INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN PRIN BUTA$IDE RADACINA TULPINA ERIru $I DRAJONI 9I

ttt tnu' IoN LUPE consideraliuni gelneraru Cultura ulmului de Turchestan (Ulmus pumila L,) a luat in ultimii ani un av6.nt insemnat in noastrd, in speciar la lulara crdrile de impdduriri din stepd gi ante-stepd gi la perdelere de proteclie, unde pdnd in prezent s'a dovedii u ii prirrt." spccirre cele mai indicate, Din cauza calitdfilor extraordinare ca arbore de linuturi uscate, ulmul de Turchestan a inceput sd former" prirr"'ip"i;;r""cupare a serviciilor silvice care se ocupi cu impdduriri in stepa, fiecare cdutdnd sd-gi cultive cat mai murfi puieli ir p"pirr1"r*t" proprii, sau sd.-9i procure dela alte pepiniere ." o",rpd "ur" cultura acestei specii. "., Cum producerea puielilor qi extensiunea acestei specii era condifionatii cel pufin in primii ani dela introducerea i' cul_ tura forestieri, de cantitdfile de sdmAnfd ce se "i putea{r recolta anual din cele cdteva grupe de arbori aflitoare r"rfl'""*rula,t pentru a satisface marea cerere de puiefi trebuiau gdsite noui metode de inmulfire, independentede sdm.nld si bazate pe alte propriet5fi de reproducereale ulmului, pentru a asiSura, pdni la fructificarea arboretelor tinere de ulm de Turcheslrr, "orrtirrltatea producerii de puieli in pepiniere I. Scopul incercirilor Bazat pe facultatea,in &obgte cunoscuti a ulmului, d,e-a d,ra_ jona puternic ai folosind observafiile din anii preceden[i, ficute in pepinierele Stafiunii regionale de erperimentatie forestierf,

ION LUPE

la scoa,,Dobrogea", eare aritau ci, ridicinile de ulm rdmase, pimint, produceau draioni, cari in anul urterea puie{ilor in mitor atin6leaudimensiunile unui puiet viguros, apt de plantat' am incercat o metodi noui de inmulfirea ulmului prin butagi de riddcind, de tulpini 9i prin draioni' proAceasti metod6, pe langa faptul cd trebuia sd ne asigiure ducfia de puieli independent de fructificafie, pirea avantaioasi gi prin faptul ed se produc puieli apli de plantat dupi un sin{ur puie{ilor an'de cufturd, nu dupd doi ani ca in cazul producerii astiel cheltuielile unui an ," din sdmdn!6' Prin ""o'omisesc de 'impidurire cu aceasti "u de culturi gi se accelereazi lucrdrile specie, Pentru precizarea acestei metode, trebuiau fdcute expefienls pe teren ale ciror rezaltate si rispundi la urmitoarele intrebdrir -sepotproducepuielis[nltoqideulmdeTurchestandin: &n rtdicinile ce cad la toaletarea puiefilor, draionii rezulta{i puielii rtddsinile rdmase la scosul puielilor, sau din butagii ori rdu conformafi? - Daci se pot, atunci qare e dimensiunea optimi (lun$imea pentru a qi grosirnea), a bucdlilor de ridicini sau a butaqilor' produce puie{i aPli de Plantat? - Cum trebue si fie tdietura la capete a bucililor de rdddcini sau a butagilor (dreapti, ohlici; netedi sau sdreliti)' Penpartea aerian6' tru a daprriefi bine conformali in ceea ce privegte cuunsistemradicilarbinedesvoltatgicuocicatrizarecAtmai tulpina? perfecti la locurile de unde iau nagtere ridicinile 9i - Care este pozilia, adincimea 9i modul de plantare' pentrtl o conlormatie a avea un procent de prindere cdt mai mare 9i cit mai bunX a Puiefilor? - Care este timpul de plantare cel mai favorabil' pentru a obfine cel mai mare procent de prindere? - Care este rentabilitatea acestei metode? lucrdri' s'a eiutat In cercetirile care fac obiectul prezenle\ intrebdrile de mai sus' sd se rispundi numai la o parte din ge mai insemnate, urmind ca mai ldrzitt' daci gi anume iu ".1. perlec{lo' rior constata oarecari reztrllale imbucuritoare' si se 'aeze aceastd metod{ prin noui erperienle'

IN TULTIREA ULMULUT DE TURCHESTAN

II. Modul de lucru Incercdrile care fac obiectul lucririi de faf,i se impart in cinci grupe, qi anume; Grupa /-a. Confindnd bucdfi de ridicinn de 1G-15 cm lungime gi 0,5-1,0 crn grosime, tiiate drept 9i neted, cu instrument bine ascufit, la ambele capete, Aceastd grupd, avdnd in total cinci probe a cAte 300 rddicini fiecare, s'a plantat precum urmeazi: Proba 1r ridicinile plantate vertical, avind capul superior acoperit cu un strat de pdmAnt de 1 cm grosime. Proba 2t plantarea la Tel, insd rdddcinile incrinate la aproximativ 450 fafn de suprafafa solului, Probele 3 qi 4; ca cele dela 1 respectiv 2, insi cu capul s:r. perior (gros) la suprafafa pdmdntului, Proba 5; ridicinile plantate culcate orizontal la adincrmea de 5 cm dela suprafafd, Grupa II'a. conlinand bucdfi de ridncini la fel cu cele <liir grupa precedent5,insd cu tdietura oblicd gi sdrelitd, execurati cu unelte mai pulin tiioase, pentru a oieri o suprafafi mai mare de formare a callusului de cicatrizare. Numirul probelor gi modul de plantare la fel ca la Srupa precedentS. La ambele grupe s'a iolosit ca material bucdfile de rdddci,ri ce cddeau la toaletarea puiefilor pentru plantare. Ac,este ridicini erau ridicate dela lucritorul ocupat cu toaletarea gi fasonate in modul arhtat mai sus, dupd care erau legate gi puse in pdmdnt pdni la plantarea lor. Teierea, numdrarea gi legarea lor in mdnunchiuri s'a ficut in loc umbros gi ferit de vAnt, Pentru a nu fi expuse uscirii sau pierderii de sevd, del4 tdiere pini la numdrare qi legare in minunchiuri de'cite 100 bucd{i; imediat dupi fasonare erau aruncate ,intr'o gileatd cu mocirld subfire sau cu api. Grupa III-a. Confindnd bucdfi din puielii riu conformali, cari aveau 2-3 sau mai multe tulpini cresqute de ios. Acegti puiefi s'au desbinat in aga fel ca fiecare tulpin{ sd aibi gi cAte

ION LUPE

o parte din rdddcina despicatd de cca 10 cm gi cca 5 cm tulpin5, Aceste bucdfi s'au plantat cu partea de ridicini in p6mdnt gi cu partea de tulpini afard, La aceasti rupi am avut 4 nrobe g'anume: Proba 1: bucifile tiiate neted la ambele capete,plantate vertical, Proba 2t la iel, plantate insi !a 450. Probele 3 gi 4: ca 1 respectiv 2, insi cu tiietura sdrelitd. Grupa IV-a. ConlinAnd butagi fasonali din ramuri de doi ani, avAnd: lungimea de 10-15 cm, grosimeade 0,5-1,0 cm cu cel pufin 3 muguri, 9i tiietura netedS, Numdrul de probe gi felul de plantare, ca la grupa I-a, prin Grupa V-a. La lel cu precedenta de care se deosebeEte faptul cd tdLereabutagilor s'a fdcut sdrelit (aproape rupli), cu instrumenterdu tiietoare, Idrd insi si se iupoaie coaia in lunul lor. O alti probi de 300 bucnfi a fost formatd din draioni rezultafi din ridicinile rdmase in pdmint cu ocazia scoaterii puielilor in anul precedent, Aceqti draioni, apdruli ,in numdr foarte mare (8-10) la o riddcini, au fost scogi gi desbinafi de ridicina mamd, apoi repicafi intocmai ca gi puielii din semindturS, recepindu-se dupd repicare. Aceastd ultimd probi s'a experimentat nu,maila Staliunea ,,Dobroea"i Plantarea tuturor probelor s'a facut la ganf, in teren desfundat la o casma .dupi scoatereapuielilor din repicajele anterioare (de alte specii decit ulm), Dupi plantare, acesteprobe au fost supuseaceloragilucrdri de intre{inere (plivit 9i prngit), ca si repicaiele qi butSgirile obignuite.

incercirilor. III. Rezultatele

1. Numdrul de puie{irezultagi Procentulde prindere' In primivara 1942 s'du scos,numirat gi sortat puiefii' $isindu-se rezultatele trecute in tabloul Nr. 1, Din tabloul de mai ios se observS,in primul rind, ci probele, cu riddcini au dat rezullale mult rnai bune decit cele cu butaEi.

INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN

Din aceastd.cauzd.cele cu bufasi au fost excluse din calculul mediilor1). Altd observafie importantd. ce reiese din tabloul de rnai sus e c5, la toate grupele, probele Nr, 5 (cu butagii, respectiv rddlciTABLOUL I Nr.
confindnd rezultatele incercdrilor de inmulfirea ulmului de Turchestan, prin butagi qi ridicini (in procentedin numirul total de fire plantate)
LI OI

Procentul de puie{i uruDa

.=

la probele-:

II
(dl Yt-

o. l

ol

2 | 3

4-l

OBSERVATII

^o"l

ll

l
I

nl

5 6 , 3 7 2 , 71 8 1 , 7 1

I Media I

50,2 71,9 56,1 1 1

52,7 48,5 43,0 48,"',|63,5i64,3|57,9 35,3 58,3 I 58,3 | 50,1

4)

4&t

42,6 54,5i 53,6| n,Z I Z+,2

t1l l-l-

l 3 , o I 8 3 l 2 + , 21 r + , 3 r r , 7l 7 , 3 1 6 , 0 r 3 , 0 1 1
nile plantate orizontal), au dat 'rezultatefoarte mici, pentru care motiv au fost gi ele eliminate din calculul mediilor, Analizind rezultatele obfinute la grupele: I, II gi III, probele Nr, 1, 2, 3 qi 41 se constati un procent mediu de puiefi, deci un procent de prindere de 64,0 la Dobro$ea gi 49,7 la Bineasa. In ceea ce privegte rezultatele probelor luate izolat, cel mai mare numir de puiefi l-au dat:
t) La StafiuneaDobrogea s'au ob{inut din toate cele 10 probecu butaqi humai36 puiefi,fapt pentrucareaceste rezultatenici n'au mai fost trecute ln 'tablon

ION LUPE

La Dobro$ea: probele Nr, 4 din grupele II gi III, cu 88,70lo puieli gi probele Nr, 2 din Srupele I gi III, cu respectiv 88,30/o 77,Oolo respectiv 72,7% puiefi; toate aceste probe confinind ridicini plantate la 450, - la Bdneasa:probele Nr, 3 qi 4 din Srupa I-a cu 65,30/0, respuieli gi probele 3 gi 4 din $rupa II-a, ambele cu pectiv 64,30/o 'aceste probe confindnd rdddcini tiiate 58,30/opuiefi; toate sdrelit cu instrumente neascufite gi plantate vertical sau la 450 cu capul superior la suprafafa pimintului. Cele mai mari procente de puiefi le-au dat: - la Dobrogea, proba Nr, 4, din {rupa II-a (ridicini tdiate sdrelit, plantate la 450,cu capul Sros la supra{ata pimAntului), puiefi, cu 88,70lo - la Beneasa.proba Nr. 3 din grupa I-a {rddicini tiiate neled, plantate vertical, cu capul gros la suprafala pimdntului) cu puieli, 65,3olo Diferenlele destul de remarcabile intre rezultatele ob{inute la Dobrogea gi cele deia Bdneasa, se datoresc, in primul rAnd, dimensiunilor bucifilor de tdddcini, care la DobroSeaau lost de 15 cm. lunSime,iar la BXneasade 10 cm,, apoi felului cum alr fost executate lucririle 1), intrefinerii in timpul verii gi conditiilor stafionale diferite, 2l Calitatea puielilor rezultafi. In qeea ce privegte conformafia puietilor rezultali din incercdrile de mai sus, aceasta este diferitd de a celor produgi din sdmdnfi, prin fapful ci mulfi din puiefii produqi din ridicini au mai multe tulpini in loc de una sinSur[, Aceasta se datoregte facultnlii ulmului de-a emite listari gi draioni din mu$urii ce se formeazi pe buza tiieturii, Din cauzd ci se formeazd mai multe tulpini, acestea rimdn uneori prea subliri, ficdnd ca puietul si devini inapt de plantat.

t) La statiuneaDobrogealucririle s'au fScut sub directa supraveghere a dela inceput pdnl la sfdrgit,pe cdnd la Bineasa ele au fost subsemnatutui, executatede 3 brigadieri,cari s'au schimbat intre ei in timpul diverselor lucriiri.

'NHULT'REA ULMULU DE TURCHESTAN

Acest inconvenient se poate inlitura prin ruperea sau tiierea cu foarfeca, in timpul lucririlor de intre{inere, a tulpinilor secundare, ldsAndu-se numai cea mai vif,uroasi, Cind puielii sunt cultivali pentru a fi plantafi in apropierea sau la margineaperdelelor de protec{ie,in scopul de-a da o mai mare compacitate acesteia,conlormatia de mai sus ,cu mai multe tulpini este foarte potrivitS, Considerind ca apti de plantat numai puiefii care aveau la colet, la cel pufin una din tulpini, grosimeaunui creion (0,8-1,0 TABLOUL 2 Nr.
confinAndnumirul de puieli apfi de plantatgi nurnirul nrediuqi cel rnai frecvenl Ce tulpini la o riddcini

de Procentul puiefi apli

Qrupa I d.' Plantat la Probele:

Numhrulmediude tuloini la o riddcini ' la probele:

1 r 2

4 M e o .rl

3'4;m.altl2l3
3,1 3,01 2 I

I
i ]

t, 't

2 33,0, 32,3 44,3] 42,31 38,0 2 . 5z , or , s l i , z , 0 1 2 :'"1 "'"1'-'",""'" l 1"":" 45,3 3r,0 34,2 ''' .; ' '11 ss,3i zz,t 4s,J3r,o 34,2 27,3
'irl
ill

:-r| | ,-l ' sl,t' rrr.oiu- ] sr,i',43,21 37,8 2 , 0 2 , t ; t , 7 ] t , 6 l l , 9 l 36,4 37,2i fi.,r 34,3 43,21 tz,B

lss,st i i i 2,41, z,z 40,0 *,0 ] orr 4o,o 3s,3 41,1 2SI z,zl I z,s r 43,0143,2 ] 38,3 At,l |
-

I l:'ll'tlll

cm,), s'au separat din puielii oblinufi la diferitele probe, cantitdfile trecute in tabloul Nr, 2 (redate in procente din totalul firelor plantate la fiecare proba) Tot ,in acest tablou s'a trequt numdrul mediu $i cel mai lre.cvent de tulpini I.a o rd.dicind, pentru puietii apti de plantat. Din tabloul de mai sus se vede cd procentul mediu de puie{i, apfi de plantat este de 45,8 la DobroSea 9i de 37,8 la Btrneasa,

ION LUPE

10

iar procentele maxime sunt tot la probele Nr, 4, din $rupele II 9i III (60,79i 62,71 la DobroSeaEi la probele Nr, 3, din $rupele I 9i II, la Bdneasa. Numdrul mediu de tulpini la o rdddcini este de aprox, 3 la Dobrogeagi aprox,2laBdneasa, iar cel mai frecvent de 2, respectiv 1, La probele cu cel mai mare numdr de puieli, numirul cel mai irecvent de tulpini este del 2 la Dobrogea gi 1 la Bdneasa, deci acestea au o conformafie destul de bund a majoritifii puiefilor. Nr. TABLOUL 3. apfi inilfimea a medie r::ttJijJ;"ltafi in totalEia puiefilor con{indnd ()
Grupa in Indlfimearnediein cm a puiefillor, Inilf. medie cm.a puief. la probele: apfi de plantatla probele:

r ll I

8tl
!i

I
ItI

I 2 | 3 I I 75 ltt ,o \n90 193

ltvteui
69,8 67,0 87,2

r lzlr i4l i r l s l l s ol s z

6' Itl etls'

[ sr 116* l*
78 73 70 78 72 72

l
I

I Media

89,3 817,71 83,7J 74,7 77,71

J 62 | or,s lzo
o

j u tntfli

Media

.tB i .t,t l-ttp

73,7 ,N

Cregterea in inilfime a puielilor a fost aproape e$ald cu a celor din repicaie. In tabloul Nr. 3 66- i1[lfimea medie, pe grupe gi probe, pentru totalul puielilor rezullali gi pentru cei apfi de plantat. Din tabloul de mai sus se vede cd, inilfimea medie a puiefilor este de 74,7 cm. la Dobrogea $i 65,6 crn, la Bdneasa,iar a puietilor apfi de plantat e de 84,6 cm,, respectw 72'5 cm' Exceptdnd probele din Srupa III-a, carc in general au indlfimi superioare celor din grupele I gi II, prin faptul ci au avut la plan-

1l

INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN

tare mugurii deia formafi pe porfiunea de tulpini; la grupele I si II prohele cu indlfirni maxime corespundin general, cu acelea cu numdr maxim de puieli, In general se observd gi aici o mai buni desvoltare a puiefiior provenifi din riddcini plantate cu capul superior la srrprafala pimAntului, Inilfimea medie a puiefilor neapfi de plantat este 49 (31-68) cm, la DobroSeagi 45 (37-51) cm, la Bineasa, deci 9i aceqti pueli, din punct de vedere al inillimii, sunt destul de desvoltafi,

40cm
-t

I I

58 cm

I l cn.
I I

_t

.l

e.
4 ,, ,.( \

INRADACINAREA PUIETiLOR

r haqara repreznti bucatade r dddan;i plant ati tii

Inridicinarea puiefilor este foarte bund, Ea se prezintd, iie sub forma unui Iascicol de mai multe rddicini principale, pornind dela capul inferior al rdddcinii plantate (intocmai ca in cazul firelor cu mai multe tulpini) , fie sub forma unui pivot, crescut in prelun[irea ridicinii plantate, la care se sudeazi perfect. Din acest pivot se desvoltd apoi ridicinile secundare Iaterale, ca la puielii produgi din siminfd, (Fig. 1, a).

ION LUPE

Un caz interesant il {dsim la riddcinile plantate orizonlal fprobele Nr. 5), unde inrddicinarea gi in unele cazuri chiar qi tulpina, pornesc dela ambele capete {Fig. I, e), Atit in cazul tulpinii, cdt qi al ridicinilor sudura intre aces' tea 9i riddcina mamd, este foarte bine f icuti, In cazul unei singure tulpini sau al unei sinfure rddicini principale (pivot), acestea sg continui direct din ridicina mami, pornind cu aceeaqi grosime. Locul de suduri este marcat prin o ugoari umfliturfl, gi datoritE calussului de cical.r:izare prin diferen(a de culoare la coale, Daci separarea puiefilor, 'in ap{i gi neapfi de plantat, s'ar fi licut dupd inridicinare, atunci aproape tofi puiefii ar fi fost apfi de plantat, deoareceau avut o inrdddcinare foarte buni, In general, avind in vedere dimensiunile,Iorma 9i sdnitatea puietilor, rezultali din incercdnle de mai sus, acegtia se pot intrebuin{a foarte bine la plantafii, inlocuind pe cei din simAntd, cdnd, din anumite motive, acegtia din urmi lipsesc. Ultima probd, in afari de cele din Srupele I-V, la care s'au intrebuinfat draionii rez;rlJtatidin ridicinile rimase in pimint' la scoaterea puiefilor, a dat rezultatele cele mai bune (la fel cu repicajele obfinute, cu puiefi din samdnfdl , ptezenlind: un procent de prindels (puiefi apfi de plantat) d,e 97,3, o inillime medie de 95 cm,, cite o sinduri tulpini 9i o inriddcinare {oarte bund. Intrebuinfarea acestor draioni este deci foarte recom4ndabilS. IV. CAteva observalii asupra desvoltXrii la lnceputul verli Aceste observatii sunt importante, prin laptul cI ele ne arati lelul de comportare al riddcinilor 9i butagilor in prima faz| a desvoltdrii lor, punindu-ne in mdsuri si aducem anumite imbunnti$ri la incercdrile de viitor' La 31 Mai 1941, pe un timp cdlduros gi uscat, s'a cercetat stadiul in care se Siseau aceste probe la pepiniera Bdneasa, c,onstatAndu-seurmito arelet 1. O mare parte din butagi gi rddicini au intrat in ve6letatie" prezentind citeva frtxtze verzi,

iNMULTIREA ULIIIULUI DE TURCHESTAN

2. Dinlre [irele care nu aveau f.ntnze, unele prezentau callue de cicatrizare, pe buza tiieturii, in diferite stadii de desvoltare (maioritatea la rnddcini), 3, O parte din butagi s'au uscatl unii cu frunzulile, allii fare si fi intrat in vegetafie, 4, Inrdddcinarea nu incepuse sd se formeze la butagi, iar rddicinite au inceput s5. se cicatrizeze gi la capul de ios, Inventariind firele care au intrat mai bine in vegetafie cu frunzigoare, s'au giisit rezuhatele trecute in tabloul de mai jos, TABLOULNr. 4.
cuprinzAndnumirul firelor cu frunze gi al firelor uscale la 31 Mai 1941, qi al puiefilor ob{inuli in primlvara 1942,1apepiniera Bineasa

firelor I ProcentulpuieProcentul cu frunze I filor rezultafi

I l a 3 1 .V . l 9 4 t a p r o b e

firelor Procentul ruscate

I e: l a 3 1 .V . l 9 4 l

{tffirl-lTFl
lin v a r a 1 9 4 2|

39 29 40 62 38 28 48 52 III IV 57 53 ^5 50 37 23 65 60 32 t7 38
it8

5 3 1 4 9o) 64 4 8 1 3 558 58

'll

0 0

ol 0

.ro*. )
rdd bt.--;-

1 3 i 4 440 38

0,3 2,31 2,3

1 3 1 24 e
12\ 7

15 13

z,zlo,oi 5,7
2 , O 4 , 7 \ l5,0

butasi

Din tabloul de mai sus se vede ci, la 31 Mai 1941, butaqii prezenlau un numdr mai mare de fire cu lrunze, deci, ,in apa' tenfi, un procent mai mare de orindere, dar 9i un procent mai mare de fire uscate, In primivara 1942, cind s'au scos puiefii' situafia se prezenta invers; cel mai mare procent de puieli Snsindu-se la probele cu ridicini, Acest fapi ,e ixplici prin aceea ci, butagii avind muSurii lormafi, au intrat mai repede in veSctafie gi au inceput si creascd, folosind seva gi substanfele de rezervd din corpul lor Uaii lnsi fiind prea subfiri s'au useat mai inainte de a-gi forma

ION LUPE

l4

redecini, La bucdtile de riddcini, in timp ce s'a format callusul gi mugurii pe buza tdieturii, s'a putut forma gi un inceput de inrdddcinare, astlel cd, la aparilia frunzelor planta putea sd:gi extragd o parte din hrand din pdmAnt, In afari de aceasta, bucdlile de rddicini mai aveau dela inceput unele firigoare absorbante, care au putut intra de timpuriu in, acfiune' JinAnd seama de observaliile de mai sus gi de faptul ci, rezultatele oblinute in Dobrogea (unde bucdfile de rdddcini au lost cu 5 cm, mai lungi), sunt mai bune; putem atribui dimen-siunilor butaEilor gi rddicinilor, o parte insemnati din pierderi. Se poate deci spera c5, prin mdrirea lungimii butagilor,'respecmai bune. tiv bucSlilor de ridicini, se vor putea obline rezultaLe. V. Rentabilitatea lucririlor. In ceea ce privegte rezultatele oblinute cu riddcini (max. 88,70lo), acesteasunt destul de bune, mai cu seamd dacd linem seama de faptul ci, producerea puielilor apfi de plant,at dureazd" numai un an, in loc de doi, gi e independentd de Iruc' tificaIie), In afari de acestea,cheltuielile ce se fac cu; recoltarea ;i transportul seminlei, preSdtirea terenului pentru semdnat, se' mdnarea, acoperirea, udarea, intrelinerea semdndturii timp de rrn an, scoaterea;i sortarea puielilor, depdgescmult pe acelea de lasonarea rdddcinilor sau butagilor, care se reduc la 1-2' zile de lucru pentru 1.000 fire (deci 887 puiefi, in cazul celui mai mare procent de puieli obfinut). Un calc,ul de rentabilitate precis, bazat pe devize comparative, nu se poate face decit dupd perfeclionareaacestormetode prin noui incercdri,

VI. Concluzii.
Din cereetdrile care iac obiectul acestei lucrdri, putem deduce urmitoarele:
1) Pentru aplicarea acestei metode, esle necesari o primi culturi din s5mdntd, dupd care, an cu an, se pot obtine, radacinile necesare,cu ocazia scoaterii gi toaletdrii puiefilor apfi de plantat.

15

INMULTIREA ULMULUI DE TURCHESTAN

'1. Se pot produce puie{i sindtogi de ulm de Turchestan din: drajoni, puietii riu conformali, bucdlile de rddicini ce cad la toaletarea puielilor apfi de plantat qi butaqi, 2. Dimensiunea optimd (lunimea gi grosimea) bucililor de rXddcind gi a butagilor, vor trebui precizate prin incercdri ulterioare, Se pare cd.prin md.rirealungimii s'ar obtine un procent de prindere mai mare, 3, Nu se observd. dilerenfe, in ceea ce privegte cicatriz4lea qi conforma!'apuielilor, in raport cu modul de tdiere, decAt foarte pulin la buta;i, unde procentul de prindere e mai mare la cei tdiafi neted, 4. Se constatd un procent mai mare de prindere la butagii si rdddcinile plantate cu capul de sus, la suprafa{a pimAntului. 5. Drajonii rnsdri(i din rS"dd,cinile rimase in pdmdnt la scoapuielilor in anul precedent, repicali, dau rezultate idenlerea tice cu ale puielilor repicafi din semdniturd, Intrebuintareaaceslor drajoni se recomandi orideciteori ii avem in pepiniere . 6, Rentabilitatea, pe bazd de rezultate si5iure qi definitive, nu poate fi stabilitS inainte de-a se preciza bine punctele anterioare. In stadiul actual, inmullirea ulmului de Turchestan, prin: drajoni gi riddcini pare totugi rentabild prin iaptul cd se cdgtiSdun an de muncd in pepinierd, putAndu-seobfine puie{i apfi de plantat, numai dupd un an de culturS, nu dupd doi, ca in cazul puielilor din sdmAnfd, Chestiuneaproducerii puielilor din rdddcini va trebui perfecfionatd, prin precizarea mdnmei optime a rdddcinei qr a lucrdrilor ce vor trebui ldcute, pentru ameliorarea calit5tii puielilor si mdrirea procentului de prindere, Problema inmullirii prin butagi va trebui reluati ,in cercetare, cu butagi mai mari, plantali in diferite epoci ale anului, pentru a se preciza: dimensiunile optime ale butaqului, felul gi timpul de butdgire. Din cele de mai sus rezulte c5 producerea puiefilor de ulm de Turc.hestan, nu mai este strict legatd de sdminfd, ci ea se poate continua, an cu an, dintr'o culturd initiali, cu aiutorul draionilor, r6"d.5cinilor gi butagilor
Lucrare depusd la Institut ta 26 lanuarie 194J Un. I.C.E.F. Nr. IZ4itg4.J).

ION LUPE

(ULMUSPUMILA L) DE LA MULTIPLICATION L'ORMEDE TURKESTAN TIGE ET DRACEONS PAR BOUTURES DE RACINE, BOUTURES DE
RfSUA{6 Introduit r&ornment dans la cultnre lorestidre, lnorrnc dre Turkestan prsenle une lrEs {rande importance dnns le boisernent des r6lions de steppc ;u d'avant-steppe, ainsi qne d,ansles rideaux-abris. Faute de semences,I'auteur de la presente 6tude a experrrnent6 une nouvelle m6thode pour en ob -tenir les plants n6cessaires. Etant connue la facult6 de l'spdce de dra{eonner lorternent, llauteur a essay6 de produire des plants, utilisant c(xffne boutures les restes des r,acrines,dres ties et des dr'ageons recolters d,ans la p6pinidre, arprds I'ertraciion des plants, Les exp6riences ont 6t6 faites en 1941' e'n deux p6pinidres: une dang la plainre roumairr'e i Bdneasa, toul prirs de Bucureqti' et l'autre dans la si,cppe de Dobrogea, pras de Const.anfa, i la Station r6gi,onale de I'Institrrt lorestier. d'arprds la Les ttavaux ont 6t6 rpartis en {roupos et en 6preuves' t dapras le mode d'enterrer les bounaluq.s du rnat6riel i exprimentef turcs, cornme cuit: at d'o Groupe I: Boutures d.e racines 'de 1&*1'5 cm d longueu'r coupdes lisse et trancversalertrent sur I'axc' 0,5:1 can en diamdtre, GroupelllBouturesderacinegdelG_l5oodelongueuretde0,5-1 om en diarn0tre, 'coup6es obliqu'ernent et 6aall6es' ayant 10 cm dc Groupe III: Pidcas tronqudos 'de plants ma'l conformds' 5 cm de ti'ge prdvuc de bo{rgeons' racine ei environ crn de longueur Gtor'gc IV: Boutures de branches de 2 ans' 1O-15 'diamdtre, ayant 3 bourgeons' coupds lisse et tranwert 0,5-1 c,tn en salevnent sur lnaxe, et 1$*15 om de lon{ueur Groupe Vr Bsutunes de branchcs 4e ? ans' 'diarnAtre, ayant au moicp 3 bour$oons' coil'p6os obliquecan en of 0,5-l ment et rirafl6es. chacune Pour ,les groq)s I, II, IV et V on a disrpos6 de 5 epreuves' i 300 exqnrplaites, plant6s eomnre euit; la partio iEpreuve 1: Boutures plantdes en ;rosition verticale ayant su1rieure iL 1 cm au-dessouc dc la sudace du sol' Eprcuve 2: Boutures plant6es inclin6es de 45o, ayant la partie sup6:'ieure d 1 cm au-dessou,s du sol' Epreuve 3l Bou{tres plantdes en pooit'ilon verticale ayaot la partie su' pdrieute ir la surlace du sol. fprerive 4: Boututes planrt6es irrclin6es de {50, ayant la part'te euprieurs i {a eurface du sol.

ULMULUI DE TURCHESTAN

Epreuve 5: Bouturres plant6es horizontalement i 5 cm au.dessous de'l,a surface du sol. Pour le group. III ol .a disposd de quatre preuves dont deux avec de pid'oes i coup'e lisse, fairte transversalement rsur I'axe et plrant6es en position varttaale et inclinle, tanrdis que les d,cux autres ont eu de pieces 'obliquernent et 6raftr6eset plant6es arr.'si en position "oup6es verticale et en positron inclinde de 450. A part, on a exp6rirnent6 une 6prreuvecontenant 300 ,dLrageons trouv6s dans la pEpinidre, indrividr:,alis6s.et repiques, R,6sultats: l.es r6sultats obtenus ont 6t6 ins,crits dans le tableau No. I dans lerlrrel ceux.d,esgroupes IV et V eI d,e 1,6:preuve ont it6 inscrits 5 s6pa_ r6rneu-t. Le taux moyen d,es boutures qui ont pris racine ,a 616. de 640/opour les 6preuves 1--4 des groupes I-III en Dobro{ea et de 49,70/o Bdd neasa; un pour-cent de m,aximumr9g,70/oen Dobrogea pour l,e groupe II 6Frellve 4 et de 55,30/oi Bineasa pour le groupe II 6preuve 3. Les Eirandesdidf6rencesd,ans les r6sulfats obtenus .entre les expdriences de Bd'naasa et ceux d,e Dobrogea sont atrrihnr,6es, prar l,auteur, au lait qu,i Bineasa on a utilis6 des boutures de 10 cm de longueu,r,tandis que les boutures plamt6euen Dobrogea ont eu 15 cm, Les boutures de tige, ainsi que cclles de racine plant6es horizonta. lqment n'ont pas donnd de rdsultats satisf,aisants. Les d,ra,seons individual,is6s et repiqu6s ont montrd les meilleurs 16sultots; de m6me les plants provenus de s,er:rcnc,e, 'La qualit6 des p,lants e,st satisrraisante, tant en ce qui concerne !'accroiss,ernenten hauteun: qu'en gg qu! c,oncorne llenracinoment. En {6r,tral, on observe une tend,ancede forrner pl,rsietrrs tiges (en moyenne 3) i une m6me racine. Dans les tableaux No. 2 et No. 3 on d,onne: le no,rnbred:e plarnts aptes i tre ,plant6's., nombre des tirgers le chez une raclne et I'accrois,sernenten ha-uleur rles plants r6sult6s. Dans la ligure No. I on peut ob,server les dilJdrents systi.mes d'qntacinwent obtcaus. Dans Ia partie finale (et dans le tableau No. 4) on d,onne qu.elqu,es obsc*vations sur la rnanidre dont les cultures ci-dess,us olentionn6es ss comportent dans la prerniere partie de l'6t et sur les avantages da oette m6thode au point de vue 6conomioue. Conclusions: Il ea ,rdsurlte: 1, On pzut prod.uire des plants vi4ioureux d'orme de Turkestan (Ulmris pumila L.l en utilisant: des dtageons, 'des pl,ants mal conform6s et

r6

ION LUPE

18

racinos qui st6linrinent d I'occaC.:s.boutures de racine (provenues dos sion Cu realPaSe de celles-ci)' pr6cise i l'occasion meilleure climension des boutures sera 2. Lt de la lonagtandissement d,es autres recherches. I1 seroble que par un racine est beaucoup plus grand' plants qui pren:rcnt fueur, le nombre des (lisse ou 6ra{l6e) ne 3. Lcs tliverses rnanidres de cc'upure pratiqudes 1i5ztion' 'dif i6rcnce 'dans la nrarqu'ent aucune "i6af plus gran'd 4. Le taux des plants qui prenncnt tacine est beaucoup sol' chez les plants plant6s avec un bout i la surface du ct rep'iqu6s se co'mportent con(ne 5. Les dra$eons iadividualis6s 16sultds dc semence, n chi{fres 6. L'avantae de la m6thode ne peut pas tre pr6cis6 que 1"" d{{rail,s rnentionn6s a! p' 2' soient pr6cis6s par d'auddliniti'fs avant actuel, la m6tres rechenbhes. Toutedcis o,n peut aflirmel qure dans le stnde grand de plante thode est avanta$eurse par le iait qu'on obti'ent un taux a'ssez en 6limiar:.tes { planter aplds une seule annde de culture en pepinidre, dans le cas oil on utilise des r arrt ainsi totttes les d6pens'es demandles (r6colte d,es sraines, semaille' arrosaie, semences ati lieu de boutures et les travau* '4t snflstijen) ' or:brae P o u r a - p p , l i q u e rc e t t e n d t h o d e i l e s t n 6 c e s s a i r e u n e p r e r n i d r e c u l t u r e d i s les plants semencs.