Asemănarea matricilor

Definitie: Matricele A, B∈ M n ( C ) sunt asemenea dacă există o matrice inversabilă

P ∈GLn(C) astfel ca B = P−1 ∙A ∙ P si se notează A ∼ B.
Dacă matricea P poate fi luată o matrice unitară (P-1 = P*) atunci spunem că matricele A și
B sunt matrice unitar asemenea. Matricea P se numește matrice de asemănarea matricelor A
și B.
Observaţie
Pentru n ≥ 2 relaţia de asemănare a matricelor pe Mn(C) este strict inclusă în relaţia de
echivalenţă a matricelor, adică” ∼ ” ⊂ ” ≈ ”.
Demonstraţie:
Dacă A ∼ B atunci A ≈ B dar dacă luăm A = In și B = In, B ∈GLn(C) atunci A ≈ B (rgA
= rgB) dar A ∼ B, căci relaţia B = P−1 ·A·P devine B = I

Teorema 1: Relaţia de asemănare este o relaţie de echivalenţă pe M n (C ) .

Teorema 2: Matricele A si B sunt asemenea daca si numai daca ele reprezinta matricele
aceluiasi enndomorfism T:C n → Cn , in baze diferite.

Demonstratie:
' '

M (Te ' )=P(e ,e); P(e ,e)= P−1

M (Te )=P(e ,e '); P(e , e' )=P

B = P−1 ∙A ∙ P
 Teorema 3: Matricele A și B sunt asemenea dacă și numai dacă au aceeași formă
canonică Jordan.

A ∼ B JA=JB

Observaţie:

Relaţia de asemănare pe M n (C ) este inclusă strict în relaţia de echivalenţă pe M n (C )

Demonstraţie:

A≠In , B=In , rang A= n => A ≈ B și A nu este ∼B.

Două matrici asemenea au același polinom caracteristic și aceleași valori proprii.

Demonstraţie:
fA= fB <=> det (A-xIn) ≡ det (B-xIn)

Definiţie:Matricele A, B∈ M n ( C ) se numesc unitar asemenea dacă există o matrice

u
unitară P ∈GLn(C) astfel ca B = P−1 ∙A ∙ P = Pu∙ A ∙ P si se notează A B.

Teorema 4: Relaţia de unitar asemenea este o relaţie de echivalenţă pe M n (C ).

Teorema 5: Două matrice unitar asemenea au aceeași normă euclidiană.

Demonstraţie:

n n
u 2
A B= ∑ |aij|2= ∑|bij|
i , j=1 i, j

n n
2
Avem: ∑ |aij| = Tr(A ∙A) și ∑|bij| = Tr(B ∙B)
2 u u

i , j=1 i, j

Dacă B=Pu ∙ A ∙ P , Bu ∙ B=Pu ∙ A u ∙ A ∙ P=P−1 ∙ Au ∙ A ∙ P deci , Bu ∙ B A u ∙ A

 f B ∙ B=f A ∙ A=¿ Tr ( Bu ∙ B ) =Tr (A u ∙ A)

u u

Observaţie:
 - Teorema 5 dă o condiţie necesară dar nu suficientă pentru unitar asemănarea a două
matrici.
- Pentru o condiţie suficientă putem folosi metoda lui W.Specht care consideră cuvinte
de două variabile matriceale
u k1 u γ1 k2 u γ2 kn u γn
W ( A , A ) =A ( A ) ∙ A ( A ) ∙… ∙ A ( A )

Pentru două matrice unitar asemenea B=Pu ∙ A ∙ P avem:

W(B, Bu)¿ Pu ∙ W ( A , A u)∙ P , deci TrW ( B , Bu ) =TrW (A , A u)

Teorema 6: Două matrici A, B ∈ M n ( C ) sunt unitar asemenea dacă și numai dacă

TrW (B , Bu)= TrW ( A , Au ) , pentru orice cuvânt W (de gradul ≤ 2n 2).

Teorema 7: : Două matrici A, B ∈ M n ( C ) sunt unitar asemenea dacă și numai dacă

'

există un endomorfism T: C n → Cn și două (V), (V’) în C n astfel ca A=M (V )

T , B=M T .
(V )

Observaţie:

Pe M n (C ) relaţia

A ≡ B ↔∃ P ∈GLn ( C ) astfel încât B=Pu ∙ A ∙ P este o relaţie de echivalenţă .Ea se folosește în

general când A, B sunt matricele unor aplicaţii biliniare (forme pătratice).

Teorema 8: (Jordan) Orice matrice pătratică A ∈ M n ( C ) este asemenea cu o matrice

Jordan JA ∈ M n ( C ) , numită forma canonică Jordan a matricei A, în care celulele Jordan
corespund valorilor proprii λ ∈ Sp(A):

cu n1 + n1 + . . . + nk = n, λ1, λ2, . . . , λk sunt valori proprii nu neapăarat distincte.

 Una din metodele de demonstraţie a acestei teoreme urmărește următoarele etape:

Teorema lui Schur. Orice matrice A ∈ M n ( C ) este unitar asemenea cu o matrice SA

∈ M n (C) superior triunghiular˘a care are pe diagonală valorile proprii ale matricei A,
deci există o matrice unitară U ∈ Mn(C) astfel ca:

unde λ1, λ2, . . . , λk sunt valorile proprii ale matricei A.

Mai mult, dacă A ∈ M n ( R ), iar valorile proprii sunt numere reale, matricea U poate fi
aleasă o matrice ortogonală (reală).

Teoremă. Dacă λ1, λ2, . . . , λk sunt valorile proprii distincte ale matricei A∈ M n ( C ) ,
atunci A este asemenea cu o matrice bloc-diagonală de forma:

în care blocurile diagonale Tλ sunt matrice superior triunghiulare având pe diagonală

aceeași valoare proprie λ. În plus, dacă matricea A este reală și valorile proprii sunt
numere reale atunci matricea Q poate fi aleasă matrice reală.
Teoremă. Orice matrice superior triunghiulară Tλ ∈∈ M n ( C ) cu aceleași elemente λ pe
diagonală, este asemenea cu o matrice bloc-diagonală de forma:
Blocurile sunt celule Jordan de diferite dimensiuni, n 1 ≤ n2 ≤ . . . ≤ nk cu cu n1+ n2+ . . . +
nk = n.

Teorema 9:Orice matrice reală A ∈ Mn(R) este asemenea cu o matrice bloc-diagonală

de forma:

unde blocurile diagonale Ck(a, b) sunt matrice de forma:

.
corespunzând valorilor proprii λ = a + ib, λ = a − ib, iar Jλ1 , . . . , Jλp sunt celule Jordan
corespunzătoare valorilor proprii reale.