ManuaI de aIpinism & escaIada sportiva - Introducere
Alpinismul, escalada sportiv i în general sporturile practicate la mare în l ime sunt
activit i periculoase. Neglijen a, lipsa de antrenament i necunoa terea unor aspecte teoretice, pot conduce la accidente foarte grave i chiar la moarte. Manualul de fa nu reprezint o informare 100% asupra tuturor aspectelor legate de alpinism & escalada sportiv . Aceast lucrare con ine doar informa iile absolut necesare ce trebuie cunoscute de un eventual practicant al uneia din cele dou activit i montane. În nici un caz nu va reu i s înlocuiasc un antrenament eficient sau un profesor experimentat. Dedic aceast lucrare tuturor c r torilor încep tori care nu au avut acces la o baz larg de documenta ie actualizat conform standardelor actuale sau care nu au beneficiat de ajutorul unui îndrum tor competent. Le mul umesc pe aceast cale prietenilor cu care m-am legat în coard i cu care am trait cele mai frumoase i de neuitat clipe din via a mea. P rin ilor mei le exprim recunostin a pentru ajutorul i în elegerea oferit fa de pasiunea vie ii mele. Îi mul umesc lui Radu Mititean ( eful echipei Salvamont Cluj) pentru pre ioasele indica ii oferite, f r de care realizarea acestui manual ar fi r mas doar un proiect i firmei de echipament Petzl (pentru schi ele grafice folosite pe parcursul lucr rii). În memoria lui Mihai "Galliani" Cioroianu, care a "regrupat" pentru ultima oar pe 11 iulie 1999 în cursul urcu ului spre vârful K2. Bibliografia acestui manual con ine aspecte din urm toarele lucr ri: Walter Kargel - "Alpinism - Tehnica sportului de munte" Ionel Coman - "Dou secole de alpinism" Petzl 1998 Catalogue - "Technical Manual" Rivory Joanny 1999 Catalogue - "Tehnical Instructions" Edelrid Outdoor 1999 Catalogue - "Technical Instructions" AustriAlpin Catalogue - "Technical Manual" Colec ia integral a revistei "Mun ii Carpa i" Numere ale revistei franceze de profil "Vertical" E-mail-uri ale listei de discu ii Alpine.t Acest manual nu reprezint o înc lcare a drepturilor de autor întrucât este realizat în spirit pur informa ional i nu reprezint un mod de a ob ine avantaje financiare. CAPITOLUL 1 GENERALIT I "C rarea este înainte de toate o concep ie a rela iilor dintre spirit i munte" Pierre Bosus, fost pre edinte UIAA Rela ia om-munte a cunoscut de-a lungul timpului o evolu ie continu . Aceast evolu ie ascendent s-ar putea reprezenta grafic printr-o curb ascendent care plecând de la zero (momentul apari iei omului) urc lin pân c tre sfâr itul secolului al XVIII-lea, pentru a se avânta brusc, ajungând în numai 200 de ani la diversificarea fabuloas din zilele noastre. Printre domeniile cu evolu ie vertiginoas i destul de recent se afl i alpinismul. Data "na terii" sale este 3 august 1787, ziua în care geologul Horace Benedict de Saussure a urcat pe Mont Blanc fiind înso it de medicul Jacques Balmat. Ca i celelalte activit i umane, alpinismul a evoluat rapid, de la simpla n zuin de a urca o culme la diversele forme de practicare din zilele noastre, cuprinzând o gam variat de aspecte. Treptat-treptat, au ap rut câteva ramuri ale alpinismului clasic care au p strat o parte din regulile sale i au introdus altele. Cel mai bun exemplu ar fi escalada sportiv care reprezint ,arta de a c ra natural", f r a folosi mijloacele artificiale decât pentru asigurare, nu i pentru înaintare. În practicarea alpinismului i a escaladei sportive se întâlnesc enorm de multe riscuri care pot fi reduse la minimum folosind un echipament de bun calitate i o tehnic de c rare corespunz toare. O persoan care practic aceste activit i montane trebuie s fie s n toas fizic i mai ales psihic. Pruden a i îndr zneala trebuie s fie într-un bun echilibru, îmbinate cu prezen a de spirit, hot rârea i capacitatea de analiz în situa ii critice. Este recomandabil un control medical am nun it efectuat cel pu in o dat pe an. Foarte important este cunoa terea propriilor noastre limite i a posibilit ilor fizice. Traseul se va alege întotdeauna în func ie de capacitatea echipei. Este indicat s se p streze întotdeauna o rezerv de timp pentru cazuri neprev zute ca: înr ut irea vremii, depitonare a traseului sau accident. Echipa de doi este cea mai uzual , rapid i sigur . Escalada se efectueaz alternativ, fiecare partener parcurgând câte o lungime de coard . De asemenea, fiecare va fi cap de coard pe rând cu condi ia ca valoarea partenerilor s fie egal . În caz contrar, cel mai experimentat sau în form conduce echipa i poart toat r spunderea. Intrarea în traseu se va face numai cu condi ia ca ambii parteneri s fie echipa i corespunz tor. C rarea se practic pe versan i stânco i abrup i (denumi i "pere i") caracteriza i printr-un unghi de înclina ie de peste 45 grade. Microrelieful este complex, fiind alc tuit din diferite forme de relief care pot fi de dou tipuri: verticale: creste ascu ite, muchii, turnuri, col i, fisuri, hornuri, diedre. orizontale: brâne, surplombe, tavane. Suprafa a peretelui este gola , vegeta ia neputând prinde decât în cr p turi i pe formele de relief orizontale. Stratifica ia rocii poate fi orizontal , înclinat , sau vertical . Straturile pot fi înclinate c tre perete ca o scar sau c tre vale ca iglele unui acoperi . Roca din care este alc tuit peretele poate fi: cristalin : masivul F g ra , masivul Retezat, mun ii Rodnei. calcaroas : mun ii Piatra Craiului, Cheile Bicazului, masivul Rar u. conglomerat: masivul Bucegi, masivul Ceahl u, mun ii Ciuca . - alpinism - - escalad sportiv - Roca poate fi s n toas , compact i solid (ideal pentru c rare) sau putred i dezagregat sub ac iunea intemperiilor (foarte periculoas deoarece se rupe u or sub sarcin ). CAPITOLUL 2 ECHIPAMENTUL MINIMAL 1.Coarda reprezint cel mai important material tehnic, de calitatea i folosirea ei corect depinzând securitatea i via a membrilor echipei. La achizi ionarea unei corzi, unul din principalele criterii este eticheta UIAA care atest faptul c produsul respectiv respect normele de calitate i securitate impuse de Uniunea Interna ional a Asocia iilor de Alpinism. Conform normelor UIAA se face deosebirea între o coard simpl i o semicoard . Orice coard cu eticheta UIAA este marcat la capete cu cifra 1 pentru coard simpl , 1/2 pentru semicoard si cu dou zerouri intersectate pentru corzile gemene. Coarda simpl î i g se te utilizarea prioritar în escalada sportiv , în traseele u oare de alpinism i în turele de escalad pe ghea . Semicoarda se folose te exclusiv în traseele alpine dificile i lungi i în turele de escalad mixt (ghea i stânc ), coarda introducându-se alternativ în buclele echipate. Corzile gemene se folosesc împreun exact ca o coard simpl nefiind acceptate totu i în escalada sportiv . Coarda simpl atestat de UIAA are urm toarele caracteristici: diametrul: variaz între 10 i 12 milimetri. lungimea: 50 metri. for a de oc maxim suportat : 9.000-10.000 N (~920-1.000 Kg.). alungirea static : variaz între 6,5-8%. num rul minim de c deri normate: 6 for a de rupere: 25.000 N (~2550 Kg.). greutate: 65-77 g/m. Corzile care nu sunt atestate de UIAA nu au acelea i calit i ca cele omologate dar în general sunt relativ bune. O fabric mic nu va investi pentru omologarea corzilor pe care le produce întrucât costurile sunt foarte mari. Eticheta UIAA este garantul calit ii, dar lipsa ei nu înseamn neap rat c putem cataloga coarda respectiv ca fiind de slab calitate. Testele UIAA sunt efectuate cu greut i de 55 Kg. pentru semicoard , respectiv 80 Kg. pentru coarda simpl i pentru o pereche de corzi gemene, simulându-se c deri cap de coard de 5 metri în l ime cu factor de c dere 2 (vezi cap.6). Se folose te exclusiv o metod de filare static . Corzile de calitate sunt impregnate hidrofug i au denumirea comercial "superdry". Durata de via a unei corzi este o problem înc incomplet elucidat , datorit mul imii de factori care influen eaz acest aspect: manevrele, stilul de c rare, c derile suferite i gravitatea lor, tipul rocii (de exemplu gresia accelereaz uzura prin abraziune). În general ea este apreciat în func ie de num rul de c deri normate UIAA. Astfel o coard ce rezist la 6 c deri are o durat de via de 400 ore de folosire. Firma Edelrid recomand folosirea corzii pentru o perioad de 2 ani pentru c r torii ,de duminic " i de 1 an pentru utiliz rile intense. Durata de utilizare garantat de firma produc toare este de 5 ani, dac nu se dep e te durata de folosire exprimat în ore. De asemeni trebuie precizat c materialul îmb trâne te în depozit chiar dac nu este folosit. Aceste m suri preventive pot fi corecte sau un lux inutil. În escalada sportiv , unde în l imile de c dere sunt de obicei mici iar peretele de obicei e vertical sau surplombant, rezist la c deri corzi utilizate destul de intens, îns în alpinism, cu stânc mai pu in dificil din punct de vedere tehnic, dar unde intervin muchii, coarda nou poate ceda chiar i la un rapel! Cercet rile în domeniu au demonstrat c rezisten a la forfecare peste margini ascu ite se reduce la 50% dup circa 5000 m. parcur i (lungimile de c rare plus lungimile de rapel). Coarda trebuie tratat cu blânde e, nu trebuie c lcat cu piciorul. Trebuie ferit de muchii ascu ite, de c deri de pietre, de murd rie i de c ldura excesiv . Coarda nu se spal cu detergen i, ci doar cu ap c ldu , uscându-se la aer, în b taia vântului. Dup fiecare folosire, coarda se verific metru cu metru. Dac mantaua prezint trangul ri sau uzur pronun at , coarda respectiv trebuie scoas urgent din uz. Pentru depozitare se recomand strângerea corzii sub forma din poz i p strarea într-un loc perfect uscat i la întuneric. Din familia corzilor apar ine i cordelina. Accesoriu indispensabil, ea este folosit în foarte multe momente ale activit ilor alpine: la preg tirea unui rapel (prin consolidarea a dou pitoane) , la ac iunile de salvare (prin confec ionarea unor noduri de blocare Prusik), la trasul rucsacului în pasajele dificile (hornuri, surplombe), etc. Totu i, trebuie avut o mare grij , deoarece rezisten a cordelinei este mult mai mic decât cea a corzii. În general rezisten a este de 200-400 Kg. Multe persoane folosesc cordelina la filat în pasajele mai dificile ale unei ture turistice alpine (s ritori). Aceast metod este foarte riscant , deoarece dac s ritoarea este vertical , c derea va fi liber i ori se va rupe cordelina, ori cel ce fileaz nu o va putea frâna datorit diametrului sc zut (în jur de 4-6 mm). 2.Înc l mintea Se folosesc espadrile speciale pentru c rare, cu caracteristicile tehnice urm toare: talp flexibil foarte bun aderen la stânc greutate redus form ergonomic adaptat dup laba piciorului Espadrilele se achizi ioneaz de obicei cu un num r mai mic decât cel normal, astfel încât s strâng pu in. De asemenea espadrilele trebuie s se închid bine pentru a evita pierderea lor în timpul escaladei. Pentru alpinism, în lipsa espadrilelor se folosesc bocanci cu talpa rigid (dac e posibil Vibram) care trebuie s corespund perfect piciorului. Bocancii sunt foarte aprecia i pentru turele cu pasaje artificiale, unde se merge mult la sc ri e. 3.Scaunul ("hamul") este confec ionat din ching de cel pu in 5 cm. l ime. Anumite modele sunt prev zute cu curelu e pentru reglarea i ajustarea în func ie de grosimea piciorului, aceste modele numindu-se scaune reglabile. M rimile variaz în func ie de lungimea taliei (L- XXL) iar greutatea scaunului este de aproximativ 300-400 g. Scaunul trebuie s corespund perfect cu dimensiunile utilizatorului. La achizi ionare este recomandabil o prob în suspensie. Dac jeneaz în p r ile laterale ale corpului înseamn c scaunul este prea mare. Verifica i s ave i suficient libertate de mi care i confort. Scaunul trebuie bine strâns pentru a repartiza uniform efortul în caz de oc. Modelele omologate de UIAA sunt cele mai recomandabile. De i între c r tori scaunul este cunoscut cu denumirea de "ham", aceast denumire poate trezi confuzii întrucât hamul presupune pe lâng prezen a scaunului i existen a unei veste ce se poart peste piept. Aceast combina ie este folosit în alpinism i previne accidentele datorate c derilor în pasaje înclinate i în trepte, unde urm rile sunt necontrolabile (sunt praguri, etc. i nu po i controla c derea, te rostogole ti, te arunc pe spate, te love ti i nu tii în ce pozi ie te va surprinde întinderea corzii) . Orice c dere liber poate evolua astfel ca momentul ,prinderii" omului în coard s coincid cu pozi ia lui orizontal . Dac este folosit vesta, centrul de greutate va ac iona ca un cuplu mecanic în jurul nodului, readucând corpul în pozi ia vertical . F r vest exist posibilitatea ca ocul prinderii s echivaleze cu o for a ce rupe de jos în sus o grind a ezat pe dou reazeme. Grinda reprezint coloana vertebral ... În escalada sportiv nu se folose te vesta, îns de câ iva ani eliminarea vestei începe s afecteze i alpinismul. C r torii trebuie s fie con tien i de riscurile ap rute prin aceast decizie. 4.Carabinierele se confec ioneaz din duraluminiu. Forma uzual este cea trapezoidal , care evit înc rcarea clapetei. Conform normelor UIAA sarcina de rupere minim a unei carabiniere este de 20 KN pe direc ia axei longitudinale i 7 KN pe direc ia axei transversale. Pentru a se evita deschiderea involuntar a clapetei se folosesc carabiniere cu filet. Ele î i g sesc utiliz ri la dispozitivele de asigurare i la rapel. Greutatea variaz între 55-90 g. 5.Optul de rapel este folosit (dup cum sugereaz i numele s u) ca dispozitiv de frânare prin frecare la coborâre, dar i pentru asigurare în trasee. Se confec ioneaz din duraluminiu anodizat (rezisten sporit la frec ri) i are multiple forme (normal, cu urechi, dreptunghiular) i grosimi. Greutatea sa este de aproximativ 100 g. Anumite modele sunt tratate pentru a se înc lzi mai greu la frec rile cu coarda. Orice model ar fi, dup rapel trebuie îndep rtat cât mai rapid de pe coard pentru a evita deterioarea ei din cauza c ldurii excesive. 6.Buclele folosesc la prelungirea lan ului de asigurare în scopul mic or rii for elor de frecare rezultate din contactul corzii cu carabinierele sau prin prezen a unghiurilor datorate schimb rilor de direc ie pe linia traseului. Majoritatea buclelor rezist pân la for e de 21-22 KN i sunt confec ionate din ching cu sec iune tubular sau plin . Lungimea unei bucle poate avea trei valori (dup normele UIAA): 11 cm - bucl mic 17 cm - bucl medie 25 cm - bucl mare Trebuie men ionat i existen a unor bucle de lungime mai mare (50-70 cm) care î i g sesc utilizarea sub tavane sau în zonele sinuoase. În vocabularul curent un lan de asigurare format din 2 carabiniere i o bucl poart numele de bucl echipat . Buclele fiind foarte elastice (au alungiri procentual mult mai mari decât coarda) absorb i ele o parte din for a de oc, protejând coarda, pitonul, carabinierele i implicit securitatea celui ce cade. Dup o c dere puternic , buclele sau carabinierele trebuie neap rat înlocuite pentru a evita eventualele surprize nepl cute. 7.Dispozitivul Gri-Gri Acest dispozitiv reprezint cea mai sigur metod de asigurare în acest moment. Omologat de UIAA, Gri-Gri-ul se blocheaz automat la oc i r mâne blocat suportând sarcini de pân la 9 KN. În momentul când se dep e te aceast valoare critic a rezisten ei echipamentului i a corpului uman începe s scape coarda permi ând celui ce asigur s opreasc c derea prin frânare cu mâna. Întrucât solicit destul de puternic pitoanele, Gri-Gri-ul nu este recomandabil în traseele pitonate clasic ci în cele pitonate cu spituri (pitoane forate). Deci domeniul exclusiv de utilizare este escalada sportiv . 8.Casca este un obiect foarte important în practicarea alpinismului, rolul ei fiind de a absorbi maxim de energie, deformându-se pân la rupere, cu respectarea valorilor de oc impuse prin normele UIAA. Numeroase accidente s-au produs datorit pietrelor pr v lite din zonele superioare ale traseelor iar altele se produc prin lovirea capului de stânc în timpul c derii necontrolate (ruperea unei prize, ie irea pitonului, etc.) În prezent ne stau la dispozi ie modele omologate cu greutatea între 250 i 500 g, cu o bun ventila ie, pozi ionate stabil pe cap, cu chingi de leg tur sub b rbie i la ceaf . Absen a c tii predomin în escalada sportiv , deoarece în majoritatea cazurilor orientarea peretelui este vertical sau surplombant i riscul de a "încasa" pietre este foarte mic. Totu i, în momentul când se încearc reu ita la rotpunkt (în stil liber) a unui traseul clasic de alpinism, casca este foarte recomandabil . Dezavantajul principal al c tii este limitarea spa iului vizual, combinat cu greutatea exercitat asupra capului. Anumite modele au i o ventila ie foarte sc zut care implicit contribuie la transpira ia excesiv a zonei protejate. 9.S cule ul pentru carbonatul de magneziu Carbonatul de magneziu, acel praf care asigur aderen sporit mâinilor în pasajele dificile de escalad sportiv , se poart într-un s cule specific. Acesta se confec ioneaz din materiale textile impermeabile i are diferite forme i modele ergonomice. S cule ul trebuie s fie dotat cu curelu de închidere pentru a nu permite intrarea umezelii în contact cu carbonatul de magneziu (în caz de ploaie). Totodat s cule ul trebuie închis pentru a preveni pierderea carbonatului de magneziu în momentele când c r torul st a ezat pe platforma de regrupare Op ional, unele s cule e sunt prev zute cu o centur ajustabil sau cu o minicarabinier pentru hamurile dotate cu o ureche special de prindere a s cule ului. CAPITOLUL 3 ASIGURAREA LEGAREA ÎN COARD Pentru legarea în coard se folose te nodul în opt prezentat în schi a al turat . Se recomand trecerea corzii prin cele dou puncte de leg tur ale scaunului pentru a se evita solicitarea la c dere într-un singur punct (inelul de ching ), oricât de solid ar pare. Nodul în opt este un nod foarte solid, dezavantajul s u constând în faptul c la solicitare puternic se strânge tare iar dup aceea se desface cu greutate. Folosirea altor noduri de legare în coard (de ex. nodul bulin) este interzis de UIAA începând cu anul 1992, când la Cupa Mondial din St. Polden a avut loc un accident foarte stupid: nodul bulin s-a desf cut la c dere i un sportiv italian a c zut aproape de lâng top-ul panoului artificial (~20 m.) alegându-se cu paralizie general definitiv . METODE DE ASIGURARE Împotriva c derii, persoana care se ca r este asigurat prin coarda inut de coechipier. Eficien a asigur rii depinde de o serie de factori ce alc tuiesc lan ul de asigurare: ham, nod, coard , carabiniere, pitoane, dispozitiv de frânare. Asigurarea se execut dinamic (prin frânare treptat ) i nu static (prin blocarea corzii) deoarece se pot dep i u or limitele de rezisten ale echipamentului. Frânarea se face cu mâna, recomandându-se încep torilor purtarea unei m nu i de piele pentru evitarea arsurilor. Cele mai cunoscute dispozitive de frânare sunt opt-ul de rapel, pl cu a Sticht, nodul semicabestan i dispozitivul GRI-GRI. OPT-ul Metoda de asigurare cu opt-ul aplic modelul nodului de rapel. Este o metod destul de sigur , îns necesit foarte mare aten ie în cazul c derilor grele a capului de coard . Mâna poate bloca coarda pân la sarcini de 2 KN.(~200 Kg.)*. For a de frânare este cu atât mai mare cu cât mâna care frâneaz se afl mai aproape de opt sau dac se frâneaz cu ambele mâini, rolul cel mai important fiind de inut de mâna aflat dup dispozitivul de frânare. PL CU A STICHT Aceast metod destul de r spândit , folose te o pl cu (cu o gaur ovalizat ) confec ionat din duraluminiu. Dimensiunea g urii trebuie s corespund cu diametrul corzii folosite. Prin gaur se va trece coarda de asigurare, formând astfel o bucl . În bucla corzii se introduce o carabinier cu filet care la rândul ei este legat de ham. Distan a dintre pl cu i carabinier trebuie men inut constant la circa 10 cm. În caz de solicitare, pl cu a se apropie de carabinier , ob inându-se astfel efectul de frân . Mâna poate bloca coarda pân la sarcini de 2.5 KN.(~250 Kg.)*. For a de frecare este cu atât mai mare cu cât mâna care frâneaz se afl mai aproape de pl cu sau dac se frâneaz cu ambele mâini. Dezavantajul acestei metode este faptul c la solicitare puternic (c dere cap de coard ), coarda este gâtuit în pl cu . NODUL SEMICABESTAN Aceasta metod a fost inventata de Werner Munter, un colaborator al UIAA în probleme de tehnic a securit ii. Se folose te numai o carabinier cu filet (cu forma ovalizat ) atârnat în ham sau în piton. Coarda formeaz în carabinier un nod semicabestan care are tendin a de a frâna coarda prin frecare în caz de solicitare. Mâna poate bloca coarda pân la sarcini de 3 KN.(~300 Kg.)* For a de frecare este cu atât mai mare cu cât mâna care frâneaz se afl mai aproape de carabinier sau dac se frâneaz cu ambele mâini. Filetul carabinierei trebuie s se afle în partea mâinii ce frâneaz . Cu o mân se conduce coarda i cu cealalt se frâneaz . Dezavantajul acestei metode const în faptul c în timpul asigur rii se realizeaz o r sucire a corzii in carabinier . Etapele de formare ale nodului semicabestan sunt urm toarele: Dup o perioad de practic , nodul semicabestan se poate realiza doar cu o singur mân ! DISPOZITIVUL GRI-GRI La c derile importante for a de soc dep e te u or 3-4 KN iar în cazul folosirii opt-ului, pl cu ei Sticht sau a semicabestanului mâna nu mai poate ine sarcina i începe s scape coarda. În final c derea mai poate fi oprit prin frânare dar exist riscul ca spa iul de c dere s creasc periculos datorit unei frânari slabe din partea coechipierului ce se teme s nu î i ard mâinile. Acest risc nu exist cu un dispozitiv GRI-GRI. Omologat de UIAA, se blocheaz la oc i începe s scape coarda de la valori ale for ei de oc mai mari de 9 KN (pentru a nu fi dep ite normele suportate de echipament) permi ând asiguratorului s execute frânarea c derii. Este recomandat numai în traseele pentru escalad sportiv echipate cu pitoane forate (spituri), întrucât solicit mult mai mult pitoanele la c dere decât celelate metode de asigurare. * Valorile sunt date pentru cazul în care se asigur f r m nu pentru mâna aflat în urma dispozitivului de frânare. Este îns foarte recomandabil purtarea unei m nu i de piele (mai ales la încep tori) pentru evitarea arsurilor mâinii i implicit a urm rilor m ririi distan ei de c dere. NODUL CABESTAN În numeroase momente poate ap rea necesitatea de blocare a corzii: autoasigurare, rapel pe un fir, blocare a corzii dup o c dere a partenerului pentru acordarea primului ajutor. Se folose te nodul cabestan i o carabinier cu filet. A nu se confunda nodul semicabestan cu cel cabestan, întrucât primul nu blocheaz coarda ci reprezint o modalitate de asigurare dinamic . Etapele de formare ale nodului cabestan sunt urm toarele:
Dup o perioad de practic , nodul cabestan se poate realiza doar cu o singur mân ! NODUL PRUSIK
Nodul Prusik reprezint un nod cu ajutorul c ruia se poate urca pe coarda fix . Un exemplu de caz în care folosirea lui este esen ial : c derea capului de coard (sau a secundului) într-un pasaj surplombant. Nereu ind s ajung la perete, capul va folosi nodul Prusik s urce pe coarda blocat de secund pân la pitonul pe care s-a c zut, iar din acest punct poate relua escalada. Avantajele nodului Prusik sunt evidente: nu necesit decât o bucat de cordelin cu diametrul de minim 4 mm., se blocheaz foarte u or sub sarcin iar la eliberarea sarcinii poate fi mutat foarte u or. Nodul Prusik se blocheaz în ambele sensuri de solicitare. NODUL DE LEGARE A DOU CORZI Dup cum sugereaz i numele s u, acest nod serve te la legarea a dou corzi. Este practic pentru instalarea unor tope- rope-uri mai lungi, pentru plasarea unui rapel mai lung, etc. PLASAREA BUCLELOR ECHIPATE Coarda trebuie s alunece u or prin carabiniere i peste muchiile stâncoase pentru ca escalada s decurg normal, f r piedici. Principala condi ie pentru circula ia nestânjenit a corzii este de a o trece corect prin carabiniere, ceea ce înseamn c trebuie prev zut direc ia pe care o va lua coarda dup trecerea capului de coard dincolo de piton. În nici un caz coarda nu trebuie s fac o bucl care ar putea duce la blocarea ei punând capul de coard în imposibilitatea de a continua escalada. Un unghi nepotrivit poate produce o frecare destul de mare, mai ales în cazul în care coarda trece prin mai multe pitoane. Dac o singur bucl nu satisface condi ia de trecere u oar a corzii se vor folosi dou sau chiar mai multe bucle a ezate în lan . Bineîn eles, se pot folosi i bucle mai lungi. De obicei o bucl echipat are cele dou carabiniere plasate cu clapetele spre sensuri opuse. Ajuns la piton, capul de coard va introduce în acesta carabiniera cu clapeta plat (clapeta fiind orientat spre direc ia de urcare pân la urm torul piton). Dup aceea, se va introduce coarda prin carabiniera cu clapeta curbat , folosind unul din cele dou procedee prezentate în figurile 1-2, în func ie de pozi ia carabinierei. Procedeul de introducere a corzii trebuie exersat intens mai ales de c tre încep tori întrucât în acel moment poten ialul de c dere este maxim. Carabiniera cu clapeta plat se introduce în piton cu clapeta orientat spre direc ia în care se va urca pentru a se evita decarabinarea în caz de c derea lateral a capului de coard (fig. 3-5). Sensul de trecere a corzii prin carabinier fa de vertical este interior spre exterior (fig. 4a). Prin plasarea corect a primei carabiniere în piton se asigur automat i trecerea corect ca direc ie a corzii prin cea de-a doua carabinier (fig. 5). Desenele al turate sunt destul de sugestive prezentând i gravele erori ce se pot produce prin plasarea incorect a carabinierelor în pitoane sau prin incorecta preg tire a buclei (ambele carabiniere au clapeta orientat spre acela i sens; vezi fig. 4b). ORGANIZAREA PLATFORMEI DE REGRUPARE Asigurarea ideal se bazeaz pe minim dou puncte fixe soldarizate între ele, care s reziste la solicit ri în jos, lateral i chiar în sus, mai ales când nu putem prevede direc ia lor probabil . Solidarizarea a dou puncte fixe se face prin ,triunghiul for elor" (ca în figur ) urm rind repartizarea judicioas a efortului. Unghiul favorabil este cuprins între 0 si 60, dar în nici un caz nu va dep i 120, deoarece înc rcarea sistemului ar deveni mai dezavantajoas decât cu un singur punct! Cel mai bine este s se foloseasc o bucl lung de ching care permite carabinierei suficient mobilitate. Dar aten ie! Este obligatorie realizarea unei articula ii prin încruci area unui dintre fire pentru a se forma un sistem de prindere al carabinierei la cedarea unui punct de asigurare. Orice persoan odat ajuns în regrupare trebuie s se autoasigure utilizând o bucl de ching omologat (22 KN) i 2 carabiniere. Autoasigurarea este practic i în timpul c r rii pentru odihn , dar în nici un caz nu trebuie reînceput c rarea cu autoasigurarea plasat , întrucât ocurile datorat c derii cap de coard pe o bucl de 60 cm. este fatal. PITOANELE Pitoanele stau la baza tehnicii de asigurare. Exist enorm de multe tipuri de pitoane, cu diferite forme i profile. Materialul din care se produc pitoanele este o elul moale i o elul dur. Pitoanele se împart în dou grupe: clasice: pitoane ce pot fi plantate doar în fisurile naturale ale stâncii prin batere cu ciocanul. Ele pot suporta urm toarele sarcini: pentru pitoanele confec ionate din o el moale: în fisuri longitudinale:6-10 KN. în fisuri transversale:9-12 KN. pentru pitoanele confec ionate din o el dur: în fisuri longitudinale:10-15 KN. în fisuri transversale:15-20 KN. forate: pitoane ce pot fi plantate în orice loc; pentru plantare este forat o gaur cu o borma in (sau în lips cu o forez de mân ), în gaur se bate un diblu de metal cu filet pe interior care la cap t are o pan de metal. Pana se despic prin batere, fixând mai bine diblul. În final se înfileteaz pitonul folosindu-se uruburi sau piuli e, în func ie de modelul diblului. La alte modele diblul se fixeaz în gaur folosind un adeziv special (spituri cu cimentare rapid ). Spiturile cu cimentare rapid Petzl suport pân la 50 KN! (recordul absolut de rezisten al spiturilor) Pitoanele forate se numesc în mod uzual spituri. Un piton forat în stânc compact suport 25 KN. O variant a pitonului forat este pitonul de expansiune, ce reprezint un piton clasic prev zut îns cu o pan de metal ca la pitonul forat pentru o mai bun fixare. Modalit ile mecanice de plasare a spiturilor sunt prezente în figurile de mai jos. Plasarea unui spit de expansiune Plasarea unui spit cu filet Plasarea unui spit cu cimentare rapid În concluzie putem afirma cu certitudine c pitoanele forate rezist mult mai bine decât cele clasice. Începând cu ultimul deceniu se folosesc cu prec dere pitoane forate, multe trasee fiind pitonate de sus în jos, în rapel. Pentru traseele vechi se încearc repitonarea sau m car plantarea pitoanelor forate în regrup ri sau în pasajele cheie. PUNCTE DE ASIGURARE DEMONTABILE
Punctele de asigurare demontabile au ap rut în dou regiuni pe care natura nu le-a înzestrat cu prea mult stânc : nordul Angliei i turnurile de gresie ale Elbei. Concepute ini ial pentru a nu deteriora locurile frecventate, ele aveau scopul de a înlocui cu success pitoanele prin noduri în epenite în cr p turi sau piuli e prin care se trecea o bucat de cordelin . Treptat-treptat tehnica a evoluat i dup câ iva ani au ap rut penele din plastic i aliaje de aluminiu. Formele penelor sunt foarte diverse: sec iune trapezoidal pentru fisuri cu fe e neparalele, semilun cu a ezare pe trei puncte, o fa convex i alta concav , sectiune hexagonal , etc. Rezisten a penei variaz binen eles în func ie de m rime, cu condi ia amplas rii corecte. Ast zi se recurge la folosirea cablurilor de o el care înlocuiesc cu success buclele de cordelin . Amplasarea corect a ,noilor pitoane" pretinde mult îndemânare i imagina ie. Deseori stânca trebuie cur at de p mânt i pietricele. Dimensiunea potrivit a penei se alege având la îndemân un set compus dintr-o scar judicioas de m rimi. Pana se plaseaz în a a fel încât ambele suprafe e de sprijin s fie în contact cu peretele. Odat pozi ionat în locul potrivit, pana se trage puternic în sensul efortului probabil. La recuperare, penele mari trebuie lovite cu vârful piramidal al ciocanul, iar cele mici ajutându-ne cu un piton. Aten ie la posibila distrugere a cablului în punctul unde p trunde în pan . Pentru fisurile largi, au ap rut dispozitive bazate pe principiul excentricelor. Cel mai vestit aparat este friendul, inventat de americanul Ray Jardine. Principiul s u de func ionare se bazeaz pe 4 came excentrice, men inute în pozi ie deschis prin arcuri spirale aflate pe ax. O travers ac ionat cu degetele, manevreaz 4 tiran i sub iri, strângând camele pentru dimensiunea fisurii. Fabricat în 7 m rimi, are utilizare larg i s-a bucurat de apreciere deosebit . Principalul atu al friendului este u urin a de plasare i recuperare i totodat posibilitatea de plantare în fisurile surplombante. CAPITOLUL 4 TEHNICA DE ESCALAD REGULI DE BAZ Escalada const dintr-o serie de mi c ri, cu cheltuial de energie fizic i psihic . Aplicat corect, conform anumitor reguli, asigur o economie substan ial de energie contribuind la securitatea c r torului i la succesul ac iunii. Principalele principii ce stau la baza escaladei sunt urm toarele: Pasajul care urmeaz escaladat trebuie examinat cu privirea, mi c rile cu anticipa ie calculate i prev zute ordinea lor, posibilit ile de asigurare, urm rile pe care le poate avea alunecarea sau c derea, care este locul urm tor de odihn . Numai dup ce am examinat toate aceste aspecte p r sim locul sigur pe care ne afl m i parcurgem f r prea mult ov iala pasajul respectiv pân la locul unde ne putem odihni i examina pasajul urm tor. Fiecare priz trebuie încercat dac rezist sau nu. Multe prize in numai dac sunt folosite într-un anumit fel, în special la ap sare i nu la trac iune (tr gând de ele, ies ca un sertar). Deosebit de fragile sunt prizele de iarb care apar de obicei pe brânele dintre doi pere i. Iarba rezist slab la trac iune i în plus poate fi smuls cu tot cu bucata de p mânt pe care a crescut. Mai periculoase decât iarba sunt mu chii, lichenii i mâzga. Escalada trebuie s se desf oare calm, cu aten ie i îngrijit, f r smuncituri i s rituri. Mi c rile trebuie s fie ritmice, fluide, f r s se încalece, f r contracturi. Siguran a unei prize nu depinde de m rimea ei. Se poate întâmpla ca un bloc sau o lespede foarte mare s se disloce brusc f r vreun semn premerg tor. În cazul folosirii unui astfel de bloc instabil pentru trac iune cu ambele mâini se poate întâmpla sa r mânem cu el în bra e. C zând acest bloc poate t ia coarda, poate strivi pe coechipierul aflat mai jos sau îi poate accidenta pe eventualii spectatori afla i la baza peretelui. Regula celor trei puncte. Persoana ce escaladeaz trebuie s aib în permanen trei puncte de sprijin pentru trei din membrele sale. Stând cu picioarele pe dou prize solide, inându-se cu o mân de a treia priz , se va întinde cealalt mân dup a patra priz . Numai dup ce se convinge de soliditatea ei i se ine bine de ea, c r torul poate mi ca un picior pentru a-l muta pe priza urm toare; în acest timp el r mâne din nou în trei puncte de sprijin: dou prize de mân i o priz de picior. Explica ia acestei reguli este c , dac în timpul mi c rii una din cele trei prize cedeaz , se r mâne totu i în dou prize; r mânând într-o singur priz , c derea este sigur . Escalada trebuie s se fac cu economie de for , având în vedere efortul mare pe care îl reclam orice traseu. În cazul în care nu putem trece un pasaj dificil nu trebuie s ne risipim for ele, ci s revenim la punctul de plecare sau s ne autoasigur m într-un piton din respectivul pasaj, dup care putem g si alt variant de c rare, alt succesiune de prize, alt tehnic sau alt pozi ie de echilibru. Întotdeauna trebuie p strat o rezev de for i evitat mergerea pân la epuizare. Escalada se face pe picioare, care preiau întreaga greutate a corpului. Mâinile servesc pentru men inerea echilibrului i sunt folosite pentru trac iune în pasajele dificile unde se dep e te verticala. Escalada în prai , cu picioarele dep rtate, st la baza unui bun stil, elegant i sigur. Pozi ia de prai asigur un echilibru mai stabil împiedicând o r sucire nedorit a corpului în jurul unei axe verticale. Escalada se adapteaz la forma stâncii i la caracteristicile pasajului. Astfel, trebuie dep rtat corpul de perete în special pe muchii i creste sau, din contr , lipit de stânc în pasajele de perete, fisuri. În mi care, centrul de greutate al corpului se afl în general în afara punctelor de sprijin; în timpul odihnei, din contr , centrul de greutate este bine s se afle în interiorul perimetrului determinat de punctele de sprijin. Cel ce atac un pasaj dificil trebuie s se elibereze de toate re inerile datorate unei pozi ii expuse (de exemplu: un pasaj surplombant). Instinctiv, omul se inhib în fa a unui loc periculos, datorit pozi iei sale nesigure în spa iu. Nu este acela i lucru (din punct de vedere psihologic) s ataci un pasaj de gradul VI sau VII, la 1 m. de p mântul ferm sau la câ iva zeci de metri deasupra v ii. Singura modalitate de eliberare de aceste reticen e o constituie antrenamentul. COMENZI DE COARD În elegerea dintre membrii unei echipe se face prin comenzi scurte i clare. Trebuie evitate toate posibilit ile de interpretare gre it , întrucât comenzile de multe ori se aud greu din cauza reliefului, distan ei i condi iilor atmosferice. În aceste cazuri trebuie evitate orice comenzi ce pot crea confuzie, de exemplu o nega ie (comanda "nu trage" poate fi interpretat "trage", cuvântul "nu" trecând neauzit). Pentru parcurgerea unei lungimi de coard cu o echip format din dou persoane se procedeaz în felul urm tor: Capul de coard îl întreab pe secund dac este gata s îl asigure. Dup ce prime te r spunsul afirmativ, capul pleac anun ându-l pe secund "am plecat". Dac are nevoie de trac iune de coard , capul strig "fiiil!". Dac nu mai are nevoie de trac iune, capul strig "slaaab!". Secundul nu trebuie sa r spund comenzii c ci capul de coard vede sau simte dac a fost în eles: dac a cerut filaj, va simte imediat c se întinde coarda, iar la "slab" c sl be te si devine mai liber . La dislocarea unei pietre se strig "piatr " pentru a-l avertiza pe coechipier. Secundul trebuie s îl in la curent pe capul de coard cu lungimea corzii r mas disponibil pentru ca acesta s se îngrijeasc la timp de g sirea unui loc de regrupare. Nu trebuie consumat toat coarda întrucât sunt necesari câ iva metri buni pentru frânarea unei c deri grele a capului de coard iar in regrupare sunt necesari 2-3 m de coard pentru autoasigurarea în cel de-al doilea piton. În general trebuie plecat în traseu cu corzi de 50 m., iar o lungime de coard nu trebuie s dep easc 40 m. Numai în caz de nevoie (se termin buclele echipate înainte de parcurgerea complet a lungimii sau se rateaz din neaten ie regruparea) se va efectua o regrupare dificil în pitoane intermediare, inându-se cont de faptul c pozi iile sunt extrem de incomode. Secundul nu va urca pân la cap ci se va opri cu vreo 2-3 pitoane mai jos, întrucât capul de coard regrupeaz într-un singur piton. Ajuns în regrupare, capul de coard se autoasigur în minimum dou puncte, dup care strig "am regrupat", ceea ce înseamn c secundul nu mai trebuie s asigure i se poate preg ti de plecare. Capul de coard trage la el restul de coard disponibil , secundul strigând "gata" în momentul când coarda este întins . Capul de coard trece coarda prin dispozitivul de asigurare, iar dup acea strig "po i s pleci". Secundul comunic "am plecat" i începe s escaladeze cerându-i capului s fileze, s sl beasc , etc. Men ionez c anumite comenzi vocale se pot substitui cu semnale prin coard , stabilite de comun acord de coechipieri. TEHNICA DE ESCALAD LIBER (ROTPUNKT) Escalada liber este escalada cu prize naturale, f r folosirea mijloacelor artificiale pentru înaintare, pitoanele i celelalte mijloace artificiale nefiind folosite decât pentru asigurare. În func ie de conforma ia terenului se folosesc tehnici diferite. Astfel deosebim tehnica de escalad în fisuri, în hornuri, în diedre i pere i. Escalada se desf oar cu prec dere în forme de relief verticale, cele orizontale fiind folosite pentru travers ri. Escalada în fisuri. Tehnica de escalad în fisuri depinde de dimensiunea fisurii, care poate s varieze de la câ iva milimetri pân la 10-15 cm. Fisurile de ordinul milimetrilor se preteaz la baterea pitoanelor. Pentru escalada liber este necesar o l ime egal cu cel pu in grosimea unui deget. Degetul poate fi în epenit într-o fisur cu muchia vie i care se îngusteaz (cheie de deget). Fisurile ceva mai largi permit introducerea mâinii. Palma se în epene te cu degetul mare strâns într-un loc în care fisura se îngusteaz , rezultând astfel o priz excelent (cheie de mân ) . Picioarele se pot i ele în epeni în fisur , îns este preferabil s c ut m pentru ele prize în afara fisurii c ci în caz de sc pare a mâinii risc m s r mânem cu ele prinse în fisur . Cu cât priza de mân în fisur este mai nesigur , cu atât mai mult se indic a nu se în epeni picioarele în fisur , ci a se c uta prize laterale. Se mai poate încerca în epenirea ambelor mâini al turate cu palmele orientate spre sensuri opuse. Când fisura se l rge te, ea ofer spa iu pentru o jum tate a corpului astfel încât se poate în epeni um rul i antebra ul, precum i piciorul prin opozi ia c lcâiului i a genunchiului, în timp ce cealalt mân i cel lalt picior folosesc prize situate în afara fisurii. Oricum, escalada într-o astfel de fisur este dificil i obositoare i în plus, câmpul vizual este limitat. Se alege pozi ia cu jum tatea stâng sau dreapt a corpului în fisur , astfel încât fa a s fie îndreptat spre partea mai neted . Aceast pozi ie trebuie aleas la timp, fiindc odat angaja i va fi dificil a o mai schimba. Escalada în hornuri. Hornul este definit ca o fisur suficient de larg ca s permit intrarea întregului corp al c r torului. Cu cât hornul este mai îngust, cu atât escalada este mai dificil , totodat i câmpul vizual mai redus. Ca în fisurile largi descrise anterior, se alege pozi ia astfel încât fa a s fie îndreptat c tre peretele mai accidentat, bogat în prize, iar spatele c tre peretele neted. Cele mai u oare de escaladat sunt hornurile de circa 1 m. l rgime, în care putem "ramona" (ramoner (fr.) = a cur a co ul; ramonaj = escalad interioar ), folosind presiunea în opozi ie a picioarelor, mâinilor i spatelui. De la caz la caz, vom alege pozi ia cu ambele picioare pe peretele din fa sau cu o mân în fa i una la spate. Uneori poate fi mai avantajoas pozi ia de prai , mai ales dac ambii pere i ai hornului ofer prize suficiente. Dac hornul se l rge te, ramonajul nu mai este posibil i nu mai r mâne decât prai ul sau escalada în perete. În concluzie, trebuie remarcat c spre deosebire de escalada în perete, în hornuri se folosesc nu numai mâinile i picioarele dar i umerii, spatele, ezuta i genunchii pentru sprijin prin frecare. Adeseori, în hornuri se afl blocuri încastrate, mai mici sau mai mari. Aceste blocuri se folosesc drept prize, locuri de odihn sau de regrupare, sau ca puncte de asigurare, trecându-se o bucl în jurul lor. Uneori blocurile încastrate mai mari formeaz surplombe greu de trecut prin exterior. În acest caz poate fi favorabil trecerea prin "fereastr " (prin spatele blocului) dac spa iul permite. În general, un horn se escaladeaz , pe cât posibil, la muchiile exterioare, care ofer prize mai bune, de i instinctiv omul se simte mai în siguran la interiorul hornului. Escalada în interior prezint dou dezavantaje majore: prize rotunjite, uneori umede, mâzgoase, acoperite cu licheni i mu chi, pe de o parte, pericolul în epenirii, al lipsei de libertate de mi care, pe de alt parte, care face imposibil o escalad elegant , cursiv , sigur i eficient . Escalada în diedre. Un diedru este format de doi pere i de stânc care se întâlnesc sub un anumit unghi, ca o carte deschis . De obicei, intersec ia celor doi pere i este marcat de o fisur , care ofer posibilit i de fixare a pitoanelor i prize pentru escalada liber . Tehnica de escalad în fisura din diedru seam n cu cea expus anterior i variaz dup l imea fisurii; se folosesc mâinile în epenite în fisur , iar cu picioarele se face prai pe pere ii diedrului. Dac diedrul nu prezint fisur , tehnica variaz dup unghiul diedrului. Cu cât unghiul este mai ascu it, cu atât se aplic o tehnic apropiat celei de escalad în hornuri; cu cât unghiul se deschide, se trece la o tehnic de escalad în perete. prai ul în diedru este mai dificil decât într-un horn, întrucât pere ii divergen i ofer mai pu ine posibilit i de opozi ie. Dac unul din pere ii diedrului este neted, lipsit de prize, ne vom întoarce cu fa a câtre peretele opus, folosindu-l pe cel neted pentru sprijinirea prin frecare a um rului sau spatelui; o mân i un picior le vom în epeni în fisur , iar pentru cealalt mân i cel lalt picior vom c uta prize în peretele din fa . Bavareza. Denumit i tehnica de escalad în opozi ie, bavareza este o spectaculoas metod de escalad aplicabil în diedre cu fisura clar i cu muchiile vii. Echilibrul corpului este men inut prin trac iune cu ambele mâini prinse de muchia fisurii i presiune cu picioarele pe peretele opus al diedrului. Atât trac iunea cu mâinile, cât i presiunea cu picioarele se fac aproximativ perpendicular pe linia fisurii, respectiv peretele diedrului. Ordinea mi c rilor depinde de împrejur ri i poate fi mân -mân , picior-picior sau alternativ mân -picior, mân -picior. Escalada pe perete<. Spre deosebire de sensul larg al cuvântului, perete se nume te, în sens restrâns, o fa stâncoas lipsit de fisuri, hornuri sau diedre. Tehnica cea mai eficace de escalad este tehnica de prai , care permite folosirea optim a prizelor de picior prin opozi ia picioarelor desf cute. prai ul împiedic de asemenea r sucirea corpului lateral. Prizele de mân pot fi ( i sunt de obicei) deasupra nivelului ochilor, dar pot fi i dedesubt (prize întoarse). Un perete neted, cu prize mici, se nume te plac . Escalada pe pl ci se bazeaz mai mult pe frecare. atât a picioarelor pe asperit ile i prizele mici ale stâncii, cât i a palmei aplicate pe plac . Cu cât placa se apropie de vertical , iar prizele sunt mai mici i mai rare, cu atât va trebui s se fac apel la o tehnic mai rafinat i la un sim dezvoltat al echilibrului. În travers ri se aleg de preferin prize de mân nu prea înalte, la nivelul ochilor sau prize întoarse aflate mai jos. De la caz la caz, pa ii se fac aducând al doilea picior lâng primul sau prin încruci are. Dac nu dispunem decât de o singur priz de picior, trebuie f cut schimbarea piciorului, r mânând pentru moment numai în prizele de mân , ceea ce nu ne putem permite decât în caz de prize foarte solide. Schimbarea piciorului se face cu mult aten ie i în nici un caz printr-o s ritur . Revenind la pozi ia de prai , trebuie s insist m asupra economiei de for pe care o realiz m prin ea. În prai se trec adesea cu u urin pasaje care, cu alt tehnic sunt extrem de dificile i obositoare. Astfel, se pot trece, ie ind mult în afar , chiar i surplombe mai mari, f r ajutorul sc ri ei i al altor mijloace artificiale. De regul nu se folosesc genunchii drept sprijin dar i aceast regul admite excep ii, în special dac lipsesc prizele de mân sau dac prizele sunt slabe, la ie irea pe o prisp (treapt ) situat deasupra unui pasaj vertical sau surplombant. Ie irea pe o astfel de prisp se poate face prin ridicare în bra e. Mai dificil este de escaladat o prisp situat deasupra nivelului capului. În acest caz, se prinde cu ambele mâini marginea prispei, se ridic picioarele pe perete cât mai sus posibil i cu o mi care rapid se va smuci cotul în sus astfel încât s se preseze cu palma puternic în jos; apoi cu alt mi care rapid se efectueaz ridicarea i cu a doua mân , în aceea i pozi ie i astfel, în final, se ajunge ca ambele bra e s fie întinse. TEHNICA DE ESCALAD ARTIFICIAL Escalada artificial începe din momentul în care se folosesc pitoanele drept prize de mân sau de picior. De i fiecare persoan e liber s stabileasc limita dintre escalada liber i artificial , totu i trebuie s c ut m ca prin antrenament s împingem aceast limit cât mai departe posibil. De i este clar c numai escalada liber cere maximum de art i ofer maximum de satisfac ii, pe de alt îns , nici trecerea unor surplombe sau tavane cu mijloace artificiale nu este de neglijat. Autotrac iunea de coard (autofilarea) este avantajoas fa de trac iunea direct la piton, prin economia de for care se realizeaz . Pentru autotrac iune se trece coarda prin bucla echipat plasat în pitonul aflat deasupra noastr , apoi cu o mân se trage de firul care ne leag de secund, ajutându-ne s urc m c tre piton. Autotrac iunea nu se poate face decât la un singur piton sigur i situat suficient de sus, cel pu in la nivelul pieptului; în caz contrar risc m s extragem pitonul din stânc . Pentru a preveni acest pericol este preferabil utilizarea sc ri ei. Autotrac iunea o poate aplica i secundul în escalada sa. Folosirea sc ri elor apare necesar în pasajele artificiale ale traseelor extreme sau în trecerea direct a surplombelor sau tavanelor cu anvergur mare, de i tendin a actual este de a reduce pe cât posibil utilizarea lor. De obicei se merge cu dou sc ri e de persoan , dar în prezent majoritatea persoanelor folosesc doar una, deoarece a doua sc ri este absolut necesar doar în traseele de extrem dificultate. Urcând în sc ri din treapt în treapt vom avea grij s o îndep rt m de perete cu piciorul întins pentru a putea introduce mai u or cel lalt picior în treapt . Pentru ca sc ri ele s nu se aga e în pasajele de escalad liber , ele se strâng treapt cu treapt i se prind cu o cordelin de ham. CAPITOLUL 5 REGULILE DE BAZ ALE SECURIT II ÎN ALPINISMUL CLASIC & ESCALADA SPORTIV 1. C derea în alpinismul clasic reprezint întotdeauna un pericol foarte mare pentru cel ce cade chiar cu cea mai bun asigurare. Niciodat nu trebuie riscat, mai ales dac starea pitoanelor nu permite acest lucru. În traseele de escalad sportiv echipate cu spituri care respect cotele i modalit ile de plantare elaborate de UIAA, aceast regul nu mai este valabil . 2. Cel ce asigur trebuie s fie capabil în orice clip de a rezista unei for e de 10 KN (~1 ton ) indiferent de în l imea de c dere a partenerului. 3. Cel mai recomandabil echipament este cel omologat UIAA. 4. Pentru a nu se dep i limita rezisten ei echipamentului sunt necesare dup prima regrupare cel pu in dou pitoane intermediare la cca. 2 m. i la 10 m. deasupra regrup rii. Aceste valori sunt oferite prin calculul matematic al factorului de c dere i a for ei de oc. Pentru a c ra la un nivel de securitate maximal se recomand ca distan a dintre dou puncte de asigurare intermediar s fie de maxim 4-5 m. 5. Pitoanele intermediare sunt mai importante în prima jum tate a lungimii de coard decât în a doua. 6. Dac este posibil, regruparea s se fac dup un pasaj dificil i nu înainte, pentru a se trece pasajul respectiv cu un factor de c dere cât mai mic. 7. Autoasigurarea în regrupare trebuie f cut cât mai scurt , la cel pu in dou pitoane i cu o bucl de ching omologat de UIAA. 8. Alte metode de asigurare decât cele acceptate de UIAA (optar, pl cu Sticht, semicabestan, GRI-GRI) sunt absolut interzise. 9. Toate asigur rile statice sunt interzise, întrucât valorile for ei de oc sunt prea mari pentru om i pentru material. 10. C derile grele, cu un factor mare de risc, pot fi inute numai printr-o asigurare dinamic , singura care ap r omul i materialul de supraînc rcare. 11. Orice piton intermediar (chiar i cel mai sigur în aparen ) poate fi smuls; nu te baza niciodat 100% pe un piton intermediar. 12. Nu se face rapel dup bucle g site, chiar aparent noi. 13. Nu folosi i corzi statice în traseele de escalad sportiv sau alpinism. Corzile statice pot fi folosite numai în traseele de escalad cu asigurare de sus (top-rope). 14. O coard uzat sau care a suportat num rul de c deri pentru care a fost testat trebuie scoas din uz. 15. În l imea maxim de c dere într-un piton intermediar se calculeaz ca diferen a de nivel între el i pitonul de mai sus minus 1,5 m., totul înmul it cu trei (nu cu doi, cum am fi tenta i, adic dublul lungimii). Acest rezultat a fost dovedit experimental în 1997 de Clubul Alpin Elve ian în cooperare cu UIAA. 16. Nu te juca cu via a partenerului. Fii tot timpul atent i coordoneaz -te cu mi c rile lui când îl asiguri. CAPITOLUL 6 C DERILE "Ideea fundamental a vie ii este s nu- i fie fric " - Nietzche Se poate întâmpla.... Deodat piciorul î i alunec sau priza de mân cedeaz , respira ia i se opre te, î i pierzi echilibrul i gravitatea î i spune cuvântul. E ti în c dere. E ti speriat, adrenalina atinge cote maxime, dar fenomenul mecanic intervine i sistemul de securitate î i opre te c derea. Pentru a în elege mai bine c derile, vom apela pu in la fizic . FOR A DE OC I FACTORUL DE C DERE For a de oc reprezint efortul cu care este solicitat coarda în timpul c derii. Solicitarea corzii începe dup parcurgerea distan ei de c dere liber ; din aceast clip coarda începe s se întind , efortul din coard cre te i atinge valoarea maxim când devine egal cu for a de frânare. Dac for a de oc este mic c derea se termin în acest punct deoarece lucrul mecanic necesar re inerii corpului ce cade a fost realizat de coard prin alungire. Dac for a de oc dep e te aceste praguri urmeaz o nou faz în care coarda alunec prin dispozitivul de frânare cu for constant pân când întreaga energie de c dere este absorbit prin frecare. Energia de c dere este egal cu produsul dintre greutatea c r torului i în l imea de c dere. Ea este absorbit de coard i de dispozitivul de frânare. Rezumând cele spuse mai sus rezult c for a de oc este egal cu for a de frânare iar cantitatea de coard ce alunec prin dispozitivul de frânare este propor ional cu energia de c dere. Valoarea for ei de oc variaz în func ie de cinci factori: greutatea corpului ce cade caracteristicile de alungire a corzii factorul de c dere factorul de frecare amortizarea corpului celui ce cade i a celui ce asigur Pentru cel ce cade este hot râtoare în l imea de c dere; pentru cel ce asigur este hot râtor factorul de c dere. Definim factorul de c dere ca fiind raportul dintre lungimea de c dere i lungimea corzii de la asigur tor pân la c r tor. Factorul de c dere maxim este egal cu 2 i se realizeaz în cazul unei c deri libere f r piton intermediar i f r frânare. Conform testelor UIAA for a de oc poate dep i 12 KN (limita suportabil a corpului uman). Valoarea de 2 a factorului de c dere poate fi întâlnit numai dup prima lungime de coard , în c derea capului de coard peste regrupare. Aten ie la pitoanele din regrupare care pot ceda la un asemenea oc. Dup punerea primei bucle de asigurare factorul de c dere va scade constant i va r mâne sub 2. Între timp ce se întâmpl cu pitonul pe care se cade? E ti pe perete, coarda i hamul sunt bine legate, pitoanele intermediare sunt bine plantate, buclele sunt corect puse, deci te sim i în siguran . Gândul unei eventuale c deri nu te sperie. Dar orice c dere genereaz o mare cantitate de energie. La urma urmei suntem creaturi destul de grele, iar gravitatea este o for formidabil (cum orice secund care a oprit un cap de coard în c dere poate afirma acest lucru). Foarte multe accidente au avut loc în urma ced rii punctului intermediar de asigurare datorit gre itei estim ri a for ei de oc ce ac ioneaz asupra acestuia. Dac se cade pe un piton intermediar cu o for a de oc x, iar cel ce fileaz folose te o for de frânare y pentru a opri c derea, asupra pitonului va ac iona suma celor dou for e x+y. Un exemplu foarte bun este prezent în figura al turat . For a de oc ce ac ioneaz asupra c r torului este de 9 KN iar for a de frânare este de 6 KN. For a ce ac ioneaz asupra pitonului este de 15 KN, reprezentând suma celorlalte dou for e. inând cont de for ele maxime de rezisten ale pitoanelor (vezi capitolul 3), în cazul de fa un piton clasic ar putea ceda. Sunt dou tipuri de c deri: cele pe care le prevezi, chiar cu câteva milisecunde înainte de a se întâmpla. cele pe care nu le prevezi ("surpriz "), datorate de obicei ruperii unei prize. Prima î i d un moment de a te preg ti înaintea c derii i chiar de a te împinge uneori din perete. Astfel î i po i asigura o pozi ie în care capul nu este amenin at, te po i prinde cu ambele mâini de coard iar corpul t u e preg tit de impact pe m sur ce coarda se alunge te. Indiferent de evenimentul ce produce c derea, cea mai sigur metod de a evita r nirile este prinderea cu ambele mâini de coarda de asigurare, prevenind astfel c derea cu capul în jos. Se recomand încordarea mu chilor i re inerea respira iei pentru m rirea capacit ii de rezisten i de elasticitate a corpului. De remarcat c o c dere într-un pasaj vertical sau surplombant este mai pu in periculoas decât o c dere în teren înclinat i cu pitoane rare. Pentru cea de-a doua categorie, problema e un pic mai complicat . C derea este mult mai periculoas deoarece corpul t u este deja în c dere în timp ce creierul prime te informa ia. De multe ori acest lucru genereaz lipsa de reac ie. Întrucât loviturile în zona capului sunt cele mai periculoase, niciodat nu trebuie s te afli cu coarda dup picioare (mai ales în travers ri). Exemplu: c dere pendular a capului de coard . Gre it (coarda este dup picior) Corect (coarda este în fa ) Posibilele accidente apar în c derile capului de coard . Fa de secund, capul de coard are de înfruntat mai multe riscuri i de aceea nu trebuie s atace pasaje mai dificile decât cele pe care tie c le poate trece în siguran . Totu i, dac în l imile de c dere nu sunt mari, accidente nu vor surveni. O aten ie deosebit trebuie acordat pere ilor înclina i în care o c dere te poate pune în situa ia s te freci de perete. Cum în România traseele sub 3A nu prea sunt bine pitonate, o mare aten ie trebuie acordat . Niciodat nu trebuie riscat în mod con tient. Dac toate condi iile de securitate sunt îndeplinite, nu vei p i mai nimic într-o c dere de secund, fiind posibile totu i câteva vân t i, julituri sau zgârieturi. O mare aten ie trebuie acordat ocurilor statice care de i sunt produse la în l imi mici de c dere pot provoca leziuni ireversibile (paralizie) sau chiar moarte. ocurile statice pot avea loc când se folosesc corzi statice sau la incorecta folosire a buclelor de autoasigurare. De aici rezult urm toarele reguli: în traseele de c rare nu se folosesc niciodat corzi statice. când se revine în pozi ia de c rare (dup o pauz în care s-a stat atârnat în piton folosind autoasigurarea) prima grij a c r torului este de a scoate autoasigurarea din piton. Criteriu de compara ie (vezi figurile): Cazul 1 Cazul 2 1. O c dere cap de coard de în l ime 1.2 m, în primul caz folosind coard dinamic iar în cel de-al doilea folosindu-se o coard static . Din figur se observ c factorul de c dere este 2, neexistând piton intermediar. Conform testelor UIAA în primul caz, for a de oc este de 7 KN, iar în cel de-al doilea 18 KN. Cum limita suportabil a corpului uman este 12 KN, concluzia este mai mult decât evident . 2. O c dere cap de coard de în l ime 10 m, având în primul caz un piton intermediar plasat la 0.2 m de regrupare iar în cel de-al doilea caz având plasate dou pitoane intermediare dup primii 4 m. Concluzia este urm toarea: plasând cât mai multe bucle, reducem drastic factorul de c dere. Plas m rezultatele în urm torul tabel: Cazul 1 Cazul 2 Lungimea de coard desf urat 5.2 m 9 m Factorul de c dere 1.9 1.1 For a de oc suportat de c r tor 9 KN 6 KN For a de oc suportat de bucla echipat 15 KN 10 KN Iat i un tabel cu consecin ele unei c deri cap de coard cu factor 1 constatate experimental: Distan a pân la bucla echipat aflat sub c r tor (m) 0,3 1 1,7 3,8 7,5 12,5 În l imea teoretic de c dere în gol (m) 0,6 2 3,4 7,6 15 25 În l imea de c dere constatat experimental (m) 1 3 5 10 20 30 For a de frânare necesar pentru o sarcin de 80 Kg. (KN) 4 5 6 8 10 12