REFERAT

pe profesie as dori sa am in viitor

Spancec Sergiu

Astronaut
Un astronaut sau cosmonaut (n greac nautes navigator) este o persoan cu pregtire special care particip la zborul unei nave cosmice n calitate de pilot sau membru al echipajului acesteia. Cuvintele sunt echivalente, sovieticii/ruii prefernd cuvntul "cosmonaut", iar americanii "astronaut". Primul cosmonaut din istorie a fost pilotul sovietic Iuri Gagarin, iar primul i unicul cosmonaut romn de pn acum a fostDumitru Dorin Prunariu.

Munci n spaiu
Munca ntr-o nav spaial include ntreinerea echipamentului, conducerea experimentelor i repararea sateliilor. Pentru a pilota o nav spaial, un astronaut se antreneaz ca un pilot militar. Specialitii misiunii trebuie s fie ingineri sau cercettori superior calificai.

Fora de apsare
Astronauii trebuie pregtii pentru condiiile din spaiu. Prima dat sunt antrenai s reziste forelor mai mari de 1 G, care dau impresia unui corp mai greu dect normal. Apoi, pentru a fi obinuii i cu lipsa gravitaieidin spaiu, astronauii se antreneaz n cisterne cu ap precum i n avioane de mare altitudine, unde gravitaia este redus sau chiar absent.

Rul de spaiu
Peste 40 % din astronaui sufer de ru de spaiu n primele zile, din cauz c lipsa gravitaiei le afecteaz echilibrul. n timp, absena gravitaiei reduce numrul celulelor roii din snge, purttoare de oxigen, provocnd o stare de oboseal.

Astrogimnastica
Din lipsa gravitaiei astronauii pot crete n nlime cu pn la 5 cm; inima,muchii i oasele lor slbesc. Aceste schimbri pot fi inute n fru cu o diet special i cu exerciii fizice regulate, de exemplu ntr-o sal de gimnastic de la bordul navei spaiale.

Limitrile din spaiu

O nav spaial este constant bombardat de radiaii cosmice, care pe Pmnt sunt blocate de atmosfer. Fiecare astronaut poart la corp un instrument care msoar permanent

expunerea la radiaii. Limita recomandat de expunere la radiaii n timpul vieii este de 100 de razi (uniti de radiaie). Acest fapt limiteaz timpul pe care astronautul l poate petrece n spaiu i poate periclita planurile pentru misiuni pe distane lungi pe Marte, la care s-ar putea ajunge n circa 2 ani, sau pe alte planete i mai ndeprtate.

Fr zi sau noapte
n spaiu temperatura se poate schimba de la -200 C (-200 grade Celsius) n umbr la mai mult de 100 C n btaia razelor Soarelui. Este important s se menin o temperatur stabil n nav i acest lucru se face cam n acelai fel ca ntr-un birou cu aer condiionat de pe Pmnt. n spaiu nu exist ritmul de zi i noapte cunoscut, dar astronauii i impun o rutin care imit ciclul pmntean, astfel nct ei tiu cnd e timpul s doarm i cnd s lucreze.

Istoria acestei profesii

Inca de acum 3 milenii, vechii greci visau sa zboare catre stele. Insa abia de cateva decenii, visul a devenit realitate. A fost nevoie de minti geniale, de eforturi uriase,chiar de sacrificii, pentru ca aspiratia sa se implineasca. Iar drumul abia a inceput, cine stie ce ne mai asteapta? Realitatea zborului spre stele a inceput sa prinda contur in anii 1940, cand a fost construita prima racheta. Cu lansarea satelitului Sputnik in 1957, a fost facut un mare pas inainte, iar dupa zborul reusit al lui Iuri Gagarin, in 1961, nimeni nu s-a mai indoit: omul era cu adevarat capabil sa zboare in spatiu. Cea mai spectaculoasa confirmare a adus-o debarcarea primilor oameni pe Luna, in 1969. iar proiectul Statiei Spatiale Internationale o enorma constructie ce orbiteaza la 350 km deasupra Pamantului si care, din 2003, este locuita in permanenta arata limpede ca omul poate supravietui destul de multa vreme desprins de planeta sa natala. Dar nimic din toate acestea n-ar fi fost posibil fara acea prima racheta. Iar de atunci, continua dezvoltare a acestor sofisticate vehicule cosmice este unul dintre cele mai spectaculoase aspecte ale ingineriei. Daca va intrebati: Ce este, totusi, o racheta si care este perspectiva zborurilor spatiale, urmariti materialele video, in care alcatuirea, functionarea si viitorul vehiculelor spatiale sunt explicate cu ajutorul specialistilor de la NASA.

Persoane remarcabile
Iuri Alexeevici Gagarin (n rus , n. 9 martie 1934, Kluino, RSFS Rus, URSS d. 27 martie 1968, Kirjaci, RSFS Rus, URSS), Erou al Uniunii Sovietice, a fost un cosmonaut sovietic. La 12 aprilie 1961, el a devenit primul om n spaiu i primul pe orbita Pmntului. El a primit numeroase medalii n diferite ri pentru cltoria sa de pionierat n spaiul cosmic.

Cariera n programul sovietic spaial

Selecia i formarea
n 1960, dup o intens cutare i un proces de selecie, Yuri Gagarin a fost selectat mpreun cu ali 19 cosmonaui pentru Programul Spaial Sovietic. Alturi de ceilali cosmonaui, el a fost supus la o serie de experimente riguroase menite s-i testeze rezistena fizic i psihic. A urmat i un antrenament intensiv pentru pregtirea zborului ce avea s fie efectuat. Din acei douzeci selectai, eventualele alegeri pentru prima lansare erau Gagarin i Gherman Titov, datorit performanelor excelente din timpul antrenamentelor, dar i datorit capacitilor lor psihice - dei la o simulare cu o capsul mic Vostok amndoi brbaii au fost inferiori. Oficialii sovietici au cntrit i ali factori n selectarea lui Yuri: nfiarea acestuia, capacitatea sa de a manipula atenia presei, originile sale ruseti i chiar numele Gagarin, care era i el, de asemenea, asociat cu aristocraia arist.

Spaiul de zbor Faima i ultima parte a vieii

Moartea Dup versiunea oficial, pe 27 martie 1968, ora 10.31 dimineaa, avionul MiG-15UTI n care se afla Iuri Gagarin i copilotul Vladimir Sereghin s-a prbuit n apropierea satului Novoselovo, la 18 km de oraul Chirjaci, regiunea Vladimirskoe (190 km la est de Moscova). Totui, exist elemente care pun la ndoial att data i ora catastrofei ct i mprejurrile ei. Rezultatele raportului nu au fost fcute publice pn n prezent; acestea impreun cu resturile avionului, depozitate la Institutul de cercetri nr. 13 al Ministerului Aprrii, au fost clasificate. n decursul anilor au fost lansate mai multe piste posibile care au condus la dispariia prematur a celor doi aviatori. La puin timp dup destrmarea URSS-ului mai muli specialiti care au luat parte la anchet au susinut c avionul a intrat n vrie. O alt ipotez, este c avionul ar fi lovit un balon meteorologic. Au mai fost i alte ipoteze, mai puin plauzibile, s-au mai fcut referiri la o eroare de pilotaj coroborat cu o defeciune tehnic a aparatului, asasinarea comandat de Leonid Brejnev, etc.

Sa fim seriosi, toti ne doream sa devenim astronauti cind vom creste mari p/u ca este o munca foarte de interesanta, nobila, si face pasurile cele mai marete in dezvoltarea idei rasei umane despre univers si viata in general. P/u ca sa devin un astronaut, va fi nevoie de foarte multa dedicatie, antrenament intens, si foarte mult noroc in capitolul oportunitati.