Sistemul solar si originile lui Astronomii cred ca totul a aparut n urma cu 15 miliarde de ani cu formarea particulelor care se agitau

cu vitexe apropiate luminii. Dupa un sfert de ora n urma fuziunii nucleare sau format nucleele atomice usoare. Apoi s-au format atomii si abia la capatul a 300 000 400 000 ani temperatura a scazut sub 3 000 C. Dupa sute de milioane de ani s-au format galaxiile NASTEREA SISTEMULUI SOLAR Sistemul solar se ntinde pe o suprafat n form de disc cu raza de 6 miliarde kilometrii. Cu toate c el pare foarte ntins la scara Universului acesta este cu adevrat minuscul. Asa cum am mai afirmat acesta este alctuit din Soare, planete, asteroizi, comete. Sistemul solar a luat parte acum circa 5 miliarde de ani dintr-un nor de gaze, care a nceput s se prbuseasc sub propria lui greutate si s se nvrteasc. A urmat un disc mai cald n interior dect la limitele exterioare. Apoi materia din interiorul su a devenit suficient de dens si cald ca Soarele s nceap s strluceasc. Pe parcursul a 100 milioane de ani s-au format planele. Sistemul solar a fost sortit s dispar nc din momentul creerii sale. Astfel n mai putin de 5 miliarde de ani tot hidrogenul din interiorul Soarelui se va transforma n heliu, iar Soarele va creste n dimensiuni "nghitind" planetele pn la Jupiter. Dup aceasta Soarele se va contracta transformndu-se ntro pitic alb care se va stinge lsnd Sistemul solar in frig si ntuneric. LOCUL SAU IN UNIVERS Sistemul solar face parte din Galaxia numit Calea Lactee, o galaxie n form de spiral cu un diametru de 100 000 ani lumin fat de o grosime de 1000-2000 ani lumin. Ea are trei sau patru brate n care este concentrat materia (tipul galaxiei noastre este Sc sau SAB dupa parerile unor astronomi). Sistemul nostru este situat n unul din aceste brate la circa 30 000 ani lumin de centrul ei. Nucleul Galaxiei are o lungime de 15 000 a.l. si o ltime de 5000 a.l. si se ascunde n spatele unei nebuloase de gaze si pulberi. Imaginiile preluate prin infrarosu si unde radio de ctre sateliti prezint fie o mare aglomerare de stele fie o gaur neagr. GALAXII Alturi de Galaxia noastr se mai cunosc n prezent zeci de milioane de Galaxii. Dup forma pe care o au ele au fost clasificate n Galaxii spirale (numite si S sau SB sau SAB, 80% dintre ele): asemenea Galaxiei NGC 2997, eliptice (E, 15%): Galaxia NGC 5128, neregulate (Ir, 3%): Galaxia NGC 1365. Ele se mpart si n Galaxii active (5% din totalul lor). Se numesc active deoarece nucleul lor emite de o mie de ori mai mult energie dect cel al unei Galaxii obisnuite. Unele din acestea se numesc si Radiogalaxii deoarece emit unde radio. Quasarii au fost identificati n 1963 cnd astronomii au identificat obiecte care preau a fi nucleul unei galaxii ndeprtate. A fost cercetat modul n care acestea emit atta energie. Specialistii cred c n centrul acestora se afl o Gaur Neagr. Quasarii sunt cele mai ndeprtate corpuri ceresti cunoscute pn n prezent. Datorit distantei mari fat de noi ei ne ofer date despre trecutul Universului. Galaxia noastr nu este izolat n spatiu, ea fiind cuprins ntr-o aglomerare de galaxii numit Roiul local. Acesta este format din circa 30 de elemente n care se situeaza si Galaxia Andromeda prima a crei distanta a putut fi msurat. Ea este situat la o distanta de 2,2

milioane a.l. si are de doua ori mai multe stele dect galaxia noastra. Roiul local este situat in Superroiul local. Superroiurile se ntind pe o distanta de 100 milioane a.l. sau mai mult. n 1989 a fost descoperit cea mai spectaculoas aglomerare de galaxii din emisfera nordica numita "Marele zid". Acesta are o grosime de 500 milioane a.l. , 200 ltime si o grosime de 15 . n afar de aceste roiuri si superroiuri astronomii au descoperit si spatii lipsite de galaxii. Un asemenea vid a fost descoperit n 1981 n directia constelatiei Boarul. -o stea numita Soare si corpurile din jurul lui. (1) pamantul si celelalte opt planete, impreuna cu satelitii din jurul lor, (2) obiecte asemeni planetelor, numite asteroizi, (3) bucati de fier si roca, numiti meteoroizi, (4) corpuri de praf si gaze inghetate numite comete si (5) particule numite praf interplanetar si gaze incarcate electric numit plasma, care impreuna alcatuiesc mediul interplanetar. Soarele este centrul sistemului solar. Masa lui este de aproximativ 740 de ori mai mare decat masa tuturor planetelor. Imensa sa masa creaza gravitatia care atrage celelalte obiecte din jurul sau. Soarele emana continuu energie in cateva forme: vizibil - lumina, invizibil - raze infrarosii, ultraviolete, X si gamma, unde radio si plasma. Curgerea de energie care devine parte a mediului interplanetar si este preluata de sistemul solar, este numita vant solar. Suprafata Soarelui se schimba continuu, pete luminoase si intunecate se formeaza frecvent si dispar. Deseori din suprafata explodeaza violent gaze. Luna este obiectul cel mai apropiat de Pamant. Ea se afla la o distanta de 384.400 km. Pana acum cateva decenii oamenii nu i-au putut vedea decat o singura fata, deoarece ea parcurge complet o orbita exact in timpul in care efectueaza o rotatie completa in jurul axei sale, 27,32166 zile terestre. Masa Lunii este echivalenta cu 0,0123 mase terestre, iar diametrul ei nu este decat 0,27 diametre terestre. Este atat de mica incat acceleratia gravitationala la suprafata ei nu este decat 0,166 g, ceea ce este foarte relaxant pentru viitorii colonisti ai Lunii (imaginati-va ca un cetatean de 72 kg cantareste acolo numai 12 kg). Din pacate, neavand atmosfera, temperaturile variaza foarte mult, intre + 130 o C ziua si - 160 o C noaptea. Pentru a scapa de sub atractia Lunii este suficienta atingerea vitezei de 2,4 km/sec. Acest obiect ceresc, singurul pe care omul a pus piciorul, a fost vizitat pentru prima oara de catre doi din cosmonautii echipajului misiunii APOLLO12. Este vorba despre Neil Armstrong si Edwin Aldrin, care au debarcat in Marea Linistii pe 11 iulie 1969 (sa nu il uitam pe Michael Collins care, desi nu a coborat pe Luna, a avut un rol important in succesul primei misiuni lunare). SISTEMUL SOLAR Sistemul solar este alcatuit din Soare, cele noua planete legate prin atractie de acesta, satelitii acestora, comete, meteoriti, gaz si praf interplanetar. Cele noua planete se afla in acelasi pla, ele se rotesc din vest spre est in jurul Soarelui. Un nor de meteoriti se afla intre planetele Marte si Jupiter. Sistemul Solar este invelit de un nor de nucleu de cometa (nor de tip Oort). Intregul sistem solar are in centru Soarele, care emana in cosmos o cantitate enorma de caldura si lumina.