Professional Documents
Culture Documents
->Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului
prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura
degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale)
aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei[1] rectilinie, după care în mișcare de
rotație uniformă, obținută de obicei[1] la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic
unde are loc reacția chimică de ardere.
Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea
combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier
lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de
cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. Combustibilul în amestec cu
aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în contact direct a
amestecului carburant cu o sursă de căldură sau se poate produce aproape instantaneu în toată
masa amestecului caz în care se numește detonație și are un caracter exploziv.
La turbinele cu gaze, denumirea de motor se folosește doar pentru cele folosite în aviație, când se
discută despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se execută ciclul termodinamic, nu
doar la discul paletat.
Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită problemelor
tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie internă
rotativ este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu
diferite alte sisteme.
Punct mort interior (PMI) (învechit: punct mort superior, PMS) este poziția pistonului
care corespunde volumului minim ocupat de fluidul motor în cilindru.[2] La motoarele cu
mecanism bielă-manivelă, arbore cotit și chiulasă (motorul Wankel n-are nimic din astea,
dar are PMI) este poziția pistonului când aceasta se găsește - în timpul deplasării sale - la
cea mai mare distanță posibilă față de axa arborelui cotit; această poziție coincide cu
distanța minimă a pistonului față de chiulasă și este determinată de montajul pistonului în
ansamblul mecanismului bielă-manivelă.
Punct mort exterior (PME) (învechit: punct mort inferior, PMI) este poziția pistonului
care corespunde volumului maxim ocupat de fluidul motor în cilindru.[2] La motoarele cu
mecanism bielă-manivelă, arbore cotit și chiulasă este poziția pistonului când aceasta se
găsește - în timpul deplasării sale - la cea mai mică distanță posibilă față de axa arborelui
cotit; această poziție coincide cu distanța maximă a pistonului față de chiulasă și este
determinată, de asemenea, de montajul pistonului în ansamblul mecanismului bielă-
manivelă.
Cursa pistonului este distanța dintre punctul mort interior și punctul mort exterior,[2] (la
motoarele cu mecanism bielă-manivelă fiind măsurată pe generatoarea cilindrului motor)
parcursă de piston între două schimbări de sens ale deplasării sale. Pentru motoarele cu
mecanism bielă-manivelă cu excentricitate nulă (cazul obișnuit) fiecare cursă a pistonului
corespunde unei rotații de 180° a arborelui cotit și este egală cu diametrul ( ) cercului
descris de axa geometrică a fusului maneton în jurul axei geometrice a fusurilor paliere (
).
Volumul minim al camerei de ardere este volumul ocupat de gaze când pistonul se află
la PMI.[2] La motoarele cu cilindru și chiulasă este spațiului cuprins între fundul
pistonului, peretele interior al cilindrului motor și chiulasă, în momentul când pistonul se
găsește în punctul mort interior.
Cilindreea unitară (pe scurt, cilindree) este volumul generat prin deplasarea pistonului
în timpul unei curse.[2]
Cilindreea totală (pe scurt, litraj) este suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor
unui motor.[2]
Volumul total al cilindrului este volumul maxim ocupat de gaze măsurat când pistonul
se află la PME; volumul total al cilindrului este format din însumarea cilindreei unitare cu
volumul camerei de ardere.[2]
Raportul de comprimare este raportul dintre volumul total al unui cilindru și volumul
camerei de ardere:[2]
Turația motorului (pe scurt, turație) este numărul de rotații efectuat într-un minut de
arborele cotit,[3] în timpul funcționării motorului într-un anumit regim constant.
Ciclul motor este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă periodic în
cilindrul unui motor.[4] Convențional, ciclul motor începe cu procesul de admisiune și se termină
cu procesul de evacuare. Într-un minut un motor efectuează cicluri.
Un timp al motorului este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului.[4] La
motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea motorului corespunde unui unghi
de rotire a arborelui cotit de 180°. În cursul fiecărui timp agentul motor trece prin diferite
transformări de stare caracteristice (volum, presiune, temperatură). Uzual se construiesc motoare
(care funcționează după un ciclu) în patru timpi ( ) și motoare în doi timpi ( ).[4] Se
[5]
cunosc și motoare în șase timpi. La motoarele în patru timpi, deoarece procesele termice
corespund aproximativ cu cursele pistonului, timpii poartă numele de admisiune (1),
comprimare (2), ardere și destindere (3), respectiv evacuare (4).[4]
[J]
Puterea indicată a unui motor este suma lucrului mecanic indicat produs în toți cilindrii săi într-o
secundă. Dacă cilindrii sunt identici (cazul obișnuit):[7]
[ kW ]
Puterea livrată de motor la cuplă (ambreiaj) este numită putere efectivă și depinde de
randamentul mecanic al motorului ( ):[8]
[ kW ]