Estetica muzicala, an III sem. 1 ntrebari grele: 1.

Epoca moderna a adus n atentie estetica n cea mai strnsa relatie cu filosofia.,Lessing, Diderot, Descartes, Kant, Schiller, Hegel, Schelling fiind numai ctiva dintre cei care au avut un cuvnt greu de spus n acest domeniu. 2. Din sec. al XIX-lea, estetica este privita ca o disciplina n sine, cercetarile se diversifica si specializarile se nmultesc, principalele domenii avizate fiind cele are artelor plasticw, arhitecturii, literaturii si mai putin muzicii. 3. ntr-o definitie contemporana, estetica cuprinde toate formele de frumos pe care omul le percepe, si cele din natura, si cele din spatiul social n care si desfasoara activitatea, si cele ale artelor 4. Cine se apropie de o opera artistica are constiinta limpede ca patrunde ntr-o lume deosebita de aceea a perceptiei comune si a vietii practice. 5. Definirea frumosului universal, capacitatea discernerii acestuia n productia artistica sunt mereu teme de meditatie ale disciplinei esteticii. 6. Frumosul muzical este mai greu definibil, notiunile fiind de cele mai ulte ori insuficiente pentru a patrunde esenta acestei arte temporale. 7. Categoriile estetice sunt notiuni de larga generalitate, care desemneaza tipuri de relatii afective si care reprezinta instrumente de cunoastere estetica a lumii. 8. Cristalizarea notiunii de categorie estetica este rezultatul unui raport initial stabilit, din timpuri imemoriale, ntre activitatea subiectului uman contemplator si obiectul contemplat. 9. Categoriile estetice desemneaza att continutul operei, ct si materialul artistic ce a stat la baza fabulatiei operei. 10. Frumosul a fost si va ramne o problema deschisa a esteticii, tocmai pentru ca este un fenomen estetic deosebit de proteic, de fluent si, de aceea, greu de definit. 11. Frumosul muzical se nscrie pe orizontala sensului melodios si pe verticala ideii de armonios. 12. n sec. XX, urtul s-a asimilat n planul esteticului si s-a impus ca atractivitate a urtului, expresivitate socanta, fascinatia urtului.

13. Categoria sublimului aduce n formulare un termen din literatura latina, care nseamna naltime, elevatie 14. n acceptiunea pe care i-o confera Hegel notiunii de sublim, intra notiunea de simbol acea imagine concreta sau expresia care a fost ridicata la nivelul unei semnificatii universale. 15. Muzica vocala si corala avea n vedere consonanta perfecta, iar intervalele desemnate sa o sustina erau cele deduse din principiile proportiilor pitagoreice? cvarta, cvinta si octava. 16. Lucrarile grandioase ale lui J.S.Bach, missele si passiunile, tenteaza categoria sublimului, prin implicarea sentimentului sacru. 17. Opera lui J.S.Bach este prototipul sublimului, prin maiestria si complexitatea travaliului armonic, polifonic, timbral, desfasurat n grandioase forme muzicale. 18. Gratiosul este o categorie care vizeaza n special maiestria si ingeniozitatea, usurinta si naturaletea realizarii. 19. Gratiosul muzical reprezinta ntrzierea gestului muzical, prelungirea melodiei, care se face n special prin ornamentica, o practica specifica Barocului. 20. Tragicul este o categorie estetica legata mai mult de artele scenice, care presupun o naratiune, un conflict dramatic. 21. Tragicul operelor wagneriene este sustinut de tratarile simfonice tensionate, de intensa cromatizare a liniei melodice, de modulatiile continue si de componenta coplesitoare a aparatului orchestral. 22. Dramaturgia teatrului liric a fundamentat tragismul muzical, iar expresia muzicala s-a adecvat tot mai mult cerintelor tragediei 23. Comicul muzical este evidentiat n spectacole lirice, de tipul opera buffa, aparut n Baroc. 24. n opera buffa, tratarile muzicale sunt alerte, suple, viioaie, ariile melodioase si simple. 25. Prin valoarea estetica se dezvaluie sensurile incifrate ale lumii. n ea se ntlnesc concretul cu abstractul., potentnd maxima generalitate a semnificatiilor. 26. n manifestarea gustului estetic se pot detecta trei modalitati de receptare:

senzoriala, afectiva si rationala. 27. La fel ca toate celelalte gusturi, fie estetice generale, fie artistice, si gustul estetic muzical se poate forma si cultiva. 28. Platon considera ca modul doric reda o atmosfera festiva, modul frigic aducea o atmosfera de blandete si duiosie, iar modul lidic putea imprima o stare de moleseala ostasilor. 29. Conform teoriei pitagoreice a corespondentelor si proportiilor matematice, acestea guverneaza att muzica, fiinta, ct si universul. 30. Teorii referitoare la problematica frumosului si artelor sunt cunoscute din scrierile filosofilor chinezi, ale celor indieni, dar mai ales ale celor eleni. 31. n Evul Mediu si Renastere , teoriile despre Frumos s-au ngemanat cu cele despre Bine si Adevar. 32. Unii esteticieni, printre care si Tudor Vianu, iau n considerare n demersul de teoretizare al fenomenului estetic numai segmentul creativ. 33. n patrimoniul culturii intra compartimentul arte, acesta incluznd recunoscutele sapte arte, ntre care se numara si muzica. 34. Problematica pusa n discutie se refera la originile si esenta artei, functiile si rolul artei n viata omului, legitatile generale ale dezvoltarii artei. 35. Pe prima treapta, la contactul obiect-subiect, afectivitatea umana a determinat atitudini primar-estetice. 36. Elementul care a declansat reactia intuitiv estetica a fost misterul, inexplicabilul logic. 37. Sentimentul frumosului ar putea fi numit drept tentatia perfectiunii, atractia sau chemarea catre intuirea sau realizarea plenara a virtutilor desavrsite. 38. Modurile muzicii erau considerate purtatoare de ethos influentnd sufletul, capabile de a insufla ascultatorului o anume stare de spirit. 39. Conceptia matematic-ezoterica a pitagoreicilor a fundamentat ntreaga gndire despre muzica si a fost reluata mereu peste veacuri. 40. Aristotel include muzica n rndul artelor imitative, alaturi de poezie si artele

plastice. ntrebari medii : 41. n conceptia lui Aristotel, nsa, modul frigic era potrivit pentru a reda o atmosfera plina de entuziasm. R=A 42. n manifestarea gustului estetic se pot detecta trei modalitati de receptare: senzoriala, afectiva, rationala. R=A 43. Categoria comicului are dimensiuni comune cu tragedia prin echivalenta scenica. R=A 44. Existenta valorii este conditionata de prezenta celor doi factori de baza, obiectul valorizator si subiectul valorizat. R=A 45. Valoarea estetica este rezultanta elevata a spiritului creativ. R=A 46. Estetica este o stiinta umanista. R=A 47. Genul muzical cel mai apropiat categoriei tragicului este opera. R=A 48. n opera buffa, tratarile muzicale sunt alerte, suple, vioaie, ariile melodioase si simple. R=A 49. Filosofia antica a luat n discutie problema frumosului n special n raport cu artele practicate n antichitate si cu importanta lor n viata cetatii. R=A 50. n Evul Mediu si n Renastere, teoriile despre Frumos s-au ngemanat cu cele despre Constient si Subconstient. R=F 51. Categoria urtului este o categorie similara frumosului. R=F 52. Platon considera ca modul doric reda o atmosfera festiva. R=A 53. n conceptia lui Aristotel, modul frigic era potrivit pentru a reda o atmosfera de duiosie.R=F
(entuziasm)

54. n antichitatea greaca, modurile muzicii erau considerate purtatoare de armonie. R= F 55. Platon considera ca modul frigic aducea o atmosfera de blndete si duiosie. R=A

56. ntr-o definitie contemporana, estetica cuprinde toate formele de frumos pe care omul le percepe, si cele din natura, si cele din spatiul social n care si desfasoara activitatea, si cele ale artelor. R=A 57. Prin arta se introduce ntr-un punct al lumii o valoare care i prisoseste. R=F 58. Prin arta se introduce ntr-un punct al lumii o valoare care lipseste restului ei. R=A 59. Caracterul etero-cosmic al oricarei creatii de arta este absolut evident. R=A 60. Frumosul muzical este mai greu definibil, notiunile fiind de cele mai multe ori insuficiente pentru a patrunde estenta acestei arte temporale. R=A 61. Cristalizarea notiunii de categorie estetica este rezultatul unui raport initial stabilit, din timpuri imemoriale, ntre afectivitatea subiectului uman contemplator si obiectul contemplat. R=A 62. Frumosul este categoria fundamentala a esteticii, chiar obiectul de referinta al acestei discipline. R=A 63. Frumosul este o categorie secundara a esteticii, care nu reprezinta un obiect de referinta. R=F 64. Sentimentul frumosului este, n esenta sa, o tindere continua spre absolut, spre perfectiune. R=A 65. Frumosul a fost si va ramne o problema deschisa a esteticii, tocmai pentru ca este un fenomen estetic deosebit de proteic, de fluent si, de aceea, greu de definit. R=A 66. n conceptia antica, frumosul era contopit cu adevarul si natura. R=F 67. Termenul melodios desemneaza atributul melodiei, care, ca unitate elementara creata, trebuie sa raspunda normelor unor matrice umane interioare, capabile sa o perceapa si sa o recunoasca drept proprie fiintei superioare, realiznd starea de bine, de confort, de bucurie a regasirii coordonatelor esentiale. R=A 68. Termenul armonios desemneaza atributul armoniei, care, ca unitate creativa complexa, are rolul de a pune n vibrare univresul muzical uman tridimensional, pe axa verticalitatii ce urca spre cosmos (Dumnezeu), aflnd concordanta dintre acestea. R=A

69. Conform teoriei pitagoreice a corespondentelor si proportiilor matematice, acestea guverneaza att muzica, fiinta, ct si universul. R=A 70. Clasicismul francez si german nu considera categoriile frumosului si urtului drept o pereche corelativa pe plan formal. R=F 71. Sublimul se realizeaza plenar n muzica, aceasta fiind considerata capabila sa exprime Divinitatea, adresndu-I-se direct. R=A 72. Muzica vocala si corala avea n vedere consonanta perfecta, iar intervalele desemnate sa o sustina erau cele deduse din principiile proportiilor pitagoreice: terta, sexta, prima. R=F 73. Lucrarile grandioase ale lui J.S.Bach, missele si passiunile, tenteaza categoria sublimului, prin implicarea sentimentului sacru. R=A 74. Opera lui J.S.Bach este prototipul grotescului, prin maiestria si complexitatea travaliului componistic. R=F 75. Gratiosul este o categorie care vizeaza n special maiestria si ingeniozitatea executiei, greutatea si efortul realizarii. R=F 76. Tragedia este o specie artistica datnd din preistorie. R=F 77. Catalogarea unei lucrari muzicale ntr-o categorie sau alta estetica nu se poate face simplist, ci implica diverse corelari, diverse intersectari caracteriale, diverse si multiple implicatii categoriale. R=A 78. Catalogarea unei lucrari muzicale ntr-o categorie sau alta estetica se face strict, fara a atinge implicatii din alte categorii. R=F 79. n antichitatea greaca, modurile muzicii erau considerate purtatoare de ethos. R=A 80. n Evul Mediu si n Renastere, teoriile despre Frumos s-au ngemanat cu cele despre Tragic si Sublim R=F 81. Laicizarea muzicii s-a facut n timp si pe ncetul, legaturile sale cu lumea credintei s-au subtiat si chiar s-au rupt pe alocuri. R=A 82. ntr-o definitie contemporana, estetica nu cuprinde dect frumosul social. R=F 83. ntr-o definitie contemporana, estetica studiaza frumosul naturii. R=F?

84. Frumosul muzical este usor definibil R=F 85. Categoriile estetice sunt notiuni de larga circulatie, care desemneaza relatia ntre creator interpret R=F 86. Misterul este elementul care a declansat reactia intuitiv estetica. R=A 87. Categoriile estetice desemneaza att continutul operei, ct si materialul artistic ce a stat la baza fabulatiei operei. R=A 88. Categoriile estetice desemneaza numai continutul operei. R=F 89. Estetica muzicala are un domeniu de referinta mult mai vast. R=A 90. n acceptiunea pe care i-o confera Hegel notiunii de sublim intra notiunea de simbol. R=A 91. Opera lui J.S.Bach este prototipul sublimului. R=A 92. Categoria sublimului aduce n formulare un termen din literatura latina. R=A 93. Categoria sublimului aduce n formulare un termen din literatura franceza. R= F 94. Gratiosul este o categorie care vizeaza n special maiestria si ingeniozitatea, usurinta si naturaletea realizarii. R=A 95. Tragicul este o categorie estetica legata mai mult de artele scenice. R=A 96. n tragedia antica se urmarea obtinerea catharsisului, purificarea prin suferinta. R=A 97. n opera seria, tratarile muzicale sunt alerte, suple, vioaie. R=F? 98. Renasterea a nsemnat momentul emanciparii artelor plastice de sub tutela regulilor ecleziastice. R=A 99. De cnd a existat frumosul si placerea creerii si contemplarii lui, oamenii I-au cercetat sursele, legile, efectele. R=A 100. Din secolul al XIX-lea, estetica nu mai este privita ca o disciplina n sine.

R=A 101. O opera de arta este o evadare din realitate captivanta si plina de lumini.afirma Tudor Vianu. R=F 102. Cine se apropie de o opera artistica are constiinta limpede ca patrunde ntr-o lume comuna, subordonata practicii cotidiene. R=F 103. Procesul de cristalizare a notiunii de categorie estetica s-a facut n doua etape: prima a fost cea rational-ordonatoare, iar cea de-a doua a fost ontic-afectiva. R= F 104. n conceptia lui Vianu, categoriile estetice sunt nume colective prin care sunt ntelese anumite impresii tipice, pe care le putem primi de la arta. R=A 105. Frumosul strabate manifestarile esteticului, avnd configuratia unei straluciri caleidoscopice. R=A A/F 106. Categoria estetica dialectic contrara frumosului este sublimul. R=F A/F 107. n Estetica urtului de Rosenkranz, acesta este prezent ca o medie ntre gratios si tragic. R=F A/F 108. Non-armonia este o suprapunere disarmonica (sunete non-functionale), care nu are (au) capacitatea de a ceea concordanta vibratiei universului uman cu aceea a cosmosului. R=A A/F 109. n Critica puterii de judecata, Kant asociaza urtul cu facultatea ratiunii universale. R=F A/F 110. Categoria sublimului este mereu considerata n raport cu cea a frumosului, n ideea de treapta superioara a acesteia. R=A A/F 111. Gratiosul muzicii baroce, obtinut prin ornamentica specifica, a fost continuat de ornamentica epocii contemporane. R=F A/F 112. n evolutia tragica, pieirea valorilor este nsotita de existenta unui ideal. R=A

113. Tragicul nfricoseaza fara sa purifice si fara sa nalte. R=F A/F 114. Dramaturgia teatrului liric a fundamentat tragismul muzical, dar expresia muzicala nu s-a adecvat cerintelor tragediei. R=F A/F 115. Tragicul n muzica poate fi ntlnit doar n genul dramatic (opera). R=F A/F 116. Gndirea romantica, dar si destinul unor compozitori ai epocii s-au nscris pe o traiectorie tragica, acestia exprimnd n lucrarile lor tocmai conflictul nascut ntre realitate si aspiratii (idealuri). R=A A/F 117. Tragismul nu este strain nici caracterului unor piese instrumentale sau unor lieduri romantice. A 118. Fata de complexitatea lucrarilor muzicale, uneori, trimiterea la una singura dintre categoriile estetice poate parea simplista. A 119. n sistemul de valori umane exista valori materiale si valori spirituale. A 120. Valorile estetice fac parte din categoria valorilor materiale. /F ntrebari usoare = 3 puncte 121. Cui apartine lucrarea Originile tragediei ? a. Vianu b. Blaga c. Nietzsche 122. Plotin si Sfntul Augustin au dat noi directii n ntelegerea si cercetarea estetica prin: a. influenta gndirii religioase crestine b. studiile de stiinte naturale c. apelare la proportia umana

123. n epoca moderna, estetica a fost privita n strnsa relatie cu: a. literatura b. filosofia c. religia 124. Lucrarea Aesthetica, aparuta n 1750, apartine lui: a. Hegel b. Kant c. Baumgarten 125. Obiectul Esteticii muzicale este studierea: a. frumosului naturii b. frumosului industrial c. frumosului muzical si artistic 126. n secolul XX, teoreticienii germani au nceput sa priveasca estetica drept: a. stiinta artei b. psihologia frumosului c. filosofia frumosului 127. Tudor Vianu considera ca apartinnd esteticului doar compartimentul: a. social b. natural c. artistic- creativ 128. Elementul care a declansat reactia intuitiv estetica a fost: a. munca b. lumina c. misterul 129. Fata de estetica celorlalte arte, estetica muzicala are un domeniu de referinta mult mai: a. restrns b. vast c. obscur 130. Denumirea ca atare a categoriilor estetice este de data: a. recenta b. antica c. renascentista 131. n expresivitatea lui imediata si frapanta, ca splendoare, ca stralucireexuberanta sau discreta, frumosul este:

a. disarmonie b. armonie c. simetrie 132. Platon gasise pentru fuziunea dintre frumos si bine termenul de: a. kalofon b. kalon-kagathon c. kagathon 133. Categoria estetica dialectic contrara frumosului este: a. sublimul b. gratiosul c. urtul 134. Categoria urtului a fost reconsiderata n: a. Sec. XVIII b. Sec. XIX c. Sec. XX 135. La mijlocul sec. XIX, Rosenkranz a elaborat o: a. Estetica a frumosului b. Estetica a sublimului c. Estetica a urtului 136. Teoria mimesisului se refera la: a. imitare b. multiplicare c. aplicare 137. Longinus a elaborat o lucrare : a. Despre frumos b. Despre sublim c. Despre urt 138. n Critica puterii de judecata, Kant asociaza sublimul cu facultatea: a. afectivitatii universale b. spiritului universal c. ratiunii universale 139. n viziunea lui Plotin, gratiosul era legat de acceptiunea mistica, nsemnnd: a. gratia umana b. gratia divina c. gratia naturii

140. Schiller a readus n discutie sensul spiritual mai vechi al termenului de gratios, translnd semnificatia mistica spre o semnificatie: a. etica b. artistica c. divina 141. Daca sublimul caracteriza creatia lui J.S.Bach, gratiosul am putea spune ca este caracteristica muzicii lui: a. L.van Beethoven b. R. Wagner c. W.A.Mozart 142. Nietzsche urmareste conditia istorica a nasterii tragediei ca specie dramatica n lucrarea sa: a. Asa grait-a Zaratustra b. Originile tragediei c. Originile teatrului 143. n antichitate, prin tragedie se urmarea obtinerea catharsisului, termen se nseamna: a. purificarea prin suferinta b. eliberarea c. ncarcarea pozitiva 144. Conceptul de tragic si tragedie a fost analizat si de esteticienii romni: A. Lucian Blaga B. Tudor Vianu toti 3 C. Gabirel Liiceanu 145. Categoria tragicului n muzica poate fi urmarita n: a. simfonii, oratorii b. cantate, opere c. toate genurile muzicale 146. Cel care renvie traditia tragediei antice n spectacolul de opera total, sincretic, este: a. R.Wagner b. G.Verdi c. Ch. Gounod 147. Modalitatile de realizare a comicului sunt: a. umorul, satira, sarcasmul

b. ironia zeflemeaua, gluma c. toate cele mentionate mai sus 148. Servitoarea stapna, Barvierul din Sevilla, Don Pasquale sunt opere din categoria: a. comic b. tragic c. grotesc 149. Valorile estetice fac parte din categoria: a. valori materiale b. valori spirituale c. valori etice 150. Valoarea estetica se confunda cu valoarea artistica n cazul n care: a. conceptul de estetica integreaza si natura b. conceptul de estetica integreaza si viata sociala c. conceptul de estetica integreaza numai arta 151. Criteriile folosite n valorizarea estetica sunt: a. expresivitatea, forta de sugestie, reprezentarea b. concordanta dintre forma si continut, locul si rolul n cadrul contextului stilistic c. toate cele mentionate la punctele a si b 152. n perioada gndirii arhaice grecesti, triuna horeia reprezenta ngemanarea : a. poeziei cu muzica si dansul b. poeziei cu declamatia si retorica c. muzicii cu retorica si dansul 153. n mitologia greaca artele erau protejate de muze. Cte muze existau ? a. 7 b. 9 c. 6 154. Muza protectoare a muzicii si a poeziei lirice era: a. Caliope b. Euterpe c. Terpsihora 155. Modurile antice grecesti influentau sufletul, fiind capabile de a insufla ascultatorului o anume stare de spirit, astfel ca cele mai folosite moduri erau cele considerate:

a. pasive b. lascive c. tonice 156. Evul Mediu a nsemnat o directionare a tuturor artelor pe coordonata: a. naturalista b. religioasa c. umanista 157. Spectacolele cu subiect religios ale Evului Mediu organizate de biserica erau: a. misterele b. pasiunile c. liturghiile 158. Momentul emanciparii artelor plastice de sub tutela regulilor ecleziastice s-a fixat n: a. Evul Mediu b. Renastere c. Baroc 159. Lucrarea Aesthetica de Baumgarten a aparut n anul a. 1750 b. 1850 c. 1900 160. Frumosul muzical si artistic este obiectul a. Esteticii naturii b. Esteticii muzicale ? c. Esteticii artelor plastice 161. Cei care au dat noi directii n ntelegerea si cercetarea estetica sub influenta gndirii religioase crestine au fost a. Kant si Hegel b. Schiller si Goethe c. Plotin si Sf. Augustin 162. Estetica a fost privita n strnsa relatie cu filosofia n a. Epoca moderna b. Evul Mediu c. Antichitate 163. Estetica a nceput sa fie privita drept filosofia frumosului, n sec.XX, de catre a. teoreticienii francezi

b. teoreticienii englezii c. teoreticienii germani 164. Din ce secol a nceput sa fie privita estetica drept o disciplina n sine. a. sec.XIX b. sec. XVIII c. sec. XX 165. Muzica este o arta a. statica b. figurativa c. temporala 166. n gndirea lui Tudor Vianu, estetica apartine compartimentului a. artistic-creativ b. social-politic c. economic administrativ 167. Obiectul de referinta al esteticii este: a. frumosul b. urtul c. sublimul 168. Sentimentul frumosului este, n esenta sa, o tindere continua spre: a. natura b. absolut c. uman 169. Ce categorie estetica a fost reconsiderata n sec. XX ? a. frumosul b. comicul c. urtul 170. Rosenkranz a elaborat Teoria urtului la mijlocul a. sec. XX b. sec. XIX c. sec.XVIII 171. O lucrare Despre sublim a fost elaborata de a. Kant b. Sf. Augustin c. Longinus

172. Critica ratiunii de judecata a fost elaborata de a. Descartes b. Kant c. Lessing 173. Sublimul se realizeaza plenar n muzica, aceasta fiind considerata capabila sa exprime: a. Divinitatea b. Imaterialul c. Sentimetalul 174. Intervalele deduse din principiile proportiilor pitagoreice desemnnd consonanta perfecta sunt: a. cvarta, cvinta, octava b. sexta, terta c. secunda, septima 175. Gratiosul era legat de acceptiunea mistica, nsemnnd gratia divina, n viziunea lui a. Sf.Augustin b. Longinus c. Plotin 176. Cel care a readus n discutie sensul spiritual mai vechi al termenului de gratios, cu semnificatie etica, a fost: a. Goethe b. Schiller c. Schelling 177. O practica specifica Barocului, care aduce categoria de gratios n muzica este: a. ornamentica b. ritmica c. armonia 178. Richard Wagner renvie n spectacolul de opera traditia: a. comediei del arte b. tragediei antice c. spectacolului liturgic 179. Comicul muzical este evidentiat n spectacole de tipul: a. opera buffa b. opera seria c. drama per musica

180. n categoria comicului poate fi ncadrata opera: a. Aida b. Aurul Rinului c. Servitoarea stapna 181. n opera de arta valoarea estetica este o valoare: a. sociala b. artistica c. economica 182. Euterpe era muza protectoare a: a. dansului b. tragediei c. muzicii si poeziei lirice 183. n mitologia greaca, entitatile spirituale care protejau artele se numeau: a. erinii b. muze c. cariatide 184. Prin arta se introduce ntr-un punct al lumii: a. o informatie b. o valoare c. un echilibru 185. Definitiile date esteticii s-au cristalizat si s-au sistematizat n formularile: a. baroce b. clasice c. contemporane 186. Conform conceptiei lui Vianu, vom studia estetica frumosului: a. artistic b. natural c. social 187. Alberti a scris o carte despre: a. originea culorii b. efectul luminii c. natura perspectivei 188. Cartea De divina proportione a fost scrisa de: a. Kant

b. Pacioli c. Durer 189. Pictura Capelei Sixtine a fost realizata de: a. Michelangelo b. Boticelli c. De Vinci 190. Artele liberale, ntre care se ncadreaza si muzica, erau n numar de: a. 3 b. 7 c. 9 191. O figura centrala ntre gnditorii Evului Mediu a fost: a. Sf. Augustin b. Kant c. Platon 192. Categoria tragicului poate fi recunoscuta n opera: a. Don Pasquale b. Servitoarea stapna c. Traviata 193. Gratiosul n muzica se realizeaza n special prin: a. dramaturgie b. dinamica c. ornamentica 194. Categoria comicului se gaseste n genul muzical: a. opera seria b. opera buffa c. drama lirica 195. Stiinta care se ocupa cu studiul valorilor este: a. axiologia b. gnoseologia c. ontologia 196. Modalitatile de receptare a manifestarii gustului sunt: a. sensoriala si afectiva b. afectiva si rationala c. sensoriala, afectiva si rationala 197. Instrumentul muzical al zeului Apollo este:

a. aulosul b. lira c. sirinxul 198. Muza comediei este: a. Talia b. Caliope c. Clio 199. Spiritul cartezian a fost introdus de Descartes n: a. sec. XVI b. sec. XVII c. sec. XVIII 200. Wagner renvie n opera romantica traditia: a. tragediei antice b. misterului medieval c. cntecului trubaduresc