Abuzul de droguri, numit, de asemenea, abuzul de substane chimice este o tulburare care se caracterizeaz printr-un model distructiv de a utiliza

o substan care duce la probleme semnificative sau stres. Aceasta afecteaz mai mult de 7% din populaie la un moment dat in viata lor. Abuzul si dependenta de alcool

Dependenta de alcool este o boala care consta intr-o nevoie puternica de a bea si incapacitatea persoanei de a se opri din consum in momentul in care apar probleme provocate de alcool. Se poate spune ca o persoana sufera de dependenta de alcool, atunci cand aceasta nu-si mai poate controla consumul chiar daca doreste acest lucru. Problemele legate de alcool afecteaza aproximativ 10 - 15 % din populatie. Consumul abuziv de alcool si dependenta au un impact negativ asupra vietii in general, afecteaza familia si induce grave probleme de sanatate. Cand consumul excesiv sau inadecvat de alcool se transform n obicei, afecteaz creierul i sistemul nervos,schimb sentimentele, dispoziia i gndirea, percepia i starea de contient, modificnd imaginea asupra realitii nconjurtoare.

Etnobotanice (droguri legale, Spice) Sunt substante nou sintetizate, insuficient cercetate, de cele mai multe ori fiind vorba de derivati amfetaminici si canabinoizi sintetici. Adesea aceste substante s-au dovedit mai nocive si adictive decat unele substante interzise de mare risc iar consumul si abuzul genereaza numeroase decese. Asa-zisele etnobotanice pot avea ca efecte: paranoia, halucinatii, atacuri de panica, anxietate, pierderi de memorie, disparitia poftei de mancare, scaderea in greutate si anemie extrema, afectarea severa a imunitatii. Similar cu efectul substantelor psihotrope, produsele etnobotanice produc dependenta. Dependenta de acest tip de substante este extrem de intensa si rapida. Ea poate fi de natura fizica (se concretizeaza prin simptome de sevraj la intreruperea consumului substantei) sau psihologica (se manifesta prin craving sau pofta). De multe ori pacienti vin intr-o stare de agitatie extrema, cu pierderi importante in greutate si manifestari psihotice (halucinatii, delir).

Canabis Dependenta de canabis duce la perturbari in sfera cognitiva, emotionala si psihosociala. Canabisul este extras dintr-o planta si se consuma atat ca preparat uscat (marihuana), cat si ca rasina (hasis), ambele se fumeaza in amestec cu tutunul. Consumul cronic diminueaza capacitatea vitala, modifica functionarea pulmonara, induce tendinte de hipotensiune, poate produce infarct miocardic si diminuarea interesului sexual. In urma consumului, pe langa tulburarile fizice clasice (senzatia de uscaciune a gurii, injectare conjunctivala, scaderea temperaturii corporale, tahicardie etc) apar si schimbari ale starii de dispozitie (euforie sau disforie), deficit de memorie imediata, tulburari in perceptia trecerii timpului, dificultati de coordonare psihomotorie. In doze crescute poate determina episoade de suspiciune, paranoism (halucinatii vizuale si auditive) si delirium. Consumul de canabis se asociaza cu un numar mare de separari sau divorturi, o incidenta crescuta a accidentelor, instabilitate emotionala, apatie si lipsa competitivitatii, precum si tendinta scazuta de asumare a responsabilitatii Cocaina Cocaina este o substanta adictiva iar consumatorii prezinta mari dificultati in a reveni la un consum controlat, odata ce au ajuns la dependenta. Euforia datorata consumului de cocaina este urmata de un sindrom de abstinenta catacterizat prin: depresie, letargie, insomnie, tulburari ale apetitului alimentar, lipsa de energie, iritabilitate, ameteala, hipersomnie si craving. Consumul de cocaina induce atat efecte fizice (cresterea frecventei cardiace si a presiunii arteriale, vasoconstrictie periferica, cresterea glicemiei, hiperactivitate si stimulare sexuala) cat si psihologice (exaltare, euforie). Printre tulburarile induse de abuzul de cocaina sunt: delirium, tulburarea psihotica (pot sa apara episoade de agresivitate, tentative de suicid) si anxietati. In cazul intoxicatiei cu cocaina exista riscul aparitiei unor stari epileptice care obstructioneaza caile respiratorii si care pot duce la decesul persoanei. Stimulentele cele mai mult folosite sunt amfetaminele. Dependenta se instaleaz rapid, determinnd creterea masiva ale dozelor. Se pare c dependena de stimulente este mai

mult psihologic dect fizic, dei dovezi recente sugereaz existena unor posibile modificri pe termen lung la nivelul sistemului nervos. Amfetaminele cresc activitatea cerebral, determinnd agitaie psihomotorie i euforie. De asemenea, produc dilatarea pupilelor, creterea frecvenei cardiace, a tensiunii arteriale, insomnie i anorexie (pierderea poftei de mncare). Dozele mari pot produce tulburri de gndire i pot sa apara episoade psihotice asemntoare cu schizofrenia paranoid. Utilizarea stimulentelor poate cauza halucinaii i ideaie paranoid. Consumul ndelungat de stimulente poate duce la scderi n greutate, insomnie, epuizare i confuzie mental, depresie sever i psihoz indus de drog (care se rezolv de obicei dup oprirea consumului). Exista riscul aparitiei decesului, ca urmare a unei supradoze. Persoanele cu hipertensiune arterial sau boli cardiace au un risc mai mare atunci cnd consum stimulente, deoarece sistemul cardiovascular este supus unui efort suplimentar. Sevrajul este caracterizat de foame, oboseal, perioade de accese de somn, accentuarea strii de reverie i de depresie. La unele persoane depresia poate fi ndelungat i sever. Etnobotanice Sunt substante nou sintetizate, insuficient cercetate, de cele mai multe ori fiind vorba de derivati amfetaminici si canabinoizi sintetici. Adesea aceste substante s-au dovedit mai nocive si adictive decat unele substante interzise de mare risc iar consumul si abuzul genereaza numeroase decese. Asa-zisele etnobotanice pot avea ca efecte: paranoia, halucinatii, atacuri de panica, anxietate, pierderi de memorie, disparitia poftei de mancare, scaderea in greutate si anemie extrema, afectarea severa a imunitatii. Similar cu efectul substantelor psihotrope, produsele etnobotanice produc dependenta. Dependenta de acest tip de substante este extrem de intensa si rapida. Ea poate fi de natura fizica (se concretizeaza prin simptome de sevraj la intreruperea consumului substantei) sau psihologica (se manifesta prin craving sau pofta). De multe ori pacienti vin intr-o stare de agitatie extrema, cu pierderi importante in greutate si manifestari psihotice (halucinatii, delir).