Dr european

an III

MULTIPLE CHOICE

1. Comitetul European de Cooperare Economica a avut menirea:

a. de a favoriza cooperarea Est-Vest;
b. de a realiza un studiu privind necesitatile de import din zona dolarului;
c. distribuirea ajutorului american si realizarea unei cooperari intraeuropene.
ANS: B

2. Marcati enuntul gresit

a. Comitetul European de Cooperare Economica a avut menirea de a realiza un studiu privind
necesitatile de import din zona dolarului;
b. la 9 mai 1950 Robert Schuman a propus crearea unei Comisii Europene care sa dirijeze productia
si desfacerea carbunelui si otelului in Europa;
c. la baza propunerii lui Robert Schuman se afla planul lui Jean Monnet.
ANS: B

3. Marcati enuntul gresit

a. Tratatul CECO viza plasarea productiei franco-germane de carbune si otel sub o Inalta Autoritate
comuna, intr-un organism deschis pariciparii celorlalte tari ale Europei;
b. Principiile fundamentale ale Tratatului CECO prevedeau si ca deciziile vor fi luate de organe
compuse din reprezentantii guvernelor si vor obliga numai statele care le accepta;
c. Tratatul CECO prin art.4 care definea fundamentul economic al CECO prevedea posibilitatea
restrictiilor cantitative privind circulatia produselor.
ANS: A

4. Marcati varianta gresita

a. Tratatul instituind Comunitatea Europeana de Aparare crea o organizatie supranationala de
aparare a celor 6 state fondatoare CECO;
b. Conferinta la nivel inalt de la Messina din 1955 a decis ca viitorul cooperarii europene sa se
bazeze pe integrare economica si crearea unei piete comune pe calea unei comunitati europene
care sa absoarba CECO, Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a
Energiei Atomice (EURATOM)
c. Tratatul de la Roma prevedea si constituirea institutiilor sale politice - Comisia, Consiliul, Curtea
de Justitie, Curtea de Conturi
ANS: B

5. Marcati varianta gresita

a. Pricipalele institutii politice ale CECO au fost Comisia, Parlamentul, Consiliul, Curtea de Justitie
si comisarii delegati pentru conturi;
b. Tratatul de fuziune din 1967 a unificat executivele celor 3 comunitati
c. alegerile directe pentru Parlamentul European au avut loc pentru prima data in 1979 pe baza
Actului pentru alegerea reprezentantilor in Adunarea cu sufragiu universal direct din 1976, desi
Tratatul CECO din 1951 prevedea alegerea membrilor acestuia.
ANS: A

6. Marcati varianta gresita

1
 a. Adunarea comuna a CECO, responsabila cu controlul politic impartea atributiile legislative cu
Consiliul de Ministri iar initiativa legislativa apartinea Comisiei;
b. Adunarea Comuna responsabila cu controlul Politic putea initia si aproba motiune de cenzura
privind Inalta Autoritate a CECO;
c. Consiliul de Ministiri CECO era organ interguvernamental si autoritate legislativa.
ANS: A

7. Marcati varianta gresita

a. printre prevederile majore ale AUE se afla si introducerea a sase noi domenii de strategie
incluzand cooperarea monetara, politicile sociale, piata unica, coeziunea, cercetarea si
dezvolatarea, standardele de mediu;
b. AUE continea si extinderea competentelor Parlamentul European, Consiliul putand trece peste un
veto al acestuia numai printr-un vot in unanimitate;
c. institutionalizarea Consiliului European in care sefii de stat sau de guvern se intalnesc pentru a
stabili politici.
ANS: C

8. Marcati varianta corecta

a. AUE prevedea ca piata interna urma sa fie competa pana la 31 decembrie 1992
b. introducerea votului cu majoritate calificata (V.M.C.) in Consiliu a fost facuta prin TUE
c. piata interna asa cum a fost definita prin TUE era o zona fara frontiere interne in care erau
asigurate cele patru libertati fundamentale.
ANS: A

9. Marcati varianta gresita:

a. AUE prevedea o cooperare mai stransa in domeniul JAI;
b. TUE prevedea 3 piloni ai formelor de cooperare;
c. TUE prevedea extinderea in continuare a competentei CE si la alte domenii decat cel economic.
ANS: A

10. Marcati varinata gresita

a. “conceptul flexibilitatii”, introdus prin Tratatul de la Amsterdam, presupune acceptarea unei
“cooperari mai stranse” a unui grup de state hotarate sa atinga un nivel mai ridicat de integrare
fara ca progresul in aceasta directie sa fie conditionat de celelalte state membre;
b. prin Tratatul de la Amsterdam Curtea Europeana de Justitie a primit o responsabilitate directa
privind drepturile omului;
c. functionalismul sectorial al lui Monnet a stat la baza realizarii CEE.
ANS: C

11. Marcati varianta gresita

a. CECO a fost bazat e supranational iar federalismul interguvernamental este in perfecta
continuitate cu interguvernamentalismul;
b. neofunctionalismul are ca intemeiere conceptul de “spilover process”;
c. constructia comunitara a evoluat de la economic la politic spre o unitate cu competente largite.
ANS: A

12. Consiliul Europei

a. este reuniunea sefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE;
b. este organiztie internationala distincta de Uniunea Europeana;
c. este institutie politica a UE.

2
 ANS: B

13. Consiliul Europei a fost infiintat prin:

a. TUE;
b. AUE;
c. Statutul adoptat la 5 mai 1949 la Londra de 10 state
ANS: C

14. Marcati varianta gresita

a. Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre membrii sai pentru
salvgardarea si realizarea idealurilor si principiilor care sunt mostenitrea lor comuna;
b. Consiliul Europei are ca scop realizarea unei mai mari unitati intre membrii sai prin facilitarea
progresului economic si social;
c. Consiliul Europei are competente in chestiunile referitoare la apararea nationala.
ANS: C

15. Organele Consiliului Europei sunt:

a. Consiliul Ministrilor, Adunarea Parlamentara si secretariatul;
b. Comitetul Ministrilor, Adunarea Parlamentara si secretariatul;
c. Comitetul Ministrilor, Parlamentul European si Secretariatul General al Consiliului.
ANS: B

16. Marcati varianta gresita

a. Scopul Consiliului Europei se realizeaza prin discutarea chestiunilor de interes comun prin
organele consiliului;
b. Scopul Consiliului European se realizeaza prin incheierea de acorduri si adoptarea de actiuni;
c. Romania a devenit membra in Consiliul Europei in 2007
ANS: C

17. Marcati varianta gresita

a. Competenta UE priveste dreptul de a legifera;
b. UE exercita doar competentele care i-au fost repartizate;
c. in domeniile de competenta exclusiva statele legifereaza si adopta acte juridice cu forta
obligatorie.
ANS: C

18. Alegeti varianta corecta:

a. Competentele Uniunii Europene pot fi: exclusive, protejate de statele membre, competente
complementare si competente implicite;
b. Competentele comunitare sunt prevazute expres si exhaustiv;
c. Uniunea are competenta partajata in domeniul vamal.
ANS: A

19. Marcati varianta gresita

a. Uniunea are competenta exclusiva privind politica comerciala comuna;
b. Uniunea are competenta exclusiva privind concurenta;
c. Uniunea are competenta exclusiva privind domeniul pietei interne.
ANS: C

3
20. Marcati varianta gresita
a. Competentele abolite vizeaza situatiile in care nici Uniunea nu a primit competente si nici statele
nu mai au dreptul sa legifereze in acel domeniu;
b. in cazul competentelor complementare Uniunea poate interveni dar competentele au ramas ale
statelor
c. enumerarea expresa si exhaustiva a competentelor prin tratatele institutive cuprinde si
competentele implicite ale Uniunii Europene.
ANS: C

21. Planul Pierre Werner continea

a. principalele elemente ale Uniunii Monetare Europene si avea ca obiectiv pe termen lung totala
convertibilitate a monedelor si o completa libertate de circulatie a capitalurilor;
b. prevederi potrivit carora realizarea UEM urma sa se faca, potrivit planului Pierre Werner, in 4
etape in decurs de 50 ani;
c. Planul Pierre Werner urmarea libera circulatie a serviciilor si persoanelor.
ANS: A

22. Sistemul Monetar European

a. a fost realizat pe baza Acordului de la Bretton Woods;
b. se baza pe sistemul paritatilor fixe dar ajustabile intre monedele nationale;
c. a luat fiinta prin Tratatul de la Nisa.
ANS: B

23. Uniunea Economica si Monetara

a. a fost realizata in baza planului Pierre Werner;
b. a avut la baza raportul Jaques Delors;
c. a avut moneda proprie ECU.
ANS: B

24. Marcati raspunsul gresit

a. independenta bancii centrale nationale este principalul criteriu economic de convergenta la UEM;
b. deficitul public anual nu trebuie sa fir mai mare de 3 % din PIB pentru indeplinirea criteriilor de
convergenta la UEM;
c. stabilitatea schimburilor este un avantaj al trecerii la Euro.
ANS: A

25. Sunt libertãþi fundamentale În spaþiul Uniunii Europene:

A. libertatea presei
B. libera circulaþie a mãrfurilor
C. accesul liber la informaþii
D. libera circulaþie a capitalurilor
E. libera circulaþie a serviciilor
F. libera circulaþie a persoanelor
G. libera circulaþie a informaþiilor

a. A+B+C+D
b. B+D+E+F
c. C+D+E+F
ANS: B

4
26. Serviciile sunt definite:

a. ca fiind ansamblul prestaþiilor care nu cad sub incidenþa reglementãrilor privitoare la libera
circulaþie a mãrfurilor, capitalurilor sau persoanelor;
b. orice activitate lucrativã desfãºuratã În spaþiul Uniunii Europene;
c. prestaþiile efectuate În beneficiul instituþiilor Uniunii Europene.
ANS: A

27. Libera circulaþie a serviciilor este definitã ca:

a. posibilitatea oricãrui prestator de servicii de a efectua servicii ce intrã În obiectul sãu de

activitate;
b. posibilitatea de a presta servicii cãtre instituþiile Uniunii Europene de cãtre orice agent economic
având sediul principal, filialã, sucursalã pe teritoriul Uniunii Europene;
c. dreptul de a oferi servicii pe teritoriul oricãrui stat membru, plecând de la un sediu principal sau
secundar aflat pe teritoriul Uniunii Europene.
ANS: C

28. Sunt criterii de identificare a liberei circulaþii a serviciilor stabilite prin jurisprudenþa Curþii Europene
de Justiþie:
A. prestatorul de servicii sã aibã În obiectul de activitate prestarea de servicii În Uniunea
Europeanã;
B. prestatorul serviciilor trebuie sã fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decât el al
beneficiarului prestaþiei, iar prestarea serviciului sã se facã cu trecerea unei frontiere interioare a
Uniunii;
C. prestatorul serviciilor trebuie sã fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decât el al
beneficiarului prestaþiei, iar prestarea serviciului sã se facã cu trecerea unei frontiere exterioare a
Uniunii;
D. prestatorul sã fi fost stabilit În spaþiul Pieþei Unice a UE;
E. prestaþia sã fie remuneratã.

a. A+C+E
b. B+D+E
c. C+D+E
ANS: B

29. Libera circulaþie a serviciilor de tip activ se asigurã prin:

A. interdicþia discriminãrii fondatã pe naþionalitatea sau rezidenþa prestatorului;
B. posibilitatea stabilirii sediului pe teritoriul statului În cauzã;
C. interdicþia mãsurilor naþionale restrictive aplicate În mod discriminatoriu;
D. posibilitatea ca prestarea serviciului sã se facã fãrã trecerea unei frontiere interioare a
Uniunii.

a. A+B
b. A+C
c. A+D
ANS: B

30. Condiþiile În care sunt admise mãsuri naþionale restrictive privind libera circulaþie a serviciilor sunt:
A. domeniul vizat sã fi fost armonizat;

5
 B. domeniul vizat sã nu fi fost armonizat;
C. mãsura sã nu fie discriminatorie;
D. mãsura sã urmãreascã un interes general;
E. mãsura sã fie În mod obiectiv necesarã;
F. mãsura sã fie proporþionalã cu scopul urmãrit;
G. mãsura nu este þinutã de respectarea reciprocã;
H. mãsura sã respecte principiul recunoaºterii reciproce.

a A+B+C+D+E+F
b B+C+D+E+F+G
c A+C+D+E+F+G
d A+B+D+E+F+G
e A+C+D+E+F+H
a. A+C+D+E+F+H
b. B+C+D+E+F+G
c. A+C+D+E+F+G
ANS: B

31. Libera circulaþie a capitalurilor vizeazã:

a. plasarea ºi investirea sumelor În cauzã;

b. lata serviciilor ºi mãrfurilor cu ocazia deplasãrilor cu trecerea frontierelor interne ale Uniunii;
c. deplasarea de capital care corespunde unei obligaþii de platã decurgând dintr-o tranzacþie.
ANS: A

32. Libera circulaþie a persoanelor constã În eliminarea discriminãrilor dintre cetãþenii oricãrui Stat
membru ºi cetãþenii celorlalte State Membre care stau ºi muncesc pe teritoriul sãu. Aceste discriminãri
privesc:
A. condiþiile de intrare;
B. condiþiile de deplasare;
C. condiþiile de cazare;
D. condiþiile de muncã;
E. condiþiile de angajare;
F. condiþiile de remuneraþie;
G. condiþiile de recreere.

a. A+B+C+D+E
b. A+B+D+E+F
c. B+C+D+E+F
ANS: B

33.
Cum este cetaþenia europeanã?
a. distinctã de cea naþionalã;
b. aboleºte cetãþeniile naþionale;
c. asemãnãtoare cu cea naþionalã.
ANS: A

34. Prin ce tratat este introdusã cetãþenia europeanã?

a. tratatul de la Amsterdam;
b. tratatul de la Nisa;

6
 c. tratatul de la Maastricht.
ANS: C

35.
Prin ce tratat sunt acordate dreptul de a alege ºi de a fi ales?
a. tratatul de la Nisa
b. tratatul de la Maastricht
c. tratatul asupra Uniunii Europene
ANS: B

36. Care sunt protecþiile conferite de cetãþenia europeanã?

a. protecþia acordatã de autoritãþile diplomatice ºi consulare, dreptul de petiþionare;
b. dreptul de a se adresa mediatorului, dreptul de comunicare cu instituþiile ºi anumite organe ale
comunitãþilor;
c. protecþia acordatã de autoritãþile diplomatice ºi consulare, dreptul de petiþionare, dreptul de a se
adresa mediatorului, dreptul de comunicare cu instituþiile ºi anumite organe ale comunitãþilor.
ANS: C

37. Cum poate fi petiþia?

a. individualã
b. colectivã
c. individualã si colectivã
ANS: C

38. Prin ce tratat a fost introdus dreptul de a se adresa mediatorului?

a. prin tratatul Uniunii Europene
b. prin tratatul de la Nisa
c. prin tratatul de la Amsterdam
ANS: A

39. Când Începe mediatorul studiul problemei?

a. când considerã plângerea admisibilã;
b. când Îi este adresatã plângerea;
c. oricând.
ANS: A

40. Cãror instituþii transmite mediatorul raportul?

a. Parlamentului European;
b. Instituþiei vizate;
c. Instituþiei vizate ºi Parlamentului European.
ANS: C

41. Ce presupune dreptul de a comunica cu instituþiile ºi organele comunitare?

a. dreptul de a scrie;
b. dreptul de a primi un rãspuns la petiþie;
c. dreptul de a scrie ºi dreptul de a primi un rãspuns.
ANS: C

42. Care sunt instrumentele juridice ale politicii externe ºi de securitate a Uniunii Europene?

7
 a. poziþiile comune ºi acþiunile comune;
b. acordurile internaþionale ºi strategiile comune;
c. poziþiile comune, acþiunile comune, acordurile internaþionale ºi strategiile comune.
ANS: C

43. Ce include politica externã si de securitate comunã?

a. ansamblul problemelor relative la securitatea U.E.;
b. definirea unei politice de apãrare comunã si ansamblul problemelor relative la securitatea U.E.;
c. apãrarea comunã.
ANS: B

44. Ce includ politicile comune ale Uniunii În asigurarea spaþiului de libertate, securitate ºi justiþie?
a. politica În domeniul controlului frontierelor, politica comunã În domeniul azilului ºi protecþia
temporarã, politica comunã de imigraþie;
b. politica comunã de imigraþie, politica În domeniul frontierelor;
c. politica comunã În domeniul azilului ºi protecþiei temporare, politica comunã de imigraþie.
ANS: A

45. Pe ce principiu sunt reglementate politicile Uniunii În domeniul controlului frontierelor, azilului ºi
emigraþiei?
a. pe principiul solidaritãþii;
b. pe principiul distribuirii echitabile a responsabilitãþilor statelor membre, inclusiv pe plan
financiar;
c. pe principiul solidaritãþii ºi distribuirii echitabile a responsabilitãþilor statelor membre, inclusiv
pe plan financiar.
ANS: C

46. Ce respectã Uniunea privitã din perspectiva unui spaþiu de libertate, de securitate ºi de justiþie?
a. drepturile fundamentale, diversitatea tradiþiilor de orice fel, sistemele juridice ale statelor
membre;
b. sistemele juridice ale statelor membre;
c. drepturile fundamentale.
ANS: A

47. Care sunt garanþiile oferite de U.E. plecând de la principiile care guverneazã spaþiul de liberate,
securitate ºi justiþie?
a. neefectuuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne;
b. dezvoltarea unei politici comune În domeniul azilului, emigrãrii ºi controlului la frontierele
externe;
c. neefectuarea controalelor asupra persoanelor la frontierele interne, dezvoltarea unei politici
comune În domeniul azilului, imigrãrii ºi controlului la frontierele externe Întemeiatã pe
solidaritatea Între statele membre care este echitabilã faþã de resortisanþii þãrilor terþe.
ANS: C

48. Pe baza cãrui principiu Uniunea faciliteazã accesul la Justiþie?

a. al recunoaºterii reciproce a hotãrârilor judecãtoreºti ºi extrajudecãtoreºti În materie civilã;
b. al autoritãþii de lucru judecat;
c. al egalitãþii.
ANS: A

8
49. Ce faze a cunoscut procesul de unificare a politicilor economice ºi monetare?
a. ºarpele monetar european, sistemul monetar european
b. ºarpele monetar european, sistemul monetar european, Uniunea Economicã ºi monetarã
c. Uniunea Economicã si Monetarã, ºarpele monetar european
ANS: B

50. De cine este definitã ºi pusã În aplicare politica monetarã?

a. de bãncile centrale ale statelor membre;
b. de Uniunea Economicã ºi monetarã;
c. de Sistemul European al Bãncilor Centrale.
ANS: C

51. Care este obiectivul Sistemului European al Bãncilor Centrale?

a. de a menþine stabilitatea preþurilor;
b. eliminarea avantajelor concurenþiale pe piaþa comunã;
c. respectarea principiului unei economii de piaþã deschisã.
ANS: A

52. În ce tratat sunt prevãzute obiectivele ºi principiile directoare ale politicii economice ºi monetare?
a. tratatul de la Nisa;
b. tratatul Constituþional;
c. tratatul de la Amsterdam.
ANS: B

53. Ce includ obiectivele ºi principiile directoare ale politicii Economice ºi Monetare prevãzute În Tratatul
Constituþional?
a. adaptarea unei politici economice bazate pe strânsa coordonare a politicilor economice ale statelor
membre; definirea de obiective comune; respectarea principiului unei economii de piaþã deschisã;
b. definirea de obiective comune, eliminarea avantajelor concurenþiale pe piaþa comunã;
c. respectarea principiului unei economii de piaþã deschisã, acces reciproc la pieþele financiare.
ANS: A

54. Ce necesitã pieþele Comune ale U.E.?

a. aplicarea unui tarif extern comun;
b. eliminarea totalã a taxelor aferente, a restricþiilor cantitative ºi normative;
c. politici comerciale comune.
ANS: C

55. Ce a constituit obiectivul central al politicii comune?

a. Înfiinþarea unei uniuni vamale;
b. Înfiinþarea unei uniuni vamale ºi a unui tarif vamal comun;
c. Înfiinþarea unui tarif extern comun.
ANS: B

56. Care a fost scopul politicii Comerciale Comune?

a. de a institui o Uniune Vamalã În spaþiul comunitar;
b. aplicarea unui tarif extern comun;
c. existenþa unei libertãþi totale În circulaþia mãrfurilor pe teritoriul Uniunii.

9
 ANS: A

57. Când a fost atins scopul politicii Comerciale Comune?

a. 2 august 1970;
b. 1 iulie 1968;
c. 4 septembrie 1967.
ANS: B

58. Care sunt fazele În care se realizeazã procesul decizional al Uniunii Europene?
a. stabilirea obiectivelor negocierilor, adoptarea rezultatelor;
b. stabilirea obiectivelor, purtarea negocierilor;
c. stabilirea obiectivelor ºi purtarea negocierilor, adoptarea rezultatelor.
ANS: C

59. Cui aparþine competenþa de a stabili obiectivele negocierilor În procesul decizional al UE asupra
comerþului?
a. Consiliului Uniunii Europene la propunerea Comisiei Europene;
b. Comisiei Europene În numele Uniunii Europene;
c. Uniunii Europene.
ANS: A

60. Cui aparþine competenþa de a purta negocierile În procesul decizional al U.E. asupra comerþului?
a. Comisiei Europene În numele Uniunii Europene;
b. Uniunii Europene;
c. Consiliului Uniunii Europene.
ANS: A

61. Cui aparþine competenþa de a adopta rezultatele finale În procesul decizional al U.E. asupra
comerþului ?
a. Consiliului Uniunii Europene;
b. Comisiei Europene;
c. Uniunii Europene.
ANS: A

62. Prin ce se stabilesc mãsurile necesare pentru punerea În aplicare a politicii comerciale comune?
a. legi europene;
b. legi comune statelor membre Uniunii Europene;
c. legi sau legi-cadru europene.
ANS: C

63. Care a fost scopul declarat de Politica Agricolã Comunã (PAC)?

a. menþinerea unui sector economic instituþional ºi social distinct;
b. menþinerea unui sector economic instituþional economic ºi social distinct, multifuncþional ºi
orientat cãtre fermele de familie, cu reglementãri stufoase pentru intreaga uniune;
c. adoptarea unor acte normative cu reglementãri pentru Întreaga Uniune Europeanã.
ANS: B

64. Care sunt obiectivele Politicii Agricole Comune?

a. creºterea productivitãþii agriculturii, asigurarea unui nivel de trai echitabil;

10
 b. asigurarea unui nivel de trai echitabil, stabilizarea pieþelor;
c. creºterea productivitãþii agriculturii, asigurarea unui nivel de trai echitabil, stabilizarea pieþelor.
ANS: C

65. Care au fost premisele elborãrii politicii agricole comune?

a. caracterul special al activitãþii agricole; necesitatea de a opera treptat modificãrile necesare;
faptul cã, În statele membre agricultura este un sector strâns legat de ansamblul economiei;
b. necesitatea de a opera treptat modificãrile necesare În domeniul agriculturii; caracterul special al
activitãþii agricole;
c. caracterul special al activitãþii agricole; asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaþia
agricolã.
ANS: A

66. Ce vizeazã mãsurile necesare pentru Îndeplinirea obiectivelor Politicii Agricole Comune?
a. reglementarea preþurilor; sisteme de depozitare ºi de report; subvenþii atât pentru producerea cât
ºi pentru comercializarea diferitelor produse;
b. reglementarea preþurilor; subvenþii atât pentru producerea cât ºi pentru comercializarea
diferitelor produse; sisteme de depozitarea si de report, mecanisme comune de stabilizarea a
importurilor si exporturilor;
c. reglementarea preþurilor; mecanisme de stabilizare a importurilor ºi exporturilor.
ANS: C

67. Ce presupune organizarea comunã a pieþelor agricole ?

a. sã se limiteze la urmãrirea obiectivelor politicii agricole comune;
b. sã excludã orice discriminare Între producãtorii din cadrul Uniunii;
c. sã se limiteze la urmãrirea obiectivelor politicii agricole comune, sã excludã orice discriminare
Între producãtorii ºi consumatorii din cadrul Uniunii.
ANS: C

68. Când a fost atins scopul politicii comerciale comune de a institui Uniune Vamalã În spaþiul comunitar?
a. 1 iulie 1968;
b. 4 decembrie 1970;
c. 17 ianuarie 1979.
ANS: A

69. Care au fost obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene În ceea ce priveºte politica
comercialã comunã?
a. eliminarea totalã a taxelor aferente, a restricþiilor cantitative ºi normative, aplicarea unui tarif
extern comun, existenþa unei libertãþi totale În circulaþia mãrfurilor, pe teritoriul Uniunii, oricare
ar fi provenienþa lor;
b. aplicarea unui tarif extern comun, existenþa unei libertãþi totale În circulaþia mãrfurilor pe
teritoriul Uniunii;
c. aplicarea unui tarif extern comun; eliminarea totalã a taxelor aferente, a restricþiilor cantitative ºi
normative.
ANS: A

70. Care au fost obiectivele majore mai profunde ale Uniunii Europene În ceea ce priveºte politica
comercialã comunã?
a. eliminarea totalã a taxelor aferente, a restricþÎilor cantitative ºi normative, aplicarea unui tarif
extern; existenþa unei libertãþi totale În circulaþia mãrfurilor, pe teritoriul Uniunii, oricare ar fi

11
 provenienþa lor;
b. aplicarea unui tarif extern comun, existenþa unei libertãþi totale În circulaþia mãrfurilor pe
teritoriul Uniunii;
c. aplicarea unui tarif extern comun; eliminarea totalã a taxelor aferente, a restricþiilor cantitative ºi
normative.
ANS: A

71. Când au fost atinse obiectivele majore mai profunde ale U.E. privind politica comercialã comunã?
a. 1 ianuarie 1993;
b. 20 februarie 1999;
c. 4 decembrie 2001.
ANS: A

72. Care sunt elementele cheie ale politicii comerciale comune?

a. elaborarea deciziei În Uniunea Europeanã, stabilirea obiectivelor negocierilor;
b. elaborarea deciziei În U.E. ºi competenþele instituþionale;
c. competenþele instituþionale, purtarea negocierilor.
ANS: B

73. Cum este evidenþiatã importanþa consacratã Politicii Comerciale Comune?

a. prin atribuirea competenþei reglementãrii mãsurilor de aplicare a politicii comerciale comune
numai legilor europene sau a legilor-cadru europene;
b. prin Încheierea de acorduri tarifare ºi comerciale;
c. prin uniformizarea mãsurilor de liberalizare.
ANS: A

74. Cui aparþine competenþa negocierilor acordurilor cu unul sau mai multe state sau organizaþii
internaþionale În ceea ce priveºte politca comercialã comunã?
a. Consiliului de Miniºtri;
b. Comitetului Special;
c. Comisiei, cu consultarea Comitetului Special.
ANS: C

75. Cu cine supravegheazã Comisia, ca acordurile negociate (privind politica comercialã) sã fie
compatibile cu politicile ºi normele interne ale U.E.?
a. cu Comitetul Special;
b. cu Consiliul Uniunii;
c. cu Consiliul de Miniºtri.
ANS: C

76. Ce presupune principiul “preferinþa pentru produsele comunitare”?

a. sã fie favorizat consumul produselor originare din Europa În raport cu cele din alte þãri, iar
pãtrunderea acestor produse pe piaþa comunitarã sã fie descurajatã prin taxe prohibitive;
b. circulaþia liberã a produselor agricole;
c. organizarea comunã a pieþei.
ANS: A

77. Ce presupune principiul “o organizare comunã a pieþei”?

a. favorizarea consumului produselor originare din Europa;

12
 b. Înlocuirea sistemelor naþÎonale cu un preþ unic În interiorul Uniunii, fixat pentru fiecare produs;
c. circulaþia liberã a produselor.
ANS: B

78. Ce presupune principiul “circulaþia liberã a produselor”:

a. favorizarea consumului produselor;
b. fixarea unui preþ unic În interiorul Uniunii pentru fiecare produs;
c. constituirea unui spaþiu unic comun fãrã taxe vamale, impozite sau subvenþii, dar cu
reglementãri administrative, sanitare ºi veterinare armonizate progresiv.
ANS: C

79. Care a fost scopul adoptãrii sistemului garantãrii preþurilor?

a. garantarea veniturilor producãtorilor
b. menþinerea costului vieþii În limite rezonabile; dezvoltarea unor produse anume;
c. de a favoriza o anumita perioadã dezvoltarea unor produse anume; garantarea veniturilor
producãtorilor ºi menþinerea costului vieþii În limite rezonabile.
ANS: C

80. Ce presupune sistemul garantãrii preþurilor?

a. stabilirea unui preþ orientativ care se aplicã importurilor la intrarea În Uniune;
b. stabilirea unui preþ prag care se aplica importurilor la intrarea In Uniune;
c. stabilirea unui preþ orientativ, un preþ de prag care se aplica importurilor ºi un preþ de
intervenþie, corespunzãtor unui minim garantat.
ANS: C

81. Ce constituie Politica Agricola Comuna?

a. un mecanism politic ºi economic;
b. un mecanism politic având ca obiect central integrarea populaþiei naþionale a fermierilor În
politica naþÎonalã ºi În cea comunitarã;
c. un mecanism economic ºi politic având ca obiect central integrarea populaþÎei naþionale a
fermierilor În politica naþionalã ºi in cea comunitarã, protecþionismul agricol, reflectat În
preþurile alimentelor interne, fiind instrumentul de bazã.
ANS: C

82. Care sunt obiectivele majore ale Politicii agricole Comune fixate prin Tratatul C.E.?
a. garantarea securitãþii aprovizionãrii ºi preþuri rezonabile pentru cumpãrãtor;
b. asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru producãtori ºi prin menþinerea ºi securitatea
veniturilor fermierilor, stabilizarea cursului ºi a pieþelor, ameliorarea productivitãþii, garantarea
securitãþii aprovizionãrii ºi preþuri rezonabile pentru cumpãrãtori;
c. ameliorarea productivitãþii, stabilizarea cursului ºi a pieþelor.
ANS: B

83. Care dintre urmãtoarele condiþii trebuie Îndeplinite, printre altele, pentru a fi admise mãsuri naþionale
restrictive În domeniul circulaþiei serviciilor:

A. domeniul sã nu fi fost armonizat;

B. mãsura sã fie proporþionalã cu scopul urmãrit;
C. mãsura sã fie aprobatã de Consiliul European;
D. mãsura sã se ia cu respectarea contingentelor aprobate.
a. A+C

13
 b. A+B
c. B+C
ANS: B

84. Regulile comunitare privind combaterea monopolizãrii interzic:

A. acordurile restrictive;
B. practica concertatã;
C. vânzarea condiþionatã.
a. A+B
b. A+C
c. B+C
ANS: A

85. Regulile concurenþiale au fost stabilite pentru crearea unui sistem care sã asigure o concurenþã
nedistorsionatã pe piaþa internã ºi vizeazã:

A. combaterea monopolizãrii;
B. combaterea spãlãrii banilor;
C. combaterea evaziunii fiscale;
D. abuzul de poziþie dominantã;
E. ajutoarele de stat.
a. C+D+E
b. B+D+E
c. B+C+D
ANS: B

86. Potrivit Tratatului CEE, o serie de excepþii au fost considerate ajutoare de stat compatibile cu piaþa
internã a Uniunii:

A.ajutorul de stat cu caracter social dat consumatorilor individuali sub garanþia nediscriminãrii
legate de originea produselor În cauzã;
B. ajutorul dat pentru repararea daunelor produse de dezastre naturale sau În situaþii
excepþionale;
C. ajutoarele date pentru reconversia profesionalã;
D. ajutorul dat zonelor din Germania afectate de divizarea þãrii dupã reunificarea acesteia;
E. ajutoarele de stat pentru sectorul minier ºi energia electricã produsã În centrale nucleare.
a. B+C+D
b. A+B+D
c. B+C+E
ANS: B

87. Libera circulaþie a mãrfurilor se aplicã:

a. tuturor produselor originare din Statele Membre;
b. tuturor produselor originare din Statele Membre ºi tuturor produselor din terþe þãri cu drept de
liberã circulaþie În spaþiul comunitar;
c. tuturor produselor originare din terþe þãri cu drept de liberã circulaþie În spaþiul comunitar.
a. tuturor produselor originare din Statele Membre;
b. tuturor produselor originare din Statele Membre ºi tuturor produselor din terþe þãri cu drept de
liberã circulaþie În spaþiul comunitar;
c. tuturor produselor originare din terþe þãri cu drept de liberã circulaþie În spaþiul comunitar.

14
 ANS: B

88.
Care sunt criteriile de identificare a liberei circulatii a serviciilor conform jurisprudenþei Curþii de
Justiþie:
a. Prestatorul serviciilor trebuie sã fie stabilit pe teritoriul unui Stat Membru, altul decât cel al
beneficiarului prestaþiei, iar prestarea serviciului sã se facã cu trecerea unei frontiere interioare a
Uniunii;
b. Prestatorul sã fi fost stabilit În spaþiul Pieþei unice a UE;
c. Prestaþia sã fie remuneratã.
a. a+b
b. a+c
c. a+b+c
ANS: C

89. Libera circulaþie a serviciilor poate fi:

a) activa;
b) pasiva;
c) interactiva.
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b
ANS: C

90. Libera circulaþie a serviciilor de tip activ se asigurã prin:

a. Interdicþia discriminãrii fondatã pe naþionalitatea sau rezidenþa prestatorului;
b. Aplicarea discriminãrii fondatã pe naþionalitatea sau rezidenþa prestatorului;
c. Aplicarea mãsurilor naþionale restrictive aplicate În mod nediscriminatoriu.
ANS: A

91.
Libera circulaþie a serviciilor de tip activ se asigurã prin:
a. Interdicþia mãsurilor naþionale restrictive aplicate În mod nediscriminatoriu;
b. Aplicarea discriminãrii fondatã pe naþionalitatea sau rezidenþa prestatorului;
c. Aplicarea mãsurilor naþionale restrictive aplicate În mod nediscriminatoriu.
ANS: A

92. Condiþiile in care sunt admise ºi mãsuri naþionale restrictive care pot fi justificate prin raþiuni de
ordin general sunt:
a. domeniul vizat sã nu fi fost armonizat;
b. mãsura sã urmãreascã un interes general;
c. mãsura sã nu fie discriminatorie;
d. mãsura sã fie În mod obiectiv necesarã;
e. mãsura sã fie proporþionalã cu scopul urmãrit;
f. mãsura sã respecte principiul recunoaºterii reciproce.
a. a+b+c+d+e+f
b. a+b+c+d
c. a+c+d+f
ANS: A

15
93. În cazul liberei circulaþii a serviciilor pasivã:
a. beneficiarul care se deplaseazã la prestator, renunþând astfel la protecþia dreptului sãu naþional,
trebuie sã aibã acces la toate serviciile, fãrã sã fie supus unor restricþii pe criteriul naþionalitãþii
sau rezidenþei;
b. beneficiarul care se deplaseazã la prestator, renunþând astfel la protecþia dreptului sãu naþional,
nu trebuie sã aibã acces la toate serviciile, fãrã sã fie supus unor restricþii pe criteriul
naþionalitãþii sau rezidenþei;
c. nici o varianta nu este corecta.
ANS: A

94. Beneficiarii liberii circulaþii a serviciilor pot fi:

a. doar persoanele fizice;
b. doar persoanele juridice;
c. atat persoanele fizice cat si persoanele juridice.
ANS: C

95. Beneficiarii liberei circulaþii a capitalurilor sunt:

a. doar cetãþenii Statelor Membre;
b. doar cetãþenii unor state terþe care au reºedinþa pe teritoriul unui Stat Membru UE;
c. cetãþenii Statelor Membre, dar ºi cetãþenii unor state terþe care au reºedinþa pe teritoriul unui
Stat Membru UE.
ANS: C

96.
Conceptul de liberã circulaþie a persoanelor are douã componente:
a) dreptul de a exercita o profesie ca lucrãtori salariaþi sau care desfãºoarã o activitate independentã,
Într-un alt stat mebru decât cel În care ºi-a obþinut calificãrile profesionale;
b) dreptul de stabilire (libertatea de stabilire);
c) dreptul de a exercita o profesie ca lucrãtori nesalariaþi sau care nu desfãºoarã o activitate
independentã, Într-un alt stat mebru decât cel În care ºi-a obþinut calificãrile profesionale.
a. a+b
b. a+c
c. b+c
ANS: A

97. Libera circulaþie a lucrãtorilor implicã dreptul:

a) de a accepta ofertele reale de Încadrare În muncã;
b) de a circula liber În acest scop pe teritoriul statelor membre;
c) de ºedere Într-un stat membru pentru a desfãºura o activitate salarizatã În conformitate cu actele cu
putere de lege ºi actele administrative care reglementeazã Încadrarea În muncã a lucrãtorilor statului
respectiv.
a. a+b
b. a+c
c. a+b+c
ANS: C

98. Legislatorul comunitar s-a mãrginit a fixa elementele caracteristice esenþiale care servesc la
identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:
a. ajutorul sã nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent de formã;
b. ajutorul ameninþã sã distorsioneze concurenþa prin favorizarea anumitor Întreprinderi sau a

16
 producþiei anumitor bunuri;
c. ajutorul sã nu afecteze comerþul Între statele membre.
ANS: B

99. Legislatorul comunitar s-a mãrginit a fixa elementele caracteristice esenþiale care servesc la
identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:
a. ajutorul sã fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent de formã;
b. ajutorul nu ameninþã sã distorsioneze concurenþa prin favorizarea anumitor Întreprinderi sau a
producþiei anumitor bunuri;
c. ajutorul sã nu afecteze comerþul Între statele membre.
ANS: A

100. Legislatorul comunitar s-a mãrginit a fixa elementele caracteristice esenþiale care servesc la
identificarea ajutoarelor de stat , respectiv:
a. ajutorul sã nu fie acordat de un stat membru sau din resurse de stat, indiferent de formã;
b. ajutorul nu ameninþã sã distorsioneze concurenþa prin favorizarea anumitor Întreprinderi sau a
producþiei anumitor bunuri;
c. ajutorul sã afecteze comerþul Între statele membre.
ANS: C

17