Teste TN Mihaela

EVALUARE NAŢIONALĂ
2009-2010
Lucrare în conformitate cu programa pentru examenul de Evaluare naţională 2009-2010.
Referent ştiinţific: Monica Halaszi
Editor: Alexandru Creangă
Persoane de contact: Alina Dobrin

(0751.08.05.15/0769.2216.81)
Ioana Radu (0769.22.16.83)
Valentin Radu (0746.15.45.96)
Bogdan Dobrin (0746.15.45.97)
Marian Mârzăcioiu (0744.42.95.12)
Pentru Bucureşti: Victor Anton
(0755.10.72.91/0769.22.16.82)
Cătălin Cristescu (0769.22.16.80)
Sediul central: 0348.43.94.17
e-mail: comenzi.nomina@gmail.com
CP 70, OP 5 Piteşti, Ghişeul 1
www.edituranomina.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Testare naţională : Limba şi literatura română /

Vasile Goran - Piteşti : Nomina, 2009
ISBN 978-606-535-079-3
811.135.1 (075.33)(079.1)
821.135.1.09(075.33)(079.1)
Copyright © Editura Nomina, 2009
Toate drepturile aparţin Editurii Nomina
Loredana Bretfelean Vasile Goran Adela Militar
Lăcrimioara Cabai Radu Mazilescu Cristian
Adelina Damian- Cristian Miclean Moldovan
Fekete Dumitru Lucia Popa
Ladislau Daradici Mihăilescu Adriana Todoran
Limba şi literatura română

Clasa a VIII-a
• sugestii de subiecte proiectate
în conformitate cu modelele
propuse
de Centrul Naţional pentru
Curriculum
şi Evaluare în Învăţământul
Preuniversitar la 30.11.2009
• modele de rezolvare
Editura NOMINA
Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 4846 / 31.VIII.2009, cu privire la organizarea şi desfăşurarea Evaluării
Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2009-2010
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
ANUL ŞCOLAR 2009-2010
I. PRECIZĂRI
Limba şi literatura română are, în cadrul testării naţionale de la finalul clasei a VIII-a, statut
de disciplină obligatorie.
Prezenta programă pentru testarea naţională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina limba
şi literatura română vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din
texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă/ de utilizare corectă şi
adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu
scopuri diverse. Deoarece competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi
atitudini formate în clasele a V-a – a VIII-a, subiectele pentru testarea naţională vor evalua atât
competenţele specifice şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare actualizate
pentru clasa a VIII-a (aprobată prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării cu nr.
5097 din 2009), cât şi conţinuturile din programele şcolare actualizate pentru clasele a V-a – a
VII-a, ce sunt valorificate în clasa a VIII-a.
Prin testarea naţională la limba şi literatura română, în evaluarea unităţilor de conţinut care
privesc domeniul limba română (Elemente de construcţie a comunicării), se are în vedere
viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de
construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi
pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează
exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere)
şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere
a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care
impun o asemenea abordare.
În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe
care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a
unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra
acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un
text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor
secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau
structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea
competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct
de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar),
reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, eviden-
ţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/ într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea
logică a unor dialoguri etc.).
5
Pentru competenţele de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza
activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a progresului elevilor.
Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea
mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (3. Receptarea mesajului scris, din
texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii
române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse),
detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru
clasele a V-a - a VIII-a.
II. COMPETENTE GENERALE, COMPETENTE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

ASOCIATE
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
Competenţe specifice Conţinuturi asociate

3.1 dovedirea înţelegerii unui text - idei principale, idei secundare; ordinea logică şi
literar sau nonliterar, pornind de cronologică a ideilor /a întâmplărilor dintr-un text;
la cerinţe date - moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog,
monolog);
- structuri în textele epice (logica acţiunii, timp,
spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor,
relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa
dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de
aceasta; eul liric);
- subiectul operei literare, momentele subiectului;
- procedee de expresivitate artistică în textele
studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria,
repetiţia fonetică/ aliteraţia, metafora, hiperbola,
epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia,
antiteză);
- sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-
un context dat;
- elemente de versificaţie (măsura, rima, piciorul
metric, ritmul, versul, strofa);
- trăsăturile specifice genului epic i liric, în opere
literare studiate sau în texte la prima vedere;
- trăsături ale speciilor literare: schiţa, basmul
(popular/cult), pastelul, fabula, nuvela, balada*, în
opere literare studiate;
- texte literare (populare şi culte – aparţinând
diverselor genuri şi specii studiate); texte
nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de
revistă, anunţul, ştirea);
3.2. sesizarea corectitudinii şi a - arhaisme, regionalisme şi neologisme în texte date;
valorii expresive a categoriilor - cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin
morfosintactice, a mijloacelor de conversiune;
îmbogăţire a vocabularului şi a - categorii semantice studiate: sinonime, antonime,
6
categoriilor semantice studiate, a - omonime, cuvinte polisemantice; construcţii
ortografiei şi punctuaţiei pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte
diferite;
- mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului
(derivarea, compunerea, schimbarea valorii
gramaticale), familia de cuvinte; mijloacele externe
de îmbogăţire a vocabularului;
- ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a
vocalelor în hiat;
- despărţirea cuvintelor în silabe;
- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie studiate,
prezente într-un text dat;
- valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic,
lexical şi morfosintactic) într-un text dat; elemente
de limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil,
versificaţia;
- categorii morfologice specifice părţilor de vorbire
(conform programelor şcolare pentru clasele a V-a
– a VlII-a): părţile de vorbire flexibile (verbul,
substantivul/articolul, pronumele, numeralul,
adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia,
conjuncţia, interjecţia); relaţii şi funcţii sintactice;
- elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei
(probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de
propoziţii regente şi subordonatele indicate de
programa şcolară; relaţii sintactice; topică şi
punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora în
textul dat);
3.3. identificarea valorilor etice şi - elemente etice şi culturale în texte literare şi
culturale într-un text, nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de
exprimându-şi impresiile şi acestea.
preferinţele
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în

diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
Competenţe specifice Conţinuturi asociate

4.1. redactarea diverselor texte, cu - elemente de redactare a unor compuneri scurte pe o
scopuri şi destinaţii diverse, anumită temă/ urmărind un plan dat sau conceput de
adaptându-le la situaţia de elev; părţile componente ale unei compuneri;
comunicare concretă organizarea planului unei compuneri pe o temă dată;
structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea
îngrijită, lizibilă şi corectă;
- redactarea unor texte reflexive şi imaginative
(compuneri care presupun exprimarea propriilor
sentimente cu ocazia unui eveniment personal,
7
social sau cultural; evidenţierea unor trăsături ale
unui obiect – peisaj, persoană – într-o descriere/
într-un portret;
- redactarea unor scurte naraţiuni; continuarea unor
dialoguri etc.); redactarea unor compuneri având ca
suport texte literare studiate sau la prima vedere –
rezumat; caracterizare de personaj;
- motivarea apartenenţei unui text studiat la o specie
literară sau la un gen literar: epic, liric*;
- prezentarea unui punct de vedere asupra unor
secvenţe din texte la prima vedere, pe baza unor
cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a
operei literare, figurile de stil studiate, elemente de
versificaţie etc.) sau prin exprimarea argumentată a
opiniei personale privind structura textului,
semnifica ia titlului, procedeele de expresivitate
artistică învă ate şi semnificaţiile mesajului din
fragmentul dat;
- exprimarea argumentată a unui punct de vedere
privind un text studiat sau textul la prima vedere;
aprecieri personale referitoare la fragmente din
textele studiate (moduri de expunere, figuri de stil,
- personaje etc.);
4.2. utilizarea în redactarea unui text - elemente de lexic studiate în clasele V - VIII;
propriu a cunoştinţelor de lexic şi - aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfosintaxă
de morfo-sintaxă, folosind adecvat în exprimarea scrisă corectă;
semnele ortografice şi de - folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul
punctuaţie propoziţiei şi al frazei (coordonare, subordonare,
incidenţă);
- enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii studi-
ate (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă,
subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă; atri-
butul şi propoziţia subordonată atributivă; comple-
mentul direct şi propoziţia subordonată completivă
directă; complementul indirect şi propoziţia subor-
donată completivă indirectă; complementele cir-
cumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstan-
ţiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de
cauză, de scop ); dezvoltarea şi contragerea.
* Notă! Comparativ cu programa şcolară în vigoare pentru clasa a VIII-a, nu constituie

conţinuturi obligatorii pentru testarea naţională: specia literară roman; genul dramatic;
propoziţia subordonată circumstanţială condiţională; propoziţia subordonată circumstanţială
concesivă; propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.
8
Nota _______________________
Observaţiile profesorului______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 1
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Timpul de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul dat.
Toate străzile din oraş, oricât de întortocheate şi de încâlcite ar fi fost, de oriunde ar fi

pornit, se strecurau toate spre şoseaua principală şi se revărsau toate în ea, transform-
ând-o astfel în singura cale de ieşire din târg spre munţii care se profilau în depărtări.
Mai era şi o gârlă* prăpăstioasă care împiedica celelalte străzi să părăsească oraşul de
capul lor, o gârlă care înconjura târgul ca un şanţ de cetate şi peste care nu se aruncase
decât un singur pod, un pod mare, de piatră, la capătul dinspre nord. Locului unde se afla
podul i se spunea: „la barieră”. În preajma podului se înjghebaseră, de-a lungul anilor,
câteva căsuţe pipernicite şi nişte gherete de bârne, toate roase de oftica * vremurilor. Dacă
în timpul nopţii bariera dormea somn greu, rareori tulburat de vreun scârţâit de care sau
de claxonul vreunui camion, de cum se iveau zorii începea o forfotă care nu se mai
termina până la asfinţit. Drumeţi, care cu boi, docare *, biciclete, mai rar camioane sau
maşini de şosea, căruţe, mai ales căruţe cu coviltirul deasupra, se scurgeau, se scurgeau
întruna spre oraş. Străini sau cunoscuţi, oamenii îşi dădeau bineţe într-un fel ciudat, care
se împământenise în toată regiunea: întotdeauna îşi destăinuiau şi scopul colindei lor la
oraş.
(Constantin Chiriţă, Cireşarii, vol. I: Cavalerii florii de cireş)
*gârlă s.f. – apă curgătoare (mai mică); braţ al unei ape curgătoare.
*oftică s.f. (pop.), tuberculoză pulmonară; ftizie.
*docar s.n. – trăsurică uşoară cu două sau cu patru roţi.
A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:
1. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.
6 puncte
Forfota=imbulzeala
9
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
2. Scrie, pe foaia de examen, cuvintele care conţin diftong din seria: toate, barieră, roase,
dormea, rareori, vreun, camion, străini, dădeau. 6 puncte
Toate,roase,dormea,vreun.
______________________________________________________________________
3. Transcrie, din textul citat, o enumeraţie şi o personificare. 6 puncte
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
4. Notează, din textul dat, trei complemente circumstanţiale care să reprezinte elemente
ale cadrului descris. 6 puncte
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia enunţului: o gârlă care înconjura târgul

ca un şanţ de cetate. 6 puncte
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile
sau despre mesajul fragmentului citat din romanul Cireşarii de Constantin Chiriţă.
În compunerea ta, trebuie: 12 puncte
a. să formuleze opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului; 4 puncte
b. să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute); 4 puncte
c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate); 2 puncte
d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
10
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Dacă zbori deasupra golurilor alpine din Carpaţii Meridionali, poţi privi munţii drept
în ochi: sunt tăurile de un albastru mirat, lacurile suspendate între creste. În urmă cu
10.000 de ani, prin văile aflate la peste 1.500 de metri se scurgeau leneş, dar implacabil,
gheţarii. În urma lor rămâneau jgheaburi largi, cu fundul plat, şi morene, grămezi de
stânci împinse de fruntea gheţarului. Din loc în loc, fluviul de gheaţă făcea un popas,
lărgind şi adâncind copaia de granit. După încălzirea climei şi topirea postglaciară, în
căldări s-a acumulat apa din ploi, zăpezi şi izvoare. S-au format astfel cele mai frumoase,
mai limpezi şi mai neîntinate lacuri din ţara noastră. Numeroase, dacă le luăm în
considerare şi pe cele foarte mici. Cam 30, dacă le socotim pe cele mai însemnate.
Parcul Naţional Retezat, care în iulie 2009 s-a calificat în semifinala Concursului
Internaţional „Şapte minuni ale naturii lumii“, deţine cele mai multe lacuri glaciare. Aici
se află Bucura, de 8,9 hectare, cel mai intins dintre ele; dar şi campionul adâncimii,
Zănoaga, cu 29 de metri.
Despre aceste superlative aţi aflat şi din manualele de geografie. Alături de prietenii
mei scufundători şi cercetători din Clubul G.E.S.S., am avut curiozitatea de a vedea ce se
află şi în adâncul oazelor albastre. Împovăraţi, am transportat, făcând mai multe
drumuri, echipamentul greu, până în campingul de la Bucura, unde ne-am făcut baza.
(Cristian Lascu, Oazele Retezatului, în revista National Geographic România)
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:
- revista din care a fost selectat fragmentul;
- regiunea montană evocată;
- cel mai adânc lac glaciar din Parcul Naţional Retezat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează două structuri/grupuri de cuvinte prin care se concretizează imaginea vizuală

a lacurilor. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa: 6 puncte

Propoziţia subordonată din fraza Parcul Naţional Retezat, care în iulie 2009 s-a
calificat în semifinala Concursului Internaţional „Şapte minuni ale naturii lumii“, deţine
cele mai multe lacuri glaciare, este o propoziţie subordonată:
11
a. atributivă;
b. completivă directă;
c. subiectivă.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate din enunţul: Dacă zbori
deasupra golurilor alpine din Carpaţii Meridionali, poţi privi munţii drept în ochi.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi sentimentele/ reacţia cu

ocazia vizitării unui lac glaciar din România, valorificând fragmentul citat.
În compunerea ta, trebuie:
a. să-ţi exprimi sentimentele faţă de vizita făcută; 4 puncte
b. să valorifici secvenţele din text care ilustrează imaginea lacurilor glaciare; 4 puncte
c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este
obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei –
1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate
conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea – 2 p.).
12
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 2

Ardeau ca nişte facle vii, Şi m-am întors într-un târziu,

în vârf de firave tulpini. departe câmpul rămânea,
Îşi înălţau râzând zglobii atât de singur şi pustiu
obrazul roşu dintre spini. în urma mea.
I-am adunat cu mâini avare, Dar când acasă-am încercat

am rătăcit în seara blândă, să-i strâng într-un aprins buchet,
umplându-mi braţele de floare toţi macii mei s-au scuturat
învăpăiată şi plăpândă. ca nişte lacrimi pe parchet.
(Magda Isanos, Macii)
1. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: Dar când acasă-am încercat/
să-i strâng într-un aprins buchet, sunt, în ordine: 6 puncte
a. adverb, pronume personal, adjectiv;
b. adverb, pronume personal, substantiv;
13
c. substantiv, pronume personal, adjectiv.
_________________________________________________________________________
3. Precizează rima şi ritmul versurilor citate. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Explică, într-un text de 3-5 rânduri, semnificaţia versurilor: toţi macii mei s-au
scuturat/ ca nişte lacrimi pe parchet. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului liric/
unei opere lirice. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
sau despre mesajul poeziei Macii de Magda Isanos. 12 puncte
a. să formulezi opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
14
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Nimeni nu ştie cum şi unde a apărut viaţa pe Terra. Cu fiecare an însă, oamenii de
ştiinţă se apropie tot mai mult de descifrarea acestui mister. Două lucruri par totuşi certe:
viaţa a apărut cu mult timp în urmă şi primele organisme vii erau cu mult mai simple
decât cele existente astăzi.
Unii oameni cred că fiinţele vii au fost create în mod deliberat şi că viaţa pe Pământ
datează de numai câteva mii de ani. Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt însă de altă
părere. Ei consideră că viaţa a apărut acum aproape patru miliarde de ani, pe când
planeta noastră era încă tânără. Ei cred că viaţa a luat naştere în urma unor reacţii
chimice întâmplătoare, că la un moment dat au dat naştere fiinţelor vii. Este posibil ca
acest proces să nu fi avut loc doar pe Terra; poate că şi în alte regiuni ale universului
există planete vii.
Organismele vii sunt extrem de variate, dar la baza existenţei lor se află aceleaşi
structuri elementare. Toate sut formate din celule şi fiecare celulă conţine un set complet
de instrucţiuni chimice, numite gene. Celulele sunt asemenea unor globuleţe
microscopice, învelite într-o membrană specială, care le protejează de lumea exterioară.
Celulele pot utiliza energia din mediu, se pot înmulţi şi pot creşte. Genele sunt chiar mai
importante; ele cuprind toate informaţiile necesare pentru formarea şi funcţionarea
celulelor.
(Cum a început viaţa, în volumul Natura – Enciclopedie pentru întrega familie,
Editura Teora)
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul
citat:
- articolul din care a fost selectat fragmentul;
- cele două lucruri certe referitoare la apariţia vieţii;
- părerea majorităţii oamenilor de ştiinţă despre vechimea vieţii pe Terra. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Precizează ce cuprind genele, valorificând textul citat. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
15
3. Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte subliniate din enunţul: Unii oameni
cred că fiinţele vii au fost create în mod deliberat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Propoziţia subordonată din fraza: poate că şi în alte regiuni ale universului există
planete vii, este o propoziţie subordonată:
a. atributivă;
c. subiectivă.
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să povesteşti modul în care îţi

imaginezi cum a apărut viaţa pe Terra.
- să prezinţi o întâmplare imaginară despre apariţia vieţii pe Terra; 4 puncte
- să foloseşti naraţiunea, ca mod predominant de expunere; 4 puncte
- să ai conţinutul adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. 2 puncte
- să te încadrezi în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
16
17
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 3

Domnul pedagog terminase de făcut apelul şi numerotarea elevilor. Se proţăpi bine pe

picioarele-i lungi ca de cocostârc şi ne spuse:
― Peste trei zile, toţi elevii sunt obligaţi să vină cu şapcă şi număr la mâna stângă.
Numărul puteţi să vi-l confecţionaţi la orice ceaprazărie*. Îl veţi face pe un petec pătrat de
postav albastru ca cerul, cum e şi culoarea de la şapcă, de dimensiunea 5 centimetri pe 5.
Nu este permis să fie mai mic!
― Dar mai mare?
Ochii tuturor se îndreptară încotro se auzise glasul. Era tot Ciufulitul, pe care-l chema
Stoica Dan.
Domnul pedagog se făcu feţe-feţe:
― 5 pe 5, aşa e reglementar!
Stoica Dan răspunse foarte politicos, dar nu fără o nuanţă de ironie:
― Vă mulţumesc! şi se aşeză.
― Pe acest petec pătrat se vor broda cu fir auriu următoarele: „L.Gh.L.”*, iniţialele
liceului, şi numărul fiecăruia dedesubt; iar la şapcă, în frunte, pe postavul negru, veţi
broda aceleaşi iniţiale... ca să se ştie...
― Brodăm numărul şi la şapcă?
Tot Stoica Dan! Hotărât lucru că voia să-l scoată din sărite pe pedagog, care-i răcni
sugrumat de iritare:
― Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicaţie? Şi, fără să mai aştepte: Cred
c-a înţeles toată lumea! Cine vine peste trei zile fără şapcă şi număr este eliminat!
Din nou Stoica:
― Dacă nu vă supăraţi, ce-nsemnează „eliminat”?
― „Adică că te dau afară!” îi răspunse ilustrul pedagog şi plecă încruntat.
(Gheorghe Băjenaru, Cişmigiu&comp.)
18
*ceaprazărie s.f. (învechit) – atelier în care se confecţionează şireturile, panglicile sau
ciucurii de mătase cu care se împodobesc hainele (militare), draperiile, tapițeriile etc.
* L.Gh.L. – abreviere pentru denumirea Liceului Gheorghe Lazăr.
1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format
cuvintele: toţi (toţi elevii), de la şi auriu. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Motivează folosirea semnului exclamării în enunţul: Tot Stoica Dan! 6 puncte

_________________________________________________________________________
3. Scrie prima idee principală a textului. 6 puncte

_________________________________________________________________________
4. Transcrie un fragment care este folosită o modalitate directă/ un procedeu direct de

caracterizare a unuia dintre personajele textului dat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului epic/
unei opere epice. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Scrie un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre atitudinea elevului
Stoica Dan (personaj în fragmentul de mai sus), faţă de precizările pedagogului (formu-
larea clară/ logică a opiniei, motivarea acesteia). 12 puncte
a. să formuleze opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului;
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
19
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

În perioada 31 aprilie – 3 mai 2009, s-a desfăşurat, la Iaşi, faza naţională a

Concursului Naţional de Limba şi Literatura Română „Ionel Teodoreanu”, ediţia a IV-a,
la care au participat aproximativ 200 de elevi de la clasele a V-a şi a VI-a, din întreaga
ţară. Lotul judeţului Constanţa, format din patru elevi, a avut o participare de excepţie, în
primul rând prin obţinerea locului I, la clasa a V-a, de către Oana Butunoiu, de la Şcoala
cu clasele I-VIII „Gala Galaction” Mangalia, pregătită de profesoara Elena Petcu.
Lucrarea Oanei a impresionat Comisia Centrală de Evaluare, care i-a acordat, în plus, şi
un premiu special pentru creativitate şi imaginaţie. Succesul elevilor noştri a fost
completat de menţiunile obţinute de Agnes Maria Morariu, elevă în clasa a V-a la Liceul
Teoretic „Ovidius” Constanţa, profesor îndrumător Alina Trache, şi de Elif Memet, elevă
în clasa a VI-a la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 12 „Bogdan Petriceicu Haşdeu” Constanţa,
profesor îndrumător Elena Jiga, precum şi de premiul special acordat lui Andrei Creţu,
elevul doamnei profesor Luiza Vişinescu, de la Liceul Teoretic „Ovidius” Constanţa.
„Faptul că am câştigat unul dintre cele două premii I şi că toţi cei patru membri ai lotului
nostru s-au întors de la Iaşi încununaţi de lauri este o recunoaştere a spiritului competitiv
şi a valorii profesorilor de limba şi literatura română din judeţul Constanţa, care s-au
implicat cu maxim de seriozitate în desfăşurarea tuturor etapelor Concursului Naţional
„Ionel Teodoreanu”. Astfel, am avut posibilitatea de a-i selecta, pentru a ne reprezenta la
faza naţională, pe cei mai valoroşi dintre copii, care şi-au dovedit, într-o competiţie cu cei
mai buni dintre cei cei buni, talentul, inspiraţia şi, mai ales, pasiunea pentru studiul limbii
şi literaturii române” a declarat Corina Cuşa.
(Alina Cristea, Elevi constănţeni, laureaţi la un concurs naţional de literatura română,
în ziarul Telegraf¸ din 5 mai 2009)
citat:
- articolul din care a fost selectat fragmentul;
- oraşul în care s-a desfăşurat ediţia a IV-a a Concursului Naţional de Limba şi
Literatura Română „Ionel Teodoreanu”;
- numărul menţiunilor obţinute de elevii din Constanţa. 6 puncte
20
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Transcrie, din textul dat, două grupuri de cuvinte/ fragmente, care ilustrează ce
dovedesc rezultatele bune ale elevilor din judeţul Constanţa participanţi la ediţia a IV-a a
Concursului Naţional de Limba şi Literatura Română „Ionel Teodoreanu”. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: succes, a selecta şi
pasiunea. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propoziţia subordonată din fraza: Faptul că am câştigat unul dintre cele două premii I
[...] este o recunoaştere a spiritului competitiv şi a valorii profesorilor de limba şi
literatura română din judeţul Constanţa, este o propoziţie subordonată:
a. atributivă;
c. subiectivă.
_________________________________________________________________________
B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi sentimentele/ reacţia cu

ocazia obţinerii unui premiu la faza naţională a Concursului Naţional de Limba şi
Literatura Română „Ionel Teodoreanu”.
a. să prezinţi, pe scurt, contextul obţinerii premiului;
4 puncte
b. să-ţi exprimi sentimentele faţă de premiul obţinut; 4 puncte
21
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 4
Subiectul I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:
Supt lumina trandafirie a unui blând apus de soare, pământul pare adâncit într-o
odihnă neclintită: frunzele aţipesc, pregătindu-se pentru tihnitul somn al nopţii; în
depărtări miriştele scânteează singuratice, ca nişte ţesături de fir; iazul îşi aşterne faţa
umedă, sorbind, până în adânc, din lumina asfinţitului. Din jos din văi, răsună talanca;
iar pe deal, în vii, doineşte fluierul. În aer un popor întreg de rândunele se pregăteşte de
plecare; s-au adunat rând pe rând de prin părţile acestea, şi de bucurie, în zbor nebun,
străbat văsduhul ca nişte săgeţi. Atrase de întinsul sclipitor al iazului ele se lasă deasupra
lui, ca o perdea, apoi răzleţindu-se în ciripiri ascuţite, se avântă cu toatele înspre
păduricea de sălcii; ascunzându-se rătăcesc prin frunzişul răcoros, apoi o iau de-a lungul
miriştilor şi iar se întorc în bătaia lină a aripelor.
De după deal vine în zbor rotat un uliu. Pasărea de pradă pare că nu ia în seamă
mulţimea păsărelelor călătoare. Ele îl zăresc; un strigăt de îmbărbătare şi stolul întreg
năvăleşte la luptă. Uliul ocoleşte iscusit prin aer şi piere cu repeziciunea fulgerului
dincolo de deal. A scăpat! Rândunelele, vesele de această fugă, plutesc sus, crezând că
l-or mai vedea; zarea rămâne însă limpede şi dânsele se întorc obosite de se înşiră pe
vârful şurelor de paie...
Pe prispa casei, copilaşul, numai în cămăşuţă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul
stolului de paseri, printre care se află şi cei trei pui ai lui, din cuibul de humă de supt
streşină. Îi căpătase doar de la mămuca lui.
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea: „Fii cuminte dacă vrei să-ţi dau puii,
când or creşte mari!”
Şi el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar în urmă au zburat! El îi văzuse cum au
ieşit zilele trecute de s-au jucat prin aer, dar parcă niciodată nu zburase mai mult ca
astăzi.
22
Şi-şi cunoaşte el destul de bine puii: sunt cei de la mijlocul şurei din dreapta, trei unul
lângă altul, sau cei de lângă aceştia, dacă n-or fi chiar cei de la capăt. Toţi parcă samănă
unii cu alţii, şi-s aşa de sus, aşa de sus!...
Păsărelele s-au odihnit puţin, apoi şi-au şoptit nu ştiu ce, au scos un strigăt vesel, şi
s-au ridicat deodată cu toatele. Câteva din ele s-au despărţit pentru o clipă din stol, au
atins uşor streşina casei, apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celorlalte. Puişorii
copilaşului îşi luau rămas bun de la el şi de la cuibul lor de humă.
Stolul mai ocoli de vreo două ori iazul, apoi se înălţă, şi porni încet să lunece spre
asfinţit.
Copilaşul privi lung stolul care se pierdea, ca o fluturare, în adânc, apoi duse
mănuşiţele la ochi şi începu să plângă.
Maică-sa aruncă furca şi veni în fuga de-l luă în braţe: în cuvinte desmierdătoare îl
întreabă ce are.
Copilul nici nu poate vorbi de atâta năvală de lacrimi, întinde mâna spre cer, îi arată
stolul care luneca în zbor necurmat, şi de abia îi poate şopti: „Puişorii”.
Mama îl strânge la sân, şi-l sărută cu drag:
„Nu plânge puiul mamei, au să se-n-toarcă înapoi... la Primăvară.”
Copilaşul se linişteşte; punând mânuşiţa deasupra ochilor, ca mămucă-sa, împreună
privesc stolul pe zarea depărtată a cerului. Şi lumina slabă a duiosului asfinţit de toamnă
le înneacă ochii înrouraţi acum la amândoi.
(Emil Gârleanu, Puişorii)
1. Scrie forma actuală, corectă, a următoarelor cuvinte din text: supt, scânteează, văsduhul.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoa-
rele cuvinte din ultimul paragraf al textului: copilaşul, deasupra şi înrouraţi. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Numeşte modul de expunere folosit în primul paragraf al textului. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Transcrie, din primul paragraf al textului, două imagini auditive. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
23
B. Scrie în maximum 10 rânduri rezumatul textului citat, respectând regulile de alcătuire a
unui asemenea tip de compunere
În compunerea ta trebuie:
- să respecţi fidelitatea faţă de textul dat; 2 puncte
- să desprinzi ideile principale ale textului; 2 puncte
- să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele; 2 puncte
- să respecţi convenţiile specifice rezumatului; 2 puncte
- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Fanii „Twilight” nu au ratat nicio secundă din noul film al seriei, „New Moon”. Ei au
descoperit nu mai puţin de 17 greşeli, conform Femalefirst.co.uk. Erorile au fost postate
pe site-ul Moviemistakes.com.
Spre exemplu, Bella, interpretată de Kristen Stewart, zboară în film către Italia cu un
avion pe care scrie „Virgin America”. Problema este că această companie are numai
curse interne pe teritoriul Statelor Unite. Compania care are zboruri spre Europa se
numeşte „Virgin Atlantic”. La un moment dat, într-una dintre scene apare un cameraman
care se reflectă într-o oglindă aflată în spatele Bellei. Într-o altă scenă, mai mulţi membri
ai echipei de filmare se văd în farurile din spate ale maşinii lui Edward. Tatuajul de pe
braţul lui Jacob îşi schimbă locul de-a lungul filmului. Se mută câţiva centimetri mai jos
pe mâna tânărului. Fanii au mai semnalat şi multe greşeli de continuitate legate de părul
Bellei care de multe ori, în aceeaşi scenă, îşi tot schimbă poziţia.
Cei de la Moviemistakes.com sunt convinşi că numărul greşelilor semnalate va creşte
în următoarele zile.
(Răzvan Boboc, Fanii „Twilight” au descoperit câteva greşeli în „New Moon”,
în revista Cinemagia din 30 Noiembrie 2009)
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc
articolul citat:
- numele ultimului film din seria „Twilight”;
24
- numele celor două personaje din film evocat în articolul citat;
- persoanele care se văd în farurile din spate ale maşinii lui Edward. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Notează două dintre greşelile sesizate de fanii „Twilight” în ultimul film din serie, aşa
cum reiese din articolul citat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din

enunţul: numărul greşelilor semnalate va creşte în următoarele zile. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propoziţia subordonată din fraza: Problema este că această companie are numai curse
interne pe teritoriul Statelor Unite, este o propoziţie subordonată:
a. atributivă;
c. predicativă.
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre ce

sugerează greşelile ce apar în noul film din seria „Twilight”, pornind de la informaţiile din
fragmentului citat. În compunerea ta, trebuie:
4 puncte
25
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 5

Citeşte cu atenţie textul:
Uneori, când sunt fericită într-adevăr,
Simt (sau poate numai mi se pare)
Cum, în vârful fiecărui fir de păr,
Îmi creşte câte o floare,
Şi ştiu că sunt grozav de frumoasă
Cu podoaba aceea împărătească,
Dar nu-ndrăznesc să mişc fruntea prea tare,
De teamă să nu se ofilească
Şi nici să mă privesc în vreo oglindă,
De teamă să nu se desprindă,
Şi, mai ales, e destul să mă întristez numai un pic
Ca să nu mai rămână din toată frumuseţea nimic.
Eu cred că puteţi încerca şi voi, binişor,

E uşor:
Nu trebuie decât să fiţi
Foarte fericiţi.
(Ana Blandiana, Minune)
1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: podoaba, a se ofili şi destul.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
26
2. Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile: Îmi creşte câte o
floare şi Nu trebuie decât să fiţi/ Foarte fericiţi. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Menţionează cauza care are a dus la minunea prezentată în textul dat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Explică, într-un text de 2-3 rânduri, rolul textului aflat în paranteza din versul al doilea.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului liric/
unei opere lirice. 6 puncte
B. Redactează o compunere reflexivă (jurnal, relatarea unor fapte şi întâmplări etc.) în care
în care să-ţi exprimi bucuria pentru o realizare personală. Compunerea ta va începe cu
enunţul: Uneori, când sunt fericit/ fericită într-adevăr, simt (sau poate numai mi se pare)
cum, în vârful fiecărui fir de păr, îmi creşte câte o floare.
Nu uita:
-să respecţi convenţiile unui text reflexiv; 4 puncte
-să valorifici informaţiile precizate în cerinţă; 4 puncte
-să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
27
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Subiectul aI II-lea 36 de puncte
Filmul „Planet 51“/ „Planeta 51“, care are premiera începând de vineri în
cinematografele româneşti, este ultimul hit în materie de animaţie – unul dintre cele mai
dinamice sectoare ale cinematografiei mondiale – al studiourilor americane şi încă un
punct bifat pe o listă destul de lungă a filmelor excepţionale de gen din acest an.
„Planet 51“, regizat de cuplul Javier Abad şi Jorge Blanco, este produs de un studio
mai mic, nou intrat pe piaţa de profil, Illion Animation, şi are drept voci principale actori
de calibru, precum Jessica Biel, Gary Oldman şi John Cleese (fost în geniala trupă Monty
Python). Filmul, realizat în cheia unei comedii savuroase, cum se spune, „pentru întreaga
familie“, este un SF căruia îi place să se joace puţin şi să răstoarne perspectiva
încetăţenită şi clişeizată din filmele despre contactul intercivilizaţii şi interspecii: dacă în
majoritatea peliculelor de gen Pământul este invadat de creaturi extraterestre mai mult
sau mai puţin înspăimântătoare, iar specia umană trăieşte cu teama patologică de a fi
supusă unui atac din spaţiul cosmic, de data aceasta, invadatorii suntem noi, oamenii.
Planeta 51 este o planetă oarecare din spaţiul nesfârşit, locuită de o specie paşnică şi
simpatică (asemănătoare, de fapt, cu viaţa din suburbiile americane postbelice), care are,
însă, la rândul ei, frica paranoică de o invazie din „outer space“ (aluzie la perioada
anilor ’50-’60, când acest gen de ficţiune şi-a trăit epoca de glorie). Coşmarul devine
realitate atunci când Chuck Baker, un astronaut de pe Pământ, „aterizează“ pe suprafaţa
planetei respective.
(Doinel Troinaru, „Planeta 51“, un alt fel de „contact“,
în ziarul Cotidianul din 3 decembrie 2009)
citat:
- numele autorului acestui articol;
- numele celor trei actori ale căror voci dau viaţă personajelor din film;
- în ce constă răsturnarea „perspectivei încetăţenite” în acest film. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Notează două secvenţe din text care ilustrează particularităţi ale planetei 51. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul:

Coşmarul devine realitate atunci când Chuck Baker, un astronaut de pe Pământ,
„aterizează“ pe suprafaţa planetei respective. 6 puncte
28
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Propoziţia subordonată din fraza: îi place să se joace puţin, este o propoziţie subor-
donată:
a. completivă directă;
b. completivă indirectă;
c. subiectivă.
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre filmul
Planeta 51, valorificând informaţiile din articolul „Planeta 51“, un alt fel de „contact“ de
Doinel Troinaru.
a. să formulezi opinia ta despre filmul prezentat;
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
29
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 6
Din lada mirosind a molii şi-a parfum Şi cum îşi pleacă fruntea tot mai tare
a scos o rochie din tinereţea ei bunica. i-aşa de gârbovă bunica-n vechiul şal...
Subţire-i şi uşoară ca un fum, Ce s-a făcut frumoasa dansatoare
de parcă-ar fi ţesută din nimica. care-a plutit în rochia de bal?
Ca trist foşneşte crinolina de mătase, Picioarele uşoare şi micuţe,

volanele i se distramă şi se taie, şi ochii, şi surâsul strălucit,
şi-n loc de raze, siluete graţioase, în trupul gârbovitei bunicuţe
din alte vremi, dansează prin odaie. cum, oare, pe vecie de-au murit?
Revede balul cel dintâi bătrâna, Şi mi-au răspuns mătăsurile moarte,

îşi recunoaşte rochia de fată sau poate chiar batrâna-n vechiul şal;
şi-i tremură pe-atlazul rece mâna nu, n-au murit, dansează mai departe
de-nduioşare multă-nfiorată. mereu în alte rochii, primul bal.
(Magda Isanos, Rochia)
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tinereţe, trist şi îşi
pleacă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Notează varianta corectă de despărţire în silabe a următoarelor cuvinte: fo-şne-şte/ foş-

neş-te, graţ-i-oase/ gra-ţi-oa-se, mi-ro-sind/ mi-ros-ind, frum-oa-sa/ fru-moa-sa, bă-trâ-
na/ bă-trân, de-parte/ de-par-te 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
30
3. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite, precizându-le felul. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Transcrie, din textul dat, trei structuri specifice descrierii, care să conţină perechea
substantiv-adjectiv. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia versurilor: Ce s-a făcut frumoasa dansa-

toare/ care-a plutit în rochia de bal? 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului

poeziei Rochia de Ion Pillat, prin raportare la conţinutul textului citat.
- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului liric; 4 puncte
- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
4 puncte
- să ai o structura adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
31
_________________________________________________________________________
Subiectul al II-lea 36 de puncte
În numai 14 minute a câştigat 18 700 de euro de pe urma picturilor sale. Kieron

Wiliamson este numele băiatului de numai 7 ani, o revelaţie a Angliei în materie de artă.
Copilul s-a remarcat şi în rândul iubitorilor de artă din Japonia şi din Canada. Toate
creaţiile sale relevă în culori de apă sau pe bază de ulei peisaje din regiunea britanică
Norfolk. Kieron a devenit faimos în urma unei expoziţii desfăşurate anul acesta În galeria
Picturecraft din Holt, oraşul său natal. Aici, băiatul şi-a vândut rapid toate cele 14
creaţii.
Picturile sale se remarcă prin abilitatea cu care a îmbinat culorile excentrice cu
nuanţele şi tonurile, în aşa fel încât ai zice că pensula a fost în mâna unei persoane cu
mult mai în vârstă. Potenţialul lui Kieron a fost confirmat de mulţi critici de artă. Băiatul
va fi lăsat în grija unui prieten de familie, care s-a oferit să-i cultive în continuare talentul
cu ajutorul studiului aprofundat al tehnicii culorii. Următoarea expoziţie a lui Kieron va
avea loc abia în august 2010.
(Ecaterina Procopov, Micuţul Picasso englez, în ziarul Adevărul, din 1 decembrie 2009)
A. Scrie, în spaţiile libere, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
citat:
- autorul;
- publicaţia din care a fost selectat fragmentul;
- localitatea unde s-a născut Kieron Wiliamson. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Menţionează tematica tablourilor şi caracteristicile picturii sale. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:

Propozitia subordonată din fraza Picturile sale se remarcă prin abilitatea cu care a
îmbinat culorile excentrice cu nuanţele şi tonurile.este o propoziţie subordonată:
a) atributivă
b) completivă directă
c) completivă indirectă 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează funcţia sintactică şi modul următoarelor verbe din text: a fost confirmat, ai
zice, să cultive. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
32
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii portretul tânărului pictor

englez, aşa cum ţi-l imaginezi tu.
- să respecţi convenţiile specifice unei descrieri; 4 puncte
- să valorifici secvenţele din text care ilustrează trăsături ale pictorului; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
33
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 7
[…] Sub castanul de lângă cişmea, un castan uriaş, un castan rege, cum era
supranumit, care ar fi putut adăposti, singur, în ramurile lui, o şcoală întreagă, se afla un
singur băiat, acel Victor care, după spusele lui Dan, făcuse rost de o hartă. Deşi aplecat
deasupra unei foi de bloc, i se putea ghici lesne statura, înaltă, bine legată, şi, desigur,
foarte suplă. Avea faţa lunguiaţă, ochii negri, adânci, părul închis la culoare, era asemeni
multor tineri de vârsta lui, la înfăţişare. La o cercetare mai atentă poate că i s-ar fi
descoperit o notă de maturitate în trăsături, în gesturi, în atitudine. Dar nu asta îl
deosebea pe Victor de ceilalţi. Tânărul aplecat asupra foii de bloc era un elev cu totul
excepţional, şi, în primul rând, un matematician care uimea prin logica şi puterea sa de
demonstraţie. E de prisos să spunem că era cunoscut în întreaga şcoală, şi că rareori
profesorii îşi puseseră speranţe mai mari într-un alt elev. În ciuda precocităţii sale, Victor
era încă foarte copilăros, pasionat după visuri, expediţii şi aventuri.
Cufundat în cercetarea hărţii, tânărul nu observă o siluetă ascunsă după trunchiul
castanului şi nici nu auzi, câteva secunde mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care parcă
sorbiseră între ele silueta elastică şi tăcută ca o fantomă. Numai câteva clipe să fi
întârziat, şi intrusul, cocoţat acum în castan, ar fi fost descoperit de privirile iscoditoare
ale lui Ursu, ale Luciei şi Mariei, care se apropiau, leneşi, de copac. Dar cum nimeni nu
observase nimic, discuţia părea că începe sub semnul celei mai depline siguranţe.
(Constantin Chiriţă, Cireşarii, vol. I: Cavalerii florii de cireş)
A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: lesne, nu observă,
iscoditoare. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
34
2. Scrie, pe foaia de examen, cuvintele care conţin diftong din seria: puterea, siluetă,
dormea, apropiau, ciuda, pasionat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Transcrie, din textul citat, două figuri de stil diferite. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Precizează modurile de expunere utilizate în textul citat. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia enunţului: nici nu auzi, câteva secunde

mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care parcă sorbiseră între ele silueta elastică şi
tăcută ca o fantomă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să caracterizezi personajul Victor,

pornind de la fragmentul citat. În compunerea ta, trebuie:
- să numeşti patru trăsături ale personajului, ilustrându-le cu exemple din text;
4 puncte
- să evidenţiezi două mijloace/ procedee de caracterizare utilizate de autor în
conturarea personajului; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
35
Case părăsite, peste care timpul şi-a pus amprenta, bătrâni care stau singuri la
poartă, privind în zare, şi multă linişte. Aceasta este atmosfera în satul Filaret din judeţil
Dolj, un sat în care singurătatea a devenit deja o obişnuinţă.
Să ajungi la Filaret e foarte uşor, pentru că satul se află situat de-a lungul drumului
judeţean 561, însă, dacă nu cunoşti zona sau nu eşti îndrumat, ai toate „şansele” să
ignori gruparea firavă de case, pentru că plăcuţele de la intrarea în sat au dispărut
demult. Cele 24 de case, situate simetric de o parte şi de cealaltă a drumului, mai
adăpostesc 23 de persoane.
Ne-am oprit să vorbim cu unul dintre locuitori, care privea mâhnit cerul. Diaconu
Constantin, Costel al lui Câncea, cum ni s-a recomandat, ne-a prezentat localitatea. În
vârstă de 74 de ani, nea Costel se mândreşte, însă cu satul prosper de odinioară, construit
în jurul unei case boiereşti: „După ce au venit comuniştii, Colectivul i-a distrus casa
boierului, şi majoritatea a început să ia drumul oraşului. Acum, satul a îmbătrânit de tot”.
Cel mai tânăr locuitor al satului Filaret are 34 de ani şi lucrează la Craiova. Face
zilnic naveta, aşa că s-ar putea hotărî oricând să plece şi să se stabilească în oraş. „Noi,
cei în vârstă, de aici, ne ducem direct la cimitir şi ştim că nu mai rămâne nimic în urma
noastră. În cel mult 15 ani, când noi nu vom mai fi, satul Filaret va fi şters de pe harta
României” ne mai spune nea Costel.
(Laurenţiu Ungureanu, Satul muribund, în ziarul Adevărul din 1 decembrie 2009)
citat:
- autorul;
- numele satului muribund;
- vârsta lui „nea Costel”. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează două structuri/ grupuri de cuvinte prin care este evidenţiată imaginea satului.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propozitia subordonată din fraza În cel mult 15 ani, când noi nu vom mai fi, satul
Filaret va fi şters de pe harta României este o propoziţie subordonată: 6 puncte
a) atributivă;
b) completivă directă;
b) circumstanţială de timp.
_________________________________________________________________________
36
4. Precizează funcţia sintactică şi cazul substantivelor subliniate din enunţul: satul se află
situat de-a lungul drumului judeţean 561, însă, dacă nu cunoşti zona sau nu eşti îndrumat.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre viitorul/
soarta satului Filaret, pe baza fragmentului citat. În compunerea ta, trebuie:
- să-ţi exprimi opinia despre satul care apare în fragmentul citat; 4 puncte
- să valorifici secvenţele din text care ilustrează aspecte referitoare la acest sat; 4
puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
37
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 8
— Lasă taică, nu te supăra! Nu fi mâhnit! Nu am să-l uit în viaţa mea, dar niciodată
n-am să vă vorbesc despre dânsul.[...]. Nu cer să-l mai văd, dar doresc, taică, să-l vezi şi
tu, apoi mărită-mă după cine vei voi.
— Draga mea copilă! răspunse Mihu mişcat. E mai bine să nu-l vezi nici tu şi nici eu
să nu-l văd. Mi s-ar sfărâma inima.(...)
Mihu se lăsă pe un scaun de lângă masă, îşi rezemă capul pe cot şi rămase vreme înde-
lungată pierdut în gânduri mistuitoare. Viaţa îi era ruptă în două, după toate câte a su-
ferit în cele din urmă zile; acum se temea că nici în viitor nu-i mai rămâne nicio mân-
gâiere. Nu se îndoia că Marta peste câtva timp se va alina şi va pierde gândul de dragoste
pentru păstor; dar suferinţele ei mai erau grele pentru dânsul. Ar fi purtat şi aceste
suferinţe, şi nu-l mâhnea decât un singur gând: ce va zice lumea? Toată viaţa a trăit
astfel, ca lumea să poată vorbi numai bine despre dânsul; aşa învăţase de la părinţi, aşa
se obişnuise, aşa îşi găsea cea mai mare parte dintre mulţumirile vieţii, şi acum, deodată
vedea risipindu-se partea cea mai scumpă din preţul bogăţiilor şi al bunelor sale fapte.
Într-un târziu, el se ridică, îşi netezi fruntea, apoi grăi încet şi fricos:
— Dar ce-mi pasă mie de gura satului!
(Ioan Slavici, Gura satului)
1. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: a
suferit, păstor, mistuitoare. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Scrie, pe foaia de examen, cuvintele care conţin diftong din seria: pierdut, îndoia, grăi,
lumea, cea, viitor. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
38
3. Selectează, din textul citat, două figuri de stil diferite. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Precizează modurile de expunere utilizate în textul citat. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia enunţului: Dar ce-mi pasă mie de gura
satului! 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
sau despre mesajul fragmentului citat din nuvela Gura satului de Ioan Slavici (formularea
clară/ logică a opiniei motivarea acesteia. 12 puncte
4 puncte
b. să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute);
4 puncte
c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate);
2 puncte
d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.
2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
39
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
„Cartea de vizită” a Balcicului îţi sugerează profilul celui care se odihnea odinioară
în micul oraş. Pe aici au trecut cele mai sonore nume ale intelectualităţii interbelice
româneşti. Descoperitorul Balcicului a fost pictorul Alexandru Satmari, care de aici îşi
alegea peisaje pentru pânzele sale.[...]
Interiorul castelului impresionează prin simplitate, pereţii sunt văruiţi în alb, aerul
aristocratic fiind conferit de uşile masive din lemn sculptat. Privirea vizitatorului se va
opri, în mod cert, şi asupra dulapurilor sculptate şi pictate, precum şi a şemineului.
Budoarul reginei cuprinde baia de marmură cu cada îngropată în piatră, chiuveta şi
măsuţa de toaletă păstrate intacte. Reîntors în grădinile domeniului vei da, ici colo, peste
alte construcţii, având destinaţii iniţiale dintre cele mai diverse – bucătărie, casă de
oaspeţi etc. – în total în număr de nouă.
Întregul ansamblu a găzduit prieteni apropiaţi ai reginei Maria, feţe luminate din Apus
şi din Răsărit, ai căror paşi parcă se mai aud, uneori, pe lespezile de piatră, dimineţa
devreme sau pe înserat, la ceasurile la care stăpâna domeniului oferea câte o petrecere în
aer liber.
(George Rădulescu, Balcic, locul unde leneveşte timpul,
în ziarul Adevărul din 14 octombrie 2009)
articolul citat:
- autorul;
- ziarul în care a fost publicat articolul;
- persoanele care au fost găzduite de castelul din Balcic. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează două structuri/ grupuri de cuvinte care evidenţiază aspecte din interiorul
castelului. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propozitia subordonată din fraza: Întregul ansamblu a găzduit prieteni apropiaţi ai
reginei Maria, feţe luminate din Apus şi din Răsărit, ai căror paşi parcă se mai aud,
uneori, pe lespezile de piatră, dimineţa devreme sau pe înserat, este o propoziţie
subordonată: 6 puncte
40
a) atributivă
b) completivă directă
c) completivă indirectă
_________________________________________________________________________
4. Precizează funcţia sintactică şi cazul substantivelor subliniate din enunţul: Reîntors în

grădinile domeniului vei da, ici colo, peste alte construcţii, având destinaţii iniţiale dintre
cele mai diverse. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să relatezi o întâmplare (reală sau

imaginară) petrecută în timpul unei vizite la un castel. În compunerea ta, trebuie:
- să prezinţi, pe scurt, întâmplarea (reală sau imaginară) la care ai luat parte în această
vizită; 4 puncte
- să-ţi exprimi opinia despre cele văzute (imaginate) în această vizită; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
41
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 9
Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,

Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură,
În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.
El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară

Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară,
Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi
Ce răzbat prin frunze- uscate şi s-arată drăgălaşi.
Muncitorii pe-a lor prispe* dreg uneltele de muncă.

Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă.
În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii
Ard movili buruienoase, scotând fumuri cenuşii.
Caii zburdă prin ceairuri*; turma zbiară la păşune;

Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n repejune,
Şi o blândă copiliţă, torcând lâna din fuior,
Paşte bobocei de aur lâng-un limpede izvor.
(Vasile Alecsandri, Dimineaţa)
prispă – terasă îngustă de-a lungul faţadei caselor ţărăneşti
movilă – ridicătură de pământ mai mică decât dealul
ceairuri – locuri de păşune
A. Scrie, pe spaţiile libere, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Transcrie, din text, un cuvânt care conţine un diftong şi un cuvânt care conţine vocale
în hiat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
42
2. Transcrie, din textul dat, trei cuvinte derivate cu sufix. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Selectează, din text, o personificare şi un epitet. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Transcrie, din textul dat, câte o structură care conţine o imagine vizuală şi o imagine
auditivă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului

poeziei Dimineaţa, prin raportare la conţinutul textului citat.
4 puncte
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
43
_________________________________________________________________________
În mod sigur ai aflat din diverse surse cât de importanţi sunt pentru sănătatea ta şi a
celor dragi ţie antioxidanţii pe care îi conţin rodiile, dar clasicul măr e printre cele mai
studiate fructe. Cercetările efectuate de-a lungul anilor arată că persoanele care îl
consumă frecvent pot lupta împotriva unor afecţiuni grave.
Experţii din Iowa au realizat investigaţii asupra stării de sănătate a 34 000 de femei,
în decursul a 20 de ani. Aceştia au ajuns la concluzia că mărul reprezintă unul dintre cele
mai eficiente alimente în diminuarea riscurilor de atac de cord. De altfel, persoanele care
consumă cu regularitate mere au o memorie mai bună şi o capacitate crescută de a reţine
informaţii. În plus, nutrienţii pe care îi conţin aceste fructe reuşesc să „repare” zonele
afectate ale creierului, ce provoacă unele afecţiuni ca Alzheimer. O serie de studii, unele
dintre ele efectuate pe un eşantion de 10 000 de femei, au arătat că mărul scade riscul de
cancer de plămâni şi de diabet de tip 2 şi te ajută să scapi de kilogramele în plus. Pe
lângă faptul că ajută la arderea grăsimilor, îţi va asigura şi energia necesară pe
parcursul întregii zile.
Mai mult decât atât, merele conţin o cantitate considerabilă de fibră solubilă. Rolul
acesteia este de a diminua nivelul de colesterol din organism.
Singurul lucru care ar putea face merele să devină contraindicate e amestecarea lor
cu zahăr, făină sau unt şi consumarea lor sub formă de plăcintă.
(Irina Mereacre, Mărul: cel mai sănătos fruct pe care trebuie să-l mănânci,
în revista Prevention, octombrie, 2008)
articolul citat:
- autorul;
- concluziile la care au ajuns experţii din Iowa. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează două structuri/ grupuri de cuvinte prin care se concretizează beneficiile

consumului de mere. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propozitia subordonată din fraza: Aceştia au ajuns la concluzia că mărul reprezintă
unul dintre cele mai eficiente alimente în diminuarea riscurilor de atac de cord, se poate
contrage în următoarea parte de propoziţie corespunzătoare: 6 puncte
a) atribut
b) complement direct
c) complement indirect
44
_________________________________________________________________________
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din

enunţul: În mod sigur ai aflat din diverse surse cât de importanţi sunt pentru sănătatea ta
şi a celor dragi ţie antioxidanţii pe care îi conţin rodiile. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre consumul
de fructe, pornind de la informaţiile din fragmentului citat. În compunerea ta, trebuie:
- să-ţi exprimi opinia despre importanţa consumului de fructe; 4 puncte
- să valorifici secvenţele din text care ilustrează aspecte referitoare la aceast aspect;
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
45
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 10
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Cad grăbite pe aleea Rumen de timiditate

Parcului cu flori albastre El se uită-n jos posac.
Frunze moarte, vorba ceea, Ea striveşte foi uscate
Ca iluziile noastre. Sub pantofii mici de lac.
Prin lumina estompată* Şi-ntr-o fină discordanţă*

De mătasa unui nor, Cu priveliştea sonoră,
Visătoare trece-o fată Merg aşa, cam la distanţă,
C-un plutonier-major. El major şi ea minoră...
(George Topîrceanu, Toamna în parc)
* estompat – pal, palid, pierdut, stins, şters,
* discordanţă – nepotrivire, dezacord.
1. Transcrie, din text, doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie şi doi termeni aflaţi în
relaţie de omonimie 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Scrie, pe foaia de examen, cuvintele care conţin diftong din seria: aleea, discordanţă,
priveliştea, foi, posac, iluziile. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
46
3. Selectează, din text, două figuri de stil diferite şi precizează-le. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Precizează rima şi masura versurilor din prima strofă. 6 puncte

_________________________________________________________________________
5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia versurilor din prima strofă 6 puncte

_________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

poeziei Toamna în parc, prin raportare la conţinutul textului citat.
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
47
_________________________________________________________________________
Conform Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, Bangkok este unul dintre cele mai
călduroase oraşe din lume. Umiditatea aerului este ridicată, de aceea locurile ventilate
sunt indicate, ca de altfel şi hidratarea din belşug, hainele decente din materiale naturale
şi încălţămintea comodă. Clima Thailandei este tropicală. Sunt trei sezoane: cald (martie-
mai), umed (iunie-septembrie) şi răcoros (octombrie-februarie, temperaturile sunt în jur
de 25 de grade Celsius, deci este perfect pentru a respira). Majoritatea punctelor de
atracţie ale Bangkokului sunt concentrate în zona Oraşului Vechi, pe insula Rattankousin.
Din cele peste 400 de temple pe care le are capitala Thailandei, primele trei sunt
următoarele: Grand Palace, Wat Pho şi Wat Arun. Templul lui Budha din Smarald este
considerat sacru şi este cel mai venerat templu budist din Thailanda. Aproape de Wat Pho
se află o faimoasă şcoală de masaj thailandez: tot Bangkok este un loc bun pentru a
observa reşedinţele în stil Thai. Muzeele Siam, King Prajadhipok şi Siam Ocean World –
cel mai mare acvariu din Asia de Sud-est reprezintă alte trei puncte de atracţie.
La 175 de km de Bangkok se află Parcul Naţional Khao Yai şi are o întindere de 2 172
km2. Aici trăiesc 153 de specii de animale, printre care şi 200-300 de elefanţi sălbatici.
Agenţiile de turism organizează excursii de o zi. Norocoşii turişti au ocazia să guste fructe
exotice direct de la sursă şi să observe cum trăiesc în mediul lor natural tigrii, urşi negri
sau leoparzii.(…)
(Bangkok – Moşul vine şi în junglă, în revista Ce se întâmplă, doctore?, decembrie, 2009)
articolul citat:
- regiunea evocată;
- cel maivenerat templu budist. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează două structuri/ grupuri de cuvinte prin care sunt evidenţiate caracteristicile
Parcului Naţional Khao Yai. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propoziţia subordonată din fraza Norocoşii turişti au ocazia să guste fructe exotice
direct de la sursă, este o propoziţie subordonată:
a. atributivă;
48
c. subiectivă.
_________________________________________________________________________
4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul:
Umiditatea aerului este ridicată, de aceea locurile ventilate sunt indicate.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să prezinţi o întâmplare (reală sau

imaginară) petrecută cu ocazia vizitei în Thailanda, valorificând fragmentul citat.
a. să-ţi exprimi sentimentele faţă de vizita făcută; 4 puncte
b. să valorifici secvenţele din text care ilustrează imaginea acestei ţări; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
49
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 11

Copilăria mea privea pe râul

Rodit cu cerul toamnei argeşene,
Copilăria mea privea pe grâul
De aur greu din lanuri moldovene.
Copilăria mea era lăstunul

Din cuibul prins sub streşini de colină,
Copilăria mea era cătunul
De pe câmpii cu unduire lină.
Acum sunt valul nesfârşit ce tună,

Purtând pe spate ceruri schimbătoare,
Sunt pasărea ce ţipă prin furtună
Cu aripi arcuite peste mare.
(Ion Pillat, Împlinire)
*cătun = aşezare tărănească mai mică decât un sat
A. Scrie pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Rescrie din text un cuvânt cu diftong şi un cuvânt cu vocale în hiat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Identifică în text două cuvinte derivate. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
50
3. Scrie, din textul citat, o personificare şi un epitet. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Transcrie, din textul citat, un vers care conţine o imagine auditivă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
5. Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

poeziei Împlinire prin raportare la conţinutul textului citat.
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Zona Maramureşului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu
este disponibil în limitele acesteia, e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii
pe munte şi sporturi extreme la turism cultural şi religios, după preferinţele fiecăruia şi în
funcţie de anotimp. Maramureşul nu oferă numai o lecţie de geografie; cultura şi istoria
sunt două dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Există în această
51
zonă numeroase locuri istorice, muzee şi case memoriale. Faima regiunii se datorează
mai ales monumentelor arhitecturale tradiţionale (peste 200), perfect păstrate până în
prezent. Toate acestea sunt pentru locuitori parte din viaţa de zi cu zi: case tradiţionale
încântătoare, porţi minunate din lemn, cunoscute peste tot în lume, biserici frumoase din
lemn, cu turnuri care parcă ating cerul. Construite cu secole înainte şi decorate în
interior cu fresce extraordinare, bisericile din lemn din această regiune nu reprezintă un
simplu muzeu: ele sunt deschise pentru public, iar slujbele se fac regulat.
(Turism în România, Internet)
articolul citat:
- titlul articolului;
- singurul lucru care nu este disponibil în zona Maramureşului;
- două caracteristici care definesc acest teritoriu. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Precizează două dintre ofertele turistice propuse de această zonă. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propoziţia subordonată din fraza: singurul lucru care nu este disponibil în limitele
acesteia, e marea este o propoziţie subordonată:
a. atributivă
b. completivă indirectă
c. subiectivă 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează partea de vorbire şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text:

Maramureşul, regiunii, această (regiune). 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Realizează o compunere narativă de 10-15 rânduri, în care să prezinţi o întâmplare

deosebită, reală sau imaginară, petrecută în munţii Maramureşului, în timpul unei vacanţe
de vară.
- să dai naraţiunii tale un titlu potrivit; 2 puncte
- să foloseşti naraţiunea, ca mod predominant de expunere; 4 puncte
- să introduci un scurt pasaj descriptiv; 2 puncte
- să ai o stuctură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
- să te încadrezi în limitele de spaţiu cerute. 2 puncte
52
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie!

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p,
coerenţa textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate
conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia-2 p; aşezarea corectă a textului în pagină,
lizibilitatea – 2p).
53
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 12

Acum, vântul dimineţii îl deştepta încet încet. Îl deşteptau şi amintirile vechi.

— Fraţilor, zise el cuprinzând mâinile tovarăşilor lui, acesta-i satul meu!
— E un sat ca oricare altul… îi răspunse Cantemir.[…]
— Vă înşelaţi, prietinilor, răspunse el cu linişte... Iată biserica. Iată ţintirimul. Aicea
zac mulţi de-ai mei. Mai încolo e casa în care m-am născut...
Satul cu casele mari acoperite cu stuh, case curate, răzăşeşti, se-ntindea pe-o vâlcică,
sub poală de pădure. Apa Răutului curgea pe vale, subţire şi limpede, scăzută de secetele
verii. Nuci mari se ridicau din vii şi un grangur cânta în pacea satului, în lumina
dimineţii. Era o zi de duminică şi toaca începu să sune în clopotniţa bisericii albe c-o
duruire melodioasă.
Şoimaru se opri, îşi descoperi capul cu plete scurte creţe, şi-şi făcu cruce.
— De învăţătura aceasta veche a bunicului uitasem… zise el încet.
(Mihail Sadoveanu, Neamul Şoimăreştilor)
1. Transcrie din text trei cuvinte formate prin derivare. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2.
Construieşte un enunţ cu omonimul substantivului vii din
fragmentul citat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
54
3.
Numeşte două moduri de expunere prezente în textul dat. 6
puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Selectează două figuri de stil diferite folosite în fragmentul
citat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Explică semnificaţia adverbului încet din enunţul zise el încet,

care urmează replicii: De învăţătura aceasta veche a
bunicului uitasem. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Scrie un text de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţia/ mesajul
fragmentului citat din romanul Neamul Şoimăreştilor de Mihail Sadoveanu.
Vei avea în vedere: 12 puncte
- să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile şi mesajul textului; 4 puncte
- să ai un conţinut şi un stil adecvat cerinţei; 4 puncte
- să valorifici secvenţe din textul dat; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

55
[…] În mai 1936, cu ocazia Lunii Bucureştiului, a avut loc inaugurarea Muzeului
Satului Românesc.
Muzeul Satului Românesc este în ordine cronologică, al doilea muzeu în aer liber din
ţară, după cel de Cluj-Napoca. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer
liber, ambele în Peninsula Scandinavă.
Muzeul a fost conceput ca un sat, cu gospodării ce au fost transferate de pe întreg
teritoriul ţării, clădirile fiind reconstruite de meşterii din zona reprezentată. Gospodăriile
au fost aduse pe calea ferată în 56 de vagoane, în greutate totală de 447 564 kilograme,
pe şantier pentru ridicarea lor lucrând 1045 de oameni, dintre care 130 de săteni, din
zonele de provenienţă a gospodăriilor.
Criteriile ce au stat la baza selecţiei gospodăriilor din muzeu au fost autenticitatea şi
originalitatea, casele datând din perioada secolelor al XVII-lea până în secolul al XX-lea.
La deschiderea muzeului, gospodăriile erau locuite de oameni din zonele de origine,
îmbrăcaţi în portul specific, având şi rol de ghizi pentru vizitatori.
Astăzi, în muzeu pot fi vizitate 121 complexe distincte, ce reprezintă gospodării,
instalaţii de tehnică populară (mori de vânt, mori de apă, teascuri, pive etc.), biserici,
troiţe, toate întinse pe o suprafaţă de 12 ha. Muzeul este un loc în care vizitatorul poate
respira aerul unui sat desprins parcă din povestirile lui Creangă, având parte de relaxare
şi odihnă. Şi tot aici facem cunoştinţă cu datinile, meşteşugurile şi arta populară.
(Cristian Vereş, Muzeul Satului, în revista National Geographic Junior)
articolul citat: 6 puncte
- numărul de complexe distincte care pot fi vizitate astăzi în muzeul la care se face
referire;
- rolul pe care l-au avut oamenii care au locuit în gospodăriile din muzeu la
deschiderea acestuia.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează structuri/ grupuri de cuvinte care conţin detalii referitoare la ceea ce conţin
complexele distincte, respectiv gospodăriile din Muzeul Satului. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Notează răspunsul correct pentru cerinţa: 6 puncte

Propoziţia subordonată din fraza: Criteriile ce au stat la baza selecţiei gospodăriilor
din muzeu au fost autenticitatea şi originalitatea, casele datând din perioada secolelor al
XVII-lea până în secolul al XX-lea, este:
a) atributivă;
56
b) completivă circumstanţială de timp;
c) subiectivă.
_________________________________________________________________________
4. Precizează valoarea morfologică a cuvinelor subliniate în enunţul: Şi tot aici facem

cunoştinţă cu datinile, meşteşugurile şi arta populară. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să relatezi o întâmplare imaginară
petrecută într-un sat din România. În compunerea ta, trebuie:
- să prezinţi, pe scurt, întâmplarea imaginară la care ai luat parte; 4 puncte
- să-ţi exprimi opinia despre cele imaginate; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Notă! Respectarea, în lucrare a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p;
coerenţa textului – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului
– 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea –
2p.)
57
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 13

În lacul cel verde şi lin

Resfrânge-se cerul senin,
Cu norii cei albi de argint,
Cu soarele nori sfâşiind.
Dumbrava cea verde pe mal
S-oglindă în umedul val,
stâncă stârpită de ger,
Înalţ-a ei frunte spre cer.
Pe stânca sfărmată mă sui
Gândirilor aripi le pui;
De-acolo cu ochiul uimit
Eu caut colo-n răsărit
Şi caut cu sufletul dus
La cerul pierdut în apus.
Cobor apoi stânca în jos,
Mă culc între flori cu miros,
Ascult la a valului cânt,
La geamătul dulce din vânt.
(M. Eminescu, Frumoasă-i)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Transcrie, din poezia dată, trei cuvinte/ structuri care au sens figurat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
58
2. Găseştesinonime potrivite sensului din text al următoarele cuvinte: s-oglindă, caut,
apus. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Notează, din textul dat, două structuri care redau imagini auditive. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Numeşte modul de expunere prezent în textul dat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
5. Extrage din text două structuri care reprezintă figuri de stil diferite. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
sau despre mesajul poeziei Frumoasă-i de Mihai Eminescu. 12 puncte
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
59
Ţara Silvaniei (regiunea etnografică Sălaj) se află în zona de interferenţă dintre
Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni, fiind străbătută de râurile Someş, Crasna şi Barcău,
cu afluenţii lor. Numele îi vine de la pădurile (de stejar, gorun, cer, fag) care ocupau în
trecut 80% din suprafaţă.
Clima temperat continentală moderată a fost propice dezvoltării agriculturii. O parte
însemnată a suprafeţelor cultivate a rezultat în urma defrişărilor. Până la 1900 cerealele
predominante erau secara, porumbul, ovăzul, grâul, cultivate pe suprafeţe mici. După
Primul Război Mondial, cartoful începe să devină un aliment de bază. Totodată, păşunile
naturale întinse au dus la conturarea unei tradiţii a creşterii animalelor, în special a
cornutelor mari. În pădurile de fag şi stejar se creşteau porci, în turme individuale de 20-
40 de animale, păzite de proprietari sau chiar lăsate libere.
Începând cu secolul al XIX-lea, zona capătă şi un caracter pomicol, mai frecvent
cultivându-se pruni, meri, nuci sau cireşi.[…] Cultura viţei-de-vie s-a făcut pe dealurile
însorite, dar pe suprafeţe mai puţin întinse, producţia, iniţial destinată consumului local,
ajungând apoi să fie exportată.
(Cătălin Stoian, Ţara Silvaniei, Horea şi funia vieţii în revista Terra Magazin)
citat: 6 puncte
- suprafaţa ocupată de păduri în trecut;
- momentul când cartoful a început să devină un aliment de bază.
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează structuri/ grupuri de cuvinte care conţin detalii referitoare la soiurile de

plante cultivate în agricultură. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Ultima propoziţie subordonată din textul dat este: 6 puncte
a. completivă indirectă;
b. predicativă;
c. subiectivă.
_________________________________________________________________________
4. Precizează funcţia sintactică a structurilor subliniate din enunţul: După Primul Război
Mondial, cartoful începe să devină un aliment de bază. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
60
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să relatezi o întâmplare (reală sau

imaginară) petrecută în satul bunicilor în care să integrezi cel puţin două dintre
informaţiile care te-au impresionat în fragmentul de text oferit ca suport la subiectul II.
12 puncte
- să oferi un titlu expresiv compunerii; 2 puncte
- să integrezi adecvat două dintre informaţiile cerute; 4 puncte
- să ai un stil şi un conţinut adecvat cerinţei; 4 puncte
- să te înscrii în limita de spaţiu cerută. 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Notă! Respectarea, în lucrare a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p;
coerenţa textului – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului
– 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea –
2p.)
61
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 14

În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare

Şi-ascult ce straniu cântă tumultoasa mare.
Atent îmi plec urechea, şi-ascult notele-i grele,

Ascult, cătând pe-ncetul să mă deprind cu ele,
Să-mi lămuresc ce-o doare când spumegă de ură,

Ce vrea să spuie marea cu-nfricoşata-i gură.
Dar apele-i ţin taina, schimbând a ei cântare,

Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare…
Ş-acum, ca supt imperiul unei porunci secrete,

Îşi părăseşte jocul, şi-n larmă de trompete
Îşi trâmbiţă mânia, iar miile-i de creste

Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste,
Că cineva ascultă şi-nseamnă cu mirare

Ce poate să surprindă din larga ei cântare.
(Dimitrie Anghel, Cum cântă marea)
A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Menţionează câte un sinonim şi câte un antonim potrivit pentru sensul din text al
cuvintelor: straniu, să mă deprind, ură. 6 puncte
62
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Notează, din text, trei cuvinte obţinute prin mijloace diferite de îmbogăţire a vocabula-
rului, precizând modul lor de formare. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Transcrie, din textul dat, trei adjective care au valoare stilistică de epitet. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Motivează, în maximum 5 rânduri, preponderenţa imaginilor auditive în realizarea

textului, având în vedere şi titlul poeziei. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Comentează semnificaţia versurilor: Dar apele-i ţin taina, schimbând a ei cântare,/

Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare… 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
sau despre mesajul poeziei Cum cântă marea de Dimitrie Anghel. 12 puncte
a. să formulezi opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului;
4 puncte
4 puncte
2 puncte
2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
63
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Astronomii antichităţii au denumit „zodiac” (cercul animalelor) acea fâşie de pe

mijlocul bolţii cereşti pe care par a se mişca planetele, în cursul anului.
Ei au împărţit acest brâu de cer în douăsprezece părţi egale, cărora le-au dat nume de
vieţuitoare, începând cu animalele jugului şi ale ogrăzii, identificate de ei în grupajul
aproximativ al stelelor pe boltă.
Prima „zodie”, corespunzând celei dintâi luni de primăvară, a fost numită „a
berbecului”. Era luna semănatului.
A doua zodie, luna în care încolţesc seminţele în brazdă, a fost numită „a taurului”,
căci stelele din respectiva constelaţie sugerau un cap de taur, prin geometria aşezării lor.
Astfel, astronomia lega soarta pământenilor de rotirea stelelor pe cer. Cei vechi mai
credeau că oamenii născuţi în „zodia taurului”, în prag de primăvară, au însuşirile
acestui animal: un caracter statornic, voinţă masivă, sentimente puternice.
Deşi se pare că iubesc bogăţia, bunăstarea şi confortul casei, ei ar fi cumpătaţi, înceţi
la mânie, dar cu izbucniri furioase la răstimpuri.
(Aristide N. Popescu, Taurul din zodiac, din vol. Zoocalomnii)
fragmentul de text citat:
- autorul;
- titlul textului;
- semnificaţia termenului zodiac. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Motivează, cu argumente din textul citat, de ce a fost numită a doua zodie a taurului.
6 puncte
64
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Propoziţia subordonată din fraza Astronomii antichităţii au denumit „zodiac” (cercul
animalelor) acea fâşie de pe mijlocul bolţii cereşti pe care par a se mişca planetele, în
cursul anului este o propoziţie subordonată:
a. atributivă;
b. completivă indirectă;
c. subiectivă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul:

Ei au împărţit acest brâu de cer în douăsprezece părţi egale... 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre

astrologie şi zodii, în general, cu referiri la zodia în care te-ai născut.
- să-ţi prezinţi opinia despre problematica invocată;
4 puncte
- să caracterizezi sumar zodia în care te-ai născut;
4 puncte
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
2 puncte
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.
2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
65

Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 15

Zâmbind printre-ale primăverii ruguri,

În taină, liliacul timpuriu
Întredeschise buzele din muguri.
Dar cerul s-a schimbat în plumburiu.

Zăpada, ploaia, uite, şi-au dat mâna,
Alături bat cu paşii uzi ţărâna,
De parcă primăvara n-a venit.
Ţărâna s-a umflat, s-a-mbolnăvit
A-ncremenit şi-a căpătat pe faţă
Lucioase, triste pojghiţe de gheaţă. (...)
...S-a înecat lumina-n pâcle grele

Şi bezne reci au pâlpâit pe lut.
Mi-am însoţit prietenul acasă
Şi prin grădina-i tristă am trecut.
În pâlcuri liliacul timpuriu
66
Se legăna scheletic şi pustiu,
Cu crengile-n cârlig, ca nişte căngi.
Muguri căzuţi se destrămau sub crengi...

M-a întrebat cu voce sugrumată:
— Tu ce zici? Mai înmugureşte-o dată?
(Nicolae Labiş, Liliacul timpuriu)
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: zâmbind, în taină,
plumburiu, ţărâna, bezne, am însoţit. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează cuvintele care conţin diftong din seria: taină, liliacul, plumburiu, ploaia,
gheaţă, pâlpâit, prietenul, pustiu, muguri. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Transcrie, din strofa a doua şi a treia, trei construcţii care numesc/ surprind elemente
caracteristice iernii. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Numeşte figurile de stil din următoarele construcţii:

a. grădina-i tristă;
b. cu crengile-n cârlig, ca nişte căngi;
c. ţărâna s-a umflat, s-a-mbolnăvit/ a-ncremenit... 6 puncte
_________________________________________________________________________
5. Motivează, în maximum 5 rânduri, preponderenţa imaginilor vituale în realizarea

poeziei, având în vedere şi titlul poeziei 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia privind mesajul/
semnificaţiile textului citat (Nicolae Labiş, Liliacul timpuriu).
67
-să subliniezi o idee/ unele idei prezente în text şi mijloacele artistice folosite în
exprimarea acestora; 4 puncte
-să-ţi susţii o opinie despre semnificaţiile textului sau despre mesajul transmis;
4 puncte
-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Localitatea Cozia, de pe valea Oltului, precum şi mănăstirea omonimă ridicată de

Mircea cel Bătrân îşi trag numele de la... nuci! Ele se află şi azi într-o regiune bogată în
nuci şi numită iniţial Nucet. În limba turcă, nucii i se spune „coz”, ceea ce a condus la
apariţia numelui de azi – Cozia.
Horezu şi-a dobândit numele de la desele păduri împrejmuitoare care ocupau într-o
vreme tot nordul judeţului Vâlcea şi prin care hălăduiau în voie ciuhurezii sau huhurezii –
bufniţe cu urechi moţate (Ottus vulgaris).
Numele faimoasei localităţi Novaci, din nordul Olteniei, vine de la denumirea
novacilor – mitici uriaşi din legendele locale.
(Mihai Ferăscu, din vol. Cine ştie răspunde!)
- localităţile la care se face referire în fragmentul citat;
- originea denumirii primei localităţi la care se face referire;
- denumirea în limba latină a bufniţelor cu urechi moţate. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
68
_________________________________________________________________________
2. Formulează ideile principale ale celor trei paragrafe. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Cele două propoziţii subordonate din al doilea paragraf al textului sunt:
a. atributive;
b. circumstanţială de loc şi atributivă;
c. subiectivă şi atributivă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Transcrie, din primul paragraf, trei substantive în cazuri diferite, având funcţii sintactice
diferite; precizează cazul şi funcţia sintactică a fiecăruia. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să descrii o pădure din zona

Horezului, aşa cum ţi-o imaginezi.
- să prezinţi pădurea şi cel puţin trei elemente ale acesteia; 4 puncte
- să-i respecţi convenţiile descrierii; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
69

Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 16

În februarie zăpezile sunt cuprinse de-o vagă nelinişte

— Ca migratoarele păsări când toamna adoarme pe câmp –
Tresar la trecerea ciutelor, se sperie de sunetele ciocănitorii
Şi se-nfioară de linele-aripi ale vântului.
Chiar când ninsoarea mai vine şi pădurile încă vuiesc

Şi vorbesc prin somn arborii – chiar atunci dacă asculţi şi-nchizi ochii,
Dacă asculţi şi te prefaci că dormi,
Vei auzi un foşnet de aripi uşoare.
Un foşnet de aripi uşoare e semn că zăpezile pleacă,

Nevăzute de nimenea se ridică-n văzduh şi dispar:
Stoluri albe nevăzute de nimenea,
Spre miazănoapte stoluri, stoluri albe.
(A.E. Baconsky, Plecarea zăpezilor)
70
1. Menţionează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: nelinişte, -nchizi, se
ridică, dispar, nevăzute, miazănoapte. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Rescrie cuvintele din seria dată care conţin vocale în hiat şi marchează prin subliniere
aceste vocale: februarie, migratoarele, se sperie, nimenea, vuiesc. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Transcrie, din prima strofă, trei verbe care numesc posibile reacţii ale zăpezilor. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Precizează ce figuri de stil există din următoarele construcţii:

a. vagă nelinişte;
b. când toamna adoarme pe câmp;
c. un foşnet de aripi uşoare/ un foşnet de aripi uşoare... 6 puncte
_________________________________________________________________________
5. Comentează semnificaţia/ semnificaţiile metaforei stoluri albe din ultima strofă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului poe-

ziei (A.E. Baconsky, Plecarea zăpezilor) prin raportare la conţinutul fragmentului citat.
-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; 4 puncte
-să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
71
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Viteza cu care ştiuca atacă prada este pur şi simplu incredibilă. Zvâcnirea scurtă,
precisă asupra victimei este singura metodă de vânătoare, pentru că – o să vă miraţi! –
ştiuca este inaptă pentru urmăriri îndelungate.
Pentru a prinde peştii, ştiuca pândeşte cumpănindu-şi bine şansa înainte de a se
năpusti. Când stă nemişcată printre răgălii, papură şi brădiş, peştişorii se apropie fără
teamă, pătrunzând adesea în zona de atac, pentru că „haina” ştiucii se schimbă după
mediul în care trăieşte.
În lacurile limpezi, pline de vegetaţie, şi în râurile molcome cu apă curată, ştiuca e
verde aurie; în apele cu fundul mâlos, culoarea ştiucilor este mai închisă, deosebindu-se
mult de auriu-verzuiul exemplarelor din ape cu fund nisipos sau pietros.
Ştiucile bătrâne sunt întotdeauna mai închise la culoare, bătând spre cenuşiu,
deosebindu-se de cele tinere, mai deschise şi în culori mai pastelate.
(Victor Ţăruş, Ştiuca, din vol. Pescuit din Deltă în Carpaţi)
1. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:
- publicaţia în care a apărut fragmentul citat;
- metoda de vânătoare a ştiucii;
- culoarea ştiucii în apele cu fundul mâlos. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Comentează ultimele două paragrafe cu accent pe relaţia dintre condiţiile de mediu şi

coloritul ştiucii. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
72
Propoziţiile subordonate: cu care ştiuca atacă prada; pentru că... ştiuca este inaptă
pentru urmăriri îndelungate; când stă nemişcată printre răgălii, papură şi brădiş... sunt,
în ordine:
a. atributivă, cauzală, circumstanţială de timp;
b. atributivă, circumstanţială de timp, cauzală;
c. atributivă, cauzală, atributivă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează funcţia sintactică a verbelor aflate la moduri nepersonale din următorul
enunţ, făcând extensia lor în propoziţii subordonate corespunzătoare: Pentru a prinde
peştii, ştiuca pândeşte cumpănindu-şi bine şansa înainte de a se năpusti. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să relatezi o întâmplare (reală sau

imaginară) petrecută vara, pe malul unui lac în care cresc ştiuci.
-să prezinţi, pe scurt, întâmplarea; 4 puncte
-să-ţi prezinţi opinia despre cele petrecute; 4 puncte
-să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
73
74
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 17
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de două ore.

[...] Ştiţi, o faptă bună […], nu se plăteşte cu nimic, altfel nu mai e o faptă bună.
Toamna, primăvara şi vara, când nu se făcea focul, domnul Manoilă avea parcă ceva
mai multă vreme şi, ca să nu şi-o irosească-n zadar, mergea în câte o staţie de tramvai
mai aglomerată, ajuta oamenilor bătrâni să urce-n vagon, ajuta celor prea încărcaţi, le
ridica sacoşele sau copiii. Pe urmă se plimba pe străzi şi dacă vedea copii alergând –
neatenţi, cu şireturile desfăcute, gata să dea cu capul într-un zid sau într-un copac, îi
oprea, şi, cu blândeţe, le explica de ce nu e bine să facă aşa, care sunt pericolele, ce li se
putea întâmpla, dar foarte repede, cu câteva vorbe, ca să nu-i plictisească. Mulţi erau atât
de nedumeriţi, că rămâneau cu gura căscată. Pe urmă, se dumereau şi-ncepeau să râdă-n
gura mare, fugind mai departe şi făcând semne cu degetele spre cap, cu gestul expresiv
care vrea să zică «tra-la-la» sau «nebun». O fetiţă, pe care-o oprise odată fiindcă-şi târa
ghiozdanul prin zăpadă, îl ascultase niţel, apoi se scotocise prin buzunare şi-i întinse 25
de bani.
De data aceea fusese el uimit, încât nici n-avusese timp să refuze.
O singură dată, un singur băieţel, de vreo 9 ani, îi spusese „mulţumesc”, pentru că-l
pusese să-şi înnoade şireturile, şi chiar intrase cu el în vorbă.
— Dumneavoastră sunteţi pensionar, domnule?
— Da, de 18 ani sunt pensionar.
— Dumneavoastră aveţi timp; lumea care e la serviciu are foarte puţin timp, aşa e şi
cu părinţii mei şi cu toată lumea. Vă mulţumesc încă o dată.
Seara, când cădea zdrobit de alergătură, îşi spunea uneori: „Ai făcut treabă bună
astăzi, acum culcă-te, bătrânule bun din strada Speranţei”.
Astăzi de dimineaţă era grozav de frig. Domnul Manoilă se-ntorcea de la grădiniţă,
unde-i lăsase, până la 12, pe cei trei copii din curte. Se oprise şi el în faţa unei vitrine
mari să se uite la aparatele de radio şi la televizoare. Când dădu să plece, ochii îi căzură
75
pe picioarele unei fete de 15-16 ani, încălţată în nişte pantofi cu o talpă cât foaia de
ceapă, şi cu şosete. „Ce inconştienţă la copiii ăştia, aşa face omul reumatism şi nu mai
scapă toată viaţa”.
(Ileana Vulpescu, Candidaţi la fericire – fragment)
1. Găseşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: uimit, irosi,
expresiv. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Indică rolul utilizării semnului întrebării/ interogării în structura: — Dumneavoastră
sunteţi pensionar, domnule? 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Explică semnificaţia gestului fetiţei în contextul: O fetiţă… se scotocise prin buzunare

şi-i întinse 25 de bani. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Selectează, din textul suport, scurtul fragment care demonstrează/ subliniază, prin
autocaracterizare, bunătatea personajului. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Precizează care sunt modurile de expunere utilizate în textul citat. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Scrie, în maximum 10 rânduri, rezumatul fragmentului de text citat, respectând regulile

de alcătuire a unui asemenea tip de compunere.
– să respecţi fidelitatea faţă de textul dat; 2 puncte
– să desprinzi ideile principale ale textului; 2 puncte
– să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele; 2 puncte
– să respecţi convenţiile specifice rezumatului; 2 puncte
– să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
76
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Jiul face parte dintre acele râuri mai de seamă din ţara noastră – puţine la număr – în
lungul cărora trebuie să urci în partea cea mai înaltă, alpină, a munţilor. [...]
Bazinul Jiului este mai mare decât bazinele Ialomiţei şi Bistriţei, dar de peste două ori
mai mic decât acela al Oltului şi de peste patru ori mai mic decât al Siretului. Trebuie să
ţinem seama că importantă nu este întinderea bazinului, cât marea varietate a reliefului
pe care îl cuprinde şi mai ales modul de repartiţie mai mult sau mai puţin echilibrat al
acestuia. Iar relieful din bazinul Jiului se caracterizează printr-un oarecare echilibru,
fiindcă în limitele lui nu este nici mai mult munte nici prea multă câmpie netedă şi arsă de
soare ca în bazinele Ialomiţei şi Argeşului…
(Lucian Badea, Valea Jiului)
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc cartea
de mai sus:
– autorul şi cartea din care a fost selectat fragmentul de text de mai sus;
– zona geografică din care izvorăşte Jiul;
– principalele caracteristici ale bazinului Jiului. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează structurile/ grupurile de cuvinte prin care se subliniază echilibrul reliefului

din bazinul Jiului. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa: Propoziţia subordonată din fraza: …trebuie să
urci în partea cea mai înaltă, alpină, a munţilor… este:
a. completivă directă;
b. predicativă;
77
c. subiectivă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor din text: acele (acele râuri), cea mai
înaltă (în partea cea mai înaltă), a reliefului (varietate a reliefului). 6 puncte
B. Redactează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să relatezi o întâmplare (reală sau

imaginară) petrecută în timpul acţiunii de diminuare a poluării râului Jiu în munţi, în zona
izvoarelor.
– să-ţi prezinţi, pe scurt, care a fost întâmplarea (reală sau imaginară) la care ai luat
parte în cadrul acţiunii; 4 puncte
– să-ţi exprimi opinia despre cele văzute (imaginate) în cadrul acestei acţiuni; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.;
coerenţa textului – 2 p.; registru de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului
– 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea
– 2 p.).
78
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 18

Mi-i fraged sufletul, până pe buze mi-i fraged,

Poate de iarba ce creşte acum la noi;
cu bice de aur trec sub ferestre ploi –
stau singură şi-mi aduc aminte de multe:
Când eram mică legasem un leagăn de-o creangă.

«Vreau s-ajung steaua de-acolo...» strigam bunicului.
O, cât de sus s-au suit duşmănoasele stele...
Nu le mai văd, le-am uitat lumina curată.
Mi-i inima tristă. Mama mi-a scris c-au tăiat

pomii din fundul grădinii, leagănul putred;
Odată cu dânsul, va fi căzut în buruieni
copilăria mea – şi o mănâncă furnicile...
(Magda Isanos, Copilăria mea – fragment)
1. Identifică, în text, trei cuvinte care aparţin câmpului lexical al copilăriei. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Notează varianta corectă de despărţire în silabe a următoarelor cuvinte: su-fle-tul/suf-

le-tul; cre-şte/creş-te; fe-res-tre/fe-re-stre; stea-ua/ste-aua; duş-mă-noa-se-le/du-şmă-noa-
se-le; bu-ru-ieni/bu-ru-ie-ni. 6 puncte
79
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Selectează trei epitete din text. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Transcrie, din text, două sintagme/ structuri care sugerează perspectiva maturului însin-
gurat şi tristeţea pricinuită de neputinţa de a mai fi copilul de altădată. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Explică, în maximum cinci rânduri, semnificaţia versului: Vreau s-ajung steaua

de-acolo. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

poeziei Copilăria mea de Magda Isanos prin raportarea la conţinutul fragmentului citat.
- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; 4 puncte
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
80
Leopardul (Leopardus pandalis) trăieşte ascuns în pădurile tropicale din America

Centrală şi de Sud.
Silenţios, aproape invizibil, leopardul se deplasează tiptil în căutarea micilor prăzi.
Graţie blănii sale, el se „topeşte” perfect în peisaj, ferindu-se astfel din raza vizuală a
eventualelor victime, cât şi a atacatorilor (în primul rând, omul). Frumuseţea blănii i-a
adus numai nenorociri, el fiind astăzi ameninţat cu dispariţia. În 1970, mai mult de
140.000 de piei de leopard au fost legal importate de Statele Unite. Deşi după 1975
comerţul cu blănuri de leopard a fost interzis, el… continuă. Faptul că traficul de blănuri
de leopard a mai scăzut, nu se datorează grijii faţă de acest animal, ci faptului că
numărul lor este din ce în ce mai mic.
(Maria Dascălu, Un animal magnific – leopardul,
în revista „Lumea animalelor”, nr. 4, mai-iunie, 1996)
articolul citat:
– autorul şi revista din care a fost selectat fragmentul;
– zona geografică în care trăieşte leopardul;
– motivul pentru care azi leopardul este pe cale de dispariţie. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează structurile/ grupurile de cuvinte prin care este individualizat leopardul.

6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Propoziţia subordonată din fraza Faptul că traficul de blănuri de leopard a mai scăzut,
nu se datorează grijii faţă de acest animal… este:
a. atributivă;
c. predicativă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din text: sale (blănii sale), lor (numărul lor),
mai mic (este… mai mic). 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
81
B. Redactează o compunere, de 10-15, rânduri în care să relatezi o întâmplare imaginară al
cărui protagonist să fie un leopard.
– să prezinţi, pe scurt, întâmplarea; 4 puncte
– să-ţi respecţi convenţiile naraţiunii; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
82
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 19

Afară suflă vântul şi ploaia bate-n geamuri,

Şi nori sporesc pe boltă ca zdrenţuite flamuri,
Mor macii-n în lac de sânge pe margini de răzoare,
Şi plânge firav cimbrul şi gingaşa cicoare,
Sălbatica răsură aprinsă-n crâng ca focul
Pe vânt împrăştiată îşi plânge dus norocul
Şi freamătă pădurea şi geme-n plâns porumbul,
Şi plâng şi norii negri, şi cerul cum e plumbul,
Şi plânge apa-n vaduri; şi sufletul meu moare
În aiurări de spaimă şi-n cânturi funerare...
(Barbu Fundoianu, Augur de toamnă)
1. Realizează câte un derivat parasintetic de la fiecare dintre cuvintele: nori şi sânge.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Construieşte trei enunţuri în care cuvântul negru, din text, să fie, pe rând: adjectiv,
adverb şi substantiv. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
83
3. Selectează trei personificări din text. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Transcrie, din textul dat, trei structuri specifice descrierii, care să conţină perechea
substantiv – adjectiv sau, în inversiune, adjectiv – substantiv. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Explică, în maximum cinci rânduri, semnificaţia ultimelor două versuri: Şi plânge apa-
n vaduri; şi sufletul meu moare/ În aiurări de spaimă şi-n cânturi funerare... 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
sau despre mesajul poeziei Augur de toamnă de Barbu Fundoianu. 12 puncte
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
84
Căile de acces sunt numeroase, însă cele mai cunoscute pornesc din Zărneşti (prin
Prăpăstii sau spre cabana Plaiul Foii), din Bran (prin satele Şirnea, Peştera sau
Măgura), iar în sud, din Podul Dâmboviţei (prin Cheile Dâmbovicioarei şi ale
Brusturetului). Cel mai spectaculos traseu este cel care porneşte din Zărneşti şi urmăreşte
Valea Râului, prin Prăpăstiile Zărneştilor – nişte chei deosebit de înguste, cu pereţi
verticali sau surplombaţi, întunecate şi ameninţătoare.
În trecut, vuietul pârâului ce însoţea pasul drumeţului era amplificat de ecoul creat în-
tre pereţii înguşti. Astăzi, liniştea este stăpânul absolut ce domneşte peste aceste hăuri,
căci pârâul a secat (sau curge pe undeva, pe dedesubt, prin golurile subterane ale cal-
carului în care sunt sculptate prăpăstiile). Vechiul drum, aproape la fel de îngust ca şi
albia fostului pârău, şerpuieşte pe lângă impunătorii pereţi ai cheilor, iar alături, cu o
treaptă mai jos, îl însoţeşte un altul; dăltuit de râu, el este la fel de alb, dar mai puţin
bătătorit. Cu cât mai adânc te afunzi în întunericul Prăpăstiilor, cu atât devin ele mai
sălbatice, dar şi mai pitoreşti. La capătul lor, cărările muntelui se ramifică.
Altădată, liniştea minunată a acestor locuri era tulburată de zgomotul maşinilor cu
care turiştii preferau să pătrundă cât mai adânc în interiorul masivului. O dată cu
declararea Masivului Piatra Craiului zonă protejată şi cu delimitarea ariei Parcului
Naţional Piatra Craiului, a fost pusă o barieră care opreşte accesul vehiculelor în
Prăpăstiile Zărneştilor. Acum, aici are acces doar adevăratul iubitor al muntelui, cel
pentru care poteca şi bocancul sunt cei mai buni prieteni.
(Ionuţ Popa, Prăpăstiile Zărneştilor, în revista Terra Magazin, octombrie, 2003)
articolul citat:
– autorul şi revista din care a fost selectat fragmentul;
– cele mai cunoscute căi de acces spre Prăpăstiile Zărneştilor;
– cel mai spectaculos traseu al zonei. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează, din fragmentul suport, doar informaţiile care se referă la trecutul acestei
zone şi la prezentul ei, de când a fost declarată Parcul Naţional Piatra Craiului. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
85
Propoziţiile subordonate din fraza liniştea minunată a acestor locuri era tulburată de
zgomotul maşinilor cu care turiştii preferau să pătrundă cât mai adânc în interiorul
masivului… pot fi contrase în părţi de propoziţie corespunzătoare:
a. atributiv; complement direct;
b. atribut; complement indirect;
c. subiect; complement direct. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: În trecut, vuietul pârâului ce

însoţea pasul drumeţului era amplificat de ecoul creat intre pereţii înguşti. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. În viziunea unor scriitori, muntele, cu întregul său cortegiu de frumuseţi, este considerat
raiul pământesc. Redactează o compunere, de 10-15, rânduri în care să realizezi descrierea
unui peisaj montan care ţi-a rămas în amintire, valorificând şi ideile din fragmentul suport.
– să prezinţi muntele şi cel puţin trei elemente ale acestuia; 4 puncte
– să-i respecţi convenţiile descrierii; 4 puncte
– să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

– 2 p.).
86
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 20

De după dealuri arse şi trudite, Dar norii sterpi coboară-n depărtare.

Înalţă creste albe nori de plumb. Şi-abia vibrează dincolo de zare
S-adună-n iarbă umbre încâlcite Un tunet lung, cu prăbuşiri de stâncă...
Şi, aspru, geme vântul prin porumb. Iar soarele s-arată alb şi mat,
Câmpia de paragină şi scrum Şi-ntâia rază de lumină pare

Întinde braţe lungi de colb în drum. Un fulger mort, ce rătăceşte încă
Apoi îşi strânge sufletu-n păduri, Pe câmpul prăfuit şi resemnat.
Căscând în răpi dogoritoare guri...
(Otilia Cazimir, Iulie)
1. Precizează mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format
cuvintele: dogoritoare, aspru, dincolo. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textul dat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
87
3. Selectează, din text, două imagini artistice vizuale şi una auditivă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Transcrie, din text, trei personificări care subliniază atitudinea emoţională a eului liric
în faţa elementelor naturii. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Explică semnificaţia din context a versului: Dar norii sterpi coboară-n depărtare.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

poeziei Iulie de Otilia Cazimir, prin raportare la conţinutul fragmentului citat.
– să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric; 4 puncte
– să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
88
Cine nu iubeşte fluturii, aceste minuni ale naturii ale căror aripioare – picturi vii –
sunt acoperite de cele mai strălucitoare culori şi de cele mai fanteziste şi elegante desene?
Lăcaşul uimitoarelor culori ale fluturilor se află în solzii aripilor. Uneori structura
acestora ajută descompunerea luminii. Aceste culori se numesc de structură şi dau
reflexele metalice: argintiu, albastru, violet, verde etc. în alte cazuri, culoarea e produsă
de pigmenţii localizaţi în pereţii şi în cavitatea internă a solzilor: pterinele dau culorile
galben, portocaliu, roşu; melanina colorează în negru şi în brun; carotenul şi flavonele
sunt preluate de corpul insectelor de la florile pe care le polenizează.
Forma, culoarea, tipul desenului de pe aripi constituie excelente repere vizuale, ABC-
ul codului de recunoaştere în văzduh sau deasupra unei poieni de munte, de pildă, unde
zboară mii de fluturi din zeci de specii. De altfel ochii fluturilor situaţi pe părţile laterale
ale capului sunt compuşi din mii de omatidii. Datorită acestei structuri particulare,
fluturii (ca şi insectele de altfel) au un câmp vizual foarte larg.
(Tudor Opriş, Mica enciclopedie a graiului animalelor,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2007)
fragmentul citat:
– autorul şi cartea din care a fost selectat fragmentul;
– lăcaşul uimitoarelor culori ale fluturilor;
– unde sunt situaţi ochii fluturilor şi din ce sunt compuşi. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează structurile/ grupurile de cuvinte prin care este redată frumuseţea fluturilor.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Propoziţia subordonată din fraza Forma, culoarea, tipul desenului de pe aripi

constituie excelente repere vizuale, ABC-ul codului de recunoaştere în văzduh sau
deasupra unei poieni de munte, de pildă, unde zboară mii de fluturi din zeci de specii este:
a. atributivă;
b. circumstanţială de loc;
c. completivă directă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor din text: cine (cine nu iubeşte…?),
aceste (aceste minuni), ale naturii (minuni ale naturii). 6 puncte
_________________________________________________________________________
89
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere, de 10-15, rânduri în care să relatezi o întâmplare (reală sau

imaginară) petrecută la munte, într-o poiană străjuită de brazi, unde, împreună cu prietenii
tăi, te aflai la prins fluturi pentru completarea insectarului personal; nu uita să valorifici şi
informaţiile despre fluturi „picturi vii” din fragmentul de text folosit ca suport.
– să prezinţi, pe scurt, întâmplarea (reală sau imaginară) la care ai luat parte în timpul
drumeţiei la munte; 4 puncte
– să-ţi exprimi opinia despre cele văzute (imaginate) în această drumeţie; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

– 2 p.).
90
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 21

S-a dus furtuna-n zări ş-acuma se-ntrec miresmele-n putere:

Se-ntrec care de care parcă, stăpână să rămâie-anume
Peste-ntunericul acestei nopţi dulci şi pline de mistere;
Se bat şi florile – se vede că nimeni n-are tihnă-n lume.
Se războiesc mereu şi ele să stăpâneasc-un ceas pământul...

— Dar cine nu-şi încearcă oare odată-n viaţa lui norocul?
În van să le despart – aleargă sub negrele umbrare vântul...
— Biruitor pănă acuma domneşte singur busuiocul.
Ca o biserică miroasă seninul cucerit o clipă,

Dar se trezesc în umbră crinii, vărsându-şi boarea lor profană,
Văzduhu-i greu cât n-ar fi-n stare vâslind să-l taie o aripă,
Un trandafir murind se sfarmă pătând cuprinsul ca o rană.
(Dimitrie Anghel, După ploaie)
1. Găseşte sinonime potrivite pentru următoarele cuvinte din text: tihnă, biruitor. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Identifică în text trei cuvinte care aparţin câmpului lexical al plantelor. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
91
3. Rescrie câte o structură care conţine o imagine vizuală, respectiv o imagine olfactivă.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Selectează din text o personificare, un epitet şi o comparaţie. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Explică în maximum 5 rânduri semnificatia primului vers al poeziei. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

poeziei După ploaie prin raportare la conţinutul textului citat.
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
92
Festivalul Brazilor de Crăciun este un eveniment de strângere de fonduri organizat

anual de „Salvaţi Copiii România”. Fiecare brăduţ prezintă o poveste diferită, reflectând
stilul şi personalitatea designerilor şi modul lor unic de a percepe unul dintre simbolurile
Crăciunului, toţi invitând la deosebitul gest de a dărui, de a fi încă o dată aproape de
copiii defavorizaţi.
Fondurile strânse în cadrul ediţiei de anul trecut au contribuit la deschiderea mai
multor centre educaţionale în ţară, peste 2.400 de copii şi familiile lor primind sprijin
prin programe de integrare şcolară şi protecţie socială în 2009. Organizaţia „Salvaţi
Copiii” speră că sumele obţinute prin intermediul galei din acest an vor fi suficiente
pentru ajutorarea a peste 3.000 de copii şi a familiilor lor şi pentru asigurarea
continuităţii programelor de educare şi susţinere financiară a copiilor defavorizaţi.
„Salvaţi Copiii România” este o organizaţie neguvernamentală activă în domeniul
promovării drepturilor copilului din 1990. Membră a Alianţei Internaţionale „Salvaţi
Copiii”, organizaţia consideră că toţi copiii, indiferent de rasă, religie sau provenienţa
socială au aceleaşi drepturi de care trebuie să beneficieze.
(Dana Cobuz, 20 de brăduţi pentru copii defavorizaţi,
în Jurnalul naţional, decembrie 2009)
1. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:
- publicaţia în care a apărut articolul;
- numărul copiilor care au beneficiat de fondurile strânse în anul precedent;
- anul din care este activă organizaţia din România. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează, din text, structurile care se referă la ceea ce reflectă fiecare brăduţ
prezentat.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propoziţia subordonată din fraza Organizaţia consideră că toţi copiii, indiferent de
rasă, religie sau provenienţa socială au aceleaşi drepturi este:
a. atributivă
b. completivă directă
c. completivă indirectă 6 puncte
_________________________________________________________________________
93
4. Precizează modul următoarelor verbe: au contribuit, primind, să beneficieze. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi propriile sentimente datorate
unui gest frumos pe care ştii că l-ai făcut de Crăciun, valorificând fragmentul citat.
-să-ţi exprimi sentimentele faţă de gestul frumos făcut; 4 puncte
-să valorifici secvenţele din text care ilustrează alte gesturi frumoase; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor

nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa
textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p.;
ortografia – 3p.; punctuaţia – 2p; aşezarea corectă a textului în pagină – 2p.).
94
Nota _______________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
TESTUL 22

Când tremurându-şi jalea şi sfiala, Cununa ta de zile şi de visuri

Un cânt pribeag îmbrăţişează firea, Au împletit-o rele ursitoare,
Şi-un trandafir crescut în umbră moare, Ca fruntea ta nu-i frunte de zăpadă,
Şi soare nu-i să-i plângă risipirea. Si mână nu-i atâtea ştiutoare.
Eu plâng atunci că tu-mi răsai în zare, ...............................................
A vremii noastre dreaptă muceniţă, La tine vin nevestele să-şi plângă
Copil cuminte prea devreme, Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul,
Sfielnică, bălaie dăscăliţă. Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove,
În alte ţări când le trimiţi oftatul...
Ca strălucirea ochilor tăi limpezi, Şi fete vin să le-nfloreşti altiţa,
Poveste nu-i mai jalnic povestită, La pragul tău e plină ulicioara,
Tu eşti din leagăn soră cu sfiala, Şi fetele-şi şoptesc în taină:
Pe buza ta n-a tremurat ispită. ,,Ce mâini frumoase are domnişoara!”
......................................................
(Octavian Goga, Dăscăliţa)
1. Identifică în prima strofă două cuvinte cu diftongi şi un cuvânt cu vocale în hiat.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format

cuvintele: crescut (trandafir crescut), dăscăliţă. 6 puncte
95
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Rescrie câte o structură/ un vers care conţine o trăsătură fizică, respectiv o

trăsătură morală a dăscăliţei. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Transcrie din text un epitet şi o metaforă. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Stabileşte măsura ultimelor două versuri. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

poeziei Dăscăliţa de Octavian Goga, prin raportare la conţinutul textului citat
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
96
O caracteristică a oraşelor este aceea că ele au o influenţă asupra unor teritorii mult
mai întinse decât cele situate în imediata lor apropiere şi chiar asupra altor oraşe.
Aşezările urbane ale ţării noastre formează un sistem prin aceea că ele au multiple
legături reciproce; vorbim astfel de un sistem urban naţional şi, în în acelaşi timp, de o
reţea urbană (în care oraşele sunt noduri).
Ceea ce ne interesează în primul rând, în înţelegerea reţelei urbane, este prezentarea
poziţiei şi a localizării corecte a fiecărui oraş. Poziţia se poate stabili cu ajutorul
coordonatelor geografice şi prin raportare la anumite elemente fixe (alte oraşe, râuri,
faţă de diferitele părţi ale unui teritoriu).
Localizarea se realizează în raport cu suprafaţa concretă pe care se află situat un oraş
(de exemplu o depresiune, o vale, un sector de râu, o unitate de relief) şi cu teritoriul
apropiat.
(Geografia României – Manual clasa a VIII-a)
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc textul
de mai sus:
- o caracteristică a oraşelor;
- ce este important pentru înţelegerea reţelei urbane;
- cum se poate stabili poziţia unui oraş. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Transcrie grupul de cuvinte sub care mai apar denumite oraşele. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Realizează o expansiune/ dezvoltare a adjectivul fixe din enunţul Poziţia se poate stabili
cu ajutorul coordonatelor geografice şi prin raportare la anumite elemente fixe în
propoziţie subordonată corespunzătoare. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Stabileşte ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate din textul de mai sus. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
97
B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să descrii localitatea în care locuieşti (oraş
sau sat).
- să foloseşti descrierea ca mod predominant de expunere; 4 puncte
- să utilizezi două figuri de stil diferite; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
obligatorie.
98
TEME PENTRU ACASĂ
TESTUL 1

Întorcându-se din port, Anton Lupan fu mirat să vadă un străin dând târcoale
corăbiei.
— El e omul de care ţi-am vorbit, domnule, îl lămuri Ieremia. Eu îi spusesem să lase
pinii la Galaţi şi să ne dea de veste prin cineva, da’ uite că ni i-a adus la nas!...
Plutaşul stătea cu ochii în pământ şi îşi mângâia stângaci toporişca de la brâu.
Ceilalţi se adunaseră în spatele lui, afară de Ismail, care robotea la bucătărie, silindu-se
să pregătească o cină fără miros de cânepă şi de vopsele, în cinstea nou-venitului.
Acesta îşi ridică privirea spre Anton Lupan, nu mai puţin sfios decât la început, dar de
data asta însufleţindu-se un pic [...]
— Am auzit că plecaţi pe mări, domnule, zise arătându-si pieptul voinic. Iacă, nu-ţi cer
nicio plată pe lemnul adus – mă leg să-ţi fiu de folos şi cu ascultare la tot ce mi-i porunci,
numai ia-mă şi pe mine, măcar până la Ţarigrad, că de mult aştept prilej pentru
asemenea drum!...
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus)
1. Găseşte sinonime potrivite pentru următoarele cuvinte din text: lămuri, am auzit,
prilej.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Scrie două cuvinte din familia lexicală a substantivului: drum. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Formulează, pe baza textului, două idei principale. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
99
4. Rescrie numele celor două localităţi care sunt amintite în fragmentul dat. 6
puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Menţionează două trăsături care să justifice apartenţa fragmentului de text dat la

genul epic. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să caracterizezi plutaşul, personaj în

fragmentul din text dat.
În redactarea compunerii tale vei avea în vedere:
- să precizezi mijloacele de caracterizare (directe şi indirecte) a personajului; 4 puncte
- să numeşti patru trăsături fizice şi/ sau morale ale personajului; 4 puncte
- să ilustrezi o trăsătură prin referire la situaţia prezentată; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

În perioada 7-18 decembrie, reprezentanţi oficiali din 192 de ţări se vor întâlni la
Copenhaga pentru a stabili măsurile ce se vor lua în domeniul schimbărilor climatice, în
perioada următoare, până în anul 2020. Aceasta este cea de-a cincisprezecea întâlnire
organizată de Naţiunile Unite pe tema schimbărilor climatice, prima având loc în anul
1992, la Rio de Janeiro, şi încheindu-se cu semnarea unui tratat care prevedea reducerea
emisiilor de dioxid de carbon (CO2). Ulterior, au avut loc astfel de întâlniri aproape
anual, cea mai cunoscută fiind cea de la Kyoto, din 1997, care s-a finalizat cu semnarea
100
unui protocol prin care statele semnatare îşi luau anagajamentul să reducă emisiile de
CO2 până în 2012. Deoarece perioada acestui protocol se apropie de final, iar
schimbările climatice s-au dovedit a fi o problemă mult mai gravă decât se estimase
iniţial, este nevoie de un nou acord, aşteptat a se încheia, anul acesta, la Copenhaga. Toţi
specialiştii şi cercetătorii în domeniul schimbărilor climatice au căzut de comun acord că
temperatura medie globală nu trebuie să crească cu mai mult de 2 grade Celsius, altfel
ajungându-se la fenomeme climatice ireversibile. Pentru a reuşi acest lucru este nevoie
atât de implicarea guvernelor, cât şi de implicarea fiecăruia dintre noi.
(Crisanta Lungu, Summitul climei pentru români, în Evenimentul zilei, decembrie 2009)
- autorul articolului;
- publicaţia în care a apărut articolul;
- a câta întâlnire a Naţiunilor Unite, pe tema schimbărilor climatice, o reprezintă
ediţia de la Copenhaga. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Prcizează concluzia la care au ajuns specialiştii şi cercetătorii în domeniul schimbărilor

climatice. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Rescrie, din text, o propoziţie subordonată atributivă. 6 puncte

_________________________________________________________________________
4. Stabileşte partea de vorbire şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o scurtă compunere de 10-15 rânduri în care să îţi exprimi opinia despre
importanţa protejării mediului înconjurător.
- să-ţi prezinţi opinia despre importanţa protejării mediului; 4 puncte
- să valorifici secvenţe de text care ilustrează necesitatea protejării mediului;
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
101
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor

nu este obligatorie.
TESTUL 2

Trebuie să mă cunosc. Trebuie să ştiu odată sigur cine sunt şi ce vreau. Am amânat
mereu lucrul acesta pentru că mi-era teamă. Mi-era teamă că nu voi izbuti să-mi luminez
sufletul, sau ca lumina ce va aluneca asupra-i să nu mă îndurereze. Eu mi-am închipuit
anumite lucruri despre mine însumi. Ce se va întâmpla dacă acestea nu există aievea?
Dacă ele n-au fost decât o părere?
Ceva mai mult. Eu am căutat să mă supun acestor trăsături pe cari le-am socotit părţi
din sufletul meu. Mi le-am impus şi mi le-am însuşit. Ce se va întâmpla cu ele, dacă voi şti
că nu sunt decât nişte veştminte îmbrăcate în silă? Voi putea, oare, să le părăsesc fără să
mă copleşească golurile sufletului meu?
Am hotărât de multe ori să mă analizez până la capăt, să pătrund cât mai adânc şi
calm în suflet. Dar n-am izbutit. Niciodată nu m-am putut concentra. N-am putut gândi
102
despre mine însumi. De câte ori încercam să mă analizez – mă trezeam într-un întuneric
desăvârşit. De unde să încep să mă caut? Unde aş putea fi eu însumi?
Ce căutam eu? Sufletul meu. Unde? Şi cum se putea recunoaşte adevăratul meu suflet
între miile de suflete pe cari le purtam în mine?
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: teamă, mi-am
închipuit, desăvârşit. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Transcrie, din text, un cuvânt care conţine diftong, unul care conţine triftong şi unul
care conţine hiat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Notează un titlu sugestiv pentru fragmentul citat din romanul lui Mircea Eliade,
motivând, în 2-3 rânduri, alegerea făcută. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Numeşte trei figuri de stil diferite remarcate în fragmentul citat, exemplificându-le cu

citate din text. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Rescrie penultimul paragraf al textului citat, efectuând relatarea din perspectiva unui
narator obiectiv, omniscient (la persoana a III-a). 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să caracterizezi adolescentul din

fragmentul de text citat (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop).
- să numeşti patru trăsături ale personajului, ilustrându-le cu exemple din text;
4 puncte
103
- să evidenţiezi două mijloace/ procedee de caracterizare utilizate de autor în
conturarea personajului; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Ciuboţica-cucului este o plantă medicinală care poate fi întâlnită în zonele de deal şi

de munte, din zona forestieră până în cea a pajiştilor alpine (până la 2100 m). Plantele
din această specie au cerinţe ridicate faţă de umiditate, atât atmosferică, cât şi a solului,
vegetând pe soluri ravene-jilave. Sunt plante de lumină, crescând prin poieni şi păşuni,
cel mult în semiumbră la margini de păduri.
Suportă cu uşurinţă temperaturile foarte scăzute din timpul iernii. Faţă de sol, în
condiţii naturale, planta este puţin pretenţioasă, crescând şi pe cele pietroase, cu roca-
mamă destul de superficială.
În flora spontană este răspândită în toate judeţele Transilvaniei, Muntenia (judeţele
Argeş, Burău, Dâmboviţa, Prahova), Oltenia (Gorj, Mehedinţi, Vâlcea), Moldova
(judeţele Bacău, Iaşi, Suceava, Vrancea, dar mai ales Neamţ).
(Florentin Crăciun, Ovidiu Bujor, Mircea Alexan, Farmacia naturii,
vol. II, Editura Ceres)
- categoria de plante în care se încadrează ciuboţica-cucului;
- trei judeţe în care poate fi întâlnită ciuboţica-cucului;
- modul în care ciuboţica-cucului suportă temperaturile scăzute din timpul iernii.
6 puncte
_________________________________________________________________________
104
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Explică sensul următoarelor construcţii: zona forestieră; plante de lumină; flora

spontană. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Funcţiile sintactice ale cuvintelor: o plantă, (zonele) de deal, alpine sunt:
a. atribut apoziţional, complement circumstanţial de loc, atribut adjectival;
b. nume predicativ, atribut substantival; atribut adjectival;
c. complement direct, complement circumstanţial de loc, atribut adjectival. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Transcrie prima propoziţie subordonată din text, precizează felul ei, termenul regent,
precum şi valoarea morfologică a elementului de relaţie prin care este introdusă în frază.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să îţi exprimi opinie faţă de rolul plantelor
medicinale în tratarea unor afecţiuni.
- să prezinţi două argumente plauzibile în favoarea problemei în discuţie; 4 puncte
- să demonstrezi că ai cunoştinţe minime despre plantele medicinale (să dai cel puţin
două exemple de astfel de plante); 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
105
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
TESTUL 3

În trenul acesta, încă înainte de a ajunge în inima Ţării Moţilor, am văzut două lucruri
minunate. Am văzut o femeie mâncând un măr, şi felul cum moţii privesc munţii. Pe urmă
n-am mai văzut nimic atât de adânc, de revelator.
Femeia a pus mărul alături, pe bancă. Bărbatul a scos un briceag, l-a deschis şi a
îndemnat-o să mănânce...
Femeia a început să mănânce mărul. Mari actriţe ale lumii, unde sunteţi, s-o vedeţi pe
această ţărancă, pe această femeie din Ţara Moţilor, mâncând un măr? Mânca? Mânca!
Dar în acelaşi timp părea că se roagă, că spune o poezie, că stă de vorbă cu Dumnezeu.
Întâi a luat mărul şi l-a privit câteva clipe printre pleoapele pe jumătate închise. Era
respect, admiraţie şi bucurie, puţin tristă, puţin amară, în faţa acestui lucru rar pe care îl
avea în mână. Pe urmă a început să taie mărul cu briceagul. Nimic n-ar putea pare mai
din obişnuitul vieţii.
Dar ea făcea impresia că oficiază un cult, că se împărtăşeşte dintr-un mister. Când
tăia bucata de măr cu gesturi domoale, prevenitoare parcă, şi o ducea apoi spre gură,
buzele-i păreau că murmură o rugăciune.
(Geo Bogza, Ţara de piatră)
1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor adânc,
obişnuitul, se împărtăşeşte, argumentând de fiecare dată alegerea făcută. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
106
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Transcrie, din text, trei cuvinte care conţin diftong şi trei cuvinte care conţin hiat.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Numeşte cele două lucruri „minunate” pe care le-a văzut naratorul în Ţara Moţilor.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Motivează rolul interogaţiei retorice din cel de-al treilea paragraf (pe care naratorul o
adresează marilor actriţe ale lumii). 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Comentează, în 5-6 rânduri, semnificaţia ultimului paragraf. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
sau despre mesajul fragmentului citat din volumul Ţara de piatră de Geo Bogza. 12
puncte
4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
107
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Deoarece muzica constă din vibraţii audibile, aş vrea să iau în consideraţie pentru o
clipă urechile noastre. Ce instrumente extraordinar de solicitate sunt şi cât de neobosite,
cerând în mod constant să fie satisfăcute, niciodată în stare de repaos.
Mi se pare simbolic faptul că avem pleoape pentru a acoperi ochii, dar nu avem
acoperitoare pentru urechi, nici un mijloc să oprim, să îndepărtăm zgomotele din jurul
nostru. Urechile noastre ne trezesc din somnul cel mai adânc şi numai surdul, pe care mi-
l închipui a fi cel mai însingurat dintre oameni, poate concepe o lume de tăcere totală.
În cazul cel mai bun, urechile noastre pot detecta sunete ce vibrează la mai puţin de 30
de bătăi pe secundă, continuând până la 15.000 de vibraţii pe secundă. Dar aceste sunete
reprezintă numai o parte dintr-o serie de vibraţii mult mai lungi, existente în întreaga
lume, dintre care pe unele le putem distinge ca bătăi distincte, de exemplu bătăile inimii,
în medie 72 pe minut, iar pe altele le putem vedea doar, cum ar fi valurile oceanului,
ciclul zi-noapte, fazele lunii, schimbarea anotimpurilor.
(Yehudi Menuhin, Curtis W. Davis, Muzica omului)
- rolul pleoapelor;
- tipul de vibraţii din care constă muzica;
- sunetele detectate de urechile noastre. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Rezumă, în 2-3 rânduri, conţinutul ultimului paragraf. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Schema frazei Deoarece muzica constă din vibraţii audibile, aş vrea să iau în conside-
raţie pentru o clipă urechile noastre este:
a. CS+PP+CD;
b. CZ+PP+CD;
c. CZ+PP+CS. 6 puncte
_________________________________________________________________________
108
4. Selectează, din text, un complement direct exprimat printr-un verb la modul infinitiv şi
realizează-i expansiunea/ extensia lui într-o propoziţie subordonatoare corespunzătoare.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere reflexivă (jurnal, relatarea unor fapte şi întâmplări etc.) în
care în care să-ţi exprimi sentimentele faţă de genul de muzică pe care îl preferi.
Nu uita:
-să respecţi convenţiile unui text reflexiv; 4 puncte
-să valorifici informaţiile precizate în cerinţă; 4 puncte
-să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
109
TESTUL 4

Profesorul nostru de limba română scrie cu stânga. Mâna cea dreaptă şi-a pierdut-o
în război. E un om subţiratic, îngândurat. Unii dintre băieţi cred că-i trist din pricina
invalidităţii, alţii că o fi având şi el, ca orice om, necazuri.
Ieri a încercat să fie mai vesel. Cu mâna stângă a scris pe tablă: „Vacanţă…” cum se
obişnuieşte la noi în ultima oră de şcoală. Dar în loc să pună semnul exclamării după
cuvântul vacanţă, a adăugat trei puncte într-un mic şir alb.
Ne-am dumirit repede. Profesorul ne-a spus că a ieşit la pensie. Cele trei puncte de
cretă vorbeau de o despărţire mai lungă.
În clasă s-a făcut tăcere şi toţi am încercat un sentiment de tristeţe, de părere de rău,
care de fapt nu însemna altceva decât că l-am iubit mult. După feţele noastre, puţin
înnourate, şi-a dat seama şi profesorul de lucrul acesta şi a încercat printr-un zâmbet să
ne lumineze inimile:
— Nu plec din oraş şi casa în care stau vă este cunoscută… Şi uşa casei mele n-are
lacăt.
Un ropot de bătăi din palme a adus în clasă buna dispoziţie.
(Călin Gruia, La despărţire)
1. Scrie câte un enunţ cu omonimul cuvântului război din primul paragraf al textului.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Precizează felul pronumelor din construcţiile:

a. unii dintre băieţi;
b. ne-am dumirit;
c. casa în care stau. 6 puncte
_________________________________________________________________________
3. Numeşte tipul de narator existent în textul citat. 6 puncte

_________________________________________________________________________
110
4. Scrie trei trăsături care ar putea contura un posibil potret fizic şi moral al profesorului de
limba română, aşa cum reiese din textul citat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Explică semnificaţia următoarelor construcţii din text: uşa casei mele n-are lacăt.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Scrie, în 10 rânduri, rezumatul fragmentului de text citat, respectând regulile de

alcătuire a unui asemenea tip de compunere.
-să respecţi fidelitatea faţă de textul dat; 2 puncte
-să desprinzi ideile principale ale textului; 2 puncte
-să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele; 2 puncte
-să respecţi convenţiile specifice rezumatului; 2 puncte
-să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Bogăţia şi diversitatea lumii vegetale sunt de neegalat. Oriunde am merge pe Terra,

vom întâlni plante ce ne vor impresiona, pe care am dori să le cultivăm, să le avem
alături. Fiecare plantă se distinge prin frumuseţea formei, prin modul de aşezare şi
aspectul frunzelor, ca să nu mai vorbim de momentul înfloririi, moment unic prin surpriza
111
ce o creează, prin ineditul şi trăsătura coloristică a florii, prin parfumul ce-l degajă, mai
puternic sau mai suav.
Dar oricât am umbla, oricât ne-am strădui, cu multe din frumuseţile lumii vegetale nu
ne putem întâlni întotdeauna în cadrul lor natural, fiind obligaţi să ne mulţumim cu
regăsirea lor într-o simplă „ilustrată” sau, poate, într-o grădină botanică.
Fiecare plantă, în funcţie de locul ei de origine, are pretenţiile ei faţă de sol, de climă
etc., cerinţe pe care de foarte multe ori nu le putem asigura în altă parte.
(S. Copcescu, B. Bobârnac, V. Grigoraş, Meseria de grădinari, din vol. Micii grădinari)
- autorii;
- care este momentul unic al unei plante;
- pretenţiile unei plante. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Explică semnificaţia celui de-al doilea paragraf al textului. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propoziţia subordonată să ne mulţumim cu regăsirea lor într-o simplă „ilustrată” sau,
poate, într-o grădină botanică este:
a) completivă indirectă;
b) predicativă;
c) subiectivă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din urmă-

torul enunţ: Bogăţia şi diversitatea lumii vegetale sunt de neegalat. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să descrii, la alegere, o plantă.

- să-ţi motivezi alegerea pentru planta descrisă; 4 puncte
- să descrii cât convingător planta; 4 puncte
112
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
113
114
TESTUL 5

Şi iată-l, în sfârşit, aproape ajuns. Iată-l străbătând aleea care duce spre instituţie.
Aerul auriu al dimineţii de toamnă poleieşte zidurile umbrite (...). Iată-l pe el încă
anonim, încă pierdut în şirul celor care gonesc după condică; încă pierdut printre ei, în
ciuda staturii înalte fiind atât de slăbuţ, părea mai înalt la vremea aceea. Pentru că dintr-
un şir de oameni care gonesc după condică, sigur că unii sunt mai înalţi şi alţii mai
scunzi, dar asta nu face decât să sporească impresia de monotonie a şirului, înaintează
hotărât, strângându-şi sfidător umerii osoşi şi înguşti sub puloverul verde de relon tocit,
intimidat de sporovăială înţepătoare a grupului de fete, de privirile lui curioase, de
râsetele lor ascuţite. Când ajunge în dreptul lor, îşi iuţeşte dintr-o dată paşii.
(...) De altfel, de când a intrat în serviciu simte masa uniform indiferentă a colegilor
din jur; dacă nu-şi face cumva iluzii, simte şi bună-voinţa directoarei-adjuncte, zâmbetul
ei matern, feminin, de ce nu? aşa ceva îşi doreşte:
— Sărut-mâna, spune, înclinându-se.
Femeile au observat foarte repede că el se înclină în faţa lor mai adânc decât ceilalţi
stagiari.
Fac haz de salutul lui între ele, dar în sinea ei fiecare este tuşată; aşa i se pare lui cel
puţin. Speră să nu se înşele.
— Bună dimineaţa, se grăbeşte să spună el primul, înclinându-se. Aşa se şi cade; este
cel mai tânăr şi chiar când n-o să mai fie, ce-o să-l coste să lase celuilalt bucuria vanităţii
satisfăcute?
(G. Adameşteanu, Clădirea)
1. Identifică, în text, trei neologisme. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Găseşte, în text, paronimul cuvântului iluzii şi alcătuieşte enunţuri cu amândouă

paronimele. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Scrie trei consecinţe ale folosirii cratimei în structura iată-l. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
115
_________________________________________________________________________
4. Transcrie, din text, un epitet şi o enumeraţie. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
sau despre mesajul textului suport Clădirea de G. Adameşteanu (formularea clară/ logică a
opiniei, motivarea acesteia).
– să formulezi opinia despre semnificaţia/ mesajul textului; 4 puncte
– să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute); 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Alături de Carpaţi şi de Dunăre, o altă entitate fizico-geografică importantă, care a

influenţat şi continuă să influenţeze şi în prezent viaţa românilor, este Marea Neagră.
Cunoscută din cele mai vechi timpuri sub diferite denumiri – Pontus Axeinus (Marea
Neospitalieră sau Inospitalieră), Pontus Euxinus (Marea Ospitalieră), Pontus Sarmaticus,
Marea Cimerică, Mar Maggiore, Kara Deniz, Mare Nigrum, Cernoe More ş.a. – Marea
Neagră oferă României, prin litoralul său cu o lungime de 244 km, ieşire liberă la
Oceanul Planetar. Prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele ea este legată de Marea Egee şi
116
Marea Mediterană pentru ca aceasta din urmă, prin strâmtoarea Gibraltar, să facă
legătura cu Oceanul Atlantic.
(Marian Ene, Marea Neagră, o poartă către lume,
în revista „Terra magazin”, nr. 5, mai 2006)
articolul citat:
– revista din care a fost selectat fragmentul;
– regiunea geografică evocată;
– care sunt denumirile sub care mai este cunoscută Marea Neagră. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează, din text, fragmentul prin care se arată că Marea Neagră are legătură cu
Oceanul Atlantic. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propoziţia subordonată subliniată din fraza: …o altă entitate fizico-geografică
importantă, care a influenţat şi continuă să influenţeze şi în prezent viaţa românilor poate
fi contrasă în parte de propoziţie corespunzătoare:
a. atribut;
b. complement direct;
c. complement indirect. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează valoarea morfologică, cazul şi funcţia sintactică a cuvintelor din prima

frază: care, Marea Neagră. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Plecând de la valorificarea fragmentului suport de mai sus, redactează un text de 10-15

rânduri, în care să-ţi exprimi încântarea produsă de imensitatea întinderilor de ape, de
răsăriturile şi apusurile de soare, de lumina care fascinează de fiecare dată.
– să-ţi exprimi sentimentele faţă de peisajul marin; 4 puncte
– să valorifici atât cât este posibil secvenţele de text care ilustrează imaginea mării;
4 puncte
117
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
– 2 p.).
118
TESTUL 6

Acum privesc la marea ce rodeşte,

În umbră şi lumină, doar cu spume.
La pescăruşi, la pânza ce albeşte
Pe ţărmul vrăjii regăsit în lume.
Copilăria mea era lăstunul
Din cuibul prins sub streşini de colină.
Copilăria mea era cătunul
De pe câmpii cu unduire lină.
Acum sunt valul nesfârşit ce tună
Purtând pe spate ceruri schimbătoare,
Sunt pasărea ce ţipă prin furtună
Cu aripi arcuite.
(Ion Pillat, Împlinire)
1. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: val, colină, schimbătoare. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Scrie, pe foaia de examen, cuvintele care conţin diftongi din seria: arcuite, marea,
doar, vrăjii, copilăria, cuibul, unduire, pasărea. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Transcrie, din fragmentul dat, un epitet şi o metaforă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Precizează timpurile verbale utilizate în text şi arată semnificaţia lor stilistică. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
119
5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia/ înţelesul ultimelor două versuri din
poezie: Sunt pasărea ce ţipă prin furtună/ Cu aripi arcuite. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
sau despre mesajul textului suport Împlinire de Ion Pillat (formularea clară/ logică a
opiniei, motivarea acesteia).
– să formulezi opinia despre semnificaţia/ mesajul textului; 4 puncte
– să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute); 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
Nu ştiu să vă spun dacă există o metodă anume care să facă din voi jurnalişti de
radio… Celor care s-au arătat interesaţi de sfaturile mele, le-am spus că, înainte de toate,
trebuie să asculte foarte multe emisiuni, de toate felurile, ca să constate ei înşişi dacă îi
atrage felul acesta de comunicare. Când crezi că poţi face şi tu ceva asemănător, rogi pe
cineva competent (nu tata, mama sau alte rude!) să-ţi spună dacă ai voce. Pe urmă, îţi
încerci norocul la vreun concurs (sunt cu sutele, pentru că există nenumărate posturi de
120
radio). Dacă îţi găseşti locul în vreo echipă, te străduieşti să faci cât poţi tu de bine, fără
a-ţi căuta „maeştri”, care doresc, eventual, să te facă după chipul şi asemănarea lor.
După câteva decenii de interviuri, reportaje, emisiuni complexe şi alte alea, dacă te roagă
redactorii unei reviste pentru adolescenţi să le dai sfaturi, poţi să-ţi spui, în forul tău
interior: „SUNT JURNALIST DE RADIO”. E cazul meu, astăzi…
Paul Grigoriu
(Cristina Ambrozie, Preluaţi ştafeta de la Paul Grigoriu,
în revista Cutezătorii, nr. 11, 2007)
articolul citat:
– revista din care a fost selectat fragmentul;
– autorul articolului;
– sfaturile pe care le dă autorul celor interesaţi de a deveni jurnalişti de radio.
6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează două structuri/ grupuri de cuvinte care subliniază importanţa experienţei

personale în dobândirea profesiei de jurnalist de radio. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

Propoziţia subordonată subliniată din fraza Dacă îţi găseşti locul în vreo echipă, te
străduieşti să faci cât poţi tu de bine… este o propoziţie subordonată:
a. completivă circumstanţială de scop.
c. completivă indirectă. 6 puncte
_________________________________________________________________________
4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate din enunţul: După

câteva decenii de interviuri, reportaje…, dacă te roagă redactorii unei reviste pentru
adolescenţi să le dai sfaturi, poţi să-ţi spui, în forul tău interior: „Sunt jurnalist de
radio”... 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi imaginezi că eşti, pentru o zi,
jurnalist de radio, de unde transmiţi premierea concursului de muzică uşoară „Steluţele
cetăţii”, desfăşurat în oraşul Deva.
– să-ţi defineşti sentimentele/ starea de spirit faţă de concursul organizat; 4 puncte
121
– să valorifici secvenţele din text şi să ilustrezi munca asiduă depusă de concurenţi în
cadrul regalului de muzică uşoară; 4 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

– 2 p.).
122
123
TESTUL 7

Toţi ai casei s-au trezit. Plecarea mea e un eveniment de seamă. În sufragerie, ceaiul
mă aşteaptă fierbinte. Îl sorb în grabă. Mama, care îmi pregăteşte de trei zile bagajele, tot
mai găseşte câte ceva de pus. E îngrijată şi tristă de parcă m-aş duce la război. Îmi dă
mereu sfaturi cum să mă păzesc de răceală, de prieteni răi şi altele.
Vine şi tata. Mama îi spune:
— Stroe, trebuie să vorbeşti neapărat cu directorul ca să-l supravegheze de aproape.
Tata încuviinţează, tăcut. Îl cunoaşte pe directorul liceului, au fost colegi la Universitate.
Asta mă umple de mândrie. Dacă vreunul din profesori îmi face neajunsuri, tranc! – îl
reclam. Ehe! Nu-mi pasă! Doar am protecţie!
Ies în curtea conacului. E răcoare şi umed. Mă trece un fior de gheaţă prin şira
spinării. Încă nu s-a luminai de ziuă. Din văzduh se lasă o ceaţă deasă, care desluşeşte
zările. Dealul care se ridică în spatele conacului arată ca o matahală uriaşă, gata să se
năpustească asupra mea.
Grivei, dulăul, răsare, deodată, lângă mine, se gudură şi sare cu picioarele… Mă duc
la grajduri. Moş Ioniţă a tras trăsura. Acuma înhamă caii şi pufăie tacticos din lulea.
— Bună dimineaţa, moşule!
— Mulţumim d-tale, domnişorule. Te-ai sculat cu noaptea-n cap.
— Ce să fac, Moş Ioniţă? Trebuie să mă duc la şcoală.
— Hei, domnişorule, e bună învăţătura. Pe vremea mea nu se pomenea aşa ceva. Dar
n-am dus-o tocmai rău din pricina asta.
(Mihail Drumeş, Elevul Dima dintr-a şaptea)
1. Transcrie, din următoarea listă, trei cuvinte care conţin vocale în hiat: seamă,
sufragerie, răceală, prieteni, trebuie, încuviinţează. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Menţionează trei termeni din familia lexicală a cuvântului prieten. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
3. Precizează cazul cuvintelor subliniate: Toţi ai casei s-au trezit. Plecarea mea e un
eveniment de seamă. 6 puncte
124
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
4. Explică semnificaţia structurii: Dealul… arată ca o matahală uriaşă, gata să se

năpustească asupra mea. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
5. Precizează care sunt modurile de expunere utilizate în textul citat. 6 puncte

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Scrie, în maximum 10 rânduri, rezumatul fragmentului de text citat, respectând regulile

de alcătuire a unui asemenea tip de compunere.
– să respecţi fidelitatea faţă de textul dat; 2 puncte
– să desprinzi ideile principale ale textului; 2 puncte
– să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele; 2 puncte
– să respecţi convenţiile specifice rezumatului; 2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
125
Împărăţia apelor, a vegetaţiei luxuriante şi a păsărilor multicolore – căreia geografii

îi spun Delta Dunării – este cel mai tânăr pământ românesc. Împreună cu complexul
lagunar Razelm-Sinoe, ocupă o suprafaţă de 5 050 km2, din care 4 340 km2 pe teritoriul
nării noastre. Frumuseţile ei au fost cântate de poeţi în stihuri alese, au fost descrise de
prozatori în imagini de neuitat şi puse pe note de compozitori. Mihail Sadoveanu a numit-
o, pe bună dreptate, „monument al muncii omului liber şi al naturii”.
Privită din avion, Delta Dunării apare ca un covor de smarald, decorat de mâna
măiastră a naturii cu şiraguri sclipitoare de perle, formate din lacuri şi canale. Nicăieri
în Europa natura nu oferă ochiului peisaje atât de încântătoare.
Magicul triunghi al Deltei se bucură de condiţii cu totul şi cu totul deosebite. Ca orice
pământ nou, în continuă prefacere, Delta n-a arătat dintotdeauna ca astăzi […]
Dar zi de zi, Dunărea a „furat” zeului Neptun noi întinderi de ape, transformându-le
treptat în uscat. Cum? Oarecum simplu: marele fluviu aduce anual de pe continent şi
aruncă în mare nu mai puţin de 83 000 000 tone de nămol, cantitate ce ar putea fi
transportată cu un tren alcătuit din 750 000 vagoane de marfă! Orice palmă de loc
smulsă mării este imediat luată în primire de plante şi, astfel, în sute şi sute de ani, Delta
s-a transformat în paradisul de azi al plantelor şi animalelor…
(Aurelian Băltăreţu, Monumente ale naturii, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1997)
fragmentul citat:
– autorul;
– cartea din care a fost selectat;
– suprafaţa ocupată. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
2. Selectează structurile/ grupurile de cuvinte prin care sunt redate trei caracteristici ale
Deltei Dunării. 6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

În textul: Dar zi de zi, Dunărea a „furat” zeului Neptun noi întinderi de ape,
transformându-le treptat în uscat, cuvântul subliniat poate fi extins/ dezvoltat în
propoziţie subordonată corespunzătoare:
a. atributivă;
b. circumstanţială de mod;
c. completivă directă. 6 puncte
126
_________________________________________________________________________
4. Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: pământ, de prozatoare, măiastră.

6 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
B. Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre
Delta Dunării, acest ţinut monument al muncii omului liber şi al naturii, aşa cum a numit-o
Mihail Sadoveanu, valorificând şi fragmentul citat.
a. să-ţi formuleze opinia despre Delta Dunării;
4 puncte
4 puncte
2 puncte
2 puncte
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________

– 2 p.).
Din oficiu 10 puncte.
127
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
TESTUL 1
Subiectul I
A.
1. Stabilirea câte unui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: se profilau – se
evidenţiau, se conturau, se reliefau; pipernicite – chircit, nedezvoltat, pirpiriu, pricăjit, prizărit, sfrijit,
slab; forfotă – agitaţie, animaţie, colcăială, foială, frământare, furnicare, mişcare, mişunare, viermuială,
vânzoleală. (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
2. Transcrierea, pe foaia de concurs, a cuvintelor care conţin diftong: toate, roase, dormea.
(2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
3. enumeraţie: drumeţi, care cu boi, docare, biciclete, mai rar camioane sau maşini de şosea, căruţe;
personificare: bariera dormea somn greu; (3 p. + 3 p.) 6 puncte
4. spre şoseaua, în preajma podului. (3 p. + 3 p.) 6 puncte
5. comparaţia evidenţiază caracterul protector al gârlei etc. 6 puncte
B.
- relevarea unor idei de bază prezente în text şi a mijloacelor artistice folosite în exprimarea acestora;
(4 p. pentru răspuns convingător, adecvat; 2 p. pentru un răspuns parţial) 4 puncte
- susţinerea unei opinii despre semnificaţiile textului sau despre mesajul transmis;
- utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor,
echilibru între componente, dispunerea paragrafelor) – adecvată contextului – 2 p./ parţial adecvată: 1 p.;
2 puncte
- respectarea limitelor de spaţiu indicate. 2 puncte
Subiectul al II-lea
A.
1. Revista din care a fost selectat fragmentul este National Geographic România. Regiunea montană
evocată este cea a Carpaţilor Meridionali. Cel mai adânc lac glaciar din Parcul Naţional Retezat este
Zănoaga. (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
2. tăurile de un albastru mirat, lacurile suspendate între creste. (3 p. + 3 p.) 6 puncte
3.a.
4. golurilor – cazul G, f.s. complement circumstanţial de loc; Carpaţii Meridionali – cazul Ac., f.s. atribut
substantival prepoziţional; munţii – cazul Ac, f.s. complement direct.
(1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
B.
- exprimarea sentimentele faţă de vizita făcută; 4 puncte
- valorificarea secvenţele din text care ilustrează imaginea lacurilor glaciare; 4 puncte
- structura adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
- înscriere în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
Acordarea punctajului pentru redactare
12 puncte de acordă pentru:
- unitatea compoziţiei; 1 punct
- coerenţa textului; 2 puncte
- registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului; 2 puncte
- ortografia; 3 puncte
- punctuaţia; 2 puncte
- aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea. 2 puncte
128
TESTUL 2
Subiectul I
A.
1. firave – gingaşe; învăpăiată – roşie, m-am întors – am revenit. 6 puncte
2. b; 6 puncte
3. rima împerecheată, ritm iambic; 6 puncte
4. versurile sugerează tristeţea eului liric etc. 6 puncte
5. eul liric îşi transmite în mod direct ideile, stările, sentimentele, atitudinile; existenţa mărcilor eului liric;
modul de expunere predominant este descrierea (trăirilor); etc. 6 puncte
B.
2 puncte
Subiectul al II-lea
A.
1. Articolul din care a fost selectat fragmentul este Cum a început viaţa. Cele două lucruri certe
referitoare la apariţia vieţii sunt că viaţa a apărut cu mult timp în urmă şi că primele organisme vii erau cu
mult mai simple decât cele existente astăzi. Majoritatea oamenilor de ştiinţă este că viaţa a apărut acum
aproape patru miliarde de ani, pe când planeta noastră era încă tânără. (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
2. Genele cuprind toate informaţiile necesare pentru formarea şi funcţionarea celulelor. 6 puncte
3. unii – atribut adjectival; oameni – subiect; au fost create – predicat verbal. (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
4. c. 6 puncte
B.
- prezentarea unei întâmplări imaginare despre apariţia vieţii pe Terra; 4 puncte
- folosirea naraţiunii, ca mod predominant de expunere; 4 puncte
- conţinutul adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. 2 puncte
- încadrarea în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
12 puncte se acordă pentru:
TESTUL 3
Subiectul I
A.
1. toţi – schimbarea valorii gramaticale; de la – compunere prin alăturare (parataxă), auriu – derivare cu
sufix. (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
2. marchează un enunţ exclamativ etc. 6 puncte
3. Pedagogul îi anunţă pe elevi că trebuie să vină la şcoală cu şapcă şi număr. 6 puncte
4. picioarele-i lungi ca de cocostârc etc. 6 puncte
5. prezenţa unui narator, existenţa acţiunii, modul de expunere predominant este naraţiunea, evenimentele
sunt susţinute de personaje etc. 6 puncte
129
B.
- prezentarea opiniei despre problematica invocată; 4 puncte
- formularea a două argumente (enunţate şi susţinute); 4 puncte
2 puncte
Subiectul al II-lea
A.
1. formularea enunţurilor; (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
2. talentul, inspiraţia; pasiunea pentru studiul limbii şi literaturii române. (3 p. + 3 p.) 6 puncte
3. succes – reuşită; a selecta – a alege; pasiunea – plăcerea, atracţia. (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
4. a. 6 puncte
B.
a. prezentarea, pe scurt, contextul obţinerii premiului; 4 puncte
b. exprimarea sentimentelor faţă de premiul obţinut; 4 puncte
c. structura adecvată a tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
d. înscrierea în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
TESTUL 4
Subiectul I
A.
1. supt – sub; scânteează – scânteiază; văsduhul – văzduhul. (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
2. copilaşul – derivare cu sufix; deasupra – schimbarea valorii gramaticale din adverb în prepoziţie;
înrouraţi – schimbarea valorii gramaticale din verb la participiu în adjectiv. 6 puncte
3. descrierea. 6 puncte
4. răsună talanca; doineşte fluierul.etc. (3 p. + 3 p.) 6 puncte
5. prezenţa unui narator, existenţa acţiunii, modul de expunere predominant este naraţiunea, evenimentele
sunt susţinute de personaje etc. 6 puncte
B.
- respectarea fidelităţii faţă de textul dat. (Concordanţa dintre conţinutul textului dat şi rezumatul realizat
– în totalitate: 2p./ parţial:1p.) 2 puncte
- desprinderea ideilor principale ale textului. (Desprinderea adecvată a ideilor principale:2p.;
desprinderea parţial adecvată sau cu omisiuni a ideilor principale: 1p.) 2 puncte
- prezentarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele. (Prezentare în succesiune logică,
esenţializată: 2p.; prezentare cu omisiuni sau amănunte nesemnificative: 1 p.) 2 puncte
- desprinderea ideilor principale ale textului. (Desprinderea adecvată a ideilor principale:2p.;
desprinderea parţial adecvată sau cu omisiuni a ideilor principale: 1p.) 2 puncte
- respectarea unor convenţii specifice rezumatului. (Relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi
a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirctă; relatarea obiectivă,
fără intervenţii emoţional – subiective şi fără citate – în totalitate: 2 p./parţial: 1p.) 2 puncte
- utilizarea unui conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa
130
ideilor) adecvat: 2 p./ parţial: 1p. 2 puncte
Subiectul al II-lea
A.
2. un cameraman care se reflectă într-o oglindă aflată în spatele Bellei; mai mulţi membri ai echipei de
filmare se văd în farurile din spate ale maşinii lui Edward; tatuajul de pe braţul lui Jacob îşi schimbă
locul de-a lungul filmului. (3 p. + 3 p.) 6 puncte
3. numărul – substantiv, f.s. de subiect; semnalate – adjectiv provenit din verb la participiu, f.s. de atribut
adjectival; zile – substantiv, f.s. de complement circumstanţial de timp.
(2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
4. c. 6 puncte
B.
2 puncte
TESTUL 5
Subiectul I
A.
1. podoaba – ornament, a se ofili – a se veşteji şi destul – suficient (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
2. Îmi – complement indirect; floare – subiect; foarte fericiţi – nume predicativ.
(2p.+ 2 p.+2 p.) 6 puncte
3. Rolul textului aflat în paranteză este de prezenta incertitudinea celei care comunică. 6 puncte
4. răsună talanca; doineşte fluierul etc. (3 p. + 3 p.) 6 puncte
5. eul liric îşi transmite în mod direct ideile, stările, sentimentele, atitudinile; existenţa mărcilor eului liric;
modul de expunere predominant este descrierea (trăirilor); etc. 6 puncte
B.
- respectarea convenţiilor textului reflexiv; 4 puncte
- valorificarea informaţiilor precizate în cerinţă; 4 puncte
- conţinutul şi stilul adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
- înscrierea în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
Subiectul al II-lea
A.
2. planetă [...] din spaţiul nesfârşit; locuită de o specie paşnică şi simpatică. (3 p. + 3 p.)
6 puncte
3. realitate – substantiv, nume predicativ; când – adverb relativ, complement circumstanţial de timp; un
astronaut – substantiv, f.s. de subiect. (2 p. + 2 p. + 2 p.) 6 puncte
4. c. 6 puncte
131
B.
2 puncte
TESTUL 6
Subiectul I
A.
1. tinereţe – juneţe; trist – supărat, posomorât; îşi pleacă – îşi înclină (2p+2p+2p) 6 puncte
2. foş-neş-te, gra-ţi-oa-se, mi-ro-sind, fru-moa-sa, bă-trâ-na, de-par-te;
(1p+1p+1p+1p+1p+1p) 6 puncte
3. Picioarele uşoare – epitet, rochie …Subtire-i şi uşoară ca un fum – comparaţie; siluete graţioase…
dansează – personificare (3p+3p) 6 puncte
4. siluete graţioase, picioarele uşoare şi micuţe, surâsul strălucit (2p+2p+2p) 6 puncte
5. Aceste versuri evidenţiază efectele trecerii timpului asupra fiinţei umane. 6 puncte
B.
- ilustrarea relaţiei dintre titlu şi textul liric; (4p. pentru un răspuns convingător, adecvat; 2 p pentru un
răspuns parţial) 4 puncte
- evidenţierea mijloacelor artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
- (4p.) Pentru un răspuns convingător, adecvat, cu evidenţierea a două mijloace artistice; 2p.
pentru un răspuns parţial şi evidenţierea unui singur mijloc artistic); 4 puncte
- utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa
ideilor- adecvate contextului: 2p./ parţial adecvată: 1p.); 2 puncte
- respectarea limitelor de spaţiu indicate 2 puncte

A.
1. Autoarea articolului este Ecaterina Procopov. Articolul a fost publicat în ziarul Adevărul. Tânărul
pictor englez s-a născut în localitatea Holt şi s-a afirmat în Norfolk, unde a avut prima expoziţie. (2p.
+2p+2p.) 6 puncte
2. Toate creaţiile sale relevă în culori de apă sau pe bază de ulei peisaje din regiunea britanică Norfolk.
Se remarcă prin abilitatea cu care a îmbinat culorile excentrice cu nuanţele şi tonurile. 6 puncte
3. a. (subordonată atributivă) 6 puncte
4. a fost confirmat, predicat verbal, indicativ; ai zice – predicat verbal, condiţional optativ; să cultive –
predicat verbal, conjunctiv. (1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
B.
- respectarea convenţiilor specifice unei descrieri 4 puncte
- valorificarea secvenţele din text care ilustrează trăsături ale pictorului 4 puncte
- conţinutul adecvat tipului de text şi cerinţei formulate 2 puncte
- respectarea limitelor de spaţiu cerute 2 puncte
132
TESTUL 7
Subiectul I
A.
1. Exemple de răspuns lesne – uşor, nu observă – nu văzu, nu remarcă, iscoditoare – curioase, insistente.
(2p+2p+2p) 6 puncte
2. Cuvintele care conţin diftong sunt: puterea, dormea, apropiau.
3. Exemple de răspuns: foarte copilăros, pasionat după visuri, expediţii şi aventuri = enumeraţie, silueta
elastică şi tăcută ca o fantomă = comparaţie (3p+3p) 6 puncte
4. Modurile de expunere folosite în text sunt:naraţiunea şi descrierea. 6 puncte
5. Exemple de răspuns: Enunţul citat subliniază faptul că tânărul era absorbit de cercetarea hărţii, astfel
încât nu auzea nimic din ceea ce se pertecea în jurul său, de aceea nu a sesizat nici silueta care se
strecurase printre frunzele copacului. 6 puncte
B.
- numirea a patru trăsături ale personajului, ilustrându-le cu exemple din text; 4 puncte
- evidenţierea a două mijloacele/ procedeele de caracterizare utilizate de autor în conturarea personajului;
4 puncte
- conţinutul adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte

A.
1. formularea celor trei enunţuri.
2. Exemple de răspuns: Structuri prin care se concretizează imaginea satului: gruparea firavă de case;
Cele 24 de case, situate simetric de o parte şi de cealaltă a drumului, mai adăpostesc 23 de persoane.
3. c) circumstanţială de timp
4. Răspuns corect: satul – subiect, cazul nominativ; drumului – complement circumstanţial de loc, cazul
genitiv; ti zona – complement direct, cazul acuzativ.
B.
- exprimarea opiniei despre viitorul/ soarta acestui sat 4 puncte
- valorificarea secvenţelor din text 4 puncte
TESTUL 8
Subiectul I
A.
133
1. a suferit - a suportat, a pătimit, a îndurat; păstor – cioban, oier; mistuitoare – chinuitoare,
distrugătoare, nimicitoare (2p+2p+2p) 6 puncte
2. Cuvintele care conţin diftong: pierdut, îndoia, lumea. (2p+2p+2p) 6 puncte
3. Exemple de răspuns: gânduri mistuitoare = epitet; aşa învăţase de la părinţi, aşa se obişnuise, aşa îşi
găsea cea mai mare parte dintre mulţumirile vieţii = repetiţia (3p+3p) 6 puncte
4. Exemple de răspuns: dialogul şi monologul (3p+3p) 6 puncte
5. Exemple de răspuns: Exclamaţia retorică din finalul monologului bătrânului Mihu exprimă hotărârea
acestuia de a înfrunta opinia celorlalţi. Această hotărâre, deşi este exprimată încet şi fricos exprimă
iubirea părintească şi înţelegerea faţă de sentimentele fiicei sale. 6 puncte
B.
- exprimarea opiniei despre semnificaţia/ mesajul textului; (4p. pentru un răspuns
convingător, adecvat; 2p pentru un răspuns parţial) 4 puncte
- valorificarea secvenţelor din text (4p. pentru un răspuns convingător, adecvat, cu evidenţierea a două
mijloace artistice; 2p. pentru un răspuns parţial şi evidenţierea unui singur mijloc artistic); 4 puncte
- utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor -
adecvate contextului: 2p./ parţial adecvată: 1p.); 2 puncte
Subiectul al II-lea
A.
1. Autorul articolului este George Rădulescu. Fragmentul a fost selectat din ziarul Adevărul. La Balcic au
fost gazduiţi: pictorul Alexandru Satmari, regina Maria şi prieteni ai acesteia.
2. Exemple de răspuns: Interiorul castelului impresionează prin simplitate, pereţii sunt văruiţi în alb,
aerul aristocratic fiind conferit de uşile masive din lemn sculptat; dulapurilor sculptate şi pictate; baia
de marmură cu cada îngropată în piatră;
3. a) atributivă
4. în grădinile = cazul acuzativ, complement circumstanţial de loc; construcţii = cazul acuzativ,
complement indirect; destinaţii = cazul acuzativ, complement direct.
B.
- prezentarea întâmplării reale sau imaginare 4 puncte
- exprimarea opiniei despre cele văzute/ imaginate 4 puncte
- utilizarea unui conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor,
echilibru între părţile componente) 2 puncte
TESTUL 9
Subiectul I
A.
1. Exemple de răspuns: diftong – cereasca, soare, trei; hiat – aur, aurit etc. (3p+3p) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: ţărăneşti, copiliţă, bobocei, muncitorii etc (2p+2p+2p) 6 puncte
3. Exemple de răspuns: soare dulce, bobocei de aur – epitet; Păsărelele-şi dreg glasul, cu raze vii sărută
june flori – personificare. (3p+3p) 6 puncte
4. Exemple de răspuns: imagini vizuale- Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Ard movili
buruienoase, scotând fumuri cenuşii; imagini auditive – turma zbiară la păşune, Păsărelele-şi dreg
134
glasul prin huceagul de sub luncă (3p+3p) 6 puncte
5. Exemple de răspuns: rima versurilor este împerecheată, măsura versurilor este de 15-16 slabe. (3p+3p)
6 puncte
B.
- ilustrarea relaţiei dintre titlu şi textul liric; (4p. pentru un răspuns convingător, adecvat; 2p. pentru un
- evidenţierea mijloacelor artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; (4p. Pentru un
răspuns convingător, adecvat, cu evidenţierea a două mijloace artistice; 2 p. pentru un răspuns parţial
şi evidenţierea unui singur mijloc artistic); 4 puncte
- utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor-
adecvate contextului: 2p./parţial adecvată: 1p.); 2 puncte

A.
1. Autoarea articolului este Irina Mereacre. Articolul a fost publicat în revista Prevention. Experţii din
Iowa au ajuns la concluzia că merele sunt eficiente în diminuarea riscurilor de atac de cord şi duc la
îmbunătăţirea memoriei. (2p.+2p+2p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: mărul scade riscul de cancer de plămâni şi de diabet de tip 2 şi te ajută să scapi
de kilogramele în plus, asigura şi energia necesară pe parcursul întregii zile. (3p+3p) 6 puncte
3. a. (atribut) 6 puncte
4. Răspuns corect: ta = adjectiv pronominal posesiv, atribut adjectival; pe care = pronume relativ,
complement direct; rodiile = substantive comun, subiect (1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
B.
- exprimarea opiniei despre importanţa consumului de fructe 4 puncte
- valorificarea secvenţelor din text 4 puncte
TESTUL 10
Subiectul I
A.
1. antonimie: major – minoră; omonimie: plutonier-major – major (3p+3p) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: aleea, priveliştea, foi (2p+2p+2p) 6 puncte
3. Exemple de răspuns: personificare Cad grăbite… frunze moarte; comparaţie: Frunze moarte… Ca
iluziile noastre (3p+3p) 6 puncte
4. Rima este încrucişată, iar măsura versurilor este de 8 silabe. (3p+3p) 6 puncte
5. Exemple de răspuns: Versurile din prima strofă surprind imaginea parcului „cu flori albastre”
transformat de venirea toamnei şi influenţa acestui anotimp asupra fiinţei umane.
B.
- ilustrarea relaţiei dintre titlu şi textul liric; (4p. pentru un răspuns convingător, adecvat; 2p pentru un
135
- (4p. Pentru un răspuns convingător, adecvat, cu evidenţierea a două mijloace artistice; 2p. pentru un
răspuns parţial şi evidenţierea unui singur mijloc artistic); 4 puncte
- utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor –
adecvate contextului: 2p./ parţial adecvată: 1p.); 2 puncte
A.
1. Articolul a fost publicat în revista Ce se întâmplă, doctore?. Este prezentată Thailanda. Templul lui
Budha din Smarald este cel mai venerat templu budist. (2p.+2p+2p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: Parcul Naţional Khao Yai şi are o întindere de 2 172 km 2. Aici trăiesc 153 de
specii de animale, printre care şi 200-300 de elefanţi sălbatici. (3p+3p) 6 puncte
3. a. atributivă 6 puncte
4. Răspuns corect: umiditatea = substantiv comun, subiect; aerului = substantiv comun, atribut subs-
tantival genitival; ventilate = adjectiv, atribut adjectival (1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
B.
a. exprimarea sentimentele faţă de vizita făcută; 4 puncte
b. valorificarea secvenţelor din text care ilustrează imaginea acestei ţări; 4 puncte
c. structura adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
d. înscrierea în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
TESTUL 11
Subiectul I
A.
1. Exemple de răspuns: cuvinte cu diftongi: privea, toamnei; cuvinte cu vocale în hiat: copilăria,
aur etc. (3p.+3p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: copilăria, argeşene etc. (3p.+3p.) 6 puncte
3. Exemple de răspuns: personificare: Copilăria mea privea pe râul; epitet: unduire lină. 6 puncte
4. Exemplu de răspuns: Sunt pasărea ce ţipă prin furtună. 6 puncte
5. Răspuns corect: rima versurilor este încrucişată; măsura versurilor este de 11 silabe.
(3p.+3p.) 6 puncte
B.
- ilustrarea relaţiei dintre titlu şi textul liric;
- evidenţierea a două mijloace artistice; 4 puncte
ideilor - adecvate contextului: 2p./parţial adecvată: 1p.); 2 puncte
Subiectul al II-lea
A.
136
1. Titlul articolului este Turism în România. Cultura şi istoria sunt cele două caracteristici principale
care definesc acest teritoriu. (3p.+3p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: excursii pe munte, sporturi extreme, turism cultural şi religios. 6 puncte
3. a. (subordonată atributivă) 6 puncte
4. Răspuns corect: Maramureşul = substantiv propriu, subiect; regiunii = substantiv comun, atribut
substantival, această = adjectiv pronominal demonstrativ, atribut adjectival.
(1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
B.
- atribuirea unui titlu original 2 puncte
- folosirea naraţiunii ca mod predominant de expunere 4 puncte
- introducerea unui scurt pasaj descriptiv 2 puncte
- utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate 2 puncte
TESTUL 12
A.
1. Exemple de derivate: răzăşeşti, clopotniţă, melodioasă, învăţătură etc. 6 puncte
2. Cei vii vor răspunde pentru faptele lor. 6 puncte
3. Exemplu de răspuns: descrierea, naraţiunea 6 puncte
4. Exemple de răspuns: pacea satului – metaforă, case curate – epitet 6 puncte
5. explicarea semnificaţiei adverbului. 6 puncte
B.
- exprimarea opiniei despre semnificaţiile şi mesajul textului; 4 puncte
- conţinutul şi un stilul adecvat cerinţei; 4 puncte
- valorificarea secvenţelor din textul dat; 2 puncte
Subiectul al II-lea
A.
1. Exemple de răspuns: Articolul a apărut în revista „Naţional Geographic Junior” – 2p; În muzeu pot fi
vizitate 121 de complexe distincte. – 2p; Oamenii care au locuit în gospodăriile muzeului aveau rolul de
ghizi pentru vizitatori. – 2p 6 puncte
2. Exemple de răspuns: biserici, troiţe, teascuri, mori de vânt, mori de apă. 6 puncte
3. a) 6 puncte
4. tot – adverb; şi – conjuncţie; populară – adjectiv propriu-zis. 6 puncte
B.
- prezentarea unei întâmplări imaginare; 4 puncte
- exprimarea opiniei; 4 puncte
137
- conţinutul adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. 2 puncte
- încadrarea în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte
Redactare: 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări
- unitatea compoziţiei 1 punct
- coerenţa textului 2 puncte
- registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului 2 puncte
- ortografia 3 puncte
- punctuaţia 3 puncte
- aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 2 puncte
TESTUL 13
Subiectul I
A.
1. Exemple de cuvinte: de argint, sfâşiind, s-oglindă, frunte etc. 6 puncte
2.Exemple de sinonime: s-oglindă – se reflectă; caut – privesc; apus – vest. 6 puncte
3. Exemplu de răspuns: Ascult la a valului cânt,/ La geamătul dulce de vânt 6 puncte
4. Modul de expunere prezent în text este descrierea. 6 puncte
5. lacul cel verde şi lin – epitet, geamătul dulce – epitet personificator. 6 puncte
B.
- exprimarea opiniei despre semnificaţia/ mesajul textului; (4p. pentru un răspuns convingător, adecvat;
2p pentru un răspuns parţial) 4 puncte
- valorificarea secvenţelor din text (4p. Pentru un răspuns convingător, adecvat, cu evidenţierea a două
mijloace artistice; 2p. pentru un răspuns parţial şi evidenţierea unui singur mijloc artistic); 4 puncte
- utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor –
adecvate contextului: 2p./parţial adecvată: 1p.); 2 puncte
Subiectul al II-lea
A.
1. Exemple de răspuns: Articolul a apărut în revista „Terra Magazin” – 2p; În trecut pădurile ocupau
80% din suprafaţă. – 2p; Cartoful a deveni aliment de bază după Primul Război Mondial. – 2p 6 puncte
2. Exemple de răspuns: cereale, cartoful, pomi, viţa-de-vie. 6 puncte
3. a. 6 puncte
4. după Primul Război Mondial – complement circumstanţial de timp; un aliment – nume predicativ; de
bază – atribut substantival prepoziţional. 6 puncte
B. (12 puncte)
- oferirea unui titlu expresiv compunerii/ titlu obişnuit, nerelevant (2p/ 1p) 2 puncte
- integrarea adecvată a două dintre informaţiile cerute; 4 puncte
- utilizarea unui stil şi conţinut adecvat cerinţei; 4 puncte
- înscrierea în limita de spaţiu cerută. 2 puncte
Redactare: 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări
- unitatea compoziţiei 1 punct
- coerenţa textului 2 puncte
- registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului 2 puncte
- ortografia 3 puncte
- punctuaţia 3 puncte
138
- aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 2 puncte
TESTUL 14
Subiectul I
A.
1. Exemple de răspuns: straniu – ciudat (sinonim), obişnuit (antonim); să mă deprind –
să mă obişnuiesc (sinonim), să mă dezobişnuiesc (antonim); ură – duşmănie (sinonim), iubire (antonim);
(1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: fiecare – compunere prin contopire; atent – conversiune (adverb obţinut din
adjectiv); -nfricoşata – cuvânt derivat. (2p.+2p.+2p.) 6 puncte
3. Exemplu de răspuns: tumultoasa (mare), (notele-i) grele; (porunci) secrete (cele trei adjective-epitete,
din care prima în inversiune, aduc note în plus în prezentarea elementelor descrierii, tumultoasa mare, de
exemplu, sugerându-ne, pe lângă zgomotul produs, agitaţie şi chiar dezlănţuire etc.).
(2p.+2p.+2p.) 6 puncte
4. Exemplu de răspuns: Titlul poeziei fiind Cum cântă marea, era şi firesc ca în descrierea realizată,
poetul să utilizeze, preponderent, imagini auditive. Practic, nu există strofă în care aceste imagini să
lipsească: ascult ce straniu cântă tumultoasa mare; atent îmi plec urechea, şi-ascult notele-i grele; -n
larmă de trompete/ îşi trâmbiţă mânia etc. 6 puncte
5. Exemple de răspuns: În postura-i de martor în faţa adevăratei dezlănţuiri a mării, poetul încearcă să
găsească posibile motive pentru ura cu care vuieşte marea, reuşind s-o personifice, prin excelenţă. Însă
eforturile sale sunt zadarnice, căci apele „îneacă” şi ascund misterul acestei răbufniri, schimbând chiar
tonalitatea, furia valurilor devenind un joc tumultuos al stropilor de apă (vezi metafora „mărgăritare”). (6
p. pentru răspuns convingător, adecvat; 4 p. pentru un răspuns parţial; 2 p. pentru încercarea de a formula
un răspuns adecvat cerinţei) 6 puncte
B.
- precizarea unor caracteristici generale definitorii pentru genul liric;
- exemplificarea caracteristicilor pe baza textului citat;
2 puncte

A.
1. Autorul textului este Aristide N. Popescu. Titlul textului din care fragmentul face parte este Taurul din
zodiac. Textul face parte din volumul Zoocalomnii. (2p.+2p.+2p.) 6 puncte
2. Exemplu de răspuns: A doua zodie, luna în care încolţesc seminţele, a fost numită „a taurului”, pentru
că stelele din respectiva constelaţie sugerau un cap de taur, prin geometria aşezării lor. 6 puncte
3. Răspuns corect: a. atributivă. 6 puncte
4. Răspunsuri corecte: acest – atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv; de cer –
atribut substantival prepoziţional exprimat prin substantiv comun; douăsprezece – atribut adjectival
exprimat prin numeral cardinal cu valoare adjectivală.
(1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
B.
- caracterizarea sumară a propriei zodii;
2 puncte
139
• unitatea compoziţiei – 1 p.;
• coerenţa textului – 2 p.;
• registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.;
• ortografia – 3 p.;
• punctuaţia – 2 p.;
• aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.
TESTUL 15
A.
1. Exemple de răspuns: zâmbind – surâzând; în taină – în secret; pumburiu – cenuşiu, gri; ţărână –
pământ, sol; bezne – întunecimi; am însoţit – am condus.
(1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
2. Exemplu de răspuns: taină, plumburiu, ploaia, gheaţă, prietenul, pustiu. 6 puncte
3. Exemple de răspuns: pojghiţe de gheaţă; pâcle grele; bezne reci. (2p.+2p.+2p.) 6 puncte
4. Exemple de răspuns: grădina(-i) tristă – epitet; cu crengile-n cârlig, ca nişte căngi – comparaţie;
ţărâna s-a umflat, s-a-mbolnăvit/ a-ncremenit – enumeraţie, personificare.
5. Exemplu de răspuns: O tristă, chiar tragică poveste de primăvară este redată în această poezie, intitulată
Liliacul timpuriu, fiind prezentată înflorirea înainte de vreme a arbuştiului, reîntoarcerea, pentru moment,
a iernii nemiloase, care ucide frumuseţea gingaşă a florilor. Totul este vizual în acest text (liliacul
timpuriu/ întredeschise buzele din muguri; cerul s-a schimbat în plumburiu; s-a înecat lumina-n pâcle
grele etc.) (6 p. pentru răspuns convingător, adecvat; 4 p. pentru un răspuns parţial; 2 p. pentru încercarea
de a formula un răspuns adecvat cerinţei) 6 puncte
B.
2 puncte

A.
1. Exemple de răspuns: localitatea Cozia – de pe valea Oltului; Horezu – judeţul Vâlcea; Novaci – nordul
Olteniei. (2p.+2p.+2p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: 1. Numele localităţii Cozia vine de cuvântul turcesc „coz”, însemnând „nucă”.
2. Localitatea vâlceană Horezu şi-a dobândit numele de la huhurezii care cuibăreau în pădurile din jur.
3. Numele localităţii Novaci vine de la „novacii” (uriaşii) din legendele locale. (2p.+2p.+2p.) 6 puncte
3. Răspuns corect: a. atributiva. 6 puncte
4. Exemple de răspuns: Cozia – apoziţie, cazul nominativ; de Mircea cel Bătrân – complement de agent,
cazul acuzativ; nucii – complement indirect, cazul dativ.
(1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
B.
- prezentarea oraşului şi cel puţin a unui obiectiv vizitat;
- exprimarea opiniei despre cele văzute în această vizită;
140
2 puncte
TESTUL 16
A.
1. Exemple de răspuns: nelinişte – linişte; -nchizi – deschizi; se ridică – coboară; dispar – apar;
nevăzute – văzute; miazănoapte – miazăzi.
(1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
2. Exemplu de răspuns: februarie (i-e – hiat), migratoarele (oa – diftong), se sperie (i-e – hiat), auzi (a-u
– hiat), nimenea (ea – diftong). 6 puncte
3. Exemple de răspuns: (zăpezile) tresar, se sperie, se-nfioară. Cele trei verbe sunt apropiate semantic,
ţinând de reacţia zăpezilor (personificate, desigur), care, simţind apropierea sfârşitului inevitabil, se
comportă aidoma fiinţelor umane aflate în pericol.
(6 p. pentru răspuns convingător, adecvat; 4 p. pentru un răspuns parţial; 2 p. pentru încercarea de a
formula un răspuns adecvat cerinţei) 6 puncte
4. Exemple de răspuns: o vagă nelinişte – inversiune; când toamna adoarme pe câmp personificare; ...un
foşnet de aripi uşoare/ un foşnet de aripi uşoare... – repetiţie.
5. Exemplu de răspuns: Metafora stoluri albe surprinde prin excelenţă zăpezile care, „nevăzute de
nimenea”, îşi iau zborul, dispărând şi lăsând loc primăverii. Metafora reia ideea de bază a comparaţiei din
prima strofă, unde zăpezile erau asemănuite „migratoarelor păsări”, pregătite de marele drum. Tripla
apariţie a termenului „stoluri” în ultimele două versuri (de două ori însoţit de adjectivul „albe”) are şi un
efect stilistic, sporind muzicalitatea şi sugerând, progresiv, ideea de dispariţie şi de zbor.
(6 p. pentru răspuns convingător, adecvat; 4 p. pentru un răspuns parţial; 2 p. pentru încercarea de a
formula un răspuns adecvat cerinţei) 6 puncte
B.
- ilustrarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric;
2 puncte

A.
1. Exemple de răspuns: viteza (zvâcnire scurtă, precisă asupra victimei); pânda (aşteaptă nemişcată printre
răgălii, papură şi brădiş); culoarea (o schimbă în funcţie de mediul în care trăieşte). (2p.+2p.+2p.) 6
puncte
2. Exemplu de răspuns: În apele limpezi, cu vegetaţie, culoarea ştiucii e verde-aurie, devenind mai închisă
în apele cu fund mâlos. La bătrâneţe, culoarea devine mai închisă, bătând spre cenuşiu (cele tinere având
141
culori mai deschise, mai pastelate). Este o metodă de adapotare la mediu, întâlnită la majoritatea
vieţuitoarelor (culoarea ursului alb, datorată zăpezii; a balenei albastre – datorată culorii apei etc.) (6 p.
pentru răspuns convingător, adecvat; 4 p. pentru un răspuns parţial; 2 p. pentru încercarea de a formula un
răspuns adecvat cerinţei) 6 puncte
3. Răspuns corect: a. atributivă, cauzală, circumstanţială de timp. 6 puncte
4. Exemple de răspuns: pentru a prinde (peştii) – complement circumstanţial de scop, devine, prin
extensie: „ca să prindă peştii” – circumstanţială de scop; cumpănindu-şi – complement circumstanţial de
mod, devine, prin extensie: „ca şi cum şi-ar cumpăni bine şansa” – circumstanţială de mod; înainte de a
se năpusti – complement circumstanţial de timp, devine, prin extensie: „înainte să se năpustească” –
circumstanţială de timp. (1p.+1p.+1p.+1p.+1p.+1p.) 6 puncte
B.
- prezentarea logică şi graduală a întâmplării;
- exprimarea opiniei despre cele petrecute;
- utilizarea unui conţinut adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor,
2 puncte
TESTUL 17
A.
1. Exemple de răspuns: stupefiat, a prăpădi, sugestiv etc. (2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
2. Exemplu de răspuns: semnul întrebării/ interogării marchează caracterul interogativ al propoziţiei la
sfârşitul căruia este pus. 6 puncte
3. Exemplu de răspuns: Gestul fetiţei simbolizează recunoştinţa acesteia faţă de domnul Manoilă, mai ales
că bunăvoinţa lui, generozitatea cu care-i ajuta dezinteresat pe copii şi pe adulţi rareori a fost apreciată şi
înţeleasă în mod corect. Domnul Manoilă a fost atât de surprins, că nici n-a mai avut timp să refuze (6
puncte pentru un răspuns convingător, clar; 4 puncte pentru un răspuns parţial; 2 puncte pentru încercarea
de a formula un răspuns adecvat cerinţei). 6 puncte
4. Exemplu de răspuns: Ai făcut treabă bună astăzi, acum culcă-te, bătrânule bun din strada Speranţei.
6 puncte
5. Exemplu de răspuns: naraţiunea combinată cu descrierea şi dialogul. 6 puncte
B. – respectarea fidelităţii faţă de textul dat (concordanţa dintre conţinutul dat şi rezumatul realizat – în
totalitate: 2 p./ parţial: 1 p.); 2 puncte
– desprinderea ideilor principale ale textului (desprinderea adecvată a ideilor principale: 2 p.;
desprinderea parţial adecvată cu omisiuni sau cu amănunte nesemnificative: 1 p.) 2 puncte
– respectarea unor convenţii specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi
timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat;
relatarea obiectivă, fără intervenţii emoţional-subiectivă şi fără citate – în totalitate: 2 p./ parţial: 1 p.);
2 puncte
– utilizarea unui conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor,
echilibru între componente: opinie – motivare, dispunerea paragrafelor) – adecvată contextului: 2 p./
parţial adecvată: 1 p.; 2 puncte
142
– respectarea limitelor de spaţiu indicate. 2 puncte

A.
1. Exemple de răspuns: Autorul cărţii este Lucian Badea, iar cartea din care este selectat fragmentul se
numeşte Valea Jiului. Zona geografică din care izvorăşte Jiul este partea cea mai înaltă, alpină, a
munţilor. Principalele caracteristici ale bazinului Jiului: este mai mare decât bazinele Ialomiţei şi Bistriţei,
de două ori mai mic decât acela al Oltului şi de peste patru ori mai mic decât cel al Siretului; varietatea
reliefului; modul de repartiţie a acestuia. (2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
2. Exemplu de răspuns: Bazinului Jiului se caracterizează printr-un oarecare echilibru: în limitele lui nu
este nici mai mult munte, nici prea multă câmpie netedă şi arsă de soare. 6 puncte
3. Exemplu de răspuns: subiectivă. 6 puncte
4. Exemple de răspuns: acela – adjectiv pronominal demonstrativ; cea mai înaltă – adjectiv propriu-zis; a
reliefului – substantiv comun. 6 puncte
B. – prezentarea întâmplării reale sau imaginare; 4 puncte
– exprimarea opiniei despre cele văzute/imaginate; 4 puncte
Acordarea punctajului pentru redactare:
– unitatea compoziţiei – 1 p.;
– coerenţa textului – 2 p.;
– registru de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.;
– ortografia – 3 p.;
– punctuaţia – 2 p.;
– aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.
TESTUL 18
A.
1. Exemplu de răspuns: mică, leagăn, bunicul etc. (2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
2. Varianta corectă: su-fle-tul; creş-te; fe-res-tre; stea-ua; duş-mă-noa-se-le; bu-ru-ieni. (1 p.+1 p.+1 p.
+1 p.+1 p.+1 p.) 6 puncte
3. Exemple de răspuns: fraged sufletul, duşmănoasele stele, inima tristă etc.
(2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
4. Exemple de răspuns: Atitudinea persoanei adulte faţă de copilărie este sugerată de versul/versurile: Mi-
i fraged sufletul; Mi-i inima tristă. (3 p.+3 p.) 6 puncte
5. Exemple de răspuns: Versul Vreau s-ajung steaua de-acolo... simbolizează dorinţa exprimată de
copilul de altădată, aspiraţia de împlinire, nevoia de a găsi un ideal în viaţă (6 puncte pentru un răspuns
convingător, adecvat; 4 puncte pentru un răspuns parţial; 2 puncte pentru încercarea de a formula un
răspuns adecvat cerinţei). 6 puncte
B. – ilustrarea relaţiei dintre titlul şi conţinutul fragmentului de text liric (4 puncte pentru un răspuns
convingător, adecvat; 2 puncte pentru un răspuns parţial); 4 puncte
– evidenţierea mijloacelor artistice prin care e susţinută ideea sugerată de titlu (4 puncte pentru un răspuns
convingător, adecvat, cu evidenţierea a două mijloace artistice; 2 puncte pentru un răspuns parţial şi
evidenţierea unui singur mijloc artistic) 4 puncte
– utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor,
143
A.
1. Autorul articolului este Maria Dascălu. Articolul a apărut integral în revista „Lumea animalelor”.
Leopardul trăieşte ascuns în pădurile tropicale din America Centrală şi de Sud. Leopardul este astăzi pe
cale de dispariţie din cauza faptului că este vânat pentru frumuseţea blănii, pieile lor fiind comercializate,
de cele mai multe ori, ilegal. (2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: silenţios, aproape invizibil, se deplasează tiptil în căutarea micilor prăzi. (2 p.
+2 p.+2 p.) 6 puncte
3. Exemplu de răspuns: atributivă. 6 puncte
4. Exemple de răspuns: sale – atribut; lor – atribut pronominal genitival; mai mic – nume predicativ.
6 puncte
– exprimarea opiniei despre cele văzute/ imaginate; 4 puncte
TESTUL 19
A.
1. Exemple de răspuns: înnorat, însângerat etc. (3 p.+3 p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: adjectiv: În zare se profilează un plop negru; adverb: Blocul arată negru;
substantiv: Nu-mi place negrul. (2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
4. Exemple de răspuns: zdrenţuite flamuri; gingaşa cicoare; cânturi funerare.
(2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
5. Exemplu de răspuns: Ultimele două versuri exprimă tristeţea eului liric în faţa spectacolului dezolant al
toamnei, în care până şi apele „plâng” în vaduri. Sufletul poetului este, asemenea naturii, cuprins de
tristeţe, de spaimă şi de moarte, totul pe fondul unor cântece funerare (6 puncte pentru un răspuns
convingător, adecvat; 4 puncte pentru un răspuns parţial; 2 puncte pentru încercarea de a formula un
răspuns adecvat cerinţei). 6 puncte
B. – încadrarea corectă a textului în genul liric, specia pastel (2 puncte pentru un răspuns convingător,
adecvat; 1 punct pentru un răspuns parţial); 2 puncte
– relevarea modului în care se face simţită prezenţa eului liric: mărcile lexico-gramaticale ale eului liric;
sentimentele sunt exprimate în mod direct, prezenţa imaginilor artistice realizate cu ajutorul figurilor de
stil, prezenţa elementelor de versificaţie şi prozodie (4 puncte pentru un răspuns convingător, adecvat, cu
evidenţierea caracteristicilor genului liric; 2 puncte pentru un răspuns parţial şi evidenţierea a două
caracteristici); 4 puncte
– prezentarea, pe scurt, a ideilor textului şi a mijloacelor artistice folosite de autor (4 puncte pentru un
răspuns convingător, adecvat, prin evidenţierea a patru figuri de stil diferite; 2 puncte pentru un răspuns
parţial şi evidenţierea a două figuri de stil diferite); 4 puncte
– exprimarea opiniei despre semnificaţia mesajului transmis. 2 puncte

A.
144
1. Autorul articolului este Ionuţ Popa. Articolul a apărut integral în revista „Terra Magazin”. Cele mai
cunoscute căi de acces pornesc din Zărneşti, din Bran, iar spre sud din Podul Dâmboviţei. Cel mai
spectaculos traseu al zonei este cel care porneşte din Zărneşti şi urmăreşte Valea Râului, prin Prăpăstiile
Zărneştilor. (2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
2. Exemplu de răspuns: În trecut, vuietul pârâului ce însoţea pasul drumeţului era amplificat de ecoul
creat intre pereţii înguşti. Astăzi domină o linişte absolută, deoarece pârâul a secat. Altădată, liniştea
minunată a acestor locuri era tulburată de zgomotul maşinilor cu care turiştii preferau să pătrundă cât
mai adânc în interiorul masivului. În prezent, accesul maşinilor este interzis de când zona a fost
declarată Parcul Naţional Piatra Craiului. (3 p.+3 p.) 6 puncte
3. Exemplu de răspuns: atribut; complement direct. (3 p.+3 p.) 6 puncte
4. Exemple de răspuns: ce – subiect; era amplificat – predicat verbal; de ecoul – complement de agent.
(2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
B. – prezentarea elementelor cadrului spaţio-temporal; 2 puncte
– găsirea unui titlu sugestiv pentru compunerea ta; 2 puncte
– îmbinarea armonioasă a descrierii cu naraţiunea într-o viziune personală/ originală; 4 puncte
– descrierea peisajul prin utilizarea imaginilor artistice şi a figurilor de stil. 4 puncte
TESTUL 20
A.
1. Exemple de răspuns: dogoritoare – derivare cu sufix, aspru – conversiune, dincolo – compunere. (2 p.
2. Exemple de răspuns: aspru – tare, violent etc.; drum – cale, stradă etc.; s-arată – se iveşte, apare etc.
(2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
3. Exemple de răspuns: imagini vizuale: De după dealuri arse; Câmpia de paragină şi scrum; imagine
auditivă: vibrează dincolo de zare/ Un tunet lung, cu prăbuşiri de stâncă. (2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
4. Exemple de răspuns: dealuri trudite; câmpia întinde braţe lungi; îşi strânge sufletu-n păduri etc. (2 p.
5. Exemplu de răspuns: Versul sugerează imaginea îndepărtării ploii, epitetul norii sterpi simbolizând
norii care nu aduc ploaia, de altfel binevenită. 6 puncte
B. – ilustrarea relaţiei dintre titlul şi conţinutul fragmentului de text liric (4 puncte pentru un răspuns
convingător, adecvat; 2 puncte pentru un răspuns parţial); 4 puncte
– evidenţierea mijloacelor artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu (4 puncte pentru un
răspuns convingător, adecvat, cu evidenţierea a două mijloace artistice; 2 puncte pentru un răspuns parţial
şi evidenţierea unui singur mijloc artistic); 4 puncte
– utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate (claritatea şi coerenţa ideilor,

A.
1. Autorul fragmentului de text este Tudor Opriş, iar cartea din care a fost selectat se numeşte Mica
enciclopedie a graiului animalelor. Lăcaşul uimitoarelor culori ale fluturilor se află în solzii aripilor.
145
Ochii fluturilor sunt situaţi pe părţile laterale ale capului şi sunt compuşi din mii de omatidii. (2 p.+2 p.
+2 p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: aceste minuni ale naturii; aripioare – picturi vii; sunt acoperite de cele mai
strălucitoare culori şi de cele mai fanteziste şi elegante desene. (2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
3. Exemplu de răspuns: atributivă. 6 puncte
4. Exemple de răspuns: cine – N, subiect; minuni – N, apoziţie; ale naturii – G, atribut substantival
genitival. (2 p.+2 p.+2 p.) 6 puncte
– exprimarea opiniei despre cele văzute/imaginate; 4 puncte
TESTUL 21
A.
1. Exemple de răspuns: tihnă = linişte; biruitor = învingător (3p.+3p.) 6 puncte
2. Exemple de răspuns: busuiocul, crinii, tandafir (2p.+2p.+2p.) 6 puncte
3. Exemple de răspuns: imagine vizuală: Peste-ntunericul acestei nopţi, aleargă sub negrele umbrare
vântul; imagine olfactivă: se-ntrec miresmele-n putere, Ca o biserică miroasă seninul (3p+3p) 6 puncte
4. Exemple de răspuns: personificare: se-ntrec miresmele-n putere; epitet: negrele umbrare; comparaţie:
Ca o biserică miroasă seninul (2p+2p+2p) 6 puncte
5. Răspuns convingător, adecvat: 6p; răspuns parţial: 4p; încercarea de a formula un răspuns adecvat: 2p.
6 puncte
B.
- ilustrarea relaţiei dintre titlu şi textul liric; (4p. pentru un răspuns convingător, adecvat; 2p
pentru un răspuns parţial) 4 puncte
(4p. Pentru un răspuns convingător, adecvat, cu evidenţierea a două mijloace artistice; 2p. pentru un
răspuns parţial şi evidenţierea unui singur mijloc artistic); 4 puncte
ideilor- adecvate contextului: 2p./ parţial adecvată: 1p.); 2 puncte

A.
1. Articolul a apărut în Jurnalul Naţional; peste 2400 de copii au beneficiat de fondurile strânse în anul
precedent; organizaţia din România aste activă din 1990. (2p+2p+2p) 6 puncte
2. Răspuns corect: stilul şi personalitatea designerilor, modul lor unic de a percepe unul dintre
simbolurile Crăciunului (3p+3p.) 6 puncte
3. Răspus corect: b.
4. Răspuns corect: au contribuit = indicativ, primind = gerunziu, să beneficieze = conjunctiv
(2p+2p+2p) 6 puncte
146
B.
a. exprimarea sentimentelor faţă de gestul frumos făcut; 4 puncte
b. valorificarea secvenţelor din text care ilustrează alte gesturi frumoase; 4 puncte
c. utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
d. respectarea limitelor de spaţiu indicate. 2 puncte
TESTUL 22
A.
1. Exemple de răspuns: cuvinte cu diftongi: risipirea, soare; cuvinte cu vocale în hiat: ştiutoare etc. (2p.
+2p.+2p) 6 puncte
2. Răspuns corect: crescut – schimbarea valorii gramaticale, dăscăliţă – derivare. 6 puncte
3. Exemple de răspuns: trăsătură fizică: Ce mâini frumoase are domnişoara!; trăsătură morală: Tu eşti
din leagăn soră cu sfiala. (3p +3p) 6 puncte
4. Exemplu de răspuns: epitet: cânt pribeag, bălaie dăscăliţă; metaforă: Cununa ta de zile şi de visuri,
frunte de zăpadă. (3p +3p) 6 puncte
5. Răspuns corect: măsura versurilor este de 9-11 silabe. (3p.+3p.) 6 puncte
B.
- precizarea a două caracteristici ale genului liric; 4 puncte
- evidenţierea rolului a două procedee artistice diferite; 2 puncte
- utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
- respectarea limitelor de spaţiu cerute. 2 puncte

A.
1. Pentru înţelegerea reţelei urbane este necesară prezentarea poziţiei şi a localizării corecte a fiecărui
oraş; Poziţia unui oraş se poate stabili cu ajutorul coordonatelor geografice şi prin raportare la anumite
elemente fixe. (3p.+3p.) 6 puncte
2. Oraşele mai apar denumite ca aşezări urbane. 6 puncte
3. Exemplu de răspuns: Poziţia se poate stabili cu ajutorul coordonatelor geografice şi prin raportare la
anumite elemente care sunt fixe. 6 puncte
4. Răspuns corect: noastre – adjectiv pronominal posesiv, un sistem – substantiv comun, vorbim – verb
predicativ. (2p+2p+2p) 6 puncte
B.
- atribuirea unui titlu original; 2 puncte
- folosirea descrierii ca mod predominant de expunere; 4 puncte
- folosirea a două figuri de stil diferite; 2 puncte
- utilizarea unei structuri adecvate tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte
- respectarea limitelor de spaţiu cerute. 2 puncte
147
148
Cuprins
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
ANUL ŞCOLAR 2009-2010.........................................................................................5
TESTUL 1................................................................................................................9
TESTUL 2..............................................................................................................13
TESTUL 3..............................................................................................................18
TESTUL 4..............................................................................................................22
TESTUL 5..............................................................................................................26
TESTUL 6..............................................................................................................30
TESTUL 7..............................................................................................................34
TESTUL 8..............................................................................................................38
TESTUL 9..............................................................................................................42
TESTUL 10............................................................................................................46
TESTUL 11............................................................................................................50
TESTUL 12............................................................................................................54
TESTUL 13............................................................................................................58
TESTUL 14............................................................................................................62
TESTUL 15............................................................................................................66
TESTUL 16............................................................................................................70
TESTUL 17............................................................................................................75
TESTUL 18............................................................................................................79
TESTUL 19............................................................................................................83
TESTUL 20............................................................................................................87
TESTUL 21............................................................................................................91
TESTUL 22............................................................................................................95
TEME PENTRU ACASĂ...........................................................................................99
TESTUL 1..............................................................................................................99
TESTUL 2............................................................................................................102
TESTUL 3............................................................................................................106
TESTUL 4............................................................................................................110
TESTUL 5............................................................................................................115
TESTUL 6............................................................................................................119
TESTUL 7............................................................................................................124
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE..................................................................128
TESTUL 1........................................................................................................................128
TESTUL 2........................................................................................................................129
TESTUL 3........................................................................................................................129
TESTUL 4........................................................................................................................130
TESTUL 5........................................................................................................................131
TESTUL 6........................................................................................................................132
TESTUL 7........................................................................................................................133
TESTUL 8........................................................................................................................133
149
TESTUL 9........................................................................................................................134
TESTUL 10......................................................................................................................135
TESTUL 11......................................................................................................................136
TESTUL 12......................................................................................................................137
TESTUL 13......................................................................................................................138
TESTUL 14......................................................................................................................139
TESTUL 15......................................................................................................................140
TESTUL 16......................................................................................................................141
TESTUL 17......................................................................................................................142
TESTUL 18......................................................................................................................143
TESTUL 19......................................................................................................................144
TESTUL 20......................................................................................................................145
TESTUL 21......................................................................................................................146
TESTUL 22......................................................................................................................147
150
Editura NOMINA
Ofertă de carte
Persoane de contact: Alina Dobrin (0751.08.05.15/0769.2216.81),

Ioana Radu (0769.22.16.83)
Valentin Radu (0746.15.45.96), Bogdan Dobrin
(0746.15.45.97)
Marian Mârzăcioiu (0744.42.95.12)
Pentru Bucureşti: Victor Anton
(0755.10.72.91/0769.22.16.82)
Cătălin Cristescu (0769.22.16.80)
Sediul central: 0348.43.94.17
e-mail: comenzi.nomina@gmail.com sau www.edituranomina.ro
1. Limba română. Ghid de învăţare rapidă

Gabriela Ciubotaru, Rita Cîntiuc, Luminiţa Crihană, Emilia Maria Goian,
Vasile Goran,
Izabela Ionică, Aura Nicoară, Ion Predescu, Jane-Mary Scarlat......12 lei

2. Limba şi literatura română. Ghid pentru pregătirea
Concursurilor şi Olimpiadelor şcolare (vol. I)
Mina-Maria Rusu (coord.),..............................................................17 lei

Concursurilor şi Olimpiadelor şcolare (vol. II)
Mina-Maria Rusu, Camelia Gavrilă (coord.),..................................14 lei

Concursurilor şi Olimpiadelor şcolare (vol. III)
Mina-Maria Rusu, Anca-Denisa Petrache (coord.),.........................22 lei

5. Lucrări de nota 10 (vol. I)
Mina-Maria Rusu, Camelia Gavrilă (coordonatori).........................17 lei

6. Lucrări de nota 10 (vol. II)
Mina-Maria Rusu, Camelia Gavrilă, Petru Apachţei, Mihaela Apetroae
(coordonatori)...............................................................................19 lei

7. Lucrări de nota 10 (vol. III) pentru elevii claselor V-XII
Mina-Maria Rusu, Anca Petrche (coordonatori).........................25 lei 
8. Lucrări de nota 10 ( vol. IV)

Mina-Maria Rusu, Anca Petrche (coordonatori).........................25 lei 
9. Limba şi literatura română. 100 de variante de subiecte pentru

Concursul naţional
151
„Mihai Eminescu“. Clasele V-VIII
Vasile Goran (coordonator), Diana Velciov, Dorina Chintoanu, Ladislau
Daradici........................................................................................14 lei

10. Dificultăţi ale limbii române grupate pe tipuri
Ioana Guciu Radu..........................................................................14 lei

11. Olimpiada internaţională de limba şi literatura română Mihai
Eminescu şi alte concursuri şcolare
Mioriţa Got (coordonator).............................................................25 lei

12. Memorator matematică clasele V-VIII
Petruş Alexandrescu.......................................................................6 lei

13. Memorator matematică clasele V-VIII
...........................................................................Jean Ilie
........................................................................................................................6 lei
...........................................................................................
14. Matematică. Exerciţii şi probleme pentru clasele V-VIII.
Petruş Alexandrescu coord........................................................12,5 lei

15. Limba română. Comunicare. Fişe de lucru. Teste iniţiale,
formative şi finale. Clasa VIII
Goran Vasile (coord.)...................................................................14 lei

152

Teste TN Mihaela

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Teste TN Mihaela

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

EVALUARE NAŢIONALĂ

Referent ştiinţific: Monica Halaszi

Editor: Alexandru Creangă

Persoane de contact: Alina Dobrin

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Testare naţională : Limba şi literatura română /

Limba şi literatura română

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA

II. COMPETENTE GENERALE, COMPETENTE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

* Notă! Comparativ cu programa şcolară în vigoare pentru clasa a VIII-a, nu constituie

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Toate străzile din oraş, oricât de întortocheate şi de încâlcite ar fi fost, de oriunde ar fi

5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia enunţului: o gârlă care înconjura târgul

2. Selectează două structuri/grupuri de cuvinte prin care se concretizează imaginea vizuală

3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa: 6 puncte

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi sentimentele/ reacţia cu

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Ardeau ca nişte facle vii, Şi m-am întors într-un târziu,

I-am adunat cu mâini avare, Dar când acasă-am încercat

2. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

2. Precizează ce cuprind genele, valorificând textul citat. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să povesteşti modul în care îţi

Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUBIECTUL I (48 de puncte)

Domnul pedagog terminase de făcut apelul şi numerotarea elevilor. Se proţăpi bine pe

2. Motivează folosirea semnului exclamării în enunţul: Tot Stoica Dan! 6 puncte

3. Scrie prima idee principală a textului. 6 puncte

4. Transcrie un fragment care este folosită o modalitate directă/ un procedeu direct de

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

În perioada 31 aprilie – 3 mai 2009, s-a desfăşurat, la Iaşi, faza naţională a

4. Notează răspunsul corect pentru cerinţa: 6 puncte

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi sentimentele/ reacţia cu

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (42 de puncte)

3. Numeşte modul de expunere folosit în primul paragraf al textului. 6 puncte

4. Transcrie, din primul paragraf al textului, două imagini auditive. 6 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din

4. Notează răspunsul corect pentru cerinţa: 6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre ce

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Subiectul I (42 de puncte)

Eu cred că puteţi încerca şi voi, binişor,

3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul:

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Ca trist foşneşte crinolina de mătase, Picioarele uşoare şi micuţe,

Revede balul cel dintâi bătrâna, Şi mi-au răspuns mătăsurile moarte,

2. Notează varianta corectă de despărţire în silabe a următoarelor cuvinte: fo-şne-şte/ foş-

5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia versurilor: Ce s-a făcut frumoasa dansa-

B. Redactează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului

În numai 14 minute a câştigat 18 700 de euro de pe urma picturilor sale. Kieron

2. Menţionează tematica tablourilor şi caracteristicile picturii sale. 6 puncte

3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii portretul tânărului pictor

Se acordă 10 puncte din oficiu.

3. Transcrie, din textul citat, două figuri de stil diferite. 6 puncte

4. Precizează modurile de expunere utilizate în textul citat. 6 puncte

5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia enunţului: nici nu auzi, câteva secunde