1

Copyright: Manuel VLDU 2008 All right reserved Motto: "Do what you can,with what you have,where you are" F ceea ce poi, cu ceea ce ai, acolo unde te afli! Theodore Roosvelt

CAPITOLUL 1

PSIHOLOGIA SUPRAVIETUIRII
Este nevoie de mai mult decat cunostintele si maiestria de a construi adaposturi,de a gasi mincare,de a face foc si a calatori fara unelte de navigare standard, pentru a trece cu success printr-o situatie extrema.Unii oameni cu putina pregatire - sau deloc - reusesc sa supravietuiasca.Altii, desi fiind antrenati, nu si-au folosit priceperile si au murit.Cheia in orice situatie de supravietuire este starea mentala a individului in cauza. Sa ai calificari,cunostinte este important;dar dorinta de a supravietui este esentiala. Psihologia de supravietuire poate ca este mai important sau cel putin la fel de importanta ca si trusa de supravietuire.Inainte de toate trebuie sa evaluezi situatia in care te afli, sa incerci sa te linistesti, sa-ti limpezesti mintea si sa gandesti. Nu uita regula 333: 3 ore expus la temperaturi extreme! 3 zile fara apa! 30 de zile fara mancare! Nu spun ca e bine sa nu maninci 30 de zile, dar nu se recomanda mai ales in cazul in care nu ai apa. PRIVITOR LA STRES Intr-o situatie extrema omul se infrunta cu mult stres care pina la urma are un impact asupra gindirii lui.Stresul nu este o boala pe care o poti elimina si lecui,este o conditie prin care trecem toti. Stresul poate fi descris ca reactia noastra la presiune exterioara.Este numele dat experientei pe care o avem in 2

timp ce fizic,mental,emotionalsi spiritual raspundem la tensiunile vietii. Intr-o situatie critica un stres minor te ajuta sa gindesti. Stresul ne provoaca; ne da sansa de a invata despre valorile si fortele noastre.Stresul ne poate arata capacitatea noastra de a minui presiunea psihologica fara a esua; ne testeaza adaptibilitatea si flexibilitatea,ne poate stimula sa actionam mai eficient. FACTORII STRESULUI 1.Durerea 2.Mediul inconjurator 3.Setea si Foamea 4.Oboseala DUREREA Este o reactie fiziologica normala,de aparare a organizmului uman.Omul, lipsit de simtul durerii, este in mare pericol pentru ca nu reuseste la timp sa elimine factorul periculos.Pe de alta parte,durerea il irita si distrage pe om,iar durerea puternica continua ii influennteaza comportamentul si toata activitatea.Cu toate acestea omul este in stare sa se ispraviasca chiar si cu cele mai mari dureri,concentrindu-se asupra unei probleme,cautind iesirea dintr-o situatie ,poate uita pe un timpde durere. MEDIUL INCONJURATOR Chiar si cele mai ideala conditii contin stresori legati de timp(frig si caldura),teren si varietatea de fiinte ce locuiesc pe aria data.Caldura,frigul,vintul,muntii,mlastinile,deserturile,insectele,reptilele priculoase si alte animale sint doar citeva din provocarile care te asteapta.In dependenta cum om isi minuieste stresul ,mediul inconjurator poate fi o sursa de hrana sau si protectie sau poate fi cauza unui discomfort extrem ducind la rani,boli si chiar moarte. SETEA SI FOAMEA Fara apa si mincare omul slabeste si in definitiv, moare. Problema gasirii apei si hranei poate fi o sursa de stres! OBOSEALA Omul se forteaza a continua sa supravietuiasca si nu este deloc usor pe masura ce este tot mai obosit. Posibil ca la un moment dat sa devina atit de obosit incit chiar faptul de a sta treaz devine stresant ! 3

TEHNICI DE CONTROL ALE STRESULUI SI DE CRETERE A REZISTENTEI PSIHICE V prezentm mai jos cteva metode i tehnici uzuale, folosite n sport, in combaterea stresului de lupt dar i al celui cotidian, n exersarea i concentrarea ateniei, n autorelaxare nainte i dup efort, n impunerea autosugestiv a voinei, etc.

A. EXERCIII DE RESPIRAIE: a)- n poziia eznd, cu coloana vertebral dreapt, elimin ct mai mult aer din organism, prin contractarea muchilor abdominali; - astup-i nara dreapt prin presiunea uoara cu degetul i inspir pe nara stng; imagineaz-i c odat cu aerul inspiri energie din mediul ambiant; - retine-i respiraia, concentreaz-te asupra acestei idei, apoi astup-i nara care fusese libera pn atunci i expira lent pe cealalt nar; - concentreaz-te asupra ideii c elimini oboseala i ncordarea odat cu aerul expirat; - ncepe o noua inspiraie cu nara dreapt i continu ciclul prezentat mai sus. b)- din stnd sau eznd, expir contractnd brusc i rapid musculatura abdominal pentru eliminarea aerului cu zgomot, apoi, fr pauza, relaxeaz-i muchii abdominali, ceea ce duce n mod spontan la umplerea prii inferioare i mediene a plmnilor cu aer; - urmeaz apoi un ir de respiraii sacadate, n ritm rapid, prin contractarea i relaxarea musculaturii abdominale; Acest exerciiu este recomandat pentru purificarea i ntrirea plmnilor i a cilor respiratorii superioare, ndeprteaz microbii care au ptruns n fosele nazale, ncarc organismul cu energie i prin aceasta contribuie la creterea capacitii de concentrare a ateniei. B. EXERCIII DE CONCENTRARE A ATENIEI a) Exerciii de izolare de stimulii perturbatori externi: Izolarea de stimulii exteriori poate fi practicat, pentru antrenarea cu zgomotele specifice mediului i desprinderea spontan de acestea n timpul aciunilor. 4

din aeznd comod, cu spatele drept, pune n apropiere un ceas cu un tic-tac puternic; nchide ochii, relaxeaz musculatura i execut cteva respiraii calmante; - spune-i n limbaj interior (n gnd) c nu mai auzi tic-tac-ul ceasornicului. Imagineaz-i c eti insensibil la aciunea stimulilor perturbatori. Odat familiarizat cu acest exerciiu, vei putea decide n mod voluntar s auzi numai acele sunete pe care doreti s le auzi; - la nceput, exerciiul se executa 10 - 20 secunde urmnd s mreti durata pn la 1 - 2 minute. b) Concentrarea ateniei pe obiecte concrete (metoda Tratak): - alege o imagine simpl, neutr, de culoare odihnitoare (verde deschis, albastru deschis, cenuiu) desenat pe un carton; - plaseaz cartonul la 1 - 1,5 m. n fa, astfel nct s-l poi privi fr dificultate. Aeaz-te ntr-o poziie comod, relaxeaz-i musculatura i execut cteva respiraii linitite; - fixeaz apoi centrul figurii (la nceput 10 - 20 secunde apoi 1 - 2 minute) fr sa clipeti, pn cnd figura ncepe s fluctueze; - n acel moment ai senzaia c ea i schimba culoarea, iar ochii ncep s lcrimeze. nchide ochii i vizualizeaz mental figura. F totul ca vizualizarea mental care urmeaz fixrii s fie perfect clar si limpede, chiar n absena figurii; - prin exersare se dobndete capacitatea ochiului de a-i reprezenta imaginea obiectului (figurii), la comanda voinei; n orice moment metoda Tratak reduce agitaia minii i contribuie definitiv la dezvoltarea puterii de concentrare. c) Concentrarea pe o imagine mental: - alege-i o poziie comod i relaxeaz-i musculatura. Execut cteva respiraii calmante; - alege o imagine simpl, neutr, de culoare odihnitoare i caut cu ochii nchii s vizualizezi imaginea respectiv; - ncearc s i reprezini imaginea n toate detaliile ei. Vei remarca faptul c imaginea aleas tinde s fluctueze sau s dispar de pe ecranul mental, care este invadat de gnduri fr legtur cu imaginea aleasa; - cnd acest lucru se ntmpl, readu ncet imaginea aleas i continu s o vizualizezi. C. EXERCIII DE AUTORELAXARE a) Metoda Saihtdinov. Pentru nvarea relaxrii se poate utiliza urmtorul text: 1. M linitesc, m deconectez de tot ce este in jurul meu, nu m gndesc n mod special la nimic. Relaxez voina, m destind, m odihnesc. 5

2. mi reprezint mental propria nfiare; faa mea e linitit, destins, senin, fr semne de tulburare. Muchii feei sunt relaxai, fruntea este relaxat. Pleoapele devin grele, se las n jos. Muchii gurii i maxilarele sunt relaxate. faa e linitit, destins, relaxat. 3. Respiraia e egal, lent, linitit; respir uor, liber, linitit. 4. Btile inimii se linitesc. Inima bate linitit, egal, ritmic. 5. Muchii braului drept se relaxeaz. Muchii braului stng se relaxeaz. Degetele se nclzesc uor; minile se nclzesc. Minile i braele sunt nemicate, relaxate. 6. Muchii piciorului drept se relaxeaz, se nclzesc. Muchii piciorului stng se relaxeaz, se nclzesc Muchii picioarelor sunt relaxai, destini, calzi, nemicai. Simt o cldur plcut n picioare. 7. Tot corpul este relaxat, nemicat. Muchii abdomenului i spatelui sunt relaxai. Simt o cldur plcut care se scurge prin tot corpul. O cldur plcut mi inund tot corpul. O stare de toropeal mi cuprinde mintea. Intru ntr-o stare de somnolen. Dup 15 - 20 minute de odihn, militarul poate folosi urmtoarele forme, cu caracter de montaj psihologic autosugestiv: 1. Din toi muchii mei dispare senzaia de greutate i de relaxare. Simt o senzaie de rcoare. Senzaia de rece mi face pielea de gin. Palmele i labele picioarelor devin reci. 2. M-am odihnit. M simt vioi si alert. Respiraia devine mai activ. Inima bate mai puternic, mai energic. Capul e limpede, mintea clar. Muchii sunt puin ncordai. Sunt activ i energic. Sunt gata s primesc mari ncrcaturi de efort n antrenament (misiune). Sunt rapid i rezistent. 3. Deschid ochii. M uit atent, concentrat. Simt activarea energiei. Sunt plin de for. 4. Am o bun capacitate de efort. Corpul mi se ncordeaz ca un arc. Sunt pe deplin mobilizat. Sunt gata s acionez, s-mi manifest voina (metoda este indicat s fie aplicat naintea nceperii unei misiuni de lupt). b) Antrenamentul autogen (metoda Schultz) Se practic ntr-o camer linitit, bine aerisit i suficient nclzit. Subiectul st ntr-un fotoliu cu sptarul nalt sau culcat pe pat cu faa n sus, picioarele ntinse i uor deprtate unul de altul, minile pe lng corp iar capul sprijinit pe o pern mic. n aceast poziie fiind, cu ochii nchii i complet relaxat, se rostesc n gnd anumite fraze, cu o concentrare maxim asupra aciunii exprimate. Primul ciclu al antrenamentului autogen este format din opt exerciii, pentru nvarea i nsuirea fiecruia fiind nevoie de cel puin dou sptmni. Exerciiul respectiv se execut de dou ori pe zi, durata sa fiind de cinci minute. 6

Exerciiile antrenamentului autogen : 1. Exerciiul nti - urmrete realizarea calmului. Pentru acesta se rostete urmtoarea fraz: Totul este calm i linitit, sunt calm. 2. Exerciiul al doilea - urmrete meninerea senzaiei de greutate ntr-unul din membre. n acest scop se rostete urmtoarea fraz: Braul meu drept (stng) este foarte greu. Acest exerciiu se execut numai pentru un singur bra, senzaia obinut extinzndu-se ulterior i la celalalt. 3. Exerciiul al treilea - se execut pentru realizarea senzaiei de cldur ntr-unul din brae, cu urmtoarea fraz: braul meu drept (stng) este foarte cald. El contribuie la dilatarea vaselor de snge i obinerea unei senzaii de cldur n membrul respectiv. Exerciiul acesta, ca de altfel i cel dinainte, se poate executa i pentru membrul inferior. Senzaia obinut se va extinde ulterior i la restul membrelor. 4. Exerciiul al patrulea - urmrete declanarea senzaiei de rcoare a frunii. n acest caz se rostete urmtoarea fraz: Fruntea mea este rcoroas. 5. Exerciiul al cincilea - se execut pentru dobndirea controlului asupra inimii. Fraz stereotip utilizat este: Inima este linitit i bate puternic. 6. Exerciiul al aselea - urmrete reglarea respiraiei, folosindu-se urmtoarea fraz: Respira adnc i linitit. 7. Exerciiul al aptelea - duce la realizarea senzaiei de cldur la nivelul pntecului. Executantul va trebui s spun fraz: Pntecele meu este cald, iradiaz cldur. 8. Exerciiul al optulea - se recomand pentru prevenirea strii de moleeal, posibil, dup executarea celor de mai sus. n acest scop se va rosti urmtoarea fraz: Respir adnc, mi ncordez braele si deschid ochii. c) Autorelaxarea concentrativ (tehnic de antrenament autogen) : durata antrenamentului: 1 - 2 luni, pana la 15 minute de 2 - 3 ori pe sptmn. I. Concentrarea: - din poziia culcat pe spate sau ezut (pe scaun, n genunchi, cu picioarele ncruciate), avnd poziia corpului cu faa spre nord sau est, cu palmele direcionate cu faa n sus; - se nchid ochii i se caut mental cel de-al treilea ochi poziionat ntre sprncene, aprnd ca un punct rotund, luminos, de culoare galbena, roiatic, din ce n ce mai intens; 7

meninnd mental punctul luminos se elimin treptat orice gnd rebel, orice zgomot din jur, obinnd concentrarea maxim.

II. Relaxarea: - se repeta ncet, cu voce sczut, monoton, formele intenionale (autosugestii) adresate unor pri ale corpului sau unor funcii psihosomatice, n scopul obinerii autocontrolului. Exemplu de formul intenional adresat sistemului nervos: Sunt calm, relaxat, am autocontrolul. Nimic i nimeni din jur nu m influeneaz. Am rbdare, multa rbdare. Creierul meu reacioneaz destins, lucid; fac absolut totul cu snge rece, meticulos. Exemplu de formula intenional adresat aparatului locomotor: Picioarele mele sunt relaxate, moi. Muchii s-au relaxat, simt tlpile reci, uoare; gambele sunt destinse, genunchii flexibili. Simt o amoreal plcut urcnd spre coapse. Acum ambele picioare sunt relaxate. - acest gen de formule intenionale se repet de mai multe ori, rar, n timpul concentrrii, timp de pn la 15 minute, pn se face simit starea sugestionat n timpul repetrii. - se poate continua - n cazul prilor corpului - relaxarea succesiva obinnd aceleai rezultate. III. Ieirea din starea de concentrare - nu se recomand ieirea brusc din exerciiul de autorelaxare. Dup obinerea strii induse de formulele intenionale, se continu cu o formula de genul: Corpul meu se nclzete, pulsul este normal, simt muchii ntrindu-se, amoreala dispare. - se repeta de 5 - 6 ori. - punctul luminos - cel de-al treilea ochi (al subcontientului) ncepe s se estompeze, aceasta obligndu-se prin rotirea globilor oculari, meninnd pleoapele nchise. dup dispariia punctului luminos se deschid ochii, ieind definitiv din starea de concentrare.

CAPITOLUL 2

SUPRAVIEUIREA
METODE DE PREVEDERE A TIMPULUI PROBABIL Cunoaterea indiciilor de prognozare a vremii i permite planificarea riguroasa a aciunilor, mrindu-i astfel ansele de supravieuire. Iat cteva dintre indicii: a) Previziunea timpului prin urmrirea comportamentului animalelor si plantelor: Timp urt Timp frumos -Animalele slbatice pasc linitit -Animalele slbatice coboar in zone adpostite; sau alearg (zburda); -Turmele de oi si vite se ntorc -Turmele de oi si vite pasc spre staule, ori se adpostesc la linitite; piciorul stncii; -Vulturii planeaz la mare -Cinii prsesc turmele si se inaltime; ntorc la stana; -oarecii si obolanii stau afar -Tunii, mutele si narii sunt din vizuina; -erpii si oprlele stau la soare foarte agresivi, enervnd animalele domestice; pe stnci; -oarecii si obolanii intra in -Albinele, furnicile sunt in plina adpost; activitate; -Vulturii coboar la cuiburi; -Trifoiul si apleac tulpina si isi -Corbii si ciorile se aduna in pliaz frunzele; stoluri, croncane si zboar -Ciuboica cucului i desface perpendicular pe direcia furtunii frunzele si florile; care se ateapt; -Mcriul isi deschide frunzele; -Seara, iarba se umple de rou. -Rndunelele si lstunii zboar razant cu solul; -Albinele rmn in stup; -Trifoiul isi ridica tulpina si se desface; -Ciubotica cucului isi strnge frunzele si florile; -Iarba se umple de roua dimineii chiar dac cerul a fost acoperit.

b) Previziunea timpului prin observarea unor fenomene atmosferice naturale: 9

Timp frumos -Aparitia unui strat subire ceata deasupra crestelor si vrfurilor munilor; -Aparitia cetii seara pe vai; -Lipsa vntului; -Vant slab din orice direcie, asociat cu un cer senin sau puin noros dimineaa; -Timp frumos, iar vntul sufla din direcia nord cu viteze mari moderate; -Vantul pornit odat cu nnoptarea prevestete timp frumos; -Timp frumos, iar vntul bate din direcia S-E si E, timpul ramane in continuare frumos; -Inseninarea cerului; -Racirea timpului noaptea si aparitia fenomenului de rou; -Culoarea purpurie a norilor nainte a apusului soarelui; -Prezenta cerului pclos si a vizibilitatii slabe, ca si aparitia curcubeului, datorita impuritatilor ramase in atmosfera, prevestesc timp frumos; -Cerul roz nainte de rsrit; -Cerul galben-auriu nainte de rasaritul soarelui, nseamn ca ziua ramane frumoasa; -Fulgerul fr nori prevestete timp frumos.

Timp urt -Soarele rsare in ceata; -Presiunea atmosferica scade continuu; -In jurul soarelui (lunii) apar si se menin mai multe cercuri colorate; -Aerul este mai transparent si se observa mai clar diferite detalii ale obiectelor; -Pe vrfurile si piscurile izolate ale munilor apar nori deni care se deplaseaz cu mare viteza pe verticala; -Stelele sclipesc mai puternic; -Cerul galben - pal la apusul soarelui arata ca timpul va deveni ploios; -Cerul rou-murdar-violet, att la rsritul cat si la apusul soarelui este prevestitor de vreme rea sau chiar de furtuna; -Cerul de culoarea alburie puin incetosata prevestete furtuna; -Vantul slab cu soare arztor prevestete vreme rea; -Vant din direcie N-V cu tendina de ntrire nseamn c in urmtoarele zile vremea se strica (vara ploua, iar iarna viscolete); -Cnd ploua sau ninge, iar vntul sufla puternic din S, timpul se menine urat; -Cnd brizele de vale si de munte se ntrerup, timpul se schimba; -Norii Cirus la orizont sau traversnd orizontul din N-E prevestesc timp schimbtor; -Norii Cirus din S-E cu tendina de a deveni Cirostratus prevestesc peste 1-2 zile schimbarea vremii; -Norii Cirocumulus la orizont, Cirostratus, Altostratus si Cumulonimbus prevestesc vnt si furtuna, timp urat, descrcri electrice, ploaie cu zpad. 10

PROCURAREA I PREPARAREA HRANEI In situaia cnd eti izolat si raia de hrana personala este pe terminate sau s-a terminat, trebuie sa fii in msur s-i procuri i s prepari hrana provenit din mediul nconjurtor. REINE; Sunt comestibile: toate animalele slbatice (vnatul) , erbivore sau carnivore; excepie face vulpea, datorita mirosului sau puternic cu iz de usturoi; toate psrile slbatice - chiar dac sunt psri de ap sau de prad; o oarecare excepie o face corbul sau cioara - din cauza crnii sale deosebit de tare si cu gust neplcut (dar poate fi totui mncat n condiii extreme); oule gsite in cuiburile psrilor slbatice, indiferent de specia lor, cu condiia ca acestea sa nu fir clocite; erpii veninoi sau neveninosi, sunt extrem de gustoi (gust intre pui i pete). De preferat sunt erpii de ap, de talie mijlocie. Se mnnc fripi pe jar, sau cu sosuri diverse, dup ce n prealabili au fost jupuii i li se ndeprteaz capul; broatele de ap - se consum numai membrele inferioare (pui de balta dup ce au fost jupuite, fripte, prjite sau in sosuri); broasca rioasa - este comestibila, dac i se ndeprteaz cu grija pielea care conine glande cu substane toxice si se spal bine cu apa; broatele estoase (de uscat i acvatice) - se mnnc dup fierbere, partea crnoas din interiorul carapacei. La fel, sunt comestibile oule acestora pe care le depun n nisipul de pe marginea rului sau n frunzri aflat n fermentaie; petii - de toate speciile, aflai in ruri si lacuri cu apa dulce sau srata; racii - care se gsesc n scobiturile de sub malurile blilor, rurilor si pe fundul nmolos al blilor, se consuma cletii si coada dup fierbere; scoicile de lac si de ru - se consum partea crnoas din interiorul cochiliei; melcii - de preferat cei de talie mare (culoare cafenie, se ntlnesc n crnguri, islazuri, marginea dealurilor, livezi, mai ales dimineaa n zori, pe rou sau dup ploaie, n orice perioada a zilei) - se fierb, dup care se consum partea crnoas, prajiti cu usturoi sau cu diverse sosuri, sau pur i simplu fieri; insectele de talie mare: crbuii, lcusta verde - se mnnc dup ce n prealabil au fost fripte pe jar. Sunt foarte gustoase i conin multe proteine; larvele de insecte, rmele, se consum n stare naturala (rmele sunt dulci, datorit coninutului lor masiv de glucide). Folosirea capcanelor i a curselor A. Capcane a. Reguli la instalarea unei capcane: - nltura orice miros care poate ndeprta animalele;

11

- pala capcana cu apa clocotita sau leie din cenua de lemn; clateste bine de mai multe ori; ascunde-o sub un strat de frunze uscate; manipuleaz-o ulterior cu beioare; - nu aduce modificri minime mediului in care acionezi; - pregtete capcana cat mai departe de locul unde va fi instalata; - instaleaz-o pe inserat si ancoreaz-o de un punct fix; - pune momeala numai dup instalarea acesteia; - pune momeala la locul ales 2 - 3 zile la rnd nainte, pentru a obinui animalul cu prezenta hranei. b) Tipuri de capcane: Capcana cu arc - fig. nr. 1 - alege un arbust tnr, cu crengi lungi, drepte si flexibile, pe marginea potecii animalului; - confecioneaza un crcan de lemn; infinge-l cu partea bifurcata in pamat, lateral de arbust, pe cealalt parte a potecii; - cioplete un bat subire, cu crlig la un capt, in care sa nfigi momeala; - leag sfoara (sarma) cu un capt de una din crengile arbustului ales si la un capt leag-i un capt scurt (10 - 15 cm.); - leag captul latului de mijlocul lemnului scurt (opritor); - ntinde sfoara (sarma) arcuind creanga; - introdu latul cu opritorul prin spaiul dintre crcan si sol; - fixeaz baul cu momeala intre crcan si opritor; - aranjeaz circular latul pe pamat; astfel nct momeala de pe bat sa fie intre nodul si centrul latului; - mascheaz latul cu frunze uscate. Capcana Fierstru - fig. nr. 2 - alege patru crengi drepte (de esena tare de preferat), groase de 2,5 3 cm., trei dintre ele taiele la lungimea de 30 - 40 cm., iar una la lungimea de aproximativ 1,50 m.; - ascute bine cele trei bucai de lemn la un capt, apoi prleste-le la foc (pentru ntrirea vrfului); - leag cele teri buci de lemn (capete de lance) cu captul neascuit, perpendicular pe creanga tiata mai lunga, la distanta de 25 - 30 cm. intre ele; - leag o sfoar dubla de tulpinele a 2 copaci de marginea potecii, la naltimea de 1,50 - 2 m. (in funcie de vnatul vizat); - introdu captul liber al ansamblului de lnci intre cele doua sfori dintre copaci; - pregtete doi rusi curbai la un capt si nfinge-i in pamat, de o parte si de alta a potecii, la o distanta de 3 - 4 m. intre ei si la o distanta de 0,7 - 1 m. fata de copaci pe care este montata capcana; - pregtete o sarma subire si rezistenta, lunga de ctiva metri; - rasuceste sfoara dubla cu ajutorul prghiei formate de lemnul ce susine lncile, pana la refuz (ca la fierstru); - leag un capt al srmei de captul lemnului, lng prima lance; 12

- pozitionand ansamblul de lnci vertical (cu lncile orientate spre direcia de mers spre poteca); - ntinde bine sarma peste o creanga apropiata a altui copac, crescut perpendicular deasupra potecii; - meninnd sarma ntinsa, sprijin-o de primul rus nfipt in pamat astfel sa nu se afle deasupra solului la o inaltime mai mare de o palma; - traverseaz apoi poteca si petrece sarma ntinsa de celalalt ru dup care leag-o de poriunea sa aflata ntinsa pe creanga de deasupra potecii; - mascheaz sarma ce traverseaz poteca cu ierburi si frunze, iar poriunile ntinse in aer, cu lstari crescui pe copaci si mprejurul lor. Capcana Groap de lup - fig. nr. 3 - sapa in mijlocul potecii o groapa de 1,5 - 2 m. lungime, 1,5 m. adncime, pe toata limea ei; - transporta pmntul extras in lstri, la o oarecare distanta si mprtie-l; - alege cteva (6 - 8) crengi groase de 2,5 - 3 cm., drepte, i cioplete-le pn la ascuire la unul din capete; - cu un ru, gurete fundul gropii si marginile acesteia, dup care fixeaz bine epuele cioplite, astfel nct vrafurile lor sa ias din pamat 25 - 30 cm.; - acoper groapa cu ramuri uscate si fragile, apropiate intre ele, peste care aterne frunzi uscat, astfel nct sa nu se observe crengile sau marginile gropii. B. PROCEDEE DE PRINDERE A PSRILOR a. Laul Materialele necesare confecionrii lor: sfoara, srma, nailon (gut), pr de cal mpletit, cablu metalic. (fig. nr. 4,5,6). Psrile se prind relativ uor cu ajutorul latului. (Fig. nr. 7) Momeala folosita pentru prinderea lor se constituie din: boabe de cereale, viermi, insecte, semine. b. Alte procedee Psrile mai pot fi prinse i cu ajutorul beioarelor de lemn, lungi de 10 12 cm., amplasate pe sol mpreun cu momeala. Beioarele se ung cu clei (rini de conifere) i se lipesc de picioare i de aripi. Cleiul obinut din rina de conifere se poate folosi i n cornete de hrtie ori de carton nfipte n pmnt. Ciocul psrii va rmne lipit de rin, cnd aceasta i-l introduce dup momeal. Un alt procedeu este acela de a introduce boabele de cereale n alcool sau spirt, dup care se arunc pe sol. D. Procedee de pescuit - cel mai bun mijloc de pescuit este (dac se dispune de acesta) plasa sau nvodul; 13

- undia improvizata se folosete n locuri unde apa are adncimea mai mare i este linitit; - priponul se poate improviza dintr-un fir de sfoara sintetic (nylon), lung de 3 -4 m. i un alt fir de nailon pe care se leag 10 - 15 crlige cu momeal. Se arunc seara n ap i se scoate dimineaa. Se poate ancora de un pom sau de un ru adnc nfipt n pmnt; - ca momeal se pot folosi: rme, viermi, carne crud, bucele de pete, peti sau broate mici, lcuste, fluturi, pine sau mmlig; - crligele se pot improviza din srma, cuie, ace, os, lemn, spini. Procurarea i prepararea hranei din plante. De regul, tot ceea ce crete din pmnt poate reprezenta o surs potenial de hran. Pentru a putea obine i pregti hrana din plante, trebuie s tii s le recunoti pe cele comestibile. Prezentm in continuare un test care te poate ajuta n acest sens: Testul de comestibilitate universal const n: a) testeaz numai o poriune dintr-o plant presupus comestibil; b) secioneaz planta n prile componente: frunze, tulpini, rdcini, muguri i flori; c) miroase planta, ca s constai prezena mirosurilor puternice sau acide (nu uita c doar mirosul, nu indic faptul c o plant nu este comestibil); d) nu mnca timp de opt ore nainte de nceperea testului; e) timp de opt ore ct te abii de la mncare, testeaz dac te-ai intoxicat aeznd o poriune din planta pe partea interioara a cotului sau a nchieieturii minii de obicei, 15 minute reprezint un interval de timp suficient pentru a observa reacia; f) n timpul perioadei de testare nu bga nimic n gur exceptnd apa epurat i poriunea de plant pe care o testezi; g) alege o poriune mic a unei singure componente i pregtete-o n felul n care doreti pentru a o mnca; h) nainte de a pune poriunea de plant pe care ai gsit-o n gur, atinge o poriune mic din suprafaa exterioar a buzei pentru a vedea dac produce arsuri sau mncrimi; i) dac dup trei minute nu apare nici o reacie pe buze, aeaz poriunea de planta pe limba, innd-o acolo timp de 15 minute; j) dac nu apare nici o reacie, mestec foarte bine, o frm din ea i ine-o n gur timp de 15 minute. NU INGHII! k) dac nu apar arsuri, mncrimi, amoreal, nepturi sau alte iritaii, timp de 15 minute, nghite alimentul; l) ateapt timp de opt ore i dac apare vreun efect n acest interval, provoac-i vom i bea mult ap; m) dac nu apare nici un efect nedorit, mnnc o jumtate din aceeai parte a plantei, pregtit n acelai fel i ateapt nc opt ore (dac nu apare nici 14

un efect, partea de plant pe care ai pregtit-o n acest fel poate fi mncat fr probleme).

Nr. crt. 1 1 2

Denumirea 2 Aglica (fig. nr. 8)

Plante comestibile dintre cele mai rspndite: Unde se gsete Ce se folosete 3 pe pajiti mai uscate in luncile rurilor, pe slcii si tufiuri (planta urctoare) de la cmpie la munte, prin pajiti, izlazuri, pe marginea drumurilor si cailor ferate 4 tuberculii cruzi sau fieri (conin amidon, ca si cartoful) rizomii se consuma prjii, nlocuind cartoful Rdcina prjita si mcinata (pisata) - servete ca un bun nlocuitor al cafelei.

Cupa vacii (fig. nr. 9) Cicoarea (fig. nr. 10)

Hameiul

Iarba mare (fig. nr. 11)

Nalba (fig. nr. 12)

prin zvoaie, de-a lungul apelor, mai ales la cmpie si la deal in rariti, pe malul apelor, margini de pdure, pajiti umede, de la cmpie la deal frecventa de la cmpie la munte, prin grdini, prloage, margini de drumuri si cai ferate de la cmpie la 15

primvara, se consuma lstarii tineri, nmugurii, la supe, ciorbe.

rizomul fiert sau prjit.

tulpinele tinere si frunzele, ca salata si ca spanacul (supe, ciorbe, piure).

Ppdia (fig. nr. 13)

tevia

munte, prin grdini, lunci, pajiti de la cmpie la munte, frecventa prin grdini, lunci, marginea drumurilor, pajiti

frunzele, ca salate sau ciorbe. frunzele - la salate, supe, ciorbe, piureuri (la fel ca spanacul).

1 9

2 Urzica (fig. nr. 14) Afinul

10

11

Alunul

12

Fragul (fig. nr. 15) Murul Zmeurul

13 14

3 abundenta prin locuri ferite (viroage), pe lng garduri, drumuri, cai ferate la munte, mai sus de limita pdurilor, formnd afiniuri de la cmpie pn la munte prin pduri, tieturi si margini de pdure, tufriuri, grohotiuri i chiar prin poieni la munte i deal, prin rariti, margini de pdure, locuri pietroase la deal si munte, prin tufriuri, margini de pdure n regiunile muntoase, prin tieturile de fag i brad 16

4 frunzele dup fierbere, in ciorbe, supe, piureuri. fructul copt, de culoare neagr-brumat.

fructul uscat.

Fructul.

fructul, de culoare negrulucios. Fructul.

Ciuperci comestibile Ciupercile comestibile conin ap, substane minerale (sruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu, etc.), substane organice (glucoz, celuloz, proteine, vitamine, acid citric). Dintre cele artate rezulta c ciupercile constituie un aliment complet, cu o valoare nutritiva destul de mare. La substanele componente enumerate se adaug i aroma lor, care le confer caliti apetisante apreciabile. Se recomand ca ciupercile sa fie consumate n stadiu tnr i imediat dup recoltare, deoarece conin substane uor alterabile, care n cursul descompunerii lor pot da natere la compui toxici. nainte de pregtire trebuie s fie bine curate de pmnt, nisip i bine splate; la multe specii piciorul, fiind dur, se ndeprteaz. Ciupercile se pot consuma proaspete sau conservate (uscate, murate sau marinate). Nr. crt. 1 1 Denumirea ciupercii 2 Ciuperca de cmp (de blegar) (fig. nr.16) Unde se gsete 3 Pe puni, in locurile nsorite, cu iarba, in grdini, pe marginea Cum se recunoate 4 -lamelele de un roz plcut ori maro, are picior relativ scurt, miros caracteristic foarte plcut;

drumurilor, din martie pana in decembrie. In pdurile de foioase si de conifere, mai des in lunile de vara, dup perioade ploioase, uneori apare si in septembrie. Crete in paduri de conifere si foioase, prin tufiuri, la marginea pdurile, doar in luna mai pana la sfritul verii. 17 -culoarea vie-galben, forma caracteristica neregulata, ondulata. -stratul fertil al corpului fructifer, pare a fi format din lamele, dar de fapt este cutat-ridat. -culoarea galbena-verzuie al stratului fertil al corpului fructifer; picior crnos, ornamentat cu reea sub plrie; culoarea crnii de un alb persistent. -ATENIE, se poate confunda cu: mntarca de var, care are o culoare mai deschis i tot

Buretele galben (fig. nr.17)

Mntarca sau hribul (fig. nr.18)

Creasta cocoului (fig. nr.19)

Crete n pdurile de foioase i de conifere, pe sol,

piciorul acoperit cu o reea alb; cu hribul dracului, acesta avnd piciorul mpnzit de o reea roiatic. -toat ciuperca are culoarea unitar, galben -ocru; are ramuri lungi, cilindrice;

3 n grupuri, pe versanii de muni stncoi, vara i toamna.

Buretele erpesc (fig. nr.20)

Crete vara si la nceputul toamnei, in pdurile de foioase si de conifere, in tufiuri, iarba, la liziera pdurilor. Crete numai primvara, din aprilie pn n iunie, pe sol umed cu ierburi, tufiuri, la marginea pdurilor sau luminiuri.

Sbrciogul (fig. nr.21)

4 nlimea caracteristic, 10 - 20 cm. -ATENIE, se poate confunda cu: barba caprei care are ramuri mai ntortocheate, roietice i portocalii care este otrvitoare. -nlimea ieit din comun (1545 cm.), guleraul mobil, plria care se desprinde uor de picior. -ATENIE, se poate confunda cu ciuperci otrvitoare, e preferabil sa nu se culeag dect exemplarele mai mici de 15 cm. -gropie alungite, nentortocheate, de pe plrie; cavitatea unit a plriei i a piciorului; culoarea marodeschis a plriei. -ATENTIE, se poate confunda cu zbrciogul gros, care are plria prevzuta cu pliuri lobate asemntoare circumvoluniunilor de pe creier.

18

Rcovul (fig. nr.22)

Crete n pdurile de brad, vara i toamna.

Iuarii

Pitarca (buretele de mesteacn) (fig. nr.23) Ghebele (fig. nr.24) 2 Buretele de nuc (pstrv de nuc) (fig. nr.25)

10 1 11

Cresc vara i la nceput de toamna, n pduri de foioase (stejar i fag). Crete vara si toamna n pduri de foioase, in lunci, cel mai adesea in apropierea arborilor de mesteacn. Cresc vara si toamna in pdurile de foioase, pe buturugi putrede, 3 pe rdcini; n grupuri mari. Crete din primvara pana in toamna, pe trunchiurile de arari sau nuci, dar si pe pomii fructiferi si foioase, de regul etajat.

-latexul portocaliu, care se nverzete n contact cu aerul, plria are la suprafaa zone de culoare; lamelele de culoarea portocaliu-aprins. -ATENIE, se poate confunda cu rcovul de mesteacn. -plria alb-neted; lamele albicioase, strns apropiate, piciorul cilindric, relativ nalt (3 11 cm.). -plrie maro-cenuie sau galben-maronie stratul fertil tubulos, cenuiu cu pori mici; picior suplu, acoperit cu granulaii de culoare nchis. -plria maro-decolorat, lamelele n forma de plnie, piciorul lung, maro-deschis, fr gulera (5-10 cm.). 4

-corpul fructifer cu picior, dimensiuni variabile, de la civa cm. pana la 50 cm; pielita (scuama) maro-nchis, dispus n semicerc.

Ciuperci necomestibile. Nr. crt 1 Denumirea ciupercii 2 Unde se gsete 3 In pduri rare de foioase, vara si la nceputul toamnei; de obicei cate una, 19 Cum se recunoate 4 -plria alb-cenuie sau crem- cenuiu; stratul fertil fructifere este tubulos, porii au culoarea roie; la apsare devine albastruverzui; piciorul de culoare

Hribul ignesc (mntarca

dracului) (fig. nr.26)

uneori in grupuri.

Crete n luminiuri de pduri de conifere, uneori sub mesteceni si n pduri de fag, la sfritul verii ori toamna. Crete n pduri de brad, cu sol nisipos, uneori in pdurile de foioase in aprilie; poate apare si in martie sau vara.

galben, acoperit cu o reea fin roie, la mijlocul piciorului; carnea este albglbuie, la secionare devine albstruie. -plria, rou-aprins, rouglbuie uneori portocalie, mpodobita cu buline albe; lamelele albe; piciorul alb, sub plrie are un gulera alb, bine dezvoltat; carnea este moale alb. -plria prezint pliuri lobate, asemntoare circumvoluiunilor de pe creier, forma neregulata, culoarea roiatic, ocru sau maro-nchis; piciorul de culoare alb-murdar, galbenpal poate fi si roiatic; carnea este asemntoare cu , casant, sfrmicioas. -plria este lucioas, striat radial ctre margini, are culoarea verde-glbui dar poate fi si verde-maronie sau verde-cenuie; lamele albe, strns apropiate; piciorul alb, fibros, catifelat, eventual ptat cu culoarea plriei; nlimea 6-12 cm. n partea superioara prezint un guler rsfrnt. in jos. -ATENIE, poate sa-i lipseasc gulerul i din aceasta cauz poate fi confundat cu ciuperci comestibile. Dac o ciuperca seamn cu buretele, neaprat trebuie aruncat. -plria maro-cenuie,

Plria arpelui

Sbrciogul gros (fig. nr.27)

Buretele viperei (fig. nr.28)

Crete de la nceputul verii, pana toamne trziu - n pduri de foioase, uneori in pduri de brad.

Crete vara si 20

Buretele pestri (fig. nr.29)

toamna n pduri de foioase sau de conifere, pe pmnt, de obicei cte una. Crete din primvara pn n toamna n pduri de conifere i foioase. Crete pe trunchiuri putrezite, pe rdcini, uneori

Buretele de primvar (fig. nr.30)

Gheba pucioas (fig. nr.31)

maronie, presrata cu pete albicioase; lamelele albe, strns apropiate; piciorul alb, suplu, la maturitate devine gol in interior; prezint un guler puin dezvoltat. -plria albicioas, albglbuie spre centru; la umezeala este lipicioas, iar n restul timpului are luciul mtsii; piciorul este alb, nlimea 7-11 cm. are un guler fragil in partea superioar. -plria la nceput galben ca sulful, apoi viinie, roiatica spre centru; marginile plriei sunt legate de picior cu un val asemntor cu pnza de pianjen; lamelele ciupercii la nceput au culoarea galbena, apoi se nverzesc i n final devin verzi-cenuii; piciorul 10-15 cm. de culoare galbena ca sulful, la baza mai ntunecat-maroniu. Carnea de culoare galben, maronie in picior. Plria rozalie, zonat concentric lnoas, piciorul roz, inaltime 4-8 cm.; carnea alb-rozalie, secreta un suc alb iute; miros vag de fructe, gust acru-piperat.

pe sol, n pduri de conifere si foioase, de primvara pana toamna trziu; apare in tufe de zeci de exemplare.

Rcovul de mesteacn (fig. nr.32)

Crete in apropierea pinilor si mestecenilor, vara si la nceputul toamnei.

Printre ciupercile otrvitoare se gsesc mai multe categorii: a) Ciupercile foarte periculoase, care consumate chiar i n cantiti mici, fac s apar simptoamele intoxicaiei, somnolenei, amorelii urmate de crampe i arsuri stomacale,. Dup 10 -12 ore de la ingerare, este deja prea trziu pentru a se putea lua msuri. Dintre aceste ciuperci mortale fac parte: buretele 21

viperei, buretele de primvara, buretele pestri (asemntor plriei-arpelui). Consumarea doar unui astfel de ciuperci produce inevitabil moartea. b) Ciuperci periculoase - care acioneaz asupra sistemului nervos; dup consumarea lor mai sunt anse de salvare a victimei. Se constata tulburri gastro-intestinale urmate de delir vesel sau furios, halucinaii, transpiraie abundent, salivaie, diaree i ncetinirea pulsului, beie, amnezie momentan. Dintre aceste ciuperci fac parte cele din familia amenitelor (plria-arpelui). c) Ciuperci ce provoac tulburri gastro-intestinale: hribul ignesc (mntarca dracului). Este recomandat ca ciupercile culese, care doar seamn cu cele descrise ca fiind otrvitoare, s fie aruncate imediat, pentru mai multa siguran.

PROCURAREA APEI Procurarea apei, aceasta constituind un element vital pentru organism, va fi - n condiii de supravieuire - una din cele mai dificile probleme de rezolvat. Apa poate fi gsit n diverse locuri, sau colectat prin diferite procedee, este filtrat (fig. nr.33 ) dup care poate fi consumat, fiart i rcit sau n starea ei natural, n funcie de locul ei de provenien. - Apa de izvor - se consuma n starea ei natural. - Apa rurilor - poate fi procurat cu ajutorul puurilor de mic adncime (pn la 1 - 1,5 m.) (fig. nr.34 ). Acestea se pot spa pe malul apelor, n lunci, terenuri joase (care dup indicaiile hrilor sunt foarte apropiate ca nivelment de cele mai apropiate ape dulci), mijlocul albiilor secate n timpul verii ale rurilor. Apa astfel procurat se filtreaz i se va fierbe nainte de consum. - Apa de ploaie - se colecteaz n vase i se consuma de preferin fiart i rcit, datorit coninutului su ridicat de substane chimice nocive (ploi acide). - Zpada (gheaa) topit - se adun o oarecare cantitate, care se topete treptat n vasul pus pe foc - pn la umplerea acestuia; se fierbe i se rcete. - Roua - se colecteaz cu ajutorul unei esturi textile (foaie de cort, cma, veston - curate etc.) care se trte pe suprafaa ierbii nrourate pn la mbibare, dup cere se stoarce ntr-un vas. Se repet operaiunea pn la umplerea vasului. Se consum fiart i rcit. - Apa colectata din tieturile tulpinilor plantelor cu seva abundent (via de vie, bambusul, salcia, plopul de ap) (fig. nr.35 ). Se consum n stare natural. - Apa colectat prin condens, n saci de plastic umplui pe jumtate cu vegetaie verde (fig. nr.36a;36b).

22

ADPOSTIREA Reguli de amplasare a unui adpost: - s confere o suprafa cat mai neted, care s permit amenajarea unei mici terase la intrarea n acesta; - sa fie la adpost de cureni; adpostul nu se instaleaz pe culmi sau creste, ci n locuri ferite de vnt, de regul pe contrapante; - sa aib n apropiere lemn pentru gtit i nclzit; - sa fie dispus ct mai departe de itinerarele utilizate frecvent de adversar; - s ofere protecie mpotriva vntului, frigului i umiditii; se vor evita trectorile, crestele i eile, zonele lipsite de vegetaie, care nu ofer condiii de mascare; n pdure, adpostul s fie amplasat la o oarecare distan de lizier. - adpostul sa fie dispus de regul pe pantele expuse radiaiei soarelui, bogate n vegetaie, care menine temperatura ridicat. Tipuri de adposturi: a) Pe timpul verii: - sub un arbore dobort de furtun sau tiat n vederea exploatrii lui ulterioare (fig. nr.37 ); - la adpostul brazilor i molizilor cu tulpini groase, unde se construiete - din crengi i cetin - o colib (fig. nr.38 ); - dintr-un aplector de crengi, realiznd o colib circular; - din pietre, amenajnd o crevas, grot, groap; - sub nivelul solului, folosind foaia de cort, crengi i pmntul rezultat din sptur (fig. nr.39 ). b) Iarna: cnd stratul de zpad este relativ mare, militarii se pot adposti n construcii realizate n zpad: - Niele subterane (fig. nr.40) se realizeaz foarte repede, fiind indicate n cazul staionarii forate. Ele se construiesc n straturi de zpad ce depesc 2 m. - Adposturile tip cavern (fig. nr.41 ) - se realizeaz mai uor, constituind soluia cea mai simpl i mai practica, dar este necesar ca stratul de zpad sa depeasc 2 m. - Iglu-ul (fig. nr.42 ) - este un adpost n form de cupol, construit din blocuri de zpad, suprapuse ca nite crmizi i tencuite cu zpad. Pentru construirea unui iglu se alege un loc ferit de vnt, pe care se traseaz cu ajutorul unei sfori un cerc cu diametrul de 2 - 2,5 m. Blocurile de zpad sunt tiate cu ajutorul lopeilor, ncepnd chiar din interiorul cercului. Blocurile de zpad pot avea dimensiuni de aproximativ 40x30x15 cm. Locul circular pe care se va sprijini zidul, 23

se bttorete cu picioarele, dup care se ncepe zidirea. Blocurile se potrivesc circular dup ce, cu ajutorul unei lopei li se d forma unui trunchi de piramid. Aezarea blocurilor se face n form de spiral, cele de sus avnd grosimea mai mic dect cele inferioare. Cnd spirala se apropie de sfrit, tavanul cupolei se nchide cu un bloc de zpad cu suprafaa mai mare. Dup terminarea construciei se taie - din interior spre exterior - o ieire strmt la baza peretelui de zpad, n partea ferit de vnt. Apoi se aprinde o spirtier improvizat, pentru ca aerul nclzit s nmoaie zpada i ulterior, dup ngheare, s se realizeze o sudur perfect a blocurilor ntre ele. n interiorul adpostului, la dreapta sau la stnga intrrii se sap o groap groapa de frig - care la baza igluului trebuie s comunice cu exteriorul. Pentru lumin i aerisire, se pot face guri n treimea inferioar a peretelui, de dimensiunea unei cutii de conserv, care se pot astupa la nevoie cu bulgri de zpad. Patul improvizat din diverse materiale, se amenajeaz la nlime (n treimea a doua a pereilor igloului), pentru a depi zona aerului rece.

APRINDEREA FOCULUI Materiale folosite: - pentru a aprinde focul folosii iasca; Iasca - se ntlnete n pdurile de fag, pe trunchiurile czute i pe copacii btrni n picioare. Are forma unei pini, cu dungi de cretere pe fa de sus i cu numeroi pori. Fiart mai nti i apoi uscat, se scmoeaz, desprindu-se n uvie mici. Se aprinde uor la atingerea unei scntei. Iasca poate fi nlocuita cu diverse materiale ca: putregaiul de lemn uscat, rumegu uscat, scoara de copac uscat i zdrenuit, fulgi mici ai psrilor. - adunai orice fel de materiale uscate, lemn putred, scame de haina, frnghie, cojile de copac uscate i foarte zdrenuite, praful de lemn uscat (produs de carii), uvie de pr propriu sau alte materiale care se aprind foarte uor; - folosii stimularea focului pentru a crete temperatura (surcele uscate); - adunai orice fel de material combustibil: rmurele, achii de lemn, carton greu, pe care atunci cnd le adugai la iasc, va crete temperatura; - adunai orice fel de materiale care ard ncet i menin focul n mod constant: lemn uscat, ramuri czute, partea de mijloc a copacilor czui i a ramurilor mari, blegar uscat, grsimi animale, crbuni, surcele de lemn verde, ieiul ieit la suprafa. Metode de aprindere: a) Metoda lentilei (fig. nr.43) 24

- folosii lupa de la binoclu sau alt lentil convex pentru a direciona razele soarelui spre iasc, pn cnd se aprinde. b) Bateriile electrice - folosind o baterie de autovehicul, aezai cte un fir la fiecare terminal; - aezai bateria acolo unde firele pot ajunge pn la iasc; - atingei capetele celor dou fire provocnd au arc electric pentru a aprinde iasca. c) Metoda fierstrului (fig. nr.44 ) - alegei o bucat de lemn de esen tare gros de 2,5 - 3 cm.; - tiai o bucat de 25 - 30 cm. lungime i despicai-o pe lungimea fibrei; - facei cte o cresttura pe fiecare margine a unei buci de lemn astfel nct crestturile s se potriveasc; - punei iasca n crestturi; - cu o alt bucat de lemn ferstruii crestturile pn cnd iasca ia foc; - ventilai i suflai deasupra iasci. d) Metoda amnarului - folosii cremene si o bucata de otel; - tineti cremenea cat mai aproape de iasca i lovii-o de lama unui cuit sau un alt obiect de oel; - lovii jos pentru a fi sigur ca scnteile vor atinge centrul iasci; - ventilati si suflai uor deasupra iasci cnd ncepe sa mocneasc, pentru a obine flacra. e) Arcuul si sfredelul (fig.nr.45 ) - dintr-un lemn arcuit, lung de 30 - 40 cm., facei un arcu legnd o sfoar de ambele capete; Nu ntindei sfoara; lsai-o lejer, astfel nct s poat forma la mijloc un ochi n care va fi introdus sfredelul; - facei un sfredel dintr-un lemn de esen tare, astfel nct o extremitate s fie ascuit, iar cealalt rotunjita; - cioplii o bucata de lemn plat, rotund, ca o plrie de ciuperca; scobii in centrul ei un loca rotund, conic, aa nct captul ascuit al sfredelului sa se fixeze in el; - punei o bucata de lemn plata (scndura) de esen moale, uscata, pe pamat si fixai-o cu talpa bocancului; facei o crestatur pe marginea ei pentru a fixa sfredelul; - punei iasca lng cresttur; - nvrtii energic sfredelul cu ajutorul arcuului, in timp ce ii apsai captul cu putere, astfel nct sa rezulte o puternica frecare intre lemnul uscat si sfredel. Aceasta frecare va produce jarul pentru aprinderea focului; - ventilai si suflai asupra iasci pana cnd ncepe sa mocneasc pentru a aprinde focul. f) Focul ngropat (foc indian) (fig. nr.46 ) 25

 In unele situaii, focul ngropat poate fi cea mai buna soluie de care ai nevoie. Acest tip de foc nltura posibilitatea extinderii sale, flacra nu este observabila si fumul nu poate fi vzut de la distanta. - spai o groap n pmnt, adnc de 40 - 50 cm. si larga de 30 -35 cm.; - alturi de ea, spai o alta groapa mai strns, de aceeai adncime, care s corespund cu cealalt, la nivelul fundului ei, pentru asigurarea ventilaiei; - facei focul n groapa principal; O condiie esenial este ca focul sa fie amplasat sub coroana unui copac, pentru dispersarea rapid a fumului. n condiii turistice, este indicat ca focul sa fie fcut n spaiu deschis, la vedere, s rezulte ct mai mult fum, pentru ca cel rtcit s poat fi observat/gsit cu uurin de ctre salvatori. Pentru ca focul s scoat ct mai mult fum, este necesar a se folosi material vegetal verde (umed)!

MASCAREA (este practicat n condiii de rzboi, dar poate fi folosit de turiti pe timpul organizrii unor jocuri, tabere de recreaie gen Paintball) A. Reguli ale tehnicii mascrii individuale: RETINE: Indicatorii intei sunt: - sunetul (zgomotul) - micarea rapid sau intermitent - camuflajul nereuit - agitaia naturii (animale speriate, nelinitite) - mirosul (fum, aburi, combustibil, deodorani, mirosul propriu) - folosete pentru mascare doar elementele de vegetaie din zona in care te afli; - ajusteaz-i si fixeaz-i ct mai convenabil echipamentul, astfel nct sa nu produc zgomot; - nfoar armamentul i prile metalice ale echipamentului cu crpe, sfoara, ierburi uscate si evita lovirea lor unele de altele; - folosete noroiul sau praful pentru camuflarea ctii metalice, a bocancilor, si a prilor metalice sau vopsite ale echipamentului, care pot reflecta lumina soarelui; 26

- camufleaz-i faa i minile cu funingine, noroi sau praf (astfel nct s devii una cu natura); - evit folosirea ochelarilor de vedere sau de soare i acoper lentilele aparaturii optice pe care o ai asupra ta, pentru a nu sclipi n lumin; - evit purtarea emblemelor sau nsemnelor metalice; acoper-i prul cu o bucat de pnz kaki sau n culori de camuflaj; - nu ii dispune adpostul sau locul de observare (dac staionezi timp mai ndelungat) in apropierea detaliilor terenului care bat la ochi si care pot servi drept reper pentru inamic; - folosete-i imaginaia, iscusina i ingeniozitatea n mascarea adpostului; - evit deplasarea pe timpul zilei; dac trebuie s o faci folosete-te de orice acoperire a terenului (pdure, culturi, ierburi nalte, viroage, lstriuri, stnci, gropi, dmburi); - folosete-te de adpostul ntunericului i a vremii nefavorabile; - redu convorbirile la maximum ; - nu te demasca folosind diferite surse de lumin; - dac te deplasezi pe jos, nu folosi drumurile pietruite, betonate sau asfaltate; folosete acostamentele sau anurile acestora; - pe timpul deplasrii prin pdure, ndeprteaz crengile cu atenie i evit clcarea celor uscate; - folosete acoperirile chiar i pe timpul nopii; adversarul folosete aparatur special de vedere pe timp de noapte; - dac adversarul folosete mijloace de iluminare sau semnalizare luminoas nu cuta s te ascunzi; rmi nemicat pn cnd se face iar ntuneric i abia apoi deplaseaz-te; - dac pe timp de iarn nu dispui de complet de mascare, evit deplasarea pe timpul zilei (pe zpad) iar noaptea folosete acoperirile; - dac tu sau unul dintre camarazii ti suntei rnii, ai grij s ndeprtezi urmele care ar putea s-i trdeze starea i poziia; - la prsirea adpostului sau locului de staionare nltur orice urm care s-i demate prezena n zon; - evit deplasarea prin locuri care pstreaz urmele - sol cu vegetaie deas, teren mltinos, culturi tinere; - ia msuri de tergere a urmelor lsate prin mturarea cu ramuri sau alte obiecte, la trecerea printr-o zon cu nisip, praf sau zpad; - pentru a scpa de cinii de urmrire, deplaseaz-te pe ct posibil prin ap sau teren stncos. Dac ai la dispoziie, folosete pe talpa nclmintei produse petroliere sau piper. B. Mijloace de mascare - pot fi cele din nzestrare sau mijloacele gsite n zon. Mijloace din nzestrare: - uniformele de camuflaj (costume de mascare de var sau iarn); - plas pentru mascarea ctii (tip C); 27

plasa de mascare individual (nr. 1); foi de cort.

Mijloace de mascare din zon: - crengi, frunze de copaci, iarb, paie, stuf, brazde de pmnt, nmol, pmnt,, zpad. Mediul nconjurtor ofer prin proprietile sale, condiii deosebite pentru realizarea unei mascri eficiente. Proprietile terenului ofer alegerea optim i n ascuns a locurilor de observare, de executarea focului i de adpostire, asigur deplasarea n ascuns, prin formele variate de relief (creste, vi, viroage, depresiuni) i prin acoperirile reprezentate de pduri, culturi, localiti. Totodat, folosirea condiiilor de vizibilitate redus (ntuneric, ploaie, cea, ninsoare) favorizeaz deplasrile n ascuns, nelarea adversarului, precum i realizarea surprinderii. ORIENTAREA IN TEREN A. Orientarea n teren cu busola a) Busola se folosete pentru determinarea punctelor cardinale n teren i pentru orientarea hrii. Busola este compusa din: corpul busolei cu capacul i oglinda, acul magnetic mobil, aezat n centrul unui disc gradat, denumit cadran pe care sunt indicate i punctele cardinale; gradaiile sunt reprezentate n grade sau miimi i corespund astfel: - N. (nord) = 0 (360) grade sau 6000 miimi (60-00); - E. (est) = 90 grade sau 1500 miimi (15-00); - S. (sud) = 180 grade sau 3000 miimi (30-00); - V. (vest) = 270 grade sau 4500 miimi (45-00). b) Reguli pentru lucrul cu busola: - blocheaz acul magnetic - se blocheaz pe timpul deplasrii pentru a evita dereglarea i uzarea lui; - expune prile fosforescente ale busolei timp de 10 - 15 min. la o sursa de lumin - pe timp de noapte, nainte de folosire; - alege locul de staie departe de obiectele metalice care pot influena acul magnetic; - evit lucrul cu busola n apropierea liniilor electrice de nalt tensiune, pe timp de furtun i ploi cu descrcri electrice; - aeaz busola n poziie orizontal (pe pmnt, pe o mas, pe o buturug), las liber acul magnetic i verific sensibilitatea acestuia; - apropie de busol un obiect metalic (baioneta, lopata, etc.) si observ dac acul magnetic se deplaseaz din poziia iniial pe direcia corpului metalic; repet aceast operaie de cteva ori; - urmrete dac la ndeprtarea obiectului metalic acul magnetic revine repede n poziia iniiala; aceasta nseamn c acul magnetic este suficient de sensibil; 28

- dac acul nu revine cu uurin n poziia iniiala sau revine foarte ncet, controleaz vrful axului i buca pe care acul este suspendat i remediaz defeciunile dac s-au produs. c) Pentru a afla direcia nord si celelalte puncte cardinale cu ajutorul busolei, procedeaz astfel: - pune cifra zero (N.) la indice, dup care, innd busola n mna dreapta (stng) la nivelul ochiului, rotete cu grij - privind in oglind i urmrind oscilaiile acului magnetic - pn cnd sgeata (vrful) acestuia se suprapune cu indicele de pe busol (N); - vrful acului magnetic arat nordul magnetic; - fr a mica busola i avnd tot timpul sgeata la indice vizeaz prin fereastra (orificiul) capacului sau prin ctare i el, spre un reper din teren, dup care, nchide busola i unete printr-o linie imaginar - locul de staie cu reperul stabilit, determinnd astfel direcia nord; - pentru a afla i celelalte puncte cardinale, fiind cu faa n direcia nord, 0 execut succesiv cte o ntoarcere de 90 la dreapta pentru a stabili: direcia est (E); sud (S); vest (V). d) Pentru determinarea azimutului unei direcii (unghiul format ntre direcia Nord Magnetic i direcia de deplasare din teren) cu busola, procedeaz n felul urmtor: 0 0 - deschide capacul busolei i ridica oglinda la 45 - 50 , verific sensibilitatea acului magnetic, dup care ridic busola, n poziia orizontal, la nlimea ochilor; - execut vizarea spre un reper din teren, folosind ferstruicile din capacul busolei dup care, fr a modifica poziia busolei fa de reper, rotete cadranul pan ce litera N (de pe cadran) se suprapune peste sgeata acului magnetic i apas cu degetul pe butonul de fixare (blocare) al acestuia; - las busola n jos, execut citirea gradaiunii de pe cadran n dreptul indicelui de sub oglind i noteaz (memoreaz) valoarea acesteia - care de fapt este azimutul direciei respective; - unete printr-o linie imaginar - locul de staie cu reperul determinat cu ajutorul busolei - prin vizare direct, stabilind astfel direcia azimutului. Pe baza direciei stabilite, execut deplasarea. e) Deplasarea dup azimut n condiii deosebite: In timpul deplasrii pe timp de noapte, cnd alegerea reperelor intermediare este ngreunat din cauza proastei vizibilitii, direcia de deplasare se menine innd busola tot timpul n fa, orientat cu acul slbit. Totui, se pot alege uneori ca repere intermediare siluetele detaliilor de planimetrie ce se vd n fa, puncte ce strlucesc n deprtare, precum i stelele luminoase (inndu-se seama c stelele se deplaseaz permanent pe bolta cereasc i c azimutul trebuie verificat din cnd n cnd). Pe timpul deplasrii intr-o pdure deas, lstri, pe cea, cnd reperele nu se vd, direcia de deplasare se menine numai dup busol; Pentru ocolirea obstacolelor, este necesar s se in seama pe ct posibil de obstacolele existente pe itinerarul de deplasare (lacuri mici, mlatini, rpe 29

adnci) i s se aleag direcia poriunilor de itinerar n aa fel, nct s se evite necesitatea de a ocoli obstacolele pe timpul deplasrii; uneori, cnd se face ocolirea obstacolelor, se poate ntmpla sa se fac o abatere de la itinerariu, i s se piard orientarea. Totui, n situaia de supravieuire, pe itinerarul de deplasare de multe ori se pot ntlni nu numai obstacole naturale, dar i artificiale (cmpuri de mine, avalane,, etc.) care sunt mai uor de ocolit dect de trecut. Ocolirea cea mai simpl a obstacolelor se face astfel: - ocolete obstacolul schimbnd direcia cu 90 de grade fa de direcia de deplasare; - la limita lateral (stng sau dreapt) a acestuia, continu deplasarea n direcia iniial, folosind vechiul azimut; - cnd ajungi la captul obstacolului, schimb din nou direcia de deplasare cu 90 de grade, pn ajungi n dreptul punctului de plecare iniial de dincolo de obstacol (vezi anexa); - pe timpul deplasrii, msoar n permanen distanele parcurse n dubli pai; - pentru ca dup ocolirea obstacolului sa te poi convinge de ieirea corect la detaliul marcat (reperul) peste obstacolul respectiv, este necesar s determini de la acesta, azimutul invers spre punctul de oprire din fata obstacolului. In acest caz, trebuie sa marchezi punctul de oprire printr-un ru (semn) pus dinainte. Azimutul invers trebuie sa difere de azimutul direciei de deplasare exact cu 1800 (30-00) (fig. nr. 30).

B. Determinarea punctelor cardinale dup atri a) Dup poziia Soarelui: Pentru executarea orientrii, tine seama ca soarele se afla in urmtoarele poziii: Luna februarie, martie, noiembrie, aprilie, august, mai, iunie, iulie decembrie, septembrie, ianuarie octombrie La est La ora 6 La ora 8 Nu se vede La sud La ora 12 La ora 12 La ora 12 La vest La ora 18 La ora 18 Nu se vede In zilele lunilor in care Soarele nu se observa cnd rsare sau apune la orele prevzute n tabel, metoda de orientare poate fi folosita cu aproximaie. Poziia Soarelui 30

b) Dup Soare i ceas: Pentru a te orienta in teren cu ajutorul ceasului si Soarelui, aeaz ceasul in plan orizontal (in podul palmei, pe masa, pe o buturuga, etc.) si rotete-l pana cnd acul orar va fi ndreptat perfect spre Soare (fig. nr.47 ). La unghiul format de acul orar i linia imaginar ce trece prin ora 12 de pe cadran, construiete o bisectoare marcata cu un pai sau un beior; vrful bisectoarei dinspre deschiztura unghiului va indica direcia sud, iar direcia opus, nordul. c) Dup Steaua Polar: Pe timpul nopii, punctele cardinale se pot afla numai dup ce s-a stabilit direcia spre Steaua Polara, care indic ntotdeauna direcia nord. Pentru a gsi pe bolta cereasca Steaua Polara, care face parte din constelaia Carul mic (Ursa mica), procedeaz astfel: - gsete constelaia Carul mare (Ursa Mare), care se prezint sub forma unui grup de 7 stele strlucitoare, suficient de vizibile (fig. nr.48 ); - prelungete imaginar in sus o linie dreapta care unete ultimele dou stele (roti) din dreapta (Alfa si Omega) ale Carului mare i msoar pe aceasta linie de aproximativ de 5 ori deprtarea dintre cele dou stele (roti). Steaua Polara se afla in partea de sus a carului mic si este cea mai luminoasa stea din acesta parte a carului. d) Dup Lun: Punctele cardinale se pot determina cu aproximaie cnd Luna se gsete in urmtoarele poziii (fig. nr. ): Fazele lunii La ora 18 La ora 24 La ora 6 1 2 3 4 Primul ptrar (se observa La sud La vest jumtatea din dreapta a Lunii) Luna plina (se observa tot La est La sud La vest

1 discul Lunii) Ultimul ptrar (se observa jumtatea din stnga a Lunii)

3 La est

4 La sud

C. Orientarea dup anumite obiecte din teren si fenomene din natur: In afar de procedeele descrise, orientarea in teren se face si pe baza observaiilor asupra unor obiecte sau fenomene din natur, ca de exemplu: 31

- pe partea dinspre nord a tulpinii, copacii au coaja neregulata, crpat, umeda si uneori acoperit cu muchi; - inelele de cretere anual, observate la trunchiurile copacilor tiai, sunt mai ndeprtate unele de altele in partea dinspre sud si mai apropiate in partea de nord; - la copacii izolai sau cei de la marginea pdurilor, ramurile si frunzele sunt mai dese in partea de sud; - stncile i pietrele mari sunt acoperite de muchi sau licheni pe partea dinspre nord; - zpada se menine timp mai ndelungat in partea de nord a cldirilor, pomilor, stncilor si pe versanii nlimilor i se topete mai repede in partea de sud; - muuroaiele de crti au gurile orientate spre nord; - stolurile de psri migratoare (rate, gte, lebede, berze, etc.) zboar primvara spre nord iar toamna spre sud.

32

CAPITOLUL 3

TERORISM / ANTITERORISM DEFINIII Terorism - folosirea ilegal a violenei mpotriva individului sau a unei proprieti, fornd sau intimidnd guvernele, urmrindu-se n general scopuri politice, sau religioase. Terorist - persoana care susine sau folosete violena cu scopul de a fora pe cineva. Profilul teroritilor - ei sunt inteligeni, bine crescui, obsedai de schimbarea strii de fapt, fac parte din clasa mijlocie sau din familii bogate i sunt recrutai din rndul tinerilor. Unii dintre ei au i o solid educaie militar. Grupul de teroriti - este o organizaie de indivizi avnd aceleai idei i care folosesc violena pentru a influena sau intimida guvernul pentru a-i realiza scopurile. Exist trei categorii psihologice de teroriti: Cruciaii: sunt indivizi sau grupuri de indivizi de inspiraie ideologic, care vor puterea pentru un scop obiectiv sau cauz considerat de ei nobil. Susintorii: obinuiesc s organizeze activiti de strngere de fonduri pentru acte teroriste. Dei nu este considerat un act criminal, strngerea de fonduri este esenial pentru finanarea activitii teroriste. Psihopaii : cel mai greu se lucreaz cu nebunii; muli sunt impulsivi i imprevizibili. Alii i plnuiesc aciunile minuios. Unii nebuni cred ca sunt trimiii lui Dumnezeu sau sunt Dumnezeu nsui. CARACTERISTICI COMUNE GRUPURILOR DE TERORITI Promoveaz frica. Sunt mai slabi din punct de vedere militar (disciplinar). Teroritii nu echivaleaz succesul tactic cu succesul misiunii. Acioneaz n principal n orae i au o mare mobilitate. Celulele teroriste acioneaz sub acoperire i menin o securitate strict. Adopt i cred n diferite concepte (naionaliste, religioase, politice, personale) i sunt capabili de aciuni sinucigae folosind aceste concepte drept suport psihic i moral

33

SCOPURILE TERORISMULUI PE TERMEN SCURT Obinerea recunoaterii naionale sau internaionale Teroritii caut s obin recunoaterea local , naional sau mondial pentru cauza lor. Aceast publicitate atrage atenia naional i internaional asupra plngerilor lor . De asemenea, atrage sponsorizare internaional i recrui. Guvernul exagereaz fcnd legi antiteroriste speciale care permit percheziionarea fr mandat, arestarea fr capete de acuzare sau modificarea regulilor de prezentare a probelor. Oamenii consider aceste lucruri ca o violare a drepturilor crend, o atmosfer comptimitoare fa de terorist. Hruirea i slbirea forelor de securitate ale guvernului Alarmele false n legtur cu presupuse atacuri, atentate teroriste, personalul care se ocup de sigurana aciunilor teroriste i aciunile ntreprinse, reduc eficiena forelor de securitate i distrug ncrederea oamenilor. Pentru a-i susine cauza, teroritii recurg la furt sau extorcare de bani i echipamente, n special arme i muniie necesare cauzei lor . O campanie terorist reuit poate de asemenea s atrag i sprijin din strintate. Adeseori publicul vede distrugerea unei cldiri sau a liniilor de comunicaie ca fiind scopul final al actului terorist; de fapt , distrugnd liniile de comunicaie teroristul atrage atenia i asupra cauzei sale. Descurajarea investiiilor strine sau a programelor de ajutorare Prin aciuni de intimidare, ameninri, acte de sabotaj, rpiri de persoane, i atentate, teroritii pot cuta s descurajeze i s ndeprteze investitorii strini sau organizaiile care iniiaz (sprijin) unele programe de ajutorare. Dac se reuete acest lucru, economia trii inta poate fi afectata. Astfel, statul i pierde prestigiul si se ajunge la disensiuni interne. Prin influenarea deciziilor guvernului, legislaiilor sau a altor decizii, teroritii i susin cauza. Eliberarea prizonierilor este o cerere frecventa a teroritilor, n special eliberarea pirailor aerului. De obicei ei cer eliberarea altor teroriti care au fost arestai sau sunt judecai. Rzbunarea Actul terorist vizeaz pe cei considerai informatori sau trdtori ai organizaiei sau cauzei pentru care lupt. Rzbunarea poate fi de natur internaional sau naional. Transformarea ntr-o lupt de gheril Actul terorist poate fi vzut ca o rscoala. La sate se obinuiete s se pedepseasc susintorii guvernului iar la orae el distrage trupele guvernului din zona care trebuie s lupte mpotriva gherilelor.

34

SCOPURILE TERORISMULUI PE TERMEN LUNG. Revoluionar Scopul teroritilor este revoluionar atunci cnd se urmrete rsturnarea guvernului. Ameninarea poate veni din interiorul unei ri sau din afar. Unii teroriti sunt anarhiti. Ei folosesc violena pentru a provoca un rzboi mondial i pentru a elimina toate guvernele. Sub-revoluionar Cnd se influeneaz un guvern sau un grup de oameni pentru a face schimbri mpotriva voinei lor. Schimbrile care vor s le fac sunt de natur politic, social i economic. Unele grupuri cum ar fi ecologitii radicali vor s schimbe politica guvernului cu privire la anumite probleme. Impunerea autoritii guvernamentale Cnd actul terorist este direct controlat sau cel puin tolerat de un anume stat cu scopul de a ataca dumanii guvernului. Acest tip de terorism se folosete att mpotriva dumanilor strini ct i interni. CELULELE DIN INTERIORUL GRUPULUI TERORIST. a. Celula de comand Este responsabil pentru structura i sigurana organizaiei teroriste. Toate planurile teroriste sunt nfptuite n conformitate cu planurile stabilite de celula de comand. b. Celula operativ i clandestin Aceast celul este aripa de aciune a grupurilor. n grupuri noi sau mai puin sofisticate aceast celul efectueaz mai multe aciuni. Ea e de obicei alctuit din 3 - 5 teroriti. Aceast celul controleaz celula de recunoatere, de asalt, de sprijin i de strngere a informaiilor. 1. Celula de recunoatere - asigur supravegherea i strngerea de informaii despre int respectiv. Informaiile privesc schia casei, tipul de main, drumul spre i de la slujb i orice alte informaii personale sau profesionale necesare. 2. Celula de atac - este constituit din persoanele care efectiv execut misiunea; aceast celul este mprit la rndul ei n echipa de comand, echipa de atac i echipa de securitate. Echipa de comand - asigur conducerea i disciplina care este meninut prin antrenament i atac propriu-zis. Echipa de comand asigur controlul i comanda la locul aciunii. Echipa de atac - efectueaz operaiunea n caz de bombardare, rpire, comandate de celula de comand. 35

Echipa de securitate - face sigurana locului unde se desfoar misiunea. Aceast echip asigur securitatea aciuni contribuind astfel la succesul aciunii. c. Celula de sprijin Este cunoscut i ca celul auxiliar. Ea este de obicei mai mare i mai puin fragmentat dect celelalte celule. Celula de sprijin este responsabil cu strngerea de fonduri de simpatizani, de recrui i cu propaganda. d. Celula de informaii Strnge i prelucreaz informaii despre posibile inte, instalaii, personal. Aceast celul este foarte fragmentat i are metode de siguran foarte stricte. FORME I PROCEDEE FOLOSITE DE TERORITI. a. Formele directe - sunt considerate aciuni de baz ale terorismului i diversiunii. Ele constau n: - atacul deschis armat asupra obiectivelor de importan deosebit; - ameninarea cu arma asupra obiectivului mobil; - luarea de ostatici, distrugeri, capturi, nimiciri, rpiri de persoane; - creare de panic, derut fizic i groaz n raionul obiectivului i al populaiei din zon, att pe timp de pace ct i pe timp de rzboi. Procedeele folosite n vederea atingeri scopului unei forme de aciune directe sunt: - atentatul; - atacul n for; - atacul armat izolat; - atacul obiectivelor fixe sau mobile; - atacul legendat; - atacul n for; Atentatul - vizeaz personaliti politice, militare, etc. - finalizat prin asasinate, sechestrri de persoane, luare de ostatici. Atacul n for - n vederea cuceriri obiectivului, este folosit de forele ostile - cel mai des de forele paramilitare - i se execut prin asaltul pe o direcie, precedat de aciuni demonstrative pe o direcie secundar. Atacul armat izolat - aciune armata specific elementelor de cercetare diversiune. Atacul legendat - se executa prin aciuni directe asupra obiectivelor fixe (ambasade, obiective economice, cazrmi, instituii ale administraiei publice, bnci, 36

depozite militare i civile, sau vehicule etc.) , toate aciunile executndu-se cu/dup ptrunderea forelor teroriste n obiectiv. - aciuni indirecte prin plasarea de ncrcturi explozive la obiectiv, aciunea fiind desfurat fr participarea forelor teroriste. b. Formele acoperite - se refer la lovirea de la distan a intelor cu mijloace telecomandate si cu maini capcan. Caracteristicile de baz ale acestor forme de aciune vizeaz: - uciderea unor persoane; - distrugerea i incendierea unor obiective de importan deosebit; - distrugerea unor mijloace de transport aerian, maritim, rutier i feroviar. Procedeele folosite n aciunile acoperite sunt: expedierea de obiecte explozibile; plasarea de ncrctur explozibil; detonarea de la distan a ncrcturilor prin mijloace telecomandate. Lovirea obiectivelor cu rachete antiaeriene sau antiblindate. c. Formele indirecte (psihologice) - sunt acte de intimidare, influenare i ameninare cu violena, svrite de elemente specializate ale grupurilor teroriste i para militare autohtone prin lansarea premeditat de zvonuri, alarme false, apeluri telefonice, antaj de natur s creeze stari de nesiguran, de deruta i panic. METODELE DE BAZ FOLOSITE DE TERORITI N ACIUNILE DESFURATE De regul, teroritii acioneaz ca bande mici de persoane special antrenate, purtnd armament uor, grenade de mn, raii reduse de hrana, muniie pentru mai multe zile, staii radio portabile, precum si aparate radio ( care le permit sa fie la curent cu reaciile opiniei publice sau sa recepioneze coduri prestabilite de la staiile proprii). nainte de aciune teroritii ncearc sa se amestece n populaia din zon, pentru a evita riscul identificrii. Dup aciune, se pierd n populaia locala, n ncercarea de a scpa urmririi. Echipele includ elemente de asalt i de siguran. Liderii sunt cei care negociaz cu autoritile. Pe timpul lurii de ostatici, rpirii sau deturnrilor, elementele de asalt si securitate se transforma n elemente de siguran. Ei pzesc victimele, supravegheaz cile de acces i aciunile forelor contra-teroriste. De regul, ostaticii sunt speriai pentru a preveni comunicarea sau planificarea evadrii. Adesea comunic n faa victimelor n coduri sau limbi strine, folosesc cati i dispozitive radio ,,hands free .

37

1.SECVENELE ACIUNILOR : De regul operaiunile teroriste includ cinci faze de exerciii: - faza anterioar incidentului; - faza de iniiere; - faza negocierilor; - faza culminant; - faza post - incident. Aciunile i comportamentul asociat cu aceste faze sunt urmtoarele: a. Faza anterioar incidentului: Activitile proporionale ale gruprilor teroriste sunt meticulos planificate. Ele includ misiuni de cercetare, perioade de antrenament i repetiii. Planurile sunt concepute i pregtite de elementele de comand. Cercetarea intei i a zonei nconjurtoare este realizat de uniti speciale, mici. Adesea cei care planific aciunea, cercetaii i echipele de asalt nu se ntlnesc. Informaia este transmis prin intermediari, grupe de legtur sau cutii potale secrete. Echipele de asalt, chiar efii acestora nu cunosc care este inta lor, pn la nceperea aciunii n cele mai dese cazuri. Dac inta principal nu este disponibila, o alta tinta este aleasa. Planificarea mai poate include cererile de negociere si caile de retragere. b. Faza de iniiere: n aceasta faz teroritii se deplaseaz spre int. Deplasarea se execut n secret. Asaltatorii se deplaseaz spre int individual sau n perechi, pe rute diferite. Cnd este necesar, folosesc acte sau paapoarte false. Armamentul i materialele sunt trimise separat n locuri prestabilite, de unde vor fi ridicate de teroriti. rile simpatizante ale cauzei teroritilor permit transportul armelor i materialelor destinate acestora n bagaje diplomatice. c. Faza de negociere. Cnd teroritii consider c luarea de ostatici sau baricadarea sunt folositoare, pot utiliza faza de negociere pentru atragerea publicitii. Negocierile pot cuprinde anumite cereri specifice, care necesit negocieri oficiale interguvernamentale. De asemenea pot exista cereri de schimb de prizonieri. d. Faza culminant.

38

Faza de negociere poate lipsi n totalitate, n acest caz faza culminant urmeaz imediat dup faza de iniiere. Faza culminant anun sfritul incidentului. e. Faza post-incident Pe timpul acestei faze, membrii gruprilor teroriste se regrupeaz i analizeaz operaiunea. Este o faza foarte important. Teroritii nva din greeli sau succesele operaiunii si fac schimb de informaii att ntre ei, ct i de la o grupare la alta, mbuntindu-i tehnicile de operare. TACTICILE TERORISTE 1. FOLOSIREA BOMBELOR Cea mai comuna tactic a gruprilor teroriste o constituie folosirea i plasarea bombelor i explozivilor capcan. 67% dintre incidentele teroriste nregistrate n ultimii 10 ani s-au executat prin plasarea bombelor. Bomba este o arma rspndit, fiind de produs, uor de realizat, adaptabil la o varietate de aciuni i greu de detectat i localizat. Dispozitivele explozive improvizate ( DEI) pot fi clasificate dup modul de plasare, dup modul de activare sau dup scopul folosit. 2. INCENDIEREA Dei nu este o tactic des ntlnit, a fost utilizat pentru ntreruperea activitii sau distrugerea unor inte precum: fabrici hoteluri sedii de guvern, magazine. Cea mai popular metod este prin plasarea unei ncrcaturi incendiare cu ntrzietor. Ca i bombele, aceste dispozitive sunt ieftine, uor de produs i greu de detectat. 3. DETURNAREA. Deturnarea aerian sau terestr este cea mai popular metod terorist ncepnd cu anii 1960. De regul vehiculele oficiale deturnate ofer teroritilor posibilitatea de apropiere de obiectivele militare. Deturnarea aeronavelor de pasageri garanteaz publicitatea teroritilor.

39

4. ASASINATE Asasinatele sunt cele mai vechi metode folosite de teroriti i rmn de strict actualitate. intele sunt persoane previzibile i ntotdeauna teroritii vor revendica atentatul. n ultimii 10 ani au fost nregistrate n ntreaga lume, exceptnd Irlanda de Nord, 246 de asasinate teroriste. 5. AMBUSCADA Ambuscadele teroriste planificate n detaliu eueaz foarte rar. Acestea sunt de regul bine gndite, ndelung repetate i precis executate. Diversiuni i echipe de hruire si ntrziere sunt adesea incluse n planificarea ambuscadelor. Trebuie inut seama de faptul c teroritii au timpul de partea lor i vor pregti o asemenea aciune sptmni, chiar luni de zile. Au de asemenea avantajul ca pot alege timpul i locul n care se desfoar aciunea. 6. RPIRI Nu toate ambuscadele sunt destinate s ucid victimele, cum a fost cazul ambuscadelor i rpirilor lui Schleyer i Morro. Ambele au fost ndeplinite cu o precizie extraordinar de grupri teroriste diferite. Incidentele teroriste cu rpiri i cereri de recompens au atins un procent de 7,9% din totalul incidentelor teroriste in ultimii zece ani. 7.LUAREA DE OSTATICI Diferena ntre luarea de ostatici i rpire este foarte mic n lumea terorismului, uneori aceti termeni sunt sinonimi. Totui, rpitorul este cel care ine victima ascuns ntr-un loc secret i cere rscumprri materiale ( bani, armament ), n timp ce teroritii care iau ostatici se confrunt cu autoritile crora le solicit rscumprri, innd victimele n locuri publice. Cererile acestora din urm de regul depesc cererile materiale. Sunt de regul concesii politice. Importana acestor aciuni este deosebit de mare, n primul rnd atrgnd publicitatea, n al doilea rnd presiunea asupra autoritilor fiind mult mai puternic datorit periclitrii vieii ostaticilor. 8. JAFURI / EXPROPRIERI Operaiunile teroriste sunt costisitoare. Pentru finanarea acestora teroritii jefuiesc bnci sau vehicule blindate ce transport valori. Jafurile la bnci sunt utilizate i ca antrenament n vederea operaiunilor viitoare. Sunt folosite de regul arme automate i mijloace de deghizare. Asaltul bncilor este privit de teroriti nu ca un jaf ci ca o expropriere de fonduri. Ei se considera revoluionari, nu criminali.

40

ARMAMENTUL I TEHNICA FOLOSIT DE TERORITI Pe timpul operaiunilor, teroritii folosesc armament uor i explozibil i orice fel de armament simplu sau sofisticat. Acestea includ: pistoale, puti, pistoale mitralier arme automate uoare, grenade de mn obinuite i dispozitive explozive improvizate. Sunt utilizate uneori i sisteme avansate de armamente pe care teroritii ncearc permanent sa-l obin. Raiunea pentru aceasta este c folosirea armamentului avansat provoac distrugere n mas, atrgnd o atitudine nefavorabil din partea opiniei publice. Totodat, utilizarea armamentului avansat atrage atenia presei i mass - media. Uneori publicitatea este primul scop al teroritilor. Armamentul convenional Pistoalele fac parte din categoria armelor de aprare individual, din cele mai simple, cu caracteristici tactice mici i medii, pn la cele cu o putere de ptrundere i o precizie foarte mare, cel mai des utilizate fiind de calibrul 7,62 mm, 9 mm, 12,7 mm. Acestea sunt uor de procurat i relativ ieftine, cuprinse ntre 200 3.500 dolari, produse de firme ca: Magnum, Colt, Korth, Korriphila, Ruger, Beretta, Browning etc. Pistolul M 9 Beretta, este semiautomat, calibru 9 mm, uor i sigur n manevrare, cu un efect omortor mare, este fabricat de concernul Beretta, are un sistem de sigurana automat i o capacitate de 15 cartue. Revolvere de diferite calibre. Pistol mitraliera M4 - este o arma uoara ce funcioneaz pe baza mprumutului de gaze, cu ncrctor tip sector, putndu-se executa foc ochit dar i de la sold - datorit patului rabatabil se ntrebuineaz cu eficien maxim n spaii mici, restrnse. Carabina M14 - este o puc de calibrul 5,45 mm rcita cu aer care opereaz pe principiul mprumutului de gaze, cu ncrctor sector, fabricat de concernul Colt. Pistol Mitraliera - AK 47 cu o putere mare de ptrundere, uor de procurat n special din rile fostei Uniuni Sovietice, probabil cea mai rspndita arm din lume, folosind muniie de calibrul 7, 62 mm. Mitralierele uoare - funcioneaz pe principiul mprumutului de gaze i pot folosi att ncrctor ct i band de plastic. Capacitatea ncrctorului este de 30 cartue iar banda are o capacitate de 200 cartue. Mitralierele grele - pot fi folosite i mpotriva mijloacelor blindate sau aviaiei i folosesc muniie exploziv sau perforant. Sunt comandate electric i folosesc band din zale metalice. Arunctoare uoare - M224 arunctor uor calibrul 61 mm, cu eava lis, cu ncrcare pe la gura evii, se compune din eav, placa debaz, mecanism de percuie. 41

Lansatoare de grenade - Lansatorul M 79 folosete grenade de 40 mm cu o viteza iniial de 75 m / s. Lansatorul M 203 folosete muniie calibru 40 mm i se poate monta pe puc sau carabin, efect omortor - 130 m. Lansatorul MK 19 - este un arunctor automat de grenade i folosete muniie de calibru 40 mm cu ncrcare automat i rcire cu aer, folosete pentru alimentare o band metalic cu zale detaabila. Grenadele au un efect omortor de 5 m, o raza de aciune de 15 m i o putere de ptrundere printr-un blindaj gros de 2,5 cm. Lansatorul de rachete SMAW (Shoulder lanched multipurpose assault weapon ) de calibru 83 mm este compus din lansatorul MK 153 i racheta capsul MK3 sau MK 6. Lansatorul este din fibr de sticl i poate fi utilizat mpotriva buncrelor, zidurilor de beton i blindajelor uoare. Armele albe de orice tip, de la cele mai simple cuite ( inclusiv cutter-e ) pn la baionete, sbii, sau arbalete.

Bombele Cea mai comuna tactic a gruprilor teroriste o constituie folosirea i plasarea bombelor i explozivilor capcan. 67% dintre incidentele teroriste nregistrate n ultimi 10 anii s-au executat prin plasarea bombelor. Bomba este o arma rspndit fiind ieftin de produs, uor de realizat n varianta improvizat, adaptabil la o varietate de aciuni i greu de detectat i localizat, capabil de distrugeri importante; sunt clasificate dup modul de plasare, dup modul de activare sau dup efectul obinut. Dup modul de plasare a bombei la int: Bombe plasate pe vehicule; maini capcan etc. ( pe lng ncrctura exploziv putnd fi plasate inclusiv tuburi cu oxigen). ncrcturi plasate manual: de tipul genilor sau pachetelor lsate la int, conin n general o substan exploziv ( T N T, G4, SEMTEX ) iar pentru a mri aria periculoas, conin recipiente cu bile sau cuie. Bombe lansate: bombe lansate de man ( grenade ) sau bombe lansate de arunctor. Bombe potale.

Dup modul de activare mijloacele explozive utilizate frecvent n atentatele teroriste pn n prezent se clasific astfel: Activate la comand: radio, fir electric, fitil detonant (cu aciune imediat); Activate la atingere: srm, capcan, dispozitiv de activare la presiune, dispozitiv sensibil la lumin; Activate (programate) cu ntrziere: ceas, fitil ntrzietor, sensibil la presiunea atmosferic etc. 42

Dup efectul obinut: Efect tactic: dispozitive folosite mpotriva indivizilor, mine cu efect limitat. Efect operativ-strategic: dispozitive folosite pentru a atrage atenia ( bombe plasate n locuri aglomerate, avioane de pasageri, gri i aerogri, staii de metrou etc. ) PREVENIREA DISTRUGERILOR I PIERDERILOR PROVOCATE DE CAPCANE (BOMBE IMPROVIZATE, MINE CAPCAN), PE TIMPUL ACIUNILOR DE CERCETARE - NEUTRALIZARE A ELEMENTELOR TERORISTE La cercetarea / folosirea unui autovehicul: - verificai cu atenie roile i asiul autovehicolului; eava de eapament; - nu deschidei portierele nainte de a privi atent n interiorul mainii i de a observa lucrurile suspecte; - verificai cu atenie sub canapele, nainte de a v aeza; - deschidei cu micri lente capota motorului sau portbagajul, privind consecutiv n interior; - nu comutai contactul mainii nainte de a verifica instalaia electric; verificai cu atenie radioul, aparatura electric, torpedoul; - verificai instalaia electric, ventilatorul si cureaua acestuia; privii atent toate unghiurile ascunse ce pot adposti o ncrctur exploziv. Posibile locuri de dispunere favorabile ncrcturilor explozive, autovehicul: - roi, asiu: bombe acionate la traciune; - eapament: bombe cu acionare la presiune; - portiere, capot, portbagaj: bombe cu acionare la traciune; - canapele: bombe cu acionare la apsare; - ventilator, curea de transmisie: bombe cu acionare la traciune; - contactul, toi comutatorii, butoanele de bord: bombe acionate electric. la

La cercetarea unei ncperi: - deschidei ua din lateral, folosind patul armei sau unelte genistice (topor, trncop, baros); - verificai atent podelele, n special cele pardosite cu material lemnos; - nu aprindei lumina din ncpere; folosii lanterna proprie; - nu deschidei brusc dulapurile, sertarele, frigiderul, fr s v asigurai c nu sunt minate; - nu folosii aparatura electro-casnic fr s o verificai (se recomand s nu o utilizai); - nu ridicati/mutati obiecte din ncpere fr a v asigura c nu sunt legate la un dispozitiv exploziv; - nu v aezai pe canapele, paturi, fotolii, fr s le verificat cu atenie; 43

nu deschidei ferestrele, obloanele, jaluzelele, fr a v asigura ca nu sunt minate.

Posibile amplasamente ale minelor (bombelor) capcan n interiorul unei cladiri sau ncaperi: scrile din lemn (scndura): bombe cu acionare la apsare; uile (broate, yale, zvoare, praguri): bombe cu acionare la traciune; ntreruptoare de electricitate, lmpi, becuri, veioze: bombe acionate electric; dulapuri, sertare, frigider: bombe acionate la tractiune; aparatura electrocasnica: bombe actionate electric; canapele, paturi, fotolii: bombe cu acionare la apsare; ferestre, jaluzele, obloane: bombe cu acionare la traciune; diferite obiecte mobile din ncpere: bombe cu acionare la traciune sau cu acionare la descrcare. INDICII DE RECUNOASTERE A BOMBELOR POSTALE Greutate greutate inegal distribuit. mai grea dect de obicei pentru dimensiunea sa. mai grea dect de obicei pentru categoria sa.

Grosime pentru plicuri de dimensiuni medii, grosimea unei cri mici. neuniform sau cu asperiti. pentru plicuri mari, o grosime de 3 cm sau mai mult. IV. Adresa nu exist adresa expeditorului. adresa scris de mn sau prost tiprit. tiprit la maina de scris. greeli de ortografie. adresat unei persoane cu grad nalt sau cu funcie mare. Rigiditate Timbre mai multe dect sunt necesare.

mai mare dect normal, mai ales de-a lungul prii centrale.

Stampila de expediere strin. 44

 Scrisul Plicul

dintr-un ora sau localitate necunoscut.

tip strin de scris ( ortografie ). cuvinte greite. marcate POSTA AERIANA nregistrate ca livrare special marcate confidenial privat .

miros ciudat. sigilat inclusiv pe interior. material excesiv de sigilat. urme de substan uleioas. fire, sau arcuri ataate sau care ies din plic. urme de cerneal.

ARMELE DE DISTRUGERE N MASA Armele biologice prin intermediul crora se pot transmite boli patologice (antrax, smalpox, virusul Ebola, toxina butulinic) sunt microorganisme vii care pot cauza moartea sau mbolnvirea omului, animalelor, sau plantelor au o capacitate mare de a se autoreplica, ceea ce provoac un numr sporit de victime mai mare dect al armelor chimice. Dei fac parte din armele de nimicire n mas nu este necesar s fie folosite pe scar larg pentru a obine un numr foarte mare de victime. Folosirea acestor ageni biologici mpotriva unor obiective importante poate genera mbolnvirea unor mase mari de oameni care la o anumit scar genereaz colapsul societii respective. Cuprind dou categorii: toxine i ageni patogeni. Se cunosc aproximativ 160 de ageni patogeni care produc boli ce pot afecta omul. Dintre armele biologice teroritii pot utiliza o gam larg de substane, virui i bacterii care pot provoca: Moartea neagr - ciuma. Ciuma bubonic. Varicela, febra deertului, veninul erpilor, ricinul, smalpox, salmonella, hepatita infecioas, febra galben. SMALPOX- este o boala foarte contagioas provocat de un virus care este fatal n proporie de 20 pn la 60% dintre cazuri lsnd supravieuitorii desfigurai. Nu exist un tratament pentru Smalpox prin care noile medicamente s aib efect. Vaccinrile n toate cazurile creeaz imunitate doar pentru persoanele ntre 15 - 20 de ani acea ce determin s credem c toat populaia Romniei este posibil de a se mbolnvi. 45

CIUMA BUBONIC - moartea neagr a Europei Medievale este transmis prin nepturile narilor. Sunt aproape 40 de cazuri pe an, diagnosticate n S.U.A. Boala plmnilor se instaleaz atunci cnd bacilul ciumei bubonice infecteaz plmnii dup inhalarea acesteia pulverizat, prin atingerea sau prin strnutul persoanei bolnave. Boala este fatal ntre 50 - 90% din cazurile netratate. Majoritatea antibioticelor comune dau rezultate bune n tratamentul bolii. VIRUSUL EBOLA - produce dezintegrarea organelor interne, victima ncepnd s sngereze pe gur, nas, ochi i urechi. Datorit faptului c virusul ucide foarte repede i transmiterea necesit contact direct, se creeaz panic n eventualitatea unei epidemii. ANTRAXUL - este un virus potenial letal cnd este inhalat si netratat, dar nu este contagios; poate fi gsit pe toata faa pmntului, dar mai frecvent n jurul formelor animale. Forma uscata de ANTRAX trimis n biroul senatorului Dascle n 15 octombrie 2001 indica faptul ca nu a fost prelucrat n graniele Afganistanului. Probabil a fost achiziionat din Irak, ara care a fcut studii i experimente cu arme biologice, din Coreea de Nord sau din statele fostei Uniuni Sovietice. Pn n 1991 Uniunea Sovietica a susinut un program de dezvoltare a armelor biologice excesiv i mai mult de 66 de persoane au murit dup un accident survenit n urma scprii virusului dintr-un laborator militar n 1979. (ANTRAX acioneaz timp de 3 zile pn cnd distruge membranele plmnilor si intestinele.) ANTRAXUL cel mai mediatizat produs are urmtoarele caracteristici: Deosebit de periculos. Este de 100.000 de ori cel mai ucigtor dect cel mai periculos agent de lupt chimic. Este relativ uor de produs - cost sczut care nu necesit tehnologie de vrf realizat n cantiti mari. Este uor de realizat ca arm de lupta. Caracteristicile acestuia: capacitate de infectare virulent foarte mare ( o doz foarte mic poate provoca moartea ) posibiliti mari de reproducere. stabilitate ( capacitate de a rezista la aciunea factorilor de mediu, aer, temperatura ). TOXINA BUTULINIC- este mult mai puternica dect agentul chimic neuroparalitic SARIN. Un gram de toxin este mai nociv de 15.000 ori dect un gram de VX si de 100.000 de ori dect un gram de SARIN. Toxina butulinic este deosebit de ieftin de produs ( echipamentul de producie =3000$: 1 kg de toxina costa 500$ ). Posibiliti de utilizare al agenilor patogeni de ctre elementele teroriste.

46

Introducerea acestora n rezervoare sau sisteme de distribuirea apei potabile, n sli de conferin, staii de metrou, gri i aeroporturi, reeaua de difuzare a potei. Folosirea vectorilor contaminai - purici, insecte, nari, pduchi, roztoare. SUPRAVIETUIREA CA OSTATIC

Cnd eti luat ca ostatic urmtoarele sugestii vor minimiza efectele situaiei: Rmi calm si pstreaz-ti ncrederea; meninei demnitatea i respectul de sine. Nu ncerca acte de bravad sau laitate. Fii n alerta n cazul apariiei posibilitii de scpare. Asigur-te ca toate ansele de succes i aparin, iar dac nu este aa nu ncerca. Stabilete o relaie cu rpitorii; ncearc s te mprieteneti cu ei. Nu critica sau antagoniza pe teroriti. Fi pregtit s fi acuzat c eti membru al serviciilor de spionaj. nregistreaz tot ce se petrece: sunete, descriere, ora, numere de telefon, etc. Las dovezi n toate locurile unde eti dus pentru a sprijini poliia n cutare . Anticipeaz izolarea sau alte metode menite s te doboare psihic sau s te dezorienteze. ncearc s te dispui ct mai departe de teroriti pentru ca, n cazul unui asalt al forei de reacie, s fi n afara sectorului de foc. Stabilete-ti un program de activitate mental i pstreaz-i psihicul activ. ndeplinete toate instruciunile care-i sunt date, pe ct posibil. Nu te teme s solicii (sa nu ceri imperativ) orice i este necesar (cri, hrtie, ngrijiri medicale etc.) Mnnc orice i se va da i nu refuza orice favoare. Ferete-te de vreo posibila apropiere emoional incontient de teroriti (sindromul Stokholm) Sfaturi pentru familiile ostaticilor: Nu v implicai n incident; anunai imediat politia; Nu dezvluii date despre incident dect politiei; Fii pregtii s susinei poliia cu informaii despre ostatici (descriere, fotografii).

NOT: Nu uitai, cu ct suntei inut mai mult timp ostatic, cu att cresc ansele s supravieuii!

47

CAPITOLUL 4
PRIMUL AJUTOR Primul ajutor (autoajutorul) const n totalitatea masurilor cu caracter de urgen care se iau la locul producerii unui accident (rniri), n absena personalului medical. Cunoscnd i aplicnd corect procedeele de prim ajutor (autoajutor) -i poi salva viaa ta i pe a camarazilor ti i poi evita apariia unor complicaii grave sau instalarea unor infirmiti. REGULI GENERALE: 1. Privete in jur si observa daca mai exista un alt pericol pentru victima sau pentru tine. 2. nainte de luarea oricrei masuri de prim ajutor, stabilete cu certitudine situaia victimei; stabilete situaia acesteia prin dialog sau printr-o inspecie atenta a ei. 3. Actioneaza dup principiul: - In primul rnd sa nu dunam si apoi sa ajutam. -Nu intra in panica si actioneaza cu calm. 4. ndeprteaz cauzele care au provocat accidentul (curent electric, incendii, fum, gaze, apa). 5. Degajeaz victima din situaiile speciale (de sub drmaturi, din automobile grav avariate, de sub focul incendiului) prin manevre blnde si nu forate. 6. Abordeaz leziunile in funcie de gravitatea acestora; funciile vitale (circulaie, respiraie) vor fi primele recuperate. 7. Alege cel mai bun mod pentru transportul pacientului. 8. Caut ajutor calificat cat mai repede posibil. RECUPERAREA FUNCIILOR VITALE (respiraie-circulaie) a) Respiraie artificial - verifica daca victima este contienta si daca nu, verifica daca respira. - daca respira, pune victima intr-o poziie de recuperare. - daca nu respira elibereaz-i caile respiratorii; trage de maxilarul de jos si ridica-i capul pana ce brbia este mai sus dect nasul, apoi trage-i limba spre afar. - daca victima tot nu respira ncepe respiraia artificial (fig. nr. 49). - acoper-i narile. - trage mult aer in piept. - pune-ti gura pe cea a victimei si sufla odat la cinci secunde. 48

verifica pulsul victimei (vezi determinarea pulsului).

b) Masajul cardiac extern - stopul cardiac este de cele mai multe ori nsoit sau precedat de stopul respirator. Pentru resuscitarea inimii, ia urmtoarele masuri: - aeza-te lateral (stnga sau dreapta) de pieptul toracele victimei; - aeaz o palma pe treimea inferioara a sternului, iar cealalt palma pune-o deasupra ei (fig. nr. 50); - apoi exercita apsarea la acest nivel, ajutandu0te si de propria greutate astfel ca sternul victimei sa fie cobort (apsat) cu 2 - 4 cm.; - oprete dup o apsare, lsnd sternul si coastele sa revin in poziia iniiala; - repeta apsarea intr-un ritm de 60 - 80 pe minut; - nu depi acest ritm, fiindc inima nu va avea timp sa se reumple cu snge; - nu face apsrile la partea de jos a sternului, existnd pericolul de a-l fractura; - verifica respiraia si pulsul victimei (la nivelul carotidei arterei femurale), dup 1 -2 minute de masaj cardiac nentrerupt; Daca stopul respirator a avut loc in acelai timp sau a fost precedat de stopul cardiac, ia urmtoarele masuri: - efectueaz trei insuflri dup tehnica respiraiei gura la gura dup care exercita 12 apsri pe piept pentru masajul cardiac; - repeta aceste trei insuflri si apoi 12 apsri timp de 2 - 3 minute; - verifica dup acest interval de timp apariia pulsului, timp de 5 secunde. Determinarea pulsului (fig. nr. 51) - pune-ti 2- 3 degere pe Mrul lui Adam; - plimba degetele pe scobitura dintre Mrul lui Adam i muchii din partea dinspre tine; - pstreaz nclinarea capului cu cealalt mana i ncearc s determini pulsul la carotid.

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE RNIRE Oprirea sngerrii: Aproape orice sngerare poate fi oprita prin aplicarea unui bandaj subire fcut din cea mai curata estura aflata la ndemna. Pentru aceasta ia urmtoarele masuri: - ridica mbrcmintea de pe locul sngernd si apas cu putere; 49

- poziia victimei trebuie s fie astfel nct rana s fie mai sus dect nivelul inimii; n cazul rnilor de la cap sau gat, ridica-i capul si braele; - daca sngereaz continuu, apas artera pe os, deasupra locului rnit. n caz de rnire la bra: - apas artera pe os, la jumtatea distantei dintre subsuoara si cot (fig. nr. 52). n caz de rnire la picior: - apas artera pe os, la ndoitura dintre torace i coaps, dac nu chiar pe piciorul respectiv. ATENIE! GAROURILE SUNT PRIMEJDIOASE! FOLOSETE-LE DOAR CA O ULTIM SOLUIE. - confecioneaz un garou folosind o fie de estur de cel puin 5 cm. lime (nu folosi frnghie, nailon sau srm) (fig. nr. 53); - plaseaz garoul pe o parte neaccidentat a membrului chiar deasupra rnii astfel nct sa nu alunece cnd este strns; - ncolcete de dou ori fia de estura n jurul membrului, i ncrucieaz cele dou capete trecnd unul pe sub cellalt ; - ia un b scurt si rezistent sau ceva asemntor i aeaz-l de-a lungul jumtii nodului fiei de estura. Acum leag cele dou capete ale esturii deasupra bului ; - nvrte bul astfel nct s strng garoul, pn sngerarea nceteaz ; - leag cu a doua fie de estur captul bului de membru, pentru ca garoul s rmn bine fixat ; n cazul rnilor fcute n piept prin penetrare: Dac un proiectil (schij) a penetrat pieptul, un sunet uiertor poate fi auzit cnd aerul este absorbit nuntru i apoi mpins n afara cavitaii toracice. Pentru a evita decesul, gaura trebuie astupat. Ia urmtoarele masuri: - astup gaura cu mna, cu o pung de plastic, cu o bucat de estura curat sau cu o band; - aeaz victima cu partea rnit in jos, intr-o poziie de recuperare chiar dac este contient sau nu (fig. nr. 54). n cazul rnilor abdominale: - acoper rana cu o bucat de estura curata; - daca intestinele sau alte organe interne sunt mpinse n afara, nu ncerca sa I le aezi la loc in abdomen; - aeaz pacientul ntr-o poziie ct mai confortabil, cu o ptur rulat sub genunchii si ndoii astfel nct s reduci presiunea de pe peretele abdomenului; - nu da victimei nimic sa bea (chiar daca afirma ca-i este foarte sete), s mnnce sau sa fumeze. 50

In lipsa unui tratament de specialitate, in condiii de izolare, rnile pot beneficia de unele remedii naturale, pe baza unor plante medicinale: - splri cu: infuzie de frunze de alun (25 g./1 l. apa); decoct de frunze de mesteacn (60 g./1 l. apa); infuzie de petale de trandafir rou (50 g./1 l. apa); - comprese locale cu: infuzie de levnic (1 lingura flori/1 cana apa); infuzie de flori de mueel (3 linguri / 1 cana apa); suc de ceapa sau usturoi (ndoite cu apa fiarta si rcita). - alte remedii: pielea din jurul rnii va fi splata cu apa si spun, dup care se va turna pe rana apa fiart i rcit, pentru ndeprtarea corpurilor strine.

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE FRACTURI n cazul unei fracturi este necesar: - sa descoperi daca este o simpla fractura (directa) sau mai exista nc una sau mai multe la distanta de locul aciunii corpului care a produs-o (fractura indirecta); - sa acorzi masurile de prim ajutor cu mare atenie, cu blndee, fara micri brute (pentru a nu mari pericolul de hemoragie sau de fractura deschisa); Imobilizarea fracturilor se face cu urmtoarele materiale: - atele improvizate din scnduri, crengi, pistolul mitraliera, fese de pansament sau alte materiale textile; In aplicarea atelelor, trebuie sa ii seama de cteva reguli: - pune atelele de o parte si de alta a fracturii; - imobilizeaz fractura cuprinznd intre atele cel mai puin doua articulaii (ncheieturi); - nvelete bine atelele in materiale textile moi, pentru a nu rni pielea, a nu stnjeni circulaia si pentru a diminua durerea; - nu aplica atela pe locul unde osul vine in contact direct cu pilea; - atelele se nfoar in aa fel nct sa nu provoace dureri victimei sau oprirea circulaiei sngelui, dar in acelai timp sa ofere o buna imobilizare a fracturii (fig. nr. 55). In cazul fracturilor la nivelul capului, gatului si coloanei vertebrale trebuiesc respectate urmtoarele reguli: - imobilizeaz capul si gatul victimei (fig. nr. 56); - aplica un pansament curat pe rana, in cazul unei fracturi deschise; - in cazul fracturii coloanei vertebrale, evita micarea (transportul) victimei pana la sosirea personalului calificat; - in cazul fracturrii maxilarului inferior (mandibulei), daca in faringe au ptruns fragmente de os sau dini scoi, scotele cu degetul si ntoarce victima pe o parte, pentru evitarea scurgerii sngelui in aparul respirator (faringe, laringe) si asfixierea rnitului.

51

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE ENTORSE

Entorsa se produce in urma unei micri brute si forate din care cauza ligamentele se ntind sau chiar se rup, provocnd astfel o hemoragie locala, marcata prin nvineirea pielei.
In cazul producerii unei entorse, ia urmtoarele masuri: - ine articulaia afectat nemicata; - aplic comprese cu ap rece, pe care le vei schimba des; - aplic cteva zile la rnd cataplasme locale cu: frunze de ment sau varz, cartofi cruzi i rai (toate reci);

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE ARSURI n funcie de adncimea esturilor lezate, arsurile se pot clasifica n: - arsuri de gradul I care se caracterizeaz prin durere i nroire a pielii, ca urmare a expunerii corpului la soare, timp ndelungat; - arsuri de gradul al II-lea care afecteaz straturile mai profunde de piele, determinnd apariia pe pielea roie, congestionat, de bici, pline cu un lichid ca zeama de lmie sau chiar roiatic, Aceste arsuri sunt mai grave, spargerea bicilor putnd duce la infectarea rnilor. - arsuri de gradul al III-lea care sunt arsuri profunde, ntreptrund straturile de sub piele, grsimea, muchii, oasele, ceea ce face ca vindecarea sa se fac cu cicatrici mutilante, cu pierderea unor pri din esuturi. Pentru a acorda primul ajutor ia urmtoarele msuri: - scoate victima de sub aciunea sursei care produce arsura; - stinge echipamentul victimei cu ajutorul unei paturi sau foi de cort; - pune doar apa rece i curat pe arsuri. Las apa s curg n continuare timp de 10 minute sau mai mult dac este necesar, pn ce durerea se micoreaz; - nu sparge bicile arsurii; - nu scoate niciodat hainele lipite de arsur; - daca bicile sunt mai mari dect palma minii, trimite rnitul la un punct medical; - da-i sa bea mult: ceai cu zahr, suc de fructe, ap cu doua lingurie de sare / litru; - nu da niciodat ceva de but unei persoane incontiente.

52

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE DEGERTURI Degertura se produce treptat si ncepe cu nepaturi urmate de dureri tot mai vii urmate de amoreala progresiva a regiunii respective care la nceput este palida apoi tot mai congestiva (degeraturi de gradul I) . Consistenta esuturilor se schimba, se ntresc progresiv, devin dure, insensibile, fragile, casante (se rup uor, ca gheata), apar apoi sintome de moartea esuturilor, manifestata prin apariia de vezicule, lividitati, nvineeli, ulceraii (degeraturi de gradul II sau III). Circulaia sngelui devine mai nceat, se ntrerupe complet in regiunea sau regiunile degerate. Dup ctva timp la nivelul acestor zone pot apare bici asemntoarea celor din arsuri, sau chiar cangrenarea regiunii. Primul ajutor n caz de degeraturi (de gradul I) const n urmtoarele msuri: - frecioneaz locul cu alcool; - bea (dai de but) 50 - 100 g. rom, coniac sau ciaiuri calde; - nclzete regiunea degerata prin suflarea cu gura deschisa; - introdu minile (daca ele sunt cele afectate) la subioar; - lipete regiunea afectata a acelui degerat de pielea proprie; - urineaz pe minile degerate; Se interzice: Dac degeraturile sunt de gradul II sau III tratamentul se va aplica numai la punctele medicale. Se interzice frecarea regiunii degerate cu zpada sau nclzirea brutala a victimei. Se poate aplica comprese locale cu suc de ceapa sau de varza, sau cataplasme cu varz crud. Ajutorul pentru supravieuirea in apa rece: - dac ai ajuns accidental n ap rece, pstreaz-i calmul i mic-te ct mai puin pn la apropierea de mal, pentru a nu pierde prea mult din temperatura; nu vei putea nota mai mult de 1500 m la o temperatura a apei de +100C; - evita ntoarcerea pe spate; menine-ti poziia orizontala deoarece la orice scufundare a capului inevitabila in aceasta situaie vei pierde din cldura; - nu scoate mbrcmintea de prisos, daca aceasta nu te mpiedica la not; ea protejeaz mpotriva pierderii de cldura; - pentru a ncetini cedarea cldurii, trebuie sa stai in poziia fetusului, micornd astfel suprafaa totala care cedeaz cldura; in aceasta poziie vei rezista in apa cu temperatura de +100C circa 4 ore, pe cnd cu minile desfurate vei supravieui doar 2,5 ore.

53

PRIMUL AJUTOR N CAZ DE INSOLAIE Insolaia survine dup o expunere prelungita la soare. Se manifesta prin dureri de cap, ameeli, ochii mpienjenii, congestia fetei, iar in cazuri mai grave cu arsuri ale pielii, respiratei zgomotoasa si chiar pierderea contiinei. Ia urmtoarele masuri: - aeaz bolnavul intr-un loc umbros si cat mai rcoros; - aplicai comprese reci pe cap, abdomen si capul pieptului; - stropete-i fata si capul cu apa rece si fa-i aer cu un prosop; - da-i sa bea buturi reci, cu putina sare, cafea concentrata sau ceai; buturile alcoolice sunt interzise; - daca este un caz grav, transporta bolnavul la primul punct medical. COMBATEREA SETEI

Setea survine cnd pierderile de apa din organism ating cifra de 1,2 - 2% din totalul existent.
Pentru potolirea setei ia urmtoarele masuri: - pe timpul iernii consuma buturi calde; - pe timpul verii, consuma apa rece fara gheata si in cantitate redusa; - in urma eforturilor mari, consuma apa la temperatura de +100C, dar fara gheata; - la temperaturi ridicate si eforturi fizice mari, consuma apa cu putina sare. In situaii excepionale, cnd nu dispui de nici un pic de apa: - musca-ti vrful limbii; - maseaz energic, cu vrful degetului in mijlocul pliului format de fata externa a cotului, cnd aceasta se ndoaie; - mesteca si nghite cteva frunze de coacza sau iarba neagra. PRIMUL AJUTOR N CAZ DE MUCTURI ALE ERPILOR VENINOI Primul ajutor se impune a se acorda chiar la locul producerii accidentului, astfel: - aplica imediat o legtura strns (garou) deasupra locului mucturii, pentru a ntrzia rspndirea otrvii in organism; nu menine legtura mai mult de 1 ora, existnd pericolul apariiei cangrenei - prin oprirea circulaiei sngelui; - trece lama cuitului prin flacra (pentru sterilizare) si aplica o tietura chiar intre cele cele doua intepaturi provocate de colii arpelui; - desf marginele plgii si prin sugerea cu gura, absoarbe sngele cu venin (daca nu ai rni sau ulceraii la nivelul gingiilor sau mucoasei gurii); 54

cu spun;

spal plaga cu apa curata (fiarta) si dezinfecteaz cu alcool sau apa

- aplica comprese reci peste plaga sau menine membrul respectiv in baie cu apa rece; - daca este posibil, transporta victima la primul punct medical. PRIMUL AJUTOR OTRVITOARE N CAZUL CONSUMULUI DE CIUPERCI

Intoxicaiile cu ciuperci, uneori sunt mortale, alteori produc numai tulburri ale sistemului nervos sau intoxicaii gastro-intestinale. Simptoame dup care pot fi recunoscute intoxicaii cu ciuperci: - in cazul consumului ciupercilor cu efect mortal: efectele apar dup 8 12 ore si se manifesta prin dureri stomacale, frisoane, voma, diaree, tulburri nervoase care alterneaz cu perioade de acalmie, rcirea extremitilor corpului, slbirea pulsului; - in cazul consumului ciupercilor cu efect nemortal: efectele apar dup 1 - 3 ore sin constau in tulburri gastro-intestinale, urmate de tulburri nervoase ( veselie sau furie, halucinaii, transpiraie abundent, salivaie, ncetinirea pulsului, uneori amnezie momentan). n asemenea cazuri se pot lua urmtoarele msuri: - provoac-i victimei vrsaturi prin introducerea degetului in fundul gtului; - dup prima vrstura da-i victimei sa bea o cantitate de ap si apoi provoac-i o noua vrstur; - dac este posibil, transporta victima la primul punct medical.

55

56

Anexa 1 Capcane

Fig. nr. 1- capcan cu arc

57

Fig. nr. 2 capcana fierstru

58

Fig. nr. 3 groapa de lup

Fig. nr. 4 la la vizuin

59

Fig. nr. 5 la dublu pentru vnat mare

Fig. nr. 6 la simplu pentru vnat mic 60

Fig. nr. 7 lauri pentru psri

61

Anexa 2 Plante comestibile

Fig. nr. 8 aglica

Fig. nr. 9 cupa vacii

62

Fig. nr. 10 cicoarea

Fig. nr. 11 Iarba Mare

63

Fig. 12 - nalba

64

Fig. 13 - ppdia

65

Fig. 14 - urzica
66

Fig. 15 - fragul
67

V. Fig. 16 zmeurul

Fig. 17- afinul

68

Anexa 4 Ciuperci comestibile

Fig. 18 Ciuperca de cmp

Fig. 19 Buretele galben

69

Fig.20 Mntarca (Hribul)

Fig.21 Creasta cocoului

70

Fig. 22 Buretele erpesc

Fig. 23 Sbrciogul

71

Fig. 24 Rcovul (Urechiua)

Fig. 25 Pitarca

72

Fig. 26 Ghebe

Fig. 27 Buretele de nuc (Pstravul)

73

Anexa 5 Ciuperci necomestibile

Fig.28 Hrib ignesc

Fig. 29 Sbrciogul gros

74

Fig. 30 Buretele viperei Fig.31 Buretele pestri

75

Fig. 32 Buretele de primvar

Fig. 33 Gheba pucioas

76

Fig.34 Rcovul de mesteacn

77

Procurarea apei

Anexa 6

Procurarea apei
Fig. 35 filtrarea apei

Fig. 36 pu pe malul apei

78

Fig. 37 colectarea apei din lstari tiai

Fig. 38. a ap colectat prin condens

79

Fig. 38. b colectarea apei prin condens

80

Anexa 7

Adposturi

Fig. 39 adpost improvizat sub arborele dobort

Fig. 40 colib conic acoperit cu cetin de brad

81

Fig. 41 adpost subteran improvizat

Fig. 42 ni subteran

82

Fig. 43 adpost tip cavern improvizat n zpad

83

Fig. 44 - iglu

84

Anexa 8

Aprinderea focului

Fig. 45 metoda lentilei

Fig. 46 metoda fierstrului

85

Fig. 47 metoda arcuului cu sfredel

Fig. 48 focul indian (ngropat)

86

Anexa 9

Tehnici de prim ajutor

Fig. 49 Respiraie gur la gur

Fig.50 Verificarea pulsului la carotid

87

Fig.51 Masajul cardiac

Fig. 52 Oprirea sngerrii

88

Fig.53. Aplicarea garoului

89

Fig. 54 Poziie de recuperare

Fig. 55 Imobilizarea fracturii de gamb cu atele de lemn

Fig. 56 Imobilizarea capului i a gtului n fractura coloanei vertebrale 90

Anexa 10

Orientare n teren

Fig. 57 Dimensiunile n miimi ale unor diferite obiecte

91

Fig. 58 Ocolirea obstacolelor cu ajutorul azimutului

Fig. 59 Orientarea n teren dup soare i ceas

92

Fig.60 Orientarea n teren dup Steaua Polar

Fig. 61 Fazele lunii

93

DISTANTELE LA CARE SE AUD ZGOMOTELE SURSA ZGOMOTULUI 1 Convorbiri normale intre diferite persoane Comenzi date verbal peste cmp (drum de Deplasarea tara) unui Pe drum pietruit militar: (asfalt) prin pduri cu crengi uscate Deplasarea peste cmp (drum de unei tara) subuniti pe drum pietruit (asfalt) pe jos: prin pdure Zgomotul tractor produs de autovehicul pe roti un autovehicu l in micare: autovehicul pe senile Deplasarea autovehicule pe pneuri unei coloane de autovehicule pe senile autovehicu coloana hipo le: Sunetul unui claxon de autovehicul mnuirea nchiztorului la armamentul individual mnuirea nchiztorului la tunul antitanc Ziua 2 150 300 100 (150) 200 (150) 300 150 (200) 300 (200) 400 1000 500 Distanta in metri Noaptea 3 200 500 150 (200) 300 (200) 500 200 (250) 400 (300) 600 1500 1000

1000 1000 1500 700 2000 150

2000 1500 2500 1000 3000 300

200

400

Zgomotul produs de:

tragerea cu armamentul automat tragerea cu tunul (obuzierul) maina de spat tranee 94

3000 10000 1000

4000 15000 2000

tierea copacilor cu toporul sparea manuala a traneelor baterea manuala a parilor in pmnt ltratul unui cine cntatul unui cocos

500 300 500 1500 1000

800 500 800 2000 1500

DISTANELE LA CARE SE VD DIFERITE OBIECTIVE

a) Ziua, in condiii de vizibilitate normala: OBIECTIVUL Distanta in metri Casa izolata 5000 Courile de pe acoperiul casei 3000 Ferestrele casei 900 Copac izolat 3000 Stlp de telegraf 1000 Silueta unui om in micare 1500 Detalii ale mbrcmintei unui om 300 Conturul unui loca de tragere 500 Tun (obuzier) in poziie de tragere 700 Tanc (transportor blindat) in lucrare genistic 600 Tanc (transportor blindat) in micare 1500 an de tragere (poriune de tranee) 700 b) Pe timp de noapte SURSA DE LUMINA Distanta in metri Flacra de la gura evii, la tragerea unei serii de 1000 cartue Flacra de la gura evii, la tragerea unei lovituri 2000 cu armamentul antitanc (tun a.t., tanc) Lumina unui bat de chibrit aprins 500 Lumina unei lanterne de buzunar (fr camuflaj) 2000 Lumina produsa de o igara aprinsa 300 Lumina farurilor unui autovehicul (necamuflate) 10000 Lanternele de poziie (stopurile) unui 500 (700) autovehicul Lumina produsa de un felinar de vnt (fr 2000 camuflaj)

95

Anexa 11 CONTINUTUL TRUSEI DE SUPRAVIETUIRE Trusa de supravietuire este unul din lucrurile ce nu ar trebui sa lipseasca din rucsacul unui turist, indiferent cat de usoara va pare excursia sau cat de frumoasa este vremea initial. In natura, lucrurile pot lua intotdeauna o intorsatura neasteptata; ideea de baza este ca STI INTOTDEAUNA CAND PLECI; NU VEI STI NICIODATA EXACT CAND TE INTORCI! Iata cateva dintre obiectele ce nu ar trebui sa lipseasca dintr-o trusa de supravietuire: cutit pumnal briceag multifunctional busola turistica (militara) harta zonei cleste multifunctional mini-lanterna + baterii rezerva chibrituri (bricheta) 1 flacon zaharina 1 flacon sare de bucatarie 1 flacon pastile cloramina (pentru dezinfectarea apei) Spirtiera Spirt solid Ac si ata de cusut 10 plicuri ceai 10 plicuri cafea solubila 2-3 batoane ciocolata 1 flacon multiminerale energizante 10 m sarma 5 m sfoara (cordelina parasuta) 1 rola nylon pescuit 5-10 carlige pescuit Prastie gume cauciuc 1 flacon aspirina 1 flacon paracetamol 1 set ata + ac chirurgical 1 set fasa + pansament steril 1 flacon calmante(algocalmin; ketonal; aulin; mabron etc.) 200-300 ml alcool 1 l apa potabila Set lenjerie intima + sosete rezerva

96

Aceste obiecte trebuiesc pastrate intr-un pachet separat din rucsacul tau; este de preferat ca pachetul sa fie impermeabil, putin voluminos, usor de transportat si sa nu il folosesti decat in cazuri extreme !

Autor: Manuel M. VLDU Traduceri: Manuel M. VLDU; Jr. Nicoleta VLDU Desene: Manuel M. VLDU

Copyright: Manuel M. VLDU 2008 All Right Reserved

97

BIBLIOGRAFIE SELECTIV General de divizie (r) dr. ARDVOAICE Gheorghe, Managementul organizaiei i aciunii militare, Edit. Sylvy, Bucureti, 1998 General maior ARDVOAICE Gheorghe, Comandantul (eful) - profil psihoprofesional, Edit. Academiei de nalte Studii Militare, Bucureti, 1994 BOLINTINEANU Alexandru, NASTASE Adrian, AURESCU Bogdan, Drept internaional contemporan, Edit. All Beck, Bucureti, 2000 Prof. dr. doc. CONSTANTINESCU Grigore, dr. HAIEGANU-BURUIANA Elena, S ne cunoatem plantele medicinale, proprietile lor terapeutice i modul de folosire, Edit. Medical, Bucureti, 1986 DEVANDA Swami Vishnu, Descoperirea i disciplinarea forei mentale, Edit. Antet, Oradea, 1998 Col. GHERGHESCU Vasile, dr. CLOSCA Ionel, Reguli de drept internaional privind starea de pace i starea de rzboi, Edit. Militar, Bucureti, 1972 Lt.col. HARIUC Constantin, Protecia mpotriva agresiunii psihologice, Edit. Militar, Bucureti, 1994 HOLDEVICI Irina, Psihologia succesului, Edit. Ceres, Bucureti, 1993 Dr. IVAN Sabin, S ne tratm i fr medicamente, Edit. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1990 Prof.dr.doc. RAVARUT M., prof.dr. TURENSCHI E., Botanica, Edit. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1973 Col. SUMAN Gheorghe, Mr. BABADAG Dumitru, Alpinismul - coal a cutezanei, Edit. Militar, Bucureti, 1987 ***Codul de conduit pentru combatani; Primul ajutor, Edit. Militar, Bucureti ***Infocom, Colecia de aur, 1996-1997 ***Manual pentru instrucia tragerii cu armamentul de infanterie, Bucureti, 1993 ***Manualul gradatului, Bucureti, 1963 ***Manual de instrucie sanitar, Bucureti, 1982 ***Marin battle skills training handbook, S.U.A., 1993 ***Ordonana de urgent nr. 1/1999 privind regimul strii de asediu i regimul strii de urgent Monitorul Oficia, Bucureti, 1999 ***Psihicul i realitatea cmpului de lupt, Coordonator Col. NICULESCU Jean, Edit. Militar, Bucureti 1979 ***Pregtirea psihic pentru lupt - Manual - Coordonatori: General maior. GDIU Ion, Lt.col. DUMITRU Sava, Edit. Militar, Bucureti, 1993 ***Revista trupelor de uscat, Colecia pe 1997 ***Reguli eseniale de drept ale rzboiului. Rezumat pentru comandani; reguli de comportament n lupt; program de instruire - Sintez a manualului privind dreptul rzboiului pentru forele armate, elaborat de F. DE MULLINEM, Edit. Olimp Printing Services, Bucureti ***Topografie militar, Edit. Militar, Bucureti, 1958 ***Traiul n condiii de izolare, redactor Col. DUMITRU Miu, Bucureti, 1995 98