c


c 
 
 c

c




 c 
 c 


c   






c
c

 !""#$"%&'&() #!

" " #* ' '  "&#&+$&

$&'   ") #! "& ## !, -&&
&' #!,&('& "' '&
) #./

  +  ## #  &  + & "#'
" # ' "'#! "'#  ""#$ "%&'&(#! #   '&(#
## '! #& '$'' , ' # !!
#%&'&( ( * 0!
  " " '  # !! & ' "%&'&(# '      +' 
"#! +#$&+#$1#"#"%&'&(#$ ' " 
 ! "&" &+# '    $ '    & &+# '
 23.4

 '!+ $ ,$ &'"# 1

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 5 &+'  #    $ ' 
) #   "  & &+# ' "&+ ! $6 ,
$# #%   7#" ' "&+ 
&'8

+5 &+' c&,#"#&+# '   " 

&8

#5 '  c& , #"# $ '   - 
$ ') #"  8

5 # c& , "&&+'  +#$ 

$ ' " $ '

9- "&#!"&+' "*,#

"  "&*' &'& # "&+ #       

"&+' ! , #1 &' $&'  " # & ' #& , &
#$! ' & &   "   !  
#&#'&"#'-"  , #''&#  !#'
) #)!" +'# ! # '"#$&#' 
&'&" " ,- '!#:;

  ' #&'&('& '  (&'   #& , $

  #  ' '   ) #    1 &  
(' '  & 7#" 8  & #  "& ' , & 8
,'  ) # *"&"&&'# 
$#% "'&  8$'&"&*'&   "&"&&'# 
  ' &'& !  & & "& $ " ,"&$ 
" #)&8  &'!# &# # 

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
# ' # &  &* $ ' #    '+ '& 
%#" '&"&':


$  + "& "%&'&(# !   #&  * ' '
#   , ' "%# ' #'  # #& # & 
' " '  "#"  ' ! ## #    " 
# & #'   ' #     , '  #&#& 
"&'1 "#"' ! & ! #&#  ! &  
(&* ,  #! #! (& ' ! '!
(&# '  !  "  ' " # &  +# '   +  "& '
#&'& *&"%#!  "& '& #  #  +! # #  "#
) ##  "#"' "&#:.9('# "&+'#
"%&'&(#    ) # !   " #  '  "%&'&(
) #  #&'&( & #&,$! & &' #  "
$' '('#"&+'&&'

9 # # "$ & "&+    , &#  
7   ' &" ' "&+#  &  "'  
  $'   & "$ & #  & &*  ,# !  #"# !
',#6#+'#"&+& ::

9-& &" :< & -  # "&+ &'

"('! &,'&# &$'& ''&

9&#7#&#' *"&$#! "*&

#  ' "  ' '  +#$ & '  !   " #' '
&( '  ) # # "#* $'& "&+  #''&
???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
& '  ! $6 , $ # 7   # * ' '$
 := " # #'  "&  1"#  &('&
 ! "&# "%# &&! #&$( #$ -(' >"&$
##''&'&+ &"& #''5



. ?  @   

c


 

 c

În cazul procesului depunerii marturiei se creaza relatia procesuala ,,martor ±

magistratµ¶, care desi este o relatie juridica, este si o relatie psihologica de comunicare
intercerebrala între martor si magistrat, cu respectarea regulilor procesuale.

' ) #  !! & @( 23  ' +* #$'&
"&# ' ) #  #! ! "#  $'&# 
"&+'& , #&" ' &' & # *'& ) # !     '&
c&'#& ##+'&(
##& '+  -#!-,$(! ' 
 !  ( ' -' )  " &  #6( # ) 
"&+'!#" +'$ ' 

 #&' ' A.  c"&#" "$ # !!9 $ '
$ ' !&( ' "') # &+'(
 ' # # *  + & "#' ! " +*  "&+ 33 ' !!
&-(33 ,' * )'&# " ( ! &# ,
"&# ' "' & ! ( '  ' ' ,# #  $#
#'('"#"&+'&,#  ' 
"' ! +   #&#*  $ '' & ' &( '   
"',"&  %&6) #&
!
"&+'##" $( '  ##6"
???????????????????????????????????????? ????????????????
?
"&"   & "&#     &  , *  
"'

  ,    &+     * 
 "'! &# #  '** , #&#& ! & '
+ " ,+'&"# *# "*
&"  ! ( '  $ - #' #   (  #&' 
  &+#$! "$     (& &'& ! #% 
"%&'&(#':A

7   , "## , # & #%+ #&  '
"&*'&  , *   "'
 &+# ! & &$*
"#&# ,* "'>#&6(!5 
" #  + *$ ' ,#6 & '   "& '  $ '

!7 ,# & '!'$ ', * 
 "' ! $ , *  ) # #  ' #' #  
 '& $&#'&   '  "'& 9 #  ! ( '
 &+'(   +' #6 & '  "  $ '! &$6 
"&*"# ,' #'&" ( '"&+'
    # * &('&   "' ! "  # # 
+'# &$' $ ! #&     #  '
&( "'!&'"&)$ '+ * 

9-& &" > &'  & 5 ! #  # &'  
  & '  # $  " "&*   %#  #  !!

 B23!" 6# #%,!# #& '
#
&++'!, $&! $   &'& %# &!" 
,  ' .;;: ! # &'&  #'# '& >'"&"5 "$*  #  & #
('   * #  #%'&  ! #   

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
"& #6 &# ' %#  # '!  #& :C # ,
# ' -  , & $ "  7 , &#  
&'# "$'& #7(,"##) #&#
(  "' (' , "  # *  #$' # 
&' &$"$'&'&'"&"'"&*

9&#:/&*#1!! #& #&$#

  ' &'& #&    !     #&'
"  #&23

9#&#' *#&#'!!& -(23&

"&!,"#' " (!"6&'&"%&'&(#
) 6 -'#&"$ ',# *"#$

:
 c 
 c 


c 
c
?
Psihologia judiciara ofera metode si criterii care permit justitiei sa depisteze
anumite marturii false sau eronate , dar de buna credinta , dar si marturiile mincinoase , de rea
credinta.

   +  #  #   # ! "   +
") 6! #&! *$& #
& ' '  +#'("'" '
+ #"&$,#' # '#
! # #'   &  '* #&    " # 
$ "%&'&(# !  &  "& "  "##   '
) #

!! c *'  '& ) # +* " +  # !  ' ,
#&  ' '& ' ># #' # "& # # ) # 5!      
???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 #&'&(# *&'&(# "%&'&(#&'0
:4

&$'("&# '"'( '&+'(##+'!!

# *' '  '& ) # 0 " 7" ! 7"* !
+&#! +#$!#


&$  &" ! !! &'   ' # " ,
''  +#'& @   , "&*' &'& ! #6  $&+ 
"&* , )  @ "&   #&#    " #" & &
'#  !      # "& & 6 "#" #6 
"& # , -&   # !     $'  ' (  '
"#"''! &,+ ($!'##&"&
 (''>7"' !# '!!&05D<;

9-&'&"!,#(&# *'&' '&

#'   !! (% '  $ 0
 # ,'( #   #
"*&&'#'!" #$ +#$,#
# ,' "$ " &  !! , ' &+#$  '# 
 +#$!7  (%$ 0<

9 # # "$ # *' !! (% '   $ 0! 7" "%& '&(#
  +'  & 7"' , '(  #  "# '' (' '
"%# '   > +#$ ' !  +#$! #& #$ ' ! #$ ' 5
# #* #"# & '     '   " # *
&*1 7 "( '&   7  #"8 #"#
   *&'    #"& & &'  )  8
#"# # '     "' # & &' " 8
???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
  ' ' &' ' ! #
# &  # & # *' !!
(% '   $ 0  #    "&# '  & 
  # "&#   & ' ! # $ ' ) # !
#"$& '&!& ''!# 

9 #' &  &   '&# "  " ! " #   ' '** ,
#& 8 '    # $ '  &+# '  !
 '#, &'&""&*& ' #
-',#&## $ '

:
c 
 c

B  

  
&$&")&!#
"&## &
'&+#$&" *  1

- #"*&'&'& 8

- "' # #&&'& 8

- & &#&'&8

- #$&'&>"& # # &58

9-&'&"<.#"&#,",&

* 1"#"!&"& #


&# '  # &  ' " ! ,  ! 

#"# # "&   #"& &' " !   '
"' # !     +#$ '   '#$   "%# ! #  '
???????????????????????????????????????? ????????????????
?
# $  &  '  #&<: # #& "& '   & ' 
 # &"'&"&'&

:c
?  E 

Receptia senzoriala este prima faza a procesului de formare a

marturiei si se caracterizeaza prin obtinerea de catre martor a informatiilor despre eveniment ,

acesta devenind obiect de receptie senzoriala. Receptia cuprinde doua procese psihice : senzatiile
si perceptiile.

3.1.1.1 SENZAŢIA.TIPURI DE SENZAŢII sI ROLUL ACESTORA ÎN FORMAREA

MĂRTURIEI

,,Senzatiile sunt procese psihice senzoriale elementare de cunoastere a însusirilor

concrete, luate separat, ale obiectelor ,când acestea stimuleaza receptorul unui singur organ de
simt ³.44 În alta opinie45, ,,senzatiile reprezinta cele mai simple procese psihice si constau în
reflectarea în creierul omului a însusirilor obiectelor si fenomenelor lumii reale , care actioneaza
nemijlocit asupra receptorilor´.

Senzatiile apar în functie de intensitatea stimulilor care actioneaza asupra

analizatorilor. Senzatia se naste doar atunci când stimulul atinge un prag minim care sa poata
produce senzatia iar cu cât analizatorul este mai sensibil senzatiile se produc prin stimuli mai
putin intensi. De asemenea , exista si o intensitate maxima a stimulilor, iar când aceasta este
depasita , senzatiile nu se mai produc. Intensitatea minima sau maxima prin care stimulii pot
produce o senzatie poarta denumirea de ,, pragurile senzatiei ³ iar aceasta variaza de la o
persoana la alta sau la o aceeasi persoana dar în anumite momente (vârsta). Magistratul trebuie
sa aprecieze în fiecare caz în parte limitele posibilitatilor de perceptie ale unui martor. 46

Cunosterea pragurilor senzatiilor are un rol important în procesul formarii

depozitiilor martorilor, astfel organele judiciare vor putea aprecia daca faptele relatate de martor
se situeaza în limitele posibilitatilor sale de perceptie , daca faptul putea fi perceput integral sau
numai în parte, sa deosebeasca declaratiile exacte de cele inexacte, sa explice de ce un anumit
fapt a fost perceput de anumiti martori în vreme ce altii, aflati în aceleasi conditii , nu l-au
perceput. Cunoasterea pragurilor senzatiilor este de asemenea utila la alegerea , la selectionarea ,
în functie de împrejurarile proprii cauzei date , a martorilor , în raport de activitatea organelor lor
de simt si la diferentierea procedeelor tactice de audiere , în raport de sensibilitatea martorilor. 47

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
  '*& '      #     '     " '
&( '   ! '#   #"& >&(  5 ! # $&
> ! , (' !" #& #+'5  # $&   ,
#"&# $& 7   '" '*&',#6
7 ## ( "  *   1 *  $ ! * $* ' !
* #  ! * &'#$  * ( $
 # #'
 "&   *'  $  $* ' &# "  '
#&&+#' '&# "$' ',#&) &

7'#(&*#  &'"&" 

&( '   , # # "$ ## #'#    &
"&   '   *' &(# ! # '# 
&('&  ! *' F*# ! # #&  & '# 
#'&"&"!*'#%'+ !#</

 *' #   "& # "  ' #"&'& 
"'  '' 1

5 *#' " 

&+#'& #  #  , #&#  #  ) & ' '& &+ &
" #&!     " &+#'& +' #'
# # "$6 ' ('&!+ * "'+# 
#* "'"" +'#'' 
"& '"  $  '*&   '   "& # 7# 
  "&,# '#'&&'#

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
!! # ,  "# ' #  &(    7" 
' *'& !   , " *' #' $ +   "  
#* ( & "&('&) #0<4

+5 *'#"& #& & '

#># #'5"" #&" ' 

#    *' #  "& #  # #6 &+#' ' ' &
  "  $ , #&# # #  "'    # #6
 '#"& #'

!! "#    #   & #&  *'
#$+ & '"*&'!#
 &# +' '*&'& ! ,  #  
 ' #  " * ' & #  +' , #&' &
 ''+&##,#&' & '" #0=;
# &  & "& "##  # #6 & ' +  
"#* "  , #* ' # +  -    #  &
" #,' '# &" #*  $#$

#5 *'  > '(#5 

de anumiti stimuli (mecanici , termici , chimici ) prin vatamarea tesuturilor organismului.

 *'&'#$>&#5  +

aflate în stare gazoasa sub forma de vapori prin stimularea receptorilor olfactivi. Simtul
mirosului difera de la o persoana la alta. De asemenea persoanele care au lipsa unul sau mai
multi analizatori (auditiv , vizual,etc.) , sunt foarte sensibile la senzatiile olfactive.

!!   , 7#' $ " *' &'#$   "&
&#6& " &+# ' !"&+''&#'*

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
,"  ''&# 6" #"& &+#

  ! +     #&   & '  " &'#$
&#  & ' $ " ! *'     
"#"  0= ' !# "  ,-& ,#" #   & " #
>      ! " 5 $& &+$ #  " #6$    "
*$ ' &,#&"# & ''

c *'( $ "& " '

receptorilor gustativi situati pe suprafata limbii prin dizolvarea diverselor substante în saliva.
Omul percepe patru senzatii de gust : dulce, amar , acru si sarat.

9"##7"  ,# 

+** " *' ( $   "& ,6' ,    &$!
&7# ' !# 9 #* '   +* " *' ( $!
&"& *&" *( $> '# !
! # 5! "&  ,##  # &  #  &  + # &# ! "& 
"#*#*( "'#  "'# 

Trebuie sa se tina cont de faptul ca aprecierea gustului (de exemplu gust placut si
gust neplacut) difera de la o persoana la alta. De asemenea, temperatura are un rol foarte
important în receptie prin punerea în evidenta a gustului. Senzatia de gust poate fi influentata si
de situatia în care se amesteca anumite substante, si astfel se poate schimba sau nu, aspectul sau
culoarea (de exemplu un aliment poate fi amestecat cu

o substanta toxica).

 *' $>#" $5

#* "& "#  '&&& "

#"&'&  $ ' &&    *'&  $  #
#6#$#&# ",A -.;##'"# .;;;##'

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
" #  ' && "#"    '  $    , 
 '1 52

5"' !#  ' >

 '+58

+5 #$  ! #  ,'   '  > (&   
# 58

#5 &  ! #  + ' >' "& "& 
'&#'*," #58

9"&# ,") ' "#&& '

#%# $' $&+!" ( &' 

#$,6''# '& ' 1=:

5 & ' #  #"& $&+!  #% 

# &#!#"+*$&#$&+"&
'## $+' 8

+5 & '    #  "& # ' # $! !
7"!  ! # &! "#"   # , 
,") >! '&! "& 
'&#'58

#5  ' #*  & '    $ #  "& #  '
#&$&+ "& #'#'# # &
*8

9#* '"#"$&+"&&#
???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
& '  #  #   & # $'! *'! #! # "  , $
 # $, ''&

9 # # "$ "#     && 
&( '  #" ! #  ' ,-  "& # #    
#     '  ! , "#  #  ,  #      '  !
## & ''*  #   '"#$!,#* ',
# & '    '* #    ! "&+' 
  7#'  "#  "&  '   
&'&#

 ' #& # "& " + "# #   
  &' # #  #&   $+  #& '  "& # , #* '
"  ,   &&  &( '      &+#&' '#&
# #> '&#'" C5

#& '  "&$&#  '7 '& && ' ,#6  "   
$'  "  "#"    & $+  & '
###"'&,#% "# '  "' ("'# 
  "#  &&! & &'7  '"'   ##$ "
"&+#&''#'  =<

7   #(&  & # "& & +'
#  &( '   $ &  "&  # *  * ' 
7  #(&  & #   & +' #*  >"& #
' #*,*(&&&5,"' !+'# ##
&# ,,$6

 *'$* '>#"$* '5

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
  #  ,* " *' $* '  #' 
#$ ,6' &#! '! "&  #  ' '&# '
$6  #  # "  , " ! '&#'* , "   &
&+# '(  $6 #  ! "#* & "&  ,
&+# > ! ! & ! # '&5 !  &+#  "&  
 "## #
#"''&+#$' 
$* ' "*, '" '#&#'&+#'&

#" #&# " "  # # '&'&   '
,#&) &!&#&+#'"#&'&

B'  ,##"$#"#&# "&

'  #&1==

5 #&'  '  , #  '&# #" ! &#
7  , '   '  # #' 9
" ' &"  , "' , #& # '&'   "& 
"#"   &     #   
'  '#&#"#"# '&'&

+5 # -    #  &     ' 

,-   #  &#*  >   , #&5
'! , & ' #%+ +    '  ! &#% '
& '   #"+'  **!  # &+#'  # 
6  "   &+# # '&'  $
#& "#$& '"

#5#& ' '" ##6 &+#,$#

# '&+## '&

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
 5 # *>$#5 # #* &( ' $* ' > 7"' 
'& '5

"& '    &  '&# ' # 
#&&*'  
( '" #"$* ' # "
, & &' ! , ; # @<=;  
( '  "& "&  ## '
 #(&"&"6'.;; -:;;
( '&#'
& #  $6  "#   #  # &+# "#*
 ! &(' ) # +    #&   #&' &#!
#  7"'    '  9 #* '  & ,##  >  !
#!#5 &+#' " ,"#,#* ' &
> ""'&!#5&+#'""&"

9 "&*' &'& & "& # &  ' '
!'  ' &+#'& ' &' &+#'& # 
## +#$!'#&(') # + #&#
' #  +#$ ' "&  &  " # # 7"' 
& ' #"#*''"6' *!"&!#

&,# ' !& ' $# #

#  "$'#" #,"#'"#$* "#$*
 #  &+# , #* '  ##    "# $*
&(') #+ #& '# ' & ',
"& #  &+# '  #
  , #* ' ##'&   # 
($!&  "$' $*!'#&('
) # +        # &+#$ #  7"' 
' ( 6

:. 
c
? 

#""&# '"%#*&'"## &

&+# ' ! , &' , '& #&# ! #6 # #&*  "
&('&=A


&# ' "#" "&   "  #  &(* 
*'&!"'#&'&"# &' -#", #
#&1!7"!#!#=C

  " #' "#"  +# '  ' *  &

#&!,($ "&*$

  B#&  && >+ )5 # #&   
'('('' *&'!# '  # "  & ' 
#"&!"&"#"&
#'(& 1
=/

5& '&(*'&'&'$' '

#&7 '   9 "&# ' #" *&'! # ' &(** 
 # * &# & "  ' &('   9 # ' 
"#" ' ,#"  $  "#"  ,( '  "& '' ''&
#&"&  " #  #   * '' #&"& '
,( ' $*'&"&''

+5c&"#"9&#% ' ('"

inversate , potrivit legilor opticii , întrucât cristalinul este o lentila convexa. Constanta perceptiei
este un fenomen de ,,corectare a imaginii µ¶ si are loc pe traiectoria dintre lentila si cortex, astfel
încât obiectele sunt ,,reinversate ³. Fenomenele de constanta a perceptiei se vor manifesta asupra
martorului în functie de gradul de obisnuinta , astfel , martorul în mod involuntar va distorsiona
realitatea, fie omitând, fie adaugând informatii.

#5B& '7"#7"#&

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
de pregatire pentru a receptiona anumite stimulari si a filtra altele . Astfel , individul anticipeaza
aparitia unor fenomene sau fapte si tinde sa interpreteze orice ambiguitate în sensul asteptarii.
Starea de expectanta este utilizata frecvent în activitatea de identificare a unor infractori care
actioneaza în zone stabilite (hoti de buzunare , etc.)

d) Efectul ,, halo¶¶. Acesta consta în tendinta de a

extinde un detaliu asupra întregului . De exemplu în cazul unei persoane îmbracata distins si cu o
exprimare corecta vom avea tendinta sa-i credem afirmatiile iar în cazul unei persoane neglijent
îmbracate si cu o exprimare incorecta nu-i vom acorda încrederea noastra.

e) Fenomenul de iluzie. Prin acest fenomen apar perceptii eronate prin

deformarea subiectiva a unui continut perceptiv obiectiv, cele mai frecvente fiind iluziile optico-
geometrice.

B. Clasificarea factorilor de distorsiune a marturiei, în literatura de specialitate ,

se face potrivit specificului procesului judiciar În cazul ascultarii a unui martor se va tine cont
de faptul ca exista doua categorii de factori (obiectivi si subiectivi ) care pot sa influenteze
procesul de perceptie astfel : 59

1. Factorii de natura obiectiva sunt determinati de

împrejurarile în care are loc perceptia si sunt independenti de cel ce percepe.

a) Vizibilitatea variaza în functie de distanta de la care se face perceptia ,

conditiile de iluminare (întuneric , soare puternic , lumina naturala sau artificiala, etc. ),
conditiile meteorologice ( ceata , ninsoare , ploaie , etc.) , anumite obstacole.

b) Audibilitatea este influentata de distanta , de conditiile de propagare a

sunetelor specifice fiecarui loc în parte , de conditiile meteorologice (vânt, ploaie , furtuna ,
etc.)de anumite obstacole care creeaza fenomenele de ecou sau reverbatie , sau de unghiul de
perceptie .

c) Disimularea înfatisarii . Acest factor este determinat de infractor , prin

încercari de disimulare care au rolul de a îndrepta cercetarile pe o pista falsa cu scopul de a
îngreuna identificarea acestora.

d) Durata perceptiei. Intervalul de timp în care este

posibila peceptia poate fi în functie de perioada în care se desfasoara o actiune , de viteza de

deplasare sau de tipul de iluminare.

e) Gradul de complexitate al fenomenului perceput . Când

fenomenul este mai complex , acesta comporta o succesiune rapida

într-o unitate scurta de timp sau faptele se produc instantaneu, iar perceptia va fi mai
fragmentara.

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
 2. Factori de natura subiectiva desemneaza acele stari sau situatii legate de
conditia psihofiziologica si personalitatea celui ce percepe, care pot sa influenteze perceptia într-
un sens favorabil sau defavorabil.

a) Calitatea organelor de simt . Fiind un factor psiho-

fiziologic esential poate sa reduca substantial posibilitatile perceptive ale persoanei prin anumite
deficiente ale sistemului de perceptie sau ale organelor de simt.

b) Personalitatea si gradul de instruire a individului are

un rol important în situatiile în care martorul , prin meseria, profesia sau experienta sa , este mai
apropiat de specificul faptei la care asista.

c) Vârsta si inteligenta martorului , astfel , atât experienta

de viata cât si calitatile intelectuale au un rol deosebit în receptarea faptelor sau împrejurarilor
unui eveniment.

d) Temperamentul si gradul de mobilitate al proceselor de gândire. Prin acesti

factori se face diferenta între un individ sau altul cu privire la capacitate si modul de a rationa si
de a distinge fapte sau date.

e) Starile de oboseala sau consumul de alcool, droguri sau medicamente au ca

rezultat scaderea acuitatii senzoriale.

f) Fenomenele afectiv±emotionale60 influenteaza inhibitor perceptia. Aceste

situatii sunt întâlnite la persoanele care asista la fapte cu un caracter socant (accidente grave,
omoruri etc.). Emotivii percep realitatea în mod deformat iar starea lor emotiva poate provoca si
o disfunctie în stocarea imaginilor percepute.

g) Atentia (intensitatea si calitatea receptiei ). Atunci când o persoana este atenta

la un fapt sau eveniment , informatiile receptionate au un grad diferit de receptare , unele ramân
în centrul vigilent , altele sunt retinute prin filtraj , altele sunt atenuate astfel încât subiectul nici
nu-si da seama de aceste procese subiacente. Concentrarea, este acea însusire atentiei care consta
în urmarirea constienta si concomitenta a mai multor obiecte, persoane sau activitati într-un
anumit spatiu. Atentia are si alte calitati cum sunt stabilitatea, mobilitatea si distributia ei. Exista
doua tipuri de atentie : voluntara si involuntara.

h) Tipul perceptiv. Martorul cu receptie de tip analitic (specifica, în general

femeilor) are capacitatea de a retine mai multe amanunte, mai multe detalii, iar tipul sintetic
retine întregul iar apoi caracteristicile sale generale.

Anumite caracteristici suplimentare ale factorilor obiectivi si subiectivi le-am

descris si în subcapitolul anterior motiv pentru care nu mai revin cu detalii.

3.1.2. PRELUCRAREA SAU DECODAREA INFORMAŢIILOR

Prin senzatii nu se poate recepta imaginea lucrurilor si

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
fenomenelor , ci doar lumini , sunete , mirosuri etc. , care numai la nivelul cortical, vor fi
sintetizate, integrate în ansambluri si, totodata, vor fi prelucrate si decodate. Asadar, a doua etapa
importanta a formarii declaratiilor martorilor consta în decodarea informatiilor receptionate
senzorial. Aceasta etapa este legata de receptia informatiilor si este tratata în cadrul acestei etape
în mai multe lucrari de specialitate, factorii care influenteaza calitatea receptiei , influenteaza si
decodarea informatiilor.

Fata de momentul receptiei, în cel al prelucrarii informatiilor intervine o completare

logica si semantica a posibilelor goluri în perceptie. Datorita ,,activismului nostru psihic¶¶,
informatiile receptionate sunt decodate în constiinta noastra, ele capatând un anumit sens. Dintre
factorii meniti sa influenteze direct calitatea prelucrarii, cei mai importanti sunt experienta de
viata a martorului, gradul de cultura, profesia, capacitatea de apreciere a spatiului, timpului sau
vitezei etc.61

Odata cu actul perceptiv noi reflectam obiectele si fenomenele nu numai denumindu-le, ci

si ca desfasurare a lor în timp, în spatiu si în miscare. Putem considera însa ca abia în procesul de
decodare se constientizeaza pe deplin calitatiile spatio-temporare si se estimeaza valoarea
lucrurilor, fiintelor, deplasarea lor, etc. În acest moment pot sa apara o serie de distorsiuni
involuntare. În psihologie se face diferenta între timpul obiectiv (care se masoara cu cronometru)
si timpul subiectiv (care pare mai lung când participam la evenimente neplacute si mai scurt în
clipele de fericire), spatiul real (care poate fi masurat) si cel ideal (cosmic, care poate poate fi
doar gandit).62

În cadrul unei depozitii, aprecierea timpului, a distantelor, a vitezelor, etc. este

decisiva deoarece de astfel de aprecieri poate sa depinda încadrarea juridica a faptei .

A. Aprecierea spatiului si a dimensiunilor este un proces care presupune o

experienta de viata, un anumit exercitiu sau desprinderi intâlnite la anumite categorii de profesii.
Organul judiciar trebuie sa testeze capacitatea de receptie a celui ascultat, punându-l sa aprecieze
anumite distante astfel vor fi descoperite tendintele de subapreciere sau supraapreciere .

B.Perceptia timpului sau a duratei de desfasurare a unui eveniment variaza în

functie de experienta sau deprinderile formate prin exercitarea unor activitati de o serie de factori
si anume :63

a)Localizarea în timp a unui eveniment devine dificila odata cu trecerea timpului

dintre momentul perceptiei si momentul redarii dar depinde si de însusirile subiective ale
martorului .

b)Durata în timp a infractiunii depinde de timpul subiectiv, tendintele de

comprimare a timpului întâlnindu-se în starile afective pozitive, spre deosebire de starile
negative unde timpul ,, se dilata µ¶ W.Stern arata ca aprecierea timpului poate fi distorsionata ,
astfel o durata sub 5 minute este subapreciata iar o durata mai mare de 10 minute va fi
supraapreciata.

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 c)Succesiunea în timp a unor împrejurari care au legatura cu infractiunea sau cu
faptuitorul acesteia.

d) Ritmul sau viteza de desfasurare în timp a unor astfel de fenomene.

C. Aprecierea vitezei . Viteza se determina prin spatiul pe care un

anumit corp îl parcurge într-o unitate de timp. Aprecierea vitezei poate fi influentata de distanta
si de gradul de specializare a martorului, a timpului sau a spatiului. Se impune sublinierea ca
acest proces apare ca rezultat al colaborarii dintre organele de simt si gândire , memorie , ceea ce
explica influenta proceselor asociative asupra receptiei si prelucrarii informatiilor.64

3.1.3. STOCAREA SAU MEMORAREA INFORMAŢIILOR

( Stocarea memoriala)

Memorarea informatiilor prelucrate se efectueaza prin procese de întiparire si

pastrare a elementelor de informatie referitoare la actiunea la care a participat martorul.

Într-o opinie 65 formarea marturiei este strâns dependenta si de calitatea

proceselor de memorare, desfasurate în trei etape succesive : achizitia , conservarea (retinerea) si
reactivarea .

Memoria are trei caractere fundamentale si anume : 66

a) Caracterul selectiv. Omul memoreaza mai repede iar informatiile sunt mai fidel
reproduse si mai greu uitate daca evenimentul prezinta o anumita importanta.

b) Caracterul activ. Reflectarea experientei din trecut se reflecta în oricare din

procesele memoriei . Astfel, pe masura ce sunt dobândite noi informatii faptele anterioare vor fi
modificate .

c) Caracterul inteligibil. Faptele memorate vor fi mai bine pastrate în memorie si

mai fidele cu cât aceste procese se întemeiaza pe întelegerea celor percepute .

Memoria este conditionata de mai multi factori si anume :

1. Rapiditatea si durata stocarii memoriale difera din cauza uitarii si de tipul de

memorie . Durata stocarii variaza si în functie de tipul de material care se retine, vârsta
subiectului , capacitatile sale intelectuale.

Informatiile care patrund prin canalele senzoriale sunt pastrate pentru o vreme
scurta în memoria de scurta durata. Daca în aceasta perioda vom repeta aceste informatii ele vor
trece în memoria de lunga durata de unde pot fi usor recuperate.67

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 Stocarea informatiilor mai este influentata de interesul pentru o anumita categorie
de fapte. Astfel, exista martori cu o perceptie rapida, dar în memoria carora datele receptionate
se pastreaza un timp scurt. O alta categorie de martori au o perceptie si fixare care se produce
mai lent, dar informatiile sunt stocate mai mult timp dar cu anumite lacune.68

În ceea ce priveste lacunele memoriale exista tendinte din partea martorului de ,,completare
logica¶¶ astfel ca informatiile vor fi distorsionate.69

2.Tipul de memorie a martorului. Memoria poate fi împartita dupa mai multe

criterii. Dupa existenta sau inexistenta scopului si a intentiei de a memora , memoria poate fi
voluntara sau involuntara (care are un caracter deformat, lacunar)

Exista anumiti martori care pot sa aiba o memorie dominant vizuala, auditiva etc. .

Mai exista si alte tipuri de memorie si anume : 70

Ë Memorarea logica si mecanica

Ë Memorarea motrica ± consta în dispozitia subiectului de a memora fapte cu privire la

miscare.

Ë Memorarea plastic-intuitiva, presupune întiparirea în memorie a reprezentarilor concrete

ale faptelor si obiectelor percepute anterior.

Ë Memoria emotionala , consta în retinerea unor fapte sau evenimente legate de sentimente
traite anterior (teama , frica , durere , bucurie , etc.)

Ë Memoria profesionala , este specifica celor care exercita constant o anumita profesie sau
meserie

3. Uitarea. Este un fenomen natural care determina denaturarea

treptata a informatiilor percepute de martor. Uitarea este deteminata de anumite procese

inhibitive de la nivelul scoartei cerebrale dar si de anumiti factori de natura afectiva : 71

Ë Timpul scurs din momentul receptiei senzoriale

Ë Interesul pentru memorarea celor percepute

Ë Temperamentul martorului

Ë Starea afectiva (stari de natura psihofiziologica, stari de stres, depresie , etc.)

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 În doctrina de specialitate se considera ca nu exista nimeni cu o

memorie foarte buna încât sa nu uite absolut nimic si nu exista nici o persoana care sa uite
absolut tot ceea ce a stiut cândva.

3.1.4. REACTIVAREA INFORMAŢIILOR (REACTIVAREA MEMORIALĂ)

Reactivarea informatiilor se refera fie la recunoasterea obiectelor, persoanelor sau

a situatiilor receptate, fie la reproducerea (descrierea , relaterea ) verbala sau scrisa a lor . Asadar,
reactivarea poate fi întâlnita în doua forme : reproducerea si recunosterea .

A. REPRODUCEREA

În cadrul marturiei , depozitiile martorilor se obtin prin reproducerea orala , adica

prin forma relatarii (evocarii) libere a faptelor percepute si prin forma raspunsurilor la întrebarile
adresate de organul judiciar (interogatoriul). Depozitia mai poate avea si o forma scrisa personal
de catre martor. Memoria reproductiva consta în informatii conectate , care în momentul
receptionarii lor au fost legate între ele prin contiguitate cronologica . 72

Fidelitatea unei marturii depinde de anumiti factori specifici momentului audierii

si anume :73

a)Priceperea cu care este condusa ascultarea. Reproducerea poate fi influentata de

emotivitatea martorului care poate fi sporita de ambianta în care are loc comunicarea faptelor.
Emotivitatea are un caracter inhibitor putând sa apara anterior prezentarii în fata organului
judiciar.

b) Crearea unei admosfere propice marturiei, evitându-se aditudinile sau conditiile

stresante.

c)Adaptarea audierii la personalitatea martorului. Organul judiciar trebuie sa tina

cont de gradul de cultura al martorului, de inteligenta sa, temperament, vârsta, profesiune,
experienta de viata deorece se întâlnesc foarte rar persoane care care sa vorbeasca inteligibil,
folosind elemente relevante, de mare acuratete.

d) Atitudinea martorului fata de anchetator. Un anchetator care stie sa creeze

simpatii spontane va putea sa colaboreze mai bine cu martorul.

e) Fenomenul psihosocial numit ,,schimbare de rol ¶¶. În anumite cazuri martorul

de conditie modesta care participa la un anumit eveniment important, simte ca odata cu acest
eveniment a devenit o persoana importanta, ca prin noua pozitie poate influenta cursul
evenimentelor.

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 f) Fenomenul de repetitie. Prin repetitie (la rude, prieteni) informatiile trec din
memoria de scurta durata în memeoria de lunga durata, astfel ca informatiile vor putea fi
reproduse mai usor.

g) Sugestibilitatea martorului. Aceasta poate fi de lunga durata sau temporara

(boala, consum de alcool, droguri sau medicamente). Astfel , pot fi sugestibili copiii sau adultii
cu un nivel de inteligenta scazut sau conformistii. Sugestibilitatea de statut se întâlneste la
persoanele cu un nivel socio-cultural scazut care sunt de acord cu tot ceea ce spune anchetatorul.
Acest fenomen poate fi înlaturat prin relatarea neântrerupta a martorului si nu prin interogatoriu.
Sugestia este resimtita mai ales atunci când perceptia a fost mai lacunara sau când faptele au fost
mai slab memorate .

Întrebarile ce pot sugera martorului un anumit raspuns sunt denumite ,, tendentios

sugestive ³ iar acestea fie insinueaza, fie provoaca un anumit raspuns scontat si dorit de cel ce
efectueaza ascultarea, fie îngradesc libertatea de optiune a martorului la una sau alta din
alternativele pe care însasi înrebarea le indica.74

Fidelitatea unei marturii variaza în functie de forma acesteia. Astfel , relatarea

libera este mai fidela si mai demna de încredere dar marturia optinuta pe aceasta cale are un
numar de aspecte mai redus . Marturia obtinuta prin interogatoriu este mai ampla dar este mai
putin exacta si mai putin fidela. Asemenea constatari au fost facute si în doctrina veche : ,, Daca
voiti marturii abundente , interogati. Daca voiti însa marturii fidele , nu va încredeti în
interogatoriu´.75

B. RECUNOAsTEREA

Recunoasterea presupune existensa unei imagini sau

reprezentari care reactivata poate fi comparata cu obiectul , persoana sau locul aratat martorului.
Când reprezentarea sau imaginea contine mai multe informatii , recunoasterea va fi mai usoara.

Recunoasterea se realizeaza mai usor decât reproducerea. Recunoasterea este un

proces memorial întemeiat pe actualizarea legaturilor nervoase anteriore , actualizare care se
produce în prezenta obiectelor si fenomenlor percepute anterior (prin comparare).76

Prin recunoastere se pote ajunge la false identificari datorita elementelor de ordin

subiectiv ale martorilor , aptitudinilor variabile de perceptie si memorare ale acestore si de
conditiile improprii în care este savârsita infractiunea . Recunoatterea mai poate fi influentata si
de durata perceptiei initiale , de asemanarea dintre persoane sau obiecte , de tulburari psihice sau
emotii care apar la savârsirea unor fapte grave , de atentie , etc.

C. APLICAREA PRACTICĂ A RECUNOAsTERII

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 C.1. Recunoasterea persoanelor77

În general martorii trebuie sa recunosca infractorul a carui identitate nu este

cunoscuta sau este îndoielnica , dar martorului i se poate cere sa recunoasca si victima
infractiunii .

1. Recunoasterea persoanei dupa înfatisare se bazeaza pe conservarea în memoria

martorului a semnalmentelor individuale ale persoanei ( talia persoanei , conformatia corpului ,
trasaturile si expresia fetei sau a privirii , culoarea parului , pigmentatia pielii , particularitati
anatomice , îmbracaminte , obiecte aflate asupra sa , etc.). Datorita exersarii profesionale
anumite categorii de persoane pot descrie mai bine obiectele de îmbracaminte sau încaltaminte
iar femeia observa mai bine decât barbatul caracteristicile obiectelor vestimentare.

2. Recunoasterea persoanei dupa voce si vorbire se foloseste în anumite cazuri

practice când se tine cont de conditiile savârsirii infractiunii. Cuvintele pot fi rostite pe un anumit
fond afectiv , datorita unei emotivitati cauzate de starea de tensiune în care se afla infractorul si
astfel se poate modifica intonatia sau timbrul vocal.

3. Recunoasterea persoanei dupa mers este importanta atunci când martorul nu a

reusit sa-i perceapa trasaturile fetei infractorului care era în mers sau alerga. În cazul deplasarii
se realizeaza miscarea întregului corp , capul si mâinile aflându-se într-o anumita pozitie.
Anumite persoane prezinta particularitati specifice de deplasare în baza carora pot fi usor
recunoscute .

C.2.Recunoasterea cadavrelor78

Spre deosebire de recunoasterea persoanelor care are la baza semnalmentele

statice , dinamice sau functionale, recunoasterea cadavrelor se întemeiaza exclusiv pe trasaturile
statice, fiind importante trasaturile fetei, talia, constitutia, semnalmante particulare,
îmbracamintea sau alte obiecte .

Recunoasterea unui cadavru întâmpina anumite dificultati :pozitia orizontala a

cadavrului , rigiditatea fetei , lividitatea cadaverica , procesul de descompunere , mediul si
timpul în care a fost gasit , etc.

Literatura de specialitate 79 recomanda realizarea ,,toaletarii cadavrului µ¶ care

este o metoda de tratare a cadavrului prin care se urmareste ,, însufletirea cadavrului µ¶, adica
crearea unui aspect cât mai apropiat de cel anterior.

Recunoasterea poate fi influentata si de sugestia colectiva, deoarece exista

tendinta ca cei mai multi subiecti fac o recunoastere eronata atunci când aceeasi recunoastere a
fost formulata de mai multe persoane care se bazeaza pe existenta unei cicatrici sau alt semn fara
sa se tina seama de totalitatea semnalmentelor constituiente.80

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 Recunoasterea este mai sigura cand este facuta de cei care au cunoscut mai bine
victima adica rude, prieteni, vecini etc.

C.3. Recunoasterea dupa fotografii

Recunoasterea dupa fotografii se face atât pentru persoane cât si pentru cadavre si
este o modalitate întâlnita frecvent în practica. Fotografiile au dezavantajul ca redau imaginea
inanimata , statica a persoanei si nu pot înlocui niciodata ,,realitatea vie¶¶ indiferent de calitatea
fotografiei.

Recunoasterea se practica pe trei genuri de fotografii si anume :81

a. Fotografiile de identificare aflate în evidenta organelor operative. Acestea

prezinta avantajul ca ca redau semnalmentele din fata , cât si pe cele din profil , imaginile fiind
mai fidele.

b. Fotografiile artistice prezinta avantajul ca redau cu mare claritate imaginea

persoanei dar au dezavantajul ca sunt supuse operatiilor de retusare.

c. Fotografiile executate de amatori pot usura recunoasterea când surprind

persoana în atitudini caracteristice si o pot îngreuna când surprind persoana în ipostaze
surprinzatoare.

Natura si numarul surselor de lumina , intensitatea si pozitia acestora în raport cu

subiectul fotografiat pot provoca denaturari astfel încât fotografii ale aceleiasi persoane par
absolut diferite iar fotografiile unor persoane diferite par a reprezenta aceiasi persoana.

4. PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ A MĂRTURIEI

DE REA ± CREDINŢĂ
4.1. ASPECTE INTRODUCTIVE

În cadrul unui proces penal martorii pot sa faca diferite depozitii care nu
corespund cu relitatea , adica marturii mincinoase care fac deservicii justitiei. Cu ajutorul
psihologiei judiciare se pot depista marturiile false , dar de buna ± credinta dar si marturiile
mincinoase care încalca principiul bunei credinte , al onestitatii.

Marturia mincinoasa este incriminata de art. 260 C.pen. împreuna cu infractiunile

care împiedica înfaptuirea justitiei.

,, De obicei , retragerea marturiei mincinoase este provocata si, în rarisime cazuri ,

ea este rezultatul autodenuntarii celui care a depus mincinos , deci o initiativa voluntara. Din
practica organelor judiciare în aceasta materie rezulta ca promovarea retragerii marturiei
mincinoase este rezultatul unor activitati procesuale de analiza si apreciere a marturiei

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
incriminate , care pun în evidenta concluzii logice cu privire la faptul ca marturiei nu i se poate
acorda credibilitate , fiind suspectata de neadevar.82

Obiectul marturiei mincinoase este constituit de ³împrejurarile esentiale´ pe care

martorul nu le-a declarat sau a facut afirmatii neadevarate cu privire la acestea ( art. 260 C. pen. )
. Codul penal nu defineste conceptul de ,, împrejurari esentiale µ¶ acestea fiind stabilite în raport
de obiectul fiecarei marturii si nu în raport de obiectul fiecarei cauze . Împrejurarile esentiale vor
fi analizate în mod concret pentru ca elementul psihologic al intentiei de a declara mincinos
poarta asupra unei împrejurari esentiale de care depinde existenta sau inexistenta culpabilitatii, a
unor circumstante agravante sau atenuante sau a unor cauze care înlatura caracterul penal al
faptei etc.

În doctrina de specialitate se apreciaza în mod corect ca trasatura de împrejurara

esentiale este data de eficienta probatorie a acestora , de pertinenta si concludenta lor în
cercetarea si solutionarea cauzei respective. Cerinta esentiala privitoare la conditia ca asupra
împrejurarii esentiale , martorul , expertul sau interpretul - sa fi fost întrebat - , constituie o a
doua limitare a obiectului marturiei mincinoase , restrângând sfera împrejurarilor esentiale numai
la acelea asupra carora s-au pus întrebari. 83

4.2. CRITERII DE VERIFICARE A VERIDICITĂŢII MĂRTURIEI JUDICIARE

SUSPICIONATE DE A FI DE REA- CREDINŢĂ

Exista mai multe criterii dupa care se verifica veridicitatea unei marturii . Aceste
criterii au un anumit grad de relativitate iar cu ajutorul acestora organele judiciare îsi îndeplinesc
obligatiile de a verifica marturiile în legatura cu care apar suspiciuni de nesinceritate si
nefidelitate .

4.2.1. CRITERIUL APRECIERII MĂRTURIEI ÎN RAPORT CU SURSA DIN CARE

PROVINE

Doctrina si practica juridica tin cont de raporturile dintre cel prin mijlocirea caruia
faptele sunt aduse la cunostinta orgamelor judiciare (martorul ) si punctul de plecare al marturiei
.

Astfel , se face distinctie între : 84

a) Marturia nemijlocita sau imediata are ca sursa perceptia imediata si originara a

faptelor si împrejurarilor de fapt, adica acele informatii dobândite personal de catre martor prin
organele de simt (ex propriis sensibus).

b) Marturia mijlocita sau mediata . În acest caz martorul furnizeaza informatii

indirect , dintr-o sursa derivata sau mediata .

c) Marturia ,, din auzite µ¶ , ,, din zvonul public µ¶ sau ,, din ce spune lumea µ¶
consta în referiri la fapte auzite, la zvonuri de o acuta notorietate, iar provenienta acestora nu
poate fi precizata, fiind mai nesigura cu cât numarul verigilor intermediare este mai mare consta
???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
în referiri la fapte auzite, la zvonuri de o acuta notorietate, iar provenienta acestora nu poate fi
precizata, fiind mai nesigura cu cât numarul verigilor intermediare este mai mare deoarece
informatiile vor fi denaturate sau transformate.

Când marturia mijlocita provine din sursa primara, veridicitatea acesteia este
conditionata de modul în care s-au petrecut perceptia si memorarea initiala, de conditiile si
modul transmiterii informatiilor de la sursa primara la cea derivata sau de modul în care au fost
percepute, memorate si comunicate aceste informatii de catre martor organului judiciar. Dupa
identificarea sursei primare se vor verifica depozitiile prin confruntarea informatiilor provenite
din ambele surse .

4.2.2. CRITERIUL POZIŢIEI MARTORULUI ÎN RAPORT CU PĂRŢILE DIN PROCES sI

CU PRICINA85

În cadrul procesului judiciar martorul poate sa devina impartial datorita

raporturilor dintre acesta si pricina , pe de o parte , si dintre acesta si participantii în proces , pe
de alta parte.

În ce priveste pozitia martorului în raport cu pricina trebuie sa avem în vedere în

primul rând interesul material sau moral al acestuia ca pricina sa fie solutionata într-un anumit
fel, deoarece depozitia inspirata de un interes material sau moral este suspectata de nesinceritate
sau de partialitate .

În ceea ce priveste raporturile dintre martor si ceilalti participanti, intereseaza

pozitia subiectiva a martorului fata de învinuit sau inculpat, partea vatamata, partea civila sau
partea responsabila civilmente . Astfel , pot sa existe raporturi de rudenie , amicitie , dusmanie ,
afectiune , razbunare , teama , simpatie sau antipatie . Exista situatii în care victima renunta la
calitatea de parte si la pretentiile civile si poate sa apara în proces în calitate de martor deoarece
poate sa redea mai amplu informatii cu privire la infractiunea comisa asupra sa, dar pot sa existe
situatii când tocmai acest aspect provoaca deformari chiar si când victima este de buna ±
credinta. Explicatia consta în faptul ca perceptia si memorarea se desfasoara pe un fond afectiv±
emotional, existând numeroase lacune cu privire la fapte .

Desi fata de unii martori exista prezumtia de nesinceritate bazata pe anumite

interese , depozitiile acestora nu sunt excluse definitiv .

4.2.3. CRITERIUL CONDIŢIEI SOCIO- MORALE sI PSIHOTEMPERAMENTALE86

În practica credibilitatea unui martor ecte bazata pe cunoasterea sub raportul

trasaturilor cu privire la caracterul si moralul acestuia, a reputatiei, a mediului social în care s-a
format, a educatiei primite dar si sub raportul trasaturilor sale temperamentale.

Conform caracterului sau se considera ca martorul are un mod relativ constant de

manifestare. De aceea este bine sa se cunoasca înclinatiile martorului catre sinceritate, onestitate,
corectitudine, modestie, generozitate sau catre egoism, lasitate, nesinceritate etc. .

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
Cunoastere martorului sub aspectul trasaturilor sale este o conditie necesara dar insuficienta,
deoarece depozitiille martorilor pot fi neadevarate chiar daca provin de la oameni cu o puternica
moralitate.

Un alt element de credibilitate îl constituie apartenenta sa la unul din tipurile

psihologice, fidelitatea marturiei fiind dependenta de acest tip psihologic de care apartine
martorul.

Conform tipului intelectual martorul poate fi :87 descriptiv, observator, emotional

, erudit si imaginativ. Ulterior aceste tipuri au fost reduse doar la tipul descriptiv si imaginativ.

În functie de orientarea particulara a inteligentei în marturie tipurile psihologice

sunt :88descriptiv, superficial, inteligent sau armonios, interpretator si ambitios.

Tipurile comportamentale se grupeaza în :89 observatorii pozitivi, interpretatorii,

inventivii, armonicii si emotivii.

Conform tipurilor psihotemperamentale martorul poate fi90 : subiectiv si obiectiv,

senzitiv si apatic, martorul care observa si martorul care descrie, încapatânatul si volubilul,
timidul, mincinosul , mitomanul etc. .

Examinarea martorilor în raport cu tipul psihologic , a dus la concluzia ca exista

doua tipuri fundamentale : obiectivi si subiectivi.

Martorul care apartine tipului obiectiv este un martor precis , un bun observator, ce descrie
lucrurile dupa însusirile lor exterioare, nefiind preocupat de semnificatia scenei la care a fost
prezent iar perceptia se desfasoara în absenta unei participari afectiv-emotionale. Martorul care
apartine tipului subiectiv este preocupat de semnificatia, de sensul situatiei la care este prezent,
de cauza ce se afla la originea ei, perceptia producându-se pe un puternic fond afectiv-emotional
iar martorul este mai expus sugestiei.

4.2.4.CRITERIUL INTERESULUI MANIFESTAT DE MARTOR FAŢĂ DE

PROBLEMATICA PROBAŢIUNII91

Veridicitatea depozitiilor unui martor depinde de modul în care acesta percepe

faptele si împrejurarile legate de savârsirea unei infractiui .

Astfel , daca martorul se afla întâmlator în câmpul infractional exista posibilitatea

ca din cauza neatentiei anumite aspecte sa nu fie percepute în mod corespunzator. Daca martorul
era interesat în legatura cu persoana sau împrejurarea respectiva acesta retinea aproape în
întregime toate amanuntele .

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 4.2.5. CRITERIUL CONDUITEI MARTORULUI92

Declaratiile unui martor de rea- credinta sunt caracterizate printr-o emotivitate

sporita din partea acestuia .

Atitudinea loiala (cinstita) , privirea deschisa , relatarea fluenta a faptelor ,

dispozitia de a raspunde la întrebari , regretul martorului de a nu putea raspunde la anumite
întrebari , motivarea potrivit careia daca ar fi stiut ca astfel de împrejurari sunt importante ar fi
depus staruinta sa le retina , expunerea riguroasa , precisa , însotita de o mimica si gestica ce se
armonizeaza cu continultul afirmatiilor sau caracterul emotiv al amintirilor , constituie , în
general , expresia sentimentului de sinceritate din partea martorului .

Nesinceritatea sau minciuna poate fi depistata , de obicei, prin atitudinea de

prudenta exagerata, rezervat , expunerea lipsita de fermitate în miscari, în actiuni sau atitudini,
expunerea obscura, contradictiile, tulburarea, roseata fetei, intensificarea activitatii glandelor
sudoripare, gestica fortata, imprecizia în raspunsuri , vocea coborâta , ezitarile, etc.

Aceste aspecte nu trebuie privite ca o regula, deoarece un martor de rea±credita

care este decis sa depuna mincinos va face toate eforturile sa-l convinga pe anchetator ca
declaratiile sale sunt adevarate, iar astfel va încerca sa fie cât mai elocvent. Când atitudinea de
nesinceritate a acestuia este demascata acesta va fi deconcentrat se tulbura, se încurca în
raspunsuri .

Exista anumite tipuri temperamentale care prin întreaga conduita par sa spuna
adevarul , fara nici un dubiu , desi afirma fapte de care nu sunt siguri . Exista si temperamente
sovaielnice care par nesigure chiar si atunci când afirma fapte de care sunt deplin siguri.

Modificarea fonatiei se manifesta, de regula, sub forma tremuratului vocii,

datorita reducerii salivatiei si dereglarii sistemului respirator. Când vocea nu se armonizeaza cu
starea emotionala, cu continutul a ceea ce exprima, tonul poate constitui un indiciu al simularii
nereusite a unei anumite stari.

4.2.6. CRITERIUL ASCULTĂRII REPETATE A MARTORULUI93

În cadrul urmaririi penale martorii pot fi audiati de mai multe ori. Exista mai
multe cauze care determina reascultarea martorului. Astfel, martorul poate sa faca precizari cu
privire la împrejurari care nu au fost clarificate în cadrul ascultarii initiale.

Reascultarea se impune si în cadrul martorilor emotivi care sunt ascultati imediat

dupa perceperea faptelor , starea de emotivitate fiind amplificata de natura faptelor, depozitiile
fiind astfel imprecise.

Ascultarea repetata este necesara pentru înlaturarea unor contradictii care exista
între depozitia initiala si celelalte probe administrate ulterior dar si atunci când declaratiile
martorului sunt suspecte de a fi de rea-credinta .

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 Martorul are tendinta de conformare fata de prima ascultare , mai ales în cazul
martorului de rea±credinta. Explicatia consta în faptul ca martorul mincinos este constient de
faptul ca orice neconcordanta între prima depozitie si cele urmatoare poate sa scoata la iveala
atitudinea de rea-credinta.

În cazul confruntarii depozitiilor succesive ale unui martor pot exista patru situatii
si anume :

a) depozitiile ulterioare coincid cu cele initiale, inclusiv detaliile. În acest caz daca
nu exista motive de a suspecta reaua-credinta va fi luata în considerare depozitia initiala.

b) depozitiile coincid dar în cazul depozitiilor ulterioare martorul va face referiri

cu privire la aspecte care nu au fost comunicate initial sau revine asupra unor explicatii. În acest
caz organul judiciar nu trebuie sa manifeste neîncredere fata de martor deoarece este posibil ca la
prima audiere acesta sa fi fost reticent, sau nu a comunicat anumite fapte deoarece a considerat
ca acestea sunt neimportante, sau poate ca anchetatorul nu a condus interogatoriul în directia
precizarii lor.

c) depizitiile coincid în ansamblu dar exista anumite contradictii cu privire la

anumite împrejurari.

d) martorul revine asupra declaratiilor initiale si face depozitii diferite , adica

retracteaza prima marturie. De obicei aceasta revenire se face în faza de judecata, organele
judiciare trebuind sa cunoasca împrejurarile si motivele de retractare a declaratiilor .

Cunoasterea împrejurarilor este necesara pentru a stabili daca schimbarea

declaratiilor s-a produs spontan , fara existenta unor influente exterioare sau au existat anumite
influente straine. Motivul retractarii poate fi datorat unor cauze de natura afectiva sau unor
presiuni exercitate asupra martorilor.

Sinceritatea sau nesinceritatea schimbarii depozitiilor se poate aprecia pe de o

parte în urma confruntarii sub raportul factorilor de credibilitate a celor doua declaratii , iar pe de
alta parte , în urma confruntarii depozitiilor cu celelalte probe.

SUBCAPITOLUL II

PROBLEMATICA PSIHOLOGICĂ A PERSOANEI VĂTĂMATE

1. ASPECTE INTRODUCTIVE

În doctrina noastra , psihologia victimei infractiunii este

descrisa mai pe scurt in comparatie cu psihologia martorului sau a inculpatului. De asemenea ,

victimei i s-a acordat mai putina atentie chiar si din partea legiuitorului.

Prin victima se întelege ,,orice persoana umana care sufera direct sau indirect
consecintele fizice , materiale sau morale ale unei actiuni sau inactiuni criminale µ¶94

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
 Studierea persoanei vatamate din punct de vedere psihologic permite elaborarea
stiintifica a regulilor si procedeelor tactice de ascultare a victimei infractiunii , reprezentând
totodata o sursa potentiala în descoperirea infractorului . De asemenea , este posibila cercetarea
mai exacta a împrejurarilor în care a fost savârsit un fapt penal si astfel se poate afla adevarul în
cauza .95

Procesul psihic de formare al declaratiilor persoanei vatamate este format, ca si

cazul martorului, din patru faze si anume : receptia (perceptia) senzoriala a informatiilor,
prelucrarea si decodarea informatiilor, memorarea si reactivarea. Astfel, procesul psihologic de
formare al declaratiilor persoanei vatamate este asemanator cu cel al martorului, dar exista
anumite particularitati specifice care sunt importamte in ceea ce priveste tactica de ascultare .

Spre deosebire de depozitiile martorului , depozitiile persoanei vatamate prezinta

tendinta de supraapreciere a faptelor si împrejurarilor, datorita dorintei ca inculpatul sau
învinuitul sa primeasca o pedeapsa cât mai mare .

2. PARTICULARITĂŢI ALE PSIHOLOGIEI VICTIMEI

2.1. RECEPŢIA SENZORIALĂ

Declaratiile victimei au ca punct de pornire momentul în care persoana este

supusa unei infractiuni care poate sa produca suferinte fizice sau morale .

În ceea ce priveste receptia auditiva prezimta importanta urmatoarele împrejurari

(detaliate în capitolul anterior) : distata aproximativa dintre persoana care percepe si sursa sonora
, directia de propagare a undelor sonore, determinarea fenomenelor acustice , observarea unor
fenomene de tipul ecoului sau reverbatie, etc.

În ceea ce priveste receptia vizuala , respectiv senzatiile vizuale, precum si

particularitatile celorlalte categorii de senzatii (gustative, cutanate , olfactive, nu mai revin cu
detalii, acestea fiind detaliate în capitolul anterior (Repeptia senzoriala a martorului). De
asemenea, ca si în cazul martorului, receptia victimei este influentata de factori de distorsiune
care pot fi obiectivi sau subiectivi (vezi capitolul anterior ).

2.2 PRELUCRAREA sI DECODAREA INFORMAŢIILOR

Aceasta este a doua etapa importanta în cadrul formarii declaratiilor persoanei

vatamate. Decodarea informatiilor în cazul persoanei vatamate are un rol semnificativ datorita
existentei unor ,,diferite trairi afective trezite de obiectul perceput care place, displace,
intereseaza sau înspaimânta µ¶ 96

În ceea ce priveste aprecierea timpului, dimensiunilor sau a miscarii nu exista

deosebiri între persoana vatamata si martor (vezi capitolul anterior).

2.3. STOCAREA (MEMORAREA) INFORMAŢIILOR

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 Aceasta etapa presupune conservarea informatiilor pentru o perioada mai lunga de
timp a informatiilor receptionate. Din punct de vedere juridic nu intereseaza cantitatea de date
memorate si redate , importanta fiind corectitudinea acestora .

Persoana vatamata va percepe mai lacunar si tot astfel va memora deoarece

receptia si fixarea unor fapte se produc mai lent .

Calitatea si durata stocarii memoriale influenteaza atitudinea persoanei vatamate

fata de faptele al caror subiect pasiv a fost. Audierea persoanei vatamate se face , de obicei , la
un interval de timp relativ semnificativ fata de momentul producerii infractiunii , stocarea
memoriala implicând reorganizari ale informatiei.97 Acest caracter este specific persoanei
vatamate în comparatie cu ceilalti participanti în proces.

Starile afective, emotionale existente atât în momentul savârsirii infractiunii dar si

în timpul audierii , distorsioneaza informatiile memorate , datorita resentimenului fata de
agresor.

Organul judiciar care audiaza persoana vatamata trebuie sa tina cont de faptul ca
aceasta are instinctul de a reface logic activitatea infractionala care este lacunar perceputa, cu
ajutorul unor substituiri logice. Procesul memorarii poate fi puternic influentat de sugestiile celor
din jur iar în locul faptelor percepute se substituie , fapte sugerate de martorii oculari sau alte
persoane.

2.4. REACTIVAREA MEMORIALĂ

si în cazul victimei, aceasta etapa este întâlnita sub forma reproducerii sau
recunoasterii .

2.4.1. REPRODUCEREA

Cu ajutorul reproducerii se actualizeaza informatiile

memorate de persoana vatamata. În cazul reproducerii se manifesta anumiti factori care au

influentat procesul de formare al declaratiilor sau care pot sa influenteze decisiv acest lucru.

Ca si în cazul martorului , reproducerea poate sa fie sub forma orala prin evocare
libera , interogatoriu sau sub forma scrisa.

În cazul unei persoane vatamate pot sa apara numeroase cauze de distorsionare a faptelor datorita
existentei sentimentului de furie, de mânie, indignare, care apare în momentul savârsirii
infractiunii. Denaturarea faptelor este influentata si de alti factori astfel încât organele judiciare
trebuie sa utilizeze procedee tactice care au rolul de a diminua consecintele acestora.
Denaturarile involuntare se datoreaza starilor emotionale existente în momentul perceptiei
faptelor. Astfel, persoana vatamata prezinta tendinta de exagerare asupra faptelor, consecintelor
sau prejudiciului suferit .

În audierea victimei trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte :98

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 a) În cazul sentimentului de teama , de frica se manifesta inconstient tendinta de ,,
umflare a faptelor µ¶. Astfel, în cazul infractiunilor savârsite cu violenta a existat tendinta de
supradimensionare a taliei, a constitutiei, a numarului infractorilor sau a diferitelor instrumente
de care acestia s-au folosit , precum si aprecieri gresite asupra timpului .

b) Pe fondul afectiv emotional pot sa apara erori de perceptie a faptelor care apar
si datorita lipsei atentiei .

c) Tendinta de supraevaluare se manifesta si în cazul aprecierii distantei în cazul

în care persoana vatamata este privata de libertate .

Denaturarile mincinoase de rea ± credinta , se datoreaza dorintei de razbunare ,

precum si dorintei de a obtine avantaje materiale mai mari decât prejudiciul real . De asemenea
pot sa existe denaturari prin existenta fenomenului ,, schimbare de rol µ¶.

Declaratiile victimelor aflate în stari de agonie prezinta anumite particularitati

deoarece momentele de luciditate alterneaza cu cele de tulburare a facultatilor psihice. De
asemenea , o persoana care este constienta ca va deceda , are sentimentul de razbunare si astfel
poate sa indice ca autor al infractiunii o alta persoana nevinovata.

2.4.2. RECUNOAsTEREA

Recunoasterea consta în actualizarea impresiilor anterioare în conditiile

contactului repetat cu persoanele si obiectele , în compararea acestora cu imaginea pastrata în
memorie a persoanelor si obiectelor percepute anterior .

Recunoasterea reprezinta modalitatea de comunicare a informatiilor , existând

doua împrejurari care au un final distinct :99

a) Recunoasterea reprezinta un mijloc de individualizare a unor persoane sau

obiecte aflate în anumite raporturi cu infractiunea savârsita sau cu infractorul ;

b) Recunoasterea reprezimta un procedeu tactic de reamintire a unor fapte

temporar uitate ;

Recunoasterea este bazata pe elemente de ordin subiectiv , pe aptitudinile

variabile ale persoanei vatamate de a percepe si de a memora , acele însusiri de natura sa
individualizeze obiectul sau persoana si astfel pot sa apara erori.

Recunoasterile eronate pot avea drept cauze :

Ë Durata redusa a perceptiei ;

Ë Existenta unor elemente asemanatoare ;

Ë Tulburari psihice ;

Ë Gradul de atentie , etc.

???????????????????????????????????????? ????????????????
?
 3. ASPECTE PRIVIND TIPOLOGIA ÎN VICTIMOLOGIE

Prin victima întelegem ,, orice persoana umana care sufera direct sau indirect
consecintele fizice , materiale sau morale ale unei actiuni sau inactiuni criminale µ¶ . Victima este
persoana care ,, fara sa-si fi asumat constient riscul , deci fara sa vrea , ajunge sa fie jertfita în
urma unei actiuni sau inactiuni criminale µ¶100 .

În doctrina juridica exista numeroase clasificari ale victimei în functie de mai

multe criterii . În functie de categoria infractionala deosebim : victime ale infractiunii de furt ,
ale infractiunii de tâlharie , de viol , etc.

Dupa gradul de implicare si responsabilitate al victimei în comiterea infractiunii

exista urmatoarele categorii de victime :101

Ë Complet inocente ;

Ë Având o vinovatie minora ;

Ë La fel de vinovate ca si infractorul ;

Ë Mai vinovate decât infractorul ;

Ë Cel mai vinovat , responsabilitate totala în comiterea infractiunii ;

Ë Simulant ;

Potrivit lui Hans von Hentig - ,, parintele victimologiei µ¶-

exista victime înnascute si victime ale societatii , astfel ca exista treisprezece categorii de
victime :102

1) Victimele nevârstnice ;

2) Femeile ca victima ;

3) Vârstnicii ;

4) Consumatorii de alcool si stupefiante ;

5) Imigrantii ;

6) Minoritatile etnice :

7) Indivizii normali ,dar cu o inteligenta redusa ;

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 8) Indivizii (temporar) deprimati ;

9) Indivizii achizitivi (care au tendinta de a-si mari averea ) ;

10) Indivizii destrabalati (imorali ) ;

11) Indivizii singuratici ;

12) Chinuitorii (care supun la chinuri prelungite anumite

persoane ) ;

13) Indivizii ,, blocati µ¶ (care au datorii ) si cei ,, nesupusi¶

(nu se lasa usor victimizati) ;

În doctrina straina103 victimele sunt studiate în functie de gradul lor de

responsabilitate în comiterea infractiunilor, precum si de relatia sociala în raport cu aceste.
Astfel, victimele sunt împartite în doua mari categorii :

1. Victime acuzate ± sunt acele victime împotriva carora sunt dovezi ca ele împart
raspunerea în forme diferentiate cu infractorul , fiind vinovate pentru facilitare , precipitare sau
provocare în raport cu actiunea sau inactiunea faptuitorului.

2. Victime aparate ± sunt acele victime împotriva carora nu exista nici un fel de
dovada sau argument ca ar avea vreo vina sau ar fi avut vreo legatura cu infractorul înainte de
comiterea infractiunii.

O alta clasificare importanta , din punct de vedere stiintific, are drept criteriu
gradul de participare si stabileste urmatoarele categorii de victime :104

Ë Victime care anterior faptului infractional nu au avut nici o legatura cu

faptasul ;

Ë Victime provocatoare ;

Ë Victime care precipita declansarea actiunii raufacatorului ;

Ë Victime slabe sub aspect social si biologic ;

Ë Victime autovictimizante ;

Ë Victime politice ;

4. CUNOAsTEREA PSIHOLOGIEI VICTIMEI ±SURSĂ IMPORTANTĂ ÎN

DESCOPERIREA INFRACTORILOR105

???????????????????????????????????????? ????????????????
?

?
 Dupa cum am observat în cadrul clasificarii victimelor este foarte greu sa facem
diferentiei în ceea ce priveste responsabilitatea victimei si infractorului în comiterea infractiunii .

Din punct de vedere juridic , precizarea statutului victimei si infractorului se face

atât în baza stabilirii initiativei în a comite o fapta antisociala cât si în baza efectelor acestea .

Având în vedere ca exista cazuri în care între infractor si victima nu a existat o

legatura anterioara din punct de vedere psihologic, victima poarta o anumita raspundere legata
de actul infractional. De exemplu, o femeie care umba singura noaptea la ore târzii într-o zona
necirculata, este vinovata deoarece ignora posibilele pericole, devenind astfel victima unei
infractiuni de viol sau tâlharie. O persoana poate fi vinovata si atunci cînd afirma ca poseda
anumite sume de bani sau bunuri, devenind victima unei infractiuni contra patrimoniului .

În cazul în care victima decedeaza, iar între victima si infractor exista anumite
legaturi anteriore, se poate identifica infractorul, pornindu-se de la cunoasterea victimei (modul
sau de viata, preferinte, trasaturi psiho-morale si psihocomportamentale) si astfel se poate
,,reconstitui¶¶ fizionomia particulara a relatiei interpersonale infractor-victima.

În cazul în care victima nu decedeaza , exista posibilitatea ca aceasta sa aiba

anumite retineri cu privire la datele care pot sa-l identifice pe infractor. Astfel, victima se poate
teme de consecintele (razbunarii, etc.) pe care le poate suferii în urma demascarii infractorului.
În asemenea situatii victima poate sa evite complet demascarea infractorului , poate sa conduca
organele judiciare pe o pista gresita, sau poate sa nege comiterea infractiunii. Dar cu toata
staruinta victimei, prin modul de reactie al acesteia din punct de vedere psihologic, pot fi
identificate anumite caracteristici psihice si comportamentale ale infractorului.

În doctrina s-au facut referiri asupra datelor care prezinta interes în cunoasterea
victimelor, date care au o semnificatie importanta în procesul identificarii autorilor si anume:
106

- date referitoare la determinarea naturii juridice a infractiunii (omor , sinucidere

,accident ) ;

- date privind stabilirea celui mai plauzibil mobil al savârsirii infractiunii ;

- date relative la precizarea circumstantelor esentiale ale evenimentului , alte

împrejurari semnificatice (tentative de alarmare sau de aparare a victimelor ) ;

- date care definesc personalitatea victimelor ;

- date cu privire la cercul de relatii al victimei , mediile si

locurile sau localurile publice frecventate ;

-informatii privind miscarea în timp si spatiu a victimei ;

???????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????? ???????????????????????????????????????? ???????????????????

?

?
 - date privind bunurile detinute de victima , în special al celor de valoare si cele
privind disparitia unora dintre acestea ori a unor documente ;

- informatii privind antecedentele morale, medicale, penale si contraventionale ale

victimei ;

În relatia infractor±victima exista mai multe variante posibile, mai ales în cazul
infractiunilor cu violenta. Ţinând cont de pozitia si situatia victimei dupa comiterea infractiunii,
exista mai multe variante posibile si anume : 107

1. Victime disparute. În acest caz sesizarea este facuta de persoane cunoscute,

uneori chiar de infractori .

2. Victime decedate ca urmare a agresiunii. În acest caz se pot obtine informatii

despre infractor respectiv modul în care a procedat acesta .

3. Victime care supravietuiesc agresiunii dar nu pot identifica autorul din motive
obiectve (fapta s-a comis pe întuneric, infractorul era mascat).

4. Victime care supravietuiesc agresiunii si care cunosc infractorul însa nu-l

denunta de teama ca acesta sau persoane apropiate acestuia sa nu se razbune , mai ales daca
exista amenintari.

5. Victime care supravietuiesc agresiunii , care cunosc infractorul dar nu-l denunta
din motive ce tin de viata lor particulara.

6. Victime care supravietuiesc agresiunii , care cunosc infractorul dar care, în loc
sa-l denunte, încearca sa ofere alte explicatii protejându-l astfel pe infractor. În aceste situasii pot
sa existe anumite sentimente ( de iubire , de dragoste , etc. )

7. Victime care supravietuiesc agresiunii si care desi cunosc infractorul adevarat

acuza o alta persoana pe care doresc sa se razbune.

8. Victime care supravietuiesc agresiunii, care cunosc infractorul , dar profitând

de situatie , încearca sa puna în seama acestuia si fapte pe care nu le-a comis (de exemplu :
victima poate sa reclame disparitia mai multor lucruri , în cazul unui furt)

9. Victime care profita de o anumita situatie reclamând o ,,infractiune¶¶ comisa

asupra sa cu intentia de a sanctiona o persoana sau de a profita de pe urma ei (de exemplu : o
relatie sexuala este transformata în viol) .

???????????????????????????????????????? ????????????????
?