Federico FeUini a fost un regizor italian de.film, a carui opera a dominat cea de-a doua jumatate a secolului, in cinematogra.

fia europeana.
,

e-a lungul a patru decenii, intre 1954 ~i 1993, Federico Fellini a reprezentat cinematogmfia europeana pe marea scena a industriei cinernatografice, de~i fllmul european a fost reprezentat in acea,)'i perioada de rnari regizori ca Ingrnar Bergman, Michelangelo Antonioni ~i ]ean-Luc Godard. El a ci,5tigat nu rnai putin de patru premii Oscar la sectiunea "Cel rnai bun film strain", iar in 1992 cariera i-a fost incununata cu un nou prerniu Oscar pentru inteaga activitate. Rimini, rnicuta sta1;iune pe coasta italiana a de Adriaticii, unde in anul1920 s-a nascut Federico Fe1lini, a reprezentat decorul in multe din fllmele sale. Viata in Rimini, a,)'acum a trait-o Fel1ini ca fiu al unui cornis-voiajor ~i a~a cum a reprezentat-o rnai tarziu in filmele sale era mohornta

~i plictisitoare, mai ales In serile lungi de iarna. La varsta de doar 12 ani, Federico a fugit de acasa pentru a se alatura unui circ ambulant, flind adus 1napoi, dupa o lunade zile, ca ~i Pinocchio, 1nsotit dedoi poli1;i.5ti. Tanjind dupa aventura ~i distractie, tanaru1 Fellini era neastfunparat la ~coala ~i nu a prezentat nici un fel de talent, la nici una din materiile ~colare. Dupa lncheierea ~colii ~i un mare numar de slujbe marunte, el a parasit, In anul 1938 o~ul Rimini pentru a ajunge la Florenta unde a lnceput sa scrie povestioare ~i sa deseneze caricaturi pentru o revista satirica. Fellini s-a mutat apoi la Roma unde s-a 1mprietenit cu actorul de variete Aldo Fabrizi (care mai tarziu a jucat rolul unui preot In filmul "Roma: O~ deschis" allui Rossellini). Fellini i-a compus prietenului sau o serie de monologuri umoristice ~i scheciuri pentru radio. Maiestria artistica Talentul pentru ilustratie nu l-a parasit pe Fellini niciodata, cu toate ca, mai taziu, el a lucrat cu designeri ~i scena~ti celebri, ca Danilo Donati. Manuscrisele sale erau plihe de schite pentru costume ~i decoruri, executate chiar de Fellini. ] Dintr-o pura lntamplare, Fellini l-a lntalnit pe ~ Roberto Rossellini, un alt tanar regizor, ce avea ~

O Fellini era cunoscut pentru faptul ca folosea personaje ie~ite din comun, sub toate formele ~i marimile. Aici, el indruma un personaj neobi~nuit in filmul "Satyricon-ullui Fellini", film care are la baza un roman ce dateaza din secolul 1 i.d.C.

O Unul dintre filmele cele mai indragite ale lui Fellini este filmul ..La Strada... Rolul Gelsominei este interpretat de actri~ Giulietta Masina (dreapta). ..Nebunul'.. din stanga. interpretat de Richard Basehart. are un caracter josnic. El ajunge la un sfar~it incert. dupa ce l-a batjocorit pe naivul ~ef al Gelsominei. un om puternic. pe nume Zampono. care in cele

i i : !

~ din urma ii ucide.

477

FEDERICO FELLINI
O Federico Fellini intr-o postura caracteristica. In multe din ultimele sale filme el ~i-a inclus propriul nume in titlul acestora: ..Satyricon-ul lui Fellini.. a fost urmat de ..Roma lui Fellini.. ~i de ..Casanova lui Fellini...

"La St1-ada", filmul care a Umlat, in anu11954, reprezinta una dintre capodoperele regizorului, frind prirna ecranizare pentru care Fellini a primit un premiu Oscar. Acest flim reprezinta ecranizarea vietii unor circari, un dansator pe sanru!, un atlet ~i Gelsomina, O fata s;lraca, handicapata mental. Gelsomina, interpretata de Giulietta Masina, so1;ia Fel1ini, face un rol irnpresionant, lui creand o imagine la fel de nemuritoare ca cea a marelui Charlie Chaplin. Candoarea ~i inocen1;a ei reu~sc, pana la urn1:l; sa dezghete inima puternicului atlet, insa acest moment vine prea tarziu. Fi1mul se incheie cu sugerarea unei singuratati salbatice, in frigul noptii. "~arlatania" ("The Swindle"), realizat in anul 1955, a avut mai putin succes. Fi1mul este ecraniza1'eavietii unui grup de punga~i batrani, depresivi care Ii escrocheaza pe cei saraci. Acest flim ne dezvaluie doua aspecte ale lui Fellini: spiritul de observatie caustic al comportamentului uman ~i al sufletelor chinuite de singuratate dublat de dorin1;a de a crea sensuri fundamentale. Aceste elemente sunt evidente in "Noptile Cabiriei", film realizat in anul 1957, pentru ~i despre Giulietta Masina. A urmat apoi "La dolce vita", povestea unui tanar provincial care, co~tient de coruptia ~i de~ertaciunea vietii intr-un ~ mare Ofa$, nu reu~e~te sa nu se lase ademenit. ~ Acest film a fost caracterizat drept o satira arnara .= ~i caustica la adresa valorilor decadente europene. Totodata, acest flim marcheaza un sa devina unul dintre cei mai mari regizori punct de cotitura in realizarile lui Fel1ini. Dupa neoreali~ti. Rossellini i-a propus sa colaboreze cum, mult mai tarziu, insu~i regizorul spunea: la scenariul unui fIlm, care avea sa devina "De acum, flimele au depa~it faza prozei "Roma: Ora~ deschis". narative, ele frind mult mai aproape de poezie. Fellini a mai lucrat 1mpreuna cu Rossellini la incerc sa-mi eliberez opera de anumite scenariul unui alt fIlm "Paisan" ~i 1n acela~i tirnp constrangeri -0 poveste cu un inceput, cuprins ~i a 1nceput sa colaboreze ~i cu regizorii Pietro un sfa~it. Ar trebui, maidegraba sa se asemene Germi ~i AlbeItO Lattuada. in 1951,1mpreuna cu cu un poem: cu rima ~i ritrn." intr-adevar, unul Lattuada, au realizat fl1mul "Luminile rampei" din ultimele sale flime "Satyricon-ul lui Fellini" ("Variety Lighits"), povestea unei trupe de (1969), se sf~e~te in mijlocul unei propozitii. variete ~i a unei tinere fete din provincie care este orbita de stralucirea scenei. Interesul lui Fellini pentru lumea show-businessului,. fie el variete, circ sau chiar cinematografie, i-a oferit multe subiecte interesante pentru cateva dintre cele mai reu~ite realizari ale sale. De unul singur Dupa ce a lucrat cu cativa mari regizori italieni, Fellini s-a simtit 1ncrezator 1n a lucra pe cont propriu ~i a realizat ,1nanu11952, primullui fIlm "Seicul alb". Filmul este focalizat pe comunitatea unui rnic ora~el ~i cu o ironie flrul, capteaza vizual efectele unor pove~ti romantate ~ra fanteziilor naive ale personajelor. Acest film a re~itsa releveze ceea ce avea sa devina semnul distinqiv al fl1melor lul Fellini:imagini ironice, dar totu~i pline de tandrete, asupra vie1;ii de provincie, satira sociala amestecata cu maiestrie cu multe elemente fantastice. Urmatorul fIlm allui Fellini "Hoinarii" (uneori tradus "Smechera,5ii"), realizat 1n anul 1953, ne dezvaluie limpede faptul ca Fellini ajunsese la maturitate artistica. Filmul a ca~tigat numeroase prernii intemationale, printre care ~i pe cel de la Festivalul de fl1m de la Venetia. Intriga este, 1n m6d evident, inspirata din propria via1;;l a lui Fellini.

Oricum, primul fi1m al regizoru1ui, care s-a lndepartat evident de proza narativ~, a fost "Opt ~i jumatate" (1963), nurnit astfel deoarece Fellini realizase pana atunci ~pte f1lme singur ~i colaborase la alte trei. Acest f1lm este ecranizarea vietii unui regizor de succes, rol interpretat de Marcello Mastroianni, care a rnmas In crizi1 de idei ~i este h:Il1Uit. de cltre producltor. Cu arnintiri ~i dorinte, cu imagini ce sugereaza aspiratia cltre inocenJ;a ~i prospetime, fi1mul realizeaza o incursiune, plirul de umor ~i mult curaj vizual, In viata sentimentala a regizoru1ui. Real sau ireal? Ultimele fi1me de acest gen ale lui Fellini,. ca de exemplu "Giulieta ~i spiritele", s-au bucurat de mai putin succes,cu exceptia remarcabilului "Amarcord" (1974), o retraire amuzanta a copilariei sale In Rimini ~i a tinere1;ii regizorului In Roma. Dup~ aceea, Fe1lini a vrut sa realizeze noi f1lme care sa dezva1uie lipsa de naturalete a cinematografiei. De exemplu, In f1lmul "~i corabia 1nainteaz~" ("And the Ship Sails On"), realizat In anu11983, cantita1;iimense de ap~ sunt reprezentate printr-un material textil ce se unduie~te In incinta studioului cinematografic. "Ginger ~i Fred" (1985) a fost o relntoarcere, plirul de tandrete la lumea spectacolului, In timp ce ultima ecranizare a marelui Fellini, "Glasul lunii" (1990), reprezinta o lnsumare plirul de afec1;iunea tuturor temelor sale anterioare, lntr-o lncercare de a 1mbina trecutul cu prezentul, viata provincial~ cu cea spirituala, avandu-l ca interpret principal pe Roberto Benigni, ca o Gelsornina mai putin amenintata. in anul 1993, Fellini a fost recompensat cu Prerniul Special al Acaderniei de Film, prerniu acordat pentru lnteaga sa opera. Din p~cate, In decurs de numai un an dup~ acest eveniment, atit el cit ~i sotia sa Giulietta, au decedat. O in filmul ..Opt ~i jumatate" (..Otto e mezzo"}, Marcello Mastroianni interpreteaza rolul unui regizor de film, un personaj bazat pe experien1a proprie a lui Fellini. palaria ~i ochelarii pe care Mastroianni ii poarta, ne duc cu gandul la Federico Fellini.

478

Arta

,5i omul

79 -FIILMUL

MUT

Arta

,5i omul154

-INGMAR

BERGMANN