Istoricul relatiilor Romaniei cu Fondul Monetar International Incepem cu acest numar o prezentare a Fondului Monetar International una dintre

cele mai importante institutii financiare internationale -, un scurt istoric al relatiilor Romaniei cu aceasta institutie si vom incerca o evidentiere a impactu lui masurilor luate prin acordurile stand-by incheiate cu Fondul Monetar Interna tional asupra economiei romanesti. Fondul Monetar International este o institutie financiara internationala care a fost creata in urma Conferintei Natiunilor Unite de la Bretton-Woods (SUA). Statutul acestei institutii, al carei sediu se afla la Washington, a fost adopta t la 22 iulie 1944, in urma Conferintei Monetare si Financiare Internationale de la Bretton-Woods, la care au participat 45 de state, si a intrat in vigoare la 27 d ecembrie 1945. Acest statut prevede ca Fondul Monetar International este o insti tutie cooperativa cu deplina personalitate juridica, alcatuita dintr-un sistem d e organe de conducere, avand un buget propriu si un mecanism procedural de decizie si de interpretare a propriului statut, al carei rol este de a promova c ooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si incheierea unor acor duri valutare care sa asigure stimularea cresterii economice si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca, precum si de a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, in vederea ajustarii balantelor de plati ale acestora. Infiintarea unei astfel de institutii a fost n ecesara in vederea solutionarii problemelor economice (legate in principal de de teriorarea schimburilor comerciale) si monetare internationale (instabilitatea c ursurilor de schimb), grav afectate de cel de-al doilea razboi mondial. Ulterior, necesitatea existentei si functionarii acestei institutii a fost cauzata de aparitia si ext inderea crizelor financiare la nivel international, care impun instaurarea unei ordini internationale in domeniul financiar si monetar menite sa reglementeze si sa limiteze fluctuatiile cursurilor de schimb, paritatea monedelor si marimea defic itului balantei de plati externe, precum si liberalizarea pietelor financiare si a contului de capital. Fondul Monetar International este interesat nu numai de problemele economice si financiare ale fiecarei tari membre, ci de functionarea Sistemului Monetar International in ansamblul sau. Statutul Fondului Monetar International imparte membrii in doua categorii, si anume: membri de origine (tarile care au p articipat la Conferinta de la Bretton-Woods din iulie 1944) si alti membri (tarile care au aderat la FMI dupa data de 31 decembrie 1945). Nu sunt membri FM I pana in prezent urmatoarele tari: Andorra, Nauru, Malta, Sahara de Vest, Cuba, Coreea de Nord, Liechtenstein, Vatican, Kosovo si Taiwan. Activitatea FMI a inc eput la 1 martie 1947, iar numarul tarilor membre a crescut de la 70, in anul 1946, la 185 in anul 2008. Aceasta evolutie ilustreaza o crestere import anta a numarului de membri precum si a interesului pentru aceasta institutie, ma i ales dupa anul 1990, cand multe tari foste comuniste au inceput o serie de ref orme structurale importante in vederea orientarii economiilor lor spre economia de piata si au solicitat sa devina tari membre ale FMI pentru a beneficia de spr ijinul acestui organism financiar. Drepturile si obligatiile tarilor care adera la Fondul Monetar International

Tarile membre FMI au urmatoarele drepturi: - sa efectueze tranzactii si operatii cu Fondul Monetar International (tranzacti ile se refera la schimburi de active monetare, iar operatiile reflecta utilizari le sau incasarile de active monetare); - sa cumpere sume in valute liber utilizabile sau in DST in schimbul unor sume i n moneda nationala in vederea echilibrarii balantei de plati; - sa participe la adoptarea deciziilor in cadrul FMI; - sa primeasca alocari de DST; - sa adere la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). O tara membra a FMI are urmatoarele obligatii cu titlu general: - sa furnizeze date economice si financiare necesare derularii operatiunilor cu Fondul; - sa elimine restrictiile in domeniul platilor si transferurilor pentru tranzact iile internationale curente; - sa elimine practicile monetare discriminatorii; - sa asigure, la cerere, convertibilitatea sumelor in moneda proprie detinute de celelalte state. Din ce sunt constituite resursele FMI Resursele FMI sunt constituite din cotele-parti depuse de statele membre, care d etin ponderea cea mai ridicata in totalul acestora si sunt susceptibile la modif icari periodice, precum si din imprumuturile contractate de FMI. Cotele-parti depuse de statele membre reprezinta participarea financiara a fieca rei tari, iar marimea acestora influenteaza puterea de vot a fiecarei tari, acce sul la facilitatile de credit oferite de FMI si marimea alocarilor de Drepturi S peciale de Tragere (DST) pentru fiecare tara membra. Marimea cotei de participare la resursele Fondului a fost stabilita initial, in dolari americani, in functie de dimensiunea economica a tarii respective in cadr ul economiei mondiale, luandu-se in considerare o serie de indicatori economici importanti, si anume: - 2% din venitul national brut; - 5% din rezervele de aur si de dolari SUA; - 10% din media importului; - 10% din variatia maxima a exportului; - suma elementelor de mai sus, majorata cu ponderea exportului mediu in venitul national. Potrivit statutului initial, cota-parte trebuia varsata in aur si in moneda nati onala, astfel:

- partea varsata in aur (pana in anul 1979 aceasta transa a fost numita transa-au r ) reprezenta partea cea mai mica dintre 25% din cota si 10% din rezervele oficia le nete in aur si dolari. Ea putea fi varsata la alegere in DST sau valute accep tate de Fond; - partea varsata in moneda nationala reprezenta diferenta pana la completarea co tei, de regula 75% din marimea acesteia. Sumele in moneda nationala a unei tari aflate la dispozitia Fondului si care depasesc acest procent reflecta datoria ta rii in cauza fata de Fond, iar sumele cu care disponibilitatile Fondului in mone da unei tari sunt mai mici decat acest nivel reflecta datoria Fondului fata de t ara respectiva. Varsamintele in moneda nationala a unei tari sunt reflectate in conturile deschi se pe seama Fondului la banca centrala a tarii membre. De marimea cotelor-parti depinde puterea de vot a membrilor FMI, deoarece numaru l de voturi atribuit unui stat este proportional cu capitalul subscris de acesta la Fond. Totusi, indiferent de marimea cotei-parti subscrise, o tara membra dis pune de 250 de voturi, la care se adauga cate un vot suplimentar pentru fiecare parte din cota sa echivalenta cu 100.000 DST. In urma reuniunii anuale a membrilor FMI din luna septembrie 1997 s-a luat deciz ia majorarii cu 45% a cotelor tarilor membre si a unei noi alocari de DST. Aceas ta majorare a reprezentat un factor esential de crestere a capacitatii tarilor m embre de a beneficia de resurse financiare mai insemnate de la FMI. Functiile Fondului Monetar International Preocuparile FMI sunt legate atat de asigurarea echilibrului valutar al tarilor membre cat si de administrarea Sistemului Monetar International. Pornind de la o biectivele Fondului Monetar International, care vizeaza sustinerea expansiunii s i a cresterii echilibrate a comertului international si promovarea dezvoltarii e conomice a tarilor lumii, fiecare tara membra este chemata sa implementeze polit ici economice si financiare care sa asigure cresterea economica in conditii de stabi litate a preturilor si sa elimine factorii care perturba echilibrul financiar si valutar. Aceste obiective ale Fondului Monetar International se realizeaza prin urmatoarele functii: a) supravegherea politicilor cursurilor valutare practicate de tarile membre si adoptarea unor principii specifice in vederea orientarii tarilor membre spre ast fel de politici. Supravegherea politicilor financiar-valutare internationale a c onstituit scopul initial al Fondului, care se manifesta si in prezent prin supra vegherea politicilor promovate de tarile membre, politici care trebuie sa fie in concorda nta cu obligatiile acestora, prevazute in Statut. Aceste tari sunt obligate sa c olaboreze cu Fondul si cu ceilalti membri pe probleme de natura financiar-valuta ra si de politica macroeconomica; b) acordarea de asistenta tehnica tarilor membre. FMI acorda tarilor membre asis tenta tehnica in domenii diverse, cum sunt politicile fiscale si monetare, balan ta de plati externe, sistemul bancar etc. In ultima perioada se constata o diver sificare din ce in ce mai mare a asistentei tehnice, concretizata in: trimiterea gratuita de specialisti in domeniile de expertiza ale FMI, asigurarea de consultanta in dome niul politicilor economice si financiare, sprijin in elaborarea si implementarea politicilor valutare si fiscale, sustinerea crearii unor institutii financiare

(infiintarea de banci centrale si a trezoreriilor), sprijin in revizuirea si chi ar elaborarea legislatiei in domenii specifice, asistenta gratuita in domeniul colectarii lor statistice si perfectionarea functionarilor publici s.a. eprezinta aproximativ a cincea parte din bugetul operational rea acesteia se face atat din resurse interne cat si externe c) acordarea de asistenta echilibrarea balantei de a dreptului de a cumpara bligatia acesteia de a-si si prelucrarii date Asistenta tehnica r al FMI, iar finanta (donatii primite);

financiara tarilor care se confrunta cu dificultati in plati. Aceasta asistenta consta in acordarea unei tari cu moneda nationala o moneda a altei tari membre, cu o rascumpara moneda nationala la un anumit interval de

timp. La acordarea unui credit de acest tip de catre FMI unei tari membre sunt s olicitate de la aceasta garantii speciale, care constau in obligatia guvernului tarii beneficiare a imprumutului de a asigura realizarea anumitor indicatori de stabilitate macroeconomica, definiti in cadrul strategiei proprii de relansare a economiei sau stabiliti in cooperare cu reprezentantii Fondului. Acesti indicatori macroeconom ici vizeaza politica monetara, cea bugetara, cea fiscala si politicile structura le macroeconomice. De asemenea, tara beneficiara a creditului trebuie sa indepli neasca o serie de conditii, cum sunt: sa faca dovada ca valuta solicitata ii este neaparat necesara pentru plati compatibile cu principiile FMI, sa nu fi fos t anterior declarata ca neadmisa la resursele Fondului, din diverse motive, sa f aca dovada ca isi poate rascumpara propria moneda la scadenta imprumutului etc. Cele mai importante credite acordate de FMI sunt orientate spre tarile cu un PNB /locuitor scazut. Activitatea de sprijin financiar a Fondului a fost extinsa in ultima vreme prin acordarea de catre acesta a unor imprumuturi specifice, si anu me: - finantarea compensatorie, care se acorda in cazul unor variatii puternice ale preturilor unor produse primare, care pot avea ca efect provocarea de dezechilib re ale balantelor de plati externe; - finantarea stocurilor tampon, care se acorda tarilor in curs de dezvoltare car e stocheaza produse primare in vederea reducerii ofertei excesive de pe pietele internationale, susceptibila sa conduca la prabusirea preturilor; - finantarea extinsa, care se acorda tarilor care se confrunta cu dezechilibre a le balantei de plati externe si care se confrunta cu dificultati in dezvoltarea economica etc. In acest numar vom incerca o prezentare a acordurilor Stand-by incheiate de Roma nia cu Fondul Monetar International si a impactului masurilor luate in urma aces tor acorduri asupra economiei romanesti. Romania a devenit membru cu drepturi depline al Fondului Monetar International p rin varsarea cotei sale de participare, la 15 decembrie 1972, Romania devenind i n acel moment al 125-lea stat membru al FMI. Cota-parte de participare a Romaniei la Fond a fost de 1.030,2 milioane DST, car e a reprezentat 0,48% din total. Varsarea acestei cote i-a conferit tarii noastr e un numar de 10.552 voturi, reprezentand 0,49% din total. Romania dispune in pr ezent de disponibilitati la FMI care pot fi trase in urma unor acorduri stand-by , tragerile fiind posibile in limitele implementarii programelor de reforma conven ite cu Fondul. Romania contribuie la luarea deciziilor in cadrul Consiliului Guv

ernatorilor al FMI prin guvernatorul BNR, Mugur Isarescu si ministrul finantelor , Varujan Vosganian, care indeplineste functia de guvernator supleant. Dupa aderarea sa la Fond, Romania a participat activ, in perioada 1972-1974, la lucrarile Comitetului celor 20 pentru reforma sistemului monetar, iar in perioad a 1974-1976 la lucrarile Comitetului interimar pentru modificarea statutului FMI . Drepturile si obligatiile Romaniei ca tara membra a Fondului Monetar Internation al In urma aderarii la FMI, Romania a obtinut urmatoarele drepturi: - dreptul de a obtine credite in regim normal sau ca facilitati. Incepand cu anu l 1990, Romania a beneficiat de facilitati sub forma tragerilor curente, acordur ilor stand-by, finantarilor compensatorii si a facilitatilor de transformare sis tematica; - dreptul de a obtine credite in monedele altor tari membre sau in DST din resur sele generale ale Fondului, in schimbul unei sume in moneda nationala, in condit ii mult mai avantajoase decat cele ale pietei, fiind obligata sa respecte in sch imb o serie de conditii impuse de FMI tuturor tarilor membre aflate in postura d e debitor fata de Fond; - dreptul de alocari de DST in cazul unor noi emisiuni de DST. Datorita faptului ca FMI a intrerupt emisiunile de DST incepand din 1972, Romania nu a putut bene ficia de astfel de alocari decat incepand cu anul 1979; - dreptul de participare la luarea deciziilor in cadrul FMI. Romania detine un n umar de voturi corespunzator cotei sale de participare, iar acest drept de vot s e exercita prin intermediul unui grup format din 12 tari (Armenia, Bosnia si Her tegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Olanda si Ucraina), grup condus de reprezentantul Olandei, care reprezinta si interesel e tarii noastre in Consiliul Executiv al FMI; - dreptul de aderare la BIRD si la filialele sale; In urma aderarii la FMI, tara noastra si-a asumat si o serie de obligatii, si an ume: - subscrierea si varsarea cotei-parti de capital; - convenirea cu FMI a unui curs reprezentativ al leului fata de dolarul american ; - sa nu aplice restrictii asupra efectuarii platilor curente in relatiile econom ice internationale; - sa se consulte cu FMI si sa colaboreze cu celelalte tari membre; - sa furnizeze informatii cu caracter economic si financiar privitoare la detine rile oficiale de aur si de mijloace de plata internationale, evolutia importuril or si a exporturilor, balanta de plati, investitiile straine, cursul de schimb s i altele. Incepand cu anul 1972, tara noastra a incheiat pana in prezent cu Fondul Monetar International 10 acorduri stand-by, ca suport financiar al programelor economic e.

Aranjamentele stand-by incheiate de Romania cu Fondul Monetar International pana in anul 1989 Pana in anul 1989, Romania a incheiat cu FMI trei acorduri stand-by, primul fiin d semnat dupa trei ani de la momentul aderarii Romaniei la aceasta institutie. A cordurile stand-by sunt acorduri incheiate cu FMI prin care tarile membre au dre ptul de a cumpara o suma intr-o anumita valuta de la FMI, in cursul unei perioad e date, cu conditia respectarii de catre acestea a unor criterii si conditii sta bilite prin programul elaborat si aprobat de Consiliul Executiv al FMI. Primul acord stand-by al Romaniei cu FMI a fost aprobat pe 3 octombrie 1975 si a fost finalizat cu succes pe 2 octombrie 1976, desfasurandu-se pe o perioada de 12 luni, in care Romania a primit 95 de milioane DST. Al doilea acord a fost apr obat pe 9 septembrie 1977 si a fost incheiat pe 8 septembrie 1978, Romania primind 64,1 milioane DST. Cel de-al treilea acord, in valoare de 1.102, 5 milioane DST a fost incheiat pe 15 iunie 1981, insa a fost reziliat dupa 30 de luni de la semnarea lui, pe 14 ianuarie 1984, dupa ce Romania a reusit sa traga de la FMI suma de 817,5 milioane DST. De retinut ca pana la sfarsitul anilor 90, Romani a nu avea datorii externe nici fata de celelalte state si nici fata de FMI, impr umuturile primite fiind achitate esalonat, in mai multe transe. Dupa anul 1990, relatiile Romaniei cu Fondul Monetar International au cunoscut o imbunatatire permanenta, ca urmare a eforturilor depuse de autoritatile romane in acest sens. Incepand cu anul 1991 a fost deschisa o reprezentanta permanenta a FMI la Bucuresti, care desfasoara o gama larga de activitati in scopul asigura rii implementarii de catre autoritatile romane a recomandarilor de politica economic a ale Fondului, de a mentine legaturi stranse intre organele de conducere ale FM I si autoritatile din Romania, precum si la asigurarea transparentei politicilor FMI in Romania. Incheierea acordurilor cu FMI dupa anul 1990 a fost o necesitat e pentru Romania, care se confrunta la acea vreme cu un deficit extern de amploa re (circa 1,5 miliarde de dolari), aceste acorduri fiind necesare in vederea soluti onarii problemelor balantei de plati si procurarii de capitaluri de pe pietele i nternationale. Dupa 1990, Romania a incheiat 7 acorduri cu FMI, primind de cele mai multe ori doar prima transa. Diferentele semnificative dintre cuantumul creditului aprobat si suma trasa efec tiv s-au datorat atat conditiilor severe impuse de Fond la acordarea unei noi tr anse din acord, cat si nerespectarii de catre Romania a programului de reforma. Primul aranjament stand-by a fost incheiat cu Fondul pe o durata de 12 luni si a fost aprobat la 11 aprilie 1991 pentru un volum total de 380,5 milioane DST, ca re a inclus si trageri in cadrul facilitatii de finantare compensatorie (imprumu turi acordate tarilor care fac dovada unui necesar financiar care sa compenseze o scadere temporara a incasarilor din exporturi sau o crestere temporara a volumului importurilor) pentru componenta import de titei. El a avut drept scop accelerarea reformei economice, proces demarat in 1990, si a fost orientat in sp ecial pe reforma sistemului financiar-bancar si conturarea unui cadru legislativ si institutional specific economiei de piata. Memorandum-ul incheiat cu guvernu l roman viza o stabilizare graduala a economiei prin: liberalizarea treptata a pre turilor, eliminarea dobanzilor real-negative, stimularea procesului de economisi

re si a investitiilor, reducerea inflatiei, instituirea unor impozite si taxe co relate cu veniturile incasate, devalorizarea cursului de schimb si introducerea unei rate de schimb flotante etc. Efectele pozitive urmarite nu au fost la nivel ul asteptarilor: consumul de materii prime si energie a fost incurajat in contin uare prin mentinerea unor preturi scazute, nerealiste, ritmul economisirii si al investitiilor interne a scazut, volumul productiei interne si-a continuat declin ul, iar rata de schimb oficiala a leului fata de dolarul american a fost supraev aluata, o situatie mai buna inregistrand-o doar volumul investitiilor straine di recte, care a cunoscut o oarecare crestere. Al doilea acord a fost un aranjament stand-by pe 10 luni, aprobat pe data de 29 mai 1992 pentru o suma de 314 milioane DST, care a inclus inca o facilitate de f inantare compensatorie pentru importul de titei. Al doilea aranjament a avut ca obiective macroeconomice incheierea miscarii corective a preturilor si liberaliz area cursului de schimb al leului, diminuarea inflatiei, mentinerea deficitului buget ar la un nivel ce poate fi finantat fara consecinte inflationiste, stoparea decl inului economic si redresarea pozitiei externe a tarii prin ameliorarea situatie i balantei de plati externe si cresterea rezervelor valutare. La fel ca si in ca zul primului aranjament, si in cadrul celui de-al doilea au fost respectate obiectivele canti tative doar in primele 3 trimestre de aplicare. Neindeplinirea obiectivelor ambe lor aranjamente s-a datorat unui complex de factori nefavorabili, atat interni c at si externi, printre cei mai importanti putand fi mentionati intarzierea proce sului de privatizare si restructurare a economiei, inexistenta unei legislatii cu privire la proprietatea individuala, liberalizarea preturilor si a comertului fara infi intarea unor institutii care sa reglementeze relatiile de concurenta, liberaliza rea salariilor fara asigurarea corelarii lor cu productivitatea muncii, ratele i nalte ale dobanzilor, care au descurajat investitiile, supraevaluarea cursului d e schimb al monedei nationale, indisciplina financiara etc. Al treilea aranjament stand-by cu FMI a fost semnat pe data de 11 mai 1994 pentr u o suma de 301,5 milioane DST, care a inclus si o facilitate de transformare si stematica (aceste facilitati sunt acordate tarilor aflate in tranzitie, care se confrunta cu dificultati in echilibrarea balantei de plati). Masurile de reforma, partial atinse, au vizat stabilirea unei rate a dobanzii re al-pozitive, devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial, controlul si reducerea inflatiei, stabilirea unor obiective cantitative clare in domeniul pr ivatizarii si de restructurare a sistemului financiar-bancar (inclusiv de infiin tare a bursei de valori), eliminarea subventiilor acordate de stat producatorilo r ineficienti s.a. Al patrulea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 22 aprilie 1997 pe o perioada de 13 luni si pentru o suma de 301,5 milioane DST, care urma sa fie tr asa in 5 transe trimestriale. Programul economic aprobat viza atingerea unor obi ective importante: liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, mentinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil (4,5%), cresterea rezervelo r BNR, sistarea creditelor discretionare, reducerea ratei inflatiei etc. Neindep linirea obiectivelor asumate de guvernul roman a condus la atingerea unor perfor mante slabe atat la nivel micro cat si macroeconomic. Al cincilea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 5 august 1999 pentru

o suma de 400 milioane DST, pentru a sprijini programul de reforma si stabiliza re economica al guvernului Romaniei (care a vizat diminuarea deficitului de cont curent, scaderea in continuare a inflatiei, cresterea rezervelor valutare ale B NR, consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor, reducerea puternic a a pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a capitalurilor straine). Al saselea acord stand-by cu FMI a fost aprobat pe data de 31 octombrie 2001 pen tru o suma de 300 milioane DST. Programul a vizat sustinerea procesului de dezin flatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea refo rmelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica. Al saptelea acord stand-by (si ultimul) incheiat cu FMI a fost aprobat pe data d e 7 iulie 2004 pentru o suma de 250 milioane DST. Acesta a fost un acord stand-b y de supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romania in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006 si a prevazut acce sul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice neprevazute. In anul 2005, ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana cu privire l a evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica, acordul a fost suspendat. Concluzii Colaborarea Romaniei cu FMI a avut un rol important in implementarea unor progra me de reforma economica menite sa asigure liberalizarea economiei, reducerea inf latiei, scaderea somajului prin cresterea investitiilor, cresterea productiei, a tragerea investitiilor straine prin liberalizarea pietei de capital si a fluxuri lor monetare, restructurarea intreprinderilor nerentabile etc. FMI a jucat un rol activ in procesul de tranzitie din Romania, conditionand acor darea de imprumuturi financiare de efectuarea unor reforme radicale in economia romaneasca. FMI poate fi considerat responsabil de realizarea tranzitiei in Roma nia si in celelalte tari foste comuniste in masura in care acestea au implementat programele de reforma in legatura directa cu respectarea conditionar ilor impuse de aceasta institutie si cu dezideratele proprii fiecarei tari privi nd reforma economica. Pentru Romania, relatia cu FMI a fost uneori controversata , atat ca urmare a lipsei de profunzime a reformelor promovate in tara noastra i n diversele perioade ale tranzitiei, cat si a rigiditatii FMI in ceea ce privest e unele pachete de programe propuse, inadecvate structurii economiei romanesti.