NCARCARI PERMANENTE

4 ncarcari datorate greutatii proprii

O emn 600 - 800 kg/m
3
(n functie de esenta lemnului)
O tel 8000 kg/m
3

O idarie 1800 kg/m
3

O Tencuiala 2000 kg/m
3

O -eton armat 2500 kg/m
3

reutatea totala a cladirilor etajate curente variaza ntre:
O 1.2 - 1.4 tone/m
2
/nivel pentru cladiri de locuit si similare moderne
O 2.0 - 2.2 tone/m
2
/nivel pentru cladiri cu naltimi de nivel mari si finisaje grele
reutatea totala a structurilor pentru cladiri curente variaza ntre:
O structuri pentru cladiri etajate:
- din -eton armat : 0.60 - 0.75 tone/m
2
/nivel
- din otel : 0.40 - 0.50 tone/m
2
/nivel
O structuri pentru cladiri tip "sala/hala"
- cu acoperis din -eton precomprimat : 0.25 - 0.45 tone/m
2

- cu acoperis din otel : 0.015 - 0.075 tone/m
2

4 ncarcarea datorita mpingerii pamntului;
4 ncarcarea datorita presiunii apei su-terane;
Exemplu pentru evaluarea incarcarilor la nivelul stalpilor la halele parter:
Determinarea incarcarilor
Nr.
crt.
Incarcari normate coeIicient incarcare de lunga durata n
ld
coeIicient incarcare de calcul n
c

Incarcari la nivelul arcului
6

zapada 6
z
0.4 .4
6

izolatii 6
iz
.3
6
3
6
chesoane
.
6
4
arc 6
a
b
arc
h
arc

b.a
.
Incarcari la nivelul tirantului
6

tirant b
tirant
h
tirant

b.a
.
6

instalatii suspendate 6
s
.
6

planseu 6
p
.

;
O ;
O ;
O ;
O ;
NCARCARI UTIE (DE EXPATARE)
O greutatea mo-ilierului fix;
O greutatea persoanelor;
O greutatea utilajelor, a materiei prime si a produselor finite;
O greutatea materialelor sau o-iectelor depozitate (cartile din -i-lioteci, marfurile
din magazine, autovehiculele din garaje si parcaje);
4 ncarcari utile pentru cladiri curente
- ncarcari utile pe plansee (150 - 500 kg/m
2
);
- ncarcari utile pe elementele nestructurale;
- ncarcari utile datorate peretilor despartitori usori;
- pentru pereti foarte usori (pna la 150 kg/ml), ncarcarea echivalenta 50 kg/m
2
;
- pentru pereti cu greutatea de 150-300 kg/ml ncarcarea echivalenta 150 kg/m
2
;
4 ncarcari utile datorate autovehiculelor
(pentru calculul planseelor garajelor si parcajelor, pentru rampele de acces si pentru
planseele superioare ale constructiilor ngropate su- pasajele si curtile carosa-ile)
- Pentru autovehicule mici ncarcarea echivalenta uniform distri-uita 400 kg/m
2
;
- ncarcarile utile din autovehicule se majoreaza cu un coeIicient dinamic (0);
NCARCARI DATRATE ACTIUNIR
PR'ENITE DIN MEDIU NATURA
Actiunile pot fi cuantificate numai prin prelucrarea statistica a datelor disponi-ile;
Pentru definirea completa a actiunii tre-uie sa se recurga la anumiti parametri:
4 intensitatea maxima probabila;
4 perioada medie de revenireasociata intensitatii;
Efectul agentilor asupra constructiilor este influentat de caracteristicile constructive:
4 arhitectural/structurale (Iorma, dimensiuni si proportii, Iorma acoperisului);
4 materialul si tipul structurii;
4 conditiile generale ale mediului construit;
Actiunile provenite din mediul natural sunt:
O actiuni temporare : zapada, vntul, variatiile de temperatura climatica;
O actiuni exceptionale : actiunea seismica cu intensitatea de proiectare
(cutremurul "de calcul");
ACTIUNEA CUTREMURUUI. NCARCARI SEISMICE.
MECANISMU
PRDUCERII
CUTREMURER
O deformatii si deplasari n interiorul scoartei (cutremure tectonice);
O eruptii vulcanice (cutremure vulcanice);
O pra-usiri si alunecari de teren (cutremure de prabusire);
In zonele de convergenta ale deplasarilor, placile pot patrunde una su- alta
(fenomenul de subductie) sau pot aluneca lateral una n raport cu cealalta;

Faliile geologice reprezinta planurile de contact ntre placile sau su--placile adiacente
pe care se produc miscarile
Punctul de pe falie n care se declanseaza ruperea este
definit ca "focarul" sau "hipocentrul" cutremurului;
Proiectia focarului pe suprafata pamntului se
numeste "epicentru";
Distanta de la epicentru la focar reprezina
"adncimea focarului";
Distanta dintre un amplasament oarecare si focar este
denumita "distanta focala" iar distanta dintre un
amplasament oarecare si epicentru (masurata la suprafata glo-ului terestru) este
denumita "distanta epicentrala";
Aria afectata de cutremur creste odata cu cresterea adncimii focarului.
E'AUAREA SE'ERITATII CUTREMURER

Criterii obiective: masurarea caracteristicilor miscarii terenului n timpul cutremurului;
Criterii subiective: efectele produse de cutremur asupra mediului natural, asupra
constructiilor si asupra oamenilor;
Criterii mixte: com-ina rezultatele nregistrarilor cu aprecierea efectului cutremurului
asupra mediului natural si asupra mediului construit;
APRECIEREA IECTI'A A SE'ERITATII CUTREMURER:
"Magnitudinea" - cantitatea de energie eliberata n focar n timpul cutremurului;
4 Magnitudinea se determina prin masurarea amplitudinii maxime a
oscilatiilor, n timpul cutremurului, a unui pendul standard situat la distanta
conventionala de 100 km de epicentru;
4 Pentru compararea magnitudinilor se foloseste scara logaritmica RICHTER
definita prin numere ntregi si zecimale. Pe aceasta scara o crestere de 0.2
unitati reprezinta du-larea energiei eli-erate n focar (cutremurul din
'rancea-1940 cu magnitudinea M 7.4 a eli-erat o cantitate de energie
du-la n raport cu cutremurul din 1977 care a avut M 7.2). Scara
magnitudinilor nu este limitata superior (cel mai puternic cutremur nu poate
depasi M 9.0);
4 Cea mai mare magnitudine a unui cutremur produs n zona 'rancea n
ultimul mileniu este atri-uita cutremurului din 1802 : M 7.5;
4 n ultimii 100 ani s-au produs n Romnia 100 cutremure cu M > 5;
4 ANU 4 MANITUDINEA
4 1903 4 6.3
4 1908 4 6.75
4 1912 4 6.0
4 1916 4 6.5
4 1934 4 6.25
4 1940 4 6.25
4 1940 4 7.4
4 1945 4 6.5
4 1977 4 7.2
4 1986 4 7.0
4 1990 4 6.8
Acceleratia maxima: - masura a severitatii unui cutremur pe un amplasament;
4 Accelerograma unui cutremur este reprezentarea grafica a variatiei
acceleratiei solului n timpul miscarii seismice. nregistrarile se realizeaza cu
aparate denumite accelerografe;
4 Accelerograma pune n evidenta si perioada dominanta a miscarii vi-ratorii a
solulului definita prin numarul mediu de schim-ari de semn ale acceleratiei
n unitatea de timp precum si durata miscarilor violente ale terenului.
Perioadele dominante ale miscarii terenului la un amplasament sunt functie
de conditiile geologice locale (caracteristicile straturilor superficiale ale
terenului peste nivelul rocii de -aza);
4 Pe -aza datelor istorice, a cunostintelor privind structura geologica si a
acceleratiilor nregistrate la ultimele cutremure s-a realizat zonarea
teritoriului Romniei din punct de vedere al acceleratiilor maxime probabile
prin intermediul coeficientilor k
s
care reprezinta raportul dintre acceleratia
maxima pro-a-ila (a
max
) si acceleratia gravitatiei (g):

Spectrul de raspuns - cel mai complex criteriu de apreciere o-iectiva a severitatii
cutremurului la un amplasament dat;
4 tine seama att de miscarea terenului (identificata printr-o accelerograma
nregistrata) ct si de proprietatile dinamice ale constructiilor (perioada
proprie de oscilatie, fractiunea din amortizarea critica);
4 Spectrul de raspuns permite identificarea claselor de structuri cu
sensi-ilitate deose-ita la un anumit tip de cutremur prin domeniul
perioadelor proprii pentru care se dezvolta raspunsul maxim;
APRECIEREA SUIECTI'A A SE'ERITATII CUTREMURER:
Intensitatea observata: - la un amplasament dat este un criteriu subiectiv de apreciere a
severitatii unui cutremur prin efectele constatate asupra oamenilor, constructiilor si mediului
natural;
4 scara intensitatilor (scara MERCAI are 12 grade de intensitate notate I -
XII MM);
4 Efectul unui cutremur la nivelul unor zone mai ntinse din teritoriu (efectul
macroseismic) poate fi sintetizat, pe -aza intensitatilor o-servate la un
anumit cutremur, prin trasarea cur-elor care unesc punctele de egala
intensitate. Aceste cur-e sunt denumite izoseiste;
4 Macrozonarea seismica a teritoriului tarii (harta macroseismica generalizata)
se sta-ileste ca nfasuratoare a hartilor macroseismice corespunzatoare
diferitelor cutremure din trecut;
4 Scara intensitatilor o-servate a fost perfectionata prin introducerea unor
elemente de apreciere o-iective care se refera la valorile nregistrate ale
parametrilor miscarii seismice (valori corelate pentru acceleratia, viteza si
deplasarea terenului) si la statistica avariilor de diferite categorii. Aceasta
scara, cu caracter mixt, o-iectiv si su-iectiv, are tot 12 grade si este
cunoscuta su- numele de scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnic).
Scara MSK este utilizata n mod curent n practica internationala;
EFECTEE CUTREMURER ASUPRA MEDIUUI NATURA
SI ASUPRA CNSTRUCTIIR
Efectele cutremurelor asupra mediului natural
Formarea unor falii de suprafata;
Producerea unor alunecari de teren;
ichefierea straturilor de nisip saturat cu apa;
Producerea unor tasari n straturile de teren afnate;
Formarea de valuri nalte (seise) n lacurile naturale sau de -araj;
Formarea n larg si propagarea catre tarm a valurilor nalte (tsunami);
Efectele cutremurelor asupra constructiilor
n ntreaga constructie se dezvolta forte de inertie egale cu produsul dintre masa fiecarui
element de constructie si acceleratia pe care aceasta masa o capata n timpul cutremurului.
O oscilatii plane deplasari alternative orizontale, n doua plane verticale ale cladirii;
O oscilatii de torsiune: deplasari alternative, n plan orizontal, prin rotirea cladirii n
raport cu un ax vertical;
Pentru constructiile si elementele de constructie cu deschideri mari (poduri, acoperisuri
suspendate) trebuie luate n considerare si oscilatiile plane reprezentate prin deplasari
alternative, n plan vertical, n raport cu pozitia initiala.
Evaluarea fortelor seismice care actioneaza asupra
constructiilor
Caracteristicile fortelor de inertie sunt functie de mai multi factori:
O caracteristicile miscarii seismice (acceleratia maxima a solului si perioada
dominanta a miscarii oscilatorii a terenului);
O starea de eforturi si deformatii care se dezvolta n structura (deformatii elastice -
reversi-ile sau deformatii inelastice - ireversi-ile);
O caracteristicile dinamice ale constructiei (perioadele proprii de vi-ratie, formele
modurilor proprii de vi-ratie);
Metoda simplificata cea mai cunoscuta si cea mai raspndita n practica mondiala este
metoda fortelor static echivalente.
n Romnia "Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor"- indicativ P100-92
Calculul si distributia Iortelor seismice

O - coeIicient seismic global corespunzator modului de vibratie r;
O - coeIicient de importanta a constructiei in Iunctie de clasele de importanta;
O - coeIicient Iunctie de zona seimica de calcul a amplasamentului;
O - coeIicient de ampliIicare dinamica in modul r de vibratie, Iunctie de compozitia
spectrala a miscarii seismice pe amplasament;
O - coeIient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de
capacitatea de redistributie a eIorturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta
neconsiderate in calcul, precum si de eIectele de amortizare a vibratiilor, altele decat cele
asociate structurii de rezistenta;
O - coeIicientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate
corespunzator modului propriu 7;
O - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata in gruparea
speciala de incarcari);
Coeficientii diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in functie
de clasele lor de importanta.
Jalorile pentru clasele de importanta
Clasa de importanta a constructiei

Clasa I - constructiile de importanta deose-ita
pentru societate, a caror functionalitate in
timpul cutremurului si imediat dupa cutremur
tre-uie sa se asigure integral (spitale, statii de
pompieri, centre de comunicatii, unitati de
producere a energiei electrice, muzee)
1.4
Clasa II - constructii de importanta deose-ita
la care se impune limitarea avariilor avandu-
se in vedere consecintele acestora (scoli,
gradinite, camine, -iserici, sali de spectacole,
centre comerciale, cladiri care adapostesc
valori artistice, istorice, stiintifice, economice
deose-ite)
1.2
Clasa III - constructii de importanta normala
(cladiri de locuit, hoteluri, camine, constructii
industriale curente)
1.0
Clasa IJ - constructii de importanta redusa 0.8
Coeficientul k
s
reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a
terenului (considerata cu o perioada medie de revenire de 50 de ani) corespunzatoare zonei
seismice de calcul si acceleratia gravitatiei.
Coeficientul de amplificare se determina in functie de perioadele oscilatiilor proprii 1
r

ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele de colt 1
c

cu relatiile:
O



pentru ;
O pentru ;
'alorile coeficientului
Tipul structurii (structuri din -eton armat) Coeficient
Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura care sunt tratati ca
elemente structurale asigurand conlucrarea cu elementele cadrului
0.25
Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati ca
elemente structurale
0.20
Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi rigide intre
rigle si stalpi
0.15
Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi articulate
intre rigle si stalpi
0.20
Structuri cu pereti structurali 0.25
Structuri cu pereti, stalpi si plansee dala (fara grinzi) 0.30
Castele de apa 0.35
Silozuri 0.25
Coeficientul se determina cu relatia:
unde:
O - componenta dupa gradul de libertate a vectorului propriu de ordinul 7;
O - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului ;
Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de li-ertate
corespunzator modului de vi-ratie r se poate determina cu relatia: