You are on page 1of 28

Poti avea dragoste "AGAPE"- dezinteresat, fara a astepta ceva in schimb de la cel pe care-l iubesti.

Este minunat sa te stii iubit astfel. Este si mai minunat sa iubesti astfel! E una din inaltatoarele momente ale vietii. Pur si simplu iubesti si esti iubit asa cum esti, fara a ti se cere nimic in schimb. Este imposibil a iubi Agape si a ramane indiferent. Aceasta dragoste te invita la fapte. Indiferenta si lipsa cuvintelor omoara dragostea. Conditia iubirii este "a face" si nu "a simti". In orice stare ai fi, ai nevoie de dragoste si trebuie sa raspunzi la fel. Acest fel de a iubi nu pune conditii si are la baza nevoia celuilalt de a fi inteles, iubit, iertat si apreciat. Este inteligenta si responsabila, in acelasi timp. Este un act de vointa, insemnand a iubi pentru ca celalalt are valoare in ochii tai si nu pentru ca a castigat prin vreun merit. Implica ascultare si o continua crestere. Ajunge sa dea totul si abia atunci traieste cu adevarat. E cea mai minunata stare pe care o poti trai! Pentru ca poti incepe singura dragoste care depinde de o singura persoana: de tine. 2. Poti avea dragoste "PHILEO"- pentru prieteni, ajutandui, ascultandu-i, destainuindu-te. Ai un umar pe care sa plangi si pe care sa lasi urme de fericire. Esti atras de caracterul celuilalt. Philea daruieste, dar asteapta sa si primeasca. E plina de bunatate si nu este egoista. Se manifesta prin respect si nu se bucura atunci cand cel iubit cade, ci-l ajuta sa se ridice. Pentru ea este importanta "bucuria noastra".

3. Dragostea ''STORGE" - este prima dragoste pe care o simte omul pentru familie, pentru primul animal, pentru un anume loc. Este o afectiune fireasca,daruita oricui si la orice ti se pare frumos. E un sentiment placut, dar ea asteapta sa i se dea, ca apoi sa daruiasca. 4. Dragostea "EROS"- este dragostea erotica, senzuala, avand la baza placerea personala. Este sentimentul indreptat spre cealalta persoana, care afirma "Te iubesc, pentru ca ma satisfaci!". Are la baza atractia pentru o anumita persoana, pentru ca la ea ai gasit acel 'ceva' dorit de tine, care ti-a placut. Cand a disparut acesta, a disparut si ea si poti spune cu usurinta "Nu te mai iubesc". E o dragoste frumoasa, dar ii place ca sa primeasca ea mai intai si doar apoi sa daruiasca. Daca este pusa in situatia de a nu primi, se supara. Eros este o dragoste conditionata de comportamentul celuilalt. Deviza ei este "Dau doar daca mi se da" si-i pasa de "bucuria mea". Pentru ca Eros sa nu dispara dupa ce a aparut, trebuie sa inveti sa-l iubesti pe celalalt in primele 3 feluri.

Dragostea lui Dumnezeu Io.13:1b,34a; 15:9,12b; 17:23b; 16:27; 14:23,21b

1. Introducere Ideea predicii mi-a venit cnd mi-am dat seama c noi ne temem s ne predm lui Dumnezeu i mplinirii voii Lui pentru c ori nu vedem clar, intens, dragostea Lui, ori uitm de ea. Scopul predicii este s prezinte dragostea lui Dumnezeu n cteva aspecte ale ei. Nu m ndoiesc c cei ce s-au pocit, au cunoscut pe Dumnezeu n buntatea Lui i au gustat mcar odat din dragostea Lui cea mare, s-au bucurat de ea, s-au desftat n ea, au vestit-o chiar altora. Dar se ntmpl c vremea trece i cteodat ne descoperim i ne simim departe de Fiina Lui cea plin de farmec i ne dm seama c am uitat gustul iubirii divine nu ne mai este dor de El, nu mai gndim att de mult ca altdat la El, la venirea Lui, etc. Am uitat cum este s tim c El ne iubete. Ca un om care privete cerul nstelat i tot caut i tot caut, dar nu mai gsete steaua aceea, cea mai strlucitoare, pe care o tia, pn cnd a adiere de vnt mic o frunz spnzurat de o ramur deasupra lui. Steaua era acolo, statornic, dar frunza o acoperea. Fie ca Domnul s fac s adie vntul Duhului Sfnt i s nlture din calea ochilor notri tot ce ne mpiedic s vedem dragostea lui

Dumnezeu i astfel ncurajai s ndrznim s ne lsm prin credin n mna Lui, n voia Sa. 2. Dragostea Lui n Rscumprarea noastr Cel dinti loc unde am gustat din plin din dragostea lui Dumnezeu este Rscumprarea sufletului nostru. Tatl a dat pe Fiul Io.3:16; Rom.8:32 Peste un ru mare era un pod de fier care trebuia ridicat ca s poat trece vapoarele i lsat ca s poat trece trenurile. Mecanicul care supraveghea podul a auzit ntr-o zi uieratul unui tren i s-a grbit ctre dispozitivul de manevrare al podului, ca s-l coboare. n graba lui a izbit din greeal pe copilaul lui care se juca pe malul rului i l-a aruncat astfel n ap. Copilul a nceput s strige, dar tatl a ales s-i continue fuga ctre dispozitiv pentru a lsa trenul s treac. Simul datoriei i gravitatea situaiei, pericolul ca acele sute de oameni din tren s piar necai, l-a fcut pe tat s prseasc pe fiul su. Mai trziu, a srit n ru ca s-i scape fiul, dar era prea trziu; murise. Oare ce am fi fcut fiecare dintre noi n acea situaie? El a ales jertfirea fiului su pentru scparea celorlali. Dumnezeu a dat pe Fiul Su pentru mntuirea lumii. Att de mult ne sensibilizeaz povestea unui om care i pierde fiul ntr-o astfel de situaie. Dac am vedea un film pe subiectul acesta, probabil c muli ar vrsa

lacrimi. (S vezi podul care este nc ridicat, trenul care vine cu vitez, gata s cad n ru i copilul speriat, strignd, dus la vale de apa rului) Dar dragostea lui Dumnezeu i sacrificiul Fiului Su, nu doar pentru un tren de oameni, ci pentru o lume ntreag nu ne sensibilizeaz? Mecanicul acela era dator s fac ceea ce a fcut fa de cltorii din tren. Dumnezeu ns nu era dator cu nimic fa de noi. Din contr, noi toi ne-am rzvrtit mpotriva Lui i ne meritam dreapta pedeaps, dar El, att de mult a iubit lumea Io.3:16 Cnd Dumnezeu iubete, El iubete o lume ntreag! Cnd Dumnezeu d, El d pe Fiul Su. Nu este om s nu fie cuprins de dragostea Lui i nu este dar mai mare ca Fiul Lui. n plus, mecanicul acesta a jertfit pe fiul lui din greeal i din neatenie (Oare poi spune c omul a iubit pe cei din tren? Nu prea), pe cnd Dumnezeu L-a dat pe Fiul Su cu bun tiin din dragoste 1Io.4:9,10. Nu doar Tatl ne-a iubit i L-a dat pe Fiul pentru noi, ci i Fiul ne-a iubit i S-a dat pe Sine pentru noi: Isus S-a dat pe Sine Gal.2:20b; Mat.20:28 Sundar Singh, predicatorul cretin indian, povestete cum a asistat la un incendiu n pdurile din munii Himalaia n 1921. Focul era foarte puternic i cuprindea copac dup copac. mpreun cu un grup de oameni a putut observa cum ntr-un copac nalt o pasre se agita deasupra unui cuib cu muli puiori n el. Focul se apropia repede de cuib i nimeni nu putea s-i scape.

Pasrea zbura, ipa, se apropia i se deprta mereu de cuib. Toi se gndeau c va fugi pn la urm. Cuibul a nceput s ard pe margini i dintr-o dat, mama s-a repezit ctre pui, i-a acoperit cu aripile ei i n cteva secunde au ars toi mpreun. Avea puterea s se scape pe sine, dar a ales s moar cu cei dragi. De dragul lor a murit cu ei, nu s-a scpat pe sine. La fel a ars Hristos mpreun cu noi n iad (noi eram n El). El avea puterea s se mntuiasc pe Sine, iar noi eram blestemai, sortii focului. El i-a ntins aripile pentru noi i a murit mpreun cu noi, a ars n focul nostru! n dragostea Lui cea mare, Dumnezeu a ales s moar mpreun cu noi, pentru ca prin nvierea Lui s ne dea apoi nou iertarea de pcate, viaa venic i motenirea mpreun cu cei sfinii. Aa cum Dumnezeu ne iubete i Domnul Isus ne iubete

Moise Mendelssohn, bunicul cunoscutului compozitor german (Felix Mendelssohn Bartholdy, 18091847) a fost un filozof evreu. Era mic de statur (cum zice fr. Popescu: m-o fcut mama-mpcilit) i avea o cocoa urt. El a vizitat odat un negustor din Hamburg care avea o fat foarte frumoas (Frumtje) i s-a ndrgostit pe loc de ea. Fetei nu-i plcea de el. El ncerca s-o curteze, ea n-cerca s-l evite. n cele din urm, el a cutezat s o ntrebe: tii unde se hotrsc cstoriile oamenilor? Unde? a rspuns ea. n cer. Adic? Moise a continuat: De fiecare dat cnd se nate un biat, Dumnezeu i spune cum va fi fata cu care se va cstori.

Cnd m-am nscut eu, Domnul mi-a spus: Mireasa ta va fi cocoat! Atunci am zis: Doamne, o femeie cocoat ar fi o tragedie! Doamne, d-mi mie cocoaa i las-o pe ea s fie frumoas! Fata a ridicat atunci pentru prima dat ochii din podea i dup o vreme a devenit soia lui. La fel a fcut Domnul Isus Hristos cu noi, mireasa Lui. A luat aspra Lui handicapul nostru, urenia pcatului ca s ne nfieze naintea Lui sfini, fr pat i fr zbrcitur sau altceva de felul acesta (Ef.5:27) Is.53:2-8. Undeva n Anglia o btrn i cretea nepotul orfan. ntre vecinii ei era un brbat care era vduv i al crui fiu murise. ntr-o zi, btrnei i s-a aprins casa. Oamenii au venit s ajute s sting focul, au scos-o pe ea din cas, dar copilul era prins ntre flcri undeva la etaj. Nimeni nu a avut curaj s mearg dup biat. Vecinul cel vduv a vzut undeva pe un perete lateral al casei o eav pe care s-a urcat i a salvat pn la urm copilul. Din cauz c eava aceea pe care s-a urcat a fost ncins, el i-a ars palmele foarte ru. Dup un timp, btrna a murit i oamenii din sat s-au strns ca s hotrasc cine s-l ia pe orfan s-l creasc. S-au prezentat doi oameni. Primul era un tat al crui fiu murise i dorea altul n locul lui. El a fost rugat s-i prezinte argumentele pentru care s-i fie dat copilul. Apoi a fost invitat al doilea candidat, care era vecinul cel vduv. Cnd a fost ntrebat care sunt argumentele sale, el doar i-a artat minile cu cicatrice pe ele. Copilul i-a fost dat lui.

Profetul Zaharia spune c noi vom vedea rnile din minile Mntuitorului nostru. (13:6 n casa prietenilor mei este tradus n englez: n casa celor ce m iubesc Io.15:13; Petre m iubeti?) Dup nviere El a artat rnile Sale ucenicilor (Io.20:27). Apocalipsa l descrie pe Fiul lui Dumnezeu ca un Miel njunghiat aceasta este una din imaginile Lui pe care le vom privi n venicie (Ap.5:6). Vrem s tim ct de mult ne dorete El pe noi? Semnele cuielor ne vor spune. C.C.5:4 Dar iubitul meu a vrt mna pe gaura zvorului, i mi -a fost mil de el atunci. Rom.5:8. 3. Dragostea lui Dumnezeu n prtia cu Tatl i cu Fiul Intenia lui Dumnezeu pentru noi ca fii i fiice ai lui este s petrecem timpul mpreun cu El 1Io.1:3; 1Co.1:9. Oare de ce credei c vrea Dumnezeu s avem prtie cu El? Oare nu pentru c ne iubete? Cnd iubeti pe cineva vrei s stai cu acela. El ne vrea! Peste tot n Biblie este artat c Dumnezeu dorete o relaie personal, foarte apropiat, o relaie de dragoste cu fiecare copil al Lui, o intimitate cu noi aa cum a avut i cu Omul Isus Hristos. n fiecare diminea Vlad vine n pat la mama lui i se iau n brae i se leagn mpreun sub ptur. De mai multe ori pe zi ne aplecm ctre Teo sau Vlad (i eu i Sica) i i lum n brae, iar ei ne apuc i cu minile i picioarele, se lipesc de noi, i pun obrazul pe umrul sau

faa noastr i acolo, n brae la noi se simt fericii, la adpost, linitii, ncurajai, mngiai, iubii. Dumnezeul nostru ne face la fel n fiecare zi. Inima Lui este deschis fa de noi, braele Sale sunt ntinse ctre noi cu dragoste i ne ateapt s-I rspundem. S ndrznim s ne predm Lui. S ne lsm n voia Lui. S-I ngduim s ne ia n braele Sale. Mai muli din adunare avei copii mici sau nepoei pe care i luai n fiecare zi n brae i v este drag s facei asta mereu i mereu. La fel vrea Domnul s ne fac nou mereu i mereu. n Mat.10:29 ni se spune c dou vrbii se vnd cu un ban, dar n Lu.12:6 se spune c la doi bani se dau cinci vrbii. Cu alte cuvinte, a cincea este fr pre. Totui, v.6 spune mai departe c nici una din ele nu este uitat naintea lui Dumnezeu. Omul o neglijeaz, o uit La fel suntem noi, nu vorbesc celor care cred c sunt valoroi, care cred c merit ceva, ci celor descrii n 1Co.1:26 cei pe care lumea nu pune mult valoare, care nu suntem apreciai ca fiind ceva de mai marii sau mai micii acestei lumi; noi suntem a cincea vrabie pe care El nu o uit, noi suntem cei de jos, cei nebuni, cei slabi Dar slav Domnului pentru v.27,28 Dumnezeu ne iubete, El ne-a ales. Dragostea lui pentru noi este mare, chiar dac noi suntem fr de valoare. Slvit s fie Domnul!

Cteodat suntem ispitii s gndim c Dumnezeu nu ne iubete pentru c avem de trecut prin coala disciplinrii (Evr.12:11), sau secerm din firea pmnteasc putrezirea (Gal.6:8). Un frate mai mare a spus celui mai mic: Nu fii ru, c nu te mai iubete tata! Tatl a auzit i l-a corectat: Asta nu este adevrat! Tata te iubete dac eti cuminte. i chiar dac nu eti cuminte, tata tot te iubete! Dar este o diferen: cnd eti cuminte, asculttor, te iubesc cu o dragoste care m face bucuros, iar cnd eti ru, neasculttor, te iubesc cu o dragoste care mi aduce durere. n Proverbe este scris c un fiu nebun aduce ruine mamei sale. La fel i noi lui Dumnezeu cnd nu l ascultm. La fel este Dumnezeu cu noi: uneori este silit s ne iubeasc cu o dragoste care doare Evr.12:6. Dar chiar dac sunt nori pe cerul vieii noastre, Dumnezeu tot ne iubete. n Orientul mijlociu, acolo unde a fost scris Biblia, obiceiurile pstorilor sunt diferite de cele de pe la noi. Adesea, acolo, ciobanii dorm sub cerul liber, lng oile lor. Le duc ntr-un fel de arc, un zid fr acoperi care nconjoar o suprafa oarecare, n care este o deschiztur, fr poart, fr u. Dup ce toate oile sunt puse n interior, ciobanul se culc chiar n dreptul deschizturii aa c dac vreun ho sau vreo slbticiune

ar ncerca noaptea s intre la oi, nu va putea dect dac va trece de pstor. Despre asta a vorbit Domnul Isus n Io.10 cnd a spus c El este ua oilor v.7,10,11. El i-a dat viaa odat pentru noi, i acum nu va mai muri niciodat. Tot El are toat puterea n cer i pe pmnt i de aceea nimic i nimeni nu ne poate smulge din mna Lui v.28-30; nimeni i nimic nu ne poate despri de dragostea Lui Rom.8:31,35,38,39. Dragostea Lui pentru noi e mare i puternic! Un bieel a plecat odat de acas ca s-L gseasc pe Dumnezeu. Pentru c se gndea c are mult de mers pn ajunge la El, a luat de acas un pachet de biscuii i cteva sticlue cu suc. Dup ce a mers un timp, s-a oprit pe marginea drumului s mnnce i s se odihneasc un pic. Chiar acolo era o btrnic i cnd s mnnce, s-a gndit s-i dea i ei un biscuite. Btrnica l-a primit i a zmbit. Biatului i-a plcut att de mult zmbetul ei c i-a mai dat un biscuite. Ea l-a primit i pe acesta i din nou i-a zmbit. Apoi i-a dat o sticlu de suc. Era tare fericit i nu mai dorea s plece de lng ea. A rmas acolo, fr s spun nici un cuvnt, doar privea la btrnica zmbitoare. Dup cteva ore petrecute mpreun, ncepea s se nsereze i bieelul a pornit s plece acas. Dup ce fcu civa pai se ntoarse i ddu btrnei o mbriare. Ea i drui atunci cel mai mare i frumos zmbet. Cnd bieelul deschise ua casei, mama fu surprins de bucuria de pe faa copilului i l-a ntrebat: Ce

ai fcut azi de eti aa de fericit? Am prnzit cu Dumnezeu! zise el, i nainte ca mama s se dezmeticeasc din uimirea ei, a adugat: tii ceva? Are cel mai frumos zmbet care l-am vzut vreodat! ntre timp, btrna, radiind de bucurie, ajunse i ea acas. Fiul ei uimit de pacea de pe faa ei, o ntreb: Mam, ce ai fcut azi de eti aa de fericit? Am mncat biscuii pe marginea drumului cu Dumnezeu! zise ea, i nainte ca fiul ei s apuce s mai spun ceva, a adugat: tii, este mult mai scump dect mi-am nchipuit! Vom fi copleii cnd vom cuprinde mai mult din Dumnezeu: El are cel mai frumos zmbet pe care L-am putea vedea noi vreodat. El este mai scump dect poate inima noastr s i-L nchipuie. n dragostea Lui, ne ngduie s ne apropiem de El i s-L cunoatem n toat frumuseea Lui, n toat desvrirea. Dumnezeu ne iubete. S nu ne temem de ceea ce are pentru noi, de ceea ce vrea de la noi. S fim gata s ne ncredinm soarta n mna Lui, s stm ncreztori n buntatea lui, n prtie cu El n dragostea Lui.

Iubirea nu face rau aproapelui; iubirea este deci implinirea legii. (Romani 13:10) Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste. (Corinteni 13,4) Fiti dar urmatori ai lui Dumnezeu, ca niste fii iubiti, si umblati intru iubire, precum si Hristos ne-a iubit pe noi si S-a dat pe Sine pentru noi, prinos si jertfa lui Dumnezeu, intru miros cu buna mireasma. (Galateni 5:1-2) Iar nadejdea nu rusineaza pentru ca iubirea lui Dumnezeu s-a varsat in inimile noastre, prin Duhul Sfant, Cel daruit noua. (Romani 5:5)

Imbracati-va, dar, ca alesi ai lui Dumnezeu, sfinti si prea iubiti, cu milostivirile indurarii, cu bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga-rabdare, Ingaduindu-va unii pe altii si iertand unii altora, daca are cineva vreo plangere impotriva cuiva; dupa cum si Hristos v-a iertat voua, asa sa iertati si voi. Iar peste toate acestea, imbracati-va intru dragoste, care este legatura desavarsirii. (Coloseni 3:12-14) Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii. (Ioan 13:34-35) Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui sa si-l puna pentru prietenii sai. (Ioan 15:12-13) Dragostea sa fie nefatarnica. Urati raul, alipiti-va de bine. In iubire frateasca, unii pe altii iubiti-va; in cinste, unii altora dati-va intaietate. (Romani 12:9-10) Nimanui cu nimic nu fiti datori, decat cu iubirea unuia fata de altul; ca cel care iubeste pe aproapele a implinit legea. (Romani 13:8)

Domnul sa va inmulteasca si sa prisositi in dragoste unul catre altul si catre toti. (1 Tesaloniceni 3:12) Curatindu-va sufletele prin ascultarea de adevar, spre nefatarnica iubire de frati, iubiti-va unul pe altul, din toata inima, cu toata staruinta. (1 Petru 1:22) Si aceasta este porunca Lui, ca sa credem intru numele lui Iisus Hristos, Fiul Sau, si sa ne iubim unul pe altul, precum ne-a dat porunca. (1 Ioan 3:23) Iubitilor, sa ne iubim unul pe altul, pentru ca dragostea este de la Dumnezeu si oricine iubeste este nascut din Dumnezeu si cunoaste pe Dumnezeu. Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire. Intru aceasta s-a aratat dragostea lui Dumnezeu catre noi, ca pe Fiul Sau cel Unul Nascut L-a trimis Dumnezeu in lume, ca prin El viata sa avem. In aceasta este dragostea, nu fiindca noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindca El ne-a iubit pe noi si a trimis pe Fiul Sau jertfa de ispasire pentru pacatele noastre. Iubitilor, daca Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, si noi datori suntem sa ne iubim unul pe altul. Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata, dar de ne iubim unul pe altul, Dumnezeu ramane intru noi si dragostea Lui in noi este desavarsita. Din aceasta cunoastem ca ramanem in El si El intru noi,

fiindca ne-a dat din Duhul Sau. Si noi am vazut si marturisim ca Tatal a trimis pe Fiul, Mantuitor al lumii. Cine marturiseste ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu ramane intru el si el in Dumnezeu. Si noi am cunoscut si am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are catre noi. Dumnezeu este iubire si cel ce ramane in iubire ramane in Dumnezeu si Dumnezeu ramane intru el. Intru aceasta a fost desavarsita iubirea Lui fata de noi, ca sa avem indraznire in ziua judecatii, fiindca precum este Acela, asa suntem si noi, in lumea aceasta. In iubire nu este frica, ci iubirea desavarsita alunga frica, pentru ca frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desavarsit in iubire. Noi iubim pe Dumnezeu, fiindca El ne-a iubit cel dintai. Daca zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele sau il uraste, mincinos este! Pentru ca cel ce nu iubeste pe fratele sau, pe care l-a vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a vazut, nu poate sa-L iubeasca. Si aceasta porunca avem de la El: cine iubeste pe Dumnezeu sa iubeasca si pe fratele sau. (1 Ioan 4:7-21)

DRAGOSTEA Dragostea nu este un produs al fiintei umane. Nimeni de pe pamint nu poate sa-si revendince dreptul ca vreodata a inventat dragostea. Ea nu face parte din potentialul uman. Dragostea nu se poate obtine prin transmiterea genelor din parinti in copii, nici prin educatie sau maturizare. Ea nu poate sa fie produsa de-alungul anilor de experienta pe care o persoana ar putea s-a aiba . Multi astazi folosesc cuvintul " dragoste " intr-un mod nepotrivit. Daca am intreba pe multi sa ne de-a definitia dragostei am obtine tot atitea raspunsuri. Unii ar spune ca este un caracter , altii ca ar fi o atitudine, altii ca ar fi poate un produs al vointei sau al educatiei iar altii un sentiment reciproc . Cred ca cea mai buna definitie a dragostei care ne da o identificare absoluta a ei este definitia apostolului Ioan. Sa o citam : " Dumnezeu este dragoste; si cine ramine in dragoste, ramine in Dumnezeu si Dumnezeu ramine in el " , ( 1 Ioan 4: 16 ) .

Dragostea este un cadou pe care Dumnezeu n-i l-a dat odata cu creerea noastra. Cind Dumnezeu I-a insuflat lui Adam " sulfare de viata " I-a insuflat si dragostea. De aceea cine pastreaza in fiinta lui caracterele insuflate de Creatorul va pastra bineinteles si dragostea in inima lui.De aceea apostolul Ioan precizeaza ca asa " cum este El ( adica creatorul, Dumnezeu ) , asa sintem si noi in lumea aceasta : astfel se face ca dragostea estedesavirsita in noi, " . Cu alte cuvinte daca ne pastram fiinta asa cum ne-a creat-o Creatorul v-om avea dragoste . Asadar cine ar putea sa-si revendice dreptul de autor al dragostei ? . Raspunsul este " numaiCreatorul , Dumnezeu " . Nu pot sa nu adaug indemnul apostolului Ioan : " Prea iubitilor , sa ne iubim unii pe altii ; caci dragostea este de la Dumnezeu . Si oricine iubeste, este nascut din Dumnezeu, si cunoaste pe Dumnezeu . " Daca inca nu am fost destul de convingator pina aici , Biblia de aduce o alta dovada a divinitatii dragostei. Dragostea este vesnica , nu depinde de timp. Toate lucrurile se schimba, incepind cu principiile omenesti , legile pamintesti, ideile despre viata si moarte , si nu in ultimul rind fiinta noastra trecatoare . Daca dragostea ar fi un produs uman s-ar shimba si ea dupa vremuri si soroace. Ar deveni " l-a moda ". Dar din fericire nu este asa!. Dragostea este aceeasi de la Adam pina l-a mine astazi. Apostolul Pavel marturiseste corintenilor despre dragoste scriind :" Dragostea nu va pieri niciodata . Proorociile se vor sfirsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfirsit. Caci cunoastem in parte, si proorocim in parte; dar cind va veni ce este desavirsit, acest " in parte "

se va sfirsi. " Adica toate lucrurile au un sfirsit , cu exceptia insa a dragostei.Ea este vesnica pentru ca creatorul ei este vesnic. O alta dovada de netagaduit ca dragostea este un produs ceresc si nu pamintesc este exemplul pe care Dumnezeu ca Creator n-il da noua creaturii . Apostolul Ioan ne explica mai bine acest lucru cind spune:" Si dragostea sta nu in faptul ca noi am iubit pe Dumnezeu, ci in faptul ca El ne-a iubit pe noi, si a trimis pe Fiul Sau ca Jertfa de ispasire pentru pacatele noastre." Dumnezeu a dat pe Fiul Sau sa sufere pentru noi ca sa capatam mintuirea. Aceasta a fost un act al caracterului Lui Dumnezeu care este dragoste. El nu a masurat pretul care trebuie sa-L plateasca pentru salvarea omenirii. Ci a decis in acord cu divinul caracter care-I apartine si care este dragostea. Daca vrei sa porti in fiinta ta o emblema divina, imbratiseaza dragostea lui Dumnezeu. Dragostea divina te include in familia Lui Dumnezeu. Numai prin acceptarea dragostei in inima ta poti sa-I numesti pe Dumnezeu "Tata". Home

rei lucruri ne sunt spuse n Scriptur despre natura lui Dumnezeu. Primul, "Dumnezeu este duh" (Ioan 4:24). n greac nu exist articol nehotrt, iar a spune "Dumnezeu este un duh" este inacceptabil pentru c l situeaz n aceeai categorie cu alii. Dumnezeu este "duh" n cel mai nalt sens. Pentru c El este "duh" El este imaterial i necorporal. Dac Dumnezeu ar avea un trup material, El

nu ar fi omniprezent, ar fi limitat la a fi prezent ntr-un singur loc; pentru c El este duh El umple cerul i pmntul. Al doilea, Dumnezeu este lumin (1Ioan 1:5), care este opusul "ntunericului". n Scriptur "ntunericul" simbolizeaz pcat, ru, moarte; iar "lumina" simbolizeaz sfinenie, buntate, via. Faptul c Dumnezeu este lumin nseamn c El este suma tuturor excelenelor. Al treilea lucru, "Dumnezeu este dragoste" (1Ioan 4:8). Dumnezeu nu "iubete", pur i simplu, ci El este nsi Dragostea. Dragostea nu este doar unul dintre atributele Sale ci este chiar natura Sa. Sunt muli n zilele noastre care vorbesc despre dragostea lui Dumnezeu, i sunt cu totul strini de Dumnezeul dragostei. Dragostea divin este, de obicei, considerat ca i o form de slbiciune amabil, un fel de ngduin binevoitoare; reducndu-se doar la un sentiment slab, dup modelul emoiilor umane. Adevrul este c n privina aceasta, ca i n toate celelalte, gndurile noastre trebuie modelate i adaptate de ceea ce ne este revelat n Sfnta Scriptur despre acest lucru. Exist o nevoie urgent, pentru c este evident, nu numai din cauza ignoranei care predomin n general, dar i din cauza nivelului sczut al spiritualitii care acum este evident, din pcate, n rndul tuturor acelora care se declar cretini. Ct de puin dragoste adevrat exist pentru Dumnezeu. Unul dintre motivele de baz vinovate de aceast situaie este c inimile noastre se gndesc aa de puin la minunata Sa dragoste pentru poporul Lui. Cu ct ne familiarizm mai mult cu dragostea Luicaracterul ei,

perfeciunea ei, fericirea eicu att mai mult inimile noastre vor fi mai ndrgostite de El. Dragostea lui Dumnezeu este neinfluenabil . Prin aceasta vrem s spunem c nu a existat nimic n obiectele dragostei Sale care s-L fac s o manifeste, nimic n creatura care s o atrag sau s o ndemne. Dragostea pe care o creatur o are pentru alta este din cauza a ceva care se afl n cealalt; dar dragostea lui Dumnezeu este liber, spontan, necauzat. Singurul motiv pentru care Dumnezeu iubete pe cineva l gsim n voia Sa suveran: "Nu doar pentru c ntrecei la numr pe toate celelalte popoare S-a alipit Domnul de voi i v-a ales, cci voi suntei cel mai mic dintre toate popoarele. Ci, pentru c Domnul v iubete" (Deuteronom 7:7,8). Dumnezeu a iubit pe poporul Lui din venicie i, de aceia, nimic din creatur nu poate fi cauza a ceea ce se afl n Dumnezeu din venicie. El iubete din El nsui: "dup hotrrea Lui" (2Timotei 1:9). "Noi l iubim pentru c El ne-a iubit nti" (1Ioan 4:19). Dumnezeu nu ne-a iubit pentru c noi L-am iubit, ci ne-a iubit nainte ca noi s avem cea mai mic frm de dragoste pentru El. Dac Dumnezeu ne-ar fi iubit n schimbul dragostei noastre, n cazul acesta nu ar fi fost spontan din partea Lui; dar pentru c El ne-a iubit cnd noi eram lipsii de dragoste, este clar c dragostea Lui a fost neinfluenat. Noi trebuie s fim foarte precii n legtur cu acest adevr preios, cci are mare importan spre onoarea lui Dumnezeu i zidirea inimii copiilor Lui. Dragostea lui Dumnezeu pentru mine, i pentru fiecare din cei "ai Lui", a fost ntrutotul neafectat de nimic din ei. A

fost ceva n mine care s atrag inima lui Dumnezeu? Absolut nimic. Ba, dimpotriv, s-a gsit totul care s-L resping pe El, totul calculat n aa fel nct s-L fac s-I fie scrb de minepctos, depravat, un corp n descompunere, cu "nimic bun" n mine. "Ce a fost n mine care s merite stima, Sau s-I fac Creatorului plcere? A fost aa, Tat, ntr-una trebuie s cnt, Pentru c a prut bun, n ochii Ti." Este venic. Aa trebuie. Dumnezeu nsui este venic, iar Dumnezeu este dragoste; prin urmare, aa cum nsui Dumnezeu nu are nceput, dragostea Lui nu are nici ea. Acceptnd c acest concept depete cu mult puterea de nelegere a minilor noastre limitate, cu toate acestea, unde nu putem pricepe, nc putem s ne plecm genunchii i s-L adorm. Ct de clar este mrturia lui Ieremia 31:3, "Te iubesc cu o iubire venic; de aceea i pstrez buntatea Mea." Ce binecuvntare s tii c Dumnezeu cel mare i sfnt a iubit pe poporul Lui nainte ca cerul i pmntul s existe, c El i-a dorit cu tot dinadinsul din venicie. O dovad clar a spontaneitii dragostei Lui este c El i-a iubit dealungul veacurilor nesfrite nainte ca ei s existe mcar. Acelai adevr preios este artat n Efeseni 1:4,5, "n El, Dumnezeu ne-a ales nainte de ntemeierea lumii, ca s fim sfini i fr prihan naintea Lui, dup ce n dragostea Lui, ne-a rnduit mai dinainte". Ce laud ar trebui s strneasc acest lucru n fiecare dintre copii Lui! Ct de linititor este acest lucru pentru inima noastr: de

vreme ce dragostea lui Dumnezeu fa de mine nu are nceput, nu poate avea sfrit! Deoarece este adevrat c "din venicie n venicie" El e Dumnezeu, i deoarece Dumnezeu este "dragoste", atunci este la fel de adevrat c "din venicie n venicie" El iubete pe poporul Lui. Este suveran. Acest lucru este i el evident. Dumnezeu nsui este suveran, nu are nici o obligaie fa de nimeni, i este singur lege, acionnd de fiecare dat dup propria Sa plcere mprteasc. De vreme ce Dumnezeu este suveran, i deoarece El este dragoste, rezult c dragostea Sa este suveran. Pentru c Dumnezeu este Dumnezeu, El face ceea ce i place; pentru c Dumnezeu este dragoste, El iubete dup propria Sa plcere. Aa cum este propria Sa afirmaie: "Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urt" (Romani 9:13 ). Nu existau mai multe motive la Iacov pentru care el ar fi fost subiectul dragostei divine, dect la Esau. Amndoi au avut aceeai prini, sau nscut n acelai timp, fiind gemeni; totui Dumnezeu a iubit pe unul i a urt pe cellalt! De ce? Pentru c a fost plcerea Lui s fac aa. Suveranitatea dragostei lui Dumnezeu rezult din faptul c nu este influenat de nimic din creatur. Ca atare, s afirmm c singura cauz a dragostei Lui se afl n Dumnezeu nsui este doar un alt mod de a spune c El iubete pe cine vrea, dup propria Sa plcere. S presupunem, pentru moment, opusul acestei situaii. Presupunnd c Dragostea lui Dumnezeu a fost determinat de altceva dect de voina Sa, n cazul acesta El ar iubi dup o regul, i iubind dup o regul El ar fi sub o lege a dragostei, i atunci, fiind departe de a fi liber,

Dumnezeu nsui ar fi condus de lege. "n dragostea Lui, ne-a rnduit mai dinainte s fim nfiai prin Isus Hristos, dup"ce? Dup vreo virtute pe care El a anticipat-o n ei? Nu; atunci dup ce? "Dup buna plcere a voii Sale" (Efeseni 1:4,5). Este infinit. Toate lucrurile despre Dumnezeu sunt infinite. Fiina Sa umple cerul i pmntul . nelepciunea Sa este fr margini, pentru c El cunoate totul despre trecut, prezent i viitor. Puterea Sa este nelimitat, pentru c nu exist nimic prea greu pentru El. n acelai fel dragostea Lui este fr limite. Are o adncime pn la care nimeni nu poate ptrunde; are o nlime pe care nimeni nu o poate msura; are o lungime i o lime care desfid msurtorile, dup orice standard omenesc. Acest lucru este sugerat, ntr-un mod minunat, n Efeseni 2:4: Dar Dumnezeu, care este bogat n ndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit: cuvintele "cea mare" sunt asemntoare cu " att de mult a iubit Dumnezeu" din Ioan 3:16. Ele ne spun c Dragostea lui Dumnezeu este att de transcendent c nu poate fi estimat. Nici o limb omeneasc nu poate exprima cu desvrire infinitatea dragostei lui Dumnezeu, nici o minte nu o poate nelege pe deplin: ea "ntrece orice cunotin" (Efeseni 3:19). Cele mai vaste idei cum c o minte limitat poate cuprinde dragostea divin, sunt cu mult mai prejos dect adevrata ei esen. Cerul nu este att de departe de pmnt aa cum buntatea lui Dumnezeu este mai presus de cele mai nalte concepte pe care suntem noi n stare s le stabilim. Este un ocean care crete mai nalt

dect toi munii mpotrivirii, tuturor acelora care sunt destinatarii ei. Este un izvor din care izvorsc toate bunurile necesare pentru acei care sunt interesai de ea. (John Brine, 1743). Este imuabil . Aa cum n Dumnezeu nsui nu exist "nici schimbare, nici umbr de mutare" (Iacov 1:17), tot aa i dragostea Lui nu cunoate schimbare sau micorare. Licheaua de Iacov, furnizeaz un exemplu convingtor despre acest lucru: "Pe Iacov l-am iubit", declar Iehova, i n ciuda necredinei i caracterului lui nbdios, El nu a ncetat niciodat s l iubeasc. Ioan 13:1 ne ofer o alt ilustrare frumoas. Tocmai n acea noapte unul din apostoli ar fi spus, "Arat-ni-L pe Tatl"; altul L-ar fi negat, blestemndu-L; toi ar fi fost scandalizai i s-ar fi lepdat de El. Cu toate acestea "pentru c iubea pe ai Si, care erau n lume, i-a iubit pn la capt ." Dragostea divin nu este supus nici unei schimbri. Dragostea divin este "tare ca moarteaapele cele mari nu pot s sting dragostea" (Cntarea cntrilor 8:6,7). Nimic nu ne poate despri de ea: Romani 8:35-39. "Dragostea Lui nu cunoate sfrit sau msur, Nici o schimbare nu-i poate schimba cursul, La fel, din venicie izvorte Dintr-o surs venic." Este sfnt . Dragostea lui Dumnezeu nu este ajustat dup capriciu, pasiune, sau sentiment, ci dup principiu. Aa cum harul Su nu stpnete n defavoarea sfineniei Sale , ci "prin neprihnire" (Romani 5:21 ), aa dragostea Sa nu este niciodat n contradicie cu sfinenia Sa.

"Dumnezeu este lumin" (1Ioan 1:5) este menionat nainte de "Dumnezeu este dragoste" (1Ioan 4:8). Dragostea lui Dumnezeu nu este doar slbiciune binevoitoare sau blndee efeminat. Scriptura declar, "Cci Domnul pedepsete pe cine-l iubete, i bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primete" (Evrei 12:6). Dumnezeu nu va trece cu vederea pcatul, nici chiar n poporul Lui. Dragostea Lui este curat, neamestecat cu nici un sentimentalism. Este binevoitoare . Dragostea i bunvoina lui Dumnezeu sunt inseparabile. Acest lucru este exprimat, foarte clar, n Romani 8:32 -39. Cum este acea dragoste de care nu ne poate despri nimeni i nimic, este uor de neles din conceptul i scopul contextului pasajului : este acea bunvoin i acel har al lui Dumnezeu care L-au determinat s-i dea propriul fiu pentru pctoi. Dragostea aceasta a fost impulsul declanator al puterii ntruprii lui Hristos: "Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea, c a dat pe singurul Su fiu" (Ioan 3:16). Hristos nu a murit ca s-L fac pe Dumnezeu s ne iubeasc, ci pentru c El a iubit pe poporul Lui. Calvarul este demonstraia suprem a dragostei divine. Ori de cte ori eti tentat s te ndoieti de dragostea lui Dumnezeu, cititorule cretin, ntoarce-te la Golgota. Aadar, acesta ar fi un motiv foarte bun pentru a ne ncrede i a avea rbdare atunci cnd trecem prin grele ncercri din partea Domnului. Hristos a fost iubit de Tatl, totui El nu a fost scutit de srcie, dispre i persecuie. El a flmnzit i a nsetat. n acest fel, nu a fost incompatibil cu dragostea lui Dumnezeu pentru

Hristos cnd El a permis oamenilor s-L scuipe i s-L loveasc. n cazul acesta, nici un cretin s nu pun la ndoial dragostea lui Dumnezeu cnd este apsat de nenorociri dureroase i trece prin ncercri. Dumnezeu nu L-a mbogit pe Hristos pe pmnt cu bogii trectoare, pentru c "El nu avea unde s-i pun capul". Dar I- a dat Duhul "fr msur" (Ioan 3:34). Ar fi bine s reinei c binecuvntrile spirituale sunt principalele daruri ale dragostei divine. Ce binecuvntare s tim c atunci cnd lumea ne urte, Dumnezeu ne iubete!

You might also like