m
m


   

  
 

Coordonator ştiinţific:
Lector univ. dr. Georgiana Corcaci
Absolvent:
Raluca Elena Iacob

!"#

$%" m&'&
mm



6
 `erspective în consilierea vocaţională

Consilierea şi orientarea în carieră
Aspecte ale procesului motivaţional
Teorii ale motivaţiei
Relaţia dintre motivaţie şi performanţă
6
$ Õirecţii şi orientări în alegerea profesiei de psiholog
`rofesia de psiholog - profil ocupaţional
Codul deontologic
6
 Ereditate ± mediu - educaţie
Õelimitări conceptuale
Contribuţia factorilor ereditate ± mediu ± educaţie în
dezvoltarea personalităţii
6
$ Alegerea profesiunii de psiholog - modelare prilejuită de învăţare?
Concepte, teorii şi metode ale procesului de învăţare
Orientarea vocaţională
$ %" m !m
&( m

&


") 

!copul general al cercetării constă în investigarea

alegerii profesiei de psiholog ca expresie a dotării native
sau modelare prilejuită de învăţare prin:
verificarea legăturii dintre anumite trăsături de
personalitate importante pentru orientarea profesională a
tinerilor şi pregătirea profesională operaţionalizată sub
forma preferinţelor profesionalei
 '*)

'*)  constă în verificarea existenţei unei legături

şi potrivirea dintre orientarea spre profesia de psiholog şi o serie de
trăsături de personalitate, în funcţie de apartenenţa la categoria de gen,
anul de studiu al subiecţilor şi vârsta.

'*) ))

½verificarea existenţei unei legături între orientarea spre profesia de
psiholog şi o serie de trăsături de personalitate conturate prin
chestionarul C.`.I. (capacitate de statut, prezenţă socială, socializare,
toleranţă, înclinaţie psihologică, flexibilitate) în cadrul eşantionului
constituit din 120 studenţi de la facultatea de `sihologie din Iaşi şi de la
un liceu din Botoşani;

½verificarea existenţei unor diferenţe semnificative, funcţie de trăsăturile

de personalitate, apartenenţa la categoria de gen, anul de studiu al
subiecţilor şi vârstă;

½sondarea legăturii dintre cele 7 trăsături de personalitate şi preferinţa

pentru anumite tipuri de activităţi profesionale, cu ajutorul chestionarului
de interese profesionale Holland;
 (* ))

Jariabilele independente principale folosite în

cercetare noastră sunt: capacitatatea de statut, flexibilitate,
prezenţa socială, toleranţa, abilitate psihologică,
socializarea şi interesele profesionale: realist, investigativ,
artistic, social, întreprinzător şi convenţional şi combinaţii
ale acestora.
Jariabilele independente secundare: vârsta
subiecţilor, apartenenţa la categoria gen, profilul liceului şi
aprecierea personală asupra talentului propriu.
Jariabilele dependente: scorurile obţinute la
chestionarul de interese profesionale şi chestionarul de
personalitate.
 m  
Lotul experimental este alcătuit din 120 de subiecţi,
respeciv 60 de elevi ai Liceului `edagogic ³Nicolae Iorga´
din Botoşani şi 60 de studenţi ai Universităţii ³`etre Andrei³
din Iaşi, Facultatea de `sihologie şi Ştiinţele Educaţiei -
specializarea `sihologie.
Elevii au vârste cuprinse între 16 şi 19 ani şi fac
parte din două clase diferite: 30 din clasa a X-a H profil
uman - psihologie intensiv şi 30 din clasa a XI-a H profil
real - biologie-chimie. Õintre cei 60 de subiecţi 35 sunt
eleve şi 25 sunt elevi.
!tudenţii au vârste cuprinse între 21 şi 47 de ani,
lotul investigat fiind constituit preponderent din subiecţi de
gen feminin (51 studente şi 9 studenţi).
 Ú
 
 
 

 R
 
 


   


à
à  ü 
 
  
 


àà
à  

 
    
  
    

  
 



 











 



  









 
 
 

 

  

 
  



 
 



 




  







 
 





 

  

  





 



  
i
Ú
   
 





   
 
 
  

 
R
Ú à   
àà  iii
  


 


   

  


   
 Ú à 
à 

   !i "i# 
i
 + , 

+ ))
+ # Există legătură între anumite trăsături de personalitate
importante pentru orientarea tinerilor în planul pregătirii profesionale şi consilierea
vocaţională concretizată în alegerea domeniului de studiu şi pregătire profesională
identificată în cadrul studiului sub forma preferinţelor profesionale.

+ ))
+ -
`resupunem că între interesele profesionale ale subiecţilor prezentate în
termeni de comportamente şi trăsăturile de personalitate ale acestora, există o
strânsă corelaţie.
`ornind de la această ipoteză stabilim următoarea V
   : nu există
nici o corelaţie între interesele profesionale ale subiecţilor prezentate în termeni de
comportamente şi trăsăturile de personalitate ale acestora.
+  )# din analiza rezultatelor corelaţiei multiple putem
observa corelaţii medii şi slab semnificative între trăsăturile de personalitate
evidenţiate de C.`.I. şi între interesele profesionale şi trăsăturile de personalitate.
½r INTERE!E-TO = 0,218 la un prag de semnificaţie p = 0,017
½rRE-!` = 0,247 la p = 0,007
½rRE-!O = 0,249 la p = 0,006
½rRE-TO = 0,218 la p = 0,017
½ rRE-` = 0,209 la p = 0,022
½r!`-` = 0,297 la p = 0,001
½ r!O-TO = 0,235 la p = 0,010
½ r!O-` = 0,208 la p = 0,023
`otrivit datelor constatăm o legătură slab semnificativă,
pozitivă, între interesele profesionale şi toleranţă, respectiv
responsabilitate pentru obţinerea succesului personal şi încrederea
în sine, interesele profesionale şi sociale, acomodarea socială,
atitudinea de îngăduinţă şi acceptare socială, înclinaţia spre căldură
umană, răbdare şi maturitate, o legătură slab semnificativă, pozitivă
de variaţie între încrederea în sine interesele profesionale şi sociale
şi înclinaţia spre căldură umană, răbdare şi maturitate, o legătură
slab semnificativă, pozitivă de variaţie între acomodarea socială şi
atitudinea de îngăduinţă şi acceptare socială respectiv înclinaţia spre
căldură umană, răbdare şi maturitate.
 ün concluzie putem afirma că la vârsta tinereţii, în
contextul prezent, asumarea responsabilităţii profesiei de
psiholog şi potrivirea cu profilul ocupaţional nu este atât de
puternic legată de talentul înnăscut, ci de modelul indus de
părinţi, societate, consilieri şcolari şi orice mentor care îi
povăţuieşte pe calea devenirii profesionale, corespunzător
eficienţei lor sociale în obţinerea succesului personal.
Õeoarece la un nivel superior eficienţa profesiei de
psiholog este condiţionată de:
încrederea în sine, în interesele profesionale şi sociale;
 acomodarea socială;
atitudinea de îngăduinţă şi acceptare socială;
înclinaţia spre căldură umană;
răbdare şi maturitate.
 + .

`resupunem că între cei 120 de studenţi există diferenţe

semnificative privind distribuţia celor 36 combinaţii de interese
profesionale, pe categorii de gen, vârstă şi profilul instituţiei de
învăţământ. `ornind de la această ipoteză stabilim următoarea
V
   : nu există diferenţe semnificative între cei 120 de
studenţi privind distribuţia celor 36 combinaţii de interese
profesionale, pe categorii de gen şi preferinţa pentru domeniul de
studiu operaţionalizat ca alegere a liceului sau facultăţii la care
studiază.

+  ): în urma calculării scorurilor brute şi

potrivit celor 36 combinaţii de activităţi profesionale de interes, care
operaţionalizează tipuri de personalitate, s-au constatat frecvenţe
ridicate pentru următoarele profile:
I.A. (intelectual artistic), R.I. (realist intelectual),
R.ü. (realist întreprinzător), I.!. (intelectual social),
A.ü. (artistic întreprinzător), ü.!. (întreprinzător social),
ü.A. (întreprinzător artistic) ü.!. (întreprinzător social convenţional),
I.ü. (intelectual întreprinzător), A.!. (artistic social),
!.C. (social convenţional), C.I. (convenţional intelectual),
C.A. (convenţional artistic).
 `rin analiza descriptivă a distribuirii subiecţilor pe criteriu de alegere a
facultăţii ca potrivire a abilităţilor profesionale cu domeniul de activitate dorit
consecinţă a consilierii vocaţionale şi talentul sau orientare înnăscută,
constatăm că :
†26 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca
întreprinzător sociali;
†17 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca
investigativ artistici;
†14 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca
artistic sociali;
†14 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat
drept convenţional întreprinzători;
†12 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca
investigativ sociali ;
†11 dintre subiecţi se definesc în termeni de comportament social combinat ca
artistic întreprinzători.
!e observă
†o orientare a subiecţilor de gen feminin şi vârstă scăzută (cuprinsă pe
intervalul 16 ± 22 ani) spre domenii de studiu profil uman, în special psihologie
şi spre domeniu de studiu profil real pe categoria de vârstă sub medie (cuprinsă
pe intevalul 23 ± 29 ani);
†subiecţii de gen masculin, de aceeaşi categorie de vârstă, preferă domenii de
studiu cu profil uman în mai mică măsură şi profil real în mai mare măsură.
 `rin analiza descriptivă a distribuirii subiecţilor pe
criteriu de apreciere a talentului pentru alegerea şi
profesarea meseriei de psiholog, constatăm că numărul
aprecierilor subiecţilor de gen feminin este mult mai mare
în favoarea talentului pentru anumite abilităţi profesionale,
decât pentru subiecţii de gen masculin.

ün concluzie, alegerile activităţilor profesionale

funcţie de vârstă şi apartenenţă la categoria de gen,
subliniază exigenţele care ţin de domeniul profesional şi
conturează importanţa talentului şi achiziţiilor realizate prin
învăţare,
 Ú  


 
  
$





 







 
 
    

 

 
  
 
  


  
 

  


 

$ 

 


  
   %

 











  
 
  %i




 
  
    

à   R
$




 

 


   









 




  
 

   



 
%i
 +    

`entru analiza diferenţelor dintre interesele profesionale pe criteriu

de apartenenţă la un anumit tip de personalitate s-a folosit analiza de
varianţă, testul ANOJA unifactorial (One-Way) pentru variabila dependentă
interese profesionale, şi variabila independentă trăsături de personalitate.
ün urma analizei de varianţă (F (4,115) = 0, 687 la un prag de
semnificaţie p = 0,628), nu s-au evidenţiat diferenţe semnificative pe
ansamblu între cei 120 de subiecţi care alcătuiesc eşantionul de analiză.
`entru a vedea dacă într-adevăr nu apare nici o diferenţă în
evaluarea intereselor profesionale ale celor 120 de subiecţi ca potrivire cu
mediul profesional între grupele experimentale, s-a aderat la noi analize
Anova One-Way pe criterii de vârstă, apartenenţă la categoria de gen şi
profil al instituţiei de învăţământ. Şi de această dată valorile testului Levene
(F) al egalităţii de varianţă la praguri de semnificaţie p > 0,005 denotă că, pe
ansamblu, trăsăturile de personalitate nu influenţează interesele
profesionale ale celor 120 de subiecţi pe criterii de apartenenţă la categoria
de gen, vârstă şi profil al instituţiei de învăţământ.
 `rin testele de comparaţie multiplă `ost-Hoc Bonferoni, la
p<0,05, reies diferenţe mici între mediile subiecţilor din cadrul
grupelor experimentale: trăsăturile de personalitate sunt importante
pentru obţinerea succesului personal şi profesional, dar la această
vârstă conduita profesională se modelează sub impactul exigenţelor
profesionale, organizaţionale şi a procesului de maturizare aflat în
plină desfăşurare.
Apar diferenţe semnificative în aprecierea profesării cu talent
a meseriei de psiholog astfel:
† pe criteriu de responsabilitate între grupul subiecţilor de gen
feminin şi cel masculin F(7,115) = 8,795 la un prag de semnificaţie
p = 0,0001;
†pe criteriu de prezenţă socială între grupul subiecţilor de gen
feminin şi cel masculin F(4,115) = 2,810 la un prag de semnificaţie
p = 0,029;
†pe criteriu de socializare între grupul subiecţilor de gen feminin şi
cel masculin F(4,115) = 4,293 la un prag de semnificaţie p = 0,001;
†pe criteriu de toleranţă între grupul subiecţilor de gen feminin şi cel
masculin F(4,115) = 8,071 la un prag de semnificaţie p = 0,0001;
†pe criteriu de înclinaţie psihologică între grupul subiecţilor de gen
feminin şi cel masculin F(4,115) = 7,930 la un prag de semnificaţie
p = 0,0001.
 6

ü

  


        
     

            
   
 
        
      

 
      

  
   
   

 
     
   
  
    
   
  
 
      
    
     
            

 

  
          

   
 
 
 
  
    
       
  
  
 
 
     
          

   
   
              

          
          
 

 
 
      


 

       
  
     
 

     
     
   
   


     
                  

         

    
     
    
   
    
       
   

  

 
  

   

      
   
    
   
 



      


 
  
 
 
               
 

 
 
             
    
 

           
          

  
  
     
 `rin analiza descriptivă a distribuirii subiecţilor pe criteriu de
apreciere a talentului pentru alegerea şi profesarea meseriei de psiholog,
constatăm că numărul aprecierilor subiecţilor de gen feminin este mult mai
mare în favoarea talentului pentru anumite abilităţi profesionale, decât
pentru subiecţii de gen masculin care preferă profilul uman în mai mică
măsură şi profil real în mai mare măsură potrivit talentului, fapt care conduce
la o interpretare diferenţiată a abilităţilor care evidenţiază eficienţă
personală. Aprecierea talentului joacă un rol important în orientarea
profesională dar materializarea oricărui tip de talent se realizează în timp, în
mediul concret de profesare şi este supus modelării învăţării.

Analiza diferenţelor dintre interesele profesionale care stau la baza

potrivirii profesionale a subiecţii eşantionului analizat, pe criteriu de
apartenenţă la un anumit tip de personalitate nu s-au evidenţiat diferenţe
semnificative pe ansamblu între cei 120 de subiecţi care alcătuiesc
eşantionul de analiză. Apar însă diferenţe semnificative în aprecierea
profesării cu talent a meseriei de psiholog pe criteriu de responsabilitate,
prezenţă socială, socializare, toleranţă, înclinaţie psihologică între grupul
subiecţilor de gen feminin şi cel masculin şi diferenţe mici între mediile
subiecţilor din cadrul grupelor experimentale de vârstă.
 `rin testele de comparaţie multiplă `ost-Hoc Bonferoni,
la p<0,05, din tabel reies diferenţe mici între mediile subiecţilor
din cadrul grupelor experimentale de vârstă, fapt care induce
ideea că trăsăturile de personalitate sunt importante pentru
obţinerea succesului personal şi profesional, dar vârsta este un
factor important în maturizarea conduitei profesionale sub
impactul exigenţelor profesionale, organizaţionale şi a procesului
de maturizare biologică aflat în plină desfăşurare în tinereţe.
ün tabelul 9 putem analiza diferenţele semnificative în
aprecierea profesării cu talent a meseriei de psiholog la vârste
scăzute şi sub medii (16 - 22 şi 23 - 29) pe:
†criteriu de socializare F(1,118) = 9,503 la un prag de
semnificaţie p = 0,003 şi;
†criteriu de prezenţă socială F(1,118) = 5,939 la un prag de
semnificaţie p = 0,016.
Toate aceste diferenţe evidenţiază clar faptul că
acomodarea la regulile şi practicile sociale, încrederea în sine şi
interesele sociale, personale, impun împletirea talentului cu
învăţarea în profesarea oricărei meserii, implicit a celei de
psiholog:  +    +$