Bilantul energetic al motoarelor cu ardere interna

1. Scopul lucrarii il constituie determinarea puterii efective produse si a randemantului efectiv de functionare a unui motor cu ardere interna, precum si determinarea schimburilor energetice (fluxuri de caldura si putere mecanica) intre motor si mediul ambiant. 2. Instalatia experimentala contine: a) motor cu aprindere prin coprimare (m.a.c.) tip UNIVERSAL 26 b) consumatorul de putere care are rolul de a crea moment rezistent la arborele motorului, deci de a obliga motorul sa lucreze in sarcina; consumatorul de putere este o frana hidraulica (fig.1).

Fig.1. Frana hidraulica cu carcasa basculanta Carcasa franei hidraulice contine la partea superioara un racord de umplere cu apa de la retea si la partea inferioara un alt racord prin care apa din carcasa este eliminata continuu la canal. Cu o reglare corespunzatoare a debitului de alimentare, cantitatea de apa din interiorul carcasei poate fi mentinuta constanta. Prezenta apei in carcasa franei provoaca aparitia unui moment de frecare intre paletele rotorului (mobile), apa si paletele fixe montate pe carcasa, deci motorul (cu arborele cuplat cu arborele franei) este obligat sa lucreze in sarcina pentru a invinge acest moment de frecare. Puterea mecanica consumata de frana este egala cu cea produsa de motor. Momentul de franare, respectiv puterea consumata de frana pot fi masurate tinand cont ca sunt proportionale cu deplasarea unghiulara a carcasei franei care este montata pe lagare de alunecare. b) Instalatie de masurarea a consumului de combustibil Pe conducta de alimentare cu motorina a pompei de injectie (care are rolul de a distribui motorina catre injectoarele plasate pe fiecare ciclindru) este montat un balon de sticla transparenta, racordat la conducta prin intermediul unui robinet cu trei cai. Prin pozitionarea manuala adecvata a robinetului, motorul poate fi alimentat numai din balonul al carui volum este cunoscut si are valoarea V=510 cm 3 (fig.2).

Fig.2. Instalatie de masurare a consumului de combustibil c) Instalatie de masurare a debitului de aer admis in motor Pe conducta de admisie este montata o diafragma. Caderea de presiune statica pe diafragma este proportionala cu debitul de aer care curge prin conducta si poate fi masurata cu ajutorul unui manometru diferential (cu tub de sticla in forma de U) montat pe diafragma (fig.3). Dupa ce se citeste caderea de presiune pe . diafragma p [mm Hg], se poate determina debitul masic de aer m [kg/s] cu ajutorul diagramei de etalonare a diafragmei din indrumarul de laborator.

Fig.3. Instalatie de masurare a debitului de aer de combustie d) Alte aparate de masura si control: - un termocuplu montat pe conducta de evacuare si cu care se masoara temperatura gazelor arse evacuate - doua termometre manometrice montate pe circuitul de apa de racire al cilindrilor motorului si care masoara temperatura apei la intrarea, respectiv iesirea din motor. - un debitmetru (apometru) pentru masurarea debitului de apa de racire a motorului - un tahometru (turometru mecanic) pentru masurarea turatiei motorului. 2. Marimi masurate: Indicatia franei M[div] = Turatia motorului nr[rot/min] = Timpul de consum al combustibilului [s] = Volumul de apa de racire consumat q[m3] = Timpul de consum al apei de racire '[s] = Temperatura apei de racire la intrarea in motor ti[C] = Temperatura apei de racire la iesirea din motor te[C] = . Caderea de presiune pe diafragma p[mmH2O] = . Debitul de aer consumat de motor m o[kg/s] = Temperatura mediului ambiant ta[C] = Temperatura combustibilului tc[C] = ta[C] Presiunea barometrica pB[mm Hg] = Temperatura gazelor arse evacuate tge[C] = Compozitia gazelor de ardere: rCO2= 0,068; rO2=0,11; rCO=0,009; rN2=0,77; rH2O=0,043 Tab.1 Entalpiile produselor de ardere in functie de temperatura Temperatur hCO2 hCO hH2O hO2 hN2 haer a [C] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg] [kJ/kg] 0 0 0 0 0 0 0 100 86.55 104.13 187.21 92.29 103.13 100.57 200 181.98 209.19 378.62 187.00 206.84 202.24 300 284.33 316.04 575.5 284.9 311.9 305.62 400 392.93 425.24 778.92 385.9 418.96 411.18 500 506.44 537.41 988.61 489.28 528.21 519.42 600 623.23 651.26 1205.00 595.59 639.96 629.49 700 744.6 768.03 1428.92 703.16 754.22 742.08 800 868.07 886.9 1659.96 812.4 870.22 856.35 900 993.63 1007.86 1898.12 922.9 988.19 973.12 1000 1122.13 1130.08 2142.97 1034.65 1107.48 1091.32 3. Prelucrarea datelor experimentale Ecuatia de bilant energetic:

Q c = Pe + Q ar + Q ge + Q in + Q rest
Relatiile de calcul ale fluxurilor de energie: a) Caldura dezvoltata prin arderea completa a combustibilului Q : o
.

mc =
unde:

V c = 2 1000

Qc = mc H i =

[kW]; H i = 41855 kJ/kg

V=510 cm 3

[kg/s]; c = 0,88kg/dm 3 ;

mc

- consumul orar de combustibil

H i - puterea calorica inferioara a combustibilului

c - densitatea combustibilului

b) Puterea mecanica efectiva Pe:

Pe =

Mn r = 1360

[kW]

Randamentul efectiv al motorului: c) Caldura preluata de apa de racire:

e =

Pe Qc
.

100 =

[%]

Q ar = m ar c(t e t i ) =
in care: Debitul de apa de racire a motorului: m ar =
.

[kW]; c = 4,1855 kJ/kg

= [kg/s];

q apa

'
.

apa = 1000 kg/m 3

d) Caldura cedata in procesele de admisie-evacuare:

Q ge = H ge (H a + H c ) =
in care: Energia gazelor arse evacuate: H ge = m ge g i = ri
. .

[kW] [kW] (hi din tabelul 1 citite la tge)

MCO2=44 kg/kmol;

r M
i
.

Mi

h g
i

(participatia masica a componentului i din gazele de ardere) in care: MO2=32 kg/kmol; MCO=28 kg/kmol; MH20=18 kg/kmol; MN2=28 kg/kmol

iar debitul de gaze arse evacuate

m ge = m c + m a =
(po=760 mm Hg;

[kg/s]; m a = m o

p B To = p o Ta

[kg/s]

to=20C sunt conditiile de etalonare a diafragmei).

Energia aerului de combustie: Energia combustibilului:

H a = m a c pa t a =

[kW];

c pa = 1 kJ/kg.grd

H c = mc cc t c =
.
.

[kW]; c c = 2,93 kJ/kg.grd [kW]; H iCO = 10112 kJ/kg

e) Energia pierduta datorita arderii incomplete Q : in

Q in = g CO m ge H iCO =
f) Pierderea de caldura nemasurabila Q : rest
.

Q rest = Q c ( Pe + Q ar + Q ge + Q in ) =

[kW]