Modul de formare pentru cadre didactice

Abuzul, neglijarea şi exploatarea

Studiu de caz

Timp pentru studierea cazului: 15 minute

Familia Z locuieşte la bloc şi are o fetiţă X, în vârstă de 3 ani, şi un băiat, Y, în vârstă de

8 ani.

Într-o noapte, vecinii au auzit ţipete, fata plângea foarte tare şi s-au hotărât să cheme
poliţia. Reprezentanţii poliţiei au venit să discute cu vecinii şi să-i întrebe ce s-a
întâmplat, apoi au mers în apartamentul familiei, unde au stat de vorbă cu mama. Aceasta
a declarat că nu s-a întâmplat nimic grav - doar o discuţie cu soţul ei care, între timp, a
adormit. Poliţiştii au vrut să vadă copiii şi au observat că erau speriaţi. Au încercat să le
vorbească blând şi să-i pună întrebări băiatului de 8 ani, dar acesta nu voia să răspundă,
iar fata se ascundea, cu lacrimi în ochi, după mama ei. Considerând că situaţia nu impune
intervenţia lor, poliţiştii i-au recomandat mamei să contacteze SPAS, pentru că erau totuşi
îngrijoraţi de situaţia copiilor, şi au înştiinţat-o că vor raporta şi ei incidentul la SPAS.

SPAS primeşte sesizarea în dimineaţa următoare şi decide ca un asistent social să viziteze

familia pentru a verifica dacă există o situaţie de risc pentru copii. În timpul vizitei,
asistentul social observă că nu este curăţenie în casă, iar X este neglijent îmbrăcată şi se
joacă singură pe covor cu o maşinuţă a lui Y, care este la şcoală. Mama este pasivă,
nesigură şi reticentă la unele întrebări privind relaţia cu soţul ei. Totodată, află că
veniturile actuale ale familiei sunt compuse din ajutorul de şomaj al tatălui, care, de cinci
luni, nu mai lucrează, şi alocaţiile celor doi copii.

Asistentul social decide să culeagă mai multe informaţii. De la vecini află că, de când a
rămas fără slujbă, tatăl vine tot mai des în stare de ebrietate şi episoade precum cel din
seara trecută au mai avut loc şi în alte ocazii.

De la medicul de familie află că în ultima perioadă, atunci când mama a venit cu copiii
pentru consultaţii sau vaccinări, ea prezenta urme evidente de violenţă şi a solicitat
medicamente antidepresive.

Învăţătoarea lui Y îşi face probleme în ceea ce priveşte situaţia băiatului, deoarece acesta
a început să lipsească tot mai des de la şcoală. În ziua respectivă întârziase la prima oră
şi, în general, îşi neglijează temele şi are dificultăţi de concentrare în timpul orelor.

Asistentul social consideră că nu există dovezi privind un posibil abuz asupra copiilor în
familie, dar aceasta se confruntă cu o situaţie de criză şi se impune acordarea unor
servicii de sprijin. În ziua următoare, asistentul social invită părinţii la sediul SPAS,
pentru a schiţa împreună un plan de servicii. Mama vine însă singură şi acceptă
propunerea de a înscrie fetiţa la grădiniţă, pentru a avea timp să-şi caute un loc de muncă.

Pagina 1 din 2
 Modul de formare pentru cadre didactice
Abuzul, neglijarea şi exploatarea

Ea nu consideră totuşi că Y ar trebui să meargă la un centru de zi după terminarea orelor

de la şcoală şi nici că soţul ei are probleme cu alcoolul şi ar avea nevoie de consiliere.

În procesul de monitorizare a aplicării planului de servicii, asistentul social vizitează,

după o lună, şcoala şi grădiniţa frecventate de copii. De la învăţătoare află că situaţia
şcolară a lui Y nu s-a îmbunătăţit, ci, dimpotrivă, iar acesta a devenit agresiv faţă de
colegi. Educatoarea lui X îi comunică suspiciunea că fetiţa este tăcută, retrasă, nu se
joacă cu ceilalţi copii şi nu participă la activităţile grupei. Asistentul social încearcă să
viziteze din nou domiciliul părinţilor, dar nu găseşte pe nimeni acasă. Vecinii îi spun că
tatăl continuă să vină beat acasă, iar scandalurile sunt tot mai dese.

Sprijinul acordat de către SPAS nu a condus la îmbunătăţirea situaţiei. Acest fapt îl

determină pe asistentul social SPAS să sesizeze DGASPC, care evaluează, la rândul său,
situaţia şi ajunge la concluzia că în familie există o situaţie de risc potenţial pentru copii.
Este clar că tatăl are probleme cu alcoolul şi că mama nu are destulă energie şi resurse
pentru a se confrunta cu aceasta. Dacă în ceea ce-i priveşte pe copii, nu există dovezi de
abuz, violenţa asupra mamei este evidentă.

Datele colectate îi determină pe reprezentanţii DGASPC să organizeze o întrunire cu

membrii familiei extinse pentru a evalua posibilităţile ca familia extinsă să aibă grijă de
copii până când părinţii depăşesc perioada de criză. Întrucât bunicii din partea mamei
locuiesc în apropiere şi au atât dorinţa, cât şi condiţiile necesare pentru a avea grijă de
copii, se propune plasarea copiilor la bunici cu consimţământul părinţilor. Pentru a face
posibil acest lucru, se stabileşte un plan individualizat de protecţie şi propunerea este
înaintată Comisiei de Protecţie a Copilului, care decide plasamentul.

Hotărârea comisiei este comunicată asistentului social al SPAS, care informează

reprezentanţii şcolii şi medicul de familie cu privire la situaţia familiei. SPAS şi
DGASPC hotărăsc împreună modalităţile de sprijin acordate părinţilor pe perioada
plasamentului în vederea reîntregirii familiei: terapie şi consiliere în vederea obţinerii
unui loc de muncă.

Întrebări

1. Cum ar fi putut fi evitată separarea copiilor de părinţi? Cine ar fi putut să

intervină? (10 min.)

2. Ce rol îndeplineşte fiecare „actor” după separarea copiilor? (15 min.)

Pagina 2 din 2