PROIECT DE ATESTAT CONTABILITATEA MARFURILOR IN UNITATILE COM

economie

GRUP SCOLAR " CONSTANTIN CANTACUZINO " BAICOI SPECIALIZAREA - TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

CONTABILITATEA MARFURILOR IN UNITATILE COMERCIALE CU AMANUNTUL

Director , Profesor indrumator , Absolvent ,

BAICOI

2009

CUPRINS
1. ARGUMENT ..............................3 2. CAPITOLUL I Contabilitatea marfurilor 2.1 Delimitari si structuri contabile privind marfurile .6 2.2 Metode de organizare a contabilitatii marfurilor .12 2.3 Metode evaluare a marfurilor 15 2.4 Contabilitatea analitica si sintetica a marfurilor . .17 3.CAPITOLUL II Prezentarea Societatii Comerciale "COMAT SA Prahova " 3.1 Scurt istoric. Domenii de activitate 27 3.2 Structura organizatorica functionala ..30 3.3 Structura organizatorica operativa ..31

3.4 Startegii si obiective ale dezvoltarii unitatii economice ..32

4. CAPITOLUL III Monografie contabila - studiu de caz privind marfurile evaluate - prin metoda inve 5. CONCLUZII SI PROPUNERI ..48 6. Bibliografie ..51 7. Anexe si documente contabile

Argument

De-a lungul timpului,stiinta studierii marfurilor a purtat diferite denumiri,dintre care cea mai cun "Merceologie" deriva din latinescul"merx","mercis" si grecescul logos(stiinta,cunoastere).

"MARFA"este un cuvant de origine maghiara-provine din "marha"-vita.In trecut,semnificatia cuvan folosea cu semnificatia de avere,avutie,animale.De asemenea cuvantul "negot",la plural,"negoate" era folosi Dictionarul de merceologie defineste marfa astfel:

"Produs al muncii omenesti care satisface o nevoie sociala si care este destinat schimbului prin pro activitati economice,destinata satisfacerii trebuintelor altor persoane decat producatorii."

Nevoia cunoasterii marfurilor a aparut inca din faza schimbului in natura care crea o apreciere c omului este indreptata in primul rand,spre satisfacerea nevoilor existentiale.Ea nu poate fi intamplatoare,sp fel,omul reuseste sa-si satisfaca necesitati nelimitate cu resurse limitate.

O data cu aparitia banilor s-au realizat schimburi pe scara larga,punandu-se bazele comertului. iso deosebita in economia de pata,fiind,potrivit expresiei lui Paul Samuelson:"San Banii t cu mult timp in urma,din necesitatea facilitarii schimbului,realizat initial sub forma de troc-schim avutiei si confera putere economica detinatorului lor.

S-au dezvoltat preocuparile pentru calitatea marfurilor,marcarea lor depozitarea,clasificarea,etc. studiului marfurilor,care au propus si definit o serie de concepte si notiuni,care au prezentat raporturile acest

In perioada postbelica s-a pus accentul pe importanta sociala a stiintei marfurilor.In prezent se de asociatii nationale de merceologie in multe tari,printre care si in Romania.In Romania,inceputurile acestei s scolile se la Bucuresti si Galati,unde se studia "Conosciinta marfurilor."

In cadrul contabilitatii,un loc important il ocupa si inregistrarea principalelor operatiuni economice desfacere cu In cazul in care nu s-ar efectua inregistrarea sistematica si cronologica a tuturor operatiunilor economice,ca cu amanuntul s-ar desfasura in mod haotic,la nivelul societatii comerciale inregistrand O gestionare eficienta a stocurilor,o desfacere ritmica si constanta a productiei asigura o corecta utiliz materiale cu produse noi,de o calitate superioara ce va satisface necesarul de cerere a produselor pe piata, societatii comerciale si realizarea de noi Pe baza consultarii materialului bibliografic in domeniu am incercat sa cuprind intr-o forma acce comerciale cu amanuntul si inregistrarea acestora in contabilitate.

Ca urmare a modului in care este structurata lucrarea si a informatiei pe care le cuprinde-referitoa folos pentru intelegerea si desfasurarea corecta a comertului cu amanuntul si stabilirea cotei de ados come piata.

Practicarea unei cote mari de adaos la produse greu vandabile va determina blocarea unor mijloace cu amanuntul.

Pentru a-si realiza obiectul de activitate in vederea obtinerii de profit, orice intreprindere cu activita natura, efectueaza in mod curent tranzactii de cumparari si vanzari de bunuri si servicii.

Operatiile curente de cumparari si vanzari de bunuri si servicii dau continut functiei comerciale a cumparari si vanzari stabilite de managerii firmei.

In capul societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret cu amanun este nelimitat in cursul unei perioade de gestiune luata in considerare, deoarece marfurile sunt acele elem revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale .

Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la pretul de operate, adica pretul definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanun , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute.

Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il reprezint amanuntul (en detail). In cazul circulatiei marfurilor en-gros, vanzarea se face pe baza de documente, inca si, de aici, necesitatea interventiei unui cont anume, 411 "Clienti", care sa evidentieze creantele din moment lor, in cazul circulatiei en detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar. Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita :

" inventarul permanent " sau " inventarul intermitent". In primul caz, contul de marfuri este folosit pe m toate intrarile si toate iesirile, astfel incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfu in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor. In cazul inventarului intermitent, contul de m baza inventarului faptic se determina valoarea marfurilor in stoc, care se "blocheaza" in acest cont, diminu cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului urmator interv valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile. Tema proiectului pe care am ales-o este "Contabilitatea marfurilor " .In cadrul acestui proiect am de liceu si practica .

In CAPITOLUL I am prezentat Societatea Comerciala COMAT SA Prahova .Acest capitol ev societatii, relatiile cu furnizorii si clientii, modul de organizare al contabilitatii .

CAPITOLUL II "CONTABILITATEA MARFURILOR " evoca conceptul teoretic al lucrarii, fiind definite notiunile marfurile, Metode de organnizare a contabilitatii marfurilor, Contabilitatea analitica a marfurilor D pret cu amanuntul

CAPITOLUL I
CONTABILITATEA MARFURILOR 1.Delimitari si structuri contabile privind marfurile

Marfurile reprezinta o categorie important de stocuri, care, in circuitul lor de la productori pana la operatii economico-financiare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare agenti econom Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii importante de unitati patrimoniale cu profil comercial si amanuntul si mixte.

Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea acestei forme de circ cumparare a bunuribor de consum, in cantiati mari si foarte mari, de la productorii si furnizorii int partizi (loturi) mari catre alti agenti economici, de regula cu profil comercial en detail inclusiv de al catre alte unitati patnimoniale, de asemenea, cu profil comercial en gros.

Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a marfurilor efectuand cumpararea acestor bunuri, de regula, interni, in partizi (loturi) mici sau re1ativ mici, precum si vanzarea lor catre populatie, inclusiv prin unitati de alimentatie publica. Mrfurile se prelucrare prealabila in vedere consumului in unitati operative special amenajate (restaurante, bufete s.a.).

Unittile comerciale mixte efectueaza atat operalii comert en gros, cat si en detail.

Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul c au ca obiect de activitate pri revanzarea marfurilor in scopul obtinerii unui profit. Aceste unitati desfoara, de regula activitati ce se incad

In categoria mrfurilor, care au o structur eterogen se includ atat bunurile pe care agentul economi fost achizitionate, ct si produsele finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, am patrimoniului unittii economice si care vand tetilor asa cum au fost cumparate.

In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se mentioneaza ca, dupa scriptic in debitul contului de marfuri (371), prin corespondenta cu creditul conturilor corespunztoare natu aspecte specifice privind evaluarea si preturile de inregistrare in contabilitate. Totodata este justificat sa se a diferentelor de pret aferente in creditul sau debitul contubui 378 "Diferente de pret la marfuri" dupa cum corespondenta cu debitul sau creditul conturilor de diferente corespunztoare activelor circulante materiale i

Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte, a cheltuielior si imp consum efectiv pentru obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind marfurile cu s active circulante materiale.

Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr-o anumita masura de pretul de inregistrare care se incadreaza unitatea patrimonial si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de achizitie, pr pretu1 cu amanuntul.

Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unitatilor care comercializeaza un numar relati redusa a intrarilor si iesirilor, dar in cantitati mari. Caracteristica de baza a acestei metode consta in evaluar iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile actuale este fluctuant, fapt ce creaza anumite gestiune.

In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata crearea in cadrul unul pentru pretul de facturare sau de cumparare (371.01) si celalalt pentru cheltuielile de transport-ap ambele cu functia contabila de activ, insa ultimul cu repartizare lunara proportionala cu marfurile vandute, iesire din patrimoniu, in functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta una dintre ce 1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial (Si) p existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi): CMP = Si + Vi qs + qi Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:

a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare, unde CMP este obtinut prin CMP = Si + Vi qs + qi

b. Varianta actualizarii CMP in functie de durata medie de stocare

Numar de Rotatii = Cantitati intrate (qi) Stocul mediu (qs) = 3000 1000 = 3 rotatii

In aceasta situatie durata medie de stocare este de:

12 luni / 3 rotatii = 4 luni Astfel, costul mediu ponderat al aprovizionarilor din ultimele patru luni este: CMP = 15.000.000 + 40.000.000 1.000 + 2.000 = 55.000.000 3.000 = 18.333,33 lei

Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Aceasta valoare este mai mica decat cea rezultata din pr Prin varianta actualizarii periodice a CMP, in conditiile cresterii preturilor prin inflatie, pretul ultimul pret de aprovizionare, astfel ca valoarea iesirilor va fi mai mare decat in prima varianta, influentand 2. Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)

Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, s al lotului urmator in ordine cronologica. Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezulta urmatoarea evaluare a iesirilor si stocurilor.

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea intrarii loturilor in gestiun 3. Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)

Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar dupa epuizarea lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea inversa intrarii loturilor in 4. Metoda costului standard

Potrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pot sa determine stocurile folosind costurile standard. In cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, a carora se evalueaza si inregistreaza intrarile si iesirile. Diferentele dintre costul de inregistrare si cos evidentiaza in conturi distincte.

Intre costurile de achizitie si costul standard sunt inregistrate diferente care au fost evidentiate dis lunii asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al inmultirea valorii bunurilor iesite cu coeficientul calculat.

Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor, evaluarea lor repre complexitatea structurii stocurilor.

Pretul cu amanuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in cazul marfurilor, putan comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest pret se justifica in conditiile unui comert cu articol intrarilor si iesinilor, precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda global-valorica, ceea c evidentei cantitativ-valorice pe sortimente de mrfuni.

Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale pretunilor de cumparare reduce sau majora, dupa caz, pe baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operatie nu contra-vin afecteaza vaboarea de intrare in patnimoniu la costul efectiv de achizitie.

Pretul cu amnuntul sau de vanzare en gros se stabileste de ctre agentul economic pnin luarea in realizat, insa atunci cand situatia de pe piata se schimba este normal sa se majoreze sau diminueze adaosul c inventar de schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatoare in contabilitate.

Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul sau a celui de vanzare en gros pana la nivelul costului de achizitie resp agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci cand apreciaza ca este necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a

In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul agentilor economici n 1,5 miliarde lei sau care beneficiaza de prevederi legale exprese) el contine, pe langa elementele cunoscute pretul de vanzare catre populatie, cat si pretul de evidenta sau de inregistrare in contul de mrfuri.

Totodata, se retine ca pentru mrfurile lent si greu vandabile Ia care se impune practicarea unor p achizitie este necesar ca la inventarierea anuala, sa se constituie provizioane pentru depreciere.

In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste marfurile cu perioada de valabili totodata neimputabile, se mentioneza ca, potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administratie al competente sa decid efectuarea operatiei de declasare si casare.

Pretul de vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta in contul de marfuri (371) si facturat de furnizor si cheltuielile de transport-aprovizionare) si adaosul comercial.

In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amanuntul sau de vanzare en gros se mentioneaza ca, in a generale de evaluare privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achizitie si totodata pentru evitarea este necesar si totodata nu contravine reglementarilor in vigoare sa se deschida doua conturi analitice dist marfuri" si anume:

- 378.01 ,,Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare", cu functia conta

- 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial", cu functia contabila de pasiv, contu

Pretul cu amanuntul sau de vanzare catre populatie, exclusiv TVA, se determina prin adugarea furnizorul a adaosului comercial considerat de agentul economic ca fiind posibil de realizat.

La randul sau, pretul cu amanuntul total sau de vanzare catre populatie, inclusiv TVA, se calculea anterior a cotei legale de TVA. Acest pret reprezinta pretul de inregistrare in contabilitate a marfurilor varianta de evaluare. Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul * valoarea la pret de cumparare fara tva : 1.000 lei * Tva : 1.000 x 19 % = 190 lei * total factura = 1.190 lei Varianta 1 : Entitatea nu este platitoare de TVA Calcularea pretului cu amanuntul : Pa = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac) * costul de achizitie = totalul facturii = 1.190 lei * adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.190 x 20 % = 238 lei * pretul cu amanuntul = 1.190 + 238 = 1.428 lei Varianta 2 : Entitatea este platitoare de TVA Calcularea pretului cu amanuntul cu TVA : Pa = Ca + Ac + TVA neexigibila * costul de achizitie = valoarea la pretul de cumparare fara TVA = 1.000 lei * Adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.000 xb 20 % = 200 lei * TVA neexigibila = ( costul de achizitie + adaosul comercial ) x 19 % = 228 lei * pretul cu amanuntul cu TVA = 1.000 + 200 + 238 = 1.428 LEI

Pret de vazare cu ridicata sau en detail este format din costul de achizitie plus un adaos comercial c pe piata la sortimentul respectiv de marfuri. Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul * valoarea la pret de cumparare fara tva : 1.000 lei * Tva : 1.000 x 19 % = 190 lei * total factura = 1.190 lei Varianta 1 : Entitatea este platitoare de TVA

Calcularea pretului cu ridicata : Pr = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac) * costul de achizitie = totalul facturii = 1.000 lei * adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 1.000 x 20 % = 200lei * pretul cu ridicata = 1.000 + 200 = 1.200 lei

2. Metode de organnizare a contabilitatii marfurilor

Metodele de organizare a contabilitatii marfurilor sunt : 1. Metoda inventarului permanent: Metoda inventarului permanentla cost de achizitie Metoda inventarului permanent la cost standard Metoda inventarului permanent la prt de vanzare

2. Metoda inventarului intermitent 1.Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor , cu ajutorul conturilor de marfuri, realizandu-se contul "Marfuri" se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire , ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor,

Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operatiunile de intrare-iesire sa fie evaluate la acelasi tip de pret indiferent care ar fi aces Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante: a) b) c) Inventar permanent la cost de achizitie Inventar permanent la cost standard Inventar permanent la pret de vanzare

1.a .Metoda inventarului permanent la cost de achizitie

Se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor la cost de achizitie care de regula este fluctuant pentru acelasi sorti de achizitie aferent marfurilor vandute dupa anumite procedee si nume: - procedeul costului mediu ponderat - procedeul epuizarii succesive a stocurilor Pentru reducerile de pret cu caracter comercial (bonificatii, remize, risturne):

Daca reducerile se acorda la facturarea marfii, determina reducerea pretului de vanzare la furnizor, respectiv a costului de achizi contului 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" pretul de vanzare redus, iar clientul in debitul contului 371 "Marfuri" costul de achizitie redus

Daca reducerile se acorda ulterior facturarii, se considera o cheltuiala de exploatare la furnizorii care le acorda, reflectandu-se cu exploatare la clientul care le primeste, reflectandu-le cu ajutorul contului 758 "Alte venituri din exploatare." 1.b Metoda inventarului permanent la cost standard

Metoda se poate aplica in conditiile unei relative stabilitati a preturilor, astfel incat, inainte de corectarea cu diferentele, costul stand apropiat de costul efectiv de achizitie). Principiile metodei evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la cost standard ( prestabilit pe baza preturilor perioadei precedente). Periodic costul standard se actualizeaza in functie de evolutia reala a preturilor. calculul si inregistrarea diferentei intre costul standard

si costul de achizitie efectiv atat pentru stocuri cat si pentru intra

1.c.Metoda inventarului permanent la pret de vanzare

Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri se face la pret de vanzare; pretul de vanzare include costul de achizitie si ma

Consecinta: deoarece evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare, unitatea are datoria sa calculeze si sa inregistreze diferenta bruta aferenta marfurilor intrate, iesite si ramase in stoc.

Aceasta metoda este agreata de 80% din intreprinderile cu manuntul si de alimentatie publica din Romania deoarece a fost practic cand pretul de vanzare se caracteriza prin unicitate si caracter fix pentru acelasi sortiment de marfa. De aceea era posibila aplicarea ei in pe gestiune.

In prezent, opiniem ca metoda prezinta nenumarate dezavantaje si in plus permite fie incalcarea unor principii contabile, fie denatu

a) Astfel, pretul de vanzare la care se evalueaza marfa la intrarea in patrimoniu nu mai este de actualitate la vanzare ei. Evident, intrep atunci pretul de vanzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pret de inregistrare fara valoare informationala. Si in plus se naste int altul?"

b) Nu este posibila aplicarea metodei in conditiile unei contabilitati analitice global-valorice, pe gestiune. Aceasta deoarece pretul de c de intrare a ei si perioada intrarii. Desi procentul de marja se mentine plecand de la preturi de cumparare diferite, pretul de vanzare va fi d unei contabilitati analitice cantitativ-valorice, cine va hotari ce cantitate se vinde la un pret si ce cantitate la alt pret?

Multe intreprinderi reevalueaza marfa ramasa in stoc la pretul de vanzare al ultimului lor intrat. Astfel se incalca principiul "costului is care a intrat. Si, in plus, marfa nu a fost supusa un ei prelucrari suplimentare pentru a-i adauga sau scadea din valoare. Se incalca si princ in contabilitate.

c) In situatia in care se descarca gestiunea pentru marfurile vandute global-valoric pe baza de monetar din vanzari, este posibi daca marfa s-a vandut la ultimul pret de vanzare calculat si acesta este si cel mai mare, in situatia vanzarii intregii cantitati existente in intr Calculand marja aferenta vanzarii pe baza unui coeficient aplicat la suma incasata pe baza de monetar se denatureaza si costul de achizit

In consecinta, exista nenumarate argumente pentru renuntarea la aceasta metoda. Evident, orice alta varianta a metodei inventaru valorica pe sortiment de marfa, lucru imposibil in conditiile inexistentei un ei retele de calculatoare in punctele de vanzare.

3.Contabilitatea analitica a marfurilor

In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de g In principiu aceasta contabilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din motive legate de mentinerea si controlul integritatii

In consecinta, in cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor, respectiv a stocurilor de marfuri si amb dupa una din metodele:

a) Metoda cantitativ-valorica, pe sortimente de marfuri, care se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont analitice, pentru valori mat explicatia, cantitatile intrate/iesite si stocul ramas dupa fiecare operatiune si valorile corespunzatoare (debit, credit, sold) precum si pretul u Intrarile se completeaza pe baza notelor de receptie si constatare de diferente, iar iesirile, pe baza facturilor. Valoarea de intrare contabilitatii (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO).

Permite practicarea de catre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achizitie. Se poate aplica cu usurinta

Da posibilitatea realizarii unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situatiei marfurilor) si determinarii unui rezultat din vanza Metoda cantitativ-valorica permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic intre cantitatile de marfa inregistrate in fisele de

b) Metoda global-valorica pe gestiune se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont pentru operatii diverse deschise pe gestiuni. Aces (debit) iesite (credit) si a stocului (sold) care se inregistreaza pe baza documentelor centralizatoare: "Recapitulatia marfurilor si ambalajelo

Desi permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor si operatiilor cu marfuri si nume metoda inventarului inte metoda inventarului permanent la pret de vanzare cu sau fara TVA. Respectiv unitati cu amanuntul si de alimentatie publica. In aceste conditii nu se asigura redarea unei imagini fidele a situatiei marfurilor si determinarea unui rezultat corect din vanzarea

Metoda inventarului intermitent

Caracterizare

Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor i perioadei. In acest caz :

- conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile deteminate la inventariere si se crediteaza la inceputul perio constatate la sfarsitul perioadei precedente ; - intrarile de stocuri din cursul perioadei se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli , conform premisei ca aceste stocuri sunt depozit. - iesirile de stocuri se determina prin calculul extracontabil , conform relatiei Costul de achizitie a marfurilor vandute (Camv) (Si) (I) (Sf) = Valoarea stocului initial + Valoarea intrarilor Valoarea stocului final

sau altfel corelate elementele: iesiri = I + (Si - Sf)

Relatia Si - Sf semnifica variatia stocurilor. Cand Cand Sf < Si, Camv este mai mare decat costul de achizitie l intrarilor (Camv = I + Si - Sf) si exprima o diminuare de stoc.

Sf > Si, Camv este mai mic decat costul de achizitie al intrarilor periodei (Camv = I + Si - Sf) si exprima o majorare de sto

Generalizand relatia se poate prezenta : Camv = I + Variatia stocurilor

Dezavantajul acestei metode consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocurile existente in p

4. Contabilitatea sintetica si analitica a marfurilor la pret cu

Contabilitatea circulatiei marfurilor atat en gros, cat si en detail se organizeaza cu ajutorul a do si 378 ,,Diferente de pret la marfuri, care constituie grupa 37 ,,Marfuri" din cadrul clasei a 3-a ,,Conturi de s

Contul 371 ,,Mrfuri" este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit, pretul de inregistra in si din gestiune, cat si al celor reflectate numai scriptic la intrari si iesiri.

Contul analizat se debiteaz prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de intrare a marfur

401 "Furnizori", 408 "Furnizori - facturi nesosite" si 542 "Avansuri de trezorerie", pentru a respectiv din avansuri spre decontare;

357 ,,Marfuri aflate la terti" si 401 ,,Furnizori", cu valoarea marfurilor aduse din pastrare s de transport-aprovizionare si de prelucrare pentru acestea in cazul utilizrii costului efectiv de achizitie ca pr

301 "Materii prime, 302 ''Materiale consumabile", 381 ,,Ambalaje" , pentru vnzarea unor asem au fost achizitionate (ca atare);

345 ,,Produse finite", in cazul transferarii produselor finite obtinute, din activitatea de exp desfacere;

607 ,,Cheltuieli privind marfurile" si 7582 ,,Venituri din donatii si subventii primite", pentr respectiv primite cu titlu gratuit;

446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", pentru taxele vamale aferente marfurilor impo

378 Diferente de pret la marfuri si 4428 ,,TVA neexigibila", cu adaosul comercial si TVA intrarilor in gestiune, in cazul in care acest pret este cel de inregistrare s.a. Contul 371 ,,Marfuri" se crediteaz ca urmare a iesirilor din gestiune, prin debitul conturilor ce patrimoniu, dupa cum urmeaza: 607 ,,Cheltuieli privind marfurile", pentru vanzari;

671 ,,Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare", cu lipsurile din calami

357 ,,Marfuri aflate la terti", in situatia trimiterii sau lasarii de marfuri in pastrare sau in cons

 4511 ,,Decontari in cadrul grupului" si 4521 ,,Decontari privind interesele de participare", c societatilor din cadrul grupului si respectiv altor societati legate de participatii;

378 ,,Diferente de pret la marfuri" si 4428 "TVA neexigibila", cu adaosul comercial s corespunzatoare marfurilor iesite din gestiune, atunci cand evidenta este organizata la acest pret s.a.

Soldul contului 371 ,,Marfuri este debitor si reprezinta pretul de inregistrare (costul efectiv de ac cu amanuntul sau en gros) aferent marfurilor existente in patrimoniu la sfarsitul perioadei de gestiune.

Soldul contului in cauz, in functie de pretul de inregistrare utilizat, necesita anumite corectri i activul bilantului contabil, intr-un post distinct existent in grupa activelor circulante, asa cum se prezinta in c a. In cazul utilizarii costului efectiv de achizitie:

Pretul de inregistrare Valoarea neta = Cheltuielile de transport-aprovizionare Ajustarile pentru depreciere unde: * +

cheltuielile de transport-aprovizionare reprezinta soldul debitor al contului analitic deschis in acest sco

* ajustarile pentru depreciere sunt reprezentate de soldul creditor al contului 397 "Ajustari pentru depr b. In situatia folosirii pretului prestabilit (standard):

Pretul de inregistrare Valoarea neta =

+ -

Diferentele de pret la marfuri

Provizioanele pentru depreciere unde:

* diferentele de pret in plus sau in minus la marfuri sunt stabilite sub forma soldului debitor si res simbolul 378. c. Atunci cand se utilizeaza pretul cu amanuntul, sau en gros, inclusiv TVA:

Pretul de inregistrare Adaosul comercial Valoarea neta = Cheltuielile de transport~aprovizionare TVA neexigibila Provizioane pentru depreciere unde: +

* adaosul comercial reprezinta soldul creditor al contului 378 "Diferente de pret la marfuri sau 378.0 comercia1", dup caz;

* cheltuielile de transport-aprovizionare sunt cumulate, in debitul contului 371 "Mrfuri", cu pretul fac debitor al contului analitic 378.01 ,,Diferente de pret la mrfuri privind cheltuielile de transport-aproviziona * TVA neexigibila se refera la soldul creditor al contului cu aceeasi denumire si simbolul 4428.

In cazul in care pretul de inregistrare este cel de vanzare en gros sau cu amnuntul, ambele fra TVA pretului cu amnuntul sau en gros inclusiv TVA (lit. b), aceasta taxa nu se ia in calcul cu prilejul determinar

In cadrul contului 371 ,,Marfuri" este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valoric depozitelor sau gestiunilor de vanzare en gros, iar pentru acestea din urma se conduce in plus evidenta cantit

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" este rectificativ, bifunctional, iar continutul lui este i mrfuri.

Astfel, atunci cand se adopta pretul standard, el se utiiizeaza in mod similar cu celelalte conturi de di

In cazul in care pretu1 de inregistrare este cel cu amanuntul sau cel de vanzare en gros, contul 378 ,,Diferente de pret la marfuri" functione in credit pentru marfurile aprovizionate, iar in debit pentru mrfurile iesite din patrimoniu.

In situatia utilizarii in activitatea practica a celor doua conturi analitice amintite anterior, contul 3 corespondente specifice, ceea ce se poate observa prin prezentarea continutului fiecaruia din cele doua contu

Contul analitic 378.01 ,Diferente de pret 1a marfuri privind cheltuielile de transport-aprovlzlo debit cheltuielile de transport, incarcare, descarcare, receptie, taxe vamale, comisioane s.a. pe care le ocaz in corespondenta cu creditul conturilor corespunztoare modalitatilor de efectuare a lor si anume: 401 ,,Fur marfuri, inclusiv pierderile normale pe timpul transportului (suportate de beneficiar), cat si de unitatile de p p1ateste din avansuri spre decontare, 446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", cu taxele vamale afe

In creditul contului analizat se reflecta cheltuielile de transport-aprovizionare aferente mrfurilor i conturilor: 607 ,,Cheltuieli privind marfurile", pentru vanzari, 6582 ,,Donatii si subventii acordate" si 671 , extraordinare", respectiv, in cazul donatiilor, lipsurilor neimputabile si pierderilor din calamitati s.a. Sumel coeficient mediu, ce se calculeaza in mod obisnuit, cu sume cumulate de la inceputul anului.

Soldul contului analitic prezentat este debitor si reprezint cheltuielile de transport-aprovizionare perioadei de gestiune.

Contul analitic 378.02 ,,Diferente de pret la mrfuri privind adaosul comerclal" este rectificati credit adaosul comercial aferent mrfuribor intrate in patrimoniu, in corespondenta cu debitul contului 371 comercial corespunzator marfurilor iesite din patrimoniu, in corespondenta cu creditul contubui 371 ,,Marfu mediu de repartizare, ce se calculeaz dupa formula: Soldul initial de la contul 378.02 + Rulajul creditor cumulat de la inceputul Coeficient anului, aferent contului 378.02 de repartizare Soldul initial de la contul371 + Rulajul debitor, cumulat de la inceputul anului aferent contului 371 =

a. Datele privind contul de marfuri, de la numitorul fractiei, nu contin TVA, fapt pentru care se
TVA.

element in cauza cu suma aferenta, folosindu-se cota de 15,966% care se aplica la pretul de vanzare total, in

Acest calcul se poate efectua si prin diminuarea pretului de vanzare total, inclusiv TVA, cu taxa nee initial creditor de la contul 4428 + Total rulaj creditor cumulat de la inceputul anului de la ace1asi cont.

b. Coeficientul de repartizare care se determina se inmulteste cu valoarea marfurilor existente in pretul de vanzare, exclusiv TVA neexigibila, obtinandu-se adaosul comercial aferent acestor marfuri, sum lunii pentru care se face calculul, al contului de diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial (378.0

c. Suma astfel obtinuta se deduce din soldul creditor al contului 378.02 ,,Diferente de pret la m operatiei de repartizare, determinandu-se adaosul comercial aferent marfurilor vandute, care se inscrie ,,Mrfuri", cu prilejul descarcarii gestiunii pentru iesirile din cursul perioadei, cand se debiteaza in plus con costul de achizitie si 4428 ,,TVA neexigibila~, cu taxa aferent, ambele elemente corespunzatoare marfurilo

Agentii economici cu cifra de afaceri de pana la 1,5 miliardc lei sunt scutiti de plata TVA, fapt pentru care TVA aferenta marfurilor aprovizio al marfurilor, iar cu prilejul descarcarii gestiunii pentru marfurile iesite din patrimoniu nu se mai are in vedere aceasta taxa, atat sub aspect comercial, cat si in ceea ce priveste utilizarea contului 4428 ,,TVA neexigibila".

Soldul contului 378.02 ,,Diferente de pret Ia marfuri privind adaosul comercial" este creditor si existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune, care se stabileste asa cum s-a prezentat anteriot.

In ceea ce priveste organizarea contabilittii marfurilor se retine si faptul ca la inventarierea anuala cum este cazul celor lent si greu vandabile, stabilindu-se o valoare de utilitate mai mic decat costul efectiv

Pentru diferenta de valoare in minus se constituie ajustari , care se inregistreaza in creditul mrfurilor", in corespondenta cu debitul contului 6814 ,,Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pen

Contul 397 ,,Provizioane pentru deprecierea marfurilor se debiteaz in exercitiile care urmeaza patrimoniu a marfurilor pentru care s-au constituit provizioanele sau in cazul in care deprecierea nu s-a p creditandu-se contul 7814 ~Venituri din provizioane pentru deprecierea actvitatilor circulante.

Soldul contului analizat poate fi creditor atunci cand unitatea are in stoc marfuri depreciate pe ajustari
5.Documente specifice contabilitatii marfurilor la pret cu amanuntul

CHITANTA Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. Tiparit in carnete cu cate 100 de file. 1. Serveste ca: document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie;

document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in contabilitat

2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasat, de catre contribuabilul sau casieru sumei.

3. Circula la depunator (exemplarul 1). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de jurnal de incasari si plati. 4. Se arhiveaza, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2.) FACTURA SI FACTURA FISCALA Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru - exemplarul 1, rosu - exemplar

1. Serveste ca: prestate; 2.

document de baza caruia se intocmeste documentul de decontare a produselor si marfurilor

document de insotire a marfii pe timpul transportului; document de incarcare in gestiunea primitorului; document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

Se intocmeste, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor la executarea luc

avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de emitent.

Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii din cauza unor conditii obiective si cu sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de liv se inscriu in formularul de factura. 3. Circula: MONETAR
Formular cu regim special de tiparire si numerotare.

exemplarul 1 la cumparator; exemplarul 2 la desfacere; exemplarul 3 pentru inregistrarea in contabilitate

Formularul este tiparit in carnete cu cate 100 file. 1. Serveste ca: document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casieri, document justificativ de inregistrare in contabilitate;

document justificativ pe baza caruia se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa d

Monetarul se utilizeaza numai in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul.

Potrivit reglementarilor in vigoare, in conditiile utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, su suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul d electronice fiscale. Valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda cu valoarea inscrisa in raportul de gestiune. 2. Se intocmeste in doua exemplare de catre casier sau de catre

persoana imputernicita, la sfarsitul zile, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de moned 4. Circula: -exemplarul 1 pentru inregistrarea in Registrul-jurnal de incasari si plati; -exemplarul 2 ramane in carnet. NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE Format A4, X4 tiparite pe ambele fete, in blocuri de 150 file

1. Serveste ca: document pentru receptia bunurilor aprovizionate; document justificativ pentru incarcarea in gestiune act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie; document justificativ de inregistrare in contabilitate;

Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul;

a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac p b) bunurile materiale primite spre prelucrare in custodie sau in pastrare; c) bunuri materiale procurate de la persoane fizice ; d) bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare; e) bunuri materiale care prezinta diferente la receptie; f)

marfurilor intrate in gestiune la care evidenta se tine la pret de vanzare cu amanu

In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se inregistre gestiune se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii

2. Se intocmeste in 2 exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa ca se constata diferente. Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in 3 exemplare de catre comisia de receptie legal constitu

In cazul cand bunurile materiale sosesc in transa se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa insotire a marfii. Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat Atunci cand se constata diferente la receptie JURNAL PENTRU CUMPARARI Format X4, tiparit pe ambele fete in carnete a 50 si 100 file.
1. Serveste ca:

jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a prestarilor de serv document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata deductibila; document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.

2. Se in tocmeste intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza necesare pentru determinarea corecta a taxei pe valoarea adaugata deductibila.

Se intocmeste un jurnal separat pentru cumparari de bunuri si servicii pentru nevoile firmei si, separ vand ca atare.

Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate privin servicii.
3. Circula:

la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a res valoare adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

JURNAL PENTRU VANZARI Format X4, tiparit pe ambele fete, in carnete a 100 file. l. Serveste ca: -

jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servici document de stabilire lunara a taxei pe valoare adaugata colectata; document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.

2. Se intocmeste intr-un singur exemplar avand paginile numerotate, in care se inregistreaza libere, elementele necesare pentru determinarea corecta a TVA colectata datorata.

Acest jurnal se completeaza la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizat inlocuitoare) privind vanzarile de valori, materiale sau prestari de servicii, precum si pe baza Borderoului de
3. Circula;

- la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor inscrise in conturi si a resp valoarea adaugata.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. CAPITOLUL II

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIA "COMAT PRAHOVA"

1.1. Coordonate ale obiectului de activitate al societatii comerciale.

Piata opereaza dupa criteriul profitului realizat prin concordanta activitatilor economice si co In aceste conditii, agentii economici trebuie sa aiba o inalta capacitate de adaptare la cerintele si legitatile economiei Pe langa initiativa libera si aportul material, financiar si uman, fizic si de inteligenta, este informatia operativa si reala cu privire la patrimoniu, activitatea economica si comerciala desfasu cunoasterea patrimoniului,

a solventei comerciale ori de faliment in care se pot afla agentii economicii la un moment dat, se operative si stintific organizate, cat si al controlului financiar organizat si exercitat exigent si competen

Societatea Comerciala " COMAT PRAHOVA " - Ploiesti, pana in anul 1990 a functionat ca in ridicata pe raza judetului Prahova (B.J.A.T.M. - Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico - Material str. Petrolului nr. 1 .

Prin H.G. nr.1176/1990 s-a reorganizat in Societate Comerciala COMAT PRAHOVA S.A., ca pers actiuni, in subordinea Ministerului Industriilor, Comisia Nationala de Reciclare a Materilelor, cu capital in Oficiul Judetean Prahova al Registrului Comertului sub nr. J29/40/12.02.1991, potrivit caruia functioneaza atribut fiscal R .

In temeiul schimbarilor economico-politice survenite dupa decembrie 1989, de trecere de la o e economie de piata, S.C. COMAT PRAHOVA a actionat intr-un comportament strategic de adaptare la Astfel, in luna iunie 1995 societatea s-a privatizat in conformitate cu prevederile Legi nr.77/1994 .

Prin semnarea contractului cu nr.294/1995 cu Fondul Proprietatii de Stat, cei 493 de actionari sal capitalul social de 14.441.125 mii lei, respectiv 10.150.000 mii lei, format din 406.000 actiuni nominative, a

Societatea Comerciala astfel privatizata si-a elaborat propriul STATUT, cu toate prevederile c comerciale, obtinand autentificarea notariala sub nr. 312/18.12.1995, precum si cu modificarile ulterioare.

S.C."COMAT PRAHOVA" S.A. este cel mai mare en-grosist din judetul Prahova si are ca obie societatii, urmatoarele :

prospectarea pietei consumatorului pentru stabilirea fondului de marfa ce urmeaza a fi aprovizionat in vederea desfacerii; asigurarea portofoliului de comenzi, perfectarea contractelor cu partenerii, pentru aprovizionarea agentilor economici in zona de d constituirea de stocuri materiale si produse asortate pentru a efectua, la cererea clientilor consumatori, livrari imediate din depozi preluarea aprovizionarii, partiale sau integrale, a unor unitati industriale sau de constructii din zona sa de activitate; preluarea desfacerii, partiale sau integrale, a unor unitati producatoare din judet; preluarea de la agentii economici a stocurilor de materiale care nu le mai sunt necesare si redistribuirea lor catre alti agenti econo intretinerea si repararea autovehiculelor si utilajelor aflate in dotare; comert cu amanuntul in magazine nespecializate; efectuarea de operatiuni de import-export si schimburi de materiale ramase disponibile, din activitatea de aprovizionare-desfacer confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din materiale textile; desfasurarea unor activitati cu caracter social in favoarea salariatilor; prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului; fabricarea de produse stratificate din lemn si fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii; productia de ambalaje din lemn si fabricarea altor produse din lemn; fabricarea vopselurilor si a lacurilor si totodata fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere, cosmetice si de productia de articole de cauciuc si din material plastic; fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii; constructii metalice si fabricarea altor produse prelucrate din metal; productia de mobilier; fabricarea articolelor sportive si a altor produse manufacturiere; recuperarea deseurilor si resturilor metalice si nemetalice reciclabile; lucrari de instalatii, izolatii si instalari de echipamente si alte lucrari care dau functionalitate cladirilor si constructiilor; lucrari de finisari; diverse tipuri de comert cu amanuntul sau cu ridicata; activitati imobiliare asupra bunurilor proprii sau inchiriate; realizarea si furnizarea de programe; activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila, consultanta pentru afaceri si management, consultatii referitoare la impuner

S.C."COMAT PRAHOVA" S.A. isi desfasoara activitatea comerciala en-gross (75 % din activit obligatia respectarii dispozitiilor legale privind protectia mediului inconjurator, protectia muncii, norme d prevenire si stingerea incendiilor, legislatia financiara, bancara, reglementarile de politica comerciala, legisla

In acest context intretine relatii cu cercul sau de parteneri comerciali (furnizori, cumparatori - b concurente, respectand principiul concurentei loiale, cu firme straine, reprezentante comerciale dar si cu urm Camera de Comert si Industrie; Administratia financiara locala; Oficiul Judetean de Statistica; Directia Muncii si Protectiei Sociale; Oficiul Concurentei; Curtea de Conturi; Garda Financiara; Registrul Comertului.

Dar si cu institutii de stat sau profesionale, in functie de necesitatile impuse de desfasurarea activ comerciali. 1.2. Aspecte specifice privind organizarea societatii comerciale.

Potrivit statutului autentificat notarial si aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor, conducerea g asigurata de: a) b) c) d) Adunarea Generala a Actionarilor; Consiliul de Administratie (C.A.); Directorul General; Comisia de Cenzori.

Conform prevederilor statutare, Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de condu activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala. Hotararile Adunarii Generale se iau prin v de Administratie, a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea ad

Societatea Comerciala "COMAT PRAHOVA" S.A. este administrata de catre Consiliul de Adminis de AGA prin vot secret, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realesi. Presedintele Consiliului de A societatii, in care calitate conduce si Comitetul de Directie. Consiliul de Administratie se intruneste ori de Comitetul de Directie de 2 ori pe saptamana. 1.2.1. Structura organizatorica functionala

Structura organizatorica functionala a societatii comerciale include totalitatea directiilor, co responsabilitati, delimitate pe functii ale societatii. Astfel, conducerea executiva este asigurata prin urmatoar -

Directia manangement-marketing si Directia comert cu ridicata, din subordinea Directiei ge Directia financiar-contabil ; Directia tehnica si de productie.

In subordinea nemijlocita a Directorului General functioneaza : secretariat A.G.A. si Consiliul de Administratie ; compartimentul actionariat ; compartimentul juridic; compartimentul de control financiar.

In subordinea Directorului executiv pentru comertul cu ridicata, se afla :

serviciul nr.1 - pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular, laminate pline, o pietre polizor, abrazive, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ;

serviciul nr. 2 - pentru cumparari si vanzari en-gross de laminate plane, neferoase, otel bet depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ;

serviciul nr. 3 - pentru cumparari si vanzari en-gross de materiale chimice, materiale p constructii, materiale ale industriei usoare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 5; serviciul compensari.

In subordinea Directorului executiv tehnic si de productie exista: atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale; atelierul confectii textile, cu gestiunea de materii prime; atelierul mecanizare; compartimentul N.T.S. - P.S.I., ISCIR, metrologie.

In subordinea Directorului executiv economic se afla: -

serviciul financiar, unde se efectueaza decontarile cu furnizorii, clientii,bugetul statului, con

serviciul contabilitate, care asigura organizarea si conducerea contabilitatii sintetice si anal de verificare si a bilantului contabil, organizarea si verificarea evidentei operative a marfurilor, ambalajelor

1. 2. 2. Structura organizatorica operativa

Structura organizatorica operativa a societatii comerciale este compusa si reprezentata de ansamblu desfasoara permanent procesul operativ de aprovizionare, stocare si desfacere de materii prime, materiale, p contractele incheiate cu partenerii de afaceri; comert cu amanuntul in magazine nespecializate; confection materiale; intretinerea si repararea autovehicolelor si utilajelor din dotare; efectuarea pentru agentii ec aprovizionare - depozitare - desfacere, ca de exemplu: inchirieri de spatii de depozitare si conservare; inchir de incarcari - descarcari; etc.Aceste unitati dispun de spatii comerciale, mobilier, utilaje si dispozitive ad vanzare a diferitelor produse, materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble, etc. Astfel putem spune ca avem : marketing;

serviciul comert cu amanuntul si magazine proprii in numar de 11, care se afla in subo

serviciul nr.1, pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular, laminate pline, o pietre de polizor, abrazive, care include depozitele (gestiuni) care sunt in numar de 4;

serviciul nr.2, care include un numar de 4 depozite (gestiuni) aferente pentru cumparari si v beton, trefilate, butoaie, armaturi interioare;

serviciul nr.3, care include un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente cumpararilor si vanz joasa tensiune, rulmenti, piese de schimb auto, scule, etc.;

serviciul nr.4, care are in componenta sa un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente cump materiale p.s.i., anvelope, produse petroliere, materiale de constructie, materiale ale industriei usoare . In planul productiei avem : atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale; atelierul confectii textile, in care exista si gestiunea de materii prime;

atelierul de mecanizare (intretinere, reparatii si microproductie) unde se afla gestiunea de gestiunea de piese de schimb; compartimentul N.T.S. - P.S.I., ISCIR, metrologie

Strategii si obiective ale dezvoltarii unitatii economice

Conducerea societatii este asigurata de personal cu experienta, a caror pregatire profesionala este c medie a cadrelor de conducere este de 45 ani .

Numarul salariatilor in anul 2006 a fost de 279 fata de 295 in 2005, constatandu-se o scadere restructurari . Structura personalului dupa studii se prezinta astfel: Numar de persoane 2005 2006 Ponderea ( % ) 2005 2006

Categoria

Studii superioare Studii medii Studii generale TOTAL

35 185 75 295

48 166 65 279

11,87 62,71 25,42 100,00

17,21 59,50 23,29 100,00

Personalul cu studii superioare in 2006 este prezentat prin urmatoarele profile: Structura personalului cu studii superioare

Economisti Ingineri Juristi Total

Ponderea de 59,50% a personalului cu studii liceale este conforma cu obiectul de activitate personalului cu studii superioare este inferioara fata de scopul si obiectivele ce-si propune a le realiza echip

Necesarul de economisti este aproape de cel preconizat, dar cel al inginerilor si al juristilor este sub 172 sunt in varsta de pana la 40 de ani, ceea ce constituie o rezerva pentru activitatea viitoare a societatii, e

Volumul total al aprovizionarilor se ridica in anul 2006 la 60.045 mld.lei, in comparatie cu anul 2 crestere de 4,9%. Aprovizionarile se realizeaza prin 3.659 de agenti economici (furnizori), unde ponderea ce Nr. 1 2 3 Furnizori S.C . SIDEX S.A Galati S.C . AZUR S.A Timisoara S.C . PETROTEL LUK OIL S.A Ploiesti Pondere (%) 5,5 5,0 4,7

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

S.C . IAIFO S.A Zalau S.C . SOCOMENT S.A Otelul Rosu S.C . PETROBRAZI S.A Brazi S.C . VICTORIA S.A Floresti S.C . CHIMPROD S.A Oradea S.C . ROMPETROL TRADING S.A Galati S.C . OTEL INOX S.A Targoviste S.C . DACIA SERVICE S.A Feleac - Cluj S.C . ELECTROCONTACT S.A Botosani Alte societati comerciale Companii si regii autonome TOTAL

4,1 4,0 3,7 3,5 3,2 3,2 2,1 1,3 1,2 30,7 21,7 100,00

Piata de desfacere a societatii se intinde pe intreg teritoriul judetului si are un numar de 9.266 bene 70.042 mld.lei, fata de anul 2005, cand a fost de 64.616 mld.lei, reprezentand deci, o crestere de 8,4 % . Prin Clienti / Beneficiari 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. S.C. UZTEL S.A. Ploiesti S.C. CIPROM S.A. Ploiesti S.C. ENERGOPETROL S.A. Campina S.C. 24 IANUARIE S.A. Ploiesti S.C. PETROUTILAJ S.A. Campina S.C. MUNTENIA S.A. Filipesti de Padure S.C. UPETROM S.A. Ploiesti S.C. ELECTROUTILAJ S.A. Campina S.C. PETROBRAZI SA S.C. UTILAJ PETROLIER S.A. Targoviste S.C. PETROTRANS S.A. Ploiesti S.C. ROMPETROL SA S.C. ROMFOR S.A. Scaieni S.C . PETROTEL LUK OIL SA PLOIESTI S.C . TIMKEN S.A Ploiesti S.C. COMPET S.A. PLOIESTI Companii si Regii autonome Persoane fizice Alte societati comerciale TOTAL

Pond

4,6 3,3 2,4 2,1 2,1 1,7 1,4 1,2 1,1 1,1 1,0 1,0 0,9 0,9 0,7 62,8 5,6 3,8 62,8 10

Economia de piata moderna reprezinta economia a carei organizare si functionare se realizeaza prin regim juridic-legislativ conceput pe temeiul proprietatii private si care exclude orice interventii restricti promovate de agentii economici, cu conditia existentei pietei concurentiale, care prin mecanismul preturilor

a resurselor, organizarea gestiunii fiecarei unitati, precum si reglarea economiei in ansamblu. Economia de p un sistem de elemente modelatoare, dinamice, privind drepturile si obligatiile agentilor economici, statu virtutea carora agentii economici se incadreaza in mecanismele pietei, raspunzand cerintelor ei, fara insa firmelor.

Intr-o economie de piata guverneaza "legea cererii si a ofertei", ceea ce mai poate insemna ca in oric sa se manifeste eficienta economica. Eficienta economica este forma concreta de manifestare a principii nivelul agentului economic, cat si pe ansamblul economiei nationale. Eficienta economica pune in bala eforturile (cheltuielile) depuse intr-o activitate economica intr-o anumita perioada de timp.

Eficienta economica oglindeste efectele obtinute la o unitate de efort depus, sau consumul de fac economic si util. Eficienta economica inseamna maximul de efect cu minimul de efort. Cerintele eficiente activitate umana, inclusiv cel social.
CAPITOLUL III MONOGRAFIE CONTABILA

Societatea comerciala COMAT SA PRAHOVA , prezinta la inceputul lunii FEBRUARIE 2007 simbol cont 101.2 105 106.1 106.3 211.1 212 213.1 213.2 213.3 214 281 301 302.1 302.4 303 378 401 404 411 461 512.1 531.1 Denumire cont Capital subscris varsat Rezerve din reevaluare Rezerve legale Rezerve statutare Terenuri Constructii Echipamente tehnologice Aparate si instalatii Mijloace de transport Mobiler ,aparatura birotica Amortizarea imobilizarilor Materii prime Materiale auxiliare Piese de schimb Materiale de natura ob. de inventar Marfuri Furnizori Furnizori de imobilizari Clienti Debitori diversi Conturi la banci in lei Casa in lei TOTAL Solduri initiale debit credit 254.000 15.000 10.000 25.000 110.000 600.000 18.000 110.000 165.000 4.000 298.780 100.000 10.000 18.500 2.500 130.280 625.000 175.000 5.000 1.000 125.000 3.500 1.402.780

1.402.780

Operatia 1 din 01.03.2007

Se preia la inceput lunii stocul de marfuri de la sfarsitul lunii februarie 2007 in valoare de 130.280 lei Analiza contabila 607 A 371 A + D C 130.280 lei 130.280 lei

Formula contabila 607 "Cheltuieli privind marfurile" Operatia 2 din 03.03.2007 = 371 "Marfuri" 130.280 lei

Se cumpara marfuri de la furnizori, pe baza facturii 12784/02.02.2007, la pret de cumparare de 12.000 Analiza contabila 401 607 P A + C + D + D 14.280 lei 12.000 lei 2.280 lei

4426 A

Formula contabila % 607 "Cheltuieli privind marfurile" 4426 "TVA deductibila" Operatia 3 din 06.03.2007 2.280 lei = 401 "Furnizori " 14.280 lei 12.000 lei

Se vand marfuri unor clienti la prt de vanzare de 10.000 lei TVA 19% conform facturii 13.745/04.02.200 Analiza contabila 4111 A 707 P + + D C 11.900 lei 10.000 lei

4427 P

1.900 lei

Formula contabila 4111 "Clienti" = % 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 1.900lei "TVA colectata" 11.900 lei 10.000 lei

Operatia 4 din 09.03.2007

Se cumpara marfuri de la furnizori fara sa se primeasca si factura fiscala, pe baza avizului de expedit Analiza contabila 408 607 P A + C + D + D 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei

4428 B

Formula contabila % 607 "Cheltuieli privind marfurile" 4428 "TVA neexigibila" Operatia 5 din 11.03.2007 Ulterior se primeste factura fiscala nr.17.853, in valoare de 10.500 lei. Analiza contabila 401 408 P P + C D 12.495 lei 11.900 lei 1.900 lei = 408 "Furnizori facturi nesosite" 11.900 lei 10.000 lei

607

A + D

500 lei 95 lei

4426 A + D

Formula contabila % 408 "Furnizori facturi nesosite" 607 "Cheltuieli privind marfurile" 4426 " TVA deductibila" Analiza contabila 4426 4428 A + B D C 1.900 lei 1.900 lei 95 lei 500 lei = 401 "Furnizori" 12.495 lei 11.900 lei

Formula contabila 4426 "TVA deductibila" Operatia 6 din 16.03.2007 Se majoreaza capitalul social prin noi aporturi in natura .Conform facturii nr .1985 din 16.03 2007, lei. Analiza contabila 607 456 A + B D C 2.000 lei 2.000 lei = 4428 "TVA neexigibila" 1.900 lei

Formula contabila 607 = 456 2000 lei

"Cheltuieli privind marfurile" Analiza contabila 456 B + D + C 2.000 lei 2.000 lei

"Decontari cu actionarii"

1012 P

Formula contabila 456 "Decontari cu actionarii" Operatia 7 din 18.03.2007 = 1012 "Capital subscris varsat" 2000 lei

Se inregistreaza marfuri primite cu titlu gratuit in valoare de 1.600 lei conform procesului verbal de d Analiza contabila 607 A + + D C 1.600 lei 1.600 lei

7582 P

Formula contabila 607 "Cheltuieli privind marfurile" = 7582 1.600 lei

"Venituri din donatii si subventii primite"

Operatia 8 din 20.03.2007

Se vand marfuri unor clienti in val de 80.000 lei, TVA 19% conform facturii fiscale nr.75.892 din 2 Analiza contabila 411 707 A P + + + D C C 95.200 lei 80.000 lei 15.200 lei

4427 P

Formula contabila 411 "Clienti" = % 707 95.200 lei 80.000 lei

"Venituri din vanzarea marfurilor" 4427 "TVA colectata" Operatia 9 din 22.03.2007 Se incaseaza creanta de la SC DUO STYL SRL Ploiesti , conform extrasului de cont si a Analiza contabila 512.1 411 A A + D C 9520 lei 9520 lei 15.200 lei

OP n

Formula contabila 512.1 "Conturi la banci in lei" Operatia 10 din 24.03.2007 = 411 "Clienti" 9520 lei

Pentru marfurile cumparate pe 04.03.2007 societatea emite biletul la ordin nr 89 in valoare de 1 Analiza contabila 401 403 P P + D C 12495 lei 12495 lei

Formula contabila 401 "Furnizori" Analiza contabila 403 512.1 P A D C 12.495 lei 12.495 lei = 403 "Efecte de platit" 12.495 lei

Formula contabila 403 "Efecte de platit" = 512.1 "Conturi la banci" 12.495 lei

Operatia 12 din 24.03.2007

Se ridica de la banca suma de 1.200 lei in valoarea achitarii avansului chenzinal salariatilor confom Analiza contabila 581 A + D C 1.200 lei 1.200 lei

5121 A

Formula contabila 581 "Viramente interne" Analiza contabila 5311 581 A A + D C 1.200 lei 1.200 lei = 5121 "Conturi la banci" 1.200 lei

Formula contabila 5311 "Casa in lei" Operatia 12 din 24.03.2007 Se platesc avansurile salariatilor conform listei de avans chenzinal pe luna februarie 2007. Analiza contabila 425 A + D 1.200 lei 1.200 lei = 581 "Viramente interne" 1.200 lei

5311 A - C Formula contabila 425

5311 "Casa in lei"

1.200 lei

"Avansuri acordate personalului" Operatia 13 din 25.03.2007

Se cumpara de la furnizori din import marfuri in valoare de 15.000Euro. Pe parcursul extern societatea ef Calculul pentru declaratia vamala de import este , iar cursul de schimb valutar 4,0 lei.

- pret extern 10.000Euro x 4 lei/Euro = 40.000 lei - cost transport 1000Euro x 4 lei/Euro = 4.000 lei TOTAL 1 franco frontiera romana FFR= 44.000 lei - taxa vamala 10% x 44.000 lei = 4.400 lei - comision vamal 0,5% x 44.000 lei = 220 lei TOTAL 2 cost de acizitie = 48.620 lei - TVA 19% x 48.620 lei. Taxa vamala, comisionul vamal si TVA-ul se achita la vama.

a) Primirea marfurilor in gestiunea firmei, pe baza facturii nr.17.850. Pentru cheltuielile de transpo expeditii. Analiza contabila 607 401 408 446 447 A + P P P P + + + + D C C C C 48.620 lei 40.000 lei 4.000 lei 4.400 lei 220 lei

Formula contabila 607 "Cheltuieli privind marfurile" = % 401 "Clientii" 408 "Furnizori-facturi nesosite" 446 "Alte impozite, taxe" 447 220 lei 4.400 lei 4.000 lei 48.620 lei 40.000 lei

"Fonduri speciale-taxe " b) Se achita datoriile in vama conform cecului de plata nr.18, 25, 27 Analiza contabila 5121 446 447 4426 A - C P P - D - D 13.858 lei 4.400 lei 220 lei 9238 lei

A + D

Formula contabila % 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" 447 "Fonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate" 4426 Operatia 14 din 25.03.2007 9.238 lei 220 lei = 5121 "Conturi la banci" 13.858 lei 4.400 lei

Societatea nu dispune de valuta pentru achitarea importului si face schimbul valutar la banca sa la curs bancar de 1 %. 10.000Euro x 4,1 lei/Euro = 41.000 lei Comision bancar 41.000 x 1 % = 410 lei Analiza contabila 5121 5125 A A + C D 41.000 lei 41.000 lei

Formula contabila 5125 "Sume in curs de decontare" = 5121 41.000 lei

"Conturi la banci in lei"

Analiza contabila 5124 5125 A A + D C 41.000 lei 41.000 lei

Formula contabila 5124 "Conturi la banci in valuta" Analiza contabila 627 512 A A + D C 410 lei 410 lei = 5125 "Sume in curs de decontare" 41.000 lei

Formula contabila 627 = 512 1 "Conturi curente la banci" 410 lei

"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" Operatia 15 din 25.03.2007

Se achita partenerul extern cu ordin de plata, nr.181, stabilind si diferentele de curs valutar. -datoria catre furnizor 10.000Euro x 4,0 = 40.000 lei -schimb valutar 10.000Euro x 4,1 = 41.000 lei 10.000 Analiza contabila 5124 401 665 A P A + C 41.000 lei x 0,1 = 1000 lei

D 40.000 lei D 1.000 lei

Formula contabila % 401 "Furnizori" = 5124 "Conturi la banci in valuta" 41.000 lei 40.000 lei

665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar" Operatia 16 din 26 .03.2007

1.000 lei

Se primeste factura firmei de expeditie pentru cheltuielile de transport de 1.000Euro. Schimbul valut Analiza contabila 408 401 P P + D C 4.000 lei 4.000 lei

Formula contabila 408 "Furnizori-facuri nesosite" Operatia 17 din data 26 .03.2007 = 401 "Furnizori" 4.000 lei

Societatea schimba lei pe valuta pentru aceasta datorie la cursul de 4,0 lei/Euro. Comision bancar 1 % Analiza contabila 5125 5121 A A + D C 4.000 lei 4.000 lei

Formula contabila 5125 "Sume in curs de decontare" Analiza contabila 5124 5125 A A + D C 4.000 lei 4.000 lei = 5121 "Conturi la banci in lei" 4.000 lei

Formula contabila 5124 "Conturi la banci in valuta" = 5125 "Sume in curs de decontare" 4.000 lei

Se achita comisionul vamal in valoare de 400 lei

Analiza contabila 627 5121 A A + D C 400 lei 400 lei

Formula contabila 627 = 5121 "Conturi la banci in lei" 400 lei

"Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate" Operatia 18 din 26.03.2008

Se achita datoria fata de firma de expeditie cu ordin de plata nr.188 in valoare de 4.000 lei. Analiza contabila 401 P D C 4.000 lei 4.000 lei

5124 A

Formula contabila 401 "Furnizori Operatia 19 din 30.03.2007 Se efectueaza regularizarea conturilor de TVA TVA 4426 = 13.513 lei TVA 4427 = 17.100 lei Analiza contabila 4427 4426 4423 P D C C 17.100 lei 13.513 lei 3.587 lei = 5124 "Conturi la banci in valuta" 4.000 lei

A P +

Formula contabila 4427 " TVA colectata" = % 4426 17.100 lei 13.513 lei

"TVA deductibila" 4423 "TVA de plata" Operatia 20 din 30.03.2007 3.587 lei

La sfarsitul lunii se stabileste stocul de marfuri prin inventarierea de 105.000 lei, conform procesului ve inventar . Analiza contabila 371 607 A A + D C 105.000 lei 105.000 lei

Formula contabila 371 "Marfuri" Operatia 21 din 29.03.2007 Se inchid conturile de venituri si cheltuieli. 121 = % 607 627 665 707 = 121 71.810 lei 70.000 lei 810 lei 1.000 lei 90.000 lei = 607 "Cheltuieli privind marfurile" 105.000 lei

CONCLUZII SI PROPUNERI

Prin documentarea temeinica, specialistii romani au conceput un sistem contabil racordat la exigent aplicat in anul 1994. El se bazeaza pe cerintele actuale ale internationalizarii si armonizarii contabilitatii.

Metodele adoptate corespunzator cerintelor unei contabilitati moderne ce este susceptibila de perfect deplina cu continutul Standardelor Internationale si a adoptarii la noile reglementari cu caracter economico metodologia care formeaza noul sistem contabil reprezinta cel mai important pas facut de Romania pentr veritabile economii de piata.

In comparatie cu vechiul sistem contabil modificarile determinate de noul sistem sunt foarte imp evaluare, de prezentare a rezultatelor si de utilizare a sistemelor financiare.

In fruntea societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret cu amanun este nelimitat in cursul unei perioade de gestiune, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se modificari sau cu modificari neesentiale .

Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la pretul de operate, adica pretul definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanun , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute.

Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il reprezint amanuntul (en detail). In cazul circulatiei marfurilor en-gros, vanzarea se face pe baza de documente, inca si, de aici, necesitatea interventiei unui cont anume, 411 "Clienti", care sa evidentieze creantele din moment lor, in cazul circulatiei en detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar. Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita :

" inventarul permanent " sau " inventarul intermitent". In primul caz, contul de marfuri este folosit pe m toate intrarile si toate iesirile, astfel incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfu in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor. In cazul inventarului intermitent, contul de m baza inventarului faptic se determina valoarea marfurilor in stoc, care se "blocheaza" in acest cont, diminu cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului urmator interv valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile.

De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie considerati si alti stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul

Unitatea SC COMAT SA are mai multe planuri pe care isi desfasoara activitatea. Are ca obiect de activitate atat achiztionarea rezultand produsele finite pe care le desface atat prin magazinele proprii cat si catre alti comercianti precum si comercializarea marfurilo comertul de marfuri asigurand si transportul pentru acestea si pentru alte unitati contra cost. De asemenea presteaza servicii diferitilor ter

Calitatea produselor livrate si a serviciilor au impus unitatea in fata concurentei, gama de produse oferite fiind corespunzatoar adresanduse unei clientele mai pretentioase, amplasarea firmei in acest sens fiind chiar in locul potrivit. Din studiul de caz efectuat se observa ca: unitatea inregistreaza profit; societatea colaboreaza cu mai multe firme in vederea comertului cu acestea; societatea detine monopolul in zona pentru anumite servicii si produse; unitatea are o oferta vasta de produse si servicii oferite clientilor;

O gestionare eficienta a stocurilor,o desfacere ritmica si constanta a productiei asigura o corecta utilizare in continuare pentru a superioara ce va satisface necesarul de cerere a produselor pe piata,toate acestea reprezentand perpetuarea activitatii societatii comercia

BIBLIOGRAFIE
Constantin Staicu Contabilitate financiara, Editura CECAR Bucuresti, 2004; Calin Oprea,Mihai Ristea - Bazele contabilitatii ,Editura ASE Bucuresti, 2004; Feleaga N.,Ionascu I.-Tratat de Contabilitate financiara ,vol. I si 2,Editura Economica Bucuresti ,2003; Ioan Morosan Contabilitatea practica vol.l.si 2,Editura Eveont,Suceava 2002;

 Octavian Bojan - Contabilitatea financiara a intreprinderilor,Editura Lueman Serv, Bucuresti 2001; Graziella Dumitru
- Contabilitate, Editura Universitara Bucuresti 2003;

Ristea M., Oprea C.,Raileanu. V., - Contabilitatea societatilor comerciale, Editura CECAR ,Bucuresti 19 Violeta Isai - Contabilitate, manual clasa a X a, clasa a XI a ,Editura BIC ALL Bucuresti,2005 ; Legea contabilitatii nr 82/ 1991,republicata;O.G .61/2001privind modificarea Legii contabilitatii

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.94/2001;privind aprobarea reglementarilor contabile ale agenti Legea nr.31/90 privind societatile comerciale;

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.306/2002,privind aprobarea reglementarilor contabile simplific