1.

Titlul: Doza efectiva datorata radioactivitatii solului 2 Elementele initiale ale lucrarii: In aceasta lucrare am utilizat pachetul de programe GEANT 4 pentru a calcula contributia componentei gamma a radioactivitatii naturale a solului la doza incasata de o ,,fantoma,, de apa plasata pe sol. 3.capitole: 3.1.Introducere: Tema,Scop,Planul 3.2.Intersectia razei gamma cu substanta si detectorul de radiatii gamma, marimi dozimetrice 3.3.Radioactivitatea solului 3.4.Metoda BECK si simularile GEANT 4 3.5.Rezultate experimentale 3.6.Discutie si concluzii 3.7.Bibliografie

CAP 1 In introducere: Suntem in permanenta expusi la radiatiilor pe care le intalnim in natura.Ele provin din : sol,cosmos,aer si apa. Problema radia iilor nu este numai o consecin a a progresului tehnic- tiin ific al omului modern. Radia ia a existat ntotdeauna in natura Problema radia iilor nu este numai o consecin a a progresului tehnic- tiin ific al omului modern. Radia ia a existat ntotdeauna in natura. Dup opinia unor oameni de tiin , radia ia cosmica a avut o mare importan in evolu ia vie ii pe P mnt. Astfel, apari ia reptilelor gigantice precum 5i evolu ia ulterioar a speciilor animale Si vegetale este pusa, de mul i cercet tori, sub semnul influentei exercitate de radia ia cosmica primita de p mnt, din univers. Practic, exista doua componente ale iradierii naturale: o componenta cosmica 5i una telurica. Originea radia iei cosmice este nc neclara. Eu sunt de p rere ca ar veni din galaxia noastr , i ca ar veni din afara ci. Soarele contribuie mai ales in perioadele de erup ii solare. Radia ia cosmica p trunde in cantitate mai mare pe Ia poli dect pe la ecuator. De asemene, oamenii i animalele care tr iesc in mun i, la mari altitudini, sunt mai expu i la acest tip de radia ie dect cei afla i Ia nivelul mani. Radia ia telurica provine din faptul ca toate materialele din scoar a p mntului sunt radioactive. Se crede ca mi c rile scoar ei sunt cauzate 5i de radioactivitatea naturala. Cele mai r spndite elemente radioactive din sol i roci sunt: uraniul, toriul i potasiul-40. Sintetic, iat , in medie, care sunt, calitativ i cantitativ, principalele surse ale dozei de radia ie umana: - din cosmos: circa 100 000 neutroni i 400 000 particule de radia ie cosmica secundara trec prin flecare individ, in fiecare or ; - din aerul respirat: circa 30 000 atomi (de radon, plutoniu, bismut i plumb) se dezintegreaz in fiecare or in pl mni, dnd na tere la particule '3, ce i unor fotoni 7; - din sol i materiale de construc ie: peste 200 milioane fotoni y trec prin noi in fiecare ora; - din alimente si apa: omul introduce zilnic in organism peste 1 microgram de uraniu; 70% din aceast cantitate provine din cereale came, lapte cartofi. Principalele surse artificiale de poluare radioactiv sunt urm toarele: 1. accidentele i de eurile de la reactoarele nucleare; 2. experien ele i accidentele cu arme nucleare; 3. tratamentele medicale ce utilizeaz radia ii sau radionuclizi 4. diferite activit i profesionale. Reactorii nucleari au fost folosi i pentru producerea energiei nc din anii '50. Exist , practic, dou tipuri de reactori : reactori termici i reactori rapizi. n reactorii termici frecvent utiliza i - se fo1ose te uraniu, care este alc tuit din nucleele a doi izotopi: uraniu-235 (0,7%) Si uniniu-238 (99,3%). Cnd Un neutron termic p trunde intr-un nucleu de uraniu-235 se produce fisiunea acestuia din urma cu o mare eliberare de energie, de al i neutroni 5i de radia ii 7. Neutronii rezulta i din fisiune sunt rapizi Si nu sunt tot att de capabili de a produce noi fisiuni. Exploziile nucleare sovietice, de i mai pu ine, au avut o putere dubla fata de cele americane (450 megatone fata de 150), cea mai teribil bomba sovietic fund de aproximativ 4 000 de ori mai puternic dect ,,Little boy", folosit mpotriva Japoniei. Dup 1963, testele cu arme nucleare an continuat in subteran. Din 1963 pn n 1980, Statele Unite au mai efectuat cam 400 teste subterane cu bombe atomice, iar fosta Uniune Sovietic 300, dar cu o putere exploziv mult mai mare. La nivelul anului 1963 se apreciaz c radionuclizii, proveni i de la testele cu arme nucleare, au produs o iradiere suplimentar anual de 430 mSv pe individ, n aproape ntreaga emisfer nordica (majoritatea exploziilor au fost efectuate n aceast emisfer ). Dup acest an, valoarea iradierii suplimentare a sc zut substan ial, pn la momentul Cernobl. n clinici i spitale radia iile sunt folosite: - la radiografii; - in scop terapeutic;

- n scopuri de investiga ie. La radiografii se folosesc, n special, radia iile X (Rontgen). o radiografie a toracelui va transfera pl mnului un echivalent al dozei de 20 QSv In scop terapeutic se utilizeaz iradierea pentru distrugerea esuturilor tumorale maligne. Frecvent folosite sunt radiatule X de mare energie sau radiatule gama date de sursele Cobalt-60. In scop terapeutic sunt necesare valori ale dozei absorbite foarte mari, ajungnd pn la c iva zeci de gray. Se mai folosesc fascicule de neutroni i radia iile ionizante. n scopuri de investiga ie se utilizeaz administrarea de radionuclizi cu timpi scur i de njum t ire. Dup administrare, se realizeaz tomografierea (radiografii ale structurilor dintr-un singur plan de profunzime), in special a pl mnilor, oaselor si creierului. Se estimeaz c media echivalentului efectiv al dozei primita de organismul uman din proceduri medicale are valori de circa 200 QSv pe an. Radia ia artificiala este folosita in multe ramuri ale activit ii omene ti. De exemplu, n industrie este folosita pentru controlul proceselor i a calit ii produselor, iar in scop de studiu, este folosita in institute de cercetare i nv mnt superior. Tot aici trebuie inclusa i activitatea medicilor sau a personalului sanitar care lucreaz cu radia ii. La acestea trebuie ad ugate dozele pe care le prime te omul Si de la ceasurile luminate cu substan e radioactive sau de la televizoare (televizoarele moderne sunt bine ecranate). Se apreciaz ca din activit i profesionale doza colectiva (produsul dintre echivalentul dozei efectiv 5i nr. persoanelor care au activit i profesionale legate de radiata) in Marea Britanie, de exemplu, este de circa 450 Sv/om i an. In lucrare mi-am propus sa evaluam riscul de iradiere atunci cand stam pe sol prin 2 metode: metoda BECK si prin simularile GEANT 4. Lucrarea prezinta urmatoarea structura: In capitolul 2 v-oi prezenta interactia razelor gamma cu substantele,detectorul folosit pentru inregistrarea lor si marimile dozimetrice utilizate pentru a compara efectele radiatiilor gamma. In capitolul al 3 v-oi prezenta specificul radioactivitatii solului. In capitolul 4 v-oi prezenta metoda BECK si simularile GEANT 4. In capitolul 5 v-oi prezenta rezultatele experimentale. In capitolul 6 v-oi prezenta discutiile si concluziile/ CAP 2. Interactia razei gamma cu substanta,detectorul,marimi dozimetrice. Pentru a-mi atinge scopul lucrarii mele,trebuie sa detectez radiatiile gamma emise de probe de sol. Acest lucru este posibil datorita celor 3 intersectii ale razelor gamma cu substanta: efectul fotoelectric,efectul compton si generare de perechi.

INTERACTIA FOTONILOR CU SUBSTANTA Fotonii,denumiti si raxe X sau raze sunt radiatii electromagnetice.Considerate ca si particule ele se deplaseaza cu viteza luminii c si au sarcina electrica si masa egala cu 0.Relatia intre energia unui foton,lungimea de unda si frecventa este E=hv=h (4.44)

Nu exista o limita de demarcatie clara intre raxe x si . Denumitrea de raze x este aplicata in general fotonilor cu E< 1 MeV.Razele sunt fotonii cu E>1MeV.In ceea ce urmeaza,termenii de foton, ,si raze X vor fi folositi alternativ. Razele X sunt in general produse de tranzitiile atomice ca ionizarea si excitarea.Razele gamma sunt emise in tranzitiile nucleare.Fotonii sunt deasemenea produsi ca radiatii de franare, prin accelerarea sau decelerarea particulelor incarcate. Razele X si emise de atomi si nuclee sunt monoenergetice.Radiatia de franare are un spectru de energie continua. Exsta o lista lunga de interactii posibile intre fotoni,dar numai cele mai importante 3 vor fi discutate aici:efectul fotoelectric,efectul Compton,generare de perechi. EFECTUL FOTOELECTRIC Efectul fotoelectric reprezinta interactia dintre un foton si un electron legat in atom.Ca rezultat al interactiei,fotonul dispare si unul dintre electronii atomului este eliberat ca electron liber,numit fotoelectron..Energia cinetica a electronului este T=E -Be 4.45 unde E = energia fotonului Be=energia de legatura a electronului Probabilitatea ca aceasta interactie sa se produca se numeste sectiune transversala fotoelectrica sau coeficient fotoelectric.Este important sa discutam dependenta acestui coefficient fata de parametrii E ,Z, si A. Ecuatia care da coeficientul fotoelectric se poate scrie astfel: (m-1)=aN [1-O(Z)],unde 4.46

=probabilitatea pentru efectul fotoelectric sa apara pe unitatea de distanta parcursa de foton a=constant,independent de Z si E m,n=constante cu o valoare de la 3 la 5(valoarea lor depinde de E ) Figura 4.17 ne arata cum coeficientul fotoelectric se schimba in functie de E si Z. Figura 4.17 si ecuatia de mai sus arata ca efectul fotoelectric este mai important pt elementele cu Z ridicat ,cel mai probabil la Pb(Z=82) decat la Al(Z=13).Deasemenea este mai important pentru E =10keV decat pentru E =500keV(pentru aceeasi substanta).Folosind ecuatia de mai sus putem obtine e estimare a coeficientului fotoelectric al unui element in functie de cel gasit pentru alt element. Daca luam raportul pentru 2 elemente,rezultatul pentru fotonii de aceeasi energie este:
-1 2(m )=

)( ) ,unde
1

sunt densitatea ,respectiv ,masa atomica celor 2 elemente si

2

si

sunt date in m-1.Daca

2 2( m /kg)= 1

si

sunt date in m2/kg ecuatia de mai sus i-a forma

( )n 4.47

EFFECTUL COMPTON Efectul compton reprezinta ciocnirea dintre un foton si un electron liber.Bineinteles in conditii normale, electroni iunui mediu sunt legati.Cu toate aceste daca energia unui foton este de ordinul keV-ilor sau mai mare,in timp ce energia de legatura a electronului este de ordinul eV,electronul poate fi considerat liber. Fotonul nu dispare dupa efectul Compton,doar directia de miscare si energia se modifica.(4.18) Energia fotonului este redusa cu o anumita cantitate care este data de energia preluata de electron.Prin urmare ,conservarea energiei (presupunand ca electronul este in repaus inainte de coliziune):

(4.48) T= E -E , Daca ecuatia 4.48 este folosita impreuna cu ecuatia de conservare a impulsului, energia fotonului imprastiat ca o functie de unghiul de imprastiere se poate calcula astfel: E,= 4.49

Folosind ecuatia 4.48 si 4.49 putem obtine energia cinetica a electronului

T!

(1  cos U ) EK / mc 2 1  (1  cos U ) EK / mc 2

EK

4.50

Un aspect de mare importanta in masurarea radiatiei este maximul si minimul de energie a fotonului si electronului dupa coliziune.Minimul de energie al fotonului imprastiat se obtine cand = .Acesta, bineinteles corespunde maximului de energie transmisa electronului.Din ecuatia 4.49, E ,,min = Tmax = 4.51 4.52 si

Maximul de energie pentru electronul imprastiat se obtine atunci cand =0,ceea ce inseamna ca ciocnirea nu s-a realizat.Din ecuatiile 4.49 si 4.50 rezulta: E ,,max = E Tmax =0 Concluzia ecuatiei 4.51 este aceea ca minimul de energie al fotonului imprastiat este mai mai decat 0.Prin urmare, in timpul efectului Compton este imposibil ca toata energia incidenta a fotonului sa fie cedata electronului.Energia cedata electronului va fi disipata in material pe o distanta egala cu raza de actiune a electronului.Electronul imprastiat poate scapa din material. Probabilitatea ca efectul Compton sa se realizeze se numeste coeficientul Compton.Este o functie complicata de energie a fotonului,dar poate fi scrisa sub forma (m-1)=NZf(E ) 4.53 unde =probabilitatea ca interactiunea Compton sa se realizeze pe unitatea de lungime f(E )= functie de E Daca scriem explicit densitatea atomilor N ecuatia 4.53 ia forma ~ Zf(E ) ~ ( ) f(E ) ~ f(E ) 4.54 In conformitate cu ecuatia 4..54 probabilitatea ca efectul Compton sa se realizeze este aparoape indepenta de numarul atomic al materialului.Figura 4.19 ne arata cum depinde de E si Z.Daca sectiunea transversala este cunoscuta pentru un element,poate fi calculata pentru oricare altul folosind ecuatia 4.53(pentru fotoni cu aceeasi energie)
-1 2(m )= 1(

)(

)( ) date in m-1.Daca )( )
1

4.55 si
2 sunt

unde

si

2 sunt

date in m2/kg ecuatia 4.55 ia forma

2 2 (m /kg)=

4.55a

GENERARE DE PERECHI Reprezinta interactiunea dintre un foton si un nucleu.Ca rezultat al interactiei,fotonul dispare si apare o pereche electron-pozitron(fig 4.20).Desi nucleul nu sufera vreo schimbare ca rezultat al acestei interactii,prezenta lui este necesara pentru conservarea impulsului.Conservarea energiei ne ofera urmatoarea ecuatie pentru energia cinetica a electronului si pozitronului. 4.56 Te- + Te+= E (mc2 ) e- - (mc2 ) e+ = E -1.022MeV Energia cinetica este egala cu energia fotonului minus 1.022 MeV,necesara pentru producerea celor doua mase de repaus.Electronul si pozitronul impart energia cinetica disponibila: Te- = Te+= (E -1.022MeV) 4.57 Producerea de perechi elimina fotonul initial,dar se creaza 2 fotoni cand pozitronul este anihilat. Aceaste anihilari gamma sunt importante pentru crearea unui ecran protector si deasemenea pentru detectarea radiatiilor gamma. Probabilitatea ca formarea de perechi sa aiba loc se numeste coeficient de formare de perechi si este o functie complicata de Z si de E .Poate fi scris sub forma: (m-1)=NZ 2 f(E ,Z) 4.58 unde reperezinta probabilitatea formarii de perechi pe unitatea de distanta parcursa si f(E ,Z) este o functie care se schimba cu Z si creste cu E . Figura 4.21ne arata cum se shimba cu E si Z.Este important sa stim ca producerea de perechi are o limita inferioara la 1.022MeV si creste cu E si Z. Din cei 3 coeficienti( si fiind ceilalti doi) este singurul care creste cu energia fotonului. Producerea de perechi poate avea loc in campul unui electron.Probabilitatea ca acest lucru sa se intample este mult mai mica si limita pentru energia este 4mc 2 =2.04MeV. Daca sectiunea transversala a producerii de perechi este cunoscuta pentru un element,o valoare estimativa poate fi obtinuta pentru orice alt element utilizand ecuatia 4.58(pentru fotoni cu aceeasi energie).
-1 2(m )= 1

(
2

)(

)( )2 Daca
1

4.59 si
2

unde
2

sunt in m-1 .
1

sunt date in (m2/kg) ecuatia ia forma 4.59a

(m2/kg) =

)( )2

DETECTORUL FOLOSIT-IPUL,DESCRIEREA,POZE,ETALONARE

Cap.3