Bazele cercetrii operationale

155

TEORIA ORDONANTRII

O problem de ordonantare const n stabilirea unei ordini de eIectuare a opera(iilor
(activit(ilor) unui proiect, astIel ca interdependen(ele dintre ele s Iie respectate n cadrul
resurselor disponibile si durata total de execu(ie a acestuia s Iie minim.
Pentru a putea concretiza deIinitia de mai sus, trebuie clariIicate notiunile de proiect,
operatii (activitti) ale acestuia, interdependente ntre operatii si resurs a proiectului.

1. Prin proiect vom ntelege o actiune de mare amploare sau un proces complex destinat
atingerii unui scop bine precizat. La un proiect deosebim urmtoarele caracteristici:

un obiectiv, care poate Ii un produs, o cantitate de inIormatii sau un rezultat de natur
organizatoric;
un ansamblu de activitti (subactiuni, subprocese, operatii), corelate logic si tehnologic,
a cror realizare permite atingerea scopului propus;
un proces tehnologic prin care se precizeaz interconditionrilor ntre activitti,
interesnd n special ordinea de executie a acestora.

Proiectele pot Ii clasiIicate dup natura lor n:

proiecte industriale si proiecte de investitii, prin care se obtine un produs material (de
exemplu constructia unei cldiri, pod, tunel, etc);
proiecte organizatorice al cror scop este de a obtine un rezultat de natur inIormational
sau organizatoric (de exemplu un proiect de cercetare stiintiIic).

Pentru a permite o analiz amnuntit a desIsurrii lui, o alegere a variantelor optime de
executie si un control continuu al evolutiei sale, trebuie s descompunem proiectul n prti
componente la un nivel care s permit tratarea unitar a Iiecrei prti si stabilirea conexiunilor
ntre acestea. Aceste componente se numesc operatii sau activitti.
O activitate este o parte distinct dintr-un proiect, un subproces precis determinat, care
consum timp si resurse. Vom presupune n continuare c activittile au urmtoarele proprietti:

Iiecare activitate este indivizibil (nu se mai descompune n subactivitti);
Iiecare activitate are o durat cunoscut;
o activitate, odat nceput, nu mai poate Ii ntrerupt.

Dintre intercondi(ionrile (interdependen(ele) dintre activitti, ne intereseaz, n special,
cele temporale, numite rela(ii de preceden(, care pot Ii de trei tipuri:

1. de tip "terminare - nceput". Acest tip este cel mai Irecvent ntlnit si spunem c o
activitate A precede activitatea B printr-o interdependent de tip "terminare nceput"
dac activitatea B nu poate ncepe dect dup un interval de timp t
AB
de la terminarea
activittii A. Acest interval poate Ii egal si cu zero, caz n care spunem c activitatea A
precede direct activitatea B;
2. de tip "nceput - nceput". Acest tip este Irecvent ntlnit si spunem c o activitate A
precede activitatea B printr-o interdependent de tip "nceput nceput" dac activitatea
B nu poate ncepe dect dup un interval de timp t
AB
de la nceperea activittii A. Acest
interval poate Ii chiar mai mare dect durata activittii A, caz n care avem de Iapt o
dependent de tipul "terminare nceput", putnd chiar privi primul tip ca un caz
particular al celui de-al doilea;
%eoria ordonantrii
156
3. de tip "terminare - terminare". Spunem c o activitate A precede activitatea B printr-o
interdependent de tip "terminare terminare" dac activitatea B nu se poate termina
dect dup un interval de timp t
AB
de la terminarea activittii A sau c activitatea A
trebuie terminat cu cel putin t
AB
unitti de timp naintea terminrii activittii B.

Prin durat total de execu(ie a unui proiect ntelegem intervalul de timp n care se
eIectueaz toate activittile acestuia, respectnd toate interdependentele dintre activitti.
A programa un proiect nseamn a stabili termenele de ncepere pentru Iiecare activitate n
parte, tinnd seama de restrictiile impuse de procesul tehnologic, duratele activittilor si resursele
disponibile. Pentru un proiect dat, exist un numr enorm de programri admisibile. Un interes
deosebit prezint programul optim, adic acel program care, pe de o parte, satisIace restrictiile
impuse iar, pe de alt parte, optimizeaz un anumit criteriu de eIicient economic.
Criteriul de optimizare nu este acelasi pentru toate proiectele, el este stabilit pentru Iiecare
caz n parte si deIineste obiectivele majore ale conducerii proiectului. n Iunctie de aceste obiective,
criteriul poate Ii durata total minim, costul total minim, Iolosirea ct mai uniIorm a resurselor
sau o sintez a acestora. Deci, programul optim este acea desIsurare a proiectului, precizat prin
termenele de ncepere ale activittilor, care conduce la o eIicient maxim.
Deoarece, asa cum se vede si din cele spuse mai sus, situatiile din practic ce necesit
rezolvarea unei probleme de ordonantare sunt Ioarte variate, s-au propus numeroase modele pentru
rezolvarea lor. n continuare vor Ii prezentate cteva dintre modelele cele mai Irecvent utilizate n
practic.



1. odele de analiz a drumului critic (ADC)

Principiul analizei drumului critic const n divizarea unui proiect (actiuni complexe) n
prti componente, la un nivel care s permit corelarea logic si tehnologic a acestora, adic s
Iac posibil stabilirea interactiunilor ntre prtile componente. Aceste prti componente sunt
activittile actiunii complexe.
La deIinirea listei de activitti specialistul sau specialistii care particip la aceast operatie
Iolosesc experienta lor pentru a rspunde pentru Iiecare activitate la ntrebrile: ce alte activitti
succed sau preced n mod necesar aceast activitate ?; care este durata activittii ?. Ia nastere n
acest Iel un tabel care contine activittile proiectului, interconditionrile ntre activitti si duratele
acestora.
Un astIel de tabel trebuie s contin cel putin urmtoarele elemente:

activitti: n aceast coloan se enumer activittile proiectului, Iiind puse n evident
printr-o denumire sau printr-un simbol (codul activittii);
conditionri: se precizeaz, pentru Iiecare activitate, activittile imediat precedente, prin
simbolurile lor; activittile de start nu au activitti precedente, n csut Iiind trecut o
liniut;
durata: pentru Iiecare activitate se precizeaz durata de executie, ntr-o anumit unitate
de msur. Durata unei activitti este o constant.

Modelele de analiz a drumului critic se bazeaz pe reprezentarea proiectului printr-un graI,
elementele tabelului asociat acestuia Iiind suIiciente pentru a construi graIul corespunztor.
n tabelul 1 este prezentat un proiect, activittile Iiind notate prin litere mari A, B, C, ..
Activittile A si B sunt activittile de nceput ale proiectului. Activitatea A este direct precedent
activittii C. De asemenea, activitatea C este direct precedent activittilor E si F.


Bazele cercetrii operationale
157
%abelul 1
Nr.
crt.
Activittile
proiectului
Activittile
direct precedente
(conditionri)
Durate
1 A - 3
2 B - 2
3 C A 2
4 D B 6
5 E B 4
6 F C,D,E 4
7 G E 1


Exist mai multe moduri de a reprezenta un proiect printr-un graI, cele mai cunoscute Iiind
prezentate mai jos:


A. Metoda CPM (Critical Path ethod)

Metoda CPM este un procedeu de analiz a drumului critic n care singurul parametru
analizat este timpul si n reprezentarea graIicului retea se tine seama de urmtoarele conventii:
Iiecrei activitti i se asociaz un segment orientat numit arc, deIinit prin capetele sale,
astIel Iiecare activitate identiIicndu-se printr-un arc;
Iiecrui arc i se asociaz o valoare egal cu durata activittii pe care o reprezint;
conditionarea a dou activitti se reprezint prin succesiunea a dou arce adiacente.
Nodurile graIului vor reprezenta momentele caracteristice ale proiectului, reprezentnd
stadii de realizare a activittilor (adic terminarea uneia sau mai multor activitti si/sau nceperea
uneia sau mai multor activitti).
Procedeul CPM se bazeaz pe existenta unei corespondente bipartide ntre elementele unui
proiect (activitti, evenimente) si elementele unui graI (arce si noduri). Se obtine o relatie model-
obiect, care pune n evident particularittile de o mare nsemntate practic, n special, propriettile
de succesiune temporal.
Pentru reprezentarea corect a proiectului (respectarea interdependentelor, claritatea
desenului etc), ct si pentru o standardizare a reprezentrii (pentru a putea Ii nteles si de altcineva
dect cel care l-a desenat) n desenarea graIului se respect urmtoarele reguli:

1. Iiecare activitate se reprezint printr-un arc a crui orientare indic, pentru activitate,
desIsurarea ei n timp;
2. un arc este limitat prin dou noduri (reprezentate prin cerculete) care simbolizeaz
momentele de nceput si de sIrsit ale executrii activittii corespunztoare;
3. lungimea Iiecrui arc, n general, nu este proportional cu lungimea activittii;
4. activittile vor Ii reprezentate prin arce de Iorma:

sau sau sau


sau sau sau


esential Iiind portiunea orizontal, pe care se vor trece inIormatiile despre activitate,
portiunile oblice Iiind la 45.
%eoria ordonantrii
158
Lungimea si nclinarea arcului au n vedere numai considerente graIice, pentru urmrirea
usoar a ntregului graI.
5. deoarece respectarea tuturor regulilor nu se poate Iace doar cu arce care corespund doar
activittilor proiectului, vor exista si arce care nu corespund nici unei activitti, care vor
Ii reprezentate punctat si care, pentru unitatea prezentrii, vor Ii numite activit(i fictive,
ele neconsumnd resurse si avnd durata 0.
6. pentru reprezentarea unor dependente de tipul "terminare nceput" n care t
AB
~ 0, vom
introduce niste arce reprezentate prin linii duble, care corespund intervalului t
AB
, avnd
semniIicatia unor asteptri (n acest interval se "consum" doar timp, nu si resurse) si
care vor Ii numite activit(i de ayteptare.
Dac se presupune c o activitate A este precedent activittii B, n Iunctie de tipul de
interdependent, n graIicul retea arcele corespunztoare activittilor A si B vor avea urmtoarea
reprezentare:


sau (pentru t
AB
0)




















7. n graI nu sunt admise circuite (existenta unuia ar nsemna c orice activitate a acestuia
ar Ii precedent ei nsusi). Deoarece, pentru un proiect Ioarte mare graIul va avea Ioarte
multe arce, se poate ntmpla s crem un circuit Ir s ne dm seama. Pentru a evita
acest lucru, vom introduce o regul mai usor de respectat, care o implic pe cea dinainte:
8. nodurile vor Ii numerotate, numerotarea Icndu-se n asa Iel nct, pentru Iiecare
activitate, numrul nodului de nceput s Iie mai mic dect numrul nodului de Iinal al
activittii.
9. graIul are un singur nod initial (semniIicnd evenimentul "nceperea proiectului") si un
singur nod Iinal (semniIicnd evenimentul "sIrsitul proiectului");
10.orice activitate trebuie s aib cel putin o activitate precedent si cel putin una care i
succede, exceptnd binenteles activittile care ncep din nodul initial al proiectului si pe
cele care se termin n nodul Iinal al proiectului;
11. desi exist activitti care se execut n paralel, care pot ncepe n acelasi moment si se
pot termina n acelasi moment, este interzis ca cele dou arce corespunztoare s aib
ambele extremitti comune, altIel desenul care rezult nu mai e graI. n desenul de mai
jos se arat care este reprezentarea corect, F Iiind o activitate Iictiv:
t
AB
B
A

l
Figura 1
A
t
AB B
A B
terminare - nceput
t
AB
A
B
nceput - nceput
terminare - terminare
A
1
A
2
B

sau
B
1
B
2
A

t
AB
sau
t
AB
Bazele cercetrii operationale
159









12.nu trebuie introduse dependente nereale (neprevzute n tabelul de conditionri). AstIel,
dac n tabelul de conditionri vom avea situatia:
%abelul 2
Activitate
Activitate direct precedent
(conditionri)
A -
B -
C A,B
D A

atunci reprezentarea:










este incorect, deoarece introduce conditionarea, inexistent n tabel, a activittii D de activitatea B.
Reprezentarea corect este:









13.s se Ioloseasc, pe ct posibil, numrul minim de activitti Iictive, pentru a nu complica
excesiv desenul. De exemplu acelasi eIect ca n Iigura 4 putea Ii obtinut si prin
reprezentarea:








A
B
A
B
F
A
B F
incorect
corect
sau
Figura 2
A
B
C
D
Figura 3
A
B
C
D
Figura 4
A
B
C
D
Figura 5
%eoria ordonantrii
160
dar am Ii Iolosit o activitate Iictiv n plus, inutil.

Dac dou sau mai multe activitti au aceeasi activitate direct precedent, de exemplu A
precede B si A precede C, reprezentarea n graIul-retea va avea Iorma din Iigura 5 (a). Arcele B si C
simbolizeaz dou activitti care nu pot ncepe dect dup ce s-a terminat activitatea A. Activittile
B si C pot Ii executate simultan. De asemenea executia unei activitti poate depinde de terminarea
mai multor activitti direct precedente, de exemplu A precede C si B precede C ca n Iigura 5 (b). n
aceast situatie, activitatea C nu poate ncepe, logic, dect dup ce s-au terminat activittile A si B.












Proiectul dat prin tabelul 1, poate Ii modelat, n reprezentarea activittilor pe arce, prin
graIul-retea din Iigura 6, numerotat secvential.













Numerotarea nodurilor permite s identiIicm Iiecare activitate prin perechea de noduri (de
nceput si sIrsit). De exemplu, activitatea D se identiIic prin perechea (3,5), activitatea E prin
(3,4) etc.


Analiza proiectului

Analiza proiectului const n determinarea duratei minime a proiectului, determinarea
intervalelor de timp n care poate avea loc Iiecare din evenimentele reprezentate prin noduri si
determinarea intervalelor de timp n care pot Ii plasate activittile, astIel nct s se respecte toate
conditionrile si s obtinem timpul minim de executie al proiectului.
Este evident c durata minim de executie a proiectului este cel mai mic interval de timp n
care pot Ii eIectuate toate succesiunile de activitti din proiect. O succesiune de activitti
corespunde unui drum n graI si deci, durata minim de executie a proiectului este cel mai mic
minorant al lungimilor tuturor drumurilor din graI. Cum exist un numr Iinit de drumuri, multimea
lungimilor acestora este Iinit si cel mai mic minorant al ei este maximul acesteia, adic durata
drumului de lungime maxim. Deoarece graIul nu are circuite si are un singur punct initial si unul
Figura 6
C
A
B
C
A
B
(a)
(b)
1
2
3
5
4
6
Figura 7
A
B
C
D
E
F
G
Bazele cercetrii operationale
161
singur Iinal, este evident c cele mai lungi drumuri vor Ii cele dintre nodul initial si cel Iinal. Avem
deci de gsit drumul de lungime maxim dintr-un graI Ir circuite, caz n care se poate aplica
algoritmul lui Ford simplificat.
ConIorm acestui algoritm, se calculeaz pentru Iiecare nod al graIului:

A.%ermenul cel mai devreme de realizare a evenimentului . Acest termen reprezint
momentul cel mai devreme posibil de terminare a tuturor activittilor care converg n nodul j si este
egal cu valoarea maxim a drumurilor dintre evenimentul initial 1 si evenimentul j, pe care l vom
nota cu
m
j
t d
max
(1,j). %ermenul cel mai devreme (numit si termenul minimal) a evenimentului j,
conIorm algoritmului lui Ford n graIuri G (X,I) Ir circuite, se calculeaz astIel:

m
j
t
)
) n j 1 , d t max
ij
m
i
j i,
+
I


Vom presupune, Ir a restrnge generalitatea, c t
1
0, pentru evenimentul initial 1 si, n
acest caz, termenul de realizare cel mai devreme al unui eveniment oarecare j va Ii dat de Iormula:

m
j
t
)
)

,
|
+
=
I
n j 1 d t max
1 j 0
ij
m
i
j i,


Aceast Iormul permite calculul termenelor pentru evenimente, prin parcurgerea graIului-
retea n sens-nainte (parcursul nainte) si durata minim de executie a proiectului va Ii termenul cel
mai devreme de realizare al nodului Iinal al graIului.
Acest termen devine termenul impus de realizare al proiectului si el nu mai poate Ii depsit,
depsirea lui nsemnnd doar o proast organizare a lucrului.

%ermenul cel mai trziu de realizare a evenimentului. Acest termen (numit si termen
maximal) reprezint momentul cel mai trziu posibil de ncepere a activittilor care pleac din
nodul i astIel nct toate succesiunile de activitti dintre acest nod si nodul Iinal s mai poat Ii
eIectuate pn la termenul Iinal de realizare al proiectului si este egal cu diIerenta ntre durata
minim de realizare a proiectului si durata drumului de lungime maxim dintre evenimentul i si n.
Acest termen se noteaz cu
M
i
t d
max
(1,n) d
max
(i,n).
Pentru calcularea acestor momente trebuie calculate duratele drumurilor de la nodul Iinal
spre nodul initial si apoi sczute din durata minim a proiectului, calcul care va Ii Icut aplicnd, de
asemenea, algoritmul lui Ford simpliIicat.
ConIorm celor de mai sus, termenul cel mai trziu de realizare a unui eveniment, cu
respectarea duratei minime a proiectului (notat % d
max
(1,n)
m
n
t ), este dat de Iormula:

M
i
t
)
)

,
|

=
I
n i 1 d t min
1 j %
ij
M
j
j i,


Intervalul |
m
j
t ,
M
j
t | se numeste intervalul de fluctua(ie al evenimentului j. Evenimentul j
se poate plasa n orice moment al acestui interval de Iluctuatie, Ir a periclita durata total a
ntregului proiect. Acest interval l putem deIini ca pe o rezerv de timp R(j) a evenimentului j:

R(j)
M
j
t
m
j
t

%eoria ordonantrii
162
Dac R(j) 0 evenimentul j trebuie s aib loc la termenul Iixat
M
j
t
m
j
t , pentru c orice
ntrziere va duce la prelungirea duratei ntregului proiect.

025:: Vom arta n continuare modul cum se calculeaz aceste termene, pentru proiectul
dat de tabelul 1. Pentru o bun organizare a datelor vom reprezenta Iiecare eveniment al proiectului
printr-un cerc divizat n trei prti (vezi Iigura 7), n care vom trece n partea de sus numrul
evenimentului i, n partea inIerioar-stnga termenul cel mai devreme de realizare
m
j
t si n partea
inIerioar-dreapta termenul cel mai trziu de realizare
M
j
t .











n Iigura 8 a Iost desenat graIul asociat proiectului.


















Primul eveniment se consider a avea loc la momentul t
1
0. Calculul termenelor minimale
porneste de la primul eveniment, avnd n vedere c se poate calcula termenul cel mai devreme al
unui eveniment numai dac acesta a Iost calculat pentru toate evenimentele precedente:

m
1
t 0
m
2
t max (
m
1
t d
12
) max (0 3) 3
m
3
t max (
m
1
t d
13
) max (0,2) 2
m
4
t max (
m
3
t d
34
) max (2 4) 6
m
5
t max (
m
2
t d
25
,
m
3
t d
35
,
m
4
t d
45
) max (3 2, 2 6, 6 0) 8
m
6
t max (
m
4
t d
46
,
m
5
t d
56
) max (6 1, 8 4) 12
m
j
t

Figura 8
2
3 6
1
0 0
3
2 2
5
8 8
4
6 8
6
12 12
A
3
B
2
C
2
E
4
D
6
F
4
G
1
Figura 9
i

M
j
t
Bazele cercetrii operationale
163

Calculul termenelor maximale se Iace considernd durata minim a proiectului % 12,
ncepnd de la ultimul nod, avnd n vedere c se poate calcula termenul cel mai trziu al unui
eveniment numai dac acesta a Iost calculat pentru toate evenimentele succesoare. Pentru aceasta
se ia
M
6
t 12 si se calculeaz:

M
5
t min (
M
6
t d
56
) min (12 4) 8
M
4
t min (
M
6
t d
46
,
M
5
t - d
45
) min (12 1, 8 0) 8
M
3
t min (
M
5
t d
35
,
M
4
t d
34
) min (8 6, 8 4) 2
M
2
t min (
M
5
t d
25
) min (8 2) 6
M
1
t min (
M
2
t d
12
,
M
3
t d
13
) min (6 3, 2 2) 0

Urmtoarea etap n analiza proiectului const n aIlarea termenelor ntre care trebuie s se
eIectueze activittile, calculndu-se n acest sens, pentru Iiecare activitate (i,j), momentul minim de
ncepere:

m
t (i,j), momentul minim de terminare:
t
m
t (i,j) , momentul maxim de ncepere:

M
t (i,j) si
momentul maxim de terminare:
t
M
t (i,j).

1. omentul (termenul minim) de ncepere cel mai devreme a activit(ii ( i.j). Deoarece
o activitate nu poate ncepe dect dup ce se termin toate cele precedente, momentul
minim de ncepere este evident termenul cel mai devreme de realizare al evenimentului i:

m
t (i,j)
m
i
t

2. omentul (termenul minim) de terminare cel mai devreme a activit(ii (i.j) este egal
cu suma dintre termenul cel mai devreme de ncepere si durata activittii:

t
m
t (i,j)

m
t (i,j) d
ij


3. omentul (termenul maxim) de terminare cel mai trziu a activit(ii (i,j) este deIinit
de termenul cel mai trziu de realizare a evenimentului j:

t
M
t (i,j)
M
j
t

4. omentul (termenul maxim) de ncepere cel mai trziu a activit(ii (i,j) este egal cu
diIerenta dintre termenul cel mai trziu de terminare si durata activittii:

M
t (i,j)
t
M
t (i,j) - d
ij



Aceste momente spun doar n ce interval poate Ii situat o activitate, dar nu spun care este
diIerenta ntre o plasare posibil sau alta. n acest scop vom calcula, pentru Iiecare activitate (i,j),
urmtoarele repere de timp:

a) Rezerva total de timp (R
t
) a unei activitti (i,j), ca Iiind diIerenta dintre termenul cel
mai trziu de terminare si termenul cel mai devreme de terminare:

R
t
(i,j)
t
M
t
t
m
t
t
M
t

m
t d
ij

M
j
t
m
i
t d
ij

%eoria ordonantrii
164

Rezerva total de timp a unei activitti (i,j) reprezint timpul maxim cu care se poate
amna sau se poate mri durata activittii, Ir depsirea termenului Iinal de executie al
proiectului.
b) Rezerva liber de timp (R
l
) a unei activitti (i,j):

R
l
(i,j)
m
j
t
m
i
t d
ij


DiIerenta ntre rezerva total si rezerva liber:

R
t
(i,j) - R
l
(i,j)
M
j
t
m
j
t

pentru o activitate (i,j), este egal cu Iluctuatia evenimentului Iinal j al activittii. De aici
rezult c rezerva liber a unei activitti (i,j) reprezint intervalul de timp ca parte a
rezervei totale de timp, cu care o activitate se poate amna (sau se poate mri durata
activittii) Ir a perturba termenul cel mai devreme de realizare al termenului Iinal j
(adic Ir a consuma din rezervele de timp ale activittilor care o succed).
c) Rezerva independent de timp (R
s
) a unei activitti (i,j):

R
i
(i,j)
m
j
t
M
i
t d
ij


Rezerva independent de timp a unei activitti (i,j) exist dac R
i
(i,j) ~ 0 si dac exist,
ea reprezint timpul maxim cu care se poate amna (sau se poate mri durata activittii)
astIel nct s nu perturbe Iluctuatia evenimentelor de la extremittilor activittii. Dac
R
i
(i,j) 0 atunci activitatea (i,j) nu are rezerv independent de timp. Rezerva inde-
pendent de timp arat intervalul n care poate Ii plasat o activitate Ir a consuma nici
din rezervele de timp ale activittilor ce o preced, nici din cele ale celor ce o succed.
DiIerenta ntre rezerva liber si rezerva independent:

R
l
(i,j) R
i
(i,j)
M
i
t
m
i
t

este egal cu Iluctuatia evenimentului i (cu care ncepe activitatea).

Intervalele de Iluctuatie pentru evenimente si rezervele libere de timp pentru activitti
caracterizeaz elasticitatea unui program de ordonantare. Cu ct acestea sunt mai mici cu att
programul este mai rigid.
Drumul (drumurile) a crui lungime este egal cu durata minim de executie a proiectului se
numeste drum critic. Este clar c orice amnare a unei activitti a acestuia duce la lungirea duratei
de executie a proiectului, deci nici una din aceste activitti nu dispune de rezerv de timp.
Activittile de pe drumul critic si prin extensie, orice activitate care nu dispune de rezerv de timp,
se numeste activitate critic.
O activitate critic (i,j) este caracterizat prin:

m
i
t
M
i
t ,
m
j
t
M
j
t ,
m
j
t
m
i
t d
ij


De aici rezult c, pentru o activitate critic, avem:

R
t
(i,j) R
l
(i,j) R
i
(i,j) 0

%ermenele calculate pentru evenimente sunt utile n primul rnd pentru calculul termenelor
Bazele cercetrii operationale
165
pentru activitti, dar ele servesc si pentru evaluarea stadiului de realizare al proiectului, veriIicnd
dac termenele de realizare pentru Iiecare eveniment se aIl n intervalul de Iluctuatie.
n practic este nevoie de mai multe ori s ne interesm de activitti, n ceea ce priveste
stadiul realizrii acestora, dect de evenimente. n primul rnd intereseaz activittile critice (cele
situate de-a lungul drumului critic), ele trebuind s Iie realizate la datele calculate. Aceste activitti
nu dispun de rezerv de timp, deci trebuie s nceap si s se termine exact la termenele calculate,
pentru a nu depsi termenul de Iinalizare al proiectului. Celelalte activitti pot Ii amnate cu
rezervele lor de timp, dar consumarea acestora Iace ca proiectul s devin rigid.
Pentru activittile proiectului analizat mai sus, termenele activittilor si rezervele de timp
sunt date n tabelul de mai jos:
%abelul 3
Activitti Cond. Durate

m
t
t
m
t

M
t
t
M
t R
t
R
l
R
i
A (1,2) - 3 0 3 3 6 3 0 0
B (1,3) - 2 0 2 0 2 0 0 0
C (2,4) A 2 3 5 6 8 3 3 0
D (3,4) B 6 2 8 2 8 0 0 0
E (3,5) B 4 2 6 4 8 2 0 0
F (4,6) C,D,E 4 8 12 8 12 0 0 0
G (5,6) E 1 6 7 11 12 5 5 0

ConIorm tabelului 3 proiectul este Ioarte rigid, nici o activitate nedispunnd de rezerv
independent de timp.
Examinarea reperelor de timp permite cunoasterea posibilittilor pe care le are un
management de program de a interveni la timp pentru executarea la termenele calculate a tuturor
activittilor unui proiect dat. Durata proiectului calculat prin aceast metod nu poate Ii redus
prin micsorarea rezervelor.
Printre avantajele metodei CPM (si n general ale analizei drumului critic) evidentiem:
determinarea cu anticipatie a duratei de executie a proiectelor complexe;
pe timpul desIsurrii proiectului permite un control permanent al executiei acestuia;
explicitarea legturilor logice si tehnologice dintre activitti;
evidentierea activittilor critice;
evidentierea activittilor necritice, care dispun de rezerve de timp;
permite eIectuarea de actualizri periodice Ir a reIace graIul;
oIer posibilitatea de a eIectua calcule de optimizare a duratei unui proiect, dup criteriul
costului;
reprezint o metod operativ si rational care permite programarea n timp a activittilor
tinnd seama de resurse.

Dezavantajele acestei metode sunt n principal:

greutatea desenrii graIului, Iiind Ioarte greu de reprezentat exact toate conditionrile din
proiect, n conditiile n care acestea sunt Ioarte complicate iar desenul trebuie s Iie
destul de simplu si clar nct s Iie inteligibil si deci util;
chiar dac se respect toate regulile de construire a graIului, rmn nc destule variante
de desenare astIel nct dou reprezentri ale aceluiasi proiect Icute de doi indivizi pot
s nu semene aproape deloc.
din cele de mai sus se vede c reprezentarea este greoaie chiar dac toate conditionrile
ar Ii de tipul "terminare nceput" cu precedent direct, ncercarea de a Iorma graIul n
conditiile existentei si a celorlalte tipuri de interdependente ducnd Ioarte repede la un
desen extrem de ncrcat si greu de Iolosit.

%eoria ordonantrii
166
. etoda P (etro Poten(ial ethod)


Metoda potentialelor sau MPM este un procedeu de analiz a drumului critic care ncearc
s depseasc neajunsurile metodei CPM, n care, ca si n metoda CPM, se analizeaz parametrul
timp, diIerenta constnd n Ielul n care se construieste graIul retea:
Iiecrei activitti A i se asociaz un nod A;
Iiecrui nod i se asociaz o valoare dat de durata activittii pe care o reprezint;
conditionarea (succesiunea) a dou activitti se reprezint printr-un arc, orientat de la o
activitate la alta;
Iiecrui arc dintre dou activitti A si B i se asociaz un numr reprezentnd valoarea
t
AB
.

Reprezentarea activitate nod permite ca ntre activittile unui proiect s avem mai multe
tipuri de legturi de precedent. Cele trei tipuri de precedent se vor reprezenta astIel:

1) Legtura "terminare - nceput" se reprezint graIic n Iig. 10.







Activitatea B ncepe dup ce s-a terminat activitatea A. Putem considera c arcul (A,B)
are el nsusi o durat t
AB
> 0, ceea ce nseamn c activitatea B poate ncepe dup ce s-au
scurs t
AB
unitti de timp de la terminarea activittii A. n general, nu toate legturile
"terminare - nceput" au durat, cele mai multe avnd durata t
AB
0.

2) Legtura "nceput-nceput" poate Ii utilizat pentru a arta simultaneitatea executrii a
dou activitti prin puncte de nceput. Aceasta este reprezentat n Iig. 11.









Activitatea B poate ncepe cu cel putin t
AB
unitti de timp dup nceperea activittii A.
Dac t
AB
0 activittile pot ncepe n acelasi timp.

3) Legtura "terminare - terminare" poate Ii, de asemenea, utilizat pentru a indica
simultaneitatea executrii a dou activitti prin punctul de terminare (Iig. 12). Aceast
A B
t
AB
Fig. 10
A
B
t
AB
Fig. 11
A
B
t
AB
Fig. 12
Bazele cercetrii operationale
167
legtur arat c activitatea A este terminat cu cel putin t
AB
unitti de timp naintea
terminrii activittii B.
Vom numi activitate de baz orice activitate Iolosit ca baz de reIerint, Iat de care este
Iormat timpul de asteptare. n Iigura 11 activitatea de baz este A iar n Iigura 12 activitatea de baz
este B. Durata de asteptare t
AB
se raporteaz la activitatea de baz.
Proiectului dat prin tabelul 2 i corespunde n reprezentarea activitate nod graIul-retea din
Iigura 13.

%abelul 4
Activitti Dependente
A -
B -
C A
D B
E C
F C
G F,D
H E,F


GraIicul retea n reprezentarea activitate nod nu contine activitti Iictive, eventual cu
exceptia unei activitti de ncepere si/sau a unei activitti de terminare a proiectului, necesare n
cazul n care exist mai multe activitti care nu sunt conditionate de nici o activitate a proiectului
(acestea devenind toate noduri initiale ale proiectului, desi trebuie s Iie un singur nod initial) sau,
analog, n cazul n care sunt mai multe activitti care nu au nici o activitate succesoare.
ntre un graI retea n reprezentarea activitate nod si un graI retea n reprezentarea activitate
arc se pot deIini urmtoarele corespondente (vezi Iigura 14):

MPM

CPM






























s
A
B
C
D
E
F
H
G
t
Fig. 13
A B
t
AB
0
A B
t
AB
~ 0
A
B
t
AB
A
B
t
AB
A B
A
t
AB B
A
1
A
2
B

t
AB
B
1
B
2
A

t
AB
Figura 14
%eoria ordonantrii
168
Calculul termenelor yi rezervelor

Calcularea termenelor n reprezentarea activitate nod este asemntoare cu cea din
reprezentarea activitate arc. n aceast reprezentare un nod al graIului se reprezint printr-un
dreptunghi compartimentat n sase prti, care vor Ii completate astIel:

centru sus: numrul sau simbolul activittii: i, A, .
centru jos: durata activittii: d(i), d(A), .
stnga sus: termenul cel mai devreme al nceperii activittii: ) i t

m
, ) A t

m
, .
dreapta sus: termenul cel mai devreme al terminrii activittii: )
t
m
t , ) A t
t
m
, .
stnga jos: termenul cel mai trziu al nceperii activittii: ) i t

M
, ) A t

M
, .
dreapta jos: termenul cel mai trziu al terminrii activittii: )
t
M
t , ) A t
t
M
, .

Aceste elemente pot Ii urmrite n Iigura 15.








Ne vom reIeri n continuare la cazul a dou activitti A si B, considernd cele trei tipuri de
relatii ntre activitti. Pentru usurinta calculului vom urmri Iigurile 16 si 17.

















1. Termenul cel mai devreme al nceperii activit(ii B, conIorm Iigurii 16 va Ii dat de
Iormula:

)
)
)
) )

,
|

,
|
+
+
+
=
terminare - terminare B d t A t
nceput - nceput t A t
nceput - terminare t A t
max
nceput de activitate o este B a dac 0
B t
AB
t
m
AB

m
AB
t
m
A

m
t

M
t
t
m
t
t
M
t
A
d(A)

m
t

M
t
t
m
t
t
M
t
B
d(B)
Figura 16

m
t

M
t
t
m
t
t
M
t
A
d(A)

m
t

M
t
t
m
t
t
M
t
A
d(A)
t
AB
t
AB
t
AB

m
t

M
t
t
m
t
t
M
t
i
d(i)

M
t
t
m
t
t
M
t
A
d(A)
Figura 15

m
t
Bazele cercetrii operationale
169
unde activitatea A este precedent activittii B si t
AB
este o durat de asteptare > 0.
. Termenul cel mai devreme al terminrii activit(ii B este egal cu suma dintre
termenul cel mai devreme al nceperii activittii B si durata sa:

) B t
t
m
) B t

m
d(B)

. Termenul cel mai trziu de terminare a activit(ii A, conIorm Iigurii 17 va Ii dat de
Iormula:
)
)
) )
)

,
|

,
|

=
terminare - terminare t B t
nceput - nceput A d t B t
nceput - terminare t B t
min
a Iinal activitate o este A a dac %
A t
AB
t
M
AB

M
AB

M
B
t
M



unde activitatea A este direct precedent activittii B si t
AB
este o durat de asteptare > 0.

. Termenul cel mai trziu de ncepere al activit(ii A este egal cu diIerenta dintre
termenul cel mai trziu de terminare al activittii A si durata sa:

) A t

M
) A t
t
M
d(A)


















Pentru Iiecare activitate vom deIini urmtoarele rezerve de timp:

a) Rezerva total de timp (R
t
) a unei activitti A:

R
t
(A) ) A t
t
M
) A t
t
m
) A t
t
M
) A t

M
d(A)

b) Rezerva liber de timp (R
l
) a unei activitti A:

R
l
(A) ) ) ) ) A d A t B t max

m

m
B


unde activitatea A este direct precedent activittii B.
Modul cum se calculeaz termenele si rezervele de timp pentru activittile unui proiect prin

m
t

M
t
t
m
t
t
M
t
A
d(A)

m
t

M
t
t
m
t
t
M
t
B
d(B)
Figura 17

m
t

M
t
t
m
t
t
M
t
B
d(B)

m
t

M
t
t
m
t
t
M
t
B
d(B)
t
AB
t
AB
t
AB
%eoria ordonantrii
170
metoda MPM este pus n evident de exemplul dat prin tabelul 1 si reprezentat n Iigura 18.















Din acest graI retea se Iormeaz tabelul 5 cu termenele si rezervele de timp pentru
activittile proiectului:
%abelul 5
Activitti Cond. Durate

m
t
t
m
t

M
t
t
M
t R
t
R
l
A - 3 0 3 3 6 3 0
B - 2 0 2 0 2 0 0
C A 2 3 5 6 8 3 3
D B 6 2 8 2 8 0 0
E B 4 2 6 4 8 2 0
F C,D,E 4 8 12 8 12 0 0
G E 1 6 7 11 12 5 5



. rafuri ADC integrate yi condensate


n practica managementului actiunilor economice complexe prim metodele ADC, nivelul de
detaliere n activitti a proiectelor depinde de scopul urmrit (coordonare de ansamblu sau
conducere de detaliu), de timpul avut la dispozitie pentru elaborarea graIurilor, de specialistii
disponibili etc.
Dac graIul sumar care se ntocmeste pentru orientarea general a echipei de conducere a
actiunii (s-l numim graI director) este totdeauna necesar, cnd se Iace trecerea la conducerea de
amnunt, sunt tot att de necesare graIurilor detaliate.
n general graIurile detaliate se Iac pe prti din actiunea complex, numite obiective sau
obiecte. AstIel, dac ne reIerim de exemplul la un proiect de constructii, graIul corespunztor
ntregului proiect poate Ii divizat n graIuri pe obiect, cum ar Ii:

graIul proiectrii;
graIul organizrii santierului;
unul sau mai multe graIuri pentru lucrri de drumuri;
mai multe graIuri pentru lucrri de retele (ap, canal abur, electrice etc.);
mai multe graIuri pentru lucrri de constructii-montaj (cte unul pentru Iiecare hal sau
cldire) etc.

s
0
0
0
0
0
A
3
0
3
3
6
B
2
0
0
2
2
C
2
3
6
5
8
D
6
2
2
8
8
E
4
2
4
6
8
F
4
8
8
12
12
G
1
6
11
7
12
t
0
12
12
12
12
Figura 18
Bazele cercetrii operationale
171
GraIurile pe obiect au individualitatea lor si se trateaz ca entitti de programare distincte; n
acelasi timp ns, trebuie gndit coordonarea lor n cadrul actiunii complexe din care Iac parte. n
acest scop, dup ntocmirea separat a graIurilor pe obiect apare necesitatea asamblrii lor ntr-un
tot, care constituie graful integrat.
n continuare vom arta cum se obtine graIul integrat al mai multor graIuri pe obiect.
Fie P
1
, P
2
,...,P
n
mai multe graIuri ADC pe obiect si presupunem c ntre activittile
diIeritelor graIe exist conditionri logice si tehnologice. Presupunem de asemenea c Iiecare din
graIuri are o numrtoare proprie a evenimentelor, cunoscut.

Pasul 1. se deseneaz cele n graIuri alturat;
Pasul . se reprezint prin activitti Iictive (n reprezentarea activitate-arc) sau sgeti (n
reprezentarea activitate-nod) toate conditionrile logice si tehnologice existente
ntre activitti din proiecte diIerite;
Pasul . se introduce un nod suplimentar Iictiv I (activitate Iictiv) care va Ii legat la toate
nodurile (activittile) initiale ale graIurilor P
1
, P
2
, ..., P
n
prin activitti Iictive
(sgeti), acesta Iiind nodul (activitatea) initial al graIului integrat;
Pasul . se introduce un alt nod suplimentar Iictiv F (activitate Iictiv), de care se vor lega
toate nodurile (activittile) Iinale ale graIelor speciIicate, prin activitti Iictive
(sgeti), acesta Iiind nodul (activitatea) Iinal al graIului integrat.
Pasul 5. se gseste drumul critic n graIul integrat si se recalculeaz termenele activittilor
ntregului graI.

De exemplu, dac graIurilele din Iigurile 13 si 18 ar Ii graIurile obiect ale unui proiect
complex, atunci integrarea acestora ar avea reprezentarea din Iigura de mai jos:






















Am reprezentat cu linii groase drumurile critice din cele dou graIuri si cu linii dublate
conditionrile dintre activitti din graIuri diIerite.
Dac la nivelul conducerii operative intereseaz construirea si urmrirea graIurilor pe
obiecte, deci determinarea drumului critic pentru Iiecare graI n parte, la nivelul coordonrii ntregii
actiuni va Ii necesar cunoasterea drumului critic pentru graIul integrat. Acesta, de regul, diIer de
Iiecare din drumurile critice ale graIelor componente si de aceea trebuie calculat separat.
s
0
0
0
0
0
A
3
0
3
3
6
B
2
0
0
2
2
C
2
3
6
5
8
D
6
2
2
8
8
E
4
2
4
6
8
F
4
8
8
12
12
G
1
6
11
7
12
t
0
12
12
12
12
s
A
B
C
D
E
F
H
G
t
I
F
%eoria ordonantrii
172
GraIul integrat trebuie s respecte toate conditiile de constructie enumerate (de exemplu,
prin legturile integrate s nu apar circuite).
n Ioarte multe cazuri din practic, numrul activittilor care rezult prin integrarea mai
multor graIuri pe obiect este considerabil, putnd ajunge la zeci de mii, ceea ce depseste de multe
ori posibilitatea de a le calcula si urmri, chiar cu ajutorul calculatoarelor puternice.
Cu att mai putin ar Ii posibil cuprinderea sintetic a unui asemenea graI la nivelul
conducerii ntregii actiuni.
Pentru aceste motive a Iost necesar gsirea unui mijloc de a reduce graIul integrat,
pstrndu-i n acelasi timp principalele caracteristici. Aceast operatie poart numele de
condensare iar rezultatul aplicrii acesteia asupra unui graI se numeste graf condensat.
Condensarea se Iace dup urmtoarele reguli:

a) graIul condensat va contine n mod obligatoriu nodurile de nceput si de sIrsit ale
graIului si ale Iiecruia din graIurile pe obiect componente;
b) el va cuprinde de asemenea toate activittile si nodurile de pe drumul critic al graIului
integrat;
c) n graIul condensat se vor reprezenta toate activittile considerate deosebit de
importante si care trebuie explicitate;
d) din restul activittilor nu se reprezint dect activitti sau grupe de activitti strict
necesare pentru a nu lsa activitti sau noduri "n aer", adic nelegate de alte activitti
precedente sau succesoare.

n cazul graIurilor mari si Ioarte mari, condensarea poate Iace ca numrul activittilor
pstrate s reprezinte 10-20 din totalul celor din graIul integrat, ceea ce reprezint, evident, o
simpliIicare considerabil.
Legtura dintre diIeritele graIuri care alctuiesc graIul integrat se poate evidentia cu ajutorul
asa-numitelor noduri de conexiune. Acestea au, n primul rnd, rolul de a permite desenarea
graIurilor cu Ioarte multe activitti, care nu ncap pe a singur Ioaie de hrtie, prin mprtirea unui
astIel de graI n mai multe componente, ce se reprezint pe cte o Ioaie, legtura dintre ele Icndu-
se prin nodurile de conexiune. Un exemplu este dat n desenul de mai jos, n care nodurile de
conexiune au Iost desenate prin puncte negre













Fiecare graI se poate calcula independent, tinnd seama, att la calculul termenelor minime
ct si la cel al termenelor maxime, de inIluenta termenelor din cellalt graI, cu ajutorul arcelor care
intr n nodurile de conexiune.





Bazele cercetrii operationale
173
. Actualizarea grafurilor ADC

n practica realizrii actiunilor complexe, sunt numeroase cazurile cnd estimrile initiale de
durat ale activittilor nu pot Ii respectate. Apare astIel necesitatea ca, periodic, s se examineze
modul cum se realizeaz termenele calculate, n scopul punerii n evident a eventualelor ntrzieri
si a lurii msurilor de recuperare a acestora.
Aceast activitate poart numele de actualizare a graIurilor iar noul graI se numeste graf
actualizat.
%ehnica de actualizare a graIurilor poate Ii descris succint astIel:

la data actualizrii se examineaz care activitti sunt terminate, care sunt n curs de
executie si care sunt nc nencepute. Cu aceast ocazie se reestimeaz duratele actiunilor
n curs de executie precum si cele nencepute;
se trece la recalcularea noilor termene considernd duratele activittilor executate ca
avnd durate nule, iar pentru restul activittilor duratele reestimate;
se calculeaz noul drum critic; Iie durata sa D
ca
. Dac momentul n care se Iace
actualizarea este %
a
, noua estimare a duratei proiectului va Ii D
a
%
a
D
ca
. Dac aceast
nou durat este egal sau mai mic dect cea initial (D), nu sunt necesare msuri
speciale, deoarece lucrarea se va ncadra n termenul stabilit. Dac, dimpotriv, D
a
~ D
se vor lua msuri de scurtare a lui D
ca
, prin suplimentri sau redistribuiri de resurse.

%ehnica de actualizare descris mai sus este, evident, valabil cnd la momentul %
a
al
actualizrii, succesiunile si conditionrile dintre activittile neexecutate nu se modiIic. Cnd apar
astIel de modiIicri, odat cu reevaluarea datelor, se stabilesc noile conditionri, opernd
modiIicrile respective n graIul reIcut. ntruct, ns, astIel de situatii sunt relativ rare, procedeul
de actualizare a graIelor rmne Ioarte operativ, incomparabil mai simplu dect reactualizarea
graIelor tip Gantt, care necesit de Iiecare dat reIacerea integral a graIicului.


. Optimizri cost-durat

Estimarea duratelor actiunilor complexe (problema ADC/%IMP) prin metodele expuse mai
nainte, desi reprezint o problem deosebit de important din punct de vedere economic, nu este
nici pe departe singurul aspect care poate Ii urmrit cu ajutorul acestor metode.
O alt problem n care pot Ii utilizate instrumentele ADC sunt cele de analiz a costului
executiei actiunilor complexe, n Iunctie de durata de executie a acesteia.
Este evident c, n Iunctie de pregtirea celor care eIectueaz lucrarea, de tehnologia
Iolosit, de oportunittile momentului etc, durata de executie a unei actiuni complexe poate varia,
existnd totusi o durat minim posibil %
min
si una maxim %
max
acceptabil.
Evident, durata lucrrii are numeroase implicatii asupra costului, drept pentru care prezint
un deosebit interes determinarea acelei durate de executie, intermediare lui %
min
si %
max
, creia i
corespunde costul minim. n cele ce urmeaz vom prezenta succint aceast problem.


Costurile unei activit(i

Vom considera c o activitate oarecare A, din cadrul unei actiuni complexe, se poate eIectua
cu o durat d
A
care, din punct de vedere tehnologic, se situeaz ntre o limit inIerioar d
min
si una
superioar d
max
(d
min
d
A
d
max
).
De asemenea, este evident c mrimea costului activittii (c
A
) depinde de durata de executie
a acesteia: c
A
I(d
A
). Vom numi durat normal de executie a activittii durata care corespunde
costului minim de executie. O durat de executie mai mare dect durata normal este
%eoria ordonantrii
174
dezavantajoas att din punct de vedere al timpului ct si al costului, astIel nct durata normal va
Ii si durata maxim acceptabil de executie d
max
. O durat mai scurt de executie va costa mai mult
din cauza eIorturilor de urgentare (eIectuarea de ore suplimentare care sunt pltite mai scump,
aplicarea unor tehnologii mai costisitoare, Iolosirea unor substante mai scumpe etc), dar activitatea
se va termina mai repede, cu beneIiciile corespunztoare. Dependenta Iunctional ntre c
A
si d
A

poate Ii Ioarte complex (ptratic, neliniar, concav sau chiar discret), ns ea poate Ii
aproximat cu o Iunctie liniar. S-a observat de asemenea c, n general, costul este descresctor n
Iunctie de durat pe intervalul (d
min
, d
max
). Tinnd cont de toate acestea, rezult c graIicul lui c
A

1(d
A
) este o dreapt, ca n Iigura de mai jos:










Din ipoteza liniarittii costului rezult c, costul urgentrii cu o zi al proiectului este acelasi,
indiIerent de a cta zi este vorba; acest cost este costul unitar al urgentrii. El se calculeaz cu
Iormula evident: c
u

min max
min max
d d
c c

si cu ajutorul lui se poate calcula Ioarte usor costul oricrei

durate intermediare lui d
min
si d
max
, cu una din Iormulele:


c(d
A
) c
min
c
u
(d
A
d
min
) sau c(d
A
) c
max
c
u
(d
max
d
A
)



Costul total al ac(iunilor complexe

n general, costul total al unei actiuni complexe are o structur identic cu acela al unei
investitii, Iiind Iormat din:

costuri directe (C
D
) - legate nemijlocit de realizarea activittilor (costul resurselor,
manoperei etc.);
costuri indirecte (C
I
) - cheltuieli generale, salariile personalului tehnic-administrativ, alte
cheltuieli de regie;
costul imobilizrii Iondurilor C
IF
- pe perioada cnd investitia nu intr n Iunctiune.

Dintre aceste costuri, costurile directe se calculeaz pentru Iiecare activitate n parte, depind
de durata de executie a Iiecrei activitti si vor Iace obiectul analizei cost-durat, iar ultimele dou
reprezint cheltuieli globale ale proiectului si depind doar de durata total a proiectului.
%oate aceste costuri sunt evident, Iunctie de durata de executie a investitiei. n Iigura de mai
jos se reprezint Iorma general a graIicului Iunctiilor C
D
, C
I
, C
IF
, n care t reprezint durata total
a investitiei.




c
max
c
min
d
min
d
max
c
A
d
A
Bazele cercetrii operationale
175
















Curba C
%
reprezint graIicul Iunctiei sum a celor trei Iunctii luate n considerare iar pe
graIic se poate citi timpul optim de executie al proiectului (t
opt
) corespunztor costului total minim
(min C
%
).
n practic, C
I
si C
IF
se calculeaz la nivel contabil si nu pun probleme deosebite de calcul,
iar C
D
se gseste n urma unei analize cost-durat. C
D
(t) reprezint costul direct minim cu care se
poate obtine o durat t |t
min
, t
max
| de executie a ntregului proiect. AIlarea Iunctiei C
D
(t)
presupune aIlarea valorilor costului direct pentru orice durat de eIectuare a proiectului, ceea ce n
cazul discret presupune un volum de calcule imens iar n cazul continuu este imposibil. De aceea se
calculeaz de Iapt doar un numr suIicient de valori, celelalte obtinndu-se prin interpolarea
acestora. Cum se vede din desen, graIicul lui C
%
are Iorma aproximativ a unei parabole, deci
numrul minim de valori pentru gsirea acesteia este 3, din care dou sunt calculate pentru t
min
si
t
max
, acestea Iiind cele mai importante.
n cele ce urmeaz vom prezenta un algoritm pentru determinarea aproximativ a lui t
opt

Iolosind 3 puncte ca suport al interpolrii.


Algoritm pentru determinarea aproximativ a duratei optime
de execujie a unei acjiuni complexe

Etapa 1

Se construieste graIul asociat proiectului conIorm conditionrilor dintre activitti.

Etapa

Se gseste durata minim de executie si drumul critic pentru cazul n care toate activittile ar
Ii eIectuate la durata lor maxim (normal). Acesta este durata maxim acceptabil de executie a
proiectului (t
max
)si i corespunde costul direct minim (C
D
(t
max
) C
Dmin
) de executie a proiectului,
care se calculeaz adunnd costurile minime ale tuturor activittilor.

Etapa

Se gseste durata minim de executie si drumul critic pentru cazul n care toate activittile ar
Ii eIectuate la durata lor minim. Aceasta este durata minim posibil de realizare a proiectului
(t
min
). %otusi, costul aIerent acestei durate nu este suma costurilor maxime ale activittilor, deoarece
C
%
minim
C
%

C
I

C
IF

C
D

C
t
t
min
t
max
t
opt
%eoria ordonantrii
176
este evident c nu are sens s Iie urgentate la maxim activittile necritice (cele care dispun de
rezerv de timp), aceasta neaducd dect o scumpire inutil a proiectului.

Etapa

Se relaxeaz activittile necritice, n limita rezervei disponibile de timp a Iiecreia,
alegndu-se acea variant de relaxare care duce la cea mai mare scdere a costului total, apoi se
calculeaz costul proiectului pentru aceast variant. Acesta este C
D
(t
min
) C
Dmax
.

Etapa

n acest moment avem deja dou puncte ale graIicului. Pentru al gsi pe al treilea alegem o
durat intermediar t ntre t
min
si t
max
, relaxm activittile drumului critic obtinut la etapa 2 cu un
total de t t
min
zile si apoi si celelalte activitti n limita rezervelor de timp disponibile ale lor,
alegnd acea variant de relaxare care duce la cea mai mare scdere a costului total, n Iinal
calculndu-se costul proiectului pentru aceast variant. Rezult al treilea punct al graIicului, de
coordonate (t, C
D
(t)).

Etapa 5

Se gseste ecuatia parabolei care trece prin cele trei puncte, se adun expresiile Iunctiilor
corespunztoare celor trei tipuri de costuri obtinndu-se Iunctia costului total si se gseste cu
ajutorul derivatei nti valoarea t
opt
n care se obtine minimul acesteia.

Etapa 6

Se gseste, ca la etapa 4, costul direct minim cu care se poate executa proiectul n timpul t
opt

care se adun la valorile celorlalte dou costuri n t
opt
si rezult C
%min
.



5. raficul antt

Un instrument de mare utilitate n analiza drumului critic l constituie graIicul calendaristic
tip Gantt, aprut la nceputul secolului. GraIicul (diagram) Gantt exprim la scara timpului, prin
linii orizontale, durata activittilor, si prin linii ntrerupte (de exemplu) rezervele de timp. GraIicul
Gantt presupune divizarea actiunii complexe pe care o reprezint proiectul, n prti componente
(activitti) si esalonarea acestora n timp, tinnd seama de succesiunea tehnologic, termene
impuse, resurse etc.
Dac este ntocmit n urma unei analize temeinice, graIicul Gantt oIer inIormatii bogate si
extrem de sugestiv prezentate, privind desIsurarea lucrrilor, precum si o serie de inIormatii
derivate, privind esalonarea resurselor (Iort de munc, materii prime, materiale, Ionduri bnesti).
Aceste avantaje scad dac, datorit Iie amplorii actiunii considerate, Iie nivelului de detaliere dorit,
numrul activittilor ce compun graIicul Gantt creste mult, ajungnd la cteva sute sau mii.
GraIicul Gantt exprim la scara timpului un program de ordonantare. AstIel, avem graIicul
Gantt la termenele cele mai devreme sau graIicul Gantt la termenele cele mai trzii.
Pentru trasarea graIicului Gantt se procedeaz astIel:

Pasul 1. Se ordoneaz activittile proiectului cresctor conIorm unui program de
ordonantare.
Pasul . Se reprezint activittile prin bare orizontale de lungimi egale cu duratele
activittilor (axa orizontal Iiind axa timpului), Iiecare bar ncepnd de la
Bazele cercetrii operationale
177
momentul de ncepere al activittii corespunztoare;
Pasul . Se marcheaz Iiecare activitate prin simbolul asociat sau prin numerele de ordine
ale evenimentelor de la extremitti deasupra barei corespunztoare.
Pasul . Rezerva total de timp se Iigureaz cu linie ntrerupt, adiacent cu durata
activittii, dup sau nainte (dup tipul programului).
Pasul 5. Pe Iiecare linie orizontal se obisnuieste s se Iigureze o singur activitate, iar
aceasta s Iie imprimat de sus n jos si de la stnga la dreapta.

Pentru proiectul dat prin tabelul 1 si calculat prin graIurile din Iig. 9 sau Iig. 18 se deseneaz
graIicul Gantt din Iig. 19, corespunztor programului de ordonantare minorant (activittile ncep la
termenele cele mai devreme) si din Iig. 20, corespunztor programului de ordonantare majorant
(activittile ncep la termenele cele mai trzii).






































1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
(1,2) A
(1,3) B
(3,4) D
(3,5) E
(2,4) C
(5,6) G
(4,6) F
A
B
D
E
C
G
F
Figura 19
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
(1,2) A
A
(1,3) B
B
(3,4) D
D
(3,5) E
E
(2,4) C
C
(5,6) G
G

F
Figura 20
%eoria ordonantrii
178
6. Analiza resurselor

Dac din punct de vedere al conditionrilor de tip precedent (temporale) existenta
activittilor paralele este corect din punct de vedere logic, putnd exista oricte activitti care se
desIsoar n acelasi timp, dac nu se interconditioneaz ntre ele, neexistnd nici o diIerent ntre
zilele proiectului, din punct de vedere practic, este clar c o zi n care se desIsoar n acelasi timp
10 activitti este mult mai intens din punct de vedere al organizrii si aprovizionrii cu resurse
dect o zi n care se desIsoar o singur activitate. Deci, dac se tine cont doar de conditionrile
temporale pot aprea dezechilibre Ioarte mari n desIsurarea proiectului si/sau pot aprea zile n
care necesarul de resurse ar Ii mai mare dect disponibilul acestora.
Din cele spuse mai sus, se desprinde Iaptul c exist cel putin dou probleme importante
legate de resursele unui proiect:

problema alocrii resurselor, n care se ncearc programarea activittilor n asa Iel
nct n nici o zi s nu se depseasc disponibilul din nici o resurs;
problema nivelrii resurselor, n care se ncearc programarea activittilor n asa Iel
nct n toate zilele s se Ioloseasc cam aceiasi cantitate de resurse (sau, altIel spus,
suma variatiilor de la o zi la alta s Iie minim).

%rebuie Icut si observatia c analiza n cele dou probleme de mai sus se Iace n general
pentru resurse reIolosibile, care nu se consum n timp, adic cele care, dup terminarea activittii
la care au Iost alocate, se pot Iolosi la alt activitate. Resursele de acest tip sunt n principal Iorta de
munc si masinile si utilajele.
Pentru expunerea celor dou probleme este necesar si introducerea notiunilor de intensitate
a unei resurse si de proIil a unei resurse.

1. Intensitatea unei resurse este cantitatea necesar sau disponibil din acea resursa, la un
moment dat;
2. Profilul unei resurse este diagrama n care se Iigureaz variatia intensittii unei resurse
n timp.


A. Problema alocrii resurselor

Solutia acestei probleme se poate obtine, n cazurile Ioarte simple (putine activitti si putine
resurse), prin glisarea activittilor n limitele termenelor lor maxime de ncepere si de terminare,
aceasta Icndu-se cel mai usor pe baza graIicului Gantt.
Dar, n practic, problemele au de cele mai multe ori sute sau chiar mii de activitti si este
necesar luarea n considerare a zeci de resurse importante, ceea ce Iace imposibil rezolvarea
problemei prin mijloace empirice, de tipul ncercrilor de a glisa activittile "dup ochi" si oblig la
cutarea unor metode riguroase, programabile pe calculator.
Formularea riguros-matematic a problemei alocrii resurselor conduce la modele de
dimensiuni si complexitti Ioarte mari, imposibil de rezolvat chiar cu calculatoarele cele mai
puternice.
Din aceste motive se utilizeaz procedee heuristice, care, Ir a da ntotdeauna solutia
optim, oIer solutii cel putin satisIctoare.
n cele ce urmeaz vom examina unele aspecte ale Iolosirii procedeelor heuristice de
rezolvare a problemelor de alocare a resurselor.
Mersul operatiilor este, n general urmtorul
-
:

*
n prezentarea noastr ne reIerim la rezolvarea mintal a problemelor, evident ns c toate operatiile se transIer corespunztor
sistemelor de calcul (de altIel mintal nu se pot rezolva dect probleme Ioarte mici, cu caracter de exemplu).
Bazele cercetrii operationale
179

a) se rezolv problema ADC - timp, construindu-se graIul corespunztor actiunii complexe
considerate si se calculeaz termenele activittilor, rezervele si drumul critic;
b) se ncearc plasarea tuturor activittilor la momentul cel mai devreme de ncepere si se
traseaz proIilul disponibilului resurselor considerate;
c) ncepnd cu activittile care ncep la termenul minim de ncepere zero si apoi n ordinea
cresctoare a termenelor minime de ncepere, se examineaz posibilitatea de a programa
aceste activitti, astIel ca s nu apar depsiri ale necesarului Iata de disponibil, pentru
nici a resurs;
d) cnd se ajunge n situatia ca, la un anumit moment s apar o astIel de depsire, se
ncearc rezolvarea ei prin operatii de "amnare" a unora din activitti (evident, nu
ntotdeauna acest procedeu d rezultate: este posibil ca necesarul dintr-o resurs, pentru o
anumit activitate, s depseasc el singur disponibilul, caz n care, evident, problema
alocrii nu are solutii;
e) cnd, la un anumit moment, apar necesitti de amnare si operatia de amnare poate Ii
aplicat la dou sau mai multe activitti care ncep la acelasi termen, se introduce o
regul de prioritate, care permite s se stabileasc, care anume dintre activitti se
programeaz si care se amn: teoria si practica drumului critic mentioneaz urmtoarele
criterii de amnare Iolosite de diversi autori:
Prioritatea dup rezerva total cea mai mic (se amn activitatea cu rezerva cea mai
mare de timp);
Prioritatea dup durata cea mai mic;
Prioritatea dup termenul minim de ncepere (se preIer activitatea cu termenul cel
mai devreme de ncepere cel mai mic);
Prioritatea dup termenul maxim de ncepere (se preIer activitatea cu termenul cel
mai trziu de ncepere cel mai mic);
Prioritatea dup termenul maxim de terminare (se preIer activitate cu termenul cel
mai trziu de terminare cel mai mic);
Prioritatea dup intervalul corespunztor activittii (se preIer activitatea cu
termenul cel mai devreme de terminare minim).
Prioritate dup cantitatea din resurse consumat (se preIer activitatea care consum
cel mai mult din resurse), etc
Nu se poate vorbi despre a concluzie general privind valabilitatea unora sau altora dintre
criteriile de amnare deoarece, n anumite cazuri, apare eIicient Iolosirea unuia dintre ele, n alte
cazuri a altuia etc.
I) pentru Iiecare activitate care s-a decis s Iie amnat se ncearc plasarea ei la primul
moment posibil, acesta Iiind primul moment cnd se disponibilizeaz din resurse, adic
primul moment cnd se termin una din resursele n curs de desIsurare;
g) pentru Iiecare activitate amnat se analizeaz toate activittile care o succed si, dac
este nevoie, se amn si acestea, nct s se respecte toate interconditionrile existente
(n Iapt, se Iace reactualizarea graIului);
h) Se reia procedeul, de la primul moment la care ar putea s nceap o activitate
neplaniIicat nc, pn cnd toate activittile sunt programate si toate resurse1e a1ocate
nu depsesc disponibilul; n multe cazuri sunt necesare amnri care conduc chiar la
depsirea termenului Iinal al proiectului calculat n Iaza ADC-timp; ca urmare, n aceste
cazuri, notiunea de drum critic suIer o modiIicare, devenind echivalentul duratei
minime n care poate Ii executat o actiune complex n limita resurselor disponibile.

n general, procedeele heuristice de rezolvare a problemei alocrii resurselor iau n
considerare durate Iixe pentru activitti si nu admit ntreruperea acestora. Exist ns si procedee
care recomand scurtarea (lungirea) duratelor dup nevoie, prin alocare suplimentar, sau retragere
de resurse, precum si posibilitatea de a ntrerupe anumite activitti.
%eoria ordonantrii
180
. Problema nivelrii resurselor

Dup cum am artat, aceast problem const n planiIicarea activittilor cu limitarea
termenului Iinal de executie a actiunii complexe, astIel nct proIilul necesarului resurselor s Iie
ct mai uniIorm.
Exist mai multe moduri de a exprima obiectivul uniIormizrii proIilului necesarului,
putndu-se urmri:

minimizarea sumei variatiilor absolute ale proIilului;
minimizarea sumei cresterilor;
minimizarea deviatiilor absolute de la medie;
minimizarea valorii maxime;
minimizarea variatiei maxime;
minimizarea sumei ptratelor diIerentelor ntre proIilul necesarului si un proIil ideal (de
obicei o linie paralel cu axa timpului) etc.

Utiliznd criteriul minimizrii sumei ptratelor diIerentelor, Burgens si Killebrew au
elaborat un algoritm de nivelare pentru o singur resurs, ale crui operatii sunt urmtoarele:

a) Se ntocmeste graIicul-retea si se calculeaz drumul critic;
b) Se programeaz activittile la termenul minim de ncepere, se ntocmeste proIilul
necesarului si se calculeaz suma ptratelor diIerentelor (pe Iiecare unitate de timp) ntre
proIilul necesarului si proIilul disponibilului;
c) ncepnd de la sIrsitul graIicului-retea se ia prima activitate care dispune de rezerv si se
gseste pozitia cea mai avantajoas posibil a ei, din punct de vedere al criteriului
enuntat; cnd sunt mai multe pozitii egal avantajoase se alege cea mai din dreapta;
d) Se trece la urmtoarea activitate, spre nceput, care dispune de rezerv si se procedeaz la
Iel si tot asa, pentru toate activittile;
e) Se calculeaz valoarea criteriului corespunztor noii planiIicri obtinute, apoi se aplic
din nou algoritmul de la pasul c, pn nu mai sunt posibile mbunttiri.

n cazul problemelor de nivelare dup mai multe resurse este posibil adaptarea algoritmului
Burgess-Killebraw dup cum urmeaz:

se ierarhizeaz importanta relativ a resurselor stabilindu-se niste coeIicienti de pondere;
se ncepe aplicarea algoritmului, urmrindu-se simultan pentru toate rezervele eIectul
deplasrii unei activitti n limita intervalului ei aIerent; se pot ivi urmtoarele cazuri:
1. deplasarea unei activitti mbuntteste valoarea criteriului pentru toate resursele
considerate; n acest caz nu se Iace nici un calcul, deplasarea eIectundu-se ct mai
avantajos;
2. deplasarea unei activitti mbuntteste valoarea criteriului pentru o parte din resurse
si o nrutteste pentru altele din ele; n acest caz se urmreste acea pozitie a
activittilor care Iace ca suma sumei ptratelor diIerentelor pentru Iiecare resurs,
ponderat cu coeIicientii de pondere stabiliti, s Iie minim.


Bazele cercetrii operationale
181
. etoda PERT

Metodele CPM si MPM analizate anterior Iurnizeaz, asa cum s-a vzut, inIormatii care sunt
utile n procesul de conducere, ns ele nu tin seama de posibilele variatii ale duratelor de executie
ale activittilor.
Metoda PER% ncearc s corecteze acest lucru. n acest scop metoda permite calcularea
timpului mediu de terminare a unui proiect, identiIicarea activittilor critice, precum si estimarea
probabilittilor de realizare a termenelor planiIicate. Pentru c n practic, n Ioarte multe programe
din domeniul cercetrii si dezvoltrii, duratele activittilor sunt insuIicient cunoscute sau chiar
incerte prin considerarea conceptelor statistice, duratele activittilor sunt considerate variabile
aleatoare caracterizate prin media si dispersia lor.
Metoda PER% porneste de la urmtoarele considerente:

a) Pentru Iiecare activitate (i,j) se estimeaz trei durate:
durata optimist (a
ij
), care este considerat durata minim de executie pentru
activitate, n conditii generale normale de executie;
durata cea mai probabil (m
ij
) ca Iiind estimatia cu cea mai mare sans de realizare
n conditii normale;
durata pesimist (b
ij
) ca Iiind durata maxim de realizare a activittii, atunci cnd
exist mprejurrile cele mai deIavorabile de executie.
Un graI retea nzestrat cu cele trei tipuri de durate pentru activittile sale este numit re(ea
PERT.
b) Durata Iiecrei activitti a proiectului are o distributie . Se propune distributia beta
pentru c aceasta satisIace conditii care au un suport practic:
intersecteaz axa abciselor n dou puncte a
ij
si b
ij
, care corespund duratei minime si
duratei maxime;
este unimodal, adic are o singur valoare maxim, care corespunde duratei cele
mai probabile m
ij
.
valoarea b
ij
a
ij
este intervalul de variatie a distributiei si poate indica gradul de
mprstiere a duratelor posibile.
c) Durata medie de executie (
ij
t ) a unei activitti (i,j) este dat de Iormula:

ij
t
6
b m 4 a
ij ij ij
+ +


d) Dispersia duratei de executie (
2
ij
o ) a activittii (i,j) se calculeaz cu Iormula:

2
ij
o
2
ij ij
6
a b

'
+

'

Dispersia
2
ij
o este o msur a gradului de nesigurant n estimarea duratei activittii
(i,j); o valoare mare a dispersiei nseamn o mare nesigurant n privinta duratei sale de
executie.
e) Durata total a proiectului este o variabil aleatoare cu distributie normal avnd media
si dispersia:

)

=
crit
D j i,
ij n
t t
)

=
crit
D j i,
2
ij
2
n
o o

%eoria ordonantrii
182
unde D
crit
reprezint multimea tuturor arcelor graIului care sunt pe drumul critic.
I) Probabilitatea de realizare a duratei planiIicate %
plan
a unui proiect se determin
calculnd, mai nti, Iactorul de probabilitate z, dup relatia:

z
2
n
n plan
t %
o

si apoi se deduce din tabelul valorilor Iunctiei Laplace probabilitatea p(
n
t %
plan
).
g) GraIul trebuie s contin un numr suIicient de mare de activitti pentru a se ntruni toate
conditiile aplicrii teoremei limit central iar duratele activittilor s Iie variabile
aleatoare independente. Se recomand, de asemenea, s nu existe mai multe drumuri
critice.

Metoda PER% se utilizeaz, n general, pentru descrierea unui proiect att pe retele CPM ct
si MPM.
Algoritmul pentru calcularea unui program PER% este urmtorul:

Pasul 1. Se calculeaz durata medie a Iiecrei activitti din reteaua PER%, utiliznd relatiile de la
punctul c);
Pasul 2. Se calculeaz termenele activittilor retelei PER%, considernd duratele activittilor
deterministe si egale cu mediile lor, utiliznd una din metodele CPM sau MPM;
Pasul 3. Se calculeaz dispersia duratei Iiecrei activitti cu Iormula de la punctul d);
Pasul 4. Se calculeaz durata total de executie a ntregului proiect (
n
t ) si dispersia (
2
n
o ) cu
Iormulele de la punctul e);
Pasul 5. Se determin probabilitatea de realizare a duratei planiIicate a proiectului dup relatia de
la punctul I) Iolosind tabelul Iunctiei Laplace;
Pasul 6. Se Iace analiza proiectului, conIorm probabilittilor de realizare a duratei a proiectului:
dac p(
n
t %
plan
) este mai mic dect 0,25 exist un mare risc ca proiectul s nu se
realizeze la termenul planiIicat si este necesar revizuirea duratelor de executie ale
activittilor n sensul urgentrii acestora;
dac p(
n
t %
plan
) > 0,5 programarea este just;
dac p(
n
t %
plan
) este mai mare dect 0,6, programarea utilizeaz excesiv de multe
resurse
Pasul 7. Dac se doreste s se urmreasc anumite activitti (i,j) pentru care sunt date termenele
planiIicate de executie %
ij
, atunci se calculeaz probabilittile ca Iiecare activitate s Iie
executat la termenul planiIicat utiliznd relatia:

z
ij

2
ij
ij
t %
o

si tabelul valorilor Iunctiei lui Laplace.
dac p
ij
(t

%
ij
) 0,6 atunci trebuie luate msuri de urgentare a executrii activittii
(i,j) n vederea realizrii ei n termenul planiIicat;
dac p
ij
(t

%
ij
) > 0,6 activitatea (i,j) se execut n termenul planiIicat.

025:: Fie G un graI retea deIinit de elementele din tabelul 8.7 n care, pentru Iiecare
activitate, sunt deIinite trei estimri ale duratei (n sptmni) corespunztoare duratelor a
ij
, m
ij
, b
ij
.
Se rezolv reteaua PER% stiind c %
planiIicat
24 sptmni:


Bazele cercetrii operationale
183
tabelul 8.7

Activitti

Conditionri
Durate

Durata medie t

m
t

t
M
t

o

a m b

A 2 5 8 5 0 7
B 2 5 8 5 0 5 1,00
C B 1 2 3 2 5 7 0,11
D A 2 3 4 3 5 13,16
E A 1 3 5 3 5 11,33
F A,C 3 6 10 6,16 7 14,50
G A,C 4 6 7 5,83 7 12,83 0,25
H A,C 3 4 6 4,16 7 16,66
I D 1 2 3 2 8 15,16
J I 3 5 6 4,83 10 19,99
K F 2 4 5 3,83 13,16 18,33
L G 2 4 5 3,83 12,83 16,66 0,25
M E 4 6 11 6,50 8 17,83
N M 4 5 7 5,16 14,50 22,99
Q K 2 5 6 4,66 15,99 22,99
R L,H 5 6 9 6,33 16,66 22,99 0,44
S J 2 3 4 3 14,83 22,99

Rezolvarea este dat n acelasi tabel, din care se observ c activittile critice (Ir rezerv
de timp) sunt B, C, G, L si R iar dup eIectuarea calculelor obtinem:

t
n
22,99 sptmni
2
n
o 1,00 0,11 0,25 0,25 0,44 2,05
Z
05 , 2
99 , 22 24
0,70

Din tabelul cu valorile Iunctiei Laplace gsim, corespunztor valorii 0,70, probabilitatea
0,758. Avem, astIel, o situatie n care se Iace risip de resurse, deci este necesar s se redeIineasc
duratele n vederea obtinerii unei planiIicri juste.