You are on page 1of 3

Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga
1. Introducere
Povestea lui Harap-Alb, de I.Creanga este un basm cult, deoarece este
un basm original, care a fost creat din motive tipice basmului popular
(drumul initiatic, personaje cu puteri supranaturale, cifre simbolice: 3, 7, 12
etc.).
2. Definitie
Basmul este o specie a genului epic, in proza sau in versuri, in care
intamplarile reale se impletesc ci cele fantastice, fiind savarsite de personaje
cu puteri supranaturale, care reprezinta fortele binelui si ale raului, din a
caror confruntare ies invingatoare cele ale binelui.
3. Apartenenta la genul epic
Acest basm apartine genului epic, deoarece autorul isi transmite ideile si
sentimentele in mod indirect prin intermendiul actiunii (drumul cu obstacole,
initiatic, de maturizare) si a personajelor (Harap-Alb, fratii, imparatul Ros, cei
5 tovarasi de drum etc.). Povestea lui Harap-Alb este un basm cult,
deoarece autorul acestuia, Ion Creanga, l-a creat utilizand anumite motive
din basmul popular, iar faptele ce tin de orizontul realului (existenta craiului,
cei 3 feciori ai sai, imparatul Verde cu cele 3 fete) se impletesc cu cele
neobisnuite, fantastice (tovarasii lui Harap-Alb: Gerila, Flamanzila, Setila,
Ochila, Pasari-Lati-Lungila, cerbul, fata imparatului Ros). O ala trasatura ce
face din acest text un basm, o constituie existenta personajelor negative
(spanul, ursul, cerbul, imparatul Ros) si a celor pozitive (Harap-Alb,
Sf.Duminica). Si in acest basm, ca si in orice alta creatie de acest gen, binele
iese in final triumfator.
4. Momentele subiectului
Actiunea se naste din conflictul intre fortele binelui si ale raului. Fiind o
opera ce apartine genului epic, actiunea poate fi structurata pe momentele
subiectului. In expozitiune este vorba de un crai, car avea trei fii. Intr-o zi,
acesta a primit veste de la fratele sau, Verde-imparat, in care ii cerea sa-l
trimita pe cel mai viteaz fiu al sau ca sa-l lase imparat dupa moartea sa. Siau incercat norocul fiii cei mari, dar s-au intors in momentul in care la un pod
le-a iesit in cale un urs, care era, de fapt, tatal lor ce vroia sa-i puna la
incercare. Dupa acestea, simtindu-se rusinat de esecul fratilor mai mari,
mezinul a inceput sa planga in gradina. I-a iesit in cale o batrana care l-a
sfatuit sa mearga la tatal sau, sa-i ceara calul, armele si hainele cu care a

fost el mire, deoarece cu ajutorul acestora va reusi sa ajunga unde n-au


putut fratii sai. Dupa acestea mezinul a pornit la drum, avand ca tovaras
calul nazdravan al tatalui sau. Intriga este declansata in momentul in care,
uitand ed sfatul tatalui sau, fiul de imparat se intovaraseste cu un span.
Acesta, prin viclesug, il face sluga pe Harap-Alb si ocupa el locul feciorului de
imparat. In aceasta situatie au ajuns cei doi la curtea imparatului Verde.
Desfasurarea actiunii este formata din mai multe evenimente: spanul a
incercat sa-l piarda pe Harap-Alb, punandu-l la incercari grele (sa-i aduca
salati din gradina ursului, pielea cerbului batuta cu nestemate). Cu ajutorul
calului si a Sf.Duminici, Harap-Alb a reusit sa indeplineasca poruncile
spanului. Acesta, mai inversunat impotriva sa, i-a cerut sa i-o aduca pe fata
imparatului Ros, nadajduind ca primejdiile mari il vor rapune. Incurajat de
calul sau, Harap-Alb porneste la drum si, dupa ce se fereste sa calce peste
furnici si face un adapost pentru albine, se intovaraseste pe rand cu Gerina,
Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila si, astfel, ajung impreuna la
curtea imparatului Ros. El l-a supus altor 6 probe, la care a fost ajutat de noii
sai tovarasi. Ultima proba peste care a fost nevoit sa treaca, a fost cea din
partea fetei de imparat, pe care, bineinteles, a castigat-o. Apoi s-a intors la
curtea imparatului Verde, impreuna cu fata de imparat. Punctul culminant
este dat de momentul in care Harap-Alb a fost recunoscut de verisoarele lui,
fapt care a dus la uciderea sa de catre span. Deznodamantul este oferit de
secventa in care fata imparatului Ros l-a inviat, iar raul a fost pedepsit. In
final, Harap-Alb si fata imparatului Ros s-au casatorit.
5. Personajul principal
Are 2 feluri de calitati: native (bunavointa, milostenie, perseverenta,
demnitate, prietenie, blandete, loialitate) si dobandite (curaj, rabdare,
ascultare, etc.). In schimb, are si defecte (naivitate, nepasare, neascultare,
etc.). Harap-Alb reprezinta adolescentul in devenire.
6. Elemente fantastice
Fantasticul este o categorie estetica, ce presupune depasirea limitelor
realului si trecerea in supranatural. Acesta cuprinde fapte la limita dintre
credibil si incredibil.
Intamplarile reale din Povestea lui Harap-Alb sunt pornirea meziunului in
calatorie, incercarea la care este supus de tatal sau, intalnirea cu spanul etc.
Intamplarile fantastice din basm sunt reprezentate cu ajutorul calului care
zboara (calul odara zboara cu el pana la nouri si apoi se lasa in jos ca o
sageata), al furnicii care ii da o aripa (na-ti aripa asta, si cand ii ave
vreodata nevoie de mine sa dai foc aripei, si atunci eu impreuna cu tot
neamul meu avem sa-ti venim in ajutor), al celor 5 tovarasi ai sai, al fetei
imparatului Ros, etc.
7. Simboluri si motive

Observam, de mai multe ori la rand in basm, prezenta unui pod. Podul
reprezinta o punte de trecere intr-o alta lume, necunoscuta personajului.
Castelul infatiseaza siguranta, un loc fara primejdii, simbol al protectiei.
Padurea simbolizeaza un spatiu in care se intalnesc fortele raului. Are
infatisare labirintica, fapt ce reprezinta drumul spre initiere.
Fantana este un simbol al labirintului intunecat.
8. Incheiere
In ciuda greutatilor si primejdiilor la care a fost supus Harap-Alb, acesta a
reusit sa invinga fortele raului. Acest fapt dovedeste inca o data ca, in orice
basm, binele invinge intotdeauna.

You might also like