASA I)n RL:-
(;ACIUNI.
PATRIARH. Presbiterii, Episcopii
' 30,64 ap.; 86 VI; l Antiohia
\Iitropolifii care se clezbini cle l)ar-
t r i a r h i i l o r s i n u - l p o n t e n e s cl a s f j n t e l e
slujbe, si sc eateriscascir. 1b I-Il.
Vezi DEVOLUTIUNE.
.
PACAT. Clericul care sdr ir;egle pdcat
;. de moarte, s{ se cateriscasci.' 32 Vas.
c.lt.
' - Daci asupra celui hirotonit ca neo-
fit, sau asupra celui ce a fost hiro-
tonit firl a fi cxartrinal, s-ar afla
vreun pacat crav, acela sd irrce-
Ieze, a mai lace partc din clcr.
2, Ll1, I 10 Neocezareea.
- Episeopul sau presbiterul care nu
primegte pe cel ce se intoarce de
la p:)cat, ci-l leaplth'1, s:'r se cate-
risensci. 52 ap..
' -
Episcoptrl aro dreptul . si rcduei
'
peniten!€le pentru picale. 4, ?
Grig. de Nissa. \rezi si: EpIf'I-
IUIA,
P{catele mirturisite Ia spovccianic,
sd nu fie divrrlgate de duhovnic.
,' '. ..Daci acesta'le spune altorA, iar
.. .Ie-ar recunoagte,
lrenitentul nu si
nu i se dca crezare duhovnicului.
132 Cartagina; 34 \'as. c.\{.; 2g
Niclifor hlirt.
I'ElJEl'SELE BISEITICE$TI pentnr clerici
sint: Admonierea, 31 ap.; 82 Carta-
gina. Dojana, 19, I\r; 25 Anliohia. De-
gradarca vinosatului din rangul ocu-
par, Ia cel din urmd loc inlrc cei ca-
re ocupd acelagi rang. Z yI. Exclude-
rea din scrviciu pe un anumit tinrp.
36 ap. Oprirea de a srivirgi Iucrl-
rilc sftnte pe un timp anunrit. 20 IV; 3
VI; 14 Sardica; 19, 133 Cartagina.
- Oprirta (pcntru totdcauna) de a si-
. vir$i anunrjte lucrdri sfjnte. 9 Neo-
cczareea. Pierdcrea pentru totdea-
una a dreptului dc a Ii inaintat
Ia un gracl ierarhic superior. S YI;
69 Vas. c.NI.
- Destituirea din sen.iciu. 16 I-lI;
1 6 A n t i o h i a ; 1 5 a p . D e p u n e r e ad i n
treaptd sau oprirea pentru totdea_
una de la funcfiunile preolcgti, dar
cu: pistralea dreptului cle a purta
rPA-PO Indrumltor
numele dc cleric -si dc :r at,ea denr_
nilatea clericald. 1 Ancira: S. 26
V I ; 8 , 9 N c o c e z a r e e a ;2 7 y a s . c . \ I .
Catclisjrea (vezi acest culirrt). Ca-
lcrisirca gi rlurisirca dcrrtlrrti. 2g.
sau
3 \-as. c.II. r\natema, Vezi acest
r . r r r .ni t .
--- Pedepselc bisericc; ti pentru mi-
reni sint: afurisirca (excotuunica-
rca) Ei anatenla (r.ezi aceste cu-
r.inte).
- Nimeni nu poate fi pedepsit tle
judeciloriile bisericegti pentru p{-
calele pe earc le t.nirturiseste ln
Taiua Pocirir,Iei. 132 (,lrllcgirra.
-- Pedepsele rlalc dc un Episcop or-
toclox sau tribunal hisericesc sint
r-alabile iri inlrcaga Ilisericd Orto-
t l o r i 7 2 , 3 ' . 2a p . ; 5 I ; 1 S i n . l o c a l
din C-pol (Sofia); 1B Sarrlica; 9,
105 Cartagirra.
rl- Nimeni sd ltu f ie perlclrsil flrli a
se fi iercetat tenreinie invinuirile
ce i se aduc, 3, 6 'feofil Ale_x.
- Nimeni sd nu fie pedepsit fdri ai
.se dovedi vinovifia. 133 Cartaginr.
- .sd
Clbricul nu iie pedepsit de
j
doui ori pentru acelasi delict. 25
ap.i 3, 3?, 51 Vas. c.NI.;46 Ioau
l'ostnicul.
. .
P E D I i P S I T . C l e r i c r r l p e r l e l , s i tr l c E p i s c o l i u l
siu, chiar daci face apel, trebuie s:I
r:intini sub pedeapsa clat:i de Iipiscop.
pini ce sc rczol.r.I apclul. 14 Sar-
' . dica.
- Clericul condanrnAt de fcrurile bi_
scrice;ti nu poatc fi Iuat in api_
, rare gi scdpat dc pcdeapsd de alte
.j , foruri. 62 Cartagina. \'czi gi: CA-
T'ERISIT.
PENITENTA. Gralierea penitenljlor r.:1s
. de compctenfa Episcopului. 6 C:rrta_
grna.
- In cazul cind penitentul e pe moar-
te, el poate fi grafiat, ln lipsa
.'.".'. , .I i p i s c o p r r l u i , d e c d t r c p r c o t $ i a s t _
fcl poatc fi crrrninocat. 7, 43 Car_
tagina. \'czi ;i: EPITITIII.
POIIENIRET_ Clericul clre nu pomene$te
la slujbele dunrnezeiegti pe Episcopul
,sdu, sii se cater.iseascd, 1B I-II. Ase_
rnenea gi Episcopul care nu polnetreg_
PO-PR lndrumitor 523

La - lnainte de a fi hirotonit, si lie

1c ne \litropolitul siu' 14 I-ll'
pomenegte eriamiuat, 9 I.
i"t *i lrittop,rlitul, care nu
nc Patriarbul siu. 15 I-II' - tDaci vreun prcsbiter ar fi osill-
dit pentru purtarca lui, unul ca
- -Nu se cul'ine a sdvirti ln Patru-
aceasta are datoria si vestcascd pe
zecime Prazniccle naqtcrii nluceni-
Episccpii din vecirtiilate, ca aces-
cilor, ci Pomenirile SfinIilor \Iu-
tia ascultlnd lucrul, prin r:i sd se
cenici sd ie fac{ ln Slmbetc ;i in
inrpace cu Episcopul sdu r. daci
Durninici r. 51 Laodiceea"
instr nu face aceasta. ci mindlin-
POPORI'L (credincioqii) are dreptul dc a du-se, se separd de Episcopnl sdu,
participa Ia alegcrca clerului' 6 Sar- liicind schisrntr, sd fie anatema.
dica; 50 Cartagina. 11 Cartagina.
- Care dispre{uicqtc pe Episcopul siu
P O S ' l ' . C l e r i c u l c a r e p o s l e s t c 1 1r ' s t s c c )
ln zilele de I)uminici sau de Slmbd- qi se separi de cl, sd sc cateri-
ti (afar:i de Simblta Nlare), sd s.e ca- s e a s c d . 3 1a p . ; 1 0 C a r t a g . ; l 3 I - I I .
tcriscascS, laicii s:i sc afuriscasci' 66 .- S{ nu facd nimic fdri invoirea E'
ap.; 55 VI. Se fic analenra' 18 Gan- piscoJrultti.3a
9P'
sra.
- Care-gi pirilse$tc posttrl ;i merge
- Sf. Liturghie s:i se oficieze numai ln altd EJ:arhie, lmPotriva voin[ei
de clericii care au ajunat. 29 VI; Episcopului, sf, nu mai liturghi-
41, 47 Cartagina. s e a s c 5 . 1 5a p .
- In Postul Pa;tilor si nu se lini - Si nu se strimute dintr-un loc tn
nunti sau zile cle naqtere. 52 Lao- altul. Cel ce face una ca. aceasta
diceea. si fie inapoiat de urde a Plecat
15 I.
POTIR. Clericul carc-9i insttqcqtcsi pro-
faneazi Sf. Polir s:i se catcriseascd. - Care sdvlrseEte lnainte de hiroto-
10 I-lI. nie vreun pdcat grav; sd se ex-
ctudd din cler: 9, 10 I. Daci-Ei
PREDICA. lntlistdtdtorii Bisericilor tre- singur ' picatul, 'i ee
mirturisegte
. buie si lnvefe clerul gi poporul in- interzicc de a mai sluji, dar ii
credintat lor, adici si predice, rnai rlmin onorurile preolegti.. 9 Neo-
. alcs in zilcle de Duruilricd. Predica sri cezarcce,
se intemeiezc pc Sf. Scripturd gi pe
'l'radi{ir'. - Carc nu poarti griji de plstorilii
Sf. 1'J \ I.
sdi, sir se afuriseasci; iar Persis-
-.' IipiscoPul care sc ducc in alti lcnevie, si
tind ln neglijen[i;i
Iiparhie gi predici acolo, fitri-i ;ti- se cateriseascd, 58 ap.
rea ;i invoirea Episcopttlui contpe-
tent, sd inceteze din Episcopie. -- Care din ncgtiinti a lncheiat o cd-
, 20 1Y; 3, 11 Sardica. sirtorie ilt:galrI. picrtlc drt'ptul de
a sirir;i sfintele slujbe, dar i9i
--- Nu se cuvine ca mireanul sd Pre- nuntirea de cleric, bine-
plslreazl
dice sau sri lnvete ln Public (in lnfeles daci desface cdsdtoria. 26
bisericri), doctrina cre;tini. (Epis-
\l; 27 Vas. c.NI.
copul poate admitc exccPfic). Cel
cc ncsocotestc aceasti Ilorntii si - Care aducc pentru jertfl' altceva
se afuriscasci {0 zile. 6'l \'I. decit pline gi vin, si se cateri-
seasci. 3 ap.
- Femcile s:i nu prctiicc in bisericd,.
-- Sd nu liturghiseascd ln case parti-
70 \'1.
culare. 58 Laodiceea.
PRE,SIIITERUL se hirotonegtc <lc Episco- E I.J
pul eparhiot. 2 aP. - Cel cc afilrnd cd nu se cuvine a
primi Sf. Cuntinccituri de Ia un
- Care a fost hirotonit prin simonie,
presbiter lnsurat, sd fie anatcrna.
sd se catet'iscasci. 29 aP.; 2 I\-;
4 Gangra.
2 \-I.
-- - Si nu.rnearge la sf' slujbi' avlnd
Carc se hirotonegte a cloua oari,
si sc catcriseasci. 68 aP. vrljnriqie asupra cuiva. Sf. Vas. c.
 624
trlare, lndrumarc pentru
biteri.
- Sd sivlrgeascd servicille cu evla_
vie; sd nu Iiturghiseascd cu cei
oprifi a liturghisi; si nu lmpdrtd_
qeasci pe cci rrevrcdnici cu
Sf.
. Cunrjnccdturd; si pdstreze cu nra_
re atcn{ic Sf. Taine, ca sd nu se
umezcascd, s:i nu se afume si s6
nu unlble crr ele, cei profani. \-as.
c.trI., lndrumare pentiu presbiteri.
- Carc e hirotonit
dc erctic, dacd
se convertette la Ortodoxie, tre_
- 9i, b.\S.{tOnfe.
. buie hirot<,nit a doua oari. 6b ap.:
vezi gi: HIITOTONIA
PRE-S,CRIPTIE. Episcopul care exercitd,
rara_ntcr o llnpolrivirc din partea cui_
. !&, timp de B0 de ani, jurisdictia asu_
pra unor parohii (care nu aparlin
de
drept Eparhiei sale), doblniegie-1u_
risdictia canonicd asupra acelor
Da_
rohii. t7 I\-; 25 VI.
-i_
{odoxe r.reo parohie, ain altC
parnie, si o stiplne;te, fdrd
a fi
stingherit de nirrreni,-tirnp de
B s{ se prezinte ln fala forului jude-
anj. _ qi de diept _,
,dobindegte
Jurisdiclia asupra acelei parohii.
IIB Cartasina.
PROFANARE.
Cel ee drrce din bisericd.
s p r e a f o l o s i a c a s d , . r . a s es f i n f i t e ,
se afuriseasci. ?B ap.; 10 I_II.
1 C-et ce igi insugegte (rlpegte, fu_
u.n.ras sfinfir din b,sc;ic;;i_l
1d)
tntrebuinteazd spre scopuri ne_
cuviincioase, sd se cateriseasctr,
10 I-II.
- Cel ce face agape ln biserici, sau
a$terne aici culcuguri, si se afuri_
seascd. gg VI.
- Cel ce face comerf. ln curtea bise_
ricii, sd se afuriseasci. 26 VI.
- Clericul care bagd animale ln bi_
serica sau ln curtea bisericii (afartr
de.caz de forfd rnajorii), sd ic ca_
teriseascd; laicul sd se ifuriseasc{.
88 VI.
PROTECTIE. Nimeni si nu fie introdus
ln cler, prin protectie. gZ Vas. cL*.
- 'feofil
Clericul.care mijtocegte ca cineva
sd fie hirotonit sau numit lntr-o
funclie bisericeasci, prin simo_
nie, si fie caterisit; ririreanul sd
fie anatematizat. 2 IV.
PR-RU lndrumdtor
pres_ RANG. Rangul Episcopilor tn bisericd
se
stabilegte dupd importanfa o""E"toi
In care funcfioneazl ei. 6 I: 3 II:
28 I\ ; 36, 38 \'t si ctupd r:eehinreJ
hirotoniei. 86 Cartagina.'
RER.EL. Clericul care, dupl ce a fost
ca_
terisit, tulburi ordirrea ln biscrici,
i{
fie predat autoriti{ii civile, ca id_i
pcdepseascai.5 Antiohia.
,
RECASATORIREA. Cel ce s_a cdsdtorit de
d-oui ori .clupd botez,, nu po"lc
fi
cteric. I7 ap. \'czi
RECUZARE. Cel ce se judeci de forurile
hiscriceqti, are dreptul ,e .."ur"
oJ
judecdtorii suspccfi din
aecle forufi.
1 Ciril Alex-
REFtlZ. Clericul care r'efuzi sd pdstoreas_
ed pe eredineiogii pen{ru care a tost
nrrotonit, sd se afuriseasci. 36 ap.;
17 Antiohia.
De asemenea qi clericii din vjna cd_
rora pcporul refuzd si primeasd pe
Episcopul Iegal. 36 ap.; 18 Arrtiohia.
- Episcopul care_i acuzat gi refuzi
cdto-resc, sd nu ntai litrtrghiseasci.
19 Cartag.
- Clericul cnre nu vrea si primeascd
t r e a p t a n r a i l n a l t i t a c a r . ei l r i d i c {
si Episcopul sdu, +sd nu nrai slu_
jeasci niei in treapta dirr eare
n_a
wut si iasd r. 81 Cartagina.
DEPRIIIAREA
clericului afurisit si se
facd de Iipiscopul care I_a afurisit sau
cte succesorul sdu legitim. J2 ap.
RE$EDINTA. Episcopul sd_qi aibd rese_
dinla unde e calerlrala. Sd nu_qi ntute
regedirrla In altd parte a lipaririei.
Zi
Cartagina
I1ESPECTAREA AUTORITiTILOR.
CIE-
ricul este dator si respecLe autori_
tililc biscricegti si pc celc cjr.ilc. Cel
e e I c d c f l r i r n S ,s i s c < . a t e r i s c a s c jg. 4 a n ,
RUDENIA estc:
a) de slnge; care c ilrrpedinrent la cd_
sdtorie pfn-i la gradul I\r. b4 VI;
19 up.; 25 \'as. c.h{.; I1 Tim.
Alex.; b AIex.
b) lncuscrirea, care e impedirnent la
cdsdtorie pini la gradul I\r, b4
VI; 2 Neocezareea; !3, ?g, g7 \'as.
c,tr!.; 11 Tim. Alcx.
RU.-SI Indrumitor
c) spiritualtr, care e impediment
plnd la gmdul II. 53 VI.
Yezi si I\IPEDIIIENTELE LA
CAS.\TOITII'.
- Rudele Episcopului nu au voie sI
administreze bunurile anarhiale. 25
r\ntiohia.
- Episcopul si nu hirotoneascd pe
vreo ruclii a sa ca urmag al lui la
. Episcopie, 76 ap.
Rtl(;-\ClUNI]A. Clericul care se roagA
lmpreunA cu un alt cleric caterisit
s d s e c a t e r i s e a s c iq i e 1 . 1 1 a p . ; 2 A n t i o -
hia.
- ln bisericd se pot citi numai rugtr-
ciuuile aprobate canonicegte. Ni-
nreni nu are dreptul si compuni
rugdciuni noi gi si le citeasci ln
bisericd. 18, 59 Laodiceea; 103
Cartagi na.
SOIIIS!1A'. Clericul care se desparte de
Iipiscopul sdu, rnestiind nici o vinA
asupra Episcopului sdu in pri'r'in{a
<lreptei clcclinle ;i dreptilii, sd se
cateriseasc{ r1 mireanul, sd se afuri-
seasc{.:{ceasta sd se lacd dupd 3
admonieri. 31 ap.; 5 Antiohia; 10 Oar-
tagina 13-15 I-II.
- Clericul care se ridictr lmpotriva
Episcopului s{u gi face schismd,
stl f ic anatema. 11 Cartagina; 6
Gangra.
- Episcopii care se desbind de Sinod,
s{ se cateriseasci. 1, 2 IIL
SCHISIIA'I'ICI se numesc tcei ce se deo-
sebcsc in conceptii cu privire la unele
chestiuni gi intrebdri bisericegti cori-
gibile r. 1 Vas. c.\{.
- Ghenadic; Scrisoarea lui Tarasie.
Nu pot ridica acuzd lmpotriva
ricilor. 6 II.
- dorul de mirgav ci$tig... a cere aur
Nu sr: cuvine a se ruga lmpreuni
cu schisrnaticii. 33 Laodiceea.
- Botezul schismaticilor (din Alrica)
nu e \a!id. 1 Cartag. (Cipriurr).
- sau pcntru yreo patimi a sa opres-
Botezul schismaticilor poate fi con-
' te de la Liturghie
siderat valid. 1 Vas. c.M.
SENTINTA pe care o pronunfi
Sinodul,
. cu unaninritate, impotriva unui
Epis_
cop, este definitivd ;i inapelabild. 1b
Antiohia.
- Datd de forurile judecAtoregti bise_
. ricegti ln drept pentru infracliunile
525
clericilor, sd iAmlnil delinitiv{.
62 Cartag.
- lmpotriva unui clerlc se poate da
gi ln absenta lui, dactr el, frir{
rnotive juste, nu se prezintd la ju-
decatd. 74 ap.; ?7 Cartagina.
- Pronunfati de un for bisericesc ca-
nonic, e valabild ln lntreaga Bi-
serici Ortodoxd. 12, 32 ap.; 1 Sin.
local din C-pol (Sofia); 13 Sardi-
na; 9, 105 Cartagina. Vezi 9i PE-
DEPSELE BTSERICE$TI.
SERVICIUL DMN, Cel ce sdvlrgepte sluJ-
be dumnezeietti deosebit (separat)
lmpotriva socotintei Episcopului si
fie anatema. 6 Gangra; 10, 11 Carta-
gina.
- Clericul care fiind caterisit ar tn-
drdzni sd sivlrseasci slujbele di-
vine, si se taie cu totul de la Bi-
sericd qi sd nu mai aibi trddejde
de reintegr:rre. 28 ap.; 4 Antiohia.
SIMONIE. Cel ce ajunge la dernnitatea
de cleric prin bani, sd se caterjseasci
gi sd se indepdrteze (definitiv) de
la orice fel dc tmpdrtd;ire, atit cl ctt
gi cel ce l-a hirotonit. 29 ap.; 2 IV;
22 VI; 5 VII.
Episcopul care face hirotonii sau nu-
megte pe cineva ln funcliuni biseri-
cegti, pcntru platd, se caterisc;te, iar
ccl ce a fost hirotonit sau numit ln
funcfiune, pierde dreptul exercifiu-
lui ln treapta primitd. Deci o asffel
de hirotonie sau numire este nuli. Cel
ce a mijlocit o astfel de hirotonie,
dacA e cleric, se caterisc;tc; dac{ e
mirean, se anatemizeazd. 2 lY1' 10
VII; 90 Vas. c.M. ; Scrisoarea lui
cle-
- Episcopul <rsi nu urmireascd prin
sau argint, sau altceva de 1a.., cle-
ricii sau monahii srrpuEi lui... De
se va gdsi cineva cd pentru stoar-
cere de aur, sau ceva de alt soi,
sau aluriseqte
pe vreunul din clericii supuqi lui,
sau inchide vreo sfint{ bisericA,
spre a nu se sivlrgi lntr-lnsa sluj-
bele dumnezeiegti, gi lntoarce ne-
bunia sa asupra obiectului celui
nesimtitor, lntr-adevdr Insugi este
nesimfitor gi se va supune la ace-
leagi suferinte gi se va lnatoarce

. rdutatea lui asupra capului lui,
ca asupra celui ce a c:ilcat porunca
lui Dnntnezeu gi aqezdmintele
apostolicc r. 4 VII.
- Egunrenul sau egumenisa carc pri-
me$te pe cjneva in rndndstilc pen-
tlu bani, sd Ijc izgoni[i din nrrinis-
tire:r lor gi s:i lie trirnigi in altri
m5nistire, pentm ascultare. l () \ IL
-- Clericul care pret.incle platd pcrrtru
Sf. Ouminecituri si se cateriseas-
cd. 23 \'I.
SINOD. Episcopii fjecirei biserici parl i-
culare sint datori sd se adune in si-
nod, de dorri ori pe an, 37 ap.; :3
I; 19 lV; 20 Antiohia. Dacd sirrodul
nu se poato intruni de douti ori, atunci
trebuie si sc intruneascd cel prrfin o
datd pe an. 8 \:I; 6 \'II; 73 Cartag.
- el, rdnrinind po linia
Episcopii sirrt obligali sir participe
la sinod. 19 I\r; 76 Cartagina; 40
Laodiceea; 6 Sardica.
- Sinodul se tine la locul fixat de
Mitropolit. 19 IY; 7, 8 VI.
- Sinodul este fur dc jrrdecat:ipcninr
Iipiscop. i4 ap.; 6 II; I lY; 71,
15, 17 Antiohia; 1 Sin. local din
C-pol tlin anul 394.
- Sinodul Biscricii particulare (sau
\litropolitan) estc ior dc apel pen-
[r'u serrtinfcle date de Episcopi. 5
l; ljO Antiohia.
- Sinoriul Ecumcnic rstc fonrl su-
prern in lljserica intreagi. FIotir-
ririle adusc de un astfel de Si-
nod trebuiesc observatc cu sfin-
I leni.1 tV; 1 vI; I VII.
U.
- Norrnele potrivnice hotiririlor Si-
noadelor Ilcuntcnice tsi lie friri
valoarer. 8 III.
SINUCIGA$I. Pentru cei ce se sinucid,
fiind iegili din minte, se pot face ru-
girciuni; pentru cei ce se sinucid
iiind lntregi la minte, sI nu se facd.
l4 Tirrr. .\'lex.
S01'IE, vczi: CASATORIA, DIVORT.
SPERJLII-|. Clericul sperjur sd se cateri-
seasci. 25 ap. Vezi ti JURAMINTUL.
S'IAT. 30 ap.; 84 ap.; 17 IV; 38 \rI;3
VII. Vezi 9i CONSPIRAJIE.
SUCCESIUNEA APOS'I'OLICA se lntre-
.rupe in Episcopii care devin schis-
. lratii sau eretici. 1 Vas. c.\L
SI-TB fndrumdfor
SUPERSTII,'lE. Clericul care aprinde foc
irraintea casci, la lunile noi ;i sare
peste el, in credintra c:i daci nu cste
atins rle flicriri nu va fi atins nici de
alte ncnorociri in crrrsrrl lunii. s:i se
cllcriscuscii; rr;iroanrrl sir sr :lfltri-
seasci.65 YI.
\'ezi9i: OBtCElt:ttt l,A(;iNE, \'EI)ti-
t^a_ N I I , \ ' R A . ' I , T O A R E ,
ZAIi.
S{IPUNEItUA CANONtCA. Clericii stnt
dal.ori si sc supunil Iipiscoprrlui (supe_
Iiorrrlui) lor. Cci cc nlr sc suIrrn, si
fic pcdetr)sifj. 31, 89, 55 ap.; g, 2ll
I\'; 17 \rI; 57 Laorliceea;5 Antiuhia.
I 0 , 1 t , 3 1 ( : i l r t r g i n a ; l : ; - l bI - l l . . \ r u n c i
insd cincl superiorul lor predicri In
nrod public o lnvdfdturd condamnati
. de Bisericd, nu sirrt tlatori sA-l rrrrne-
ze, ci au datoria dt. a sc senara de
Ortocloxici.
15 I-Ir.
. Yezi: ASCt'LTARE CAN0NICA.
SUIII). {,cl surd rru poatc fi cleric. 78 ap.
TAINl::. Sf. Errharjstic si ]tolczul se not
s;ivirgi in :rfrl'i de biscricd, rrurnai crr
. invoirea Episcopulrri. Clericul carc
facc altfel, s:i sc cateriseascL 3l \rI.
TiLHARI. Clericul care lrrptX cu filharii si
ii ucide, se catcrise;te1 mireanul se
opregtc de la Sf. Cuurinecituri. bb
Vns. c.lI.
TESTAI,IENT. Iipiscopul poate sd-gi tasc,
prin testament, avcrea particulari crri
voiegte. 40 ap.; 24 r\ntiohia; 32 Car_:
lagina. Persoanele cirora le-o Iasi
1;rin testanrcnt, insi, s:i fic ortocloxe.
22 Cartagina.
TRADITIE. 21 Gangra; C1 si g2 \-us. C.M.
Yezi gi: OBICEI.
TRANSFERARE. Clericii, ln general, si
nu se nute dintr-un loc ln altul, 14.
15 ap.;15 I; 20 IV; 21 Antiohia:
10 S a r d i c a .
- Transfcrarea unui Episcop de la o
Eparhie la alta se poate face nu_
mai de Sinod qi numai pentru mo-
tive binecuvintate. 14 ap.; 5 IV;
16 Antiohia; 48 Cartagina.
- Clericul care se transferd cu de la
' sine putere, ln altd Eparhie, plerde
dreptul de a liturghisi. 1b ap,; 1b
TR-ZA Indrum5tor
I: 3 Antiohia. Si fie caterisit. 17
YI; 10 YII.
TRIiPTn RISIIRICIit'l'I''frcptelc
h i c i s i r c r a t n t t l t a l e s i n t r l l a i I ' r e s t t sd c c i t
f u n c t i i l e r d t n i n i s t r a t i r c b i s e r i c t ' q ; t i '1 8 I ;
20 r\ntiohia; ? \'I.
YA(}AIIOND. Clericii qi monaltii vaga-
bonzi sd fie obligafi a se intoarce la
locurile lor. 23 IV'
la
\ iN.\TOARII]. Clericul care participd
si se catcriseascl. 51 YI.
linirtoart',
vlRS'|A CANONICA este pentru Episcopi
si uresbiteri. 30 de ani. l1 Neoceza-
icra; 1'1 V I ; Pentru tliaconi, 25 tltr
alri; 16 Cartagina; 14 \'I;
ipodiaconi, -20 de ani. 15 VI; pentru
nrajotatul. 18
t{ltrg:iri gi cilugiri[e,
Yas. c.\I.: obisrluit lnsi pentrtl ci-
iug:iri, 25 tle :rtti. 126 Carlallitta;9i
trtttnui itt ntotl cxceplittllal' 17 ani sau
S i r n a i I ) u l i l l . 1 8 \ - r r s 'c ' I l . ; 4 0
\ EDIINII. 83 Cartagina. Vezi: AL'[.\R.
VENI'I'I'lrl. Clericii si impartd intre ei da-
rurile ce lc priniesc de la credincitl;i.
4 ap.; 8 Tcofil. Alcx.
- (lel ce nu repartizeazd veniturile
b i s t ' r i t e ; t i d u 1 . r is o c o t i n t a E p i s c o p r t -
lrri, s :-t f ic anatenta. 7, 8 Gangra'
- \-etrittrrilc biscriceg[i trebuiesc ad-
ministratc cle EPiscoP, cu gtirca
clcricilor rlin Dpar);ie' Iilriscopttl
care lc di sprc adltlinistrare rltdc-
I r t r s a l e , s i l i e I r ' a s l a r i s p u t t t l e t ' cd e
Sinod. 25 .\ntiohia; 41 aP.
- \'enilurile Ilisericii si se intre-
' brrinleze ctt folos pentru trel)uin-
tclc L3isericii, pcutru intrefinerce
clentltti, pentru vlduvo, siiraci 9i
s t r a - r i n i .4 1 , 5 9 a p . ; 1 0 , 1 1
.\lex.
- \'enitul Dparhici vacante se admi-
nistreazi dc t'conotrtttl acelei Epar-
. hii. 25 IV; Vezi gi: AVEIiE.
slnt
VIZITATII CANONICE, Episcopii
datori si facd I'izitaIii canonice. 52
CarIagina.
\'O'IUL nronahal c valicl cind se delrunc
de cel ce ra ajuns la nraturitatea ju-
decdrii r. 18 Yas. c.M.
- C,ei ce au fictlt votul fecioriei, nu
a u v o i e s d s c < ' A s d t oct a s c d . D a c t r
se cIs:itolcsc, sri fie excomunicali.
icrar- Episcopul insit <si aibd puterea a
dispune uuilinitaL fa[ir dc aceqtia r.
16 t \ ; .
- \'oturile dcpuse afartr de Bisericd
(de eretici), nu sint valabilc ln Bi-
'sericei.
20 \:as, c.trI, \'czi si: tr{O-
NATI.
YRAJITOR, vRI.Il'r'OIlIE. Cei ce se duc
la vldjitori sau Ia fermecdtori qi cei
ce spun trorocul gi ursita ;i gcnealo-
gia ;i rnulte lucruri de acest fel, ;i
cei ce se zic gonitori clc nori gi cei
ce confcc!ioneazd amulcte gi prezi-
citorii, si cadri strb canonul peniten-
Pentrti
!ci de 6 ani, iar dacd stitruicsc ln
:rccst obicei, sd se inclepdrtcze din
ijist'rici.61 \rI;83 \:as. c.tr{.
- Prezicitorii gi fcrmecitorii, pre-
curn gi cei ce cred in ei, se pedep-
\'I.
s e s cc u 5 a n i d e p o c l i n f i . 2 ' 1A n c i r a .
--- Cei ce se lndeletnicesc cu vrirji-
toria sau cu farmecele sau ghicirea
norocului, si facd penitenfd de
3-0 ani, cu post qi mdtdnii. 2, 27
Ioan Postnicul.
- Clericii cat'e vrijesc lntr-un mod
oarecare, si se alunge din Bise-
rici.36 Laodiceea.
- Cel ce mirturise;tc c{ s-a ocupat
cu vrijitoria sau cu {ermecdto-
ria, i se va da timpul de peniten-
!i ca r.rnui ucigag. 7, 65, i2 \tas.
c.II. In carronul 83 Yas. c.\L se
prescrie pentru vrdjitori o peni-
tcnti de 6 ani.
- Cei ce se duc la vrAjitori, se vor
'I'eofil.
supune pedepsei celor ce au cdlcat
credinla. Dacd lnsi au fost atra;i
in plcat prin vreo constringere,
rlise va aplica blindefea r.
3 Grig. de Nissa. Vezi gi: SUPEII-
STITIE, OBICEIURI PAGI-
NE$TI.
ZAR. Clericul care joaci zaruri rori str ln-
caLe?,e) ori sI sc catcl iseasc{ r;
laicul sd se afuriseascd. 42-43 ap.;
50 VI. Vezi.:i: .IO(IURI DE NOROC'
 IX. BNCICLICA PATRIAnHILOR OR'IODOC$rDE rA 1B4B

EPISTOLAUNCICLICA A BISERICII UNA, SFIN'l'li,CTTOLICEiI APOS'IOLICD

C l t r e

ORTOIIOC$II rlE PRIITUTINT)I'NI

' ai nogtri'- sfin!i

Tuturor celor (lc pretutindeni, ln Duhul sflnt iubifi $i doriti trafi
prea cucernicufui cler din lor pi tuturor ortodocgilor, Iii adevirafi al Bisericii
ertrierei,- Jurul
sflnt qi toate cele bunc ;i
una, sfinte, catolice 9i nportoti"u, tmfreligaria frAteasci ln Duhul
de nrtntuire de la Dumnezetr'
sfintl 9i durnnezeiasci a rascurrrpdr{rii-
[1.Trebuie ca propovaduirea evanghelica, crezyt{ fn veci aqa de cura-
noort i sd tie vestitd ae "atre tolt aga ncsihimbati qi sA fie
a descoperit-o dumnezeegtiior qi S{i Ucenici Alintuitorul nostru, cel
tt;;; _sfinlilor
acedsta s-^ a"iutt"t pe SIae, lulnd.chip 4c rob, coborind clin slnurilc pdrinte'ti
iir" putt.u ydz{tori $i auzitori, ca ni;te trlmbite pu-
gi-dufinezeiegti, gi cum aceia, devenild martorii
graiul pina la marginile
terniceau rdsunattn toatd luniea (bdciin tot pimtntul a ie$it -lor.;i
de oJ:;te attfia ;i-atit de
iu"iii"uvlnt.le lor); pi in sflrglt,'aganeatinsi, cunl ne-a1 preclat-o
ntarginile pimlntulrti care
*uri-ao O"m"ezeu'prirtdiori ia.inti ai Bisericii catolice, cei de la
fie-careln partc' Dar pre-
""r"p"f"t"""leaqi giaiuriSiautnvitlatptll .lt ttoi, ln sinoade-de
tn frden, incepCtorui r6ut5!ii, '.. luln6 cu viclenie chip de sfetnic folositor'
",r,..-,'oaininu.A
cilcgtor.al poiuncii dumnezeiersti_celei cunoscttte, tot astfel"' ,nii"' nesoco-
"iE"ut pe orn
grdit 9i scris al Domnultli qi
tind lndestuliitor spr.c nriirtuirea lor sttflct.casc{cu'r'tntul cel
inovaIii, ca ltr itnbri-
autoritatea Bisericii celei de totdeauna,urmdrescnelcgiuire nnui ;i
ei stricatS'
camintea,Ei desftr;oar{in toate chipurile invafltura evanghelicicea de
l 2 . D e a c o l o c r e z i i l e . . . p e c a r e . B i s e r i c a c e a c a t o l i c d , " ' a t o J ! n w o lnfdIiglndu-se
itdsileconrbattr'
gi irniotriva tuturor a triunrfat plnd azi,si va-triumfa binritoarc in toli vecii
iotdeaunamai strllucitoar;i mai puternici dup{ luptd'
cu totul, . .. altele iarSEi reapar, .. . Numai
$ 3. Dar din acestecrezii unele au ti dispdrut ldgdduinta cea nemin'
ortodoxia Bisericii catolice 9i apostolice,... ia ddlnuiegte vcltric, dupi
cinoasAa Domnului (Mt. XVI' 18)'..
judecili pe cale le-qtic Dunrnezcu--'pe
$ 4. Dintre acesteerezii rasplndite-pentru
o-u"Jp"ti"apdrnintuluieraclndvaArianlsnrul, i a rastlziesteqiPAPISMUL' dar qi acesta
(ca gi acelea, i"r" au 9i displrut cu totul), degi este in putt'r'e acultr' nu I'a birui 'f ir la
sllryit... (APoc. XII' 10).
pArerea cea noul cA "Duhul sflnt pureeedede la Tatril qi de la Fiul" este potrirr
$ b. griji pentru accast_a(In. X\r' 26): "Care
ntcd limuririi hotdrite a l)omului nostru, dati cu
la Tat{l purcede., ryi potrivnic{ m{rturisirii intregii Itise-rici_catolict',drtpA cunl este
de
de c{tre ceie gapt" Sinoade o<'umenice: 'Care tle la Tatdl purcetle" (Sirnbolul
incredinlatA insdl{turii gre-
"ruainl"il. I. I)entruci. ...'d or.rrrun"a p6rere poarli tcate.carac_teristicile
c e i caie cugeti astfeleretici,dup{ hotirirea celui intru
iitq...eltegisenumegtcerezic,qi pirere desprc Tatdl 9i Fiul'
liinii p"*"ius Papi al Romei: ,'DacI cineva va ayea 6reaptd declari cd
;;;';;r" aoeadespresfiniur Dui, esterrctic"-(lltirturisirea credinlei)' "' Bise'ica
la Tat6l 9i de la Fiul, este
i"""rtE fe.-" tto,ie nrdi ius aretai6, cA Dubul Sfint purct'de de
ln esenli erezie,iar partiT-aniiei, oricine ar fi' er4lici" '
 530 Eneicllca 1E4E

$ 6. Aceasti erezie, care a atras dupA slne gi foarte multe inovalii, ...
$ 7 ' l n a i n t a q i i g t P d r i n t i i n o g t r i i , . . . a u d e p u s m u l t z e l g i i u b i t o r es t d r u i m f i i , q i l n s i n o c l e
qi ln particular, pentru ca, salvlnd lnvdldtura orto<ioxi a sfintei Biseici catolice, sA coasA
!qn3_e1nela loc de vor putea ceeace.s-asfirgit..- Ilmai-ca sA nu se desparti tn buc{1i corpui
lui Hristos, nurnai ca sA nu se calce ln picioare hotiririle dumnezeiegtitorgi venerabilelor si_
n o a d o .. . .
$ 8. ... Papismul n-a tncetat de a tulhtrra Biserica... trimiflncl pretutindcni agn nu-
milii N'Iisionari, oameni tralicanli de suflete, ,,inconjoard pdmintril Ei marea ca s{ facd un
prozgfit", sd lnqele pe vreunul
-d_intreortodoxgi si stricc invildtura Domnului nostr!.r, si
falsificeprin adausdumnezeiescul Simbol... sd arate de prisos Botezul... inltili lmpgrtdsirea
cu Potirul Testamentului gi clte altele.,. inovalii scolatic"... toate pentru inbirea de std-
plnire... Dar nu lnceteazeptn{ astdzi Papigtii s{ atace dupli obiceiul lor ortodoxia, care
le
e s t c , z i l n i c m u s t t a r e v i e l n a i n t e a o c l r i l o r c a u n o r a p o s t a t i d e l a c r e < i i n f asltodrm o q e a s c i.., .
- $ 9. . .'Papa Pius al .IX-lea, care a primit episcopatul Romei la 7847 a clat la 6 is-
nuarie 1848 Enciclica Cdtre Orientalf... Declarlndu:se Jcariri episcopal al Fcricitului petru,
voiette sd amdgeasctr astfel pe cei-mai sinrpli cu aposlasiade la Ortodoxie,adiuglnd acele
cuvinte surprinzitoare pentru oricine s-a lrrAnit iu tnvdlrltura teologicd'1pag.i0, r.2g;,
"nici nu existd motiv s{ prestati contra lntoarcerii la ader-rirntabiseriei gi-cornuniunecu
acest scaun sfint",'
$ 1 0 . D e s i g u r . . .c u v i n t c d e a n r i g i r c A i a b s u r d e . . .
$ 11. Cu toate ac€steaam socotit de datoria noastriip{rintcasci,... ca si 1A lntlrirn
prin prezenta rugdmintc ln ortodoxia pe care o
lineli tlin str{mo;i ;i sd ardtdnr totodatd
netemeiniciacelor gindite de Episcopul Romei gi ce esie vidit c{ el cuget{.....
g 12. Dar zice Fericirea Sa (pag. 8, r. 12) ci Domnul a spus Iui petru (r,c. XXII,
32): "Eu l\'I-amrugat pentru tine... Noi mdrturisiin ci rugiciunea .iuintuitorului nostru cdtre
Dumnezeu 9i TatAI Sdu s-a.fdcut pentru dragostea comu-nrla cregtinilor gi pentru unitatea
lntru una, sflnli, catolicd-;i^apostolicrl Biserici, in carc gi credem, ,,ca s6'fie^ una prccum gl
noi una slntem( (In. XYII, 22), .,.
$ 13. ... Oare cine dintre Pdrinti sau dintre noi lngine a tdgitduit intdietatea ei canorricd
tn ordinea ierarhiei, atlta timp cit s-a condus curnt cu dogrneli Plrinlilor, altrturlndu-se re-
gulii infailibile a Scripturii gi a sfintelor Sinoade? ...aCestprimat... a decdzut de la un
scaunlrAlescsi privilegint ierarhic la suprematie.... I

$ 17. Din toate acesteaeonchicleorice our instru.itln lrrvrltAturacatolici cea sdngtoasd,

clt gs-te-de nepios;i antisinodal a se cuteza s{ se schimbc dogmelc si liturghiile noastre
gi.celelalte'.. $i se lnlelege clt este de cuviincioasA gi sfinttr indieptarea inovaiiilor, a c?lror
lntroducere ln Biserica Romei noi gtim In ce timp s-a f{cut, si liericifii noqtri pirin}i au
protestat la timp lmpotr-iva inovafiei... Apoi, la noi n-au putut niciodat{, nici patriirhi,
-Bisericii,
nici sinoadesA introduci lucruri noi, pentrucd aprlrdtorul relitiei este lnsugi corpul
ad.ic{ poporul insu;i, care vrea ca religia sd-i fic vegnlc neschirnbatd,gi ta iel cu a ptrrinfiloi
:{i,_ cum au exprimat ln faptd gi mul}i dintre Papii de dup{ schimi{ 9i dlntre patriarhii
Iatinizafi, care n-au izbutit nimic, precum tn fliserica apuscand, cum au f{cut ln diferite
timpuri Papii, au decretat cele noi fie ugor, fie prin constrlngere, pentru iconomle ... tot
astfel Papa poate... s{ reconstituie cele vechi gi respectabile... ,,str-lncetezenoutate& de a
etaca vechimea". ... pentru noi orice sfat venit de la el (Papa Romei), $i orice lndemn din
oficiu, tinzlnd la distrugerea credinfei noastre celei firi patA pdstrati de Ia P{rin}i, este
nu numai suspectd gl trebuie evitatl, dar se gi condamnd sinodul de drept, ca nlegiuit qi
pierzitor de suflet. $i In acestl categorie intri in primul rlnd qi numita encicilicd a.Epis-
copului Romei celei vechl, Papa Pius IX, cAtre Orientali,..
$ 13' De aceea, ... ca sd nu se piardA ninreni din sllntul Staul al Blsericli catollce
ortodoxe, ... sd cddemcu glndul... cl nimeni nu ne va despirfi de la lnvrlltrtura evanghelici,
ninreni nu nc va ritdci dc la cAliuza cea singurA a PArinlilor nogtli... i
 53:1
Enciclica l84E

g 1 9 , , , A c e a s t t r p o r u n c t r ; i l n d e r n n a r e a . p o s t o l i c f i o t r a n s m i t e m p r lgni vl notir e g i i s d u n d r i
rezista la mes-'
ortodoie, pentru.caioli tntArindu-negi sf:Ituinclu-neunii pe {lii "sd putem
i"irgirrrl divolului". Cici aqa ne ln4eamnd pe-tofi si fericitul Pctru Apostolul: "Fiti cpmpd-
ci potrivnicul nostru diavolul ca.un leu carc r{gtrcgte umbltr, ciutind pe
iali,'priroegteati,
cine ie tngtriti. Ciruia rezistali-i tari In credin$A"'
este cle la oanteni gl prin om, ci Dt'in desc<r.
$ 20. C{ci cfedinta noastri fra|ilor, nu slintele Slnoade
oerirea lui Hristos, pe care au l'estit-o dumnezeicgtii Apostoli, Bu lntalit-o
;;;;;i;", arr tranimis-o prin succesiune -"$i. prea marii Dascali lntelepti ai lumil qi a con'
ii"-"t-" singele virsat al tiinlilo. 1\{artiri. linern rndrturisirca" pe care am pritnit-o
;;;;i;;;i;ti;ia rarraii, erjiti.,d orice inovalie ca pe o lnsuflefire a diavoltrlui; cel care
aceasta
nrimeste inovatie r.?tdeSte'nedesdvlr;iti Credinf{ btrodox{ cea propoviduitd. I)ar
[.i"'pll,"tiiiit,: !a aeiavinliti, ncsufcrind nici-micaorare, nici adiugire, nici weo schirnbare
sau sd cugete la aceasta, a 9i t{-
;;;;.;u, 9i cel care tnardzneEtes{ faci sau si,sfdtulasc{ pentru blastem lm-
g[d"it "'..0i"1a lui I-lristos; i.a $i pus de bInA .voie anatemei veqnice,
Duhuiui Sflnt, ca cu"''n-ar fi vorbit drept ln sinoadele ecume-
;;ii;;. si !:IiPtltl ci a !ti:I'
infricogata anatemd, .., nu o rostirrr noi astalzi, rostit-o cel dintli Mxn:
nice. Aceastd
(Mt.'XII, 32): ,,ielui care va vorbl lmpotriva l)uhului Sflnt nu i se va
|;i;;r,iJ nostru
ierta nici in veacul de acutn, nici ln ccl viitor"; "'
ace+ti qaPte stllpi ai casei lnfelepclunii, ln
$ 21. ... venerabileleSinoadeccrrmenicc,
a c e a s t is i l a n o i s - l u l i n u t ' . .
pentru aceea.,.Biserica... nu cere de.la rtoi, decltlumai-dcvotarnent din tot
$ 22. Pirin}ilor nottri:.iublrea fi
,unetrhliain toati inimafatd de sflnta 9i nepdtata Credinl{ a
;;;;;i;;;; pentru Biserica Ortodoxd cea carc ne-a rendscttt pe noi nu-prin stropirea inova-
pe noi dup{
toarL. ci piin dumner"iasca baie a Botazului apostolic; g"a_:Tg-ne.hranegte
Lui Corp qi ne adapd din
i-"ili*"rriur cel veqnic al Mintuitorului nostru cu lnsuqi cinstitul
;;t"i;; " adaydraid mamA, cu cinsti tul lui Slngevdrsat pentru mlntuirea noastr{ 9i a htmii.
5a o f""o"j".im dar cu glndul ca puii de^clogcd;,ln ori ce p-arteapdmintului ne-atn g{si,
l_ Jf",i-"rij;ragut ... mt"ntuirii noistre, oferind tnlesnlri lngeldtoare, ... pune crtrselelui...
gi tndcpdrfa cAile
$ 28. Iar Dumezeulp{cii, ... va pilzi inimile qi crrgetele voastre. va
voastr"e-spre ioi luc.ul ."i bun. !ili srtn6togibucurindu-r'd ln Dom'ul.
1848, luna mai, indiclionarul VI'

(Urnreaz[ semndturile ierarhilor participanfi la Sinod, patriarhii 9i epireopii din Con'

stantinopol, Antiohia 9i Ierusalirn)
-688, text
(Extrhs/seleetivdin Revlsta Biserica ortodoxll Ronrani an. 1935, pag. 5{5
llncureqti).
grec Eilrodr,"ere 4e'Ieodor NI. Popescu, prof. la li-acultatea de Teologie din
la apclul papal,
Enciclicapatriarhilororientali dinnrailS48este unrtrspuns-categoric
suprema Petri scde,
din enciclica Papei Romei Pius IX citre oricntali lAtt Ortentales:.In qd
;;'h^;'i."r;"i1" rslsy tn care se expune planul pontilical al lui Pius IX, care voia
;;g*"-r;t;;;;--catoliciimului ,up.rt"r* ortodocailor de mult tirnp. vizati' ln aceasti enci-
de sub-iugul tur-
"iiJa r" prezenta unirea cu Roma'ca unicd solulie d:.1 yl"iu q^t oli:nltli
o propigire religioasfi, politici gi culturald a ortodocEilor.
""r"-gi.i."lon "ooao""ia
latine 9i stig'-
Enciclica ortodoxA respinge categoric apelul papal enumertnd inova!iile
m*tizeazl "papismul", ca o erezle'
gncicii'ca patrlarhilor Ortodocai are 23 cle paragrafe-de tntindere inegal{.. Primele-8
propriu z-ls, adicl la
tomeaz[ o tntroaucere gq"..ufd, al Sllea servind "a treiere la subiectul
pgr: 9'. Par' 10-'23 enun!{ qi
coinbaterea enciclicii ,,iA Oti"ntul.s', care sc analizeazi !n
;;;;t;iir;aiiile qi prerenliile papaie formulate tn enciclica lui Pius IX.
in par. 1 Enciclica Patriarhilor Ortodoegistabileqteun principiu 9i 1n fapt: lnvilatura
transims5
BisericiicreEilne trebuie pdstrat6 curatd, aga cilm ne-a fost lisati de Mlntuitoml,
toate acestea cliavolul a g{sit instrumentet
de sfinfii apostoli, de plrint.i 9i de sinode. cu
care au ttlrnai otrova crez.ioiin apa cea limpede a trlr:tr[htririortodoxe'
a tliumfat pi
s" arati apoi cd Biserica oitodoxa a fort nevoiti sa combati ereeiile,
unele erezli au disPtrrut, altele stnt tn curs de dezvoltare (par' 3)'
va triumfa (par. 2), ca ii
 532 Enciclica 1848

Dintre acestease aratl c{ mal lntinsi e fost ln trecut arianlsmul, iar azi este
,pcpls ul,. gi
cA cel din urmA va disp-dreaca 9i cel dintli (par. 4). Icleile slni tmprunrutate din encicllea
lu.i liotie cAlre patriarhii orlentali (86?) (\iezir rev. Studii 'I'eologice,
llucure$ti, 1930, Z,
q8-9C) 9i.din actul sinodului finur la Constantinopol(20 iulie 105i) s;b patriarhul l\tiirati
Cerularie (l'ezi: Studii Teologice Bucure$ti 1981, 1, p. b4-'.bb).
Prima ,'erezie"latinc,. d,ecgle se octrpdenciclica ortodoxi, esie Filioque (par. b); carc
liind eoneidereatA o doctrind. "blasfematorie, strAinri de inArdfAtura llisericii Orto'riore",
estecombdtuti cu 15 argumente, este deschizrltoaredc cirunr a altor rnulte iuovalii acceplate
de Biserlca apuseani ln decursul rr.enrii, cu privire la Botez, Sl. Euharistie, ta e.Jofic,
inovatii care constituie ,papisrnul". Sc aratl ci pripii, din interese stldine de acele ate ili-
serleii, au p.imit aceste inovalii, care le asigurd prerogative pe care au Incelcat sA le i1r-
pund gi cclorlalfi patriarhi exercitind astfel oluristdicfie'niveisala (par. 6).
Istoria rte arati cd pdrinlii ortodocgi au apdrat adevdrata credinl.C la sinoa4ele ecu-
m,enicesi locale gi crl occidentalii s-au indirAtnicit In eroere si ln cele tlin,urnrd E_au
des_
PAlli!-d-e ortodoxie printr-o pr{pastie adlncd, schisnra fjind uin:area fireascg a acestei ati-
tudinii latine gi papale, ortodocEii. resemrrinciu-se tn cele djn urmd. Par. ? prrle dcci ches-
tiunea rdrpunderii schisnrei, precizlndu-se ci prdpastia a sCpat-o latinii ,,cu rnina lor...
Cauzelenu slnt lnsi numai clogmatice,mai slnt gi altele.
- . Pg. 8 se-atrage atenfia c'uprivire Ia pericolul propagandei Bisericii latine pentru orto-
docgi gi nlenlioneazilciteva din lnvdtrdluiile greqite, pe-care aceastacaut{ sA ie tntroduc{
printre crtodocfi li se protesteazi cu intlignarc contra sfortArilor prozelitismului pnpal.
Pe aceastAlinie enciciia papii Pius IX este considcrati ca un ,,act de ostilitate corrfesio-
nallir- subversiv, arogant". Aceasta pentrucd enciclica latind nu aduce ,cuvinte de pace gl
de afectiulc" cum pretinde-,ci.-,,deingelaregi cie absurditate". Enciclica ortodoxd eiprimA
InsA-convingerea, ,ci ortodocgii nu se vor ldsa tn;elali de cuvintele papale, demascate
ca
lit fls apel la unirc (par. 10). Autorii enciclicii ortodoxe aratA cA conrfat enciclica latin&
din datoria de a-i lntdli ln ortodocsiep,eclegtini_;respingtnd pretentiile romane de supremalie
bisericcascl, precizlnd ci oeplscopatullui Fitru ia Ronra-este^ o sinpl{ tradi}Ie, cA pitru n-a
fost gcful apostolilor, din contrll a fost Judecat gi mustrat, cx piatra pe care s-a lntenreiat
Biserica a fost mdrturisirea_Iui despre dumnezeirea lui liius llristos". Enclelica preeir"arJ
eA "nu exlstf, Biseric{ mai presus de sinoade gi cd nu ortottoxia se ju4ecA Oupa s"aun.ii
ronlar, ci scaunulsejudccd dupii ortodoxie".I'apii gfe{esc,se aratrl ln e;nciclicA,"tud
deduc
ortodoxia.lor din preeminenlascaunului, ln loCsi procedezeinvers (par. 11). l; ""tti.-"--
re d{ o interpretare ortodox{ citatelor loloslte de lat.lni pentru a-qi notii,a primatul
iui
Petru (par.12), declartnd crl orientalii slnt de acord cu papa tn zelul peutru uniri, cu
condi-
tia "de a se pistra neatins Ei curat sinrbolul credinfe.i, conform cu invaldtura evunglreli"i,
a sinoadelor qi a Bisericii catlice de totdeauna':.,,ir,narirfrita ln perpeiuarea ei,.,
un nrijloc de a_gi inrrlri s.i creprepurerca ei a impune inovaliire ie ctna
p:l:^:.{:
I a t l n e ' . I n e:i^l:i.^1
n c i c l i c a::yl.i
s c l i m u r e g t e p o z i ! i a d c o s e b i t d a c e l o r d o u d l J i s cf rai lcdi d e p r o l r l e m a
unirii
9i se face o justri catacterizare a lor: IJiserica ortodoxi l-ine sA p{strezl credinfa nealterati,
papAlitatea tinde numai la lntirirea proprici sale puteri, una este fioelA traaitrtel,
"""f"iii
dorcfte suprenralie.
Invoclnd un citat din Sf. Irineu autorii enciclicii artd eA Biserica &puseana
care se
bucura de un primat de onoare o ,autoritate frdleascA gi -prerogativtr i".*ni.a: a transformai
aeeastalntr-o suveranitate lnnreascd,juristoclionald.'
Demonstrlnd cE autoritatea papii nu cste universalA, eum se pretinde, se
primatul de onoare acord4t este pe cale de obicei gi nu de origine afrostottca, aratA cd
'laptului ci Roirra a fost vechca cap1tal,la imperiului; se aratil opii "a ci cletoritA
u'iiii p"pi au recunoscut
autoritatea sinoadelor ecumenice,care au consacratprincipiul libertdlii Bfueiicii(par. 13),
Invoclnd untle acte ale episcopilor orientali, tn par. 14 se face o declarafie,
pcandalizat pe romano-catolici: Ciqi patr.iarhil orientali recurg la eare a
autoiitatea eetui din Con-
stantinopol, ca patriarh al capitalei imperiului, ln eazuri mai g-rele,iar daci pArerea
lui nu_i
mu[umette, se adreseazd,dupA legi, puterii lumcgti.
'
papal,.Par. 15 se,ocupede hotfirlrea sinodului al lV-lea-ca un argument lmpotriva prlmatului
iar pra- 16 recomand{ sd se pietreze lnvd{{turile nealterite ati uaor papi
$I amlntepte
tl de "dogma infailibilitAlii". Cu aceasta,anciclicapatriarhlor orientali a lncneiat cornbatarea
afirmaliilor qejttstc din enciclica papali. ln paragiafele urmitoare se trag concluziile.

.<-----
 5S3
Enciclica 1848

Se considera impietate gi act anticanonie a se atinge de {ogmele, liturghiile 9i ierurgiile

orlodoxe gi necesar ." *a ," ilrfature inola!iile Iatine, eire stnt poprii occldentului gi strlini
ortodoriei.
se pot introduee lucruri nol pentrucl
s e a r a t E c d l n B i s e r i c a o r t o d o x l n u s - a u p u t . u t g i n u 'nu religiei
s-ar f i oG, ca 6ognia sd se schimbe. La noi ap[rltorul
DoDorul lnsu$i trinind
cs[e insu,si corPul Bisericii '
perltru a se rcaliza unirea
lntmctt papa cere unele sacri{icii din partea ortodocqilor
e n c i c l i c a i r r r i t i ' f " - p " p e i a t a " a e f a r e s t e sacrificii. Pln{ atunci orice apel este
l:iisericii,
(par' 17)'
srrspect de periculos, crun estc-9i-enciclica papalA
Paragrafele urmdtoare (18-23) slnt lndreptatc ctrtre ortodocai'
llisericli 9i si se plzeascl-de-"lttpil
se recomandd ierarhiei si pdsrcze lnv{ltrtura
se adreseazd apoi clerului
rllpitori.. care intrd f' tu.rn..i 1 p a ' r .f n ; . . P r i n i e r a r h i e n c i c l i c a
(par 19)' Se revine a;roi Ia
gi cre6inciogitor tnCemninau-i sX rezisl.e incerc{rilor demonllui
trebuie pistrat-i clrati' asa currl ne-e
ii"lr" a"la inceputul enciclicii: ,,lnvdlItura ortocloxl
ini:etretnr" otioJ"."l cste superioari, per{ecti, neprimitoare nici de reducere'
i"ri^ier"ia.
altera-o ar cddea sub grea anatemi, ca un
nici de acldugirc, nici de schinrbarc". Cel iare ar
r r t p " l . i . . S f i n t u l u i I ) u 1 ( par. 20). Ortod^oxia.prezi'tl cele nrai mari
apostat gi blasfamato.
l i t u r g l i i , s i ' o a d c , c " n o "n", Riserica ortodoxe este ln po6esiun€a
afiranl;i si glorii: pcrinfi, Din Oricnt au
il;;;;;;ie-;i i.giti*a'; "J.ri'turi'i; occidentalii sirit strdini 9i uzurpatori'
(par' 2t)' r)upd ce
prinrit cre$ti'ismur toati popo"""ru ii cele occidentale9i Iloma tnstrgl
ln
il;';;Jil;."g"-i"" iiii^id-a oedintiogilor ortodocaifafn dq Bisericd9i la solidaritatca
jrrrulei(par.22),enciclicaseterrninicuscrrrtecitatebiblice,lormrrledelncheierc
(par. 23).
ln linal, dacl ne lntrebdm la ce a folosit enciclica papii -a Pius I.X ,,Ad Orientales" prin
care a lansat apel la r"i;; ;R;a, constatim cd aceast-a provocat un rispuns energic din
p a r t e a o r t o d o c q i l o r c a r e a u d e v e n i t ' m a i a t e n l i c u p r i v i r e ) a q o l i t i c a p a p a l { ; aapprotocat'
rovocato
polernic{ lnci deschisi; ^i".A"tltit raporturile dintre Biserica brtodox{ Si Roma;
a-lmaculatei concep!,ii;i a intailibilitdlii papale' prin
ulterior, prin declanqa.;";;;;;;. propagandei
ia consiliul de la'vatican I, incurajarea
forrnularea primatului l"tioi"ir?r.r
latine intre ortodocai "'d"i"i tthisma, producind tn Apus- despdrl'irea vechilor catollci
Pius IX a provocat nn
i"-igio.- iti loc de pice ionfesional5, cum-pretindea ci urm6regte,
gi vechi eatolici.
adevarat rdrboi confesi";;i; t trei fionturii ortodox, protestant

l)
 CUPRINSUT,

Cuvlnt lnaite. Edifia a li-a

I. CANOANELE SFtNfILoR APOSTOLT

7
Canonul l. - Hirotonia episcopului
E
Canonul 2. - Hirotonia preotului Ei diaconului
I
Canonul J' - Prinoase la altar
I
gler ..
Canonul 4. - Prinoase Pentru
10
Canonul 5' - Sotiile clericilor
11
Canonttl d. - Incompatibilitdti
12
C'anonul 7. - Sdrbdtorirea Paqtilor
72
Canonul 8. - Lnptrrtigirea clerului ' ': " "
13
Canonul 9. - lmpfirttr-sirea credinciogilor
14
C'anonul I0. - Osindirea comuniuiili cu cei afurisi{i ; " " "
74
Canonul I-t. - Oslndirea comuniunii cu cei caterisili
15
Canomtl 12. - Scrisori canonice cle recomendare ' '
15
Canonul t3' - plslun$irea afurisirii 16
ianonul 14. - Transferarea episcopilor "
77
Ednonul 15. - Translerarea clerului
t7
ianonul 16, - T r a n s f e r a r e ac l e r u l u i . ' . . . . . a " ; " " ' " "
17
Cdnonul I7, - Starea civild a clerului '. . ' ' ';
' ' ' ' ' '' ' 18
Canonttl 18. - Clericii sd se cds{toreascfi cu lecioare
19
Canonul I9. - Impccliurente de tnrudire la cisdtoria clerului
19
Canonul 20. - Oprirea clerului de a da giruri '
19
Canonttl 2I. - Clerici eunuci '
19
Canonul 22. - Laicul care se castreazd nu poate 66vsni sleric
'ianonul 20
23. - Clericul care se castreazi se caterise;te
20
Canonul 21. - Laicul care se castreazi se afurisegte
20
'Canonttl s5. - Str nu se dea doui pcdepse pentru aceeaEi faptd
21
Canomtl 9d. - Este interzisd cdsitoria dupd hirotonie " " ' t,
Canonul 27. - Oslndlrea clericilor care bat
23
Canonul 28. - Oslndirea caterlsitllor care slujesc
23
Canotrul 29. - Oslndirea sirnoniei
24
Ganonul 30. - Statul n-are jurisdiciie tn Blsericl
'Ganonul 24
JI. - Oslndirea schismei
25
Canonul J3. - Ridicarea afurisirii
25
canonul 33. - Ccriile 'sau scrisorile canonice de preofie
26
'Canonul J4. - Autocefalia 9i autonomia
27
Canonul 35. - Autonornia eparhiald
28
tanonul 36' - Afurisirea clericilor care nu-Ei ocupl slujba " ' ! '; " '
28
Canonul 37' - Sinoadele Pleuarc
 538
Cuprinsul. Can. Sf. Apostoli

canonul 3f. - Episcopii ca economi principari ai averii bisericerti

Canonul J9. -
2S
Ascultarea clerului de episcopi
Canonul I0. -
30
Averea episcopului
Canonul 4t. -
30
Episcopnl este cdpctenia eparhiei ln toate privinfele
Canonul 42. -
31
Osindirea jocurilor de noroc si a befiei
Canonul 43. -
31
Osindirea josrrlilol clt noroc si a heliei
Canonul 4{. -
32
O s i r t r l i r e ad o b i n d e i ; i a c a n r e t e i
Canonul 4d. -
32
Oprirea comuniunii cu ereticii
Canonul 4d. -
32
Tainelc ereticilor nu sint taine .
(ianonul lI. - 33
Botezul l,gtlid nu se mai repetA .
Cononul 48. -
33
Osindirea corrcubinajului
Catrcnul 49. -
33
Botczul se sdvlrgegte numai ln Sflnta Treime
Canonul 50. -
34
Botczul se sdvirgeqtc prin trci afrrn.d{turi
Cononul 5I. -
34
Rigorismul fdfarnis gi hulirea lui Dumnezeu se
osindesc tndoit . . . . . . 3{
Cqnonul jZ. - Primirea in Bisericd a celor ce se pocAiesc
Canonul JJ. -
35
Rigorismul fdlarnic sc osincle;te
. 3 5
Cononul J4. - Oprirea clericilor dc a petrece in clrciume
36
Canonul iJ. - Defdirnarea episcopului . 3 6
Canonul 56. - Def{imarea prcotului gi diaconului ,...
Canonul d7. -
36
Bacljocurl cclor cu defecte Ilzice .
37
Canonul j8. - lndatorirea clerului de a catehiza gi pledisa
Cattottul j9. -
37
Ocrolirea clericilor sAraci .
Canonul 60. -
38
Cdrfile apocrilegi eretice .,ij..r..i.....
pdcate car€ opresc de la pps6trig
38
Canonul 6I. -
- i..;. 39
Canortul d9. - Apostazia clerului
39
Canonul dJ. - trtinciri nprite
Canonul 64. -
40
Oprirea comuniunij cu necregtinii qi ereticii
. ! i .: . . 40
Canonul 6d. - Bdtaia sau lovirea se osindeqte . . . . . .; 41
Canonul 66. - p o s t u l d e I ) u r r r i n i c ag i
sfunbita ....!:.....j.i 1l
Canonul67. - O s i n d i r e ac e l o rc e s t r i c df e c i o a r e . , , . , . . . ; .r . , . . . . . ,
i,.. 4l
Canonul 68. -- tlirotonia sri nu se repele , , . .: . 12
Canonul 69. - posturile de cdpetenic
.,.. 42
Canonul 70. - Oprirea connrniunii religioase cu iudeii ....;...
43
Cartonul 71. -- Oprirea conruniunii cultjce cu pdglnii gi iudeii :
. ..... {3
Canonul iJ. - Osind.ileasacrilejrrlui sau .icrosiliei ...........l
4l
Canonul 73. - O s i n c U r c as a c r i l e g i u l u is a u i e r o s i l i c i . . . . . . . . . ; .
44
Canonul 7{.. - Judecarea episeopilor
Catrcnul 7i. -
41
tr{artorii impotriva episcopului 46
Ca.nonul 7d. - Episl.opia nu sc rno;teneqte
46
C a n o n u l. 7 7 . * - D e f e c t e l i z i c e s i r r r p l s n l l l n r p i e d i g { i n t r a r e a l n c l e r . . . ; . . - .
46
Canonul 78. - Defecte fizicc gravc impicctici intrarea ln
cler . 4:7
C a n o n u l 7 9 .- I)eruonizafin i u pot intm in cler .........i..... 47
Canonul80. - N e o f i [ i in u p o t f i f i c u f i e p i s c o p i ........,.:..i;.::.... .. 48
C a n o n u l 8 - 1 .- Funcfiuni publice incompatibile cu slujirea:preoleascd
48
Canonul 89. - P r i r n i r e a s c l a l i l o r i n c l e r ,. . ; . . . , : . . . . " -. ., :. . :; . . . . j . . . . . - 48
C a n o n u l 8 . 3 .-
P r e o i i a 9 i o a s t e as i n t i n c o n r p a t i b i l e . . . : . . - . . . - . : . : . . . . . . . . .
49
CanonuI81._Dcfdintareast5plni.riidcstdt.
49
Canonul 85. - Desprecanonulcdr[ilorSllnteiScripturi....-;i.:i.;.;.:.iil;..]..,....,..
50

-i-:----T-'
Cuprinsul - Can. sin. L If. III. IV. ec. 53?

II. CANOANELE SINOADELOR ECUMENICE

CA:fOANELE SINODULUI I ECLIMENIC DE LA NICEE A (325)
Canonul I. - Automutilatii nu pot fi clericl . '. . . . . 51
Canonttl 9. - Neofitii sI nu fie primifi tn cler . 51
Canonul J. - Clericii si nu aib{ {iitoare 52
C a n o n u l4 . - A l e g e r e ag i h i r o t o n i a e p i s c o p i l o r ..'.'.......; 53
Canonnl 5. - Sinoadele mitropolitane
C a n o n u 6l . - E x a r h a t e l eA. l e g e r e a e p i s c o p i l o.r. r . . . . . . : . . . . ... '.. '.....: 54
Canonul 7. - Cinstirea scaunului din Ierusalim 55
Canonul 8. - Primirea schismatlcilor tn Bisericl . ' . .: . . 56
C ' o n o n t9t .l - I s p i t i r e ca e l o r c ei n t r l t n c l e r . . . . . . . . ; . ..:...:i....'...." 57
Canonul 10. - Cei, ceauc{zrttodat{delacredinfi, nupot intra tn cler, 57
Canonul II. - Treptcle poclinlei celorcizuli de la Credinlil . . .. ... ; 58
Canonul 12. - Poc[inta celor ce vin din oasteapIgln| 58
C a n o n u lI J . - t m p l r t d g i r e am u r i b u n z i l o r ....... 59
C a n o n u lI / . - P o c l i n t a c a t e h u m e n i l ocr l z u f i ... '.;;: '' '...... '. ' 60
C a n o n u Il 5 . - T i a n s f e l s j s s , s l g r u l u i e s t e o p r i t l t .:....'...:;.. 6t
Canonu|I6._orlntlireaclerlcilorearesemu1isinguri...;....'...'.;
Canonul I7. - Oslndireadoblnzei qi a cametei .. -.... 62
CanonuIl8.-LoculdIaconilorlnr|ndulclerului....;..
C a n o n u l1 9 . - E r e t i c l i P a v l i c h i e n i . . ; . . . .
Cononul20._oprirea|ngenuncheriilnunelezile...'

'cANo.{NBt,IisINoDULUtnrcurnrvrcI}ELAcoNsTANTINaPoL(381)..
ianonul l. - lntirirea credintei de la Niceea ... .. .. . . ' - .. ' ' 6i
ianonul 2. - Diecezele.Autonomia ierarhiilor 9i a unitlfilor bisericeqti 65
CanonuI3._RomanouIqiprivtlegiiIeei......''.... 6t
Canonull._F IirotonifleereticiIornus|nt'hlrotonil, 87
Cqn|onul 5. - Primlrea lrl Biserictr a unor arieni din Antlohia . . . . ... .. 6.8
C,anonttld. - Nu oricine poate plri pe episcop 68
C a n o n u7l . - P r l m i r e ae r e t i c i l ot rn B i c e r l c i ......;...,'....:;..'........: m
'Cononul 72
8. - Botezul eretlcilor nu este botez .

SINODUL AL II-LEA ECUMENIC IID LA EFES (an 431)

Canonul I. - Oslnda ierarhilor care devin eretici . 7'!'
Canonul 2. - Ostnda ierarhilor trecuti l,a neestorianism . '.. 73
Canonul 3. * Ocrotlrea clericiler loviti de nestorieni .:.. . .. . 73
CanonuI4._0slndaclericilortrecutilanestorieni.'..'
C d n o n u l5 . - C l e r i c i i r e a b i l i t a t i d e n e s t o r i e n it * m l n o s l n d i t r i . . . . .. '?1
Canonul d. - Hotlrtrllecanonicealesinodului IIIecurnenicrEmlnnestrlmutate...... 71
Canonul Z. - Hotirtrile dogmaticeale sinoadelorecumenicestrse tie ptn5 la sflrgit . . . . 71
C a n o n u l8 . - A u t o c e f a l i a B i s e r i c i i d i n C i p r u ..; . ... -.. ' '. 75
C a n o n u l9 . - I e r a r h i i n u p o t d e m l s i o n a d e c l t t n c a z d e f o r f d m a i o r { . . . . . . . 76

sINoDUL MCUIIENIC DE LA cALcEDoN (an 451)

C a n o n u lI . - l n t i t r i r e a c a n o a n e l o r p r i m e l otrr e i e i n o a d ee c u m e n i c e ' . . . . . i i . . . ' . . . . : ?8
C a n o n u2l . - O s l n d as i m o n l e i :....i; ..;;..... 78

u. "f*qer
 538 Cuprinsul. Crin, sin. Trulan (V-W.ec,)

Canonul 3. - Se opregte tndeletnicirea cu treburi incompatiblle cu starea clericl... 7S

Cononul 1. - Monahii se supun jurlsdictici ierarhiei bisericeEti g0
Canonul 5, - Se opregtc transferarea clerului
Canonul 6. - S eo p r e s t h
e i t o r o n i af d r { d e s t i n a t i e
..... ...::::::.::.....:.: :l
Canonul 7. - Cinul preolescti cel cdlugiresc sinu ia shrjbt lumeascd ....... gz
.Ganonul 8. -
Orice cleric s{ lie sub jurisdiclia unui episcop gg
Canonul 0. - Se rlnduiesc de judesatd bisericeasei
instantele gB
Canonul 10. - Clericii si locuiascA tn localitatea unde slujesg g4
Canonul 11. - Clrtilesauepistolelecanonice ......, gb
'Canonul
72. - Alcituirilebisericesti s{ nu se schimbeprin puterea lumeascd gs
Canonul 73. - Cirtile canonice ale clerului . g5
Canonul 11. - Cdsltoria clerului inferior ....:.. g6
..:....
Canonul 75. - Facerea diaconitelor ..i.... g6
Canonul 16. - Femeile tnchinate Domnului si nu se cdstrtoreasc{ g7
C"anonul If . - Despre prescripfie gi ca unit{tile bisericegti sd se rlnduiascil dupd cele de
obgte,. .:..... 87
'Canonul
18. - Oslnda consplra[iei gg
Eanonul 70. - Sinoadele mitropolitane str se [ie de doui ori pe an . . . , -.gE
.Canonul 20. - S e o p r e g t et r a n s f e r a r e ac l e r u l u i gg
....... ...,.....
,Aanonul 21, - Sd fle verlficatl cei ce plrisc pe clerici . gS
.. . . . .
Canonul 22. - Moqtenirea ierarhllor sI nu .se lnstrdlneze g0
'Ganonul 23. -
Oslnda clericilorsi monahilorvagabonzi .:..... g0
:.Canonul 21. - M I n { s t i r i l e s d n u s e s e c u l a r i z e z e. . . . . . . .. !:... 91
Canonul 25, - Scaunele vacante de ierarh si se ocupe in decurs de trei luni 91
Canonul 26. - Fibcare eparhie s! aibl econom 92
.Q.anonul 27. - Oslnda celor ce ripesc femei S2
Ganonul 28. - Privilegiile scaunului din Constantinopolgi.diasporacregtind gg
Ganonul 20, - Se opregte retrogradarea treptelor preoliei gs
Canonul 30. - Privilegiul Arhiepiscopului Alexandriei fati de sinodul propriu 96
.grNorlul TRULAN (an 6e2\ sAU SINODUL t'-t'I EcurrENrc DE LA coNsrANTI\opoL
'Canonul
I' - I n v d t d t u r a c e l o r d i n t l i q a s es i n o a d e e c u m e n i c e s i s e
lie nestrdnlutat ,. .. .57
'canonul 2. - s e p r i m e s c s i s e r n t d r e s c a d e v i r a t e l e c a n o a n ea g e i a t e p t n d a c u m , . : . . . 10o
Canonul 3. - Cei cdsitorifi de doui ori nu pot fi clerici 1Og
Canonul 4. - Plcituirea cu femei lnchinate este ierosilie fiX
Canonul 5. - ln casele clericilor sd nu stea femei caqe dau de b{nuit 10b
C a n o n u ld . - Cesitoriadupdhirotonieesteopriti.............. .....:,.. l.Ob
Canonul 7. - Treptele hirotoniei stabilesc treptele ierarhiei biserice$ti . . . .. lU7
C a n o n u l8 . - SinodulMitropolleisdselindcelpulinodatilhan...............; 1Og
'Canonul 9. - Clericii se opresc a face nego! cu biuturi 10g
'6anonul I0. -'
Clericii.se opresc a lua doblndd sau cimdtd . r. .. l0g
.Canonul II. - Cregtinii sA nu aibd lmpirtAsire cu iudeil
11O
Canonul I2. - Episcopiisinuvie[uiascdlmpreunl.cuso]iilelor
...- . 11O
.CanonulI3.-ClerulinferiorseapArddecelibat.l...:.
Canonul I4. - Vlrsta canonici a hirotoniei preotilor gi diaconilor
1-1g
Canonul 15. - Vlrsta canonicd a ipodiaconilor ....
'Canonul 114
Id. - Felul, numArul 9i slujba diaconilor .........: 115
canonul r 7, - clericii si nu f ie primif i tn eparhie str{ini f irtr carte canonici l 16

.r*,- i.{*6t
Cupiinsul. Con. sin. Trulan (V-VI ec,) 539

Canonul I8. - Numai sila iarti pdrdsirea Blsericilor de cdtre clericl . 116
Canonul 19. - Clerul este dator sd predlce gi si cgtehizeze .. ... 717
Canonul 20. - Episcopul este oprit str propivddulascd ln eparhie strllinl 118
Canonul 2"/. - PociinlS 9i reprimarea celor caterisili 118
'Canonul
29. - Oslnda hirotoniei simoniace 119
Canonul 23. - Oslnda cuminecdturii simoniace 119
'Canonul
24. - Clericii qi monahii sd nu ia parte Ia spectacole nepotrivlte cu starea lor . . 119
Canonttl 25. - Jurisdicfia bisericeascd sd prescrie dupl 30 ani de neexercitare ...... 720
Canonul 2d. - Oslnda preotulul ctrsdtorit tn mod nelegiuit 120
'Canonul
27. 1 Obliga!.ia de a purta haine clericale 121
Canonul 9s. - Sd nu se amestece vinul euharistic cu myst de Strugurl 721
C a n o n u I 2 9 . _ P o s t u l m a r e s t r f i e t i n u t t n | n t r e g i m e 722
Canonul J0. - Celibatulpreotilordlnpirlilebarbare ... 122
'Canonul
Jl. - lnparacliseparticularesepoateslujinumai,euaprobareeeplscopului.. 123
Canonul 32. - La Sfinta jertf{ vinul nu se amesteci cu ap8 . 123
Canonul 33. - Preotia nu se moqteneqte 124
CanonttlJl. - Oslnda conspiialiei sau uneltiril ......i._... 725
Canonttl 35. - Pestrarea bunurilor ierarhiilor defunctl ............ 725
Canonul 3d. - Ierarhia scaunelor patrlarhale 726
Canonul J7. - Sila nu ia puterea episeopal5 126
't27
Canonul Js. - I-'nitilile bisericegti sA se rlnduiasctr dupd cele de obqte ..
'Canonul
J9. - AutocefaliaBisericil dln Cipru ........r.... "727
128
Cdnonul 40. - Vlrsta canonicd pentru intrarea tn monahism . -. .
CanonuI4I._Noviciatuttnispitireacelorcesecilrtgiresc 131
Canonul 42. - Pustnicii sd nu umble prln lume . 132
C a n o n u lr ' 3 . - O r i c e p l c l t o s s e p o a t e c { l u g d r i ............: tgz
Canonul 4{t. - Ostnda c{lrrgirilor pentru cllcarea castltltfii 133
. C a n o n u l 4 5 . _ L u x u l s m i n t e g t e p e c d l u g I r i t e . . . . . . '
133
Canonul 4d. - Cdlugirita si nu iasd singurl din mlnistire 133
. C a n o n u I 4 7 . _ N e c d I r r g l r i i s I n u d o a r m I t n m I n f i s t i r e
151
Canonull8.-Divorlulqicelibatulepiscopilorale;idincleruldemir........:... 131
C a n o n u l 4 9 . - M l n d s t l r i l e s l n u s e s e c u l a r i z e z e. . ......:......... 135
Canonul 50. .- Oslndirea pentru jocurile de noroc 136
Canonul 5I. - Cregtinii si nu se facd mdscdrici 136
Canonul 52. - Liturghia darurilor mai lnainte slintite ...:... 136
Canonul 5J. - Rudenia ndsiei de la botez 137
Canonul 54. - Rudenia de slnge si de cuscrie 137
Canonul 55. - Postul mare sd nu se tie ca romanii 138
Canonul 5d. - Postul mare s{ nu se tie cu armeni .138
Canonul 57. - Prinoase oprite 130
:canonuI58._Mireniis5nuiasinguriSflntaCuminec{turd'....'... :139
C a n o n u l 5 9 . - B o t e z u l s d s e s { v l r g e a s c dn u m a i l n B i s e r i c t r ' ';.. ........;... 139
,Canonul d0, - Oslnda celor ce se prefac lndriciti 140
.Canonul dI. - Oslndirea superstiliilor gi a celor ce le practici . ..... ' 140
'Canonul 62. - Praznicilegi datineleptrglneitisAnulielinute decregtini,;'.....'...' t4l
.Canonul6,.-seoslndescmartirologiile.false...'...'..' '142
'Cqnonul 112
d4, - I\{irenii sd nu.9i ia Slujba de propoviduitor .. ..
'.1{3
cdnonul65._Datinaaprinderiifocurilor,lalunilenoisdlnceteze....'.
 5{O Cuprinsul. Can. sln. VII ea.

Canonul dd. * Rlnduiala priznuirii sdptiminii lumirratc 1{3

Canonul d7. - Creqtinii sAnum{nlnceslnge ..
744
Canonul 68. - C{rfile Sflnte sd fie pristrate cu evlar.ie
741
Canonul d9. - Rlnduiala pentru intrarea tn altar
746
Canonul 70. - Femeile si tacl tn Riseric{
745
Canonul 7i. - Oprirea datinelor studen[esti ptrglne .
146
.Canonul 72. - Cregtlnii s{ nu se cdsitoreascd crr eretici $i cu necregtini ......
146
Canonul 73. - Semnul cmcii sA nu se puie oriunde
747
Conouul 71. - ln bisericd sl nu se facd agape nici s{ se locuiasci
147
Canonul 15. - ln biserici sll se clnte cu Evlavie firi vaiete gi r{cnete
148
Canonul 76. - Se opregte negolul In curtea bisericii
148
C.anonul 77. - Cregtinii sd nu facd baie tlupA obiceiul pigln .
r48
Canonul 78. - $colirea catehurnenilor 149
canonul 79. - oslndac.elqrcesupqnvruteginevrutedesprenaqtereaDorrrnului.......
149
Canonul 80. - Oslnda clericilor si laicilor care nu merg regulat Ia Blsericd
150
Canonul 8I. - Oslnda rdtdcirii monofizite
150
Canonul 82. - Cum s! fie si cum si nu fie zugr{r.it f{lntuitorul
t51
Canonul 83. - l{orfii nu se cuminecd ....
151
Canonul 81. - Botez.ul copiilor gdsil,i .
151
Canonul 85. - Rlnduiala slobozirii sclavilor
152
Canonul 8d. - Oslndq celor ce lntretin desfrlul
152
Cdnonul 87. - Oslnda adulterului
752
Canonul s8. - ln bisericd sd nu se addposteascd dobitoace
151
Canonul 87. - Postul pagtilor lnceteazA tn noaptea lnvierii
754
Canonul 90. - Rtndujala tngenuncherii ln biserici
..... 155
Canonul g./. - Avortul are canonnl uciderii
155
Canonul 72. - Oslndirea rdpitolilgl de femei 155
Canonul 93. - Rlnduiala pentru cdsltoria celor dispdruli
.. . . . 156
Canonul 94. - Jurlmlntul pdgln.se.opregte
156
.CanonuI75._R|nduialapentruprimireaereticiIor|nbisericI
156
Canonul 9d. - Oslndir.ea lmpodobirii de6arte 158
Canonul 9f. - ln clAdirlle biserice$ti str se locuiascd tn nrod cuviincios
158
Canonul 98. - Se opregte cdsdtoria cu logodnica altuia .
159
:Cqnonul gg. - Prinoase oprite
.Canonul I00. -
159
Se ostndegte pictura imorald
159
Canonul 701. - Rtnduiala pentru primirea Cuminecdturii
...., 180
Canonul 102. - I\{destria duhovnicului
160

CANOA|TELE SINOITULLMI Ect'trEtrrc DE LA IiICEEA (787)

Canonul I. - Se intiresc canoaneleprimite de lntreaga Biserici ptnA acum
161
Canonul 9. - Episcopul trebuie sd fie ctrrturar gi rh,nitor
163
Canonul J. - Numai biserica tgi alege slujitorii sdi
164
Canonul J. - Se ostndegteiubirea de argint gi sinronia
7M
Canonul 5. - Se oslndegte simonia
165
Canonul 6. - Sinodul J\titropolieisi se adune o datd pe an
166
Canonul 7. - Bisericile se firnosesc numai cu Sfintele lloaste
167
Canonul 8. - Numai cel sincer convertit, se prinregte ln Bisericd
t67
Cuprinsul. Can. sin.'Cartagina (256).Anclra 011)' 511

C a n o n u I 9 . _ D e f i i n r a r e a i c o a n e l o r s e o s l n d e s t e
Canonul 10. - Clerul str lie pravilele qi la mutare si la purtare 169
Canonul lI. - Ilcononiii gi dreptul de devoluliune ln bisericd 169
Canonul IP. - Rinduisli pentru lnstrdinarea bunurilor bisericegti l?L
CttnonuIl3._LIca$urilebisericertistrnusefac{sAlaqederlntl
Canonul l{. - Aqezarea slujitorilor bisericesti sd sc faci tlup{ pravili 172
Canomrl li. - Clericul sd slujeasci la o singurd biserici 773
Canonul 16. - Se ostndegte luxul clerului ,. ., . 174
Canonul I?. - Fdrd invoirea episcopului, nu se lace tuinAstire 774
Cunonul /8. - ln caseleepiscopale gi ln mtrnAstirile de czilug:iri, sd nu stea femei nici s{
slujeasc{ L75
Catrcnul 1r. - Se osindegte slmonia L75
Canonul 90. - Ntdn{stiri rnixte sd nu mai fie.... .. '. '. . 176
Canonul 2t. - Ilutarea cilugirilor se face cu tnvolrea egurnenilor 177
Canontrl sg. - \rieluirea creqtinilor s{ lie cuviincioas{: clericii qi cAlugArii sd nu intre ln
ospitArii dectt de nevoie . 178

III. CANOANELE SINOADELOIT LOCALE

sl\ODt I. DD l.A CAHTAGIN.{ (an 256)
Canonul t. * Botezul ereticilor;i schisntaticilor. Succesiuneaapostolici 181

c,rro"{\El"n Pru}rLLLl sIN(jD LO(.AI, r}E LA ANCIITA (314)

Canonul l. -- Preotiicare au jertfit idolilor .. . . . 183

CanonuJ 3. - Diaconii care au jertfit idolilot ..... 184
Cononul J. - Cei tarri tn credintA . . . . 185
Canonul J. * Certarea celor slabi in credinld 1E5
C a n o n u l , S .- Certareacelor slabl ln credinlA .......'.'..; 186
Canonu! 6. - Certarea celor slabi ln credinftr 1E?
Canonul 7. - (lertarea celor slabi tn credinti 787
Canonul E. - Certarea celor slabi ln credintd 18E
Canonttl 9. - Oslnda vlnzAtorilor de frafi 188
Canonul 10. - Cds{toria dupd hirotonie 189
Canorul lI. - RtrPirea logodnicii 1E9
Canonul I2. - Catehurrrenii cAzuli 189
Canonul 13. - HorePiscoPii 190
Canonul 14. - Infrinarea fAlarnicA 190
Catrcnul 15. - Bunurilc bisericii 190
Canonrtl td. - Cdderea cu dobitoace (Sodomia) 101
C a n n n u ll 7 . - S o d o n l i a . . . . . . .'...... 191
Canonul lE. - Episcopii neprimili ln eparhii 191
Canonul I9. - Fecioria 192
C a n o n u2 l0 .- A d u l t e r u. .l . , i . ! , ' ! . 192
Canonul,. - Avortul.. . . .. 193
Canonul 29. - Uciderea de voie 193
Canonul 23. - Uciderea fdr{ de voie .... .. 193
Canonu! 24. - Credinfele degarte 9i vrAjitoria ... .. ' . '.r.... ' tr93
Canonul 95. - Pdcdtuire cu sora logodnicii .. '.;.. 194
 512 Cuprinsul. Can. sln. Neocezareea (318). Gangra (340). Antiohia (g4f).

CANOANELE SINOI}ULUI AL DOILEA LOC.AL DE LA NEOCEZAREEA (315)

Canonul L - Oslnda preotului care se cAsAtoregte dupA hirotonie 194

Canonul 2. - CAsitorie cu doi Frati. 794
Cenonul 3. - Osinda cisAtoriilor neprayilnigs 195
Canonul 4. - Harul apdrA de picat . 195
Qanonul 5. - Catehumenii 795
Canonul d. - Botezul copiilor
196
Canonul 7. - CdsAtoria a doua
196
Canonul 8. - DespArfirea canonicA a clerului (Adultcr; Divor[)
196
Canonul 9. - Pdcatele dinainte de hirotonie
197
Canonul 10. - Pdcatele de dinainte de hirotonie 797
Canonul II. - Virsta canonici pentru preoti
198
Canonul 12. - Cei botezati ln stare de boali
198
Canonul lJ. - Clerul de la larA Si cel din cetili 198
Qanonul I4. - Horepiscopii 198
Canonul 15. - Numirul diaconilor 190

CANO^L\ELE SINOIIULUI AL TREILEA LO()IL DE LA GA\*cItA (t{0)

Canonul l. - Oslnda celor ce dafaimd cAsitoria

199
Canonul 2. - lnfrlnarea fdlarnicd
199
Canonul 3. - Robi (sclavi) 9i stCplni
200
Canonul 4. - Apdrarea clerului cAstrtorit 200
Canonul 5. - Oslnda hulitorilor bisericii 200
Canonul 6. - Schisma si oslnda ei
200
Canonul 7, - Chivernisirea prlnoaselor 200
Canonul 8. - Chivernisirea prinoaselor 20L
Canonul 9. - Oslnda celor potrivnici cisdtoriei
201
{anonul I0, - Oslnda celor ce batjocoresc cdsdtoria
201
.Canonul IL - Agapele
201
.Canonul 12. - Evlavia f{}arnicd
202
tSanonul 13. - Oslnda femeilor care lrnbraci vegrrinte birbAtegti 202
Canonul Il. - Oslnda celor ce defaimd c{sitoria
202
Canonul I5. - lndatoriri ale pirinlilor fati de copil
202
Canonul td. - lndatoriri ale copiilor falA de pdrinli
203
Canonul I7. - Femeile sA nu-gi tundd pArul
203
Canonul 18. - Duminlca nu se postegte
203
Canonul 19. - Posturile sd se !in! tn slnste
203
Canonul 20. - Clnstirea sfintilor
.Canonul 91. -
204
Evlavia gi lnfrlnarea fdlarnicd se oslndesc 204

EANOANELE SINODULUI AL PATNULEA LOCAL DD LA ANTIOfiIA (34T)

;.Canonul I. - Prdznuirea Pagtilor
.tQanonul 2.
205
- Afurisire 9i alurisiti
.'icsnonul J.
207
- Clerul se mut{ numai dupA pravilA
'Canonul 4. - Starea clericilor caterisili
207
2N

.,/,...fu&- :J.&;t/
 Cuprinrul; Can. sin; Laodiceea (343) 54S

Canonul 5. - Schisnra 20E

Aanonul 6. - Starea celor alurisifi .. .. . 208
Canonul 7. - Scrisori sau c{rfi canonice . ...,.. 209
Canonul 8. - Scrisori sau ctrrfi canonice 209
Canonul 9. - Autoccfalia gi autonomia . . 209
Canorutl 10. - Horepiscopii 270
Canonul .11.- lnfifisarea clericilor la cdpetenia statulrri 2LO
Cattonul -12. - Apelul clericilor la cdpetenia statului 21O
Cdnonul 13. - Ilutarea ierarhilor 2Ll
Canonul 14. - Scaunele de judecati pentru episcopi . . . . 2lI
Canonttl t5. - Judccarea episcopilor ... 212
Canonul 16. - Ripirea de scaun episcopal 212
Canonul .l7. - Fipiscopul care nu:gi ia scaunul ln primire 2L2
Qqnonul 18. - Episcopul care nu-qi poate lua in primire scaunul 212
Canonul /9. - Alegerea gi hirotonia episcopului .273
Qanonul 20. - Sihoadele Mitropolitane 2r3
Canonul 2-1. - i\Iutarea episcopului 214
Canonul 22. - Autonomia epnrhiald 214
Canonul 2J. - Episcopuia nu se mogtenegte 214
Canonul 21. - Chivernisirca bunurilor bisericegti 214
Canontrl 25. - Episcopul estelntliul chivernisitor al bunurilor eparhiei 2r5

CA}-O-IIiELE SINOI}ULUI AL CINCTLEA LOCAL DE LA LAODICBEA (343)

Canonul l. - CAsAtoria a doua 216

CanonuI9._PrimireacelorcesepocAiescdepicate
Canonul 3. - Cel de curlnd botezat nu se primegte in cler . ..;.... 217
Canonul 4. - Doblnda qi camAt3 se osindesc ,. 217
Canonul 5. - Alegerea clerului . !... ,. ....... 217
Canonnl 6. - Ereticii sd nu intre ln Bisericd . 217
Canonul 7. - Primirea ereticilor 217
Canonul 8. - Primirea ereticilor 2f8
Canonul 9. - Ocolirea agezAmintelor ereticilor 2lE
Canonul 10. - Oprirea cdsdtoriei cu ereticii 2lE
Canonul 11. - Ceartaprezvitcrelorsiinceteze sl nu mai fiinfeze 279
Canonul I2. - Alegerea episcopilor 2rS
Canonul IJ. - Clerul sd lie ales cu rlnduiall 2lg
Canonul 14. - Sflnta CumineciturA nu se trimite dintr-o localitate ln alta . 219
Canonul I5. - Clnttrretii biseribcati .. , . .. . 2m
Canonul 16. - $i simbAta se face Sftnta Liturgie , . . . .. ...:.;r;. tN
Danonul t7. - Citirea psaln-rilor
C a n o n u lf 8 . - V e c e r n i a ......;"; 2n
'.Canonul
19.-Vechea Liturghie ......i 221
;Canonul 20, - Diaconii 22r
Canonul 21. - Ipodiaconii 22L
Canonul 92. - Ipodiaconii 22r
Ca:nonul 2'3. - Citefii, psaltii . zz2
,Canonul 24. - Este opriti intrarea elericllor ln crlgme 22,2

i '
I
 5{4 Cuprinsul. Can sin. Sardica (3{3)

Eanonul 25. - Ipodiaconii 222

Canonul 26. - Exorcigtii 222
Canonul 37. -- Rlnduiala pentru egape . 222
C a n o n u l 9 8 . _ A g a p e l e n u s e f a c t n B i s e t i c n . ' . ' '
Canonul 29. - Cinstirea l)rrnrinicii 223
Canonul 30. - Rlnduiala pentru bAile obqtegti 2i3
Canonul J-1. - Este opriti c:Isdt.oria cu rcreticit . . . . 224
Canonul 32. - Binecuvlntarea ereticilor nu e binecrrvlntare . 224
eanonul 3J. - Se opreqte ruglciunea cu creticii gi schismaticii ... -. 224
Canonul .34, - Martirii ereticilor nu stnt rnartiri 225
Canonul .3.5-Schismagiidolatrla ......: 225
Canonul 3d. - Oslnda vr{jitoriei qi a credlntei degarte 225
Canonul 37. - Iiste oprit a petrece cu necregtinii si ereticii 22fi
Eanonul J8. - Este oprit a primi azimc 228
Canonul 39. -- Sdrbitorlle Pilglne nu se lin 226
Canonul 10. - Sinodul Mitropolitan 226
Canonnl {I. - Episcopul aprobd cAldtoriile clericilor 226
Canonul 42. - Scrisorile sau cdr[ile canonice ,.. 227
Crinonul 43. - Ipodiaconii 227
C a n o n u l1 4 . - F e m e i l en u i n t r A l n a l t a r . : . . . . . 227
ianonul 15. - Ilotezul catehumenilor 227
Canonul ld. - ltegAtirea catehumenllor .. 228
Canonul 47. - Catehurnenii botezati in caz de boalA 228
Canonul 18. - A{irungerea 228
Cononul d9. - Rinduiala pentru postul nrare 228
tanonul 50. - Postul lVlare 228
Canonul 5I. - Pomenirca sfintilor 229
Cononul 52. - Nusefacpetrecerilnpostulnrare 225
Canonul 53. - Cregtinii sA fie cuviincioqi la nunfi 225
Canonul 54. - Petreceri oprite pentru cler 229
Canonul 55. - Ofrandele sd nu fie folosite pentru petreceri 229
Canonul 56. - Cinstea cuvenitA episcopului 229
'Canonul
57. - Ilorepiscopii qi periodeulii 230
:Canonul 5E. - Liturghia nu se face tn caseparticulare gg0
tCanont,tl59. - ClntArile gi citirile din Biseric{ ZgO
:Canonul 60. - Canonul Sfintei Scrllturi 230

cANo,l.NELESINbDULUTAL SASELEALocAL DE LA sARDrcA (t{3)

'Cananul I. - Ilutarea episcopilor 291
-Canonul 2, - lngeldciunea la mutarea episcopilor ?j3;t
' Q a n o n u lJ . " - Autonomiaeparhial{.JudecareapricinelorlnApusdlntrelerarbi...... Bz
.Canonul J. - Sinodul episcopilor vecini . Zgg
;Canonul .1.- Rlnduiala judecllrii cpiscopilor din Apus 2gg
Canonul d. - Alegerea eplscopilor 231
'C'anonul7. - LegAturaepiscopilorcu cipetenia statului
...... i 2y
!Cunonul E. - Soli bisericepti ai episcopilor
2.35
':Canonul 9. - Rlnduiala pentru solii
biserieepti.ai episcopilor . . . . . 235
Cuprinsul, Can. sin. Constantinopol (394). Cartagina (419) 545

Cunottrtl I0. - Rinduiala urcirii treptelor preotesti 236

Canonul 77. *- Autononria cparhiali. Lipsa episcopilor tlin cpirr'hie 237
Cuttotrttl 72, -- Autonornia cparhial{. Lipsa episcopilor din eparhie 238
C a n r . t n t t l 7 3 . - P e r l t : p s c l cd a t e t l c u t t c l r i s c o p a n l i r r i e i n i t r t r e a g u l J i s e r i c i t 238
Cunottrtl ll, - Apolnl glcricilor pedcpsiIi de episcolr 238
Canonltl 1;. - Autonomia eparhialri : ... 239
Canonttl 16. * L i p s a c l c r i c i l o r < l cl : r b i s e r i c i l e l o r , . . . 239
C a n o n u l 1 7 . - Prirnirea episcopilor dosidili 240
Canonu! 18. - lngicluin{{ ncintenteiatd 240
Canonul 79. - Nurnai episcopii s{\-irfcsc hiroionii 24O
Canonul 20, - S e i n t l r e s c h o t i r i r i l e c a n o n i c e a r d u s ed e s i t t r t t l . 241
()anonul 21. - tllndrriala pentlu lcgtrtura episcopilor cu clpetellia statului 2ll

C.'\I{ONI.'L Sl-\oI)I l.UI .\L $:LPTIiLE:t LOtlr\L DF: L.\ (:ONS'I'AN'I'I-'i{IPOI- (ltr 394)

Canonul I. - (laterisirea episcopilor 242

CANOANELR SINODTILUI AL OPTI LEA L(}(;rL DH I,A C.\NT]\GIIA (4I9)

. t
Canonttl I - lntdrirea canoanelor rle !a Niceea 243
C a n o n u lg - - S f l n t a Treime .i..."'. , 243
Cartonul 3.-lnfrlnarea .... 244
Canonul 4- - lnfrlnarea clericilor cle la solii 244
Canonul 5. - LAcornia 244
Canonul 6. - Slinf irea rnarelui Mir . ' . 245
Canonul 7. - Dezlegarea celor ce slnt.pe moatte 245
Canonul 8. - Cine poate piri Pe clerici 245

canonul osintla pus{ de un episcop nu se ridicd ds slt episcop sall preot

g. - 246
Canortul 10. -- Prclbiterii osindifi sd nu facl schismd 24fi
Canonul II. - .\pelnl prezbiterilor oslnclili tle episcopi 246
,Canonul i9. - L.piscopul sejndecd de 12, prt'zbiterul de 7, iar diaconii de 4episcopi . . . . 247
Canonul .1.1.- :\lcgerce tpisc()l)ilor 247
.Canonul 14. -- Preotulst:judecdde6episcopiiardiaconul de 4 " 248
.Canomtl tj. --.Iudecatalunreascdgiceabisericeasci.Judecdtorialesi.I'etreceriollilc. ' 248
Canonul ld. - lndeletniciri opritc. Starea civili a citefilor' Virsta canonicit a diaco-
nilor 249
2'19
Canonul 17' - l\{itropdliile din Africa dc Nord ,
Canonul J8. .- tlirotonia clericilor. Morlii nu se cuminicl nici nu sc boieazd. Sinoaclelc
exarhaele drn Africa 245
: canonul 19. - Rlnduiala (procednra) judec?irii episcopilor Africii . 250
'Csnonul
20. - Rlnduiala judecdrii prezbiterilor, diaconilor qi a altor clelici ' 25I
: C(lnonul 2l- - Este opritir c:isirtoria cu necrc;tiui 5i erctici 251
. canonul ,2. .- 6lerul sd nu clca nirnic din at'erea lol necre;litrilor qi ereticilor 25I
't Canonico . . 252
Canonul 2J. - Episcopii africani si nu nreargd la Roma decit nulr)ai cu cilrli
. Canonul 24. - ( l a n o t r r r l ctirtikrr Sflnlei S c r i p t u r i " ' 252
. Canonul 25. - lnfrlnarea clericilor 'de la solii 253
', Canonul 26. .- Nurnai sinodul podte hoterl Instriinarea trverii bisoriceqti ' ' ' 25R
'.Canonul 27. - Pocdinta clerului citzut ln pricatc . ,'""' 254
. QanorruI 28. - Autocefalia Bisericii din Africa.'Apclul clericilor osludifi de episcop . . 254
546 Cuprinsul. Can. sin. Cartagina (419)

Canonul 29. - Cei afurisiii nu se curnineci 256

Canonul J0. - Alegerea locului de judecatd 255
Canonul Jl. - Cleric.ii nu se pot lmpotrivi lnaintdrii lor . . . . 255
Canonul J2. - Avcrea agonisitrl de clerici de dr.rpir intrareea ln cler cste a Bisericii 255
Canonul 3.3. - Pistrarea averii bisericesti 258
Canonttl 34. - Pastele ln Biserica Africii 256
Canonul Ji. - Copiii clericilor (emancipare) 257
Canonul J6. - Familiile clericilor trebuie si f ie cregtine 257
Canonul 37. - Sfinta Jertfd (vinu liturgic). Prinoase 257
Cartonul 38. - Cercetareade cdtre clerici gi cdlugiri a fcrneilol care tr{iesc in infrlnare . , 258
Canonul J0. - Titlul ierarhului intlistritdtor 258
Canonul 40. - Clericii sd nu intre ln crisme 258
Canonul 4/. - Cei se slujesc Sfinta Liturghie si ajuneze 258
Cunonul 42. - Agape si ospete si nu sefaci in biserici . . . . . tKo
Canonttl 43. - Poclinla (Dezlegarea celor ce se pocdiesc)
259
Canonul 44. - Ceata fecioarelor inchinale Ijisericii 260
Canonul 45. - Botezul bolnavilor. Prinrirea celor ce se pocJlirsc 26t)
Canonul 46. - Cinstirea sfinfilor 2tfr
Canonttl 17. - I)oteatl donatislilor. Ajunarea celor ce slujesg.sflnta Liturghie .....,
Cattonul 48. - Nuselng{duiebotezulsih.irolurriadinnou,nici mutarea episcopilor .,
26r ?
26L
Canonul d9. - Alegerea episcopilor 262
Canonul 50. - Alegerta episcopilor 263
Cananul 51. - Pagtile ln Biserica
Africii . 263
Canonul 52. - l\Iitropolitrii
s{ cerceteze eparhiile 264
Cunonul 5J. - Cum iau fiintd eparhii noi ... 264
Canonul 54. - Autonottti:r cpar'hialtl. Ckrr.icii strdini . 265
Canonttl 55. - Privilegiulcpiscopului din Cartagina 266
Canonttl 56. - lntinderca qi granilele eparhiilor 267
Canonul 57. - Botezul donatigtilor 268
Canonul 5E. - Ddrlmarea idolilor 269
Canonul 59. - Judecata bisericeasci pcntru mireni . 270
Canonul 60. - Cregtinii ;i ospelele necregtinilor 270
Canonul 61. - Zilele de (spectacole) pctreceri
271
Canonul 62. - Clericii oslndili de biseric{ 27L
Canonul 63. - Artisti cre;tini 27r
Canonul 64. - Libertatea (robilor) sclavilor
27r
Canonul d5. - Episcopi ostndi[i (oslnda pusA pe un episcop)
272
Cananul d6. - Bllndele fafd de riticilii donattsti 272
Canonul 67. - Conlucrarea cu clreg{torii statului 273
Canonul 68. - Hirotonia donati$tilor ..... 273
Canonul d9. - Pacea cu donatistii
273
Canonul 20. - Infrlnarea clericilor de la sofii 274
Canonul 7t, - Nu sc lng{duie pirisirea scaunului 274
Cananul 7P, - Ilotezul copiilor gdsili
275
Canonul 73. - ln Africa, ziua Pagtilor se leste;te de sinod
275
Canonul 74. - Scaunele nu se fin viduvlte mai mult rle un &n 275
Canonul 75. - Apiritorii s{racilor 276
Qanonul 76. - lipiscopii si ia parte la:sinoade 277

''i*"" igiad5e.*
Cuprihsul, Can sih. Cartagina, (419) ,7. 547

Qanonul 77. - Judccarea ln .absente ... 276:

Canonul 78. - Curmarea schismei din Spania 277,
Canonul 79. - Rinduiala pentru clericii invinuiti
Canonul 80. * Cir[ilc canonice ale cilugdrilor ..... 278
(lanonul 81. - Iilliscopii sd nu lase rnogtenirc ercticilor ;i nocreqtinilor . . .. . 278
Canonul 82. - I.iberartra robilor (scllvilor) 278
C a r t o n u l 8 . 3 .- \ t u c e n i c i i n c h i p u i { . i ...;... 279t
Oanonul 84. - Dirinrarea idolilor 279.
Canonul 85. - Prirnatul Cart:rginci 279
Oononul 86. - lntiietatca intre episcopi se stabilegte dupi vechimea hirotoniei . .'" . . . : 280
Canonul 87. - Judecarea episcopilor. (Episcopii s{ se supuni sinodului) 28L
Canonul t8. - Punerea ln retragere din episcopie 281
(]unonu! d9. - Cir(ilc dc hirotorrie 281
Canonul 9tl. -'t)itclii sd rtrminI urrtleau fost hirotcsili 281
Canonul 91. - Irr[elegerea cu dona]iqtii 282
Canonul 92. l r r r l r r r r r r t r rpi e n t r u i n t c k g e r e a c u d o n a t i g t i i 282
Canonul 93. - lnrlrutndri pentru solii trimigi la donatiqti .. : ... . 283
Canonul 91. - lrnp{cnrea cu denatigtii la Catargina. Biserica gi statul . 285
Canonul 95. - Sinoadclc exarhale din Africa .285
Cuonul 96. - Judecirtorii ale$i. Dijmuitorii.bisericegti 285
bisericegti. Episcop chemat ln judecatd ...'...
.. 286
Canonul it. --. Avocalii sau apiritorii
Cdnonttl 98. - Rlnduiala pentru lnfiinlarea de eparhii 28ti
C a n o n t t l 9 9 . - O r i n d u i r e a t r e b u r i l o r b i s e r i c o l t i c l t r p i tp a c e a c u d o n a t i g t i i " .287
Canottul I00. - Judecarea episcopilor .. . .287
CanonuI101.-PaceadintreBisericaRonrei;iAlexandriei..... 288
Cononttl 102. - Pdrdsirea lntre so! nu este divor[ (despirfire) . . .. . . .. .. .:. . . 288
CanonuI103,_SfinteleSlujbeserinduiescnrrmaidesinod.;...... ,288
C a n o n u l I 0 4 . - . I u d e c a t a b i s e r i c e a s c t9ri c e a l u m e a s c l . r . . . . . . . . ; . . . 289
Canonttl 105. - Odrti canonicc. (Clcricii din Africa se nu meargd la Rome declt cu
. 289
Canonul 106. - Legitura clerului cu cdpetelria Statului ronan din Apus . . 289
tCanonul I07. - Iipiscdpul nu ponte judeca pricina sa .:.. .:..... 290
Canctnul 108. - Donatistii dobindesc libertate 290
Canonul I09. - Osindirea pelagianismului 290
.)cto
C a n o n t t lt l 0 . - Botezul copiilor ..,.......
Canonul III. - l-ucrarca IIarului 29t
Canonul rlg.-Lucrarea I{arului ...:'.. 29L
C a n o n u l1 1 3 . - ' T r e b u i n t a H a m l u i . . ' . ' . . . : . 1 . ! . j . " . ' . . . . ; - . . : . . . . . . ' ' ' . . . . . . . . . . ' . . . . 291
'toti 2C2
C a n o n u l 1 1 4 .- oamenii au picate .....:......
Cattortul II5. - Nimeni nu est.e firi de Pdcatc . 292
C a n o n t t l - 1 1 6 .- R u g i r c i u n e a D o l n n e a s c i i n u e s t e f A l a r n i c d . t : . . . ' .." . .: 293
CanonuIII7.-Rinduialacirrntririibiscricilorilrtoarsedeladonati$ti..'.. 293
C a n o n u l I I 8 . - N o u a o r i n d u i r e a e p a r h i i l o r d u p i l n t o a r c e r e ad o n a t i $ t i l o r . . . . . . . . . . ZYJ

C a n o n u l I I g . - s t r l p i n i r e a r t n u i l i n u t b i s e r i c e s cd u p d 3 a n i d e c l r n t r t i r c ' . - - - . , . - - - - - 294
Canonul lpo. - Netnlclegerile (t.critoriale) dintre epar]riile judecd scaunul sinodil . . . . 294
Canonul I3I. - Judecarca celor ce aratii trepdsare fald de treburile eparhiilor lor .. . . 295
Canonul . 122,.- De la judecdtorii aleqi nu "selace apel 296
Canonttl 123. - Osinda episcopulni nepisdtor de treburile eparhiei ........ 290
 548 Scris. s. Afric; I-II; Const. (B?g); Dion.

Canonul 121..- Ontnda episcopilor care fac aritiri neadevdrate 29d

Canonul 125. - Autocefalia Bisericii din Africa 296
Cunottttl 126. - Virstir canonicil pentru ciluglrite qO rl

Canonttl 1g'1. - Scaunul de judecati sinodali ln Alrica 2s7

Cononul 728. - Cei afurisi[i nu pot pirl pe clerici 287
Canonul 129. - ApArarea celor ce nu-i pot piri pe clerici 257
Canonttl 130. * l n v i n u i r e a n e d o v e d i t i l n l { t s 1 ; O " plrltor . 2913
Canonul 131. * Cinc poate fi rnartor la judecarea clerici lor? ,qe
Canonul 132. - Duhovnicul nu poate fi martor 298
Canonul 133. - Episcopul sA nu fie grabnic a oslndi fdrd tlovezi 299
Serlsoarea trlntlsit de slnodul Inlreg tllu Alrlca ctrtrelfonlfnelu, e}tsco;.ul Iiisertrll dln
fioma -PB0 259
Scrlsoarea slnodulul dln Alrlea e6trc Pella Cclcstn4 eplseopul eet$ftl Rornel 302

CAIiOAITEI,E SfINTULf I SINOD AL NOI]I,NA LOCAL DI' LA CONSI'A}TI\OPOL.

NUItlT |;r SNOr]UL r-rr (86r)
Canonul .l. - lnterneierca mindstirilor gi nelrrstrdinarea averlle lor ... 304
Canonul 9. - Orllug{rii sd stca lrr nrrinistire 305
Canonul ,3. - StareIrrl s{-qi caute eulugArii fugili . 306
Canonul l. - Cdlugrirul fugit. Nlai rnarele cdlngdrilor este episcopul. Oslnda cdlugdpr-
lui care fuge din nrrin5stire 306
Canonul 5. - Noviciatul ;i ispitirea celor ce se c{lugdresc g0Z
Canonul 6. - Figiduinla siriciei 908
"L - llinistiri patronate
Ccunnul 309
Canonul E. - Oslnda celor ce-!i iau singuri bdrbnlia sau o iau altora 309
Canotwl 9. - Clericii si nu bati 310
Canonul 70. - I.ucrurile sfinte nu se lnstrAineazd ..... 310
Canonul 71, - lndeletniciri nepotrivite pentru cler 311
Canonul 72, - Rinduiali pentru paracliscle din case .. 312
Canottttl 73. - Schisma fafi de episcopi 3r2
l:curcnul 74. - Schisnrafatd de mitropolit. (Oslnda episcopului schismatic):...,,.,... 313
Canonul li, - Schisma fa!{ de patriarfu, care despirfire nu este schismi 313
Canonul 76. - Retragerea din scaun. Pierderea scaunului prin lips{ (necanonici mai
mult de 6 luni) din eparhic 314
Canonul 71. - Rlnduiala utcdrii treptelor prcolegti 315

CAIIOA\DLE SINODULUI AL ZIiCELEA I-OCAL Dli LA CONST;IItTINOPOL (fhut tn

blserlca Sl. Solla) (&19)
Qanonul 7, - Unitatea canonic:i lntre Biserica din Risdrit l i c e a d e A p u s . 315
Canonul 2. - Nepotrivire lntre arhierie si starea monalralfl 316
Cananul 3. - SiIa (violenta) hnpotrir-a ierarhilor 3L7

Iv. cANoaNELE STTNTTLORPARTNTI

CANOANE.LB FERI(]ITT.:LL:I DIONISIE ANHU'PISCOPL L ;\LIjXANDNMT ( ]- 864)
Canonul l. - Rlnduial6 pentru postul mare. (Sflrqitul posttrlul mare. Sfat pentru aju-
narc ln siptimtna patimilor). 31E
Cuprinsul. Can, Grigorie (+g?0),Petru (*311), Atanasie (+3?3),Vasile c. M. (+3?0) 5.{9

Canonul ,?. - Clnd se opresc fenreile de la cele sfinle? (Oprirea de la celc slinte a fe-
rneilor aflate in stare de curd[ire lunari) 320
Canonul 3. - Infrinarea sotilor 320
C a n o m t l d. - S c r r r g e r e as i r n l n ! c i . ( S f a t p e n t r u c a z r t l d e $ c u r g e r e a s d n l i n l e i ) 320

c-{\oAr-.nLE sFi\lL-LUI GnIGORID piC,ir0nUl. l)E }tINf .\I -I,RIIII,PISCOPI:L

\It(f (:F:Z.lnF:Iit (: 27n;

Oanonul I. - Picatele celor robiti dc barbari 321

Canonttl 2. - Licornia qi ci;tigul urlt. (Oslnda liconriei gi exploatdrii clgtigului urit) 322
Oanonul '1. - Clstigul nedrept. (Osinda clqtigului slrdin, neciustit) 322
Canonul 4. - Pridarea. (Osinda prid{rii) 323
Oanonttl i. - Luclurile Edsitc 323
Canonul 6. - Libe.rarea robilor. (ftobii scdpati din prinsoare sint liberi) 323
Canorutl7.-Vlnz.dtoliidefra{i.(Ostntlacelorcefacnrultealebarbarilor).......... 323
Onnonul 8, - Osinda celor ce prideazl ..;.... 924
Canonul 0. - Lucmrlle gdsite din prdzi 324
Canonul f 0. - Rinduiala pentru cei care tlarr lucurile pe faf{ 324
Ccuiottul Jl. - Treptele poc:iinfei 324

CrIIO-L\ELE FERICITfLLI PETRU. ARHIIIPISCOPtL,1LHX.\IDAIIiI $I

lIAnTrnt.r, (+ 3ll)
()anonuII._Pocdin!acelorc{zrr!idinpricirracaznelor
Canonul 2. - Pocdinla celor ce au clzut usor .. 325
Cdnonul 3. - p6aiinfa celor care s-au predat f{ri cazne 325
Oanonul 4. - Osinda celor ce nu se pniliesc ..... 326
Canonul 5. - Pociinla celor prefdculi (ce-au viclenit pc vrijnraqi) 326
Qanonul d. - Pociinla robilor creEtini care au jertfit de sil6 ... 527
C a n o n u l 7 . - P o c l i n f a c e l o r c e g i - a u p u s r o b i i c r e g t i n is i j e r t f e a s c i . . . , . ' i 327
Canonul 8. - Rlnduiala pentru cei ce-au fost vlnduli (tridali) 328
Canonul 9. - Sfat pentru cei ce cautd ispita . 328
Cqnonttl I0. - Osinda clericilor cdzuti 329
Canonul Il. - Cei ce s-au primejduit pcntru frati 330
Canonul 12. - Cei ce s-au riscurnp:irat 330
Canonul IJ. - Cei ce se feresc din calca vrdjmagului 331
Canonul IC. - I)espre mdrturisitori 332
Catnnul til. * Postul de nriercurea gi vincrea 332

c.{No.\\ri|,r.r sFirTf r,t-I ,ITANA$IE CtrL}trARE(+373)

Cattotrttl l. - Scurgerca sdnrin{ei. Cdsdtoria. Feciorie 332
Canonul 2. - Canonul cdrtilor Sfintei Scripturi .. . 335
Catonttl i. - Prinrirca ereticilor tu Riserici 337

cANo..r\ELE SFhTULUT VASTLECEL UAnE (330*379)

Canonul J. - T a i n e l e e r e t i c i l o r $ i s c h i s h r a t i c i l o r . S u c c e s i u h e aa p o s t o l i c l 339
Canonul 2, - L-ciderea meqte;ugit{ a fitului 342
Canonul J. - Osinda diaconului pentru desfrlnat'e 343
 550
Cuprlnsul. Can, Vasile c. m. (+gzg).

-Cqnonul4. * Cdsitoria a treia

Canonul 5. - prinrirca ercricilor. (Ereticii, 343
** ," o""e,I; o" o;,"i ;; *;;"i;) ..:. 346
Canonul 6. - Cdsdtoriioprire..(Ctrsitoriacelor npriii a" """;*;;.;;
o*r.,"1 346
cartonul z. - Sodorria (osin(la desfriurui c' birbali, " ,"d";i;i;i-a
altor pecate
asentenea)
C a n o n n .i q .- { - c i d e r edae v o i e s i c c af d r d d . , ; ;
34t
.. .............................. 347
( l u r t o r t t t l9 . ' _ D e s p r i r ! i t c a ( l ) i v o r l r r l )
....
Canottttl /0. - Jurdrnintrrl qi cilsslgx lui
349
.,. 351
,Canonul lI. -.I]ciclerea frird de
voi.e .. .......;
canonul 19. _ C:isdtoria clericilor. (Clericii sc pot
352
cisritori o singuri date) . 353
Cononul 13. - Cei ce ucid in rdzboi
353
Canonul I4. * Osincla cametei
354
C o n o n u li 5 . - f ' i l c : u i r cpas . g , . 4 . .
.,..,..,... ...:..:.......:... .... .. .: 354
Canottul ./d. - 'I'ilcuire la I\r Inrp. ir. 1, ......
354
Q a n r t n u l 1 7 . - J u r d r r r i n t u l .( C a z d e j u r d r n i n t a l u n u i
'xCanonul clerig) . . j............ JDA
t8. - Virsta canonici pentru figtrrluinlele
cAlugdrifelor gi fecioarelor .. .... 356
Canonul i9. - Iiig:ldninlelc .cllugirilor
:,.... ; . . 358
Canonul 20. -- ItigAduinfele eretigilor gi necregtinilor
nu slnt fdgiduin{e ;.... 359
Canonul 2i. - I)esfriu (adulter)
;i despdr!ire 359
Canonul P9. - CrisAtoria prin rdpirc. .
360
C a n o n u l2 J . - C d s i t o r i i o p r i t e
. i.......... 36r
Canonul 24. - Cdsdtoria vdduvelor lnchinate
bisericji 361
C a r t o n u l2 5 . - N e c i n s t i r e , p o c { i n l d , c d s d t o r i e
....,.......... 362
C a n o n u l2 6 . - D e s f r i u , p o c : i i n l r i ,c { s d t o r i e
......................... i.... 362
'.€anonul
27' - Preotul cisdtorit necanunic. (osinda preotului
'.Catrcnul cris{torit nelegiuit) ..... 364
28. - lnfrlrrare soeotili
':"""" 365
C a n o n u l2 9 . - . I u r r i r n l n t u l n e l r r g d d u i t . . . .
365
-
. c d r ' r c n Ju 0l . R d p i r e a( O s i n d dp e n t r u r d p i r e ). . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
j... 366
Canonul JI. - Disparitia sofului. (Cdsitoiia ciird se pierde, disparc
sotrut) . s67
-
.cononul J2. ccrtarea dc rrorri ori. rosinda clcriciror pcntru prcate
de moarte) .... 367
.Canonul JJ. - Nagterea in cdl{torie
368
C a n o n u Jl 4 . - pocrir'nfatnainteaobgteisipo.aini"ir;;
.....::'..:.........:. 368
C a n o n u l J 5 . - - P d r d s i r e ab i r b a t u l u i ........... 368
C a n o n u l3 6 . - ( l { s { t o r i as o l i i l o r o s t a g i l o r
..;........... .....:.... 369
CanonuI3?._.l)esfrinaril,crislitorie,concubinaj..'...
369
C a t r c n u l3 8 . - C d s d t o r i ef { r r i i n g i d l i n t r a p d r i n t i l o r
......:....r.. ...:... 369

Canonul lI. - Cdsritoria vicln,r,clor

371
Canonul 19. - Cdsdtor.ia frir.ti tlrepturi (care se afia s u b s t d p i n i r c )
....." 371
Canonul 43. -- Lovirea ucigdtoare
372
Cdnonul 44. - Osin<ia diaconifei pentru desfriu 372
Canonul 4i. - (,restinii nevrcdnici de Flristos 3?3
'61n:
Canonul 46. - Cdsitor.ia lelcgirriti grepeili 373
:Cattottttl47._Boteztrlrrrtorcretici,''...'..]....':1''...1:..'.]...:
.374
C a n o n u l4 8 . - - S o t i a p d r d s i t i ......,...._,.r. j....-;i..;:...j.,.. 375
C a n o n u l4 9 . - S i l n i c i a ( C c a c : i r e i ia s e f a c e s i l d n u a r e v i n { ) .i,,..........:
'375
 551
cuprinsul. can' vasile c' m' (l-379)'

Cartonul 50. - CisS.toria a treia

se ct'arti cu doui ostnde pen-
c 'a t t o r t t t l 5 1 . - Nu se lng5duie douS cerldri. (clericii nu
3?6
tm aceeaqi g r e E e a l i ) " " " '
376
" "
Cattottttl .i.?. - Na;terea ln ciltrtorie 377
i3. - Ctrsdtoria prin rdpire (se tngfuluie roabclor ritlule)
Cnttonttl 377
" ""'
Canonttl 54. - Ilciderca fdrtr de voie 377
- C l e r i c i i s i n u s c o a t d s a b i a '
Cartonul 55. 378
Canonttl 5d. -- Uciderea dc voie 378
flrl de voie
Cattonttl 57. - Oslnda pentru uciderea 378
Cartonul i3. - O s i n d a p e n t m a d u l t e r " .' '
379
5 9 . - O s l n d a p e n t r u d e s f r i u ' '
Oatrcmtl
,canonnl fecioarei
60. - osintla pentru cilcarea fdgaduintei 1l?
- O s i n r l a p e t r t n t f n r t
C a t t o t r r t l6 1 . 379
Canonul 69. .- Osinda 6s5fliului cu birba[i 380
()anonul 6J. - Osinda sodomitri .'
" ":
jurlinlitrtului '' '' 380
Canortttl 64. - Osinda pentru crllcarea
C u n o r t u l 6 ; . - V r i j i t o r i i ( s e o s i n d e s c c a u c i g a q i i ) " " ' 3 8 0 380
ntormintclor ' ' ' '
Canonnl 66' - Osincla pcntru pridarea 381
- lnrpreunatea lntrc frali (se osindegtc ca uciderea)
Canonttl d7. 381
( s e o s i n d e ; t e c a a r l u l t c r u l ) " "
Cotfirtttl /t8. - Ctrstrtoria opritd intre rude :"
hnpreunirii citelului ;i ipocliacollului cu lo-
Cartonul d9. - Desfrlul clericilor' (Oslnda 381
godnica)
(janonttl70.-osinda<liaconilorgiprezbiterilorc&resespurcl'sausedesfrlncazd....382
';;;;;;; se;tie ' 382
,i. - ,roro" la iveal{ a picatelor de care
(cei cc se dau vrijitorilor sc osindcsc ca
canorul 72. _ cei ce aleargi la vrdjitori. 382
ucigaqii) '
383
leapidd de }lrisios
tanonul 73. - Pociirlla celor ce se p o c { i n t i ) 383
(l)uhovnicul poate micaora t i m p u l d e
Cartonul 74. - Puterea duhornricului'
CanotutI7;._oslndaincestrrlui(lmpreur.rareairltrefra!i) n
C t u t o t u t l ? 6 ' - O s i n d a c i s d t o r i e i l n t r e c u n r n a l i 3 83 844
:Cattotrul 77. - Poceillla pentru adulter
384
doud surori '
Cczrottttl i,t. - Osinda celui ce se cdsitore;te cu 385
( o s l n d a c c l u i c e p d c i t u i e q t e c u r n a q t e r e a sa) "''
outotutl 79. - Cdderea cu maqterea 385
poligrniiei) " " '
canonul 80. - cei cu multe fenlei. (oslnclirea 385
crizuli
Canonul 8I' - Rinduiala pentru prinrirea celor
jurinrtntul 3 86
Cattonttl 82. - Pocdin{a celor ce-5i calci
386
Catnnul 6t. - Oshrda celor ce alerrgi la vrijitori
387
Canottrrl 8t" - ]\{destria cluhovnicului
387
Canonnl 8i. - lndntnrar pcntru duhovnic
388
Canonttl 8d' - lnfrlnarc nesocotit{
de nunle ' 388
Amestecul
Canonrtl 87. - Oprirea cisitoriei cu doui surori'
391
Canonul 88. - Clericii si nu aibi fiitoare
392
tn cler " " " ":'
Cattonttl 69. - Ispitirea vreclniciei celor ce intrd
393
Canonul 90. - Firiderlegea sinroniei
394
qi obiceiul bisericesc
'Canonul 9I. - Sfinta Scriptur5, Sflnta Trariilie
398
CanotruI 92' - Obiceiut 9i Tradilia bisericeasci
 552 Tim.; Gtlg.; Anlit. Grig. Nis.; Teot.

E.rINOANELI' I,UI TITTO'I'DIALEXANDNI\LL (,1 SB5)

Cononul L - Botezul unor catehurnenj
398
Canonul 3. -. llotezrrl celui lndrdcit. (Ccl indricit se boteazi numai pe patul de moar-
399
Oanonul J . - C u n r i n e c a r e ac c l u i l n d r d c i t . ( C e l i n d r i c i t p o a t e f i c u m i n e c a i )
..... 399
Cgnonul Rotezul catehumc.ilor. (catehumcnul iegit din nri'tc
se poate boteza) 399
Canonul 5 . - lnfrinarea pentru cunrlnecarc
399
Cottortttl Botezul crlchunrt'nelor. (Oatohunrepa aflatd ln sture
de curdlic lunartj
nu se boleazi) .....
400
Cunonul r.- Cunrinecarca feurcilor. (Fcrneia in stare cle curilirc Iunari.nu
se cumi_
n 0cI)
4100
Cuonul 8. - Postnl lehuzclor. (Fcnreia carc naqtc in post poatc
sinu posteascd).... 400
Canonul g. - E r e t j c i i l a S f . I . i t u r g h i 1 3 .( D r e t i c i i c a r e s e p o c i i e s s p o t f i
delatdla litur-
ghic)
400
.Canortttl 70, - Rolnavii se tleslcragi[ de post
400
Canonul 11. - Cdsltoria nelegiuitd rru se binecut.inteazd
401
Canonul 12. - Cuminecarea celor ce sc ispitcsc ln vis
401
Cunnul 13. - lnfrirr:rrca so[.ilor. (Sirrrbita ti [)rrntineca)
401
Lianonlul 14. - - l r c i g a $ u l d c s i n c . l S i n u c i g a g u l )
402
C a n o n u l , 7 5 . - i n c r r { c i r cna. - i p r i c i r r d , r " - ; ; ; p ; r i ; ; r
i;;;;l; : :... :. :.. : : :.. :...... 102
C a n o n u l 1 6 . - Ajrrrrarea lienlru culrirrecare
402
C a n o n u l 1 7 . -- l\Iustrare de sine
402
C a n o n u l 1 8 . -- \"ilsta de la care se osinde.scpircatele
403

cAr;oNf L SFINTULI.r GnrcoRrD TEOL0GUT,(+S90]

* Cattonul cir{ilor Sflntei Scripturi 403

(].q.NOIT-L SF'iN1'LLUI A}IIIII.OCI| IB ( 395)

+
- C a n o n r tcl d r I i l o r S f i n t e iS c r i p t u r i. . . . .
403

ctu\oA\F:LIi slf i\Tl. LI'I cItIti{}IilIi tflj \Iss{ ( i Jt}5)

Canonul 1. - F e l u r i l e p r i c a t c l o r ; i timiduirea lor
405
,Cattottul 2. - Cidere clo la credinld 407
Canonul 3. - Vrrijitoria. (Cer.taren cclor ce,alcargi Ia vr.Ajitori)
408
Cartonul 1. - Desfriul;i.adulterul si osinda lor .... 408
Calronul .5. - licidcrea cu voie q;i ldrd de voie. (Osirrcla lor)
410
Canonul 6. - Licornia si furtul (si oslnda lor) ... 412
. C a n o n u l 7 . *- Priidarea rrrortniutelor 413
Canonttl 8. - S a c r i l e g i u l . ( S p u r c a r e a celor sfintc) 4lg

CAIIO]\TI'I,E Lf]I TIJ0FII, AI.,\LUX.r\I}TIIEI (.+ 4Ig)

Canonul I. - Postul din ziua BoboteZei 414

'Canonul
2. - Primirea clericilor arieni 411

-J'{:ir;
 (+ltrl'T"ttttu 553
Cuprinsul. Can. Cbtill ft444)' Ctt"""ai"
415
Canonul J. - Adulterul cleluliri
416
Canonul 1. - Judecata ePiscoPului
416
cAs?ltoriei necanonice)
Canonul 5. - Cdsitoria necanonictr a clerului (Oslnda
416
Cononttl 6' - Plra t r t ' b u i c c e r c e t a t l b i n e "
417
Cnnonul 7. - Alegerea 9i ispitirea clerului 418
Canonul 8. - Lnpirlifea ofrandelor
418
Canonul 9, - D c s f r l u l c l e r u l u i 419
Canonul 70. - Alcgerea econonrului 419
Canonul II. - r\jutorarea celor in ncroi 419
Canonul 12. - Primirea unot clerici erctici ' ' " '
420
Canonrtl I3. - Cisdtoria nelegiuiti se desparte
420
Canonul 14. - Oslnda clnrdtAriei

{:ATOANI'LE SFINTII,UI CTIIRIL AL AI'EXANDITIEI (+44{)

pcntru judecatd canonicd 42O
Cunonul I. - .Judecatacanonici. Rlnduiala
C a n o n u l 2 . - C h i v e r n i s i r e a a v e r i i b i s c r i c c ; t i 4 2424
2
ierarhie)
Canonul 3' - lletragerea,din icaun' (Demisia din 423
ln cler
Canonnl 4. - Ispitirea cu slrg a celor ce intri 424
crrnonul 5. _ Rotezul ,rror--""*nr*eni osindifi

ENcIcLIcALUIGIIENADIE,(]471)patriarbulConstantinopoluluiqiasinodulu|.
celimpreunicu'dinsulocltretolipreacuvitlEiimitropoliligicltrepapa
Romei.
425
-- Osinda sirnoniei
.::
scnrsoang;r (+80j) patriarhul constantinopolului' Roma cea Noui
LUI TARASIE,'papa
cltre Adrian Romei celei Yechi'
427
- 0slnda sinroniei

V. CANOANELE INTREGTTOARE
CATOANI]I,D ST'INI'ULL;I IOAN AJUNATONUL
''' 432
Canonul I. - Pocdinta celor cizuti de la cretlinti " 434
- Vrijitoria. (Oslnda vrijitoriel 9i a celor ce alearg[ la
Cononnl e. 435
Canonul J. - Puterea duhovnicului
436
Canonul 4. - Blntuirca de isPite
436
Canonul 5. - lnvoirea la isPiti
436
Canonul d' - LuPta cu isPitele
436
Canonul 7. * Priinirea isPitei
ln sornn 437
Canonul E. - Canon pentru scurgerea sdmlnfei 437
ln trczvie
Canonul 9. - Canon pentru scurgerea strmlnfei 4?!7
Canonul I0. - Canon Pentru malabia 438
Canonul II. - Canotr pentru Nlalahia tn doi
" 438
Canonul t2. - Osinda clericilor pcntru malahie " " ,138
Canonul 13. - Canon pentru lapte srsenlenea malahiei
438
Canonttl 14. - Pociinla pcntru desfrllrl celui nelnsurat

*i'9.,t.
 554 Cuprinsul,,Can.Ioan AJun6torul

Canonul 15. - Pocdinta pentru desfriul celui lnsurat 438

Cdnonul 16. - Pocdinta pentru cilcarea fdgiduintei fecioriei 438
Canonul I7. - S'ilnicia. (Cei cdrora li se faee sili nu se oslndcsc) 439
'Cononul
18. - Oslnda clerului pentru desfrirrl ........... 439
Canonul -19. - Pocdinta pentnr cisdtoria a doua gi a treia 439
Canonul 90. - Oslnda pentru adulterul 439
:Canonul
27. - Despdrlirea canonicd a clerului 440
Canonul 22. - Clsdtoria cu logodnica altuia (este adrrlter) 440
Cinonul 23. - Cdsdtoria cu ereticii (este opritd) 440
Canonttl 24. - lmpreunarea intre Frali. (Osinda incestului) 440
Canonul 25. - Oslnda desfrinarea cu Iogodnica 440
Canonul 2d. - Oslnda pentru desfrinare cu soacra 441
Canonul 27. - Oslnda vrijitoriei, adulterului qi ucigagilor 442
Canonttl 28. - Opriri gi lnfrindri (pcntrrr fenreia aflatd in curdfire lunari) 442
'Canonul 29. - Osinda. desfriului cu. birbali 442
Aanonul 30. - Copiii plngdrifi. (Copiii pingdrili nu pot fi clerici) 442
Canonul 31. - Osinda pentru uciderea cu voie si firi cle r-oic .. 443
:Canonul J2. - Uciderca in rdzboi si lupta.qu tilharji 443
Qenonul 33. - Osinda celor ce pricinuiesc pier:derea megtcsugitd a fitului 443
Canonul 34. - Pociinta pentru pierderea fdrri clc voie a fdtului 444
Canonul J5. -..Oslnda pentru nddu;irea cu voie.sau firi de voie a pruncului ...... 444
Canonul J6. - Oslnda.pg4tru pierderea.cu r-oiea fitului ....... 144
Canonnl 31. - tsotezul copiilor. (Osinda pdrintilor care i9i Iasi copiii si rnoari nebo-
.: teza{i). 444
Canonul J8. - Darea la iveal5 a pfiealelor. (Cilug{rila sl rlea Ia ivealA pdcatele de

' '
Canonul 39. - Lepddarea copiilor. (Oslnda ceior ce-;i leapddd copii-este cu .rcigagii; 44b
CanonuI40'_Tt1hiria.(Tilhariiseosindesccauciga9ii)
C a n o n u lJ I . - O s i n d a p e n t r u f u r t !.....;....:.... r 415
Canonul 42. - Oslnda pentru furtul averii obqteqti 445
Canonul 43. - Osinda pentru pridarea mormintelor ... 446
CanonuM. - Oslnda pentru spurcarea celor sfinte . 446
Canonttl 45. - Jurlmlntul strlmb 446
'Qgnonul 4d. - Nu este cu dreptate a certa cu doud ostnde pentrrr acecasi gregeal:i .... 446
Canonrtl 47. - Pociinfa pentru bduluri necurate .: r. ... 446
'Canonul 48. - Pociinta celui ce vomeazi dupi cuminecare ... 447
C'anonul 49. .- Ciderea cu Maglera 447
.Canonul 50. - Cdderea cu nama qi fiica 447
Canonul 5I. - Desfrlnarea nefireasci cu doi frali . 448
Canonul 52. - Dcsfrlnarea nefireascd cu ginerele 448
Canonul 53. - Desfrlnarea nefireasci tntre frali 448
Canonul 54. - Desfrinarea nefireasci cu fratele mai mic 448
.Canonul 55, - PAcdtuirea cu fiica sa 448
. .Cqnonul56. - Picituirea cu mama sa 448
Cgnonul 57. - Pictrtuirea cu fina 418

\,.-';:.: .-*
 ' l i
555
C[Fifrtsul, Can, Nechilor,-.'l :i?t t :

Plcituirea cu cumitra {48

Crutonul 58.
445
Canonul 50. Sodomia
449
Canonul 60. Pdcdtuirea cu veri5oara primard
.Canonul 61. Pdcdtuirca cu necre;tini 9i eretici
'Cononul 62. Adulterulso!iilordeclerici.I)cspAr!ireacanonicdaclericilor.449
Pdcituirea fetneii crt rloi.Irati 449
Canonul 63.
Pdcituirea femeii cu famen 450
Canonul 64.
lrnpreunareanefireascicusotia """""':' 45O
Canonrtl 65.

C,TNOATIILE LUI NECIIIFON TT,1NTUNISITORT]L

45O
Canonul I. - Antimisul
450
Canonul 2. - Cisdtoria a doua qi a treia
C a n o n t t l3 . - lnpridvorulbisericiinusezdboveqte .... """""" 451
Canonul l. - Daniile ln nuntele celor rdposa!i. (Biserica primegte danii 9i flrd de tes-
tanlent) ...":' """' 462
- L a B u n a V e e t i r e e s t e d e z l e g a r e d e v i n 9 i p e g t e . " " " " " " ' """ 452
C t u - r o r r n5 l.
Egumenul poate hirotesi cite! si ipocliacon ......: 452
Cnnrtnul6. -
'Canonul
7. * Desfrllrl opregte de Ia hirotonie . ' '.. " ' 453

a doua qi a treia sehirotonesc.'.. 453

canonul.8. - copiii rlinflori$iceid.incdsitoria
:Canonul 9. - Cuminecarea celor pe moarte 453
" " 453
Canonul i0. - lnc,hinarea Dumineca qi la Cincizecime ...
ianonul l/. - R i n d u i a l ap c n t r i rp r o s c r m i d i e ""'"'";'"' 453
.Canonttl t184
IZ. - P r o s c o m i d i a .( P o t i r u l n u s e b i n e c u v i n t e a 2 l l a p r o s c o m i d i e ) . . . . . . . . . :
C a n o r u t l. 1 3 .- L i t u r g h i a . ( L 3 l i t u r g h i e s e l o l o s e q t e a p d c a l d d ). : ' . - . " " ' : " " " : " ' 454

Canonul 14. - Rlnduiala cilugirul revenit in minlstire 154

irentru
Cat.,onuII5.-Cdlugdri!elcpotintralnaltar..
'Canonul .sd
16. - Postirea cilugifilor. (C{lugtiii posteasc{ lntreg postul mare) " " " 458
'
Cltnonul 17. - Pricini care iartd plecarea ctrlugirilor din mdndstire " 456

.Cqnonul I8, - Cinstirea rndn{stirii. (Si nrr se sesteascd in lttnte cele ce se fac ln m{-
nistire) . !56
Canonul 19. - Rincluiala pentru cilugdrii pu5i pe poc{inli ' " ' '' 456

Canonnl 20. - Postirea cilugirilor. (Rinduiall pentru postirea cdlugArilor ln postul

Crdciunului) .. i.. '. 457

Canonttl ZI. - Cdlugirifa care a suferit silnicie. Pocdinfa cilugdritrei cdreia i s-a ftrcut
, sil; .... 457
'
Cttnonul 29. - Cdlugirirea cu gind vi(lean. PociinJa celui ce s-a cAluglrit cu glnd vl'
clea' . 457

Canonul 23, - Curninecarea cilugirifclor. Cdlugdrifele nu se cuminecd de cilugiri

presbiteri tineri .
Cqnonul 21. - Egumenii si nu-i goneasci pe cdlugtrri clin ministjre : 458
- Lepidarca cilugiriei 458
.Canonul 95.
Canonul 26. - Botezul $i cllrrgiria pe patul de moarte 458
'Canonul '158
I 27. - Crilugirul prezbiter sd slujcascd cu mantie
I
t

l
t
a
 556 Cuprinsul. Can, Nicolae (+ Ulf); 1-3, prescriptiuni canonice.

Canonul P8. - lndrumare pentru duhovnic. (Secretul

spovcdaniei) 458
C.anonuI29._oslnclaaduIterilorsodorni|ilor,uciga;ilorEialtorrdrrf{c{tori
459
Canonul J0. - Puterca cluhovnicului. (Duhovnicul
chivernisegte pociin{a drrpd chibzu_
infa sa)
459
Canonul 31. - Prez.ltiterul poate sfinli temelia bisericii
459
CanonuL J2. - Osinda cametei
460
Canonul J3. - Rlnduiala pcntru postirea cilugdrilor
460
Canonul 34. - O p r e l i g t i p e n t r u c e i n e c u m i n e c a t i .( C o n c o b i n a j u l )
.................. 460
Canonul J5. - Oslndn cdlugdrului care se cdsitoregte 460
Canorutl 36. - Desfriul opregte de la preolie
46r
Canonul 37. - Desfrlnafii. (N-au p{rtdqie cu credinciogii)
.... 46t
Canonul J8. - Botezul prtrncilor (in primejdie de moarte)
'Canonul 48I
J9. - Cildtoria dumineca
461
Canonul 40. - Cdr{ile necanonice gi cele cu preziceri si nn se primeasc{
462
canonul 4r.'- cdrlile necanonice qi scrisorire ndscocite sd nu se primeasca
462
canonul 42. - Rrnduiara pentru siplirmrna luminatd, Joire sd nu se
fin{ 462
Ganonul 43. - Osinda celui ce ucide pe tatil siu
462
canonul 11' - Botezrl de nevoie. (cilugdrul fdrd hirotonie qi diaconul pot
boteza) .. 463
Canonnl 15. - La nevoie orice cregtin poate boteza .
463
CanonuI46' -Bisericileereticilor(nuslrrtbiserici)
463
Aanonul 47' - Postul de miercurea si vinerea. Preolii care nu postesc miercurea qi
vinerea sd nu cuminece .. ..
408
Canonul 48. - Rlndujala pentru postirea cdlugirilor ln postul Mare ..
464
:Canonul 19. - Cind zice cdlugdrul nehirotonit rugdciunea la masi? 461
Sorlsoarea lul Teodor Studltul cAtre Cdlugdrul trIatadln
464

.CANOANELE LLI rircol,AE 4L CONSTANTTNOPOLULUI (10s6_uu)

'eanonul
I. - Cdlugdrii pot intra ln altar
"canonuI2._ingenunchiereanuesteopriti.inzjIelehotlrlte 468
16s
,Canonul 3. - Postul sintei Marii .169
Canonul 1..- Cel lndrdcit nu se cumincci .,..
" 470
Canonul d.'* iolosirea prescurilor ..-...... 470
c a n o n u t d . - R t n d u i a l a p e ' t r u p t e c a r e ac l r u g a r u i u i ; r ; ; ; ; ; ; i , ; ;
..:..:.:...::::: 470
Canonul 7. -.stirelia nu se mogtenegte ..
471
cottottttl 8. - Preo{ii catcrisili gi cei cc pdrisesc preofia
so nurndr{ rntre nrirc'i ,... 472
Canonul 9. - Cci pu;i sub certare duhovniccasci (nu se
binecrrvlnteazd) 472
canonul 10. - cuminec{tura gi anafora. (cei oprifi de la cunrinccare nu pot lua
nici
anaford) ...;,.. 472
canonul rJ. - canonicanul lui Ioan postnicut, (sd'u se urnrezerind'ierile
de pocd-
infd ale lui Ioan postnicul)
4Za

DIFEnITE pnEsc,RrpTrUNI CANONICB

Canonul I. - Cei rintluifi necanonic,nu slnt episcopi
173
Canonul 2. - Rlnduiald pentru timpul gi chipul cumineciturii
, 474
canonul 3. - Povifuire citre preoli pentru slujirea sf. Liturghii si pentru
curnine-
care 175
Cuprinsul. 4-7. Prescripfiuni canonlce. 55?

Ctutonul f. - lndrurttarc pentru duhovnic 475

Canonul 5. - Pordtruire pentru cuminecare 476

Canonul 6. - Cuminecarea cleasi sau rari? 477

C u n o n t t l 7 . - - C u r r t i n e c i r r e as d s e f a c i c u v r e d n i c i e 477

VI. REPERTORIU CANONIC GENERAL 479

VII. INDICE CANONIC 489

VIII. INDRUMATOR CANONIC 497

Ix. ENCICLICA PATRIARITILOn ORTODOCST DE Llr lE4E 529

CT'PRINSUL 535

ERATA 559