MOŢIUNILE

.
Moţiunea exprimă poziţia Camerei într-o anumită problemă de politică internă sau externă.
Moţiunea poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi.
Până la încheierea dezbaterii unei moţiuni, un deputat care a semnat-o nu mai poate
semna alte moţiuni în aceeaşi problemă.
Moţiunile trebuie să fie motivate şi se depun la preşedintele Camerei, în cursul şedinţelor
publice.
După primirea moţiunii, preşedintele Camerei o comunică de îndată Guvernului şi o
aduce la cunoştinţa Camerei după care dispune afişarea ei la sediul Camerei Deputaţilor.
Preşedintele Camerei stabileşte data dezbaterii moţiunii, care nu poate
depăşi 6 zile de la înregistrarea acesteia,înştiinţând Guvernul în acest sens.
Moţiunile privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai
însoţite de avizul comisiei pentru politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor
Externe.
Dezbaterea moţiunii se face cu respectarea dispoziţiilor regulamentului şi se aprobă cu
votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
După începerea discutării moţiunii deputatii nu-şi pot retrage adeziunea la moţiune, dez-
baterea urmând a se încheia prin supunerea la vot a moţiunii de către preşedintele Camerei.
La motiunile prezentate,nu pot fi propuse amendamente.
În cazul Senatului,moţiunile pot fi iniţiate de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor.
Etapele dezbaterii şi votarea sunt similare cu reglementările din Regulamentul Camerei Dep-
utaţilor.
Un loc aparte îl ocupă în Constituţia României moţiunea de cenzură.
Ea apare în raporturile dintre Parlament şi Guvern, urmare a controlului parlamentar
asupra activităţii Guvernului.
Potrivit art.113 alin.2, moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din
numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.
Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa
comună a celor două Camere.
Dacă se adoptă moţiunea de cenzură cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, se re-
trage încrederea acordată Guvernului .
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai
pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul
îşi angajeaza răspunderea potrivit art.114.
Conform reglementărilor art.114 din Constituţie,Guvernul îşi poate angaja răspunderea
în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, asupra unui program, a unei declaraţii
de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură depusă în termen de 3 zile de la
prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost
votată.
Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat,
programul sau declaraţia de politică generală devenind obligatorii pentru Guvern.

Corelatia vot de încredere-motiune de cenzura.

înainte de a analiza problema pe fond, ma voi opri asupra notiunii de motiune, pentru a sur-
prinde cîteva aspecte teoretice si practice care o caracterizeaza, conturîndu-i astfel regimul ju-
ridic.

în art. 64 din Constitutie se arata ca Senatul si Camera Deputatilor adopta legi, hotarîri si
motiuni, în prezenta majoritatii membrilor.

Motiunea este un act juridic al Parlamentului - motiunea de cenzura, sau al Camerelor -

motiunea simpla, "prin care se exprima, dupa caz, vointa juridica sau politica a corpurilor
legiuitoare într-o anumita problema de politica interna si externa".39 Asa cum arata acelasi
autor "motiunile nu sunt susceptibile sa reglementeze relatii sociale."

Motiunea este susceptibila a produce efecte juridice în masura în care legea leaga de
adoptarea unei motiuni producerea unor asemenea efecte, cum ar fi retragerea încrederii acor-
date Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura.

Desi articolul 64 din Constitutie se refera la motiune ca fiind un act juridic, în practica parla-
mentara, camerele au adoptat acte eminamente politice cu denumirea de motiune.

Revenind, în sustinerea corelatiei pe care am enuntat-o, formula care exprima cel mai sintetic
relatia între votul de încredere si motiunea de cenzura ar fi cea potrivit careia "motiunea de
cenzura este simetric opusa votului de încredere". 40

Nu se poate descifra mecanismul logic al functionarii Guvernului fara a observa ca fundamen-

tul motiunii de cenzura consta tocmai în votul de încredere.

Prin adoptarea motiunii de cenzura mandatul de încredere acordat de Parlament înceteaza, iar
Guvernul este demis. Rezulta deci ca mandatul de încredere are nu numai semnificatia înve-
stirii, pe baza sa, a Guvernului, dar si a necesitatii ca, pe toata
durata misiunii sale, acesta sa se bucure de sprijinul majoritatii parlamentare, prin votul careia
s-a format. Atunci cînd acest sprijin, si deci încrederea pe care o presupune nu mai exista,
adoptarea motiunii de cenzura creeaza posibilitatea ca, prin formarea unui nou Guvern, echili-
brul dintre Parlament si Guvern sa fie restabilit. Astfel, motiunea de cenzura este instrumentul
juridic prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordata Guvernului. Mandatul de în-
credere, obiectivat în votul de încredere, "constituie esenta raporturilor dintre Parlament si
Guvern, din care rezulta autonomia si colaborarea lor".41

"Acceptarea programului de guvernare si acordarea votului de încredere este procedura con-

stitutionala de control parlamentar care poate avea ca finalitate învestirea si legitimarea Gu-
vernului."42 Audierea candidatilor si dezbaterea programului de guvernare constituie atat
modalitati de informare, cît si de control asupra Guvernului, urmate, în mod necesar, de un
vot de neîncredere - refuzul Parlamentului de a învesti Guvernul - , fie de un vot de încredere,
adica de învestirea Guvernului.

« Motiunea de cenzura este procedura prin care Camera Deputatilor si Senatul, în sedinta co-
muna, pun în cauza raspunderea politica a Guvernului, printr-un blam la adresa acestuia si a
activitatii lui. Efectul admiterii motiunii îl constituie încetarea fortata a mandatului Guvernu-
lui. » ." 43
Procedura adoptarii unei motiuni de cenzura este fixata de Constitutie în art. 112 prin reguli
precise:

A) Initiativa motiunii de cenzura nu poate fi decît colectiva.

B) Numarul minim al celor care o initiaza trebuie sa fie de cel putin o patrime din numarul
total al deputatilor si Senatorilor..
C) La data depunerii, ea se comunica Guvernului si nu poate fi dezbatuta în Parlament decît
dupa trei zile de la data cînd a fost prezentata în sedinta comuna a celor doua Camere.
D) Pentru adoptarea motiunii este necesara cel putin majoritatea absoluta.
E) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai
pot initia, în aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului în care Guvernul
îsi angajeaza raspunderea.

Cu privire la numarul parlamentarilor ce trebuie sa semneze motiunea, solutiile din diferite

Constitutii sunt diverse. Astfel, pentru a putea fi initiata, motiunea trebuie semnata în Franta si
Spania de 1/10 din numarul deputatilor. în Spania si Belgia se cere în plus ca motiunea sa
cuprinda si numele candidatului la presedintia Guvernului. în Grecia motiunea de cenzura tre-
buie semnata de 1/6 din deputati. Aceasta Constitutie cere în plus sa se fi scurs un termen de
sase luni de la respingerea de catre Camera a motiunii de cenzura precedenta. Daca motiunea
este semnata de majoritatea absoluta a deputatilor, atunci conditia anterioara nu mai subzista.

în Romînia motiunea poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si
senatorilor. Daca nu se realizeaza aceasta proportie, motiunea de cenzura nu mai este luata în
discutie, si desigur, nici supsa votului.

Dezbaterea motiunii de cenzura initiata regulamentar se face dupa trei zile de la data cînd a
fost prezentata în sedinta comuna a celor doua Camere. Acest termen este stabilit pentru a
împiedica votul fara reflectie, la primul impuls. Dupa dezbatere, motiunea este supusa votului
celor doua Camere reunite în plen.

Odata cu depunerea motiunii, ea se comunica Guvernului, pentru ca acesta, cunoscîndu-i con-

tinutul, sa se poata apara. Acest fapt urmareste evitarea adoptarii unei motiuni prin sur-
prindere, constituind astfel un factor de rationalizare a procedurii parlamentare.

Textul constitutional nu reglementeaza în cît timp trebuie convocate Camerele în sedinta co-
muna dupa depunerea motiunii. Avînd în vedere ca depunerea motiunii declanseaza procedura
parlamentara si ca la data depunerii, motiunea trebuie comunicata Guvernului, rezulta ca si
convocarea Camerelor trebuie facuta la aceeasi data.

« Aceste doua acte - sesizarea Guvernului prin comunicarea motiunii, si convocarea Parla-
mentului, pentru dezbaterea ei, - nu pot fi decît concomitente, spre a se respecta caracterul ur-
gent al procedurii si echilibrul pe care ea l-a instituit ». 44
Un alt autor45, pornind de la lipsa oricarei referiri la circumstante de timp în art 112 din Con-
stitutie si avînd în vedere gravitatea motiunii de cenzura si posibilele ei consecinte în cazul
adoptarii, arata ca "motiunea de cenzura n-ar fi admisibila pe timpul sesiunilor extraordinare,
atunci cînd Parlamentul se convoaca de drept, precum si în perioada unui prim-ministru interi-
mar. în asemenea împrejurari, motiunea de cenzura ar bulversa însasi activitatea Parlamentu-
lui si rosturile lui imediate si stringente".
Motiunea de cenzura poate fi adoptata de Camera Deputatilor si Senat în sedinta comuna, cu
votul majoritatii deputatilor si senatorilor, ceea ce reprezinta o solutie simetrica cu cea pre-
vazuta pentru învestirea Guvernului. Astfel, aceeasi regula duce la îngreunarea formarii Gu-
vernului, dar si la îngreunarea destabilizarii lui. Ea corespunde majoritatii prevazute pentru
adoptarea legilor organice, ceea ce înseamna ca învestirea si dezînvestirea Guvernului se face
cu majoritatea de care depinde îndeplinirea functiei sale legislative, întrucît, daca nu s-ar baza
pe sprijinul unei asemenea majoritati, implicit nu si-ar putea exercita eficient dreptul sau de
initiativa în promovarea propriilor proiecte de legi.

Aceasta majoritate se raporteaza la numarul total al deputatilor si senatorilor si nu la numarul

celor prezenti.

Prezumtia de încredere a majoritatii initiale care a învestit Guvernul nu poate fi rasturnata

decît cu un vot expres al unei majoritati contrare. Avînd în vedere caracterul expres al acestui
vot, în ce priveste votul de încredere, cei ce absenteaza sunt o piedica pentru întrunirea ma-
joritatii necesare, iar în cazul motiunii de cenzura ei pot împiedica adoptarea motiunii.

Procedeul general al votului motiunii este votul secret, exprimat prin bile. Exista însa sisteme
care opteaza pentru scrutinul public la tribuna, care consta în chemarea fiecarui parlamentar la
tribuna, de unde îsi exprima în mod public opinia. Franta si Italia practica acest sistem, care în
practica "face procedura motiunii de cenzura aproape cu totul ineficienta". Astfel, în Italia, de
la al II-lea razboi mondial, doar un singur Guvern a fost rasturnat urmîndu-se aceasta proce-
dura, desi instabilitatea Guvernului în Italia cunoaste un nivel nemaiîntîlnit în nici o tara euro-
peana.

Daca motiunea este respinsa, aceiasi parlamentari nu mai pot initia o alta în cursul aceleiasi
sesiuni, cu exceptia cazului în care Guvernul îsi angajeaza raspunderea din proprie initiativa.
Judecata uneori ca fiind o dispozitie ce marcheaza" o îndepartare de la principiul controlului
Parlamentului asupra Guvernului"46, aceasta limitare are rolul de a asigura stabilitatea guver-
namentala necesara unei bune guvernari si de a împiedica obstructionarea neproductiva si
repetata a Guvernului. Profesorul I. Deleanu arata ca aceste conditii sunt stabilite tocmai pen-
tru prevenirea "întrebuintarii abuzive sau pripite a motiunii de cenzura."47

De altfel, opinia doctrinarilor este majoritara în sensul necesitatii si justificarii acestei limi-
tari.48

Potrivit art. 78 din Regulamentul sedintelor comune ale camerelor parlamentare, motiunea se
prezinta birourilor permanente ale celor doua camere si se comunica, în aceeasi zi Guvernului,
de catre presedintele Camerei Deputatilor. în cel mult cinci zile de la data depunerii, motiunea
se prezinta plenului Camerelor reunite în sedinta comuna, de catre initiator, iar, potrivit alin. 3
al art. 112 din Constitutie, dupa trei zile de la prezentare se dezbate si se supune la vot. Ter-
menul de 5 zile este maxim, iar cel de 3 zile este fix. Astfel exista ragazul necesar pentru pre-
gatirea de catre Guvern a apararii sale, precum si pentru clarificarea de catre grupurile
parlamentare si partidele pe care le reprezinta a atitudinii ce o vor avea, evitîndu-se adoptarea
motiunii prin surprindere.

Aceluiasi obiectiv îi este subordonata si procedura de dezbatere a motiunii; data si locul sed-
intei comune se comunica Guvernului cu 24 ore înainte, de presedintele Camerei Deputatilor;
dezbaterea este precedata de prezentarea motiunii de catre reprezentantul initiatorilor, urmata
de cuvîntul prim-ministrului sau al reprezentantului sau, pentru prezentarea pozitiei Guvernu-
lui; luarile de cuvant sunt în ordinea înscrierii; în virtutea dreptului sau de acces la lucrarile
Parlamentului, prim-ministrul sau reprezentantul sau pot da explicatii suplimentare, care,
potrivit practicii de pîna în prezent au fost la finele dezbaterilor; în cazul retragerii încrederii
si, deci, demiterii Guvernului, situatia creata se aduce de îndata la cunostinta Presedintelui
Romîniei, sub semnatura presedintilor celor doua Camere, în vederea desemnarii unui candi-
dat pentru functia de prim-ministru.