Viziunea USL privind mediul

Romania 2020 Dezvoltare durabila. Respect pentru mediu

De ce avem nevoie de o viziune pentru mediu?

n Romnia, protecia mediului continu s fie o preocupare marginal, prezent adesea n discursul public, dar lipsit de consisten. Avem legi, avem institutii si avem si intentii asumate de putere. Nu avem insa reactii corecte la probleme de fond cazuri precum Rosia Montana, precum pericolul de a fi sanctionati de UE pentru praf si pentru deseuri, taxa pe poluare, fondurile europene prea putin atrase pe mediu, defrisarile, poluarea din Delta Dunarii, orasele tot mai imbacsite toate sunt subiecte de mediu, toate ne afecteaza in mod direct si la toate guvernul a reactionat prost. Romania rateaza sansa dupa sansa de a-si crea o economie verde, de a profita de oportunitatile eco-guvernarii. Criza este si o sansa pentru Romania de a-si orienta politicile de crestere spre economia verde, spre sustinerea sectoarelor care produc locuri de munca verzi si spre o dezvoltare durabila. Din pacate, in prezent, actuala putere ne distruge viitorul prin taierea cheltuielilor pentru educatie si sanatate. Cnd locurile de munc se reduc, cnd preurile cresc dramatic, cnd veniturile populaiei sunt tiate, soluia nu este aceea de a atepta revenirea pieelor externe, de a mprumuta n permanen bani i de a alimenta cu fonduri publice doar clientela politic, aa cum face guvernarea Bsescu-Boc. Suntem o tara europeana si trebuie sa incepem sa ne comportam european. Iar o viziune privind mediul trebuie sa arate modul in care USL vrea sa includa aceste probleme care tin de calitatea vietii tuturor in programul sau de guvernare.

Viziunea USL privind mediul

SITUATIA ACTUALA

Actuala guvernare saboteaz dezvoltarea durabil

n Romnia, protecia mediului continu s fie o preocupare marginal, prezent adesea n discursul actualei puteri, dar lipsit de consisten i mai ales de aciuni concrete. Protecia mediului este un paravan n spatele cruia se ascund ineficiena i incompetena guvernului PDL.

Cheltuieli pentru protecia mediului (2009)

DOMENII DE MEDIU
Protecia aerului
Protecia apei Managementul deeurilor Protecia solului i a apelor subterane Combaterea zgomotului i a vibraiilor Protecia resurselor naturale i protejarea biodiversitii Alte domenii

CHELTUIELI (RON) (%)

1.951.690 13.7%

Din care: Productori

1.435.735 74%
1.984.896 76% 6.015.334 87% 419.688 90% 50.732 73% 188.845 84% 765.533 40%

Administraie public
515.964
649.755 933.408 49.049 18.832 34.812 1.155.886

26%
24% 13% 10% 27% 16% 60%

2.654.651
6.948.742 468.737 69.564 223.657 1.921.419 14.238.460

18.6%
48.8% 3.3% 0.5% 1.6% 13.5% 100%

TOTAL

...

...

...

...

Surs: INS

Incapacitate instituional i managerial extrem

Finanarile pentru domenii esentiale precum: reducerea impactului poluarii asupra atmosferei, apei i solului, administrarea ariilor naturale protejate,
conservarea biodiversitii, impdurirea terenurilor degradate situate n zonele deficitare n pduri au adunat doar 3,89% dintre finanrile alocate n perioada 20072010. Practica guvernului Bsescu-Boc a direciona rea banilor publici spre clientela de partid. Fondurile au fost alocate pe criterii politice, fiind susinute obiective irelevante i neoportune cum ar fi spaii verzi n mediul rural, n condiiile n care aglomerrile urbane sunt cele care sunt deficitare la acest capitol.

Pentru 12 dintre cele 21 de linii de finanare ale AFM nu au fost deschise sesiuni de depunere a proiectelor n 2009 i 2010! Pentru liniile de finanare deschise, rata de finanare a proiectelor depuse este foarte mic.

Fondurile europene, nefolosite

n Romnia 99% din deeurile menajere se ngroap, doar 1% se recicleaz!

Surs: Eurostat

Generm mai mult gunoi, tratm n proporie mai mic i prin metode vechi
Gunoi menajer generat (kg/capita) 1999
UE 27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AT PL PT RO SL SK FI SE UK 510 463 504 327 626 638 414 577 392 613 507 498 666 256 351 646 483 476 597 563 319 441 314 550 261 484 428 569

Gunoi tratat (%) 1999

95% 96% 77% 95% 100% 95% 100% 99% 100% 74% 100% 105% 100% 93% 100% 82% 93% 100% 86% 108% 100% 91% 81% 89% 86% 99% 100% 100%

n gropi de gunoi (% din gunoi tratat) 2009

98% 99% 96% 87% 100% 96% 82% 94% 100% 100% 100% 110% 100% 100% 95% 100% 99% 99% 83% 100% 84% 100% 78% 110% 96% 100% 99% 99%

2004
513 486 492 278 695 587 449 737 432 603 519 535 730 311 367 679 454 622 624 618 256 444 345 417 274 469 464 603

2009
512 489 470 316 831 587 346 662 457 547 535 540 775 334 361 701 430 648 611 591 316 517 396 448 322 480 482 526

2004
98% 95% 81% 96% 100% 99% 88% 90% 100% 87% 100% 110% 100% 90% 93% 77% 99% 100% 83% 100% 99% 100% 80% 120% 100% 103% 101% 100%

1999
59% 20% 100% 89% 11% 30% 100% 90% 91% 73% 44% 73% 90% 100% 100% 26% 91% 86% 8% 32% 98% 75% 100% 93% 82% 58% 25% 83%

2004
48% 8% 100% 83% 4% 18% 72% 67% 90% 58% 36% 52% 89% 93% 98% 25% 85% 86% 2% 7% 95% 65% 99% 63% 81% 56% 9% 69%

2009
38% 5% 100% 83% 4% 0% 75% 62% 81% 52% 32% 45% 87% 92% 95% 17% 75% 96% 1% 1% 78% 61% 99% 62% 84% 46% 1% 50%

Surs: Eurostat

Sub jumtate din locuine sunt conectate la un sistem de canalizare

Surs: INS

Populaie conectat la sisteme de canalizare cu tratament al apelor uzate (% din total)

Belgia Bulgaria Cehia Danemarca Germania Estonia Irlanda Grecia Spania Frana Italia Cypru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Olanda Austria Polonia Portugalia Romnia Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Marea Britanie

Tratm mai puin de o treime din apele uzate

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
39 36 62 : : 69 66 : : : 69 13 : : 93 29 13 98 : 52 : : 21 50 80 : : 41 37 64 : : 69 : : : : : 14 : : : 46 36 98 85 54 : : 23 51 80 86 : 46 38 65 : 93 69 70 : : 79 : 16 : : : 50 36 98 86 55 : : 25 51 81 : : 48 39 70 : : 70 : : : : : 18 65 57 : 57 36 99 86 57 57 : 25 52 81 85 : 51 40 71 : : 70 : : : : : 23 70 59 95 : 36 99 89 58 60 : 26 53 : : : 53 40 71 : 94 72 : : : 80 : 28 66 : : : 36 99 89 59 : 27 34 54 : 86 : 54 41 73 : : 74 84 : : : : 30 66 69 : 54 36 99 : 60 65 27 37 55 : : : 57 41 74 : : 74 : : 91 : : : 65 69 : 57 36 99 92 61 72 28 52 55 : 86 : 69 42 75 : 95 74 : 85 : : : : 65 69 : : 35 99 : 62 69 28 51 57 : : : 71 44 76 : : 80 : : 92 : : : : 70 : : 42 99 93 63 70 29 52 : : : : : 45 : : : 80 : 87 : : : : : 71 : : 48 99 : 64 : 29 52 : : : :

Surs: Eurostat

Avem mult prea multe zone de risc la poluarea cu nitrai

Performanele guvernrii Bsescu-Boc

Doar unul din doi romni are n prezent acces la ap potabil i mai puin de jumtate din populaie (43,7%) este conectat la sistemul de canalizare (prin comparaie cu un procent de peste 70%, media UE). Poluarea cu particule o cauz major a mbolnvirilor respiratorii este cu 1,5 mai mare dect media UE.
Peste o treime din zonele agricole ale rii sunt desemnate ca fiind zone vulnerabile din punctul de vedere al nitrailor. Nivelul sczut de tratare a deeurilor menajere (de 2,5 ori mai puin dect media UE)

Pierdem pste 1,5 mld. de euro pe certificatele de emisii GES

Romnia dispune n surplus de certificate de emisii de dioxid de carbon ce pot fi valorificate.
Aceast surs major de resurse financiare pentru programe de mediu a fost parial ratat prin devalorizarea lor masiv n 2009 i 2010, iar n 2011 este complet ratata.

n cifre, aceste pierderi nseamn peste 1 miliard de euro prin scderea valorii de pia a certificatelor i nc 600 milioane de euro prin suspendarea la tranzacionare.

Viziunea USL privind mediul

PRINCIPII FUNDAMENTALE

PRINCIPII FUNDAMENTALE
promovarea i protecia drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la un mediu sntos i curat solidaritatea n interiorul generaiilor i ntre generaii, n special n ceea ce privete utilizarea resurselor i capitalului natural cultivarea unei societati deschise si democratice, si informarea i implicarea activ a cetenilor n procesul decizional implicarea mediului de afaceri i a partenerilor sociali coerena politicilor i calitatea guvernrii la nivel local, regional, naional, european i global integrarea politicilor economice, sociale i de mediu

precauia n cazul informaiilor tiinifice incerte

aplicarea principiului POLUATORUL PLTETE

OBIECTIV MAJOR pentru USL

Transformarea economiei naionale ntr-o economie verde, cu emisii de carbon reduse, eco-eficienta, care s contribuie la mbuntirea calitii vieii i s asigure dezvoltarea unui model de societate prospera, eco-solidara

Viziunea USL privind mediul

DIRECTII DE ACTIUNE

TERMENE ASUMATE
prin Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil (SNDD)

ORIZONT 2013: ncorporarea principiilor i practicilor dezvoltrii durabile n politicile publice ale Romniei, ca stat membru al UE

ORIZONT 2020: Atingerea nivelului mediu actual al rilor UE la principalii indicatori ai dezvoltrii durabile.

ORIZONT 2030: Apropierea semnificativ a Romniei de nivelul mediu din acel an al rilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltrii durabile

10 DIRECTII DE ACTIUNE
1)CRESTEREA CAPACITATII STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU 2) FONDURI SI STIMULENTE PENTRU POLITICILE DE MEDIU 3) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR VERZI

EFICIENTA STATULUI BANI LOCURI DE MUNCA VERZI INVERZIREA ROMANIEI CURATENIE CONTROL ORASE VERZI HRANA BIO SCOALA DIPLOMATIE

(4) COMBATEREA SCHIMBARILOR CLIMATICE SI REFACEREA CAPITALULUI NATURAL

5) SCADEREA IMPACTULUI DESEURILOR

6) SISTEM INTEGRAT DE MONITORIZARE A MEDIULUI

(7) DEZVOLTAREA DURABILA A ORASELOR (8) ALIMENTATIE SANATOASA

(9) EDUCATIE ECOLOGICA

(10) EXTINDEREA COOPERARII LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL

DIRECTII DE ACTIUNE

1)CRETEREA CAPACITII STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU

eficienta statului

(1) CRETEREA CAPACITII STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU

Corelarea tuturor programelor de mediu locale/nationale.

Deschiderea unei Linii Verzi n relaia cu societatea civil

Scurtarea termenelor de avizare i autorizare pentru investiiile verzi;

Unificarea Grzii de Mediu cu Agenia Naional pentru Protecia Mediului;

PND 20072013

Planul National de Actiune pt Protectia Mediului

Politici integrate de mediu

Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila

Cadrul Strategic National de Referinta

CUM INTARIM capacitatea strategic?

La nivel naional: ESTE NEVOIE DE O MAI BUNA COORDONARE A TUTUROR POLITICILOR DE MEDIU, EXISTENTE DEJA

CUM INTARIM capacitatea instituional?

-Reducerea timpului de obinere a autorizaiilor n investiiile verzi; -Clarificarea legislaiei i simplificarea procedurilor de aplicare; -Unificarea sistemului de gestiune informatic

-Deschiderea unei linii verzi (dialog instituional) cu societatea civil -Preluarea, de catre politia locala, a unor atributii ale garzii de mediu

-Reorganizarea comitetelor interministeriale i reactivarea Comitetului privind integrarea cerinelor de mediu n planurile sectoriale aflate n responsabilitatea altor ministere

-Sistem de lucru la nivelul ministerelor (protectia mediului = avizul final pentru orice actiune)

DIRECTII DE ACTIUNE

2) FONDURI SI STIMULENTE PENTRU POLITICILE DE MEDIU

bani

(2) FONDURI SI STIMULENTE PENTRU POLITICILE DE MEDIU

Absorbtia rapida de fonduri europene de mediu i pregtirea POS 2014-2020; Stimulente pentru crearea de locuri de munca verzi Impozitarea difereniat corespunztoare consumului individual Sistem extins de subventionare a incalzirii locuintelor din surse regenerabile Favorizarea investitiilor in tehnologii noi si verzi Stabilirea de impozite indirecte pentru produse cu impact mai mare asupra mediului; FACILITI FISCALE OPERATORILOR DIN TURISM care obin eticheta ecologic; Modificarea legilor Achizitiilor Publice, acordand prioritate ofertelor cu componenta eco.

DIRECTII DE ACTIUNE

3) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR VERZI

locuri de munca verzi

3) LOCURI DE MUNCA VERZI

Crearea prioritara de locuri de munc verzi

Dezvoltarea de capaciti de producie pentru energie din surse regenerabile

Favorizarea investiiilor n tehnologii noi i verzi

3) LOCURI DE MUNCA VERZI

A. Crearea premiselor legale:
1. activitatea de protectie a mediului recunoscuta oficial ca activitate = completarea codului activitatilor din economia nationala, codul CAEN, CU ACTIVITATEA DE PROTECTIE A MEDIULUI. 2. oficializarea meseriei de specialist sau lucrator in domeniul protectiei mediului = completarea codului ocupatiilor din Romania, codul COR.

B. Romania are nevoie de o strategie pentru crearea de locuri de munca verzi = elaborarea unei strategii privind crearea de locuri de munca verzi acompaniata de masuri legislative si nonlegislative. C Stimularea investitiilor verzi = facilitati fiscale pentru incurajarea companiilor sa investeasca in tehnologii curate, metode de productie eco, inovare, incluzand energia regenerabila,transport, construcii, agricultura, etc

3) LOCURI DE MUNCA VERZI

D. Realizarea de achizitii publice verzi
achiziiile publice verzi dau posibilitatea de a economisi bani protejnd n acelai timp mediul; autoritile publice pot stimula industria s dezvolte tehnologii ecologice se realizeaza prin: cumprarea de computere si cldiri eficiente energetic, mobilier din lemn provenit din pduri administrate n mod durabil, hrtie reciclabil, maini electrice, transport public ecologic, electricitate din surse regenerabile etc

E. Utilizarea fondurilor UE - fondul european pentru ajustare la globalizare, structurale si de coeziune

F. Dialog si colaborare intre guvern, comunitatea de afaceri, sindicate si autoritati locale, ONG-uri de profil

3) LOCURI DE MUNCA VERZI

Constructii, reconditionare cladiri, iluminat Productia industriala Gestionarea resurselor, reciclare Cercetare dezvoltare

Transport verde

Comert verde

energiile din surse regenerabile

CREAREA DE LOCURI DE MUNCA VERZI IN DOMENII CA:

Agricultura si silvicultura

DIRECTII DE ACTIUNE

(4) COMBATEREA SCHIMBARILOR CLIMATICE SI REFACEREA INFRASTRUCTURII CAPITALULUI NATURAL

Inverzirea Romaniei

Implicarea autoritilor locale n elaborarea msurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser n mediul urban;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser provenite din transport

Calitatea aerului, radioactivitatea i zgomotul

Promovarea produciei de energie din surse regenerabile (prin cofinanri din Fondul de Mediu, creterea capacitii de absorbie de ctre sistemul energetic naional a energiei provenite din astfel de surse); Stimularea investiiilor n mbuntirea eficienei energetice

Mecanismele de coerciie pentru poluarea industrial mare Reducerea nivelului de zgomot i vibraii n zonele rezideniale.

Gestionarea durabil a resurselor de ap

Implementarea unui program de dezvoltare a zonei costiere, protecia i reabilitarea litoralului romnesc al Mrii Negre

Reducerea dependenei de precipitaii Reducerea vulnerabilitii la schimbrile climatice n special la secet

Atingerea strii bune pentru toate cursurile de ap (termen final 2027 conform Directivei Cadru Apa 2000/60/EC)

Controlul fertilitii solului

Combaterea degradrii solului

Reducerea riscului de eroziune i alunecri

mpdurirea terenurilor degradate Combaterea deertificrii i reabilitarea sistemelor de irigaii

Reducerea polurii chimice din industrie i agricultur Ameliorarea siturilor contaminate

Creterea suprafeei mpdurite cu 2,5% din suprafaa rii Creterea suprafeei pepinierelor forestiere

Dezvoltarea fondului forestier

Reconstrucie ecologic a pdurilor

Refacerea perdelelor forestiere de protecie Susinerea asociaiilor private de proprietari de pdure, pentru lucrri de mpduriri i pentru reabilitarea infrastructurii forestiere

Perdele de protecie a cmpurilor, cilor de comunicaie i aezrilor umane Intrirea msurilor punitive contra tierilor ilegale de mas lemnoas

Conservarea biodiversitii i reconstrucia ecologic

Infiintarea Ageniei Naionale de Arii Protejate Definirea n sistem coparticipativ cu autoritile locale a listei de situri din Reeaua Natura 2000

Finalizarea cadastrului si planului de management pentru toate ariile protejate Sprijin financiar pentru administrarea ariilor protejate

Eco-turism: ncurajarea utilizrii potenialului turistic al resurselor de ap i dezvoltarea turismului durabil n parcurile naturale, naionale i n ariile protejate

Reducerea braconajului

RENATURAREA DELTEI I A LUNCII DUNRII

Ecologizarea Deltei: curarea de gunoaie i deeuri, amenajarea de rampe de colectare selectiv a deeurilor, amenajarea locurilor de campare etc Renaturarea suprafeelor scoase din circuit din Delta i Lunca Dunrii Dezvoltarea infrastructurii suport i promovarea turismului ncurajarea activitilor economice cu specific local

Imbuntirea condiiilor de viaa n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii Educare i contientizare a populaiei locale i a turitilor

DIRECTII DE ACTIUNE

5) SCADEREA IMPACTULUI DESEURILOR

curatenie

(5) SCDEREA IMPACTULUI DEEURILOR

Extinderea sistemelor de COLECTARE a deseurilor

Sisteme locale de COLECTARE SELECTIVA;

Utilizarea NAMOLURILOR de la statiile de epurare ORASENESTI pentru fertilizarea terenurilor; Utilizarea deeurilor din construcii n INFRASTRUCTURA;

Continuarea aciunilor de VALORIFICARE SI RECICLARE a vehiculelor uzate i scoase din uz;

Reducerea cantitatii de deseuri DEPOZITATE Utilizarea de NOI MATERIALE pentru ambalare, reciclabile, refolosibile sau biodegradabile;

DIRECTII DE ACTIUNE

6) SISTEM INTEGRAT DE MONITORIZARE A MEDIULUI

control

(6) SISTEM INTEGRAT DE MONITORIZARE A MEDIULUI

Impunerea controlului i transparenei n privina calitii aerului, apei i solului Asigurarea parteneriatului n zona transfrontalier pentru respectarea legislatiei de mediu Corelarea cu instrumentele de intervenie n caz de calamitate conform hrilor de risc

DIRECTII DE ACTIUNE

(7) DEZVOLTAREA DURABILA A ORASELOR

orase verzi

(7) ORASE VERZI

O lege a zonei metropolitane, pentru dezvoltarea oraselor in periurban. Creterea suprafeei spaiilor verzi - obiectiv de 26 mp/locuitor Creterea eficienei energetice (att a cldirilor ct i a unitilor economice care i desfoar activitatea n mediul urban) Promovarea agriculturii periurbane Dezvoltarea n jurul marilor zone urbane a unor spaii verzi complexe formate din spaii mpdurite i luciu de ap Finalizarea relocrii n periurban a operatorilor economici generatori de noxe, zgomot i pulberi Creterea ponderii transportului n comun, a interconectrii sale i facilitarea mijloacelor de transport verzi Planificarea amenajrii urbane i elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice. Intarirea controalelor si sactiunilor pentru respectarea cureniei urbane

DIRECTII DE ACTIUNE

(8) ALIMENTATIE SANATOASA

hrana bio

(8) ALIMENTAIE SNTOAS

(1) Susinerea unei agriculturi ecologice i a produselor verzi ca opiune strategic de dezvoltare pentru Romnia

(2) Dezbatere publica transparenta pe tema organismelor modificate genetic, pentru ca decizia Romaniei sa fie bazata pe vointa populatiei si interesele sale pe termen lung

Unificarea i clarificarea cadrului legal naional privind organismele modificate genetic un prim pas

DIRECTII DE ACTIUNE

(9) EDUCATIE ECOLOGICA

scoala

(9) EDUCATIE ECOLOGICA

Includerea n curricula colar a disciplinelor legate de protecia mediului, biodiversitate, capitalul natural

Accesul publicului la informaia de mediu, consultare public, transparena decizional

Instituionalizarea, n colaborare cu mediul privat, a campaniilor de reciclare

Mediatizarea deciziilor de mediu, in special a celor cu impact deosebit pentru sntate

DIRECTII DE ACTIUNE

(10) EXTINDEREA COOPERARII LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL

diplomatie ecologica

(10) EXTINDEREA COOPERRII

LA NIVEL EUROPEAN I INTERNAIONAL

Armonizarea programelor de mediu la nivel transfrontier cu rile vecine, iar n privina Dunrii i Deltei - cu toate rile din bazinul hidrografic al Dunrii, plus politicile de mediu aferente bazinului Mrii Negre
Rennoirea acordurilor bilaterale cu statele vecine

La nivel european i global, Romnia trebuie s aib o poziie explicit n special n problemele care o afecteaz n mod direct Participarea activ la dezbaterile externe privind schimbrile climatice, prin susinerea intereselor Romniei

ROSIA MONTANA masuri obligatorii

Desecretizarea de urgenta a contractului RMGC cu statul roman Evaluari independente cu privire la beneficiile si costurile implicate pentru statul roman, crearea locurilor de munca, rolul si pozitia partii romane, beneficiile financiare reale Analiza corecta si transparenta a costurilor si beneficiilor pe termen mediu si lung ale reindustrializarii zonei Analiza independenta cu privire la interesele reale ale persoanelor si companiilor care vor sa investeasca la Rosia Montana Identificarea celor mai potrivite tehnologii pentru exploatarea zacamintelor, astfel incat mediul si patrimoniul sa nu fie puse in pericol, cu luarea in considerare a rezolutiei anti-cianuri a PE Asimilarea lectiilor accidentului de la Baia Mare din 2000, cand pagubele au fost platite de contribuabilii romani si nu de firma implicata Respectarea dreptul de proprietate; vom sustine amendamentele la proiectul legii minelor, astfel incat aceasta sa nu se aplice in cazul exploatarii de la Rosia Montana

ROSIA MONTANA masuri obligatorii

USL nu sustine demararea exploatarea aurului la Rosia Montana fara indeplinirea acestor conditii si raspunsuri la intrebarile ridicate. USL va solicita oficial o dezbatere serioasa asupra proiectului in Parlamentul Romaniei, si va sprijini demersurile societatii civile privind consultarea populatiei in ansamblul sau prin referendum cf art.74 din Constitutie. Doar prin transparenta deplina, dialog deschis si democratic si respectarea legilor interne si internationale putem sa oferim romanilor, inclusiv celor din zona Rosia Montana, o solutie corecta, durabila si favorabila interesului national.

 Protecia mediului are un puternic impact social, deoarece ar reui s acopere i s rezolve o problem major a Romniei: ocuparea forei de munc ntr-o maniera concret i lucrativ. USL considera ca investitiile in protectia mediului sunt investitii pentru modernizarea societatii noastre care vor conduce la transformarea economiei romanesti intr-o economie bazata pe utilizarea eficienta a resurselor, competitiva si care genereaza locuri de munca decente. Pornim de la o viziune lucrata cu specialisti din USL, dar si din societatea civila si din mediul academic. Si o propunem spre dezbatere societatii, pentru a putea construi un program cat mai realist si cat mai cuprinzator.