MORTARE

Definitie si clasificari
Mortarele sunt materiale de constructii cu aspect de gresie(piatra naturala) care se obtine prin intarirea unui amestec omogen realizat din nisip, liant,apa, si unele adaosuri. Intarirea mortarului se poate face in mediu hidraulic sau uscat dupa natura liantului folosit. Dupa destinatie: Mortare pentru zidarie Mortare pentru tencuieli Mortare speciale( utilizate la lucrari decorative, lucrari de izolatii, etc.) Dupa consistenta: Mortare vartoase Mortare plastice Mortare fluide Dupa liantul utilizat la preparare: Mortare de argila Mortare de var Mortare de var cu adaos de ciment Mortare de ciment cu adaos de var Mortare de ciment Mortare de ipsos si ipsos cu adaos de var Dupa marca mortarul poate fi : M4, M10, M20,M25, M50,M100. Cifrele reprezinta rezistenta minima la compresiune determinata de cuburi din mortar la 28 de zile de la preparare,masurat in daN/cm3. Exceptie face mortarul de var care la determinare se face la 90 de zile. Componentii mortarului: 1. NISIPUL Are rol de umplutura; Contrubuie la reducerea contractie la uscare a lintului; Trebuie sa aiba o anumita glanulozitate( dupa destinatia lui); Trebuie sa fie curat, sa nu contina argila, resturi organice, carbuni(resturi humice) ,saruri, mica, etc. 2. LIANTUL Poate fi hidraulic sau nehidraulic.

Prin calitatile lui si prin cantitatea in care se introduce in mortar, liantul poate influenta proprietatile mortarului in stare proaspata(ex:Lucabilitatea) sau in stare intarita(ex: Marca). Cei mai utilizati lianti sunt:cimentul, varul, ipsos, argila. 3. APA DE AMESTEC Necesara procesului de hidratare a liantului de care asigura o anumita lucrabilitate a mortarului; Poate fi potabila sau nepotabila, dar slaba alcalina sau slaba acida; Nu trebuie sa contina substante organice nocive. Resturi de celuloza, zahar, etc., care pot impiedica intarirea mortarului. 4. ADAOSURI Pentru a conferii mortarului anumite calitati speciale, in amestecul proaspat pot fi introduse unele adaosuri, cum ar fi: Plastifianti; Pigmenti; Substante impermeabilizatoare; Acceleratori sau intarziatori de priza; Substante active hidraulice.

Prepararea mortarului
Se poate realiza manual sau mecanizat. PREPARAREA MANUALA Pentru preparare se folosesc: lada de mortar, sapa speciala pentru amestecare, o masura penrtu slabirea cantitatii de nisip, liant si apa daca acestea nu se cantaresc. Mortarul de var(pasta): se amesteca pasta de var cu apa si apoi se adaoga nisipul; Mortarul de ciment: se amesteca cimentul cu nisipul in stare uscata si apoi se adaoga apa; Mortarul de var: pasta, ciment-var: se amesteca cimentul cu nisipul uscat si se adaoga varul-pasta amestecat cu apa; Mortarul de ipsos se prepara prin introducerea ipsosului in apasi apoi se adaoga nisipul. Daca este si adaos de var acesta se amesteca de la inceput cu apa. PREPARAREA MECANICA Se face in malaxoare sau in betoniere.

Prezinta unele avantaje: scurtarea duratei de amestecare si obtinerea unei compozitii, si a unei omogenitati foarte bune.

Verificarea calitatii mortarelor

Pentru a putea fi pus in opera cat mai usor si mai ales pentru asugurarea calitatii lucrarilor la care se utilizeaza, asupra mortarului se fac o serie de verificari. VERIFICARI IN STARE PROASPATA: CONSISTENTA:- se utilizeaza conul etalon. Valorile normale sunt: 413 cm pentru mortarele de zidarie si 7 14 pentru tencuieli. Tendinta de segregare- se utilizeaza tot conul etalon si un vas cilindric-se determina un coeficient de segregare care trebuie sa aiba anumite valori admise. Segregarea este un fenomen negativ care se produce la mortare si betoane aflate in stare proaspata si se manifesta pein distrugerea omogenitatii acestor amestecuri astfel incat particulele de agregate se depun la partea inferioara iar liantul si apa se ridica la suprafata. Se determina in mod special la acele amestecuri care sunt supuse la vibratii datorate transportului sau care stationeaz mai mult timp in stare amestecata.

Verificarea calitati mortarului intarit

Rezistenta a intarirea din incovoiere: se determina pe epruveta de forma prismetica(40x40x160 mm). Rezistenta la compresiune: se determina pe bucatile de epruvete crae rezulta de la incercarea la incovoiere si se masoara in daN/cm2. Rezistenta la inghet/dezghet: se determina prin numarul de cicluri de inghet/dezghet la care rezista mortarul, inainte sa piarda mai mult de 5%din greutate sau 25% din marca. Adeziunea la starttul suport se determina pe carote de mortar cu diametrul de 80 mm si grosimea de 15mm prin stabilirea fortei F de smulgere a carotei de pe stratul suport, pe care o impartim cu valoarea ariei suprafetei de contact dintre turta si suprafata suport.

Mortare pentru zidarii

Dupa natura lucrarilor, se pot intalni numeroase feluri de mortare de zidarie care variaza dupa tipul si proportia in amestec a lintilor folositi. Se intalnesc urmatoarele tipuri: Mortare de argila-sunt folosite in zidarie aeriana slab solicitata si alcatuite din pierte de zidarie poroase; Se poate executa zidaria locuitelor cu 1 sau 2 etaje si constructiile agro-zootehnice; Mortare de var simplu-au aceleasi domenii de utilizare ca si mortarele de argila Dozajul in volum este de 0 parte var pasta la 3-4 parti nisip; Marca acestui mortar se considera cel putin de M4 Mortare de var cu adaos de ciment-se folosesc la lucrari obisnuite in mediu umed sau in mediu uscat mai puternic solicitate; Se executa cu dozajul in volum de o parte ciment, o parte varpasta , 10 parti nisip; Prezenta cimentului in confera proprietati hidraulice si rezintente mecanice marite avand marca M25; Mortare de ciment cu adaos de var: Sunt folosite la lucrari in mediu uscat puternic solicitate si la parti de constructie aflate in mediu umed; Se executa cu dozajele in volum: o parte ciment, 0,4 parti pasta de var, 5 parti nisip; Rostul varului este de a marii plasticitatea mortaruki de zidarie, precum si de a impiedica absorbtia rapida a apei din mortar in porii pietrei de zidarie ceea ce ar dauna prizei cimentului; Au marca M50. Mortare de ciment: Sunt destinate lucrarilor foatre puternic solicitate sau care se gasesc permanent sub nivelul apelor subterane, in deosebi a celor executate din piatra sau materiale compacte; Se executa cu dozajul in volum de o parte ciment si 4 parti nisip; Au marca M100; Conditii cerute pentru executarea mortarelor de zidarie Varul trebuie sa aiba plasticitate mare, sa fie bine stins si sa fi stat cel putin o luna in groapa de var. Nisipul trebuie sa fie curat si aspru la pipait. Nu trebuie sa aiba granule mai mari d 3 mm;

Dozajul curent al mortarului de zidarie este de circa 1:3 Dozajele mai bogate dau mortare prea plastice, care crapa, iar cele mai slabe dau mortare insuficient de consistente. In mortarele de var cu ciment, spre a obtine rezistente marite amestecul trebuie sa contina peste 100 kg ciment la m3 de mortar; Daca zidaria se executa din materiale compacte care nu absorb apa, nu se poate folosi mortar de var gras, deoarece fenomenul de intarire nu va avea loc decat foarte incet; in asemenea situatii se vor folosi numai mortare cu lianti hidraulici.

Tehnologia lucrarilor de mortare

Mortarele servesc la legarea intre ele a pietrelor de constructie, pentru a forma piese de constructii(ziduri), sau la protejarea si infrumusetarea pieselor de constructie; in primul car se numesc mortare de zidarie iar in al 2-lea mortare de tencuiala. Mortare fara plastifianti Compozitia mortarelor. Liantii, adaosurile si nisipul pentru mortare se aleg in functie de: marca mortaruli ceruta prin proiect, lucrabilitatea necesara( consistenta, plasticitate), mijloacele de transport, natura caramzilor sau a altor materiale de zidit sau pe care urmeaza a se executa tencuieli, termenele de executare a zidariilor si tencuielilor, umiditatea mediului si temperatura aerului precum si de cnditiile specifice de constructie si regiuni. Mortarele preparate cu un singur liant se numesc mortare simple, iare mortarele preparate cu 2 lianti se numesc mortare compuse sau mixte. Mortarele simple- mortarul de var, mortarul de ciment- au dozajul de un vum liant(var, respectiv ciment) la 3 volume de nisip. Dozajul se scrie 1:3 , prima cifra reprezinta intotdeauna dozajul de liant. In cazul mortarelor compuse, prin prima cifra se refera la liantul principal, a 2-a la liantul secundar care se considera ca adaos, iar ultima la nisip. Astfel la prepararea mortarului de ciment-var 1:0,3:4 (ciment, var-pasta, nisip); se ia o parte de ciment, 0,3 parti de var-pasta si 4 parti de nisip. Dozarea componentelor. Nisipul si liantul se dozeaza prin cantarire, iar apa cu dozare automata sau cu contoare. Abaterile admise sunt de + - 3% pentru nisip si de +- 2% pentru liant si apa. Amestecare mortarului si incarcarea in mijloc de transport. Prapararea mortarului consta in amestecarea componentilor in scopul realizarii omogen . Prepararea mortarelor. Mortarele se prepara in malaxoare speciale bazate pe principiul amestecarii fortate. Um malaxor este alcatuit dintr-o toba cilindrica cu ax orizontal prevazut la partea superioara cu o palnie de alimentare cu materiale. Axul tobeo are palete

oblice sau elicoidale, care executa framantarea si amestecarea materialelor componente. Durata de amestecare a mortarului este in functie de caracticile tehnice ale utilajelor respective si este limita in general la un minut. Dupa terminarea amestecarii toba se basculeaza iar mortarul curge in contunuare sau intr-un buncar de distriutie.malazoarele de mortar folosite pe santierele din tara noastra sunt : MD2 si MD3, avand capacitatea cuvei de 150 de litri si respectiv 250 de litri. Aceasta se compune din: caruciorul de rulare, cuva basculanta, mecanismul de basculare manula, tabloul electric cu intrerupator automat. Caruciorul se sprijuna, in spate, pe 2 roti cu rulmenti si bandaje de cauiuc iar in fata pe o roata auziliara care se ridica in timpul transpoartului. Axul de malaxare prevazut cu 2 palete elicoidale este altrenat de mortar prin curelele trapezoidale la MD2 si un ghidon cu melc si un cuplaj de ghidare la MD3. Cuva se incarca si se descarca prin basculare. Ca si betoanele, mortarele se prepara in statii sau centrale de mortare alcatuite in mod asemanator cu statiile centale de betoane. Transportul mortarului. Transportul pe orizontala al mortarului pe distante mici se realizeaza cu roabe, tomberoane, dumpere pitice sau pompe, iar pe distante mari cu autobasculante, bene speciale sau autoagitatoare. Pana la distanta de 5 km mortarele se transporta cu autobasculante obisnuite. La tranportul pe distante mai mari basculantele se inlocuiesc in acest caz cu basculante mai mari cum ar fi buncarele de pa autocisterne. Cu aceste mijloace mortarele pot fi transportate in conditii bune pe drumuri cu imbracaminte rigida si pana la 8 km pe celelalte categorii de drumuri. Cand distantele de transport depasesc 15 km se folosesc autoagitatoare. Mortarele se descarca din autobasculante sau autoagitatoare indispozitive(recipiente) asezate la nivelul solului prin bascularea mortarului iin buncarul de transfer din care tot prin basculare se incarca in bene speciale pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante la fiecare punct sau nivel de lucru. Dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului(bene speciale asezate in gropi sau bene speciale la nivelul solului sub rampe pe care vine autobasculanta). Transportul pe verticala al mortarului se face in bene cu macarale sau trolii precum si cu elevatoare sau pompe. Pentru lucrari la acre se utilizeaza materiale in conditii relativ reduse(tencuieli), sau realizat masini de ridicat de tip usor cu capacitati de ridicare cu intre 150 si 500 de kg. Din aceste categorii de instalatii de ridicat fac parte macaraua usoara pentru lucrari de finisaj si macaraua de fereastra. Pompele de mortar se folosesc pentru transportul mortarului pe orizontal sau pe vertical. Ele imping ortarul pana la punctul de lucru sau pana la injectorul pompei(in cazul tencuiellor executarea mecanizata).

Intre statia de preparare a mortarului si locul de lucru trebuie sa existe un sistem de semnalizare optica sau acustica( sonerii, bec, fluier, etc), pentru a oprii functionarea pompei atunci cand buncarul de la punctul de lucru este umplut cu mortar sau cand s-a infundat conducta sau injectorul. Pentru transportarea mortarului pe orizontala sau pe verticala cu ajutorul pompelor se folosesc conducte metalice sau furtun de cauciuc.

Mortare cu plastifianti
La aceste mortare care nu contin var, efectul de realizare a unei bune lucrabilitati la aplicare si de reducere a segregarii este asigurat de actiunea unor substante denumite plastifianti de mortare. Mortarele cu plastifianti au aceleasi performante in stare proaspata ca si mortarele cu var; au o buna lucrabilitate la aplicare, adera bine pe suprafetele de caramida sau beton, se intind usor in straturi subtiri si se prelucreaza foarte bine cu dreptarul sau cu brisca. Au o segregare redussa si se pot transporta cu pompa de motor. In stare intarita mortarele cu plastifianti realizeaza rezistentele la compresiune corespunzatoare marcii pentru care sunt preparate si au o buna adeziune la startul suport din caramida sau beton. Compozitia mortarelor de zidarie sunt stabilite pentru cazul utilizarii nisipului 0/7 mm cu o umiditate de 2% sau mai mare si cu densitatea in gramada de 1350 kg/m3 iar compozitia mortarelor de tencuiala pentru cazul utilizarii nisipului 0/3 mm cu o umiditate de 2 % sau mai mare si cu densitate in gramada de 1250 kg/m3. Dozarea materialelor componente cu exceptia apei se face cu o precizie de + - 2% si de plastifiantul UD si de + - 3% pentru nisip si cenusa de termocentala. Mortarele cu plastifianti se prepara astfel: - se introduce in malaxor o parte din apa de amestec iin care se dizolva plastifiantu UD; -se introduce apoi cimentul, cenusa si nisipul; -se completeaza cantitatea de apa pana se obtine consistenta recomandata; -dupa terminarea dozarii apei se amesteca in 30 s. La inceputul fiecarei zile lucru plastifiantul UD se amesteca energic de la 3 la 4 minute pentru energizare. Amestecarea se efectueaza in butoaiele in care este livrat cu sispci sau cu lopeti inguste de lemn. La terminarea prepararii mortarului sau la intreruperi mai mari de ore, toba betonierei se spala cu apa amestecata cu pietris. Durata maxima de transport si manipulare nu trebuie sa depaseasca 6 ore in cazul in care temperatura mediului ambiat este sub 18 grade celsius; 5 ore cand temperatura mediului ambiant este cuprinsa intre 18 grade celsius si 23 grade celsius si respectiv 4 ore in cazul temperaturii mai mari de 25 de grade celsius.

Executarea mortarelor pe timp friguros

La preparare si transportul mortarelor pe timp friguros sunt necesare urmatoarele masuri: La prepararea mortarelor se incalzeste in primul rand apa pana la cel mult 80 de grade celsius; Nisipul se incalzeste numai daca prin incarzirea apei nu se obtine temperatura necesara mortarului sau daca acesta contine bulgari inghetati; La transportul mortarului se utilizeaza mijloace rapide bine izolate contra frigului atat lateral cat si la fata de sus(benele si basculantele se acopera cu prelata). Temperatura minima a mortarului la locul de lucru trebuie sa fie de cel putin 8 grade celsius. Temperatura mortarului la iesirea din malaxor nu trebuie sa depaseaca 50 grade celsius la mortarele de ciment-var si 25 grade celsius la mortarele de ciment sai ipsos-var.