Montesquieu

Charles-Louis de Secondat, Baron de La Brde et de Montesquieu (18 ianuarie 1689 10 februarie 1755), de regul menionat doar ca Montesquieu, sa nscut n castelul din la Brde, lng Bordeaux, ntr-o familie de magistrai aparinnd micii nobilimi.[1] A fost una din cele mai complexe i importante figuri ale iluminismului francez. A activat n calitate de consilier (1714) n parlamentul de la Bordeaux, devenind preedintele acestuia (1716 - 1728) dup moartea unuia din unchii si, cruia i-a motenit titlul i funcia. n 1728, a devenit membru al Academiei Franceze. Opera sa major, Scrisori persane (1721), profund alegorie a dragostei, moralei, politicii i religiei [2], s-a bucurat de un succes imens i imediat. Cartea este conceput sub forma unei colecii de scrisori, despre care se presupune a fi fost scrise de cltori n Persia i de prietenii acestora din Europa. Aici, autorul a satirizat i a criticat instituiile franceze. n calitate de teoretician, a scris n 1734 o disertaie istoric tiinific asupra nfloririi i decderii Romei, Considrations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur dcadence (Consideraii asupra cauzelor mreiei i decadenei romanilor), n care afirm c Roma a oferit spectacolul unei fascinante pervertiri a firii umane, al unei patologii la care republicile sunt extrem de vulnerabile.[3] Spiritul legilor (1748), debuteaz cu o scurt discuie despre legi n general. n cartea I, Capitolul III, susine c legea n general este raiunea omeneasc n msura n care ea guverneaz toate popoarele de pe pmnt iar legile politice i civile ale fiecrui popor nu trebuie s fie dect cazuri particulare la care se aplic aceast raiune omeneasc.[4] Scopul deliberat a lui Montesquieu n aceast carte este s explice legile umane i legile sociale. Conform lui, tot ceea ce exist are legile sale, Divinitatea are legile sale, lumea material i substanele superioare omului au, la rndul lor, legi proprii. Cartea este un studiu comparativ, concentrat asupra a trei tipuri de guvernare (republic, monarhie i despotism), fiind realizat sub influena ideilor lui John Locke.

Una din teoriile majore prezentate n lucrare este cea a separrii puterilor n stat, conform creia puterile guvernului trebuie separate i echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Cartea i pstreaz i n prezent importana istoric, fiind una dintre operele care au influenat decisiv elaborarea Constituiei Statelor Unite ale Americii, care, la rndul su, a influenat esenial scrierea a numeroase constituii din multe state ale lumii.