1.

[AVC00009] Vasospasmul sever al arterei cerebrale posterioare, ce urmeaza unei hemoragii subarahnoidiene determina: () A: abulie B: hemipareza contralaterala C: disfazie D: hemianopsie E: incontinenta 2. [AVC00013] Cocaina NU produce cresterea: () A: tensiunii arteriale B: perfuziei miocardice C: frecventei cardiace D: ratei metabolice E: temperaturii corpului 3. [C1223001] Cauza principala a hemoragiilor cerebrale primitive este: (pag. 2582) A: hipertensiunea arteriala B: consumul de cocaina C: diateza hemoragica D: anevrismele vaselor cerebrale E: disectia arterelor cervicocerebrale 4. [C1223002] Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne premonitorii? (pag. 2558) A: 10-20% B: 21-30% C: 31-40% D: 41-50% E: 51-60% 5. [C1223003] Terapia chirurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde: (pag. 2572) A: bypass aortocarotidian B: rezectia segmentului carotidian stenozat C: rezectia anevrismului carotidian D: endarterectomia E: bypass carotido-jugular 6. [C1223004] Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la nivelul: (pag. 2578) A: talamus B: putamen C: cerebel D: punte E: nucleii cenusii de la baza creierului 7. [C1323005] Hemianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in: (pag. 2576) A: artera cerebrala posterioara B: artera cerebrala anterioara C: artera carotida comuna D: artera carotida interna

E: artera cerebrala medie 8. [C1323006] Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre deficit maxim in: (pag. 2560) A: cateva secunde B: cateva minute C: cateva ore D: cateva zile E: nici unul de mai sus 9. [C1323007] In conformitate cu studiile NASCET si ECST pacientii simptomatici cu stenoza carotidiana beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana daca stenoza carotidiana este de: (pag. 2573) A: 30-39% B: 40-49% C: 50-59% D: 60-69% E: 70-99% 10. [C1323008] Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este: (pag. 2572) A: obezitatea B: sedentarismul C: hipertensiunea D: consumul de alcool E: consumul de droguri 11. [C1323009] In ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in: (pag. 2566) A: bulb B: lobul frontal C: lobul parietal D: lobul temporal E: lobul occipital 12. [C1423010] Arterita temporala sau arterita cu celule gigante: (pag. 2577) A: este o afectiune frecventa la tineri B: este principala cauza de AVC C: se asociaza de obicei cu boala Moyamoya D: ocazional poate aparea oftalmoplegia E: nici un raspuns nu e corect 13. [C1423011] Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral o reprezinta: (pag. 2575) A: fibrilatia atriala nereumatica B: bolile cardiace congenitale C: mixomul atrial D: prolapsul de valva mitrala E: contraceptivele orale 14. [C1423012] Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale lobare este: (pag. 2580) A: hemianopsia B: afazia C: delirul D: pareza bratelor

E: deficit senzitiv pe un hemicorp 15. [C1423013] Mentionati cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral: (pag. 2558) A: boala Moyamoya B: meningita TBC C: arterita Takayasu D: embolismul cardiogen E: cancerul sistemic 16. [C1523014] In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura nonhemoragica a leziunii este: (pag. 2579) A: examenul Doppler transcranian B: punctia lombara C: tomografia computerizata cerebrala D: electroencefalograma E: echografia cardiaca 17. [C1523015] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru: (pag. 2560, 2575, 2576) A: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebral B: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral C: hemoragie lobara la debut D: hemoragie pontina la debut E: hemoragie subarahnoidiana 18. [C1523016] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul: (pag. 2579) A: pupile midriatice B: devierea in sus a globilor oculari C: midriaza de partea opusa leziunii D: pupile mici (miotice) E: devierea in jos a globilor oculari 19. [C1523017] Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este: (pag. 2576) A: electroencefalograma B: scanarea RMN C: punctia lombara cu examenul LCR D: radiografia craniana de profil E: angiografia cerebrala 20. [C1523018] La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR: (pag. 2576) A: INR< 2 B: INR> 4 C: INR=0 - 1 D: INR= 2- 3 E: INR> 6 21. [C1523019] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare: (pag. 2575)

A: infarctul miocardic recent B: endocardita bacteriana C: hipertensiunea arteriala D: fibrilatia atriala non-reumatica E: stenoza mitrala 22. [C2523020] Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu certitudine prin: (pag. 2579) A: absenta debutului caracteristic -brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress B: punctia lombara C: tomografia computerizata cerebrala D: electroencefalograma E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiac 23. [C2523021] Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de: (pag. 2561) A: ramurile arterei cerebrale anterioare B: originea arterei carotide interne C: originea arterei cerebeloase superioare D: ramurile arterei cerebrale posterioare E: artera comunicanta anterioara 37. [C2523035] In ocluzia ramificatiei inferioare a arterei cerebrale medii, aspectul clinic cel mai caracteristic este reprezentat de: (pag. 2562) A: nistagmus rotator B: diplopie prin paralizie de nerv III (oculomotor comun) C: deficit motor contralateral, intins D: afazie senzoriala Wernicke fara pareza E: diplopie prin parez de nerv VI (oculomotor extern) 38. [C2923036] Riscul cel mai mare de AVC l confera una din urmatoarele contexte clinice: (pag. 2571) A: Accident ischemic tranzitoriu n antecedente B: AVC major n antecedente C: Cecitate monooculara tranzitorie D: Stenoze carotidiene>70% simptomatice E: HTA cu valori mari 39. [C2923037] Principalul factor de risc pentru boala lacunara cerebrala este: (pag. 2568) A: Hipercolesterolemie B: HTA C: IMA n antecedente D: Fibrilatia atriala E: Fumatul 40. [M1126001] Endocardita bacteriana poate determina hemoragii subarahnoidiene prin: (pag. 2583) A: trombocitoza B: cresterea tensiunii arteriale C: anevrisme micotice D: complexe imune circulante E: bacteriemie

41. [M1126002] Amauroza fugace semnifica (pag. 2561) A: edem cerebral B: cecitate monooculara tranzitorie C: nevrita optica D: diminuarea cimpului vizual E: leziune ischemica la nivelul lobului frontal 42. [M1126003] Hemibalismul contralateral apare in leziuni obstructive ale ramurilor din artera cerebrala posterioara care iriga urmatoarele structuri (pag. 2566) A: nucleul rosu B: nucleul subtalamic Luys C: tractul dentorubrotalamic D: partea mediala a lobului occipital E: corpul calos 43. [M1126004] Halucinoza pedunculara este data de obstructia: (pag. 2566) A: arterei cerebrale posterioare B: arterei cerebrale medii C: arterei cerebrale anterioare D: arterei oftalmica E: arterei temporale 54. [M1426015] Arterita temporala sau arterita cu celule gigante (pag. 2577) A: este o afectune frecventa la tineri B: este principala cauza a accidentelor vasculare cerebrale C: se asociaza de obicei cu boala Moyamoya D: ocazional poate aparea oftalmoplegia E: nici un raspuns nu este corect 63. [M1626024] In raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat: () A: Distal B: Proximal C: Posterior D: Lateral E: Anterior 64. [M1626025] Amauroza fugace poate apare in ocluzia: (pag. 2563) A: Arterei cerebrale anterioare B: Arterei cerebrale medii C: Arterei cerebrale posterioare D: Arterei carotide interne E: Arterei coroide anterioare 65. [M1626026] Halucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia: (pag. 2566) A: Arterei cerebrale anterioare B: Arterei cerebrale medii C: Arterei cerebrale posterioare D: Arterei carotide interne E: Arterei coroide anterioare

66. [M1626027] Cel mai important factor de risc al aterosclerozei este: (pag. 2572) A: Fumatul B: Diabetul zaharat C: Hipertensiunea arteriala D: Varsta E: Hipercolesterolemia 67. [M2326028] Edemul ischemic ajunge la maxim la: (pag. 2559) A: 1 ora dupa infarct B: 2-4 ore dupa infarct C: 1 zi dupa infarct D: 1 saptamna dupa infarct E: la sfrsitul celei de a doua saptamni 68. [M2326029] Mici emboli plachetari care ocluzioneaza ramurile arterei oftalmice produc (pag. 2561) A: exoftalmie B: cecitate monoculara tranzitorie(amauroza fugace) C: cecitate corticala D: afazie E: hemiplegie 69. [M2326030] Interesarea nucleului rosu si/sau a tractului dentorubrotalamic poate produce: (pag. 2566) A: hemiplegie B: hemianopsie C: ataxie controlaterala D: cecitate E: afazie 70. [M2326031] Warfarina este mai eficienta dect aspirina n prevenirea (pag. 2576) A: AVC ischemic la hipertensivi B: AVC ischemic la pacienti cu ateroscleroza C: AVC ischemic asociat cu fibrilatia atriala D: AVC ischemic la pacienti cu diabet zaharat E: AVC ischemic asociat cu tulburari de coagulare 74. [M2526035] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata? (pag. 2579 2580) A: impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale B: sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioare C: au totdeauna o gravitate redusa D: sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziunii E: nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3 cm 75. [M2526036] In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru (pag. 2575-2576) A: hemoragie lobara la debut B: mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbral C: mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbral D: hemoragie pontina la debut E: hemoragie subarahnoidiana

76. [M2526037] Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul: (pag. 2578) A: midriaza de partea leziunii B: midriaza de partea opusa leziunii C: pupile midriatice D: pupile miotice E: devierea in jos a globilor oculari 77. [M2526038] In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin: (pag. 2579) A: aspectul clinic daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress B: tomografia computerizata cerebrala C: punctia lombara D: electroencefalograma E: echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiac 79. [M2526040] Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare (pag. 2575) A: boala mitrala B: endocardita bacteriana C: hipertensiunea arteriala D: stenoza mitrala E: fibrilatia atriala non - reumatica 81. [M2526042] Hematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de: (pag. 2557) A: malformatii arterio-venoase B: singerari la nivelul unor tumori cerebrale C: traumatisme cranio - cerebrale D: ruperea anevrismelor saculare E: sangerari spontane 82. [M2526043] Edemul cerebral ischemic ajunge la maxim dupa momentul infarctului in : (pag. 2559) A: 30 de minute B: 1 ora C: 2 - 4 ore D: 6 - 7 ore E: 24 de ore 83. [M2526044] Penumbra ischemica este (pag. 2559) A: zona de mic infarct in substanta alba B: zona de edem citotoxic C: zona de perfuzie redusa situata in jurul "miezului" ischemic D: zona de lipohialinoza indusa de HTA E: zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebrale 84. [M2526045] Leziunea ischemica a nucleului subtalamic Luys are ca efect aparitia: (pag. 2566) A: hemianopsiei homonime B: hemiplegiei contralaterale

C: hemibalismului contralateral D: afaziei E: paraliziei de nerv oculomotor extern 85. [M2526046] Sindromul Balint apare in : (pag. 2566) A: leziuni ale ariei calcarine bilateral B: leziuni ale ariei calcarine unilateral C: leziuni ale ariilor vizuale de asociatie D: leziuni unilaterale ale lobului frontal E: leziuni bilaterale ale lobului frontal 86. [M2526047] Efectele antiplachetare ale aspirinei se realizeaza prin: (pag. 2572) A: stimularea fosfodiesterazei plachetare B: blocarea receptorilor ADP plachetari C: acetilarea ciclooxigenazei plachetare D: inhibarea fosfodiesterazei plachetare E: activarea receptorilor glicoproteinei I I b / I I I a 87. [M2526048] 1. Evedentiati afirmatia falsa in legatura cu edemul citotoxic, din cadrul edemului cerebral: (2558) A: afecteaza predominant substanta cenusie; B: incepe la cateva minute de la o injurie, de tipul hipoxiei; C: este determinat de umflarea gliei, neuronilor, celulelor endoteliaile; D: datorita insuficientei pompei de Na energo-dependenta, Na se acumuleaza intracelular, iar apa din trece in spatiul intracelular, pt a mentine echilibrul osmotic; E: este cel mai frecvent tip de edem cerebral.