PUSCOCI ION-TUDOR, Facultatea de Istorie, An I, Gr.

Antropologia sociala a unui cimitir apartinand perioadei Neolitice din Olanda

Cimitirul neolitic din Esloo, situat in sud-estul Olandei, apartine asezarii descoperite concomitent cu el in anii 70. In urma sapaturilor efectuate, se pare ca asezarea a fost construita si populata de oameni din Cultura Ceramicii Lineare. Analiza cimitirului poate sa ofere date despre rangurile sociale din sat. Concret, bunurile gasite in morminte reflecta rangurile sociale ale societatii din care faceau parte cei inhumati. Astfel, din 113 morminte, 47 contineau doar oase arse iar restul de 66, din cauza marimii mormantului si a faptului ca inca se puteau distinge ramasite umane, se presupune ca au fost morminte normale, dar care din cauza decalcifierii, nu a mai ramas mare lucru din ocupant. In marea majoritate, mormintele erau aliniate pe axa NV-SE. Aproximativ 6 morminte insa erau orientate la un unghi de 90 fata de axa celorlalte morminte. Din cele 22 de morminte in care pozitia craniului a putut fi verificata, 13 aveau craniile orientate catre SE iar 9 catre NV. Dupa pozitia ramasitelor, 14 aveau ramasitele orientate catre partea stanga, 2 catre partea dreapta si unul pe spate. Din cele 84 de morminte in care au fost descoperite artefacte, 58 contineau oale de lut. S-au descoperit 33 de morminte continand topoare din piatra, 13 continand capete de sageti, 15 cu lame din cremene si 15 cu razuitoare. In 26 de morminte s-au gasit urme de ocru iar in 42 urme de carbune. Daca ar fi sa catalogam mormintele in functie de artefactele gasite(ceramica, cremene,topoare, razuitoare, carbune si ocru,
1

PUSCOCI ION-TUDOR, Facultatea de Istorie, An I, Gr. D

atunci 9 morminte contineau toate aceste artefacte, 5 razuitoare, 11 topoare, 27 cremene, 25 ceramica si 36 nu contineau absolut nici una din aceste lucruri(excluzand urmele de carbune). Artefactele din morminte au fost analizate pe 64 de variabile. Din acestea, 35 se refera la detaliile decoratiunilor de pe vasele ceramice descoperite in morminte. Restul descriu riturile funerare, orientarea mormintelor, pigmentii gasiti la fiecare ramasita umana si diversitatea uneltelor din cremene si piatra. In urma evaluarii prin metoda analizei componentelor principale, s-au interpretat urmatoarele tipuri de productie: In primul rand, modul casnic de productie. Productia casnica este principala forta de munca, daca nu chiar singura si este vizibil prin pozitionarea mormintelor barbatilor, respectiv a femeilor, unele morminte continand fragmente de diverse unelte, specializarea pe sexe nefiind inca diferentiata. Al doilea tip de relatii este reprezentat de perfectionarea productiei, lucru ce a insemnat uneori chiar eliminarea unor segmente ale productiei. Perfectionarea productiei au putut fi observate prin gruparea unor morminte. Diferentele de statut dintre indivizii din segmentele perfectionate ale productiei nu sunt diferentiate prin uneltele specifice muncii lor, cat prin bogatie. Al treilea mod de productie este cel slab, organizarea productiei fiind una slaba, punandu-se accent pe abilitatile individuale. Cei ce lucrau intr-un astfel de mod de productie aveau in groapa lor cateva unelte ce reprezentau statutul lor. In cele din urma, ar mai putea fi un al patrulea mod de productie, si anume modul supralocal de productie , fiind cel mai raspandit sistem de productie. Acest sistem inflorea in perioadele in care exista lipsa de mana de lucru calificata sau modalitatea de producere. Odata cu abandonarea cimitirului din Esloo, o
2

PUSCOCI ION-TUDOR, Facultatea de Istorie, An I, Gr. D

asemenea perioada in mod cert a existat, fiind subliniata de unele artefacte descoperite. In cadrul acestor moduri de productie, modul de producere a ceramicii se schimba frecvent. Acest lucru s-a putut observa mai ales la componenta ceramicii. Varsta, criteriul de baza privind mana de lucru, a putut fi cu greu stabilita din cauza starii mormintelor. In societatea Neolitica, cu cat erai mai batran, cu atat erai mai important, deci erai inmormantat mai atent. Astfel s-a constatat ca oamenii au fost inhumati in locuri diferite in functie de varsta. Astfel, dupa indelungi observatii s-a putut estima ca in cimitir au fost inmormantati numai adulti, la varste diferite. Modul perfectionat al productiei a lasat urme in cimitir si anume: bunuri mortuare si gruparea unor morminte in functie de bogatie. Bunurile mortuare constau in general in unelte folosite. Cat despre gruparea mormintelor, cei bogati in general aveau in morminte diverse artefacte, astfel diferetiindu-se de restul. Cei ce lucrau in cadrul modului slab de lucru puteau fi recunoscuti dupa uneltele din mormant, unelte specifice muncii lor. Astfel, dupa uneltele gasite s-a putut spune si locul sau in structura ierarhica in cadrul productiei. In cele din urma, cei ce lucrau in productia supralocala aveau, in functie de rang, ceramica de tip liniara, asta in cazul celor ce nu aveau un rang prea mare sau ceramica diferita de Cultura liniara, in cazul celor mai mari in rang. In urma analizei ceramicii, cimitirul se poate plasa in timpul tranzitiei de la Neoliticul timpuriu la cel dezvoltat(fiind utilizat aproximativ 100 de ani). Tot in urma evaluarii, de data asta prin metoda analizei componentelor principale, s-a stabilit ca 43 de morminte apartineau unor indivizi de sex masculin(unele morminte avand capete de sageata), 22 erau morminte caror ocupanti erau de sex feminin, 3 erau ambiguee iar restul de 45 de
3

PUSCOCI ION-TUDOR, Facultatea de Istorie, An I, Gr. D

morminte, neavand ramasite umane inteligibile, au ramas nedeterminate din punct de vedere al sexului. Discrepantele sociale au fost subliniate de faptul ca, in unele morminte, cantitatea artefactelor era vizibil mai mare fata de restul. Cu cat mormantul avea mai multe feluri de bunuri, cu atat ocupantul sau era un individ respectat in societate, in timp ce mormintele cu bunuri putine(sau chiar deloc) apartineau oamenilor de rand. Din punct de vedere al relatiilor intre indivizi, s-a constatat ca din 21 de morminte apartinand unor femei, 16 aveau fie un barbat, fie un mormant nedefinit in preajma ca si partener, 7 morminte erau monogame. In urma unei analizei componentelor principale a obiectelor gasite in 113 morminte, s-au constatat urmatoarele caracteristici: 1. Mariajul, ca un mod de productie 2. Specializarea, ca si aspect a productiei slabe 3. Aliantele cu alte culturi catre sfarsitul perioadei de folosire a cimitirului 4. Existenta unor ranguri in cadrul societatii, aspect scos in evidenta de bunurile gasite in unele morminte Ca si caracteristici tehnice, s-a constatat ca a fost posibil sa se stabileasca principiul matrinialitatii la nivel individual. Presupunerea ca, capetele de sageata marcau mormintele celor de sex masculin s-a dovedit a fi corecta cu unele exceptii si a fost folositoare pentru a stabili sexul celor decedati, in lipsa materialului uman. Diferentierea crematie-inuhumare in functie de varsta dovedeste faptul ca numai adulti au fost ingropati in acest cimitir.

PUSCOCI ION-TUDOR, Facultatea de Istorie, An I, Gr. D

S-a constatat ca modul casnic de productie era subordonat celui perfectionat iar modul supralocal era subordonat celui casnic pentru a putea mentine productia. Modul supralocal de productie a fost exploatat destul de eficient de catre manageri.

Opinie personala: Studiul unui cimitir preistoric din Europa a dovedit ca se poate face o legatura intre artefactele descoperite si oamenii ce traiau in acele vremuri. Astfel, s-a putut arata ca modul in care era inhumat un om putea sa fie diferit de la caz la caz in functie de rangul sau in societate, s-a putut stabili sexul celui ingropat in functie de artefactele descoperite dar, mai important, s-au putut recreea anumite aspecte ale vietii sociale din perioada respectiva: modurile de productie, ierarhizare, relatiile sociale intre indivizi etc.