1.

Notiunea si caracteristicile faptelor de comert

In absenta unei definitii legale a faptei de comert, doctrina dreptului comercial a cautat sa formuleze o definitie generala a faptei de comert. Interesul practic al unei definitii generale a faptei de comert: a) intrucat unele acte juridice sunt bivalente comerciale si civile este imperios necesar sa se stabileasca un criteriu de delimitare intre actele comerciale si actele civile. b) o definitie generala a faptei de comert este necesara, deoarece asa cum am aratat, enumerarea faptelor de comert, cuprinsa in art. 3 C.com., fiind enuntiativa si nu limitativa, trebuie sa existe anumite criterii de comercialitate, in temeiul carora instanta judecatoreasca sa poata recunoaste si alte acte sau operatiuni ca fapte de comert, chiar daca ele nu sunt prevazute expres de lege. c) definirea faptelor de comert este necesara nu numai pentru determinarea naturii juridice a unui act sau operatiuni, ci pentru stabilirea naturii juridice a litigiului pe care acesta l-ar genera (litigiu comercial sau civil). d) o definitie generala a faptei de comert serveste, pe un plan general, la determinarea sferei dreptului comercial si, implicit, la delimitarea acestuia de dreptul civil. Teorii privind definirea faptelor de comert: a) teoria speculatiei actul de comert este un act de speculatie. El este actul care se face in scopul realizarii de beneficii (profit), speculand asupra transformarii unor materii prime, materiale in produse de o valoare superioara sau asupra circulatiei produselor (cumpararea unor marfuri la un anumit pret si revanzarea lor la un pret mai mare). b) teoria circulatiei actul de comert este un act de circulatie. Actul de comert este un act de interpunere in circulatia marfurilor intre producator si consumator. Acest criteriu retine in sfera dreptului comercial numai actele de intermediere, situate intre productie si consumatie cu excluderea actelor de productie si a celor de consumatie. c) teoria intreprinderii actul de comert este actul indeplinit intr-o intreprindere. Actul de comert se realizeaza in cadrul unei intreprinderi, care presupune o repetitie profesioanala a actelor, potrivit unei organizari sistematice si bazate pe anumite mijloace materiale. d) teoria mixta niciun criteriu nu este singur indestulator pentru caracterizarea actului de comert. Asa se explica faptul ca jurisprudenta nu a adoptat un criteriu unic pentru a determina comercialitatea actelor juridice, ci a dat preferinta folosirii mai multor criterii, indeosebi cel al profitului si cel al circulatiei. Definitie - Faptele de comert sunt actele juridice, faptele juridice si operatiunile economice prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari ori prestarea de servicii sau o interpunere in circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit. Natura juridica a unor acte si operatiuni: a) activitatea de educatie si invatamant nu este o activitate comerciala. b) activitatea care constituie obiectul unei profesiuni liberale nu are caracter comercial. c) jocurile de intrajutorare nu sunt fapte de comert. d) contractul de locatie a gestiunii are caracter comercial.

2. Categoriile de fapte de comert obiective si clasificarea lor.

Faptele de comert obiective sunt actele juridice si operatiunile prevazute, in principal, in art. 3 C. com. Comercialitatea acestor acte juridice si operatiuni rezulta din lege care le considera fapte de comert. 1

Operatiunile de interpunere in schimb sau circulatie aceste operatiuni corespund notiunii economice de comert, in sensul de activitate de vanzare-cumparare a marfurilor, pentru a ajunge de la producator la consumator. a) cumpararea si vanzarea comerciala. Ceea ce deosebeste cumpararea-vanzarea comerciala de vanzarea-comerciala civila, este functia economica pe care o indeplineste cumpararea-vanzarea comerciala si anume, interpunerea in schimbul bunurilor. Trasatura caracteristica a cumpararii si vanzarii comerciale o constituie intentia de revanzare sau inchiriere, aceasta trebuie sa indeplineasca 3 conditii: intentia de revanzare sau inchiriere trebuie sa existe la data cumpararii. intentia de revanzare sau inchiriere trebuie sa fie exprimata de cumparator, adica sa fie cunoscuta cocontractantului. intentia de revanzare sau inchiriere trebuie sa priveasca, in principal, bunul cumparat. Obiectul cumpararii-vanzarii comerciale cumpararea-vanzarea comerciala poate avea ca obiect numai bunurile mobile: productele, marfurile si titlurile de credit. productele produsele naturale ale pamantului, care se obtin prin cultura sau exploatare directa precum si produsele animalelor. marfurile produsele realizate din activitatea de productie, destinate schimbului (ex: autoturismele, mobilierul). titlurile de credit inscrisuri in baza carora titularii lor au calitatea sa exercite drepturile specificate in cuprinsul lor. Operatiuni de cumparare-vanzare care nu sunt fapte de comert: nu sunt fapte de comert cumpararile de producte sau de marfuri care s-ar face pentru uzul sau consumatia cumparatorului ori a familiei sale. nu sunt fapte de comert actele de vanzare a productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le realizeaza de pe pamantul sau ori cultivat de acesta. b) operatiunile de banca si schimb comercialitatea acestor operatiuni este data de elementul interpunerii in schimb sau circulatie. operatiunile de banca societatile bancare efectueaza urmatoarele activitati: acceptarea de depozite, emiterea de garantii, operatiuni de mandat. operatiunile de schimb sunt operatiunile de schimb valutar. Regimul valutar este reglementat prin Regulamentul BNR.

3. Intreprinderile organizare autonoma a unei activitati, cu ajutorul factorilor de productie

(fortele naturii, capitalul si munca) de catre intreprinzator si pe riscul sau, in scopul producerii de bunuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii, in vederea obtinerii unui profit. Caracteristicile intreprinderii: - existenta unei oraganizari autonome a unei activitati cu ajutorul factorilor de productie. - asumarea de catre intreprinzator a coordonarii intregii activitati si implicit a riscului acestei activitati. - scopul activitatii este producerea de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii, in vederea obtinerii unui profit. Felurile intreprinderilor: - intreprinderile de productie: intreprinderile de constructii si intreprinderile de fabrici si manufactura. - intreprinderile de prestari servicii: intreprinderile de furnituri, intreprinderile de spectacole publice, intreprinderile de comisioane, agentii si oficii de afaceri, intreprinderile de editura, imprimerie, librarie si obiecte de arta, intreprinderile de asigurare, intreprinderile de depozit in docuri si antrepozite. Intreprinderile de constructii 2

Trebuie sa existe o organizare autonoma a factorilor de productie (materiale, capital, munca) pentru construirea unor edificii. Sunt socotite fapte de comert, atat in cazul cand intreprinzatorul procura materialele, cat si in cazul cand materialele sunt procurate de beneficiar. Concluzia se bazeaza pe faptul ca art. 3 pct. 8 C. com nu face nicio distinctie in privinta procurarii materialelor. Intrprinderile de fabrici si manufactura Toate activitatile care au drept rezultat producerea de bunuri, prin transformarea materiei prime si materialelor (cu exceptia edificiilor) in produse noi, ca natura si utilitate. Procurarea materiei prime si materialelor poate fi facuta de catre intreprinzator sau de beneficiar. Intreprinderile de furnituri consta intr-o activitate sistematic organizata, prin care intreprinzatorul, in schimbul unui pret stabilit anticipat, asigura prestarea unor servicii sau predarea unor produse la anumite termene succesive. Intreprinderile de spectacole publice organizare unor factori specifici, in scopul punerii la dispozitia publicului a unei productii culturale sau sportive, in vederea obtinerii unui profit. Intreprinderile de comision, agentii si oficii de afaceri. Intreprinderile de co comision au ca obiect opertatiuni de intermediere care se realizeaza pe baza contractului de comision. In temeiul contractului de comision, ca urmare a imputernicirii date de comitent, comisionarul incheiei acte de comert in nume propriu, dar se seama comitentului. Agentiile sau oficiile de afaceri intreprinderi care realizeaza operatii de intermediere intre comercianti si clientela ( agentii de turism, de publicitate, agentii imobiliare). Intreprinderile de editura, de imprimerie, de librarie si de vanzare a obiectelor de arta Intreprinderea de editura presupune organizarea factorilor specifici in vederea reproducerii si difuzarii operei. Aceasta activitate se intemeiaza pe contractul de editare prin care autorul unei opere stiintifice, literare sau artistice cedeaza intreprinzatorului, in schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si dreptul de a difuza opera. Intreprinderea de imprimerie presupune organizarea factorilor specifici in vederea efectuarii operatiunilor de multiplicare, pe cale mecanica sau manuala, a operelor stiintifice, literare sau artistice. Intreprinderile de librarie au ca obiect operatiuni, realizate cu factori specifici, prin care se asigura difuzarea in public a operei. Aceste operatiuni au la baza vanzarea catre public a cartilor, albumelor primite in depozit sau comision. Intreprinderile de vanzare a operelor de arta implica organizarea factorilor specifici, pentru vanzarea operelor de arta, cum sunt tablourile, sculpturile, gravurile. Intreprinderile de transport de persoane sau de lucruri operatiunile de transport, fara a distinge dupa obiectul lor sau in functie de caile de realizare, sunt fapte de comert daca sunt exercitate intr-o organizare sistematica a factorilor specifici, adica in conditiile unei intreprinderi. Intreprinderile de asigurare operatiunile de asigurare sunt fapte de comert numai dac se realizeaza printr-o organizare sistematica a factorilor de productie, adica in conditiile unei intreprinderi. Numai intr-o astfel de oragnizare se poate face fata cu fondul de prime incasate masi de riscuri asumate. Depozitele in docuri si antrepozite pentru a fi calificate fapte de comert, operatiunile de depozitare a marfurilor si actele juridice asupra recipiselor de depozit si inscrisurilor de gaj trebuie sa se exercite organizat si sistematic, in conditiile unei intreprinderi. 3

4. Fapte de comert conexe (accesorii) sunt acte juridice sau operatiuni care dobandesc comercialitate datorita stransei legaturi pe care o au cu acte sau operatiuni considerate de lege fapte de comert. - contractele de report asupra titlurilor de credit o persoana (reportatul) detinatoare de titluri de credit (actiuni, obligatiuni), care nu vrea sa le instraineze definitiv, da in report (vinde temporar) aceste titluri unei persoane (reportatorul) in schimbul unui pret, platibil imediat. Totodata, partile se inteleg ca, la un anumit termen, reportatorul sa revanda reportatului titluri de credit de aceeasi specie (nu titlurile dobandite), la pretul determinat, la care adauga o prima, care constituie pretul serviciului prestat de reportator.
- cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni ale societatilor comerciale. Partile sociale sunt diviziunile in care este impartit capitalul social al societatii cu raspundere limitata. Ele sunt drepturi de creanta, fara a fi incorporate in titluri de credit, care apartin asociatilor. Actiunile sunt fractiunile in care este divizat capitalul social al societatii pe actiuni sau comandita pe actiuni. Ele sunt reprezentate prin titluri de credit care circula in comert. Cumpararile si vanzarile de parti sociale sau actiuni ale societatilor comerciale sunt fapte de comert conexe datorita legaturii pe care o au cu o fapta de comert care este contractul de societate. - operatiunile de mijlocire in afaceri. Mijlocirea consta intr-o actiune de intermediere intre 2 persoane, in scopul de a inlesni incheierea unui act juridic pentru care acestea sunt interesate. Mijlocitorul nu este un reprezentant al partilor. - cambia sau ordinele in producte sau marfuri. Cambia este un inscris prin care o persoana (tragator) da dispozitie altei persoane (tras) sa plateasca o suma de bani, la scadenta, unei a treia persoan (beneficiar) sau la ordinul acesteia. Biletul la ordin este un inscris prin care o presoana (emitent) se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta, altei persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia. Cambia si biletul la ordin au caracter comercial daca acestea a la baza un raport fundamental comercial. - operatiunile cu privire la navigatie. Sunt fapte de comert: construirea, cumpararea si vanzarea vaselor, precum si actele juridice privind dotarea vaselor si aprovizionarea lor. expeditiile maritime si inchirierile de vase. imprumutul maritim, ipoteca maritima. Pentru recunoasterea caracterului comercial al acestor operatiuni, legea nu cere ca ele sa fie realizate in conditiile unei intreprinderi ori sa fie facute in scop de speculatie. - depozitele pentru cauza de comert Depozitele facute in docuri si antrepozite sunt fapte de comert, daca sunt efectuate in conditiile unei intreprinderi. - contul curent si cecul. Contul curent este un contract prin care partile convin ca, in loc sa lichideze creantele lor reciproce izvorate din prestatiile facute de una catre cealalta, lichidarea sa se faca la un anumit termen, prin achitarea soldului de catre partea care va fi debitoare. Cecul este un inscris prin care o persoana (tragator) da ordin unei banci la care are un disponibil (tras) sa plateasca o suma de bani unei persoane (bneficiar) sau la ordinul acesteia. 4

Contul curent si cecul sunt considerate fapte de comert obiective daca au o cauza comerciala. - contractele de mandat, comision si consignatie. Contractul de mandat este contractul prin care o parte (mandatarul) se obliga sa incheie anumite acte juridice in numele si pe seama celeilalte parti (mandantul) de la care a primit imputernicirea. Contractul de comision este contractul prin care o parte (comisionarul) se obliga ca, din insarcinarea celeilalte parti (comitentul) sa incheie anumite acte juridice in numele sau, dar pe seama comitentului, in schimbul unei remuneratii (comision). Contractul de consignatie este contractul prin care una din parti (consignantul) incredinteaza celeilalte parti (consignatarul) anumite bunuri mobile spre a le vinde, in nume propriu, dar pe seama consignantului. Sunt contracte de intermediere care devin comerciale in masura in care ele au ca obiect tratarea de afaceri comerciale. - contractul de garantie reala mobiliara si contractul de fidejusiune. Contractul de garantie reala mobiliara este contractul in temeiul caruia se constituie o garantie reala in bunuri sau drepturi in beneficiul unui anumit creditor. Contractul de fidejusiune este contractul prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia debitorului, daca acesta nu o va executa. Aceste contracte sunt considerate fapte de comert cand obligatia garantata este o obligatie comerciala.

5. Faptele de comert subiective

Art.4 C.com:,,se socotesc afara de acestea (art.3), ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insusi actul. Analiza textului citat: a) art.4 instituie o prezumtie de comercialitate pentru toate obligatiile comerciantului. Intrucat prezumtia legala de comercialitate a actelor savarsite de comerciant nu poate fi inlaturata prin orice dovada contrara, in doctrina se considera ca prezumtia de comercialitate instituita de art.4 este o prezumtie sui-generis sau mixta (nu iuris tantum), care permite sa se faca dovada ca operatiunea este straina comerciantului, datorita naturii ei sau a scopului pe care il urmareste. b) exceptiile de la prezumtia de comercialitate: - natura civila a obligatiilor daca o anumita obligatie asumata de comerciant este de natura civila, prezumtia de comercialitate este inlaturata. Ex: testamentul, acceptarea sau renuntarea la mostenire, adoptia, recunoasterea unui copil din afara casatorie. - necomercialitatea rezulta din insusi actul savarsit de comerciant comerciantul poate cumpara unele bunuri necesareuzului sau personal ori al familiei sale ori poate imprumuta o suma de bani destinata unui scop strain comertului. Prin ,,act, legea are in vedere operatiunea juridica (negotium), iar nu inscrisul constatator al actului juridic (instrumentum).

6. Faptele de comert unilaterale sau mixte

De regula, un act juridic sau o operatiune de comert este fapta de comert pentru ambele parti participante la raportul juridic. Uneori insa actul sau operatiunea la care participa comerciantul sunt incheiate cu o persoana care este necomerciant, deci caracterul de fapta de comert este recunoscut doar pentru una dintre parti. Alteori legea prevede ca anumite acte au caracter comercial numai pentru una dintre parti. 5

Art. 5 C.com.:nu se poate considera fapta de comert vanzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamantul sau, ori cel cultivat de acesta. O problema care se pune in doctrina este aceea a regimului juridic aplicabil acestora. Art. 56 C.com:actul juridic care este comercial numai pentru una dintre parti este supus legii comerciale, afara de dispozitiile referitoare la persoana chiar a comerciantilor si de cazurile in care legea ar dispune altfel. Comerciantii Potrivit codului comercial roman, subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii cat si necomerciantii. Codul comercial roman are la baza sistemul obiectiv. Reglementarea sa se aplica oricarei persoane care savarseste anumite fapte de comert obiective prevazute de art.3 C.com., indiferent daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant. Art.7:sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita, si societatile comerciale. In timp ce persoana fizica devine comerciant, societatea comerciala se naste comerciala, ea a fost constituita in vederea savarsirii de acte de comert.

7. Calitatea de comerciant. Conditii cerute pentru dobandirea calitatii de comerciant a persoanei fizice:
a) persoana fizica trebuie sa savarseasca anumite fapte de comert obiective (care sunt prevazute de art.3 C.com). Pentru a duce la dobandirea calitatii de comerciant, savarsirea faptelor de comert trebuie sa fie efectiva. Deci nu este suficienta simpla intentie de a deveni comerciant. Calitatea de comerciant se dobandeste prin savarirea de fapte de comert obiective numai daca acestea au un caracter licit. b) savarsirea faptelor de comert sa aiba caracter de profesiune. Savarsirea accidentala a unor fapte de comert obiective nu este suficienta pentru dobandirea calitatii de comerciant. c) savarsirea faptelor de comert sa se faca in nume propriu. O persoana nu devine comerciant decat daca savarseste fapte de comert obiective cu caracter profesional, in nume propriu, independent si pe riscul sau. Acesta conditie asigura delimitarea sub aspect juridic a comerciantului de auxiliarii folositi de acesta in activitatea sa, care sunt reprezentanti ai comerciantului. Delimitarea calitatii de comerciant de alte profesiuni indeplinite de persoanele fizice (neavand calitate de comerciant): a) meseriasul o persoana care, pe baza cunostintelor dobandite prin scolarizare sau practica, executa anumite operatiuni de prelucrare si transformare a obiectelor muncii sau presteaza anumite servicii. b) persoanele care executa profesiuni liberale: medici, avocati, notari publici, arhitecti. c) agricultorii art.5 C. com: nu sunt considerate fapte de comert vanzarile produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pamantul sau ori pe care l-a cultivat.

7. Categorii de comercianti:
1. persoanele fizice au calitatea de comerciant daca savarsesc fapte de comert cu caracter profesional. Conditiile in care persoanele fizice pot desfasura o activitate comerciala sunt stabilite in OUG nr 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. Potrivit acestei reglementari, orice persoana fizica, catatean roman sau catatean al unui stat membru al UE ori al Spatiului Economic European poate desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de lege. a) persoana fizica autorizata Persoana fizica poate desfasura activitate economica, individual si independent, folosind, in principal, forta de munca si aptitudinile sale profesionale. Ea nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care a fost autorizata. Persoana fizica auttorizata are calitatea de comerciant daca indeplineste conditiile art.7 C.com. Pentru desfasurarea activitatii, persoana fizica isi poate constitui un patrimoniu de afectatiune, ca fractiune distincta a patrimoniului persoanei fizice. b) persoana fizica, in calitate de intreprinzator titular al unei intreprinderi individuale. Are calitatea de intreprinzator persoana care organizeaza o intreprindere economica. Intreprinderea individuala este lipsita de personalitate juridica. Intreprinzatorul persoana fizica, titular al intreprinderii individuale are calitatea de comerciant. Pentru organizarea si exploatarea intreprinderii, intreprinzatorul, in calitate de angajator persoana fizica, poate angaja terte persoane cu contract individual de munca. Persoana fizica, titulara a intreprinderii individuale, raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune al titularei, daca acesta a fost constituit si, in completare, cu intreg patrimoniul sau. In caz de insolventa, persoana fizica titulara a intreprinderii individuale va fi supusa procedurii insolventei. c) persoana fizica, in calitate de membru al unei intreprinderi familiale. Intrprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membri ai unei familii. Intreprinderea familiala se constituie printr-un acord de constituire, incheiat intre membrii familiei, in forma scrisa. Conditia formei scrise este ceruta pentru validitatea acordului de constituire. Intreprinderea familiala este lipsita de personalitate juridica, iar membrii intreprinderii au calitatea de comerciant persoana fizica. Prin acordul de constituire, membrii intreprinderii pot prevedea constituirea unui patrimoniu de afectatiune, cu precizarea cotelor de participare a membrilor. Interesele intreprinderii familiale sunt gestionate de reprezentantul desemnat prin acordul de constituire. Intreprinderii familiale ii este interzis sa angajeze terte persoane cu contract de munca. Persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale trebuie sa aiba un sediu profesional pe teritoriul Romaniei, in conditiile stabilite de lege.

7. Capacitatea persoanei fizice ceruta pentru a fi comerciant:

a) capacitatea o persoana fizica are capacitatea de a fi comerciant daca are capacitate deplina de exercitiu. Avand o asemenea capacitate, persoana fizica poate sa-si exercite drepturile si sa-si asume obligatii savarsind acte juridice. 7

b) incapacitatile urmaresc protejarea anumitor persoane de riscurile ce decurg din activitatea comerciala. Sunt incapabili minorul si persoana pusa sub interdictie. Intrucat aceste persoane sunt lovite de incapacitate, ele nu pot dobandi calitatea de comerciat, chiar daca savarsesc fapte de comert, in conditiile art. 7 C. com. - minorul incapacitatea de a fi comerciant priveste orice minor. Ea se refera nu numai la minorul sub 14 ani, care este lipsit de capacitate de exercitiu, ci si la minorul care a implinit aceasta varsta, care are capacitate de exercitiu restransa. OUG nr. 44/2008 impune o conditie privind varsta persoanei fizice pentru desfasurarea activitatii economice: 18 ani in cazul persoanei fizice autorizate si intreprinzatorului titular al intreprinderii individuale, 16 ani in cazul membrilor intrprinderii familiale. Nu se poate recunoaste capacitatea de a fi comerciant minorului casatorit. Minorul nu are capacitatea de a incepe un comert. Legea permita insa continuarea comertului in numele minorului; se are in vedere aici cazul in care minorul ar fi titularului unui fond de comert dobandit pe cale succeorala. Continuarea comertului in numele minorului se face cu autorizatia instantei, care trebuie publicata in Monitorul oficial si inregistrata in Registrul comerului. Intrucat comertul este continuat in numele minorului, doctrina a decis ca, prin savarsirea faptelor de comert, minorul dobandeste calitatea de comerciant, iar nu parintele sau tutorele. - persoana pusa sub interdictie nu poate fi comerciant si nici continua comertul. De vreme ce legea interzice si continuarea comertului, inseamna ca, in cazul in care persoana pusa sub interdictie ar dobandi pe cale succesorala un fond de comert, parintele sau tuturele nu ar putea continua comertul in numele interzisului. In consecinta fondul de comert apartinand interzisului va fi lichidat. Nu poate fi comerciant si nici continua comertul cel pus sub consiliu judiciar. Persoana pusa sub curatela nu este lipsita de capacitatea de a fi comerciant, ea are capacitate de exercitiu dar nu isi poate exercita singura drepturile si asuma obligatiile.

8. Obligatiile privind inregistrarile in registrul comertului

Categorii de inregistrari in registrul comertului: a) inmatricularea in registrul comertului este o operatiune de luare in evidenta a comerciantului sau a persoanei obligate sa se inregistreze in registrul comertului. b) inscrierea de mentiuni in registrul comertului reprezinta o operatiune de tinere la zi a evidentei, cu anumite modificari in statutul juridic al persoanei inmatriculate in registrul comertului. - Inmatricularea in registrul comertului. Autorizarea functionarii persoanelor inmatriculate. Inmatricularea persoanelor juridice in registrul comertului se realizeaza in baza unei cereri tip, care se adreseaza oficiului registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla sediul viitoarei persoane juridice. Cererea trebuie facuta in termen de 15 zile, daca legea nu prevede altfel. Termenul curge de la data incheierii actului constitutiv, respectiv de la data actului de infiintare. Controlul de legalitate privind cererea de inmatriculare se realizeza de catre judecatorul delegat. Potrivit legii, inregistrarile in registrul comertului se fac in baza unei incheieri a judecatorului delegat, in afara de cazul cand legea prevede altfel. Impotriva incheierii judecatorului delegat se poate exercita numai calea de atac a recursului. Recursul se exercita in termen de 15 zile, care curge de la data pronuntarii incheierii, pentru parti, si de la data publicarii incheierii in Monitorul Oficial, pentru orice alte persoane interesate. Persoanele juridice dobandesc personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului a incheierii judecatorului delegat, prin care se dispun autorizarea constituirii si inmatricularea, daca legea nu dispune altfel. Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului. Inmatricularea in registrul comertului a persoanei fizice autorizate, a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal. 8

- Inscrierea mentiunilor in registrul comertului Dupa inmatriculare, in cursul activitatii, pot interveni anumite acte si fapte care modifica elementele consemnate in registrul comertului cu ocazia inmatricularii. Aceste modificari trebuie aduse la cunostinta celor interesati. In acest scop, persoanele inmatriculate sunt obligate sa ceara inscrierea in registrul comertului a unor mentiuni privind actele si faptele prevazute de lege. Potrivit legii, inregistrarea mentiunilor se poate face si la cererea persoanelor interesate. Inregistrarea mentiunilor se face si din oficiu, pe baza copiei legalizate de pe hotararea irevocabila a instantei judecatoresti.

9. Fondul de comert
ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, in scopul atragerii clientelei si, implicit, obtinerii de profit. Delimitarea notiunii de fond de comert a) fondul de comert si patrimoniul. Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor comerciantului, care au o valoare economica. b) fondul de comert si intreprinderea. Intreprinderea este o organizare autonoma a unei activitati, cu ajutorul factorilor de productie (fortele naturii, capitalul si munca) de catre intreprinzator si pe riscul sau, in scopul producerii de bunuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii, in vederea obtinerii unui profit. Deci, intreprinderea inglobeaza si elemente care nu fac parte din fondul de comert. Caracteristicile fondului de comert: - fondul de comert este un bun unitar, distinct de elementele care il compun. El poate face obiectul unei vanzari sau locatiuni si poate constitui obiectul unei garantii reale mobiliare. Caracterul de bun unitar al fondului de comert nu inlatura individualitatea elementelor componente, care isi pastreaza regimul lor juridic. - fondul de comert este un bun mobil, supus regimului juridic al bunurilor mobile. In consecinta, executarea silita asupra fondului de comert urmeaza regulile prevazute de codul de procedura civila pentru bunurile mobile. - fondul de comert este un bun mobil incorporal fondul de comert poate face obiectul unui drept de uzufruct si i se aplica teoria accesiunii. In consecinta, acestui bun nu ii este aplicabila prescriptia instantanee reglementata de codul civil (en fait de meuble la possesion vaut titre). Elementele fondului de comert: - bunuri incorporale - bunuri corporale Elementele incorporale ale fondului de comert: a) firma - consta in numele sau, dupa caz, denumirea sub careun comerciant este inmatriculat in registrul comertului, isi exercita comertul si sub care semneaza. In cazul comerciantului persoana fizica, firma se compune din numele comerciantului, scris in intregime, adica numele si prenumele, sau din numele si initiala prnumelui. Firma unei societati in nume colectiv se compune din numele si prenumele a cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea ,,societate in nume colectiv, scrisa in intregime, se poate accepta, insa si numele si initiala prenumelui. Firma unei societati in comandita simpla se compune din numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati (numele de familie si prenumele acestuia), cu mentiunea ,,societate in comandita, scrisa in intregime. 9

In scopul preotejarii tertilor, legea prevede ca daca numele unei persoane straine de societate figureaza, cu consimtamantul sau, in firma unei societati in nume colectiv ori in comandita simpla, aceasta devine respunzatoare nelimitat si solidar de toate obligatiile societatii. Aceeasi solutie se aplica si asociatului comanditar al carui nume figureaza in firma unei societati in comandita. Firma unei societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime ,,societate pe actiuni sau prescurtat ,,S.A, respectiv ,,societate in comandita pe actiuni. Firma unei societati cu raspundere limitata se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati, insotita de mentiunea scrisa in intregime ,,societate cu raspundere limitata sau prescurtat SRL. Firma comerciantului persoana fizica ori societate comerciala, trebuie scrisa in limba romana. Fiind un atribut de individualizare a unui comerciant in activitatea comerciala, firma trebuie sa se caracterizeze prin noutate. Nicio firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. Legea prevede ca oficiul registrului comertului are obligatia sa refuze inscrierea unei firme care, fara a introduce elemente de deosebire, poate produce confuzie cu alte firme inregistrate. Prin inregistrarea unei firme, care se realizeaza prin inmatricularea comerciantului in registrul comertului, comerciantul dobandeste dreptul de folosinta exclusiva asupra ei. In exercitarea comertului, firma devine un element de atragere a clientelei. Sub acest aspect , firma dobandeste o valoare economica, ea confera un drept patrimonial. Asupra firmei, comerciantul dobandeste un drept de proprietate incorporala, care poate fi transmis in conditiile legii. Ca element incorporal al fondului de comert, firma poate fi instrainata, dar numai odata cu fondul de comert. b) emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen. Spre deosebire de firma, care este un element obligatoriu pentru individualizarea comerciantului, emblema are un caracter facultativ. Continutul emblemei poate fi, asa cum prevede legea, un semn sau o denumire. Emblema trebuie sa aiba caracter de noutate, in sensul ca trebuie sa se deosebeasca de emblemele inscrise in acelasi registru al comertului, pentru acelasi fel de comert. Prin inscrierea emblemei in registrul comertului, comerciantul dobandeste dreptul de folosinta exclusiva asupra emblemei. Emblema va putea fi folosita de comerciant pe panouri de reclama oriunde ar fi asezate, pe facturi, scrisori, note de comanda, tarife, prospecte, afise, publicatii si in orice alt mod, cu conditia sa fie insotita in mod vizibil de firma comerciantului. Concluzia care se impune este ca emblema poate fi instrainata nu numai in cadrul fondului de comert, ci si separat. Pentru prejudiciile cauzate prin folosirea fara drept a unei embleme, persoana vinovata va fi obligata la plata unor despagubiri, in conditiile dreptului comun. c) clientela si vadul comercial clientela este definita ca totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod obisnuit la acelasi comerciant, adica la fondul de comert al acestuia, pentru procurarea unor marfuri si servicii. Vadul comercial este definit ca o aptitudine a fondului de comert de a atrage publicul. d) drepturile de proprietate industriala obiectul: creatii noi - inventiile, know-how-ul, desenele si modelele industriale; semne noi marcile si indicatiile geografice.

10

e) drepturile de autor titularul fondului de comert, in calitate de dobanditor al drepturilor patrimoniale de autor, are dreptul de reproducere si difuzare, de reprezentare sau folosire, in alt mod a operei si, in consecinta, dreptul la foloasele patrimoniale corespunzatoare. Regimul creantelor si datoriilor creantele si datoriile comerciantului nu fac parte din fondul de comert. Intrucat creantele si datoriile nu sunt cuprinse in fondul de comert, ele nu se transmit dobanditorului in cazul instrainarii fondului de comert. Se admite, totusi, ca anumite drepturi si obligatii izvorate din contractele de munca, contractele de furnitura se transmit dobanditorului, daca aceste contracte nu au fost reziliate.

10. Elemente specifice ale contractului de societate care sta la baza societatii comerciale:
1. aporturile asociatilor 2. intentia de a exercita in comun o activitate comerciala 3. impartirea profitului 1. aportul se intelege obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala. Sub aspect etimologic, notiunea de aport desemneaza chiar bunul adus in societate de catre asociat. Obiectul aportului: - aportul in numerar o suma de bani in moneda nationala sau valuta la care se obliga asociatul sa o transmita socitatii. Este obligatoriu la constituirea societatii comerciale, indiferent de forma societatii. Nu este purtator de dobanzi. Legea nu stabileste un plafon minim. Pentru anumite societati legea obliga numai la aporturi in numerar: societati de investitii financiare. - aportul in natura are ca obiect bunuri, care pot fi imobile (cladiri, instalatii), si bunuri mobile corporale (materiale, marfuri), sau incorporale (creante, fond de comert). Sunt admise la toate formele de societate comerciala. Bunurile trebuie predate in stare de utilizare. Aportul poate consta in transmiterea catre societate a dreptului de proprietate asupra bunului sau a drptului de folosinta. In lipsa unei stipulatii contrare, bunurile devin proprietatea societatii. Bunul devine proprietatea societatii de la data inmatricularii ei in registrul comertului. Bunurile trebuie evaluate in bani, pentru a se putea stabili valoarea partilor de interes, partilor sociale sau actiunilor cuvenite asociatului in schimbul aportului. Aportul in natura poate avea ca obiect bunuri mobile incorporale (creantele, brevetele de inventii, marcile). Aportul in creante are regimul juridic al aportului in natura, el se considera liberat numai dupa ce societatea a obtinut plata sumei de bani care face obiectul creantei. Legea interzice creantele ca aport in societatea pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica, in societatea in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. - aportul in industrie prestatii in munca sau servicii pe care asociatul promite sa le efectueze in societate, avand in vedere competenta si calificarea sa (la societatile in nume colectiv si societatea in comandita). Obligatia de a constitui aportul pentru constituirea societatii, fiecare asociat este tinut sa contribuie la formarea patrimoniului societatii. In actul constitutiv trebuie sa se arate aportul fiecarui asociat. Asumarea obligatiei de aport este denumita subscriere la capitatul societatii. Efectuarea aportului poarta denumirea de varsare a capiatlului (varsamant). Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite. Deci, indiferent de obiectul aportului, daca asociatul nu a respectat termenele de efectuare a aportului si, prin aceasta, a cauzat societatii anumite prejudicii, ele este obligat la plata unor despagubiri, in conditiile 11

dreptului comun. Pentru cazul cand aportul a fost stipulat in numerar, legea prevede ca asociatul este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa se faca varsamantul. Neefectuarea aportului poate genera excluderea asociatului din societate.

11. 11.

Capitalul social si patrimoniul societatii expresia valorica a totalitatii

aporturilor in numerar si in natura ale asociatilor care participa la constituirea societatii. Capitalul social mai este denumit si capital nominat. Capitalul social are o dubla semnificatie: - contabila in bilantul societatii, capitalul social apare evidentiat la pasiv, deoarece el reprezinta aporturile asociatilor, care, la dizolvarea societatii, trebuie restituite. In schimb, bunurile efective care constituie aporturile asociatilor figureaza in activul bilantului, intrucat ele apratin societatii. - juridica capitalul social constituie limita gajului general al creditorilor societatii, in sensul ca in patrimoniul societatii trebuie sa existe bunuri a caror valoare sa fie cel putin in limita capitalului social. Capitalul social este fix pe toata durata societatii. El poate fi modificat, in sensul maririi sau micsorarii sale, numai in conditiile prevazute de lege, prin modificarea actului constitutiv. In scopul asigurarii intereselor creditorilor societatii, pentru anumite forme de societate, legea stabileste un plafon minim al capitalului social: 90.000 lei - in cazul societatii pe actiuni, 200 lei in cazul societatii cu raspundere limitata. Capitalul social este intangibil, el nu poate fi folosit pentru plata dividendelor catre asociati. Capitalul social trebuie sa fie real, avand rol de limita a gajului general al creditorilor. In privinta capitalului social, legea distinge intre capitalu subscris si capitalul varsat. Capitalul subscris reprezinta valoarea totala a aporturilor pentru care asociatii s-au obligat sa contribuie la constituirea societatii. Capitalul subscris corespunde cu capitalul social. Capiatalul varsat valoarea totala a aporturilor efectuate si care au intrat in patrimoniul societatii. Legea stabileste conditii privind varsarea capitalului: in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni, la constituirea societatii, capitalul varsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, iar diferenta va fi varsata, in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii, pentru actiunile emise pentru un aport in natura; in cazul societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si raspundere limitata, capitalul social subscris trebuie integral varsat la data constituirii societatii. Capitalul social al societatii este divizat in anumite fractiuni, denumite diferit dupa forma juridica a societatii: parti de interes, in cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita simpla, parti sociale, in cazul societatii cu raspundere limitata, actiuni, in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni. Patrimoniul societatii Patrimoniul social cuprind activul social si pasivul social, care se evidentiaza in bilantul societatii cu respectarea dispozitiilor legale contabile. Activul social cuprinde bunurile aduse ca aport in societate si cele dobandite in cursul activitatii societatii. Pasivul social cuprinde obligatiile societatii, indiferent de natura lor. Deosebiri intre capitalul social si patrimoniul societatii: - capitalul social este expresia valorica a aporturilor asociatilor, patrimoiunl societatii este o universalitate juridica, in care sunt cuprinse toate drepturile si obligatiile, precum si bunurile societatii. - spre deosebire de capiatlul social care nu are o existenta reala, patrimoniul cuprinde elemente concrete, adica totalitatea bunurilor societatii. - pe cand capitalul social este fix, patrimoniul societatii are o compozitie si o valoare care variaza, in functie de rezultatele activitatii societatii.

12

12. Impartirea profitului

Scopul societatii este acela de a realiza profit din activitatea comerciala desfasurata si de a-l imparti intre asociati. Cota parte din profit ce se plateste fiecaruia dintre asociati poarta denumirea de didivend. Prin profit se intelege un castig evaluabil in bani rezultat din orice activitate economica. In conceptia moderna reprezinta profit si serviciile sau bunurile procurate de o societate, in conditii mai avantajoase decat acelea care s-ar obtine individual. Conditii de repartizare a profitului: Dividendele pot fi distribuite numai din profitul determinat. Pentru a fi distribuibil, profitul trebuie sa fie real, aceasta inseamna ca trebuie sa se fi inregistrat un excedent, adica o suma de bani care sa fie mai mare decat capitalul social, deoarece nu pot fi distribuite dividente din activ in limita capitalului social. Profitul trebuie sa fie util, adica sa reprezinte profitul ramas dupa intregirea capitalului social, cand activul patrimoniului s-a miscorat in cursul exercitiului financiar. Daca, potrivit situatiei financiare anuale, nu exista profit, nu pot fi distribuite dividende asociatilor. In caz contrar, dividendele sunt fictive, ele sunt luate din capitalu social, cu prejudicierea drepturilor creditorilor. Dreptul la actiune in restituirea dividendelor se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Administratorii si directorii societatii care au incasat ori platit dividende, sub orice forma, din profit fictiv sau care nu putea fi distribuit, sunt sanctionati cu inchisoarea. Criteriile de impartire a profitului: In privinta impartirii profitului intre asociati, legea consacra libertatea asociatilor de a decide. In actul constitutiv trebuie sa se prevada partea fiecarui asociat la profit si la pierderi sau modul de distribuire a profitului si de suportare a pierderilor. Legea interzice asa-numitele clauze leonine, adica acele intelegeri care favorizaza unii asociati in detrimentul celorlalti. Este nul contractul de societate prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor. De asemenea, este nul si contractul prin care s-a convenit ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti sa participe la pierderi. In cazul in care, in actul constitutiv, asociatii nu au stabilit modul de impartire a profitului si de suportare a pierderilor, isi gasesc aplicarea dispozitiile legale: dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. In cazul unui aport in prestatii in munca sau servicii (aport in industrie), in lipsa unei evaluari a aportului, asociatul va avea dreptul la o cota din profit si pierderi, egala cu cea a asociatului care a ads in societate cota cea mai mica de capital. Plata dividendelor: In cazul in car din situatia financiara anula, intocmita in conditiile legii, rezulta ca societatea a realizat profit, aceasta va fi repartizata de catre adunarea asociatilor pe destinatiile legale: reintregirea capitalului social, formarea fondului de rezerva, reinvestire prin majorarea capitalului social, distribuirea de dividende catre asociati. Adunarea asociatilor, care se intruneste in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar, discuta si aproba situatia financiara anuala si fixeaza dididendul, precum si termenul pentru plata dividendelor. In cazul in care prin hotararea adunarii asociatilor se stabileste un termen pentru plata dividendelor, obligatia societatii de plata a dividendelor devine exigibila la data implinirii termenului sau la data expirarii termenului in cadrul caruia trebuiau platite dividendele. In cazul in care adunarea asociatilor nu a stabilit termenul de plata, obligatia privind plata dividendelor devine scadenta la data expirarii termenului de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. 13

Daca societatea nu isi executa obligatia de plata a dividendelor la scadenta, ea isi angajeaza raspunderea. Potrivit legii, pentru perioada intarzierii, societatea va plati daune interese la nivelul dobanzii legale. Actiunea privind plata dividendelor se prescrie in termen de 3 ani. Termenul incepe sa curga de la data scadentei. Uneori in cursul exercitiului finaciar, actiunile sau partile sociale sunt transmise de catre titular altei persoane pe calea cesiunii. Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.

13. Formele societatii comerciale:

- societate in nume colectiv - societate in comadita simpla - societate pe actiuni - societate in comandita pe actiuni - societate cu raspundere limitata 1. societatea in nume colectiv este acea societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. 2. societatea in comandita simpla este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comaditati. Asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta aportului lor. 3. societatea pe actiuni este societatea al carei capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social; actionarii raspund numai in limita aportului lor. 4. societatea in comandita pe actiuni este societatea al carei capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor comanditati. Asociatii comanditari raspund numai pana la concurenta aportului lor. 5. societatea cu raspundere limitata este societatea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociatii raspund numai in limita aportului lor. Principii: a) caracterul limitativ al reglementarii legale din dispozitiile legii rezulta ca enumerarea formelor juridice ale societatii comerciale are un caracter limitativ (5). b) dreptul asociatilor de a opta intre formele societatii comerciale persoanele care doresc sa constituie o societate comerciala sunt libere sa aleaga oricare forma de societate prevazuta de lege. Forma societatii aleasa de asociati trebuie prevazuta in actul constitutiv. Daca asociatii nu au stabilit forma in actul constitutiv se trece la interpretarea actului. Interpretarea, in preactica judiciara s-a decis, sa fie in directia interpretarii unei societati cu raspundere limitata. Clasificarea societatilor comerciale: 1. dupa natura lor: - societatile de persoane se constituie dintr-un numar mic de persoane, pe baza cunoasterii si increderii reciproce, a calitatilor persoanale ale asociatilor (intuitu perssonae). Fac parte din aceasta categorie: societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla. - societatile de capitaluri se constituie dintr-un numar mare de asociati, impus de nevoile capitalului social, fara sa prezinte interes calitatile personale ale asociatilor. Elementul esential il reprezinta caota de capital investita de asociat (intuitu pecuniae). Intra in aceasta categorie: societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni. 14

Societatea cu raspundere limitata nu se incadreaza in niciuna din cele doua categorii. Aceasta forma de societate imprumuta unele caractere, atat de la societatile de persoane cats i de la societatile de capitaluri. Ca si in cazul societatiloe de persoane, constituirea societatii cu raspundere limitata se bazeaza pe increderea si calitatile asociatilor (intuitu personae). Acest fapt reclama limitarea numarului asociatilor (max. 50 de asociati), precum si conditii restrictive privind transmiterea partilor sociale. In ce priveste raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii, asociatii raspund numai in limita aportului lor, ca si in cazul societatilor de capitaluri. 2. dupa tipul de raspundere pe care il genereaza: - in societatea in nume colectiv, asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. - in societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata, asociatii raspund pana la concurenta aportului lor. - in privinta societatii in comandita simpla sau pe actiuni, raspunderea asociatilor este diferita, asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar, iar asociatii comanditari numai in limita aportului lor. 3. dupa structura capitalului social si modul de impartire a acestuia: - societati in care capitalul social se divide in parti de interes: societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societate cu raspundere limitata. In cazul societatii cu raspundere limitata, legea desemneaza aceste diviziuni prin denumirea de parti sociale. - societati in care capitalul social se imparte in actiuni: societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni. 4. in raport cu existenta ori inexistenta posibilitatii de a emite titluri de valoare: - societati care au dreptul sa emita titluri de valoare: societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni. - societati care nu au dreptul sa emita titluri de valoare: societatea in nume colectiv, societatea in comadita simpla, saocietatea cu raspundere limitata. Titlurile de valoare emise poarta denumirea de actiuni. Pe langa actiuni, societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni poate emite si obligatiuni, care sunt fractiuni ale unui imprumut contractat de societate.

14. Contractul de societate fundamntul pe baza caruia se constituie scietatea comerciala.

Elementele contractului de societate: aporturile asociatilor, affectio societatis si impartirea profitului. Conditiile de fond ale contractului de societate: consimtamantul valabil al partilor care se obliga, capacitatea de a contracta, un obiect determinat si o cauza licita. 1. consimtamantul partilor incheierea contractului de societate presupune manifestarea de vointa a partilor, in sensul incheierii contractului. Pentru a produce efecte juridice, vointa partilor contractante trebuie sa fie declarata, sa fie facuta cu intentia de a produce efecte juridice si sa nu fie alterata de vicii. a) intentia de a incheia contractul vointa fiecareia dintre partile contractante trebuie sa fie animata de intentia de a desfasura in comun o activitate comerciala (affectio societatis). b) partile cocontractante (fondatorii) persoanele care incheie contractul de societate si, deci, il semneaza, au calitatea de fondatori. Mai au aceasta calitate si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii. O societate comerciala poate fi constituita de persoane fizice, de persoane juridice si de persoane fizice impreuna cu persoane juridice. Aceste persoane fizice sau juridice pot fi necomercianti sau comercianti. Aceste persoane fizice sau juridice pot fi romane sau straine. 15

Nu pot fi fondatori si, deci, nu pot incheia contractul de societate, persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate (pntru infractiunile de gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita) Sotii pot constitui singuri o societate comerciala ori impreuna cu alte persoane. In privinta bunurilor proprii ale sotilor nu exista nicio problema, fiecare dintre soti dispune de bunurile sale proprii fara nicio restrictie si, deci, le poate aduce ca aport la constituirea unei societati comerciale. Cu privire la bunurile comune ale sotilor, s-a aratat ca ele nu pot forma obiect de aport la capitalul social, nici chiar ambii soti ar participa la aceeasi societate comerciala. Persoanele juridice pot participa la constituirea unei societati comerciale cu respectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice. c) viciile de consimtamant: - eroarea nulitatea contractului de societate pentru eroare asupra prsoanei asociatului ar putea interveni in cazul unei societati de persoane, in care caz la constituirea societatii se au in vedere calitatile personale ale asociatilor. In cazul societatilor de capitaluri, eroarea nu ar trebui sa duca la nulitatea contractului, deoarece persoana asociatului nu are relevanta pentru incheierea contractului. Cat priveste eroarea asupra obiectului contractului, ea produce nulitatea numai daca poarta asupra substantei obiectului contractului. Eroarea asupra valorii aportului sau asupra sanselor la profit nu duce la nulitatea contractului. - dolul in cazul contactului de societate, dolul viciaza consimtamantul unui asociat numai daca emena de la toti ceilalti asociati sau de la persoane care reprezinta valabil entitatea colectiva si are o anumita gravitate. Cand dolul provine numai din partea unuia dintre asociati, contractul de societate isi mentine valabilitatea. In acest caz, asociatul al carui consimtamant a fost viaciat are o actiune in daune impotriva autorului dolului, dar el ramane in raporturi juridice cu ceilalti asociati. - violenta este un viciu de consimtamant care nu se intalneste in practica. In cazul in care s-ar ivi, vor fi aplicate principiile dreptului comun. 2. capacitatea partilor Persoana fizica trebuie sa aiba capaciate deplina de exercitiu. Nu este exclusa posibilitatea partciparii unui minor, prin ocrotitorul sau legal, la incheierea unui contract de societate; va fi necesara si autorizatia autoritatii tutelare (in acordarea acesteia un rol important il constituie si forma societatii). Persoana pusa sub curatela are capacitataea de a incheia un contract de societate. Comerciantul supus procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului nu devine incapabil si, deci, poate incheia un contract de societate. Dar, in cazul aplicarii procedurii insolventei, el pierde dreptul de a administra si dispune de bunurile sale si, in consecinta, este lipsit de posibilitatea de a efectua un aport in societate. 3. obiectul contractului activitatea societatii, faptele de comert pe care le va savarsi societatea comerciala. Obiectul societatii este convenit de catre asociati si trebuie aratat in contractul de societate. Asociatii trebuie sa prevada obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale. Asociatii sunt liberi sa stabileasca activitatile care vor fi desfasurate de societate. Dar obiectul societatii trebuie sa fie determinat, licit si moral. Societatea nu poate avesa ca obiect activitati care fac parte din categoria celor interzise societatilor comerciale sau, mai larg, initiativei private. 4. cauza contractului scopul concret in vederea caruia se incheie actul juridic. Cauza contractului de societate trebuie sa fie licita si morala, adica sa nu incalce ordinea publica si bunele moravuri. Totodata, trebuie sa se ia in consideratie scopul real al societatii, iar nu numai scopul aparent, care poate fi licit. 16

Consecintele nerespectarii conditiilor de fond ale contractului de societate In cazul nerespectarii conditiilor de fond, contractul de societate este lovit de nulitate. Caracterul plurilateral al contractului de societate impune o limitare a efectelor nulitatii; sanctiunea priveste raportul juridic viciat, iar nu contractul de societate in intregul sau. Pentru ceilalti asociati, contractul de societate subzista si produce toate efectele care ii sunt proprii. In mod exceptional, sanctiunea va fi nulitatea societatii, data toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii.

15. Conditiile de forma

Actul constitutiv al societatii comerciale se incheie sub semnatura privata, el se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Actul constittiv incheiat sub semnatura privata dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. Exceptional, actul constitutiv se incheie, in mod obligatoriu, in forma autentica, in urmatoarele cazuri: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren b) se constituie o societate in nume colectiv c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica consecintele nerespectarii conditiilor de forma ale actului constitutiv: - in cazurile cand legea permite incheierea actului constitutiv in forma inscrisului sub semnatura privata, conditia de forma este ceruta ad probationem. In consecinta, dovada actului constitutiv se poate face nmai prin inscris. - in cazurile in care legea impune forma autentica a actului constitutiv, conditia de forma este ceruta ad validitatem. Nerespectarea formei autentice a actului constitutiv atrage nulitatea societatii. Cuprinsul contractului: 1. clauze de identificare a partilor: -persoane fizice si juridice In cazul persoanelor fizice, in contract trebuie sa se prevada numele si prenumele, codul numeric personal si, daca este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislatiei nationale aplicabile, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor. In cazul persoanelor juridice, trebuie sa se arate denumirea, sediul si nationalitatea persoanei juridice, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale aplicabile. 2. clauze privind identificareaa viitoarei societati comerciale: - denumirea (firma) societatii - sediul social este locul unde se situeaza in spatiu societatea comerciala, ca subiect de drept. Este stabilit de partile contractante, avand in vedere locul unde societatea isi va desfasura activitatea comerciala ori vor functiona organele sale. 3. clauze privind caracteristicile societatii: - obiectul de activitate al societatii legea cere sa se arate obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii speciale, cu respectarea CAEN. - durata societatii prin contract asociatii urmeaza sa hotarasca asupra duratei societatii. Ei se pot intelege asupra unui termen in cadrul caruia sa existe societatea ori pot conveni ca durata sa fie nelimitata. - capitalul social trebuie aratat care este capitalul social subscris si capitalul varsat. Trebuie mentionat aportul fiecarui asociat, in numerar sau alte bunuri, valoarea lor si modul evaluarii. Trebuie sa se arate modul in care a fost divizat capitalul social, numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale, dupa caz, precum si repartizarea acestora intre asociati. 4. clauze privind conducerea si gestiunea societatii: - clauze privind administrarea societatii - caluze privind controlul asupra gestiunii societatii 17

In cazul societatilor in nume colectiv in comendita simpla si cu raspundere limitata trebuie sa se arate datele de identiicare a persoanelor (asociati sau neasociati) care administreaza si reprezinta societatea, puterile ce li s-au conferit si daca dureaza sa le exercite impreuna sau separat. In cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni, in contract trebuie sa se mentioneze datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membrii ai consiliului de supraveghere, precum si puterile de reprezentare conferite si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. Pentru societatile pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata, contractul trebuie sa prevada datele de identificare ale cenzorilor sau auditorului financiar. 5. clauze privind drepturile si obligatiile asociatiilor: - dreptul de a participa la adunarea generala - dreptul de a fi alesi in organele statutare - dreptul de a primi bilantul - dreptul la dividend - dreptul de preemtiune - obligatia de varsare a aportului - obligatia de a respecta actul constitutiv si hotararile adunarii generale 6. clauze privind sediile: - sediu social principal - sediu social secundar sunt unitati fara personalitate juridica ale societatii care poarta denumirea de succursale, agentii sau reprezentante. 7. clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii.- asociatii stabilesc conditiile privind incetarea existentei societatii.

16. Formalitatile necesare constituirii societatilor comerciale

1. intocmirea actelor constitutive: - redactarea inscrisurilor actelor constitutive In cazurile in care legea permite ca actul constitutiv sa se incheie in forma inscrisului sub semnatura privata, inscrisul este redactat de asociati care pot apela la un notar, avocat sau serviciul specializat din cadrul oficiului registrului comertului. Ca orice inscris sub semnatura privat, inscrisul actului constitutiv trebuie sa fie datat si semnat de catre toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Cu privire la data actului constitutiv, care imbraca forma inscrisului sub semnatura privata, actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. - autentificarea inscrisurilor actelor constitutive In cazurile in care legea impune forma autentica, inscrisul actului constitutiv este prezentat notarului public, pentru autentificare, de catre persoana desemnata in calitate de administrator sau de catre un asociat anume imputernicit. La autentifiacrea actului constitutiv trebuie prezentata dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei. Verificarea disponibilitatii firmei se face de catre oficiul registrului comertului, inainte de intocmirea actelor constitutive sau, dupa caz, de modifiacarea firmei. La autentificarea inscrisului, legea impune prezenta tuturor asociatilor, personal sau prin mandatar cu procura speciala in forma autentica. 2. inmatricularea si autorizarea functionarii societatii Inmatricularea (inregistrarea) societatii comerciale in registrul comertului se realizeaza in temeiul unei cereri, care se solutioneaza de catre judecatorul de degat al oficiului registrului comertului (directorul oficiului registrului comertului). Aceasta cerere va fi adresata biroului unic din cadrul oficiului registrului comertului in a carei raza teritoriala se va afla sediul societatii. Cererea poate fi facuta de catre fondatori sau de persoanele desemnate ca administratori ai societatii ori ca imputerniciti ai acestora. 18

Autorizarea functionarii societatii asumarea de catre solicitant a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii declarate. Este vorba despre respectarea legislatiei specifice in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, sanitar, protectiei miului, protectiei muncii. Autorizarea functionarii societatii se realizeaza prin intermediul biroului unic. Odata cu eliberarea certificatului de inregistrare se elibereaza si certificatul constatator al declaratiei pe propria raspundere care atesta ca s-a inregistrat declaratia-tip pe propria raspundere din care rezulta, dupa caz, ca sunt indeplinite conditiile de functionare prevazute in legislatia specifica sau ca societatea nu desfasoara anumite activitati declarate pe o perioada de 3 ani. Publicitatea privind constituirea societatii comerciale dupa efectuarea inmatricularii societatii, un extras al incheierii judecatorului delegat (directorul oficiului registrului comertului) se comunica, din oficiu, regiei autonome a monitorului oficial spre publicare, pe cheltuiala societatii. La cererea societatii incheierea poate fi publicata si integral in M.Of., partea a IV-a. Neindeplinirea cerintelor legale privind publicitatea constituirii societatii comerciale are drept consecinta inopozabilitatea fata de terti a inregistrarii societatii in conditiile prevazute de lege. Potrivit legii, odata cu inmatricularea societatii comerciale se realizeaza si inscrierea fiscala a societatii.

19